TUDOR OIMARU

ISTORIAVIETII PUBLICEDIN ROMANIA

VPIEMEA

www.dacoromanica.ro

TUDOR SOIMARU

ISTORIAVIETII PUBL10EDIN ROMANIA

----

VREM EA1928 -1938

www.dacoromanica.ro

u t er e

AR o mentalitate de botanist sau de a-m orist induiosat, se poatel5muri in stu-fdrisul evenimentelor i partidelor poli-

tice. Trebue o anume detasare de fenomene pentru a le prinde inansamblu si a le fixa cu un ac in insectar, Meá a tine socotealadaca sun. t viespi sau albine, viermi sau fluturi ; fti trebue dra-gostea de natura §i peisaj pentru a confectiona un ierbar in caresa intre §i crini §i uriici, §i flori de camp §i flori de sera.

Partidele politice au ajuns la un nundar incomensurabil (inultima alegere generala s'au Inregistrat peste 26 de partide §ifronturi", blocuri" §i grupari) si este un noroc ea geometria ma-nuità cu mäestrie de biroul central electoral putea scorni aateasemne pentru a -le atribui, salvatorilor natiunii".

I 9 2-8-1 93 5

www.dacoromanica.ro

De cativa ani s'a observat un fenomen de sciziparitate. Para-dele se injumatateau sau ajungeau la ate un sfert, fie chiar camai tarziu sa revina la forma initial&

Asa a fost cand cu partidul poporului condus de d-1 Mare§alAverescu, din care s'a desprins un grup politic prezidat de d-1Octavian Goga cu titulatura la inceput, de partid national-agrar,fuzionat ulterior cu Liga antisemita .a d-lui A. C. Cuza, in par-tidul national-cre§tin.

Partidul liberal a cunoscut si el o serioasa dizidenta condusdde d-1 George Bra-dam dizidenta careia, sub ochii nostri, i s'apus capat prin revenirea in partid a d-lui G. Bratianu.

Partidul national-taránesc a cunoscut cinci dizidente. Primaa fost plecarea cu d-1 Goga a lui Vasile Goldis urmat de pärinteleacademic Lupa § §i altii. A doua dizidenta a facut-o d-1 dr. Lupurevenit la matca. A treia dizidenta a creiat-o d-1 Grigore Iunianseful actualului partid radical-taranesc.

A patra despartire §i poate cea mai sensationala prin fgptulca se naruia o legendara prietenie, a fost a d-lui AlexandruVaida Voevod urmat de unsprezeOe fo§ti ministri, constituiti ul-terior inteun partid numit Frontul Romanesc".

A cincea sciziune o constitue plecarea celor patru ministri in,cabinetul Goga, in frunte cu d-1 Armand Calinescu.

Pe flancul democratic, la extrema proletarian& avem urma-toarele segmente : 1) partidul social-democrat ; 2) partidul minus-cul condus de d-1 Ghelerter §i *t. Voitech ; 3) partidul invizibi!al unitatii Popovici si 4). partidul comunist. Printre toate plutesti,incercand sa arbitreze, d-1 M. G. Bujor.

Care sa fie sensul acestor diviziuni si reconstituiri politiceInainte de razboiu, viata politica era cu mult mai simpli-

ficata partidul liberal alterna la carma tarii cu partidul conserva-tor, partidul liberal condus de geniul si forta politic& a familieiBratianu, rezervandu-si bineinteles partea leonina in conducere,ca timp §17 eficacitate. In aceasta privinta au ramas de pomina cei12 .ani de guvernare neintrerupta a lui Ion Bratianu.

Alternarea la carma suradea- deopotriva celor doua particle

6 V R EMEA

:

www.dacoromanica.ro

in luptd. Conservatorul Nicolae Filipescu in articolele sale dinTimpul" scrise in anul 1890 si provocate in build' parte de atacu-rile radicalului Pant: legitima existenta a doud partide prinaceea cd o sporire a numärului ar inmulti ocaziunile de favoritismpentru Rege i cauzele de nemultumire pentru particle".

Pornind dela exemplul englez : cloud partide care de sute deani au contribuit la propäsirea Statului", Nicolae Filipescu se de-clara pentru partidele cu continuitate istoric5, ele avand malmultd unitate de convingere si de purtare deck niste grupärticari se nasc azi pentru a pieri maine, care apar pentru sustinereaunor idei si mor odatä cu ideile lor". Autorul articolelor se bizuiade-asemeni in argumentarea lui pe unele exemple din trecutul po-liticii romdnesti : Fractiunea din Moldova nu mai este deck oamintire, Centrul e uitat de mult, disiden ta liberalä, care se afirmaca un partid avdnd o viatd proprie, a reintrat in organizatia par-tidului national liberal. Ca un fluviu urias care inghite pdriiaselece se formeazd dintednsul cele cloud partide mari au coplesit acestemanifestkiuni sporadice" (N. Filipescu : Partidele Politice"1890).

Alternarea la cdrmä se mai numea Cu un termen pitoresc ro-tativa". Take Ionescu, intrat la liberali, trecut la conservatori, farda avea rezonanta unui nume istoric i infampindnd dificultäti dinaceastd cauzà, s'a hotärit sd spargä la rându-i cercul magic" inte-meind partidul conservator-democrat cu care a repurtat frumoasesuccese electorale.

Aparitia partidului lui Take Ionescu a modificat in preajmarklboiului mondial fizionomia politick inaugurdnd sistemul guver-nelor in colaborare.

Rotativa antebelicd a corespuns structurii vechiului regat sauera o imitatie din Anglia unde alterneazd, Cu mici exceptii, de cd-teva veacuri doud particle la ckma imperiului ?

Influenta britanica dinainte de rdzboi nu era deloc sensibildla suprafatä, dar s'a exercitat in addncui.i.

Stefan Zeletin, cel mai original sociolog stiintific al nostru,sustinea cd Romdnia modernä este creatia capitalismului anglo-

1 9 2 8-1 9 3 8 7

www.dacoromanica.ro

francez i cA actul de nastere dateazA dela 1829, in paragrafulcinci al tratatului dela Adrianopole. Industrializarea rapidd a An-gliei impunea debusee noui de desfacerea produselor manufacturatesi in acelas timp, o sursA de aprovizionare in cereale. Moldova si

Valahia au fost obiectul de atentie al diplomatiei britanice i prinpacea dela Adrianopole s'a sfArAmat monopolul turcesc asupraeconomiei Moldo-Valahe, deschizand-o liberei concurente europenepentru a aproviziona impArAtia de fier si de cArbune a MareiBritanii cu grAul, vitele i mierea tAranilor dunAreni.

SA fi determinat influenta economiei britanicä, tipul de par-tide politice in Romania ? Este o sugestie care se poate da inurma operei lui Zeletin.

Tot in aceasta opera' se mai 9:Uwe demonstratia cA unificareapoliticA' a Principatelor dela 1859 a fost rezultanta unificArii dru-murilor de comer. Moldova a fost despartitA de Muntenia si pen-tru faptul ca drumurile comerciale erau doug. Primul pornea delaChilia si Galati, prin Bailad si spre Suceava, Lemberg panAla Danzig. Al doilea drum era Giurgiu, Bucuresti, Brasov pangla Lipsca. In momentul cand cele douà vechi drumuri s'au uni-ficat prin alte drumuri perpendiculare, cand influenta anglo-fran,ceza s'a exercitat unificatoare din punct de vedere economic, atuncia cAzut ca un fruct copt i unirea politicA, sub colonelulAlexandru VocIA Cuza, sub binevoitoarea oblAduire a marilor pu-teri apusene, care smulgeau firman dupa. firman Sublimei Porti,pana s'a ajuns la neatArnare.

Influenta francezA i etiglezA a trecut fatal de pe tAramulrelatiilor comerciale internationale in politica internal, in formatiaclimatului politic.

Liberalismul roman a fost purtätorul ideologiei franceze.Conservatorismul roman s'a resimtit de idealul britanic. Nu

trebue uitat cA Titu Maiorescu desi era un produs al universitAtiigermane, in tendintele lui politice s'a orientat dupA conservatoris-mul britanic. La fel, Petre Carp. Asemeni, N. Filipescu, legitimArotativa" dupä exemplul Angliei, citand deseori in articolele lui peThomas Erskine May si teoriile sale politice. In ceea ce priveste

6 VREMEA

Ia§i

www.dacoromanica.ro

¡micarNUL.rx

Lal:kaneitiNtc2 3 CI

NDTranLJ

NMI! UCKiEl COI.AliORAREA CONTINUA

.---- Cumn slabeasca, biala vaca. ddC O suge un vitcl cucloud capcic ?!

www.dacoromanica.ro

pe Alexandru Marghiloman, lumea strazii il acuza iar revistaumoristica a timpului Furnica" intretinea legenda tri-metea rufaria la Londra s`o spele, intretinea grajd de cai la Alba-tros dupa modelul lordului Derby, se comporta ca un gentleman,0 era vizibil ca steaua sa polarä era Camera Lorzilor, mai multdecat dealul Mitropoliei.

Partidele politice in general sunt asociatiuni lilbere de eetatenipentru promovarea interesului general.

Partidele politice romane0i, in special au un spirit de castacu mult mai accentuat decat in Occident.

Inainte de razboiu fenomenul era evidentiat §i mai bine. Inpartidul conservator se strangeau latifundiarii. Sefia §i aparatulde conducere se recruta numai din circa douazeci de familii inru-dite intre ele prin sange sau alianta. Patrunderea in casta de con-ducere era extrem de dificila. A trebuit tenacitatea de fier i aluraprofesorala, ca i educatia dela Theresianum, liceul adolescenteinohile, pentru ca Titu Maiorescu sa se impuna pe prima linie a par-tidului conservator. Si poate ca nu ar fi ajuns pana acolo dad nuintra in alianta cu Petre Carp pentru a forma fractiunea junimistaa conservatorilor, fractiune ajutata de Regele Carol I, la inscauna-rea in posturile de conducere ale Statului.

Spiritul de casta antebelica s'a pulverizat dupa razboiu In men-talitatea democratica. Din el a ramas ins& : spiritul de partid, ex-clusiv §i intolerant, virulent §i insufletit de electricitatea intereselorcomune pentru victoria guvernarii i infrangerea opozitionistä.

Peste solidaritätile de partid s'a turnat 0 se toarda acidul sci-ziparitatii. Procesul s'a väzut pentru trecut. Se observa Irma* in ace-la§ timp un curent de opinie pentru demonetizarea partidelor.

Demonetizarea partidelor este opera insa§i a partidelor. Acu-zatiile enorme de furturi, acuzatii de cele mai multe ori nefun-date au enervat opinia pulblica impotriva politicianilor. Inregis-tram acest fapt cu obiectivitate qi regret. Omul de pe strada a cd-pate convingerea, in urma reciprocelor atacuri partidiste, cà pro-fesiunea cea mai rentabila este politica, fiindca in politica jaful inbuget se aliaza cu impunitatea. Scandalurile financiare au fost ar-

1 9 2 8-1 9 3 8 9

www.dacoromanica.ro

mele cele mai frecvente de denigrare a adversarilor politici. Accstesageti otravite se intorc astazi impotriva partidelor.

Opinia publica a inceput sa nu mai aiba incredere in particlesi din cauza deselor treceri a personalitätilor" dintr'un partid In-

Petre Carp spunea cä este destul sä aräti sacul cu grä-unte" pentru a avea partizani cat de numerosi. Iar personalitatileumbra dupa portofolii, cu abjuran i de programe. Asa, de pilda,Take Ionescu a plecat din partidul liberal la conservatori dupacum spune d. N. I. Duma in Vremea", 30 Ianuarie 1938 fiindcaIon Bratianu nu vroia sa-1 faca ministru °data' cu elementele stra-lucite din generatia sa inscrisa la liberali.

Cazul lui Take Ionescu, trezit intro noapte conservator dinfrenetic liberal nu este izolat. Dupa razboi fenomenul trecerilor"s'a intensificat. Stolurile de porumbei" pleaca dinteun partid in-tealtul dupa cum se okra sau nu sacul cu graunte".

Lipsa de intransigentä programatica a ajutat la sciziparitateasi la demonetizarea partidelor.

Un om politic intransigent ate o rara avis.Intransigenta a creiat lui Petre Carp faima sa. Se pare, insà,inainte de razboi intransigenta era tot o floare rara la lb uto-

niera omului de Stat, de vreme ce Dinu Sturdza, seful liberalilor,s'a adresat public in 1904 lui Petre Carp cu promisiunea urmatoare :

Am sa fac i eu °data ca tine am sa fiu intransigent".OdataUn om politic este, indeobste, prototipul tranzactiei. Opinia

publica' dispretuieste in dorinta de idealitate tranzactia,incetul cu incetul, a inceput sa confunde partidele politice inglobatein aceeasi lintià sordidä a oportunismului.

In opozitie, partidele au luat raul obiceiu sá promita lucruri ire-alizabile. Alegatorii naivi cred ,in discursuri ca in literile din Evan-ghelie. Veniti la putere, oamenii politici nu-si mai pot sine promisiu-nile, oricata bunavointa si buna credinta ar avea, ceea ce provoaca,totusi, confuzie si desamagire.

Aristide Briand, care a fost in tinerete un antimilitarist si uninflacarat socialist, ajuns pe banca ministeriala a räspuns fostilor

lo VREMEA

tealtul.

-§i

§i,

www.dacoromanica.ro

prieteni care-1 acuzau de inconsecventa (daduse ordin de militari-zare a muncitorilor grevisti dela caile ferate)

and esti in opozitie vorbesti inteun fel, optica bancii mi-nisteriale este alta" !

Partidele politice romanesti au avut si ele o optical" in opozi-tie si alta optica" la putere. Dezacordul a creiat dezamagirea pecare o inregistram azi ca un fenomen de opinie publica.

Un alt motiv de demonetizare a partidelor se gaseste in teh-nica prea forte" a alegerilor. Deja Petre Carp care a lansat for-mula Regele i dorobantul", accentul pus pe dorobant n'a fostparasit pana astazi. Dupa cum democratia a fost un mit nerea-lizat in Romania, tot asa i libertatea alegerilor". a suferit preamulte corectiuni i avarii.

O puritate integrala a alegerilor, asa cum o viseaza utopistii,n'a fost nicaieri realizata. Chiar In democratiile occidentale suntplangeri in privinta influentarii alegatorilor prin coruptia" afisa-jului si a propagandei scrisului. Aceasta propaganda costa multibani. Partidele plutocratice sunt avantajate fata de partidele sa-race. De aceea s'a i adus acuzatie democratiei ca este un climatperfect al plutocratiei. Rolul banului nu poate fi neglijat. Bismarckpomenea de fondurile reptiliene" care se strecoara pe neasteptatepe anumite fronturi. Sociologul economist german Richard Lewin-sohn a scris o lucrare clasica, tradusa si in lim!ba franceza despreL'argent dans la politique", demonstrand atotputernicia banului,care creiaza curente, partide i personalitati politice.

In Statele-Unite se cunoaste anticipat rezultatul alegerilor cuo aproximatie de cateva s'Aptamdni dupa subscriptiile la fondulelectoral" al partidelor in lupta. Partidul care a reusit sa intereseze

i sa cointereseze ? mai mult pe bancheri, acela iese indeobstevictorios.

Fondurile de presa joaca iarasi un rol imens la Lormarea cu-rentelor politice.

Alegerile sunt, asa dar, influentate de banii värsati.Daca in Occident, banul slujeste la propaganda prin presa,

1 9 2 8-1 9 3 8 11

www.dacoromanica.ro

la afisaj si la tiparituri, in Romania banul se mai varsa asupra ale-gatorilor si sub forma unei ploi alcoolice.

Sugestionarea alegatorului la noi incepe cu akoolul i sfar-seste cu.... ciomagul.

Dela alcool pana la reteveiu exista o gama extrem de nuantata.In 1906, Petre Carp s'a plans Regelui Carol I, intr'o audienta

de metodele ilegale uzitate de guvern la alegere pentru Colegiul IICamera la Buzau, enumerand : batausi, ingerinte i arestari ilegalein alb (nu erau deck trei !).

Dupa razboi, s'a... progresat la Buzau. S'a ajuns la morti. Nutrece o alegere fara a cere un not: tribut de sange. lar din nenoro-cire, tributul de sange dela Buzau se cere tot mai des si in (Elitejud ete.

In 1909, Principele Ferdinand marturisea inteo audienta pe carei-a acordat-o lui Alexandru Marghiloman ca. nimic nu se vaschim!ba in aceasta tara cat timp nt: se va schimba sistemul de ad-ministratie al ei" i ca trebue sa speram ca i randul oamenilorde treaba va veni °data".

lar Marghiloman fixeaza tot in Notele politice" (vol. I) ur-matorul fragment de conversatiede dinainte de razboi :

Trebue sa inceteze politica in care se face totul pentru partidn'auzi niciodata vorbindu-se de pentru tarr

Acest fragment de conversatie antebelica are o mare circula-tie si in actualul moment politic 1938.

SA' nu se uite ca pe langa tara partidelor politice" se mai afladin fericire i tara celor cari muncesc si nu fac politica. Din

cand in cand aceasta tara CEA REALA era chemata la votsa-si dea parerea asupra unor probleme i asupra unor programedespre care n'a avut timp i nici ocazia sà refilecteze. De multeori alegerile, erau din aceasta cauza, pentru tara reala, fie un amu-zament, fie o neplacuta datorie. Doar alegatorii se bucurau devizite simandicoase, chiar mici cadouri cateodata, pornind delatoiul de tuica. Oda la... aplicarea Constitutiei", ceea ce in limba-jul politic romanesc echivala cu o corectiune prin mijloace brachi-ale, neinscrise in Constitutie. Dupa cum spuneam la inceputul

12 VREMEA

www.dacoromanica.ro

Acestei lucrari ne-am impus aid nu judecati de valoare, ci numaiconstatari botanice. De aceea nu putem trece peste racilele i fermen-tii cari au dus la alterarea politica, la nevoia unei complecte despoliti-cianizari a vietii romane§ti ; la nevoia unui regim de stabilitate §icertitudine in locul acelui politicianism confundat cu o ade-varata invazie" i despre care poporul roman, pentru a-i carac-teriza pofticioasele porniri i desele schimbari, intrauinta lapidarulproverb : Schimbarea domnilor, bucuria nebunilor".

1928-1938 13

www.dacoromanica.ro

nou slab soar e

Istoria partidelor romanepi nu incepe dela 1848, cum se credcp se sustine, indeobpe. Istoria partidelor se confunda cu insap is-toria societatii. Formele §i aspectele au variat, dar functiunea a ra-mas in intregime neschimbata, dela formatiunea primului catunpana la fundarea Romaniei-Mari prin tratatul dela Trianon.

Bätalia politic& deriva din cloud' instincte ale omului: 1) instinc-tul originar de lupta sublimat in partide p fractiuni (vizibil la copiiicare se joacd in banda de-a haiducii) §i 2) instinctul de conservaregospoddreasca a familiei p prin derivatie a obpei.

Odinioara, afacerile obpepi se discutau la umbra teiului delarascrucea satului. Acolo se adunau batranii §i inteleptii satului pen-tru a lua hotdrari. Sfaturile" din jurul teiului sunt la originileconsiliilor comunale p ale consiliilor de minipri.

D. N. larga, ca un omagiu adus traditiei romanepi a tinut in1931 cateva consilii de minipri la umbra manastirii Sinaia. Inteade-vat., dela sfaturile sub copacii dela ascruce, pridvoarele manastirilorau fost locuri favorite pentru consiliile politice.

La manastiri sau la biserici, domnii atzlunau pe dregatorisfetnici.

14 VREMEA

www.dacoromanica.ro

Tot la mdnastiri, domnii exiiau pe boierii intideli sau neloiali,ddndu-le domiciliu fortat, care sfdrsea uneori cu decapitarea.MAndstirea Snagovului a cunoscut in chiliile astdzi ruinate multetragedii politice si apele limpezi ale lacului au fost inrosite de sdngeboieresc. Tainele apelor dela Snagov au ascuns multe scdfdrliirebele.

Dealungul istoriei românesti partidele i fractiunile au avut oactiune intensä' pdnd la frenezie. Dacd exista dupd cum sespune popoare apolitice i popoare dotate cu aptitudini politice.atunci poporul roman este un popor eminamente politic. DespreNemti se spune ea' sunt apolitici.

Inteadevär, daca ne referim la potentialul de calit5ti, la capa-citatea de muncd si la frenezia creiatoare, politica respectivd nu le-acreiat cadrul" respectiv de actiune. 13ätäliile diplomatice au fostregulat pierdute, cu toatd inarmarea extraordinard de care au fdcutmereu dovadd.

Poporul roman, räu sau insuficient inarmat, a reusit sd-si reali-zeze idealul national, gratie i unor conjuncturi favorabile, i sacri-ficiilor pe campul de luptd, dar si dibäciei dela conducerea

Asa dar, anatema aruncatd asupra politizdrii" si a politicia-nismului" trebuia luatd cum grano salis.

Politica fdcutä la umbra teiului sau in ceardacuri de manas-tiri, in cluburi si in cafenele stricat decdt in ceeace priveste gos-poddria obstei, dar a obtinut rand in 1919 maximum de beneficiipentru poporul nostru.

Particle politice in polemici si divergente au existat din celedintai titnpuri ale istoriei romdnesti. Un cercetkor atent va gasi incele cloud' volume ale lui Xenopol: Istoria Partidelor" exempledetailate.

Dinteo conferintä asupra vechilor partide tinutd de D. C. V.Obedeanu, la Ateneul Roman, in Decembrie 1907, noi yarn des-prinde insa pentru spapul steamt peisagiul politic urmdtor:

Conducerea primitiva era in mdinile Domnului ce carmuiatara ajutat de un sfat de 12 consilieri.

Puterea legiuitoare numitd Adunarea obsteasca satt soborul

1 9 2 8-1 9 3 8 15

www.dacoromanica.ro

tarii era alcatuit din: mitropolit (presedinte), episcopi, egumeni,boieri i deputatii breslelor. Breslele erau organizate cu functionarimai mici, alesi din burghezie. Orasele, conduse de un consiliu co-munal, format din 12 membri (p:irgarii) si de un prezident ( jude-tu1). Puterea administrativa' era confundata cu cea juridica i mili-tara, fiind atribuitä unui cäpitan de district. Tara avea o organizaremilitara.

Puterea publica' era acordGata In mod temporar, Domnului siboierilor. Ei aveau o preponderenta asupra claselor de jos. Celetrei elemente au fost in vesnica lupta, adica: Domnul, boieriiobstea.

Dar, dei n'a fost in trecut o idee dinastica la poporul nostru,faptul ca Basarabii s'au mentinut la domnie patru veacuri, a creato anumita traditie si o relativa linite (erau rare cazurile and seridicau alti pretendenti la ocarmuire deck cei dintre Basarabi).Instalarea fanariotilor, mazilirile, adica schimbarile dese la condu-cere, au, facut sa se nasca multi candidati i sa se organizeze grupurisau partide.

Fiecare grup (partid) avea candidatul sat'.Douä principii erau mereu puse atunci in discutie: autoritatea

libertatea. O libertate, insa, pentru boieri. Si astfel s'a ajuns ca,trecand timpul, numai boierii sd capete drepturi dupa drepturi, indauna taranimii. Marirea proprietatilor a fost apoi o alta cauza,Astfel s'a realizat asezamantul de sub Mihai Viteazul, 'prin care sestatornicea ca taranul nu se poate pe veci muta de pe mosia undese afla. Se consfintea astfel o robie de fapt si de drept.

Partide,daca li se poate spune asa, s'au ivit pe masura ce in-fluente straine patrundeau in tara, pe langa influenta turceasca.

Am avut astfel : partidul austriac, partidul grecesc, rusesc oriturcesc. Acestea se caracterizau prin simpatia ce o arätau pentrupolitica alaturi de Austriaci, Greci, Rusi ori Turci.

Prima idee politic& la noi a fost ocazionata de propaganda ca-tolica facuta prin intermediul Ungurilor. Impotriva tendintelor decatolicizare (1290-1418) s'a alcatuit un partid slavist-ortodoxist.Aceasta insemna o politica de unire cu statele slave de peste Du-

16 VREMEA

9-1www.dacoromanica.ro

IN FATA PARADISULUI"

Take Ionescu (pe iron), Baddrdu (poarta) pdzitd de frail' GrIgoresi Mihai Cantacuzino; Petre Carp In Arhanghel f I

GA'. CantacuzIno-Nababul.

www.dacoromanica.ro

9 . 2

n'are. Casatoriile futre familiile noastre domnitoare qi cele bulga-re§ti sau sarbe§ti sunt o urmare a acestei tendinte.

Partide personale. Sistemul nostril, de domnie, electiv-ereditar,a condus la formarea acestor partide. Diver§i pretendenti la trondAdeau adevarate lupte pentru a se urca in fruntea ob§tei.

Sa ne amintim de partidul Drä culegilor sau al Dane§tilor (Ur-ma§ii lui Mircea).

Partidele personale au adus numai ràu arii.Partidul national al tarii (pana sa fie constituit) s'a realizat de

cand influentele straine au fost mai covar§itoare asupra poporuluiroman. S'a realizat, adica a peranis sa la fiinta o coalitie, care s'aperpetuat apo.i, a tuturor patriotilor, boieri §i mo§neni iubitoride glie, pe care o aparau de puhoiul vrajana§ilor. Acest partid na-tional se-rasbuna cumplit pe acei boieri sau domnitori, cari tradauinteresele pamantului, primind ajutoare dela straini sau conspirandcu cei venetici.

Sub fanarioti, glasul acestui partid tot s'a mai auzit. Dupa Ni-colae Mavrocordat, partida nationala cere protectia Austriei, Gheor-ghe Cantacuzino Domn, intarirea libertatilor patriei, etc.

Insa§i mi§carea lui Tudor Vladimirescu este datorita impulsuluidat de partidul national. Se cer domni nationali, organizarea ar-matei, iertarea birului pe 3 ani, etc.

Tot pe la 1821 ia fiinta partidul (societatea) aruunarilor (car-bonari) , de tinuta democratica §i cu aspect ocult (francmasonic).

Ideile revolutiei franceze, transplantate aici de profesorii re-fugiati in Prile Romane, precum §i de tinerii no§tri intor§i delastudiile ce le facusera in Apus, au condus la alcatuirea unei aso-ciatii din care au ie§it luptatorii dela 1848. Arderea Regulamen-tului Organic" este primul pas al asociatiei tinere§ti din care s'audesprins, mai tarziu, liberalii §i conservatorii.

Dupa cum vedem avem in istoria romaneasca tot soiul de par-tide, fractiuni §i factiuni.

Gasim partide personale cum sunt astázi argetoiani§tii",§i iuniani§tii".

1 9 2 8-1 II 17

vai-di§tir

3

www.dacoromanica.ro

Un astfel de partid este o constelatie cu o planetä in centru capunct de atractie in jurul cäreia graviteazä fidel partizanii.

Gäsim si particle ordonate in jurd unui ideal sau al unor mariinterese generale.

Gäsim vai ! si aceleasi acuzatiuni nemäsurate.Cand I. C. Brätianu a stat 12 ani la putere exasperänd pe

conservatori, acestia 1-au acuzat de tot soiul de infamii, intre cariaceia de tradare" i vanzarea tdrir Nemtilor erau cele mai frec-vente. Acuzatiile de a sta in slujba unei puteri straine s'au perpe-tuat. Ca si astäzi, Moscova, Berlinul, Roma, Parisul si Londra aufost si sunt pe buze adverse, care poart5. vai I r- o identicä si fier-binte iubire de patrie.

18 VREMEA

www.dacoromanica.ro

Ce oglindest clocirinele parii.delor polifice ?

Fiecare partid se simte obligat sa villa' in viata publica si Infata alegatorilor Cu o doctrina, Cu un program §i Cu o tactica inrealizarea telurilor sale.

Ce reprezinta o doctrina? Un corp unitar de principii dupacare un partid vrea sa conduca Statul.

Desigur, doctrinele si ideile nu cad din cer, cum spunea AchileLoria.

O doctrina' sintetizeaza realitati existente pe care incearca sale indrume sau sd le reformeze in sensul unui mai bine public.

Doctrina conservatoare oglindeste realitatea unor categorii so-ciale multumite de ordinea existenta.

Doctrina liberalä a Inceput ca o doctrind revolutionara. Aprovocat-o Revolutia franceza dela 1789 si dela 1848 cu tot cicluleuropean legat de 1848. Dupa triumful revolutiei, liberalismul aajuns doctrina' conservatoare si o politica." a libertatilor, care a sur-prins ceva din eternitatea aspiratiilor umane.

Doctrina socialistä s`a nascut spiritual din liberalism. S'a spusdespre socialism ca vrea sd faca sinteza Intre liberalismul francez,filosofia idealista germana' i empirismul englez. Socialismul este odoctrind a clasei muncitore§ti cu tendinte hegemonice.

1 9 2 8-1 9 3 8 19

www.dacoromanica.ro

Doctrina räninistà oglindeste interesele satului in divergentAcu orasul i cu Statul liberal. Vrea organizarea Statului printr'o re-forma* a economiei, care sa tina socoteald de curnpAna preturilor"si de o justA repartitie a venitului national.

Doctrina fascismului este un mixtum compositum de conservato-rism (pdstrarea Statului, exaltarea patriei, promovarea traditiei si areligiei) si de socialism (economia autarhica i ingrAdirea indivi-dualismului economic) prin metode de guvemare tari i extrem-au-toritare.

Vom analiza pe rAnd aceste doctrine In cadrul european i cuaplicatii la partidele românesti. Pentru a explica si intelege partideieromanesti este necesard insd o plasare In cadrul european. In com-ponenta specificului national politic intrA cu necesitate i influentastrAind. Dacd se face exceptie de istoria doctrinelor economice sipolitice europene nu se poate Idmuri complet peisagiul romAnesc.

Tara noastrd este in ultimul veac o planetA care evolueazA inorbita statelor apusene. Constelatia europeanA a atras in fatala sagravitatie i tärile rAsdritene. Aceastd atractie a adus dupA sine

transformari i suferinte.

TransformArile i suferintele nu sunt exclusiv romAnesti. Niciaici nu a fost ceva nou sub soare. Evolutia economicd, politicà sisociald a tArii romanesti a dat loc la nesfArsite controverse intreteoreticianii politici i intre sociologii nostri.

SA notArn trei grupe de gAnditori i comentatori.Prima grupa a traditionalistilor dezaprobd energic transfor-

mArile i sincronizarea" cu Occidentul. Dela Junimea" pana laSemanAtorul" N. Iorga, Gandirea" N. Crainic, i CuvAntul"d-lui Nae Ionescu s'a combAtut evolutia dinteun seducdtor punctde vedere : nu exista mutatiuni in viata spirituald §i ar fi mai bine

pentru a preintAmpina sterilitatea sà renuntdm la imitareaOccidentului. SA ne pAstrAm sufletul national si spiritul originar alacestor plaiuri. SA fugim de Europa si sa ne apropiem mai mult deByzantul religiei stramosesti, crestin ortodoxe.

A doua grupd apard procesul evolutiv-progresist. Aici se in-

20 VREA4EA

www.dacoromanica.ro

gldbeaza lucrarile eminente ale lui Gherea, Radu Rosetti, St. Ze-letin, Stere, Virgil Madgearu, M. D. Ralea, Eug. Lovinescu, etc.

A treia pozipie recunoaste ca o fatalitate transfortaarea econo-miei patriarhale in economie de schimb. Dar aceasta transformarenu se face dupa modelul occidental. Romania se gaseste in situatiede colonie fata de capitalismul apusean. Pentru a putea pricepe pro-cesul de transformare dela noi nu putem utiliza tale quale sociologiagermanà, engleza sau franceza, cum a facut 5t. Zeletin. Trebue sacercetam modelele coloniale : America de Sud, Asia si Africa. Inaceasta privinta d. Petre Pandrea, a publicat fragmente prin revi-stele Viata Romaneasca" i Societatea de maine", lbogate in su-gestii si care coincid cu concluziile unor reprezentanti din scoalamonografica a d-lui D.Gusti, prima scoala stiintifica a unei socio-logii romanesti.

1 g 2 8-1 9 3 8 21

www.dacoromanica.ro

Doctrina lib eralä

Spuneam la inceput : liberalismul rom'an a fost purtator..:1 ideo-logiei franceze. De aceia se impune o usoara urcare la sursa.

Doctrina liberalismului francez este una dintre cele mai com-plete din istoria doctrinelor liberalismului european.

Ca precursor al lupter, Friedrich-cel-Mare numea inteo scri-soare catre Voltaire pe Pierre Bayle.

Critica iluminista a lui Bayle s'a referit la religie. AristocratulMontesquieu (1689-1755) a preluerat terenul politic pentru libe-ralism. Devenit celebru prin ale sale Scrisori persane (1721), submasca a doi calatori din Persia, Montesquieu biciueste stäri pre-zente din punctul de vedere al unui liberalism religios si politic.Opera sa de capetenie Spiritul legilor" (1748) conditioneaza le-gislatia unui popor de conditiile naturale si istorice : clima, geo-grafie, moravuri, religie. Montesquieu se declara antidogmaticinteresul este cel mai de seama monarh al lumii'. Preferintele salein materie politica merg spre forma constitutionala a Engliterei acarei legislatie a cunoscut-o in voiajul de studii i pregatire pentrupostul de ambasador intre anii 1729 si 1731. In Spiritulse afila descrisa cu claritate faimoasa impartire tripartita a puterilor:puterea legiuitoare, puterea judecatoreasca i puterea executiva.

22 VREMEA

:

www.dacoromanica.ro

O influenta extraordinard in raspandirea ideilor liberale a exer-citat Voltaire (pseudonimul lui J. M. Arouet, 1694-1778). Ca si

Montesquieu, Voltaire era mare admirator al Angliei si al institu-tiilor ei.

Nu se poate spune ca liberalismul lui Voltaire era ateistcondamn ateismul, dispretuesc superstitia, iubesc pe Dumnezeuumanitatea". Ceeace a combatut cu inversunata lira a fost fanatismul

intoleranta bisericei. A mai spus ca daca n'ar exista Dumnezeuar trebui inventat, fiindca intreaga natura anunta cu glas puternicexistenta lui". Problemele metafizice sunt ocolite invitand prin Can-dide sa mergem i sa ne cultivarn gradina", adica viata interioara.

Jean-Jacques Rousseau (1712-1778) este figura centrala adoctrinei politice liberale franceze. Fiu al unui ceasornicar genevez,viata sa aventuroasa tragicomedie romantica a fost povestitacu patos straniu i cu o cuceritoare sinceritate in Confessions'',punct de plecare al unei intregi literaturi de destainuiri sufletesticare reprezinta tezaurele cele mai de prq ale spiritualitatii europene.

Academia din Dijon a constituit un premiu pentru cea maibuna lucrare filosofic-literara care va faspunde la intrebarea tipicprogresista

Au contribuit artele i tiintele la imbunatätirea moravu-rilor ?"

Un necunoscut, fost lacheu i parazit, a raspuns cu o dizertatieplina de very& cu o nimicitoare critica la adresa societatii, ras-punzand negativ.

Academia progresista ar fi dorit un räspuns pozitiv. Teza luiRousseau, scaldandu-se in apele liberalismului, aducea o noutateuimitoare care constituia o virulent& critica a feudalitatii : omul estebun dela natura si este stricat de societate.

Peste cinci ani, la aceias academie, a raspuns asupra cauzeiinegalitatii Intre oameni i intrucat inegalitatea este justificata de olege naturalä, ridicand egalitatea originara Intre oamenii primitivica ideal al societatii moderne. Inegalitatea îi are geneza in proprie-tatea privata. Rousseau spune textual : primul care a ingradit o bu-cata de pamant, permitandu-si sA spuna ca-i apartine exclusiv si a

1 9 28-1 3 8 23

:

www.dacoromanica.ro

gdsit pe altii mai pro§ti sd-1 creada a fost adevdratul intemeietor alsocietatii burgheze". Proprietatea §i-a creiat legislatie §i moravurinoui. A§a s'a impartit societatea in sdraci §i bogati, in slarbi §i tari.

Egalitatea ideala presupusd de Rousseau n'a existat niciodatd.Dar nici Rousseau n'o ja ca fapt istoric, ci ca un indreptar.

Inapoi la Natura" a fost strigältul lui Jean-Jacques.In Contractul Social- (1762) schiteazd Statul ideal. Starea

naturala s'a incheiat paradiziac cu un contract social" prin careindividul renunta la libertatea sa in folosul comunitatii. Izvorul pu-terii politice se afld a§a dar in volonté générale-, vointa comuni-tara, unica §i

"Contractu/ social' a fost Biblia revolutiei dela 1789. Dupdacest model au facut Robespierre §i Saint-Just Constitutia dela 1793.

Influenta in RomaniaMontesquieu, Voltaire §i Jean-Jacques Rousseau vor forma tri-

nitatea francezd care va inspira liberalismul roman. (Voltaire con-tribue la climatul spiritual §i a fost in nenumarate randuri tradus inromdne§te. La fel §i cu Rousseau).

Dupä modelul dat de Montesquieu, model gasit §i in Consti-tutia belgiand, se va croi Constitutia romdneascd, pactul fundamen-tal i legea legilor.

Inteadevdr, Conventia dela Paris din 19 August 1858, com-pletatd prin Statutul dela 2 Iulie 1864, alcdtuie§te primul rudimentde Constitutie oficiald scrisd in tara romdneascd.

La 1866 s'a promulgat tipul complet de Constitutie roma-neascd. Modelul suprem tradus aproape ad litteram a fostConstitutia regatului belgian dela 25 Februarie 1835.

Constitutiei dela 1866 srau adus modificari §i completad in1879, 1884 §i 1917.

La 28 Martie 1923 s'a promulgat o noud Constitutie, pentru ao pune de acord cu stdrile noui de lucruri §i cu faptul creidrii Ro-mAniei-Mari. Constitutia din 1923 a purtat §tampila partidului li-

beral qi a puternicei personalitati a celui care a fost Ionel Brdtianu.Dreptul constitutional roman era profund influentat de Mon-

tesquieu.

24 VREMEA

indivizibila.

www.dacoromanica.ro

lit 2IM E VOIM DE KEMANIEliE...

Maria "Fa. ddcd zici cd ,truddrele aSia` are boubecite. de ee tini lei p'didlalt?

['di nu vezi- ea did e ed de,iiven*re filoxcrat ?'7"--r-

www.dacoromanica.ro

S'a pastrat Impartirea in trei a puterilor :1) puterea legiuitoare, 2) puterea judecatoreasca si 3) puterea

executiva, dupa modelul adus din Anglia pentru uzul continentalde catre Montesquieu. Constitutia din 1923 punea un accent maiexpresiv asupra puterii executive, pentru a preintampina dezordinieventuale si a ajuta la unificarea Statului.

Ideile contractualiste ale lui Rousseau strabat pretoriile roma-nesti. Toata democratia romaneasca a argumentat aprovizionan-du-se din acest tezaur, incepand cu C. A. Rosetti si sfarsind cuConst. Stere.

Pontifii si initiatorii liberalismului roman au facut chiar poli-tica efectiva in Franta. Ion Bratianu s'a amestecat, ca student laParis, Intr'un complot Impotriva lui Napoleon III. N'a lipsit multca sa arunce bomba Impotriva unui imparat care s'a dovedit ulteriorprotector al natiunii romane.

nu este lipsita de sens coincidenta cal dui:A abilicarea luiCuza tocmai Ion C. Bratianu este acela care face o vizita laParis lui Napoleon III, iar acesta II asigura ca nu se va opune nici-°data dorintei Principatelor Unite de-a-si alege Domn strain. CumFilip de Flandra refuzase onoarea, Ion C. Bratianu se adreseazaprincipelui Carol de Hohenzollern, cu care se Intoarce In tara sipe a carui Proclamatie catre tara se subsemneaza, in calitate deministru.

Ca si pentru C. A. Rosetti care i-a fost din frageda tineretesi pana la sfársitul vietii prieten pamantul Frantei i-a fost luiIon C. BrAtianu in repetite randuri ospitalier. In Franta si-a facutel studiile si tot in Franta si-a pansat ränile sufletului, simpluexilat politic. Pe pamantul Frantei a gasit Ion C. Bratianu, inaintede 1848, acel foc sacru In inimä al ideilor umanitare si liberale"care, mai tarziu dupa fuga lui Bibescu Voda avea sa faca dinel until din conducatorii aprigi si luminatori ai intregului popor"(dupa cum se exprima ziarul Natiunea" In necrologul ce-i rezervaIn anul 1891).

Prin luptä fara preget, prin sfaturile ce le da el poporului pringraiul si pana sa, devenise In scurtä vreme unul din capii si admi-

1928-1938 25

www.dacoromanica.ro

ratii poporului in aceasta urea lupta de desvoltare §i independente.Care a fost rolul jucat de Ion C. Brkianu in unirea celor cloud

Principate, in alegerea lui Ion Alexandru Cuza, in abdicarea lui §iaducerea principelui Carol, sau in razboiul independentii suntlucruri cunoscute. Consemnam insa pentru ecoul de apriga ac-tualitate ce-I poate starni faptul, ca in timpul razboiului ruso-turc, Ion C. Bratianu a fost acel care a incheiat cu Rusia un iratatprin care se permite libera trecere a armatelor muscale§ti pe teri-toriul Romaniei, fara ca drepturile politice ale Statului nostru sasufere prin aceasta vreo atingere.

-In vestitul panegiric al lui Dim. A. Sturza rostit la inmorman-tarea lui Ion C. &Mani: mai putin discurs cat o bogata inven-tariere de viata, aflam ca dela Ion C. Bratianu dateaza in Roma-nia o politica externa, o politicä economica, o politica comerciala, opolitica sociala §i una financiare, lar rascumpkarea cailor feratese datore§te energicei lui prevederi §i energicei urmariri de caredansul a noului scop national ca in tara romaneasca romanul sa fiestapanul sau propriu §i a celor insufletite §i a celor neinsufletite".Accent cum se vede cu mare rezonanta §i azi.

Ca §i lui Ion C. Bratianu, Franta i-a dat lui C. A. Rosetti nunumai hrana intelectuala ci §i de doua ori loc de refugiu, inacele timpuri and exilarile erau la moda. Familiarizat cu literaturafranceza tradusese din Voltaire §i Lamartine caskorit, ime-idiat dupa intoarcerea sa dela Paris cu o franceza, C. A. Rosetti co-muniase in acel suflu de egalitate §i fratietate al revolutiei. Ziarullui Pruncul Roman" nascut odata cu revolutia dela 1848 §i su-combat ()data cu inabu§irea ei, purta toate reveddicarile timpului.Exilat in Franta, C. A. Rosetti nu parase§te lupta, continua campa-nia lui impotriva reactiunei §i de pe solul francez lanseaza in anul1850 acel formidabil apel atre toate partidele-, in care legiti-meaza cu patosul specific vremii egalitatea intre oameni :Toti oamenii fara osebire, au aceia§ parte in spiritul universal §iprin urmare toti oamenii sunt d'opotriva. A crede ca este pe pamantun sin§ur om ce are un dar mai mare sau mai mic deck ceilalti, estea crede ca. Dumnezeu a facut o nedreptate, cà natura a facut o

26 VREMEA

www.dacoromanica.ro

iasmd ! Precum toti oamenii au un drept egal in spiritul, in fericireapamantul comun i precum cel ce are dreptul de a rdsufla aerul

are dreptul de-a trdi, astfel i cel ce are o parte din spiritul universaleste om liber i egalul tuturor... Apele parnantului comunicA unelecu altele ; toate fluidele naturii tree din pldman in plaman, ca cumni le-am imprumuta unii altora ; de ce dar sd nu circule 'n noi acela§spirit si aceias iubire ?"

Dupd semnarea tratatului dela Paris, C. A. Rosetti se intoarcein tara si este ales staroste al comerciantilor din Capitald. PrunculRoman" devine acum mare i simplu : Romdnul" dar nu esteprin aceasta scutit de vicisitudini : fäcdnd opozitie lui Cuza Vodd,ziarul este mereu suprimat. Dupd detronarea lui Cuza i venireanoului Domn, pleacd in Franta, de unde se reintoarce in 1876 pen-tru a asista la rdsturnarea cabinetului Catargiu i la triumful parti-dului liberal. Apdrdtor ddrz al libertdtilor civice, C. A. Rosetti s'aridicat totdeauna impotriva abuzurilor administrative. Ceiace faceadesigur pe conduatorii socialisti ai timpului sd-1 socoteascd dreptun prieten i pdrinte totodatd. La moartea lui, 1885, ziarul socialistDrepturile omului" anunta trecerea in vesnicie a marelui cetd-tean, luptStorul neobosit pentru drepturile poporului, omul politicconsecinte". lar la inmormantarea lui, in cortegiul funebru a defilatsi o delegatie de socialisti desfäsurAnd pentru prima oard in Bucu-resti steagul rosu ca o emblemd socialistd" (I. C. Atanasiu :ca rea Socialistr ).

Adversar al abuzurilor administrative, C. A. Rosetti fuseseconsecinte" si in aversiunea lui fatä de conservatori pe care ii

acuza cd au fdptuit totdeauna impotriva intereselor poporului ro-manesc". Trei ani inainte de a muri, C. A. Rosetti tinuse la Ca-mera' un formidabil discurs cu ocazia tocmelilor agricole incare se ridicd impotriva unei caste care statuiazd totul pentru sine,si in interesul ei : Thanii dar s'au facut mici proprietari, prea bine,aceasta e salvarea tdrii. Dar acum intreb : cu ce drept proprietariicei mari se intrunesc i dau decrete fdrd a consulta si pe proprietariicei mici ? Ba inca mai mult, se mdndresc si cred ea' fac acest act depatrioti zicand : noi numai, proprietarii cei mari am decis asa. Cu

1 9 2 8-1 9 3 8 27

§i

www.dacoromanica.ro

ce drept ? Eu nu vac' alt drept deck acela ca, precum mai inainteerau pitarii, paharnicii, serdarii, postelnicii i logofetii, asa §i acumfaceti graduri de proprietari, ca sa veniti la o boerie de mosie. Nucred ca acesta Ira este scopul, dar faptul este acesta".

C. A. Rosetti, Ion C. Bratianu si toata pleiada prima deconducatori ai partidului liberal si-au facut studiile in Franta.

Liberalismul roman a fost, fireste, in primele timpuri o floareexotica pe care tinerii feciori de boieri trimisi la studii au importat-odin strainatate. Mintile tinere, avide de noutati, au steal's, ca bu-retii, ideologia universitatilor unde invatau pentru a face tabularasa cu trecutul patriei lor si pentru a introduce institutii novatoare,care sa fericeasca poporul roman.

Tendinta reformista este inerenta tineretului.Progresul de once natura a fanatizat rand pe rand genera-

iile

Generatia dela 1848, fascinata de rezultatele Revolutiei marifranceze dela 1789, a incercat sa introduca si in Romania climatulpriincios zeitei Ratiunea, institutiilor parlamentare, democratiei con-stitutionale, libertatii, egalitatii i fraternitatii intre oameni. Conspi-ratiile pasoptistilor" impotriva islicarilor" se tineau lant.

In jurul anului 1820, mica boierime din Moldova facuse o seriede proiecte de constitutie, pe care subtilitatea i spiritul de investi-gatie ale d-lui D. V. Barnoschi le-a analizat stralucit pentru a sta-bili democratiei romanesti si conspiratiile carvunarilor. G.Ibraileanu: insusi banuise In Spiritul critic" si adusese dovezi hota-ratoare ca pasoptismul moldovenesc este insurectia carbunara aboiernasilor si a celor care se ridicau impotriva aristocratiei de gradinalt.

Mecanica specifica a revolutiei franceze se adevereaInca ()data pe plaiurile moldave. Carvunaria", progre-sismul" si pasoptismur reprezentau tendintele politice ale clasel'de mijloc, care doreste sa se inscauneze si la posturile de comandaale Statului, dupa ce agoniseste avutii. Dealtminteri cele doua ele-mente : avutia si politica merg mana in mad& promovandu-se con-

28 VREMEA

originile

www.dacoromanica.ro

comitent sau succesiv. Uneori avutia promoveaza in politica. Alteoriprin politicd se strang avutii. Clasa mijlocie romaneascd a gäsit inpoliticd metoda cea mai comodd de acumulare.

In faza prima', romantismul carvunaresc nu-si dädea socotealade tendintele subjacente. Printeo grandioasä inseldre de sine, siprin jocul straniu al sireteniei ratiunii istorice, pasoptismul a apd-rut impodobit cu toate podoabele, aureolat cu prestigiul divinitatiiiluminate, cu plenipotenta unor misiuni covarsitoare.

A fost inteadevOr epoca de aur a miscarii liberale, epoca desfintenie i martiraj.

Doctrina liberald romaneasca este inteo mare masura o su-cursald a doctrinei franceze. Au contribuit la acest lucru emigran-tii francezi in Principatele-Romdne, care au initiat, expropriindinvätdmantul grecesc, tinerile vldstare in noua religie a latinitatiisi a Parisului.

Fratii Cämpineanu i fratii Brdtianu (Ion si Dimitrie), Go-Rosetti, Nicolae Balcescu si Ion .Heliade-Radulescu, co-

rifeii pasoptismului s'au scdldat in apele si lumina soarelui libe-ral francez. Popa Sapcd dela Izlaz a dat semnalul revolutiei poli-tice, dupa ce in prealabil cluburile, lojile i asociatiile pre-gdtiserd rdsturnarea regimului vechi.

O noud terminologie s'a inscdunat in limbaj.Istoria limbajului este un pretios auxiliar al istoriei politice.

Acest limbaj poate fi studiat in colectia ziarului Romanul al lui C.A. Rosetti, in operile lui Heliade-Radulescu (despre care tanarulprofesor de istorie literard D. Popovici dela Cluj a spus lucruri de-finitive), in discursurile vremii i evident in... Caragiale subforma unei nemuritoare

Patosul sublim cu libérté, égalité, fratérnite s'a destramatdestul de repede sub sulitele ascutite ale realitatilor.

Din avantul revolutionar a ramas un lucru concret : organi-zarea Romaniei dupä tipul juridic al Frantei.

Structura administrativa i judecatoreasca a unei tad estefapt important, care lucreazä in adancime, modificand mentalita-tile, creind dificultati, realitdti sau facilitati noui.

1 9 2 8-1 9 3 8 29

un

www.dacoromanica.ro

Romania a fost prinsa inteo plasä juridicd de sorginte fran-ceza. Intre realitatea sociala i plasa juridia s'a petrecut un feno-men de osmozd reciproca.

Pactul fundamental dela 1866 a fost luat dupä modelul Bel-giei, influentat profund la randul sdu de liberalismul francez.

Codul civil dela 1 Decembrie 1865, alcatuit din 1914 articole,a condensat cu mici adaptan, cele 2281 de paragrafe ale CoduluiNapoleon. Aplicarea codului napoleonian in Romania a creiat libe-ralismului i partidului liberal, batalioanele sale de cadre : avocatil.Pletora de avocati oglindea noua realitate.

In admirabila sa carte despre republica dascalilor, criticulliterar Albert Thibaudet are un capitol sugestiv despre dominatiaavocatilor in a doua §i a treia Republica, dominatie uzurpata ac-tualmente de profesori. Dupd republica profesorilor se instaureaiarecentisim republica institutorilor, analoagd cu suprematia invätd-torilor in epoca 1928-1932 din Romania, culminata cu remarca-bila valoare moral& a d-lui Ion Mihalache, instalat la pre§edintiapartidului national-taranesc intre anii 1933-1937.

Partidul liberal in cadrele sale conduckoare la judet este o"republica a avocatiloe' de peste cinci decenii.

Acest fenomen corespunde unei realitati : Statul roman a de-venit, cu oscilatiuni i imperfectiuni, un Stat-de-Drept, un Stat delegi. Interesele se apard §i se obtin pe cale legal& i jurisdictionala.A§a se explica numarul §i importanta magistratilor §i avocatilorIn viata socialä.

Constitutia dela 1866 i Codul civil din 1865 au fost cele cloudparghii arhimediene prin care s'a ridicat globul romanesc de pemeridianul feudal pe meridianul burghez democratic. A fost unrdu ? A fost un bine ? Facand simple constatdri, aprobarea saudezaprobarea nu au nicio noimä.

Povestea partidului liberal este povestea Constitutiei §i maiales a codului civil. Legdturile organice §i iobage au fost des-trdmate i inlocuite cu un sistem contractualist.

Daca Ion C. Bratianu a creiat partidul ca instrument de lupta

30 VREMEA

www.dacoromanica.ro

politick osatura financiará i directivele gospodaresti au fost im-primate de catre Eugeniu Carada, guvernator al Bancii Natio-nale, acuzat de factor ocult", insesizabil, atotputernic i misterios.Pe timpul domniei lui Cuza, Eug. Carada fusese in fruntea tuturormiscarilor liberale, ceea ce facuse sa fie arestat de cateva ori. Maitarziu, in 1870, Carada era dat in judecata ca autor moral al rebe-liunii dela Ploesti, iar dupa achitare e nevoit sà plece in Franta.A revenit insa in tara pentru razboiul de independenta, indepli-nind araturi de Ion C. Bratianu, cele mai grele misiuni. Duparazboi, °data cu creiarea Bancii Nationale, Carada refuza onceinsarcinare politick chiar i glorioasa oferta de-a lua presidentiapartidului liberal. Douazeci i apte de ani insa a condus din um-bra destinele guvernarilor liberale fiind cel mai apropiat sfetnic allui I. C. Bratianu. Urmand pilda acestuia, el a favorizat indus-tria i comertul ca sà poata lua nastere o burghezie tare si bogata,in tara noastra. Toate institutiile financiare i baneare ale libe-ralilor s'au resimtit de influenta covársitoare a acestui om, carea creiat astfel i puterea economica a partidului sae. Trebue sai se recunoasca find si un merit, de rezonanta mult mai generala"actiunea lui Carada cauta totdeauna sa nu atinga rociodata cre-ditul public, care a ramas astfel mereu In afara de crizele econo-mice si politice prin care tara a trecut".

Dualitatea Ion C. Bratianu-Carada se repeta in a doua etapacu fratii Ionel i Vintila Bratianu.

Ionel ca i tatál sau Ion îi rezerva domeniul politic.Vintilá Bratianu elaboreaza i aplicá programul economic si fi-nanciar al partidului, creiánd mistica lui prin noi insine", apro-piindu-se prin austeritate i enigma de Eugeniu Carada.

Ionel Bratianu s'a inscaunat la sefia partidului liberal, adu-cand primeniri importante : intrarea sub egida sa a generosilor din'partidul socialist in partidul liberal. anul de legatura intre celecloud tabere a fost C. Stere, basarabeanul prigonit de tarism ininchisorile siberiene i adus de constiinta nationala la matca stra-bunilor sal.

Ionel Bratianu sosise din strainatate, din Franta, dupa solide

I 1/287--1.938 31

www.dacoromanica.ro

studii de inginerie, inscriindu-se in corpul tehnic, practicandulicativa ani meseria cu adanca seriozitate, care contrasta cu procedeelefeciorilor de bani gata". Se pregatea discret, prin munca, infor-matie i darzenie pentru a lua i mo0enirea politica' a parinteluisaw.

*eful partidului liberal era Dimitrie A. Sturdza.La 31 Martie 1899 D. A. Sturdza dat demisia dela pre-

§edintia Consiliului de Mini0ri in urma unor agitatii de strada §ia unei campanii pornita de coalitia conservatoare-junimista-liberala-drapelista. Dimitrie A. Sturdza era acuzat de tradare na-tionala" fiindca desfiintase din motive de tact in politica' ex-terna' subventia acordata bisericii Sf. Nicolae din Bra§ov §i de-corase pe Ieszensky andor, ma ghiar antiroman. Opinia publicaconsidera pe tradatorul" Dimitrie A. Sturdza, §ef al partiduluiliberal, un cadavru viu, un om politic lovit de moarte civila.

La luarea §efiei, Ionel Bratianu s'a gandit la o reintinerire acadrelor. Se afla in ace0i ani in prietenie cu Vasile G. Mortun, cudoctorul Jean G. Cantacuzino, cu Diamandy, cu fratii Alexandru§i doctorul Radovici

Ionel Bratianu a§a cum reiese din memoriile d-nei SabinaCantacuzino fusese crescut in traditiile vii ale familiei. Acestetraditii erau ideologic revolutionare. C. A. Rosetti ro§ul Ro-setti era un lar tutelar, iar Eugeniu Carada oculta" a re-fuzat demnitati politice fiindca in sufletul sau vrea sa rämAnacredincios idealului republican din tinerete. Traditiile sacre alepartidului liberal erau, a§a dar, traditii progresiste. Sub conducerealui D. A. Sturdza partidul liberal era amenintat de anchiloza.Nu se mai deosebea esential de partidul conservator

Nu e de mirare ca Ionel Brdtianu s'a gandit sa apeleze la pleiadaintelectualilor sociali0i. De altminteri intre liberalism §i socialismnu sunt incompatibilitati structurale. Anumiti istorici ai doctrinelorpolitice claseaza just socialismul in directa' filiatiune spirituala aliberalismului.

Colaborarea dintre genero0" i liberali a inceput din toamnaanclui 1898 cu prilejul unor alegeri comunale unde partidul libe-

32 VREMEA

§i-a

www.dacoromanica.ro

Colaborarea Ion I. BratianuTake Ionescu, urmat de AL Bildareiu,

care duce, in roabd, pe I. Costinescu, AL Constantinescu, V. Mortun, etc.

www.dacoromanica.ro

ral a mers in ora§ele cu multi muncitori in colaborare cu frac-tiunea socialista. Au fost ale§i C. Stere la Ia§i, Al. G. Radovici laPloie§ti, Gr. Vasiliu la Ballad §i I. C. Atanasiu la Galati. LaGalati s'a tinut o intrunire la care au luat cuvantul primul-ministruD. A. Sturdza §i §eful socialist I. C. Atanasiu (Primarul desemnatera D. M. Orleanu). Conditia pe care sociali§tii o puneau candi-datilor liberali in schimbul ajutorului dat in alegeri, era sa facadeclaratiuni scrise §i publice in favoarea votului universal.

Timp de aproape doi ani au durat tratativele de intrare. In1899 s'a retras Mortun din partidul socialist, starnind o furtunade aplauze §i de huidueli, trecand cu tot stat-majorul de intelec-tuali in partidul liberal, in jurul lui Ionel Bratianu, care le faga-duise votul universal i impropriefarirea täranilor.

Cei cari la timpul dat au comentat aceasta treceredefineau pe initiatorul ei V. G. Mortun, drept un umanitarist, unrevoltat impotriva nedreptatii, un socialist impins de sentiment, carenu se linpaca cu rigida disciplina marxista'''. I. Nadejde, in cartealui despre V. G. Mortun ne marturise§te insa crezul intim alfostului socialist : Mortun nu vedea in Romania, tara de plugari,un proletariat muncitoresc ca in tarile industriale. De-aicea opinialui ca. sociali§tii §i muncitorii trebue sa sprijine partidul burghezcel mai inaintat, cautand a-1 impinge cat mai la stanga §i la rea-lizarea acelor reforme fara de care o mi§care serioasa socialistanici nu se poate inchipur. Mai tárziu, in 1919, insu§i V. G.Mortun, ,intr'un interview in ziarul Izbande marturisea ca nu inmarxism se poate vedea implinirea visurilor lui din tinerete. Apoicontinua: Un rezultat real al ace- stui razboi (razboiul mondial) des-lantuit de apriga dorinta de stapanire a imperialismului german, esteca a precipitat rezolvirea multor chestiuni sociale, care desigur armai fi taräganat i Ca a apropiat cu 100 de ani intemeerea formelorsocialiste ale societatii".

Trecerea sociali§tilor in partidul liberal a avut loc oficial la 9Februarie 1900, organizandu-se un banchet in onoarea lui DimitrieA Sturdza, acuzat de opinia publica pentru nedemnitate nationala.Actul de curaj al tinerilor genero§i Ii impaca deodata §i cu aripa

1 9 2 8-1 9 3 II 33

www.dacoromanica.ro

racionar a a partidului. Banchetul a avut loc in sala Liedertatel"-.La acest banchet au luat cuvantul dintre genero0 dr. I. G. Rado-vici, V. G. Mortun 0 C. Stere. A mai cuvantat i Spiru Haret, carese afla alaturi de ei prin.aspiratii reformiste, dei nu fusese inscrisIn partidul socialist, ci facuse inscrierea direct in partidul

Cu acest prilej, Ionel Bratianu a rostit fraza memorabilaCred, ca i astazi, primejdia cea mare in societatea roma-

neasca nu stà in faptul ca sunt cativa rat, ci in acela ca sunt preamulti indiferenti".

lar D. A. Sturdza a spus :Mi§carea spontanee a tinerimii i entuziasmul curat cu care

ea pa§e0e in viata publica, nu poate deck sa asigure pe cei batrani,sa asigure tara, ca opera glorioasei generatiuni a rede0eptarii

noastre nationale va fi dusa cu succes mai inainte".Faca se trecea din mana in mank dela o generatie la. alta.Care era lumina ? Ca §i la 1848 : progresul. Daca dela1848

;Dana la 1900 s'a urmkit creiarea institutiilor financiare 0 a apara-tului administrativ de Stat, de asta data era vorba de ridicarea pa-turei taranesti prin exproprierea latifundiilor §i.de o pedagogie ce-tateneasca largita printr`un vot universal, direct, secret §i obliga-toriu.

Genero0i- initiati in partidul liberal au mai gasit un aliatadmirabil: pe Spiru Haret. Despre acesta, d-1 Gh. Adamescu ascris, in zece volume in care a strans cu pietate hartiile i docu-m,entele ramase, lucruri. definitive. Si tot despre el, cu drept cuvant,d. prof. I. Simionescu putea spune inteun articol de ziar (Timpul"1938) ca pe langä un fauritor de drumuri noua, Spiru Haretapare 0 ca vizionarul iluminat al unor vremuri a caror amploarenu o banuia". Se §tie ca Spirt: Haret a lamas in istorie drept omul§coalei". Pentru el §coala trebuia sa fie isvorul de lumina ce pa-trunde in casa 0 sufletul sdteanului spre a-i arata calea biruintei".Dasealul la randul lui trebuia sa fie factorul activ care ridica§i pe omul matur, nu numai pe elev, care valoarea omtlui adeva-rat" (Experienta §colara a lui Haret gasit in epic o minunatailustrare prin romanul Apostol" al d-lui Cezar Petrescu).

34 V R E-M E A

liberal.

§i

insa

§i-a

www.dacoromanica.ro

Dar Spiru Haret este revendicat azi nu numai de scoalä ci inmäsurd egald si de cooperatori, ca si de nationalisti. D. prof. I. Si-mionescu avea dreptate sd afirme: prin cooperativele sustinute,prin toväräsiile de arendare, ori bAncile populare, Spiru Haret a cu-ratit satele de cei cari practicau camdta, sau silnicia arendärii pa-mântului".

Gratie activifatii acestui om providential, invaptorimea a cres-cut In prestigiu, a fost chematä sà joace rolul de luminatoare a sa,-telor. Spiru Haret impreund cu I. G. Duca au dat imboldul pentrucreiarea cooperativelor, pentru activitate extrascolark infiintänd bi-blioteci si reviste populare. Progresul real obtinut la sate se dato-reste initiativei lui Haret. Din acest izvor se va adäpa inteo maremäsura i partidul tärdnesc, creiat imediat dupd räzboiul mondial.

Intr. un mesaj din 1913, Ionel BrAtianu a anuntat cà partidulliberal va lua in cercetare cele douä reforme democratice. Acestereforme vor fi realizate dupd räzboiul mondial in urma promisiuniifdcute de Ferdinand Loialul soldatilor Säi din transeie cà vor primipdmántul pe care-I apArau cu stropii de sänge i dreptul de vot.

Improprietkirea s'a fäcut la Gurbänesti, presedinte de consiliufiind generalul Alexandru Averescu. Intro scrisoare celebrä, prin-tr'un gest franc, viteazul soldat recunoaste lui Ionel BrAtianutele in aceasta materie.

Se cuvine &A* consemnäm aici ea' incä din 1914, Ion I. C. Bra-tianu, se exprima astfel asupra necesitätii exproprierii rurale : Che-stiunea agrarä la randul ei, cuprinde parti multe care, daeä nu de-opotriva, dar, in once caz, impreunä, trebue sä facd obiectul solici-tudinei noastre. Dar, printre aceste probleme in care intra regimulmicei propriefäti, indrumarea tehnicei agricole a tdranimei, educatiade once fel a acestei tär5nimi, instructia rural& organizatiile decredit, desvoltarea spiritului de economie, in mijlocul i alaturiCu toate aceste preocupäri se ridica i chestia repartitiei propriefatii,adicd a distributiunii solului pentru, marea si mica proprietate. Noicredem cd este nevoie ca actuala repartitiune a proprietätii sd fieschimbatä in folosul micei proprietati. Pentru realizarea acesteitransformari de repartitii noi am constatat intre alte mäsuri e

1 9 2 8-1 9 3 8 35

cd:

www.dacoromanica.ro

hevoie i de o másurá exceptionaia, cart e aceia a exproprierli §i capentru aceasta masura exceptionala avem nevoie de o masura legalexceptionala, care ne impune o revizuire a Constitutier.

In aceasta a doua etapa liberal& prima: Ion C. Bratianu-Ca-rada, a doua: Ion I. C. Bratianu-Vintila Bratianu rolul lui Ca-rada revine lui Vintild Bratianu.

Para sa imbrace nimic ocult", activitatea lui Vintila Bratianudomina toata economia i finanta din epoca 1895-1930. Punandaccentul pe nationalismul economic, Vintila Bratianu se ridica Irmaimpotriva másurilor care ar fi putut, aduce la asmutirea romanilorimpotriva stráinilor, cerand o politic& pa§nica a carei actiune intimp poate da roade". Conceptia de baza a lui Vintila Bratianuera ca din buna stare materiala a Statului §i a poporului derivatoate celelalte binefaceri, cu alte cuvinte ca buna stare nationala aunui popor conditioneaza progresul sau politic, spiritual §i social".(Const. Georgescu: V. Bratianu-).

Bun gospodar acuzat chin de avaritie Vintila Bra-tianu dadea in 1906 sfaturi partidului sal, de ceiace avea sa.

faca : ,,mai intai másuri financiare de luat pentru a nu sporiin mod inutil cheltuelile Statului §i prin urmare impune-rea contribuabililor peste mijloacele lor. Vor fi cheltueli de redus,impozite noua de suprimat sau de modificat, etc." (Articol independence Roumaine" 1906). Pentru Vintilá Bratianu, Statul ro-man trebuia sd fie un bun platnic, pentru ca sa-§i refaca creditul".lar in ce prive§te formula sa faimoasd : prin noi in§i-ne" ea puteafi talmacità : Romanul trebue sa se ocupe §i de viata materiala,nu neglijeze latura practica a vietii : sa nu se considere injosit dacaare ca profesiune comertul, industria sau finantele ; sA aibe incre-dere in puterea sa de munca §i in fortele sale creatoare pe toate ta-ramurile vietii".

Vintilà Bratianu a succedat lui Ion I. C. Bratianu la §efia par-tidului liberal, iar lui pentru putin timp i-a urmat I. G. Duca.Mort inainte de-a fi putut da printio guvernare dovada calitátilorlui neavánd posibilitatea sa puna in aplicare conceptiile ce-i erauproprii I. G. Duca ramane pentru multi dintre liberalii vechii

36 VREMEA

www.dacoromanica.ro

generatii o speranta nerealizata. El i trasase insa conceptia luiasupra telurilor de guvernare, inca din anul 1922, intr.° conferintala Institutul Social Roman : progresul sub toate formele, in cadrulinsa al conceptiei proprietkii individuale, iatä doctrina adevaratu-lui liberalism".

Ar fi putut juca I. G. Duca rolul pe care inaintasii lui la sefieil detinusera ? D. prof. N. lorga inteun portret din Oameni cariau fost" emite aceasta caracterizare, raspuns: Fire impersonala I.G. Duca se supunea unor vointi mai tari deck dansul, ca a lui IonI. Bratianu, care l'a dominat asa de mult si a fost desigur dinparte-i o gresala pe care a platit-o asa de scump a crede ca-1 poateinlocui pe Bratianu inteun astfel de partid si in astfel de vremuri.Tot ce era In el arta, elegant& atitudine studiata, nu se mai po-trivea inteun timp cand ce trebue este asprimea in stare a sdrobialte asprimi".

Nu pot incheia acest capitol asupra liberalismului roman,fara a semnala dintre multiplele critici ce i se aduc, macar peaceia cg, printeun excesiv materialism i abuz administrativ, atradat menirea lui frumoasa.

Pornind dela constatarea ca': patriotii romani dela 1848 aveauinima de nationalisti dar se exprimau in fraze liberale" intrucatvantul liberalismului dela 1848 coincida cu dorintele patriotilor ro-mani, d. profesor Rklulescu-Motru, sintetizeaza plastic decklerealiberalismului din fortele lui initiale. Plecand dela o imagina pate-Ha a lui Nicolae Balcescu inchinata libertatii : pe o pajisteverde, Libertatea, copila balaioara cc codite lungi i aurite se jucacu un arc destins"... d. prof. Radulescu-Motru, inteo coriferinta laInstitutul Social Roman, se intreba cu justeta: Era oare liberta-tea lui Balcescu, libertatea liberalismului burghez venit mai in urma,sau era numai nationalism ? Pe pajistea verde, unde inima inflaca-rata a lui Balcescu punea sa se joace h.lbertatea, au calcat in urmacopitele grele ale capitalismului bancar i acesta a avut grip säpastreze... frazeologia".

1 9 2 8-1 9 3 8 37

www.dacoromanica.ro

Doctrina conservaloare

Doctrina conservatoare porneste dela premiza Ca natura nontacit saltum §i dupa cum in natura nu exist& salturi i nici transgre-ski, tot asa si in viata Statului nu pot sa se intample schimbäri ra-dicale, Lard o prompta pedeapsa.

Doctrina conservatoare admite evolutia si este impotrivaavand cultul perenitatii Statului.

Doctrina conservatoare mai porneste dela organicitatea feno-menelor spirituale si politice. Tot ceeace nu este scos din realitkieste sortit sterilitätii i pieirii. Un Stat formeaza un organism unitarcu lente ajustari, de ordin mai mult tehnic deck structural.

Doctrina conservatoare in Romania a fost reprezentata cu orara stralucire i consecventa de catre grupul literar si cultural Ju-nimea". Partidul conservator oficial cu care junimismul s'a aflat de-seori in conflict, oglindea numai instinctiv si mai mult acefalic, ideeaconservatoare, care lua forme patente de reactionarism In sensulpejorativ al cuvantului.

junimea" era un cerc select de universitari si poeti, de oamenipolitici din care s'au recrutat mari barbati de Stat ca Petre Carp

Titu Maiorescu de creiatori efectivi in domeniile unde lucrau.

38 VREMEA

www.dacoromanica.ro

Conservatorismul junimrst a fost scanteietoarea replica a spiri-tului critic in cultura romaneasca impotriva noutatilor care nu erautotdeauna noutati, ci simple improvizatii.

Izvoarele junimismului sunt putine, sau aproape deloc franceze.Sunt mai mult izvoare englezesti i izvoare germane.

Izvoarele engleze i conservatorismul roman sunt vizibilefaptul circulatiei persistente a unor opere si nume ca Spencer, Burke

Macauley : evolutionisti i conservatori. Petre Carp a tradus inoriginal pe Shakespeare, iar Maiorescu profesorul de logicáparafraza pe Mill.

Conservatorismul roman s'a inspirat si din liberalii englezidovada constitutionalismul profesat i preferinta pentru formele le-galiste.

Operele politice ale marei revolutii liberale engleze sunt in maremasura literaturà ocazionale, dupa un termen al lui Goethe, adicaiesita din necesitatile momentului politico-social. Chiar poetii marienglezi, cum a fost Milton, au participat cu o brosura politica laevenimentele timpului. In ceeace priveste problema biserieii si aStatului se poate spune ca revolutia liberala a fost precedata de ointreag5, literatura' subversive. Dei aceastä tema era in mod emi.nent o tern:A politicà, totu§ aceste scrieri au lasat, indeobeste, nea-tinse in discutie ordinea socialà i structura Statului. Spiritele nueran agitate de speculatiuni teoretice asupra esentei i misiunei Sta-tului, cat incercau sa fundamenteze lupta isbucnita intre Parlament

Coroanä. Aici se gaseste o deosebire intre doctrina englezädoctrina franceza. Doctrina engleza n'a pus in discutie In mod ra-dical toate temele societatii si ale Statului, cum a fost cazul inFranta.

Cel mai mare ganditor politic englez din secolul XVII, care aanal izat fundamentele Statului a fost Th. Hobbs (latinizat Hobbes),filosof materialist cu nuante de pesimism anticipator al lui Schopen-hauer.

Opera sa se numeste Leviathan" §i a aparut la 1651.La Hobbes, Leviathanul urias este Statul, uriasul din gratia

1 9 2 8-1 9 3 8 39

diu

www.dacoromanica.ro

ruin s'a incetat razboiul fratricid intre oameni care exista maiinainte.

',Leviathan" este Statul ca organ autoritar al unei tali. Hobbesse declara hotarit pentru monarhia absoluta ca forma de guvernarecea mai rodnica. Totu§, socote§te teoria Leviathanului aplicabila,indiferent daca suveranitatea unei natiuni este incredintata uneipersoane sau unei adunari constitutionale. In ambele cazuri, Hobbesse declarà impotriva impärtirii puterilor.

Accentul filosofului englez cade asupra ordinei. Poate fi chiarnumit un teoretician al ordinei cu once pret. Suveranitatea Statuluieste de-asupra altor organe. Dei Hobbes era un materialist, recu-no§tea existenta lui Dumnezeu i rolul bisericii.

Hobbes a fost unul dintre cei mai consecventi teoreticieni aiabsolutismului statal. Si-a atras chiar o reprimanda din partea re-galului sau scolar Carol II Stuart, fiindca nu vrea sa derive putereaabsoluta a regilor din gratia divina, ci o fundamenta exclusiv uti-litar conform teoriei sale prin care constata ca homo homini lupus".

Opera Leviathan" a stärnit critici, polemici §i raspunsuri nu-meroase.

Conceptia Statului la Petre Carp nu se deosebeste de conceptiaLeviathan-ului. Dispretul radical pentru plebe si preferintele pentruguvernele de autoritate au ramas legendare la Petre Carp. Un pe-simism atroce se poate identifica 'in ambele atitudini.

Din doctrina conservatoare germana, Petre Carp a impru-mutat credinta nemarginità in rodnicia i miracolul unei bune admi-nistratii. Conservatorii germani obisnuiau sA spunä cä prefera o

buna administratie unei foarte bune constitutii. Petre Carp era, de-aceia, mereu in autarea unor prefecti ideali... pe care nu-i gasea,fiindca, probabil, administratia este un epifenomen. In administra-tie descoperi un termometru al unui organism economico-social. Ra-cila administrativa demonstreaza racili mai adanci ale organismuluide Stat.

Titu Maiorescu a biciuit formele Lea fond. Nu este oareadministratia o forma a unui fond economic social ?

40 VREMEA

www.dacoromanica.ro

/1M/iNtiliEtiNo prinU. Take, co preltil cere neguslorii. pûii ki loainnm.

poale sal iei Mill lain.Zadeireiu, Mole°. sculc. Cinn le prosle. le Sincehem Sliu eu cc o sa Sc inlainple

la loanina l u sa se aleaga cu osankla si lo o si romai eu ()sancta... opotiliei!

ce'li

www.dacoromanica.ro

DEFILAREA OPOZITIEI

Regele Carol I si P. P. Carp primesc defilarea luì Take Ionescu,

lonel Radiant' i Al. Marghiloman.

(Toate nceste Teproduceiri an lostNude dupii desenele revistei Furni-ca". Directori G. Ranetti si N. D. Td-rant!).

www.dacoromanica.ro

Principiul pe care Petre Carp si-a intemeiat intreaga sa operarefiormatoare in domeniul economic-social, este interventia Statuluiin favoarea celor umili i saraci.

In cartea sa: Politica economica socialä a lui P. P. Carp"d-1 profesor Gh. Tastä, ne spune : Dela 1860 'Ana in ultimii aniai vietii, Petre Carp a fost nesovaelnic in aceeasi directie: Statulsa la in mana lui protectia Claselor muncitoare i sa se ocupe debunul traiu al claselor de jos". Formularea aceasta inspirata dinspiritul german, va prinde insa pentru uzul romanesc o formaadecuata nevoilor i traditiilor de-aici. In dovedirea acestei metodede lucru, d. prof. Gh. Tasca citeaza un fragment de discurs alPetre Carp, extrem de lämuritor:

Reformele la noi s'au facut pana acum fara sa se tinaseama de ceea ce exista eleja in tara ; s'a luat pur i simplu legi dinalte tad, s'au tradus i s'au insotit de o expunere de motive oare-care. Acestea nu sunt reforme ci schimbari in bloc. Et cred ca re-forma adevarata trebue sa la lucrurile existente si sa caute a le im-bunatati. In toate legile pe care am avut ocazia a le prezenta invieata mea, am tinut cont de aceasta ; am cautat numai sa imbuna-tatesc o stare de lucruri existenta in aceasta tara". In acest senstrebuesc discernate toate reformele facute de conservatorul P. P.Carp fie cele din domeniul economic : starpirea agiului i regu-larea valutei, reforma miniera, legea de incurajare a industriei na-tionale fie cele din domeniul social : indivizibilitatea pamanturi-lor rurale celor mici, legea tocmelilor agricole sau imbunatatireaStarii lucratorilor i meseriasilor din industrie. In aceasta lege,Petre Carp afirma pentru intaia data in tara romaneasca, ideia canumai asociatiunea fortelor muncitoare, poate duce la ridicareasituatiei materiale a meseriasilor i lucratorilor din industrie".D-1 Gh. Tasca ii aduce lui Petre Carp acest frumos elogiu : Toateactele sale erau adanc cugetate. Dela 1866 si pana la 1916, in de-curs de 50 de ani de viata politica, el nu a schimbat nu a avutnevoie sA schimbe o idee, un rand, din programul alcault. Acestprogram nu era facut la intamplare i pentru trebuintele politice alemonientului, ci era astfel alcatuit Inc& o vieata intreaga el a luptat

1928-1938 41

www.dacoromanica.ro

sa-1 aplice aproape in intregime. Singura villa ce i se poate faceeste ca a pus un timp prea indelungat pentru aducerea lui la in-deplinire... Nu e vina lui daca a avut nenorocul sà lucreze inteunmediu caruia i-a trebuit 50 de ani ca sa-1 priceapr...

Cat priveste pe Lascar Catargiu acest suflet al conserva-torismului roman 31 gasim minunat portretizat atat el cat siideia pe care a servit-o de catre Nicolae Filipescu inteun discursrostit in Camera la 1905: tin partid conservator este datorcarmuiasca cu cei anai vrednici, sa adniinistreze cu cei mai capabili,sa legifereze cu cei mai independenti si mai desinteresati. AceastaOita este .chezassia-succesului pentru un partid conservator, cadnumai cu ajutorul ei, el poate asterhe drept baza a politicei sale,sttalucirea Laptelor indeplinite, iar nu nestatornicia popularitatiifactioase.

Poate sa parà aceasta teorie de un idealism prea utopic, deaceea o voiu pune sub scutul unuia din barbatii nostri politici ceimai practici si a carui amintire cred ea' este scumpd tuturor, voi savorbesc de Lascar Catargiu.

Desigur Lascar Catargiu nu era un teoretician al ideii con-servatoare. El avea insa instinctul indatoririlor sale de conservator.

Elstia ea are indoita indatorire de a da tarii i partiduluisaw, guverne marl si de a stäpani curentele nesatioase ale opinii

In aceasta simpla formula stä tot miezul ideii conservatoare,cu toata partea ei inaltatoare ca.re este caraCteristica conservatoris-mului. Caci p.oate sa ail:a o baza mai larga ; conserva-torismul infatiseaza cuburi mai falnice. Ca sa te mentii la asemeneainaltimi, iti trebue o indatà unealta; Sus o Oita in intelesul demo-cratic al cuvantului jos un frau cu care sa sa stäpanestitele populatiunii inferioare. Dar pentru aceasta trebue sa ai o inimamare, trebue sa fu i zidit in fier cum era Lascar Catargiu, trebue sa

ai räbdare in opozitiune, i stäpanire de tine la putere. In sta.-panirea de sine sta garantia guvernelor mari. Caci colaboratoriieminenti sunt tovarasi incomozi cari cam stanjenesc nazuintele deatotputernicie si nu se iMpaca cu cii ce vor sa ja din putere numai

42 VREMEA

liberalismul

ispi-

www.dacoromanica.ro

farmecul i desertaciunile ei. Aceasta stapanire de sine o avea, incel mai inalt grad, Lascar Catargiu. La varsta de 41 ani, el ocupao situatie ce numai este nimanui azi ingaduit sa o ravneasca instatul roman si de atunci el este de at:Rea ori prirn-ministru atot-puternic. i totusi la sfarsitul carierii sale, el avea mai putina clien-tela interesata decal poate capata azi un ministrt: in cloud luni deguvernare".

Aceluias Lascar Catargiu, d. prof. N. Iorga ii gasea o marecalitate: simtul ....n'avea nici-un talent de vorba. Daravea intr`o lume care umbla cc palaria ca sa prinda stelele din cer

gäsea adesea sub palärie ce se afla pe pamant in marginea dru-mulufavea prin urmare un talent, mai putin: o facultate; am nimerimai bine zicand: un simt, un instinct: acela de a sti ce se poate.Cauta i nemerea daca se poate bre omule" (se zice ca vorbeaasa) sau: nu se poate bre omule". C. A. Rosetti, pentru caretrebue sa fi avut cea mai mare lipsä de pretuire zicea: voeste i veiputea. Frumoasa maxima franceza I Acestalalt insa, moldoveanul demoda cea veche i astazi mai rara, zicea : se poate ? voeste". Darnumai dacä se poate-.

Pe plan politic, ideia conservatoare n'a fost tocmai fecunda.A ramas mereu la remorca ideii liberale.A fost reversul medaliei,zisä si rotativa". A dat replica, far:A initiativä.

Politica de aparare a proprietatii si politica religioasa au for-mat cloud puncte cardinale pentru conservatorii nostri. Recunos-cand bisericii meritele i rolul minunat jucat in pastrarea culturiiromanismului, conservatorii o vroiau in afara de presiunile i gre-selile politicianilor. Ei cereau sa inconjuram si pe reprezentantiicultului de tot respectul si de toate posibilitatile materiale pentruca un chiriarh sau un preot sd poata fi cu mana larga in distribuireacaritätii" (Al. Marghiloman in Doctrina Conservatoare"). i totei cereau sa nu se mai faca greseli prea dese odinioara, cu ca-terisiri de mitropoliti, sau de destituiri laice de episcopi, dupa ceprimiserä investitura".

In ce priveste politica de apkare a proprietätii unii conser-

Ì 9 2 8;-1 9 3 8 43

www.dacoromanica.ro

vatori nu excludeau posibilitatea in interes ob§tesc" ca proprieta-tea sa consimta la sacrificii reale.

Al. Marghiloman märturisea in 1923 ca imediat dupa 1907,Ion Lahovary a fost cel dintai care a agitat ideia expropriatiuniipartiale, pentru impkarea generala". Propunerea trebue desigursa se fi pierdut Para ecou, in Camera, ca atatea alte multe discur-suri §i propuneri frumoase ale lui Ion Lahovary, pentruca emit&torul ei dupa marturia d-lui prof. N. Iorga era victima unuidestin tragic: deconcerta §i obosea, devenea antipatic ca om po-litic §i orator, dei era a§a de simpatic ca am de treaba". (Oamenicari au fast".

Cat prive§te planul social §i politica sociala de Stat conser-vatorii §i-au revendicat, prin legea mine/or- a lui Petre Carp unmerit : prin ea s'a organizat, pentru intaia data asistenta, retra-gerea i pensionarea lucratorului, indrumare continuata pe urinaprin legea de asigurari muncitore§ti".

Daca ideia conservatoare a fost pe plan secund ca realizarepractica in Romania, in schimb ce brilianti secunzi a furnizat par-tidul conservator in politica noastra !

Tribuna parlamentara a fost ilustrata de o serie de oratori detoate categoriile : gravitatea olimpianä i expunerea adancita laMaiorescu, sarcasmul i epitetul memorabil la Carp, verbul orches-trat simfonic la Barbu Delavrancea, elegantA in expresie §1 ati-tudine la Alexandru Marghiloman, impetuozitate §i pregnanta laNicolae Filipescu, arta ciceroniana la conservatorul ulterior demo-crat Take Ionescu.

Tribuna deputatilor era o intrecere de atleti ai cuvantului ca oagora elina sau romana din vremurile clasice.

In cartea sa Figuri 'dispärute-, d-1 profesor Ion Petrovici pa-ralelizeaza darurile oratorice atat de deosebite ale acestor a§i aitribunei politice de odinioara. Delavrancea care se gasea atunci laapogeul &du oratoric a fost auzit de catre autor la o intrunire In salaDacia : Cu toata cultivarea pasionata a formei poetice, cu recu,zita ei de imagini fosforescente, Barbu Delavrancea nu neglijascheletul dialectic al discursului, care era de cea mai buna calitate.

44 VREMEA

www.dacoromanica.ro

Cuväntarea avea o solida coloanä verte.brald, cuprindea o demon-stratie sistematicä, un lant de argumente incisive, care inro§ite invapaia cuvintelor intrau in carnea adversarilor pana la sange.°data' sfar§ite bubuiturile acestei cuväntari majestoase, parca salan'a alai putut gusta elegantele jocuri de floretd ale lui Maiorescusau ironiile fine ale lui Petre Carp cei doi oratori cari at: incheiatseria discursurilor"... Intre oratoria lui Petre Carp §i aceea a luiTitu Maiorescu, tot d. prof. Ion Petrovici ne traseazd unja demar-cativd : Talentul parlamentar al lui Petre Carp nu numai ca a ra-mas intreg pana la urma, dar catre sfar§it, la adanci bätranete aprodus poate cele mai frumoase jerbe literare. Putini oratori potrivaliza cu Petre Carp in posibilitatea de a li se extrage din dis-cursuri atatea cugetari inalte, in forme pe care literatura SA le re-vendice mägulita. Nu acela§ lucru l'a§ putea spune despre TituMaiorescu, ale carui discursuri sunt mai diluate, ale carui fraze ele-gante sunt mai comune §i unde ceea ce impresioneaza e ordonantaintregului, nu valoarea intrinsecd a partilor. A§ face intre exprimareaacestor doi oameni aceea§i paralela ca intre Eschyl §i Euripidetragicii elenismului.

La primul grandoarea simpla, formularea taiata in granit; la cela-lalt dialogul se destinde, dialectica napadqte, arta e mai relaxatr.Extrem de interesanta ni se pare de asemeni pardsind domeniuloratoriei §i aceasta paralela asupra caracterului celor doi mili-tanti ai politicei conservatoare : Maiorescu tinea mai multa soco-teal& de contingentele realitatii. Uneori acestea il faceau de o pru-denta care-i paraliza initiativa. Carp, ca om politic, era cu m,ult maicurajos. Maiorescu intelegea sa a§tepte evenimentele, Carp sd lecreeze. Legati politice§te o viata Odd la punctul de-a constitui unnou exemplu de priet,enie legendara, s'au separat cu sgomot in tim-pul razboiului balcanic osebit de unele motive de politica' interna

deoarece Carp preconiza o interventie hotarita, in timp ce Maio-rescu spera dela noroc. Tot a§a fata de razboiul cel mare liniilelor au fost deosebite : Carp sustinand neobosit o actiune pentru re-cucerirea Basarabiei, realizandu-se cu aceasta, partea rasariteanaa idealului nostru ; Maiorescu mergand cu circumspectia Vaud la

1 9 2 8-1 9 3 8 45

www.dacoromanica.ro

a refuza sa se pronunte, taxand once fel de interventiune drept opolitica de aventura".

acum pentru a ,Incheia seria acestor atleti ai agoreipolitice, sa redarn i punctele de contact ca si de dife-rentiere dintre oratoria lui Take Ionescu si Al. Marghiloman :

Marghiloman si Take Ionescu se distingeau prin limpezimeacristalina a expunerii, asociatd cu precizia expresiilor. Nu gäsestinici la unul, nici la altul ingramadiri de culoare sau inmanun-cheri bizare de cuvinte. Ei si-au dat seama ca discursul in generenu comporta cleat un minim de literatura, in once caz un minimde poezie". Iar in ce priveste diferentierile : La Take Ionescu sesimtia mult mai tare cautarea efectului cleat la Marghiloman, carenu ingrosa glasul niciodata si nu repezea niciodata gestul, cu toateca daca analizezi atent constructia unora din frazele sale, constatica nici dansul nu era strain de urmarirea efectului.

Daca ar fi sa facem o comparatie din sfera muzicala, Marghi-loman era un violonist, Take Ionescu un pianist. Marghiloman da-dea cu mare virtuozitate concerte de vioara incantand pe cunos-catori, dar bine inteles marginindu-si influenta la limitele fatale aleacestui instrument.

Take Ionescu dispunea la pianul sat' de posibilitati mai intinsede executie, de putinta de-a rasuna mai tare dar instrumentulsau se susträgea finetilor viorii i uneori cadea victima unui inevi-tabil aer de banalitate, cu atat mai mult cu cat temperamentul luiTake Ionescu ii ingaduia dupa o executie de rapsodiefaca pe tapeurul de lbal popular".

Dualitatea gen liberal (Ion C. Bratianu-C. A. Rosetti) inpartidul conservator nu avea sorti de trdinicie. Am vdzut mai susce s'a intamplat cu duo-ul Petre Carp-Titu Maiorescu. O prieteniede cincizeci de ani a trebuit sa sfarseasca in cea mai gravd §i lamen-tabila dusmanie. In Notele Politice" Al. Marghiloman insemnaea la moartea lui Titu Maiorescu, intamplata sub ocupatia ger-mana a Munteniei, Petre Carp a refuzat sà faca un gest crestinescal iertarii. Emisarilor veniti sa-1 roage sa asiste la inmormantare,Petre Carp le-a raspuns rece : De ce sa-i fac o politete pe care el

46 VREMEA

inalta,

www.dacoromanica.ro

nu mi-o va putea intoarce niciodatä ". Ltd acum in ceea ce pri-veste dualitatea Marghiloman si Take Ionescu :

Nu erau prea deosebiti ca gandire politica, amOndoi inch-nand spre ideile conservatoare, dusmani ai utopiilor reformiste,sfiosicana era vorba de prefaceri mai adanci. i totus soarta lor a fostvesnica veásmäsie. Desi amândoi conservatori, au servit douà gru-IAN rivale : Take Ionescu in vechea ramurä conservatoare, Marghi-loman in falanga Aceastà adversitate politicä' (intre-rupta din cAnd in cOnd si de unele colabordri) a cäpatat caracterulunui crancen antagonism spre finele carierii lor politice. Aceastafiindeá amândoi au incarnat, indatá dupà izbucnirea rOzboiuluimondial, cloud' directii ireconciliabile. Pe cdnd Take Ionescu crezuseCA a sosit momentul pentru revendicarea teritoriilor romdnesti dinAustro-Ungaria, Marghiloman fOrd s'a' o spuie tot atAt de categoric,eredea totus in adOncul inimii sale cd batuse ceasul pentru desro-birea Basarabiei din ghiarele rusesti.

Nici abilitatea =Ida, nici dbacia celuilalt n'au fost suficientepentru a-i aseza pe un teren comun sau mdcar pe pozitii care sd leingadue raporturi convenalbile. Lupta dintre dAnsii a luat aspecteferoce, amândoi contestandu-si total, unul altuia, capacitatea poli-tica, ce1 mult recunoscandu-si reciproc si asta doar in intimi-tate ca fuseserä °data' excelenti ministri de resort" (I. Petrovici :Figuri dispärute").

Aläturi de Carp, Maiorescu, Marghiloman, se randuesc B. De-lavrancea membru al partidului conservator, pentruca in partidulliberal de pe vremuri, inteligenta lui superioard si suprema lui vir-tuozitate oratoricd nu puteau gäsi alta intrebuintare &cat aceea degazetar de poruncealr si N. Filipescu, acel boer de neam careaducea in lumea liliputanismului constitutional si partidal, apuc5-turi cari veneau din traditia insäsi a vechilor semintii viteze".(N.lorga : Oameni rari au lost).

Pe plan cultural, ideia conservatoare s'a bucurat de o hegemo-nie impinsa pand la dictaturd spiritualä. O dictaturà binefacatoare.

1 9 2 8-1 9 3 8 47

www.dacoromanica.ro

Rezultatele ei sunt inscrise Cu litere de foc in cartea nemuririi ro-mánesti.

Eminescu-Creangd-Caragiale se incadreazd ideologic in conser-vatorism.

"Articolele politice" ale lui Eminescu au in istoria doctrine-lor politice romdne o valoare aproape egalà pe care arta sa poe-ticd o acupd in istoria literaa Eficacitatea ideologic& a lui Emi-nescu s'a intins decenii intregi si astäzi cunoaste o eflorescentdtulburdtoare si sgomotoasa.

Ion Creangd este, prin traditionalism artistic, un pilon pe carese sprijinä ¡deja conservatoare cu latura ei tdrOneascd, fiindcd tara-nimea ramâne in importante fragmente din cosmosul sgt: in tabgraconservatoare.

D. Prof. ROdulescu Motru in Conceptia conservatoare si pro-gresul" (conferintd tirattä la Institutul Social) relevd faptul ea par-tidele conservatoare de pretutindeni numärd in rándurile lor pe ceimai multi intelectuali, alaturi de reprezentanti ai *anima. Profeso-rul isi exprima atunci (in anul 1922), referinclu-se la starile delanoi, sperante de viitor : atunci and se va stabili si la noi legaturadintre muncitorii intelectuali §i muncitorii agricoli, partidul conser-vator roman isi va castiga adevOratul sätt teren de propaganda siisbdnde.

D. prof. Rddulescu-Motru neglija atunci esentialul ca dinrazboiu, doctrina conservatoare s'a devitalizat pang la disparitie.

Alexandru Marghiloman a intemeiat un partid conservator-progresist, iar d. Gr. Filipescu un partid conservator care s'a revAr-sat, cu putinele pâraie electorale, in albia taranismului.

Ideia conservatoare murit. Mai putin aparent, dictaturaculturald a lui Titu Maiorescu se mentine in critica literarà (aproa-pe in intregime), in teoria formelor Lira fond cu valoarea de cir-culatie intrusa si in tendinta de recunoastere a fondului originar.

Autohtonismul este o variant& mai concentratd a conserva-torismului. In multe privinte, cercul din jurul lui POrvan si eleviirOma§i, cercul Gandirea" si grupul CuvAntului" se adapd me-reu la fantAna conservatoare.

48 VREMEA

n'a

www.dacoromanica.ro

GALERIA PORTRETELOR

,..,,,,,A. ,. %As ii 4141 .

An! 1.1 It

-sae Fig I in; fi'l 1 in 1 eig If if i

.001.11.4111,...2, dimpiriteiii.00lior.,gq-i-ei.,011..ilt um/

iliiitivinjkiiiii¡winglike' -ngkliii:iltal

411.11.

.."11 if liiiiii- 41.i.;1111"11-mriiiii mit

Injiinmot

t Ileilira 2! Silirl.116 mow MPINJOIMII111111milffi)._em

--"12111111;!!!''+ii , if. _ ...,....... L v. 114,.,

Take lonescu, Mihai si Gr. Cantacuzino, Barbu Delavrancea, C. Aran,

Al. Marghiloman, P. P. Carp, Titu Maiorescu, N. Filipescu, etc.

www.dacoromanica.ro

Pe craces Take Ionescu el Ion I. C. Brertianu. In apii : Titu Malorescu,

N. Filipescu, Petre Carp si Al. Marghiloman.

www.dacoromanica.ro

Printre conservatorii de documentata §i stricta observant& tre-bue sa înglobàtn pe ganditorul i luptatorul ardelean Aurel C.Popovici. Opinia publica nu cunoWe cleat volumul cu articolepolemice Nationalism §i democratie" in multe privinte asemana-tor cu volumul Articole polemice" al lui Eminescu. Dar in monu-mentala sala lucrare in limba germana Statele-Unite ale Austriei-Mare" (sugestiva pledoarie pentru reforma statului halbsburgic)gäsim adevaratul standard-work al ideii conservatoare scrise deun roman cu un arsenal §i un format inteadevar european. Aceastaopera' incoroneaza stracluintele ideologice conservatoare.

1 9 2 8-1 9 3 8 49

www.dacoromanica.ro

Doctrinal elernocraticii

Democratia" insemneaza conducerea Statului prin delegatiaperiodic& incredintata de care popor, in alegeri.

Etimologic, demos-ul (poporul) revendica conducerea (cratos).Dar democratia nu insemneaza exteriorizarea nemijlocitá a vointeipoporului, ci o vointa delegata unor ale§i. Conducerea directa estevisata de care anarhi§ti §i in societaile contimporane irealiza-bila. Dintre toate popoarele lumii, Ru§ii §i Spaniolii au oferit spec-tacolul unui anarhism generalizat in viata ob§teasca. Maxim Gorkisocialist de factura occidentala civilizatorica, a denuntat pericolulanarhismului originar al taranului slay. Printre legendele ruse§ti cir-cula utopia Virile lui Opone", tara fara legi, fard conducereLard constrangere. Pe acest fond atavic de aspiratie spre sublimalibertate de§antatä a anarhiei se grefeaza terorismul individual.credinta oarba in eficacitatea dinamitei §i a suprimarilor personale,care creiaza atmosfera tuturor. desgardinarilor.

Democratia se deosebe§te radical de anarhism. Punctul decontact este numqi in valabilitatea acordatd libertallor, ca unclimat propice creatiei i eflorescentei personalitaii.

In tara romaneasca n'a existat niciodata democratic.

50 VREMEA

www.dacoromanica.ro

Complexele iobage i neo-iobage sunt prea puternice, lipsade civism prea crasa, amintirile fanariote i prezenta unui balca-nism prea murdar pentru a se ajunge la tipul de om in serie algentelmanului britanic, de galic orgoliu sau de perfectia yankee,a§a cum gasim in a§a numitele democratii occidentale.

Sistemele politice straine au fost adaptate in Romania panala desfigurare.

Cu democratia s'a petrecut un fenomen analog.Democratismul a ajuns o mistica bancara sau un joc oligarhic

dubios. Uneori democratia s'a confundat cu filosemitismul saumai rau cu acceptarea frenetica i integrala a actelor i faptelormarilor bancheri.

Intre democratie i plutocratie, au spus adversarii, sunt rela-tii de cauza la efecte.

Din ce pricina ?Democratia presupune un ritual complicat §i un fast, ambele

costisitoare. Partide, alegeri, viata parlamentara sunt luxuri costi-sitoare in regiuni de un endemic pauperism ; in tarile bogate suntvizibile utilitati.

Partidele democratice in forma lor clasica sunt intretinute deardoarea militanta a partizanilor.

Prima manifestare democratica sub regiraul cenzitar a fostpartidul creiat de Take Ionescu, clupa definitiva sa despartire deconservatori.

Para nume, fará avere, fara protectie, Take Ionescu, el insu§i,un stralucit exemplar al democratiei, a infruntat prejudecatile declasa, invingandu-le.

Take Ionescu s'a sprijinit In actiunea sa in primul rand pefortele interne pe mica burghezie dornica de rapida ascensiunepolitica.

Dar s'a mai sprijinit §i pe fortele capitalului strain.Conceptia lui Take Ionescu In materie de colaborare finan-

ciará in strainátate era radical deosebita de conceptia liberala con-cretizata in formula prin noi in§ine". Se deosebia §i de conserva-torii care doreau statu quo.

1 9 2 8-1 9 3 8 51

www.dacoromanica.ro

Take Ionescu era partizanul unei modernizari a utilajului tech-nic din industrie cu ajutorul capitalului strain. Pornea dela premizaCa' suntem saraci inteo tara bogata, ca exploatarea bogatiilor na-turale nu se poate face decat cu ajutorul capitalului strain. In loculgranitelor inchise, Take Ionescu a cerut revarsarea Nilului", Ro-mania fiind ca plaiurile. Egiptului carora le lipse§te apele fecundeale unui capital abundent.

In special, petrolul s'a bucurat de atentiunea speciala a luiTake Ionescu. Pentru modernizarea Romaniei, §eful primului partiddemocratic romanesc ar fi fost dispus §i a cerut colaborarea capi-talului anglo-saxon.

Aceste opinii economice au starnit aprehensiuni in foru-rile inalte de a§a maniera incat Lahovary putea sa imparta-§easca sub egida celui mai strict secret lui Marghiloman cà RegeleCarol I, manifest& temerea cd daca Take Ionescu ar fi vreodata §efde guvern, ar putea fi omul americanilor §i instrumentul lui

Take Ionescu a fost §ef, de multe ori ministru §i chiar §ef deguvern. Nu s'a dovedit omul americanilor" §i nici instrument allui Rockefeller", ramanand acela§ patriot ardent, care propuneadoar o alta metoda ca sa ne scoata din saracia unei tari bogate.

Revenind insa la putinele realizari ale partidului conservatorla slabul patrimonit: politic ii von, gasi explicatia. §i scuza, in

admirabila §i lapidara formula' a d-lui prof. N. Iorga. In conferintasa Doctrina nationalistd" tinutd la 10 Decembrie 1922 la InstitutulSocial Roman, d. prof. N. Iorga considerand partidul conservatordemocrat ca una din fatetele reactiunii impotriva partidului liberalclecazut din misiunea lui initiala, spune: reactiunea s'a infäti§at subforma unei desfaceri din cadrele trecutului, cu aceia§ mentalitate ca§i a trecutului §i cu scuza unui mare talent. Incercarea atat de ono-rabila in intentii, n'a isbutit sa creeze un partid nici pentru sine, nicipentru altul. Incencarea grupärii conservatoare democrate n' a creiatun partid nici pentru sine, qi nici macar pentru altul, [Hilda trebuiapentru aceasta ceva mai radical : trebuia o schimbare de menta-

52 VREMEA

Rocke-fellee'.

www.dacoromanica.ro

litate-. Ca §i pentru ramura cealalta conservatoare, ramura demo-cratica a fost fecunda in oameni. Alaturi de Take Ionescu, au stra-lucit un N. Titulescu, orator cu Lima europeana, sau G. G.Mironescu, omul politic care, in ultimii zece ani de involburare par-tidista, §tia sa suspende patimile deslantuite, väzand obiectiv pro-blemele centrale ale Statului. Daruri ce Ii conferiau un rol de ar-bitru in viata politicä.

1 1 2 3-1 9 3 8 53

www.dacoromanica.ro

Doctrina socialista

Dupa clasificarea socialista, lifberalismul este burghez, taranis-mul oglindeste pe taranii chiaburi, conservatorismul pe mosieri, iarsocialismul este miscarea muncitoreasca prin excelenta.

Se spune ca in tinerete, un gazetar demo-socialist a intrebatprin carte potala pe un var al ski, ajuns mai tarziu critic literarom de stiinta :

Te rog sa-mi comunici ce este socialismul i daca exista Dura-nezeu". Junele initiat in doctrina marxista a raspuns tot prin cartepotala: Socialismul este miscarea muncitorilor impotriva tranto-rilor ; cat despre Dumnezeu, te anunt ca nu exista".

Din aceasta gluma intre adolescenti se desprind doug caracte-ristici ale socialismuld : a) revendicarea prioritatii la conducereasocietatii prin lupta de clash' ; b) secularizarea trecutului si a reli-giei printeun laicism ateu si scientist.

Zeul socialismului este Karl Marx, nascut in Germania laTrier (5 Mai 1818) fecior de advocat, cu ascendente rabinice. Stu-diaza la Bonn si Berlin si ii trece doctoratul in filosofie la Iena,pregatindu-se pentru o cariera universitara. Antisemitismul german

revolutionarismul convingerilor ii impiedica realizarea intentiilor,luand astfel calea spinoasa a publicisticei si a luptei politice radicaIe.

54 VREMEA

www.dacoromanica.ro

In 1842, Marx intra in redactia ziarului Reinische Zeitung"si este silit sa o paraseasca la 18 Martie 1843. Se casatoreste cuJenny von Westphelen, germana de vita nobila cu care era logoditin secret inainte de intrarea in universitate ; lichideaza o parte dinmostenire si se stabileste la Paris pentru a intemeia o revista inlimba germanä'. Activitatea politica a lui Karl Marx se va desfasuradela aceasta epoca la Paris, Bruxelles si mai ales la Londra uncles'a stins la 14 Martie 1883.

Doctrina lui Marx se rezuma in trei puncte esentiale : a) ideialuptei de clasa ca un fenomen natural al societatii antice, medievale

modern-capitaliste ; b) conceptia materialista a istoriei eveni-mentele sunt creatii ale economiei ; c) socialismul revolutionarcare va aduce pacea i mantuirea.

Pe de-oparte avent pretentia cercetarii reci, stiintifice. Din a-ceasta cauza, marxismul se mai eticheteaza si socialism stiintific"spre deosebire de socialismul utopic. Pe de alta parte avem prole-tismul chiliasma, tendinta de 4ansformare pAn. revolutie".(Trotzki va ajunge chiar la conceptul de revolutie permanente).

Elaborarea doctrinei socialiste facut de Marx in tovarasiecu Friederich Engels, feciorul unui fabricant arian de textile dinBarmen, crescut in atmosfera de pietate calving

Opera de studiu a socialismului este Capitalul" aparut inprima redactare, partiala, la 1859 cu titlul : Critica economiei po-litice", iar in forma definitivA, primul volum la 1867. Volumele doi

trei au fost tiparite de Engels dupa manuscrisele lasate de Marx.

Socialismul marxist a avut in Romania cativa scolari ca Do-tbrogeantt Gherea, Serban Voinea i inteo oarecare masura cametocla .de cercetare pe St. Zeletin.

Istoria miscarii socialiste la noi a fost scrisa tniai complet, pebaza de documente, de Care d. I. C. Atanasiu (actualmente aflat pebancada nationalistg). Prin socialism au trecut in tinerete 'cl. A. C.Cuza i el. N. Iorga.

Leaggnul socialismului roman a fost cercetand isvoarelela Iasi. Acolo au pus mana 'dela mana, fratii Ion i Gh. Nadejde.

1928-1113 55

§i

s'a

§i

www.dacoromanica.ro

Tb. Speranta, Al. Baclarau, C. Dobrogeanu-Gherea si doctorulRussel, pentru a scoate Basarabie cel dintai ziar socialist. Aven-tura, inceputa in 1878 se soldeaza insa repede cu proces, depe urmacaruia Nadejde si Speranta sunt scosi din invatamantul universitar.

Dupa o trecere de trei ani socialistii i§i muta larii in Bucuresti,in jurul revistei Contimporanul" condusa de Ion Nadejde si Const.Mille. Revista este la un moment dat focar de idei generoase §i

umanitare. In paginile ei se intalnesc Al. Badarau, Gh. Ibraileanu,V. G. Mortun si Georghe din Moldova (Kernbach). Incetul cu in-cetul ideile profesate in revista' patrund in straturile muncitoare §iintelectuale. In sala Franzelari se constitue suntem in anul 1848

un cerc de studii sociale Drepturile °multi", drepturi care suntcerute de Al. Radovici, Petre Gradisteanu, Filitis, F. I. Gesticone,dupa amiaza si pe graba, intruck seara sala trebuia transformata inlocal de dans, pentru initierea tineretului in tainele valsului si ma-zurcii.

Intre un cadril si o conferinta, miscarea socialista s'a 'desvoltatajutata ifidirect de ultimii ani de guvernare a lui Ion C. Bra-tianu, guvernare extrem de despotica ce-i adusese presedintelui deconsiliu faimoasa porecla consacrata in istorie Vizirur.'and sala Franzelari, unde organele administrative aflasera ca seface mai multa politica deck dant a fost inchisa, socialistii audeschis un alt cerc In sala Sotir. Aici si-au spus nouile credinte unpictor mare ca Stefan Popescu, poeti sensitivi ca St. O. Iosif, Dimi-trie Anghel sau Patin Pincio, sau doctori ca Jean Cantacuzino.

Paralel cu aceasta lupta de culturalizare a masselor, V. G.lVfortun care se alesese la 1887 la Roman primul i singuruldeputat socialist &Idea lupta in Parlament, conform nouei tac-tice stabilite : lupta de cucerire a puterii in Stat prIn Parlament si

cale legala.Daca ultimii ani de guvernare ai lui I. C. Brkianu fusesera

'dictatoriali, guvernkile conservatoare ale lui Lascar Catargiu sauTheodor Rosetti s'au aratat extrem de alarmate in fata noului cu-rent. Atund este adus dela Iasi Ion Nadejde pentru a canalizamiscarea inteun partid, botezat partidul social-democrat al munci-

56 VREMEA

www.dacoromanica.ro

torilor din Romania" si a-i fixa o tactica. Ion Nadejde, cu energialui masivä §i cu vointa neinkanatä izgoneste in chip brutal Cate-°data toate incercarile j rämasitele spiritului revolutionar si

anarhist din partid" marturiseste d. I. C. Atanasiu: in carteasa. Intr`adevar, din acest an 1894 tactica partidului era fi-xata definitiv ; tactica legala : lupta politica : lupta parlamentara".In cadrul acestei tactice socialistii incep organizarea pe tara a clu-burilor muncitoresti ; tin adunari, fac demonstratii in favoarea e-manciparii femeii, a repausului duminical, sau militeaza pentru celeopt ore de munch'. Pe incetul se prepara acea prefacere sociala pecare o visa C. Dobrogeanu-Gherea : Revolutiile nu implica delocviolenta si varsare de sange. Pot fi revolutii foarte mari savarsitefoarte pa§nic ; astfel e revolutia sävarsita de noi romanii prin tre-cerea din iobagia feudalä in burghezism capitalist. Revolutia socialämoderna care se pregateste acuma, tocmai prin faptul ca e atat decomplex5, are toate sansele sa fie relativ pa§nica" (scrisoare catreI. C. Atanasiu). Dar guvernul liberal si mai ales M. Pherikide,ministru de interne ce se complacea in a se declara partizan al po-liticii de mana forte" veghea. In momentul in care sociali§tii auinceput sa patrundä in patura rural& prin formare de cluburi sa-testi" pentru a statornici fratia si unirea In deobste intre toti mun-citorii §i mai ales intre muncitorii plugari" si pentru a cere invoeliagricole mai omenoase cu arendasii si proprietarii" soarta parti-dului socialist a fost pecetluita. Un proces r5sunator in 1899cu acuzatii de rebeliune si inscenarea pentru compromiterea luiBanghereanu si Ficsinescu, a sguduit profund temeliile partidului.Un an mai tarziu 1900 organizarea in partid a socialismuluis'a dizolvat, prin intrarea sefilor in partidul liberal pentru aforma acolo grupul generosilor". Au plecat atunci V. G. Mortun,Al. si Ion Radovici, care avea sa aibä o moarte atat de patetica :minat de boala, cand si-a simtit s'entinta ineluctabila a destinului,s'a asvarlit de pe vapor in apele calde §i clare ale Mediteranei. Inpanegiricul pe care i-linchina in ziarul ski, d. N. Iorga gasia acestuigest si o concluzie politica. Se stie ca in timpul rascoalelor I. Ra-

1 g 2 8-1 9 3 8 51

www.dacoromanica.ro

dovici fusese prefect la Vaslui §i gratie lui nu s'a varsat acolo nicipicatura de sange.

Cand dupa vacanta incepura in comisia parlamentara discutiilenouilor legi agrare, el vazu foarte bine ca se in§elase in sperantelece le pusese in liberali, atribuindu-le el, fostul socialist, o mare mi-shine revolutionara in folosul saracilor, indelung apasati §i chinuiti.Trebui sa paraseasca tara in curand, dupa raza de lumina caldacare mai tine pe bolnavi in trupul ckora viata se stinge incet§i ve§tile pe care le primea acolo in Italia il intkeau tot mai mult In'deziluzia sa definitiva. Ar fi vrut sa se poata intoarce, sa aiba o zide vigoare mai mult deck omeneasca, sa vie in Camera targueli-lor §i acordurilor" §i, intr`o ultima incordare titanica, sa aruncefultimele adevaruri in obrazul acelora c,ari, la glasul lui, ar fiplecat fruntile. Aceasta multumire insa n'o avu".

Gestul dela 1900 a nascut mari polemici, in acea epoca. Din-trlun interview acordat de V. G. Mortun unui ziarist, in acel timp,ree§ia insa cA gestul fusese indelung premeditat, ca ii trebuisera lui

prietenilor cativa ani de chibzuinta pentru a ajunge aici :Inca lnainte de venirea lilberalilor la putere in 1895 sfatui-sem trecerea noastra la liberali, ca apoi impreung sa putem indepliniconditia esentiala a unei vieti politice sanatoase : aplicarea legilor".

V. G. Mortun dezvaluia totodata sterilitatea luptelor trecute,puse in sarcina structurii economice §i politice a societatii romane§tide-atunci : La ora§e, o muncitorime streina, lipsita deci de drep-turile politice la sate, o taranime ne§tiutoare de drepturile §ibertkile ce le are, in stare ;Inca de vasalitate fata de proprietari §i'de aparatul administrativ. In conditiile economice §i politice in carene gasim nu se poate injgheba un partid social-democrat serios".

D-1 I. C. Atanasiu, ocupandu-se in cartea sa de dezertiuneapaturii culte socialiste §i incadrarea ei la liberali, o apara de acu-zatia de capatuiala" notiunea de fripturism" nu era cunos-cuta pe acea vreme, ea este o creatie post-belice acuzatie ce is'a adus de rau-voitori. Nu, patura culta socialistä a parasit par-tidul muncitorilor, §i a trecut In partidul liberal pentri: cloud consi-

58 VREMEA

li-

--

www.dacoromanica.ro

deratiuni : intai din pricina unei forte expulzive si al doilea, dinpricina atractiunii ce exercita partidul liberal".

Atractie exercitata mai ales de un singur om, Tonel Bratianu,in care socialistii ii pusesera toata increderea. Partidul socialistmai ales si dupa retragerea lui Ion Nadejde dela conducere eraastEel desfiintat. Si se cuvine sa notara dui:4 cum i-am consemnatprietenii i adversarii neimpacati : Nicolae Filipescu, adversarullui V. G. Mortun pe tema votului universal, cerut de acesta dinurma ; M. Pherikide omul politicii forte si Take Ionescu ire-ductibil adversar, cu atat mai mult cu cat vedea in tabara socialistamai multe capete luminate. Ion Nadejde raporta astfel in 1855, in,,Lumea Nour o convorbire pe care un militant socialist, prof.Raiciu Ionescu o avusese cu Take Ionescu, pe atunci ministru deInstructie. Din ea reesea ca. viitorul sef al conservatorilor demo-crati" avea atata repugnanta fata de socialisti Meat blama pe toti'directorii de scoli normale cari n'au stiut sA sugrume din fasa, maiales la tinerii inteligenti, ideile socialiste. Si Take Ionescu, miran-du-se ca directorul scoalei normale superioare dela Paris a putut dalui Jaurès, cult si inteligent, o diploma (daca nu facea asta,Franta nu ar fi ajuns unde este azi") conchidea, pentru uzulRomaniei : in ce ne priveste pe noi, prefer ca directorii de scolinormale sa scoata boi, deck socialisti inteligenti I"

Dupa 1900, partidul socialist a tanjit complet. Doar prin19/0-/912, cu Rakowski, a mai cunoscut o epoca de eflorescenta.Dupa razboi, partidul socialist a primit o lovitura mortala din par-tea guvernului averescan, cand d. C. Argetoianu ministru deInterne a arestat intreg congresul partidului. Prin 1922-1923din partidul socialist, s'a desprins §i o ramura comunista. Aceastaramura urmeaza doctrina leninista, dupa care socialismul poate fiinstaurat prin lovitura de Stat (!blanquism), in regiunile agrarese poate pasi la zidirea socialismului intr'o singura tara fara a maiastepta revolutia generalizata in restul continentului (stalinism),

1028-193S 59

www.dacoromanica.ro

Doctrina tAranista

Era firesc ca inteo tara erainamente agricola", cum atria loculcomun, doctrina taranista sa ocupe un loc de prim rang in povesteapartidelor politice romanesti.

Fiecare partid îi revendica onoarea de a se preocupa cu pre-dilectie de taranime.

Inainte de a ajunge sa se concretizeze in partid, taranismul afost un curent. Deosebirea intre partid si curent politic este esen-tiara.

Curentul politic este lipsit de sistematizarea programaticauneori chiar de teluri politice.

Definitia partidului este urmatoarea :Partidul politic este o asociatie libera de cetateni, uniti in mod

permanent prin interese si idei comune, de caracter general, aso-ciatie ce urmareste in plina lumina publica, a ajunge la puterea dea guverna pentru realizarea unui ideal etic social". (D. Gusti, Par-tidul politic, in Doctrinele partidelor politice", pag. 4).

Pang a ajunge la forma de partid, doctrina taranista a fostpurtata pe aripile diverselor curente. O doctrina taranista coherenta

unitara nu se poate niciodata formula, (leek cu aproximatie, de-

60 VREMEA

§i

www.dacoromanica.ro

oarece taranimea nu este o clasa unitara, ci un cosmos, o lume in-treaga sociala cu straturi multiple si cu interese variate i contra-dictorii. Intre un tkan palmas si un tkan chiabur sunt deosebiriradicale. Numitorul comun de tkan" se refera numai la geografie

prea putin, ori chiar deloc, la interese, mentalitate i aspiratiunipolitico-sciale.

Doctrina taranista a fost exprimata i adoptata ca atare decatre partidul taranesc, fuzionat in 1926 cu partidul national dinArdeal sub titulatura de partid national-taranesc.

Acest partid, prin preocupkile sale programat,ice neobisnuitde intense in istoria partidelor, a scos in evidenta si a popularizatdoctrine taraniste.

Cand se face istoria taranismului, se pomeneste des de cloudnume : Ion Ionescu dela Brad si C. Dobrescu-Arges. Despre primul,G. Bogdan-Duica a scris o monografie documentata. Despre aldoilea, exista nenumkate brosuri de propaganda, dar panä inprezent nu avem o monografie completa. Materialul documentarse gaseste in Scoala dela Campu-Lung", editata In 1935 de catreorganizatia tineretului a partidului national-taranesc.

In afara de acesti doi apostoli ai taranismului, doctrina si mo-rala acestui curent politic sunt indisolubil legate de cloud nume cares'au aflat in viata inteo inamicitie mortala : N. Iorga si C. Stere.

Nicolae Iorga este promotorul acelui curent literar si ideologicetichetat Semankorismul", in care s'au format personalitkile delarga anvergura politicä tkanista. Sp. Haret este si el mai mult ta-ranist, deck liberal.

Constantin Stere a promovat curentul literar si ideologic numitpoporanismul i grupat in jurul revistei Viata Romaneasca", di-rijata de criticul G. Ibraileanu.

,,Semanatorismul" reprezinta latura national& a taranismului.Poporanismul i-a imprurautat accentele sociale.Semankorismul a avut si are inca aspecte nationaliste

impinse pall& la antisemitism.

1 9 2 8-1 9 3 8 61

§i

www.dacoromanica.ro

Poporanismul a cultivat atasamentul fatà de democratie, ascos in evidentd lupta de clasä si se apropie de socialism.

Partidul tärdnesc a inceput cu Dobrescu-Arges sub forma zisäpartida täräneascr. Campania viguroasä si mai mult instinctiväpentru realizarea reformei agrare si votului universal.

In transeie, aspiratiile sigilate cu, pecetea sängelui varsat pen-tru apärarea gliei strämosesti, au fost codificate sub forma unuipartid. Ion IVIihalache a imprumutat noului partid dinamismul per-sonalitatii sale eroice esitä' din transeie cu suprema medalie a or-dinului Mihaiu Viteazu. C. Stere i-a adus aureola suferintei declasä si dr. N. Lupu a plasticizat cu un pitoresc neintrecut telurilenoui de desrobire.

D. Iuliu IVIaniu reprezinta aspiratiunile täränimii ardelene, as-piratii de o mie de ani catre un Stat al legilor.

62 VREMEA

www.dacoromanica.ro

Doctrine' nationalislei

Nationalismul este curentul politic predominant In actualulmoment istoric. Toate partidele au cautat sa dovedeasca atap-mentul lor deosebit fat& de ideia nationall Mai toate cuprind prinparticula national" pusa la titulatura aceasta preocupare. FrontulRománesc" condus de d. Vaida Voevod a accentuat necesitateapredominarii momentului national asupra celui social, pe care dealtfel nu-1 exclude cu desavar§ire din preocuparile sale.

Structura sufleteasca a d-lui Al. Vaida Voevod este conser-vatoare. A acceptat democratia wilsoniana intrucat proteja lute-resele vitale ale poporului sail §i conserva demnitatea nationala. Ainclinat i propovaduit acel numerus valachicus" pentru a ajutanatia sa pe drumul progresulti material i moral.

Nationalismul este o aparitie destul de recenta in istoria uni-versala.

Comunitatile au fost conduse In viata lor istorica de catre alteidei decat ideia nationalr. Imperiul Romei a avut drept axa oideie de civilizatie, technica i administratie regulata In conceptul decetatenie". Barbarii se inclinau, acceptau i doreau parà la sfar§itsa spuna cu orgoliu civus Romanus sum".

Istoria evului-mediu a fost agitata i conclusa de religie i de

1 9 2 8-1 9 3 8 63

www.dacoromanica.ro

ideea monarhica. Razboaiele se purtau sub stindardele credintelormistice i dupa intereseIe dinastiilor. La incheierea unei pact sau aunei casatorii, provinciile treceau fart consideratiuni etnice In tra-tate sau in foile dotale.

Istoria doctrinelor politice plaseaza in secolul XIX genezaideii nationale in sanul clasei de mijloc, ca un rod al autarhiiloreconomice si al neatarnarilor politice.

Burghezia franceza, engleza i americana' s'au caracterizat lainceputurile lor prin universalitate i cosmopolitism.

N'a fost tot asa cu clasele de jos ale Germaniei, Italiei si alecelorlalte tart Burgheziile respective s'au consolidat in concurentacu centrele dela Londra, Paris, Amsterdam si New-York.

Primul rasboi purtat sub stindard colorat nationalist a fostrazboiul statelor germanice pentru izgonirea lui Napoleon. Fichtea dat corp doctrinar acestor aspiratii in Cuvantarile catre natiuneagermana".

Cavour a jucat rolul unui Fichte al Italiei.Razboiul politic a fost dublat de un razboi economic.Friedrich List economist german a rupt valul iluziei pros-

peritatii nationale in libertatea economica, preconizand inchidereagranitelor i protejarea industriilor indigene.

List a avut scolari in toate ladle : la noi, cel mai stralucitmai consecvent, a fost Vintilà Bratianu.

Secolul XX mai este numit si un secol al nationalitatilor. Ráz-boiul mondial din 1914-1919 a fost dus sub aceasta stea si a cul-minat prin victoria integrala a principiului de autodeterminare apopoarelor si de infiintare a unor State nationale.

Conglomeratul habsburgic a fost sfaramat in bucati, andnastere statelor succesorale, intemeiate pe principiul nationalitatilorsi al triumfului etnicitatii.

Doctrina nationalista s'a oglindit intr.° proteica §i neistovitaactivitate : activitatea d-lui N. Iorga, dascal intru nationalism algeneratiei ante-belice si al generatiei de dupa razboiu..

Geniul national n'a avut un aparator mai indkjit si mai auto-rizat. Punand la contributie vasta sa experienta de istoric al tuturor

64 VREMEA

www.dacoromanica.ro

9 5

neamurilor istoric cu mondiala reputatie d. N. Iorga a re-liefat la fiiecare cotitura a evolutiei, necesitatile prezente §i necesi,-tatile permanente ale neamului romanesc.

-Antisemitismul nationalistAntisemitismul nationalist porne§te dela premisa ca sursa prin-

cipala a relelor din tara romaneasca se and in invadarea minoritatiiiudaice in posturile de comanda economica §iculturala, iar salvareastd in isgonirea acestei invaziuni.

In chestia evreiasca exista trei solutii : a) asimilarea, b) coope-rarea §i c) eliminarea.

Democratia a rezolvat chestia evreiasca preconizand asimilarea.Doctrina conservatoare Petre Carp §i Maiorescu acuzati de

judaizare au propus cooperarea loiala cu aceste minoritati.Antisemitismul nationalist nu vede elucidarea spinoasei pro-

bleme decat in eliminare.

Antisemitismul democraticIntre antisemitism §i democratic sa fie o incompatibilitate struc-

turala sau numai de moment istoric ?Actualmente mi§carea antisemita are un caracter antidemocra-

tic. Evreii sunt socotiti ca initiatori ai modernismului literar, ca fer-menti de disolutie ai patriarhalismului §i in acela§ timp ca inspira-tori, stapani §i finantatori ai regimului democratic. Se pomene§tede o Internationala iudaica. Unul din instrumentele finantei inter-nationale pentru stapanirea popoarelor cre§tine §i oricare ar fi re-gimul parlamentar-democratic.

Aceasta teza este destul de noua in Romania.Patriarhul antisemitismului in Romania d. A. C. Cuza

este un adept convins al parlamentarismului. Combate democratia§i Societatea Natiunilor, dar scoate din frontul iudaic institutiaParlamentului de obar§ie engleza, filtrata prin rationalismul francez,sub forma prezentatd in Romania.

Teza parlamentarismului §i a democratiei de sens pur iudaicea fost o teza a d-lui Alfred Rosenberg, teoretkianul national-socia-

1 II 2 8-1 9 3 8 65

www.dacoromanica.ro

lismului german, pe care á mpus-o ea pe o axiomä in al treileaReich, cu evidente succese i la exportul in strdindtate, in regiunilelocuite de Evrei. In Ungaria, de Oda, unde democratia parlamen-tará ar avea mari sanse sd se impund, gratie faptului cd se aliazd

cu nevoia addncd a reformei agrare, s'a intárziat din prkina re-crudescentei antisemite. Iar democratia este ardtatd de dusmanii eica o scorniturä a spiritului iudaic.

La noi, teza a prins.N'a fost tot asa in trecutul politic románesc.Se poate urmdri o miscare democraticd extrem de virttlentd, de

un reformism acut, dar, care, a avut un puternic accent antisemit.Ne referim la Bogdan Petriceicu-Hajdeu si la Bdrnutiu Cu

scoala sa, fractiunea liberd i independentd" dela Iasi.Marele istoric i filolog, crescut la scoala romantismului pus-

kinian, educat prin coliIe poloneze care colcdiau in adancuri desubversivitate in lupte pentru reinvierea Poloniei, a pdstrat in activi-tatea sa vaccinul democratic exteriorizat prin apologia libertätiionoarea tiraniei. Dramele istorice ale lui Hajdeu sunt ideologic

incadrate intr`o mentalitate democraticd.Venit din inchisorile tarismului, marele basarabean se eliberase

de puscdriile spirituale ale unui conservatorism retrograd i isi as-fampara setea cunoasterii la fantana filosofiei luminilor. Ultimaorientare in conceptia asupra lumii, asupra vietii i asupra mortii,dupd disparitia Iuliei Hajdeu, n'a fost o reintoarcere In sdnul bise-ricei pravoslavnice i stramosesti, ci tragice divagatii spiritiste, InlegAturd cu masoneria i credinta in marele arhitect al universului.Crucea a inlocuit-o ca echerul i. mistria i nddejdile mdntuioare aleBibliei cu narcoticile intelepciunilor secrete si esoterice.

Politic, democratul iluminist B. P. Hajdeu este unul din co-rifeii antisemitismului romAn aldturi de Barnutiu, Vasile ContaA. C. Cuza.

Antisemitismul sdu se reducea la o luptd economica si la oluptd nationald.

Tot un antisemit ca nuantd democratica a fost luptAtorul ar-delean Simion Banutiu.

66 VREMEA

www.dacoromanica.ro

Concluziile acestei lucrdri sumare schità la un tablou careva fi largit §i Completat mai tdrziu se opresc in pragul Cons-titutiei noui, care a suspendat viata de partid.

Prin Constitutia dela 24 Februarie 1938 1-- cu similitudinistructurale cari se pot gdsi suficiente in conservatorism s'a inau-gurat un regim autoritar care pune accentul pe administrativ.

Dupd initiativa M. S. Regelui Carol II fenomenul politic s'adizolvat in puid administratie, lar delegatia de vointd in ratificareplebiscitard.

I 2 8-1 9 3 8 67

www.dacoromanica.ro

Bibli o gr a fie

$T. ZELETIN : Burghezia romaneasca".Prof. N. IORGA ; Doctrina nationalistä", conferinta la Inst. Social

Roman, 1922.Prof. N. IORGA: Oameni cari au fost", (Fundatiile Regale Carol II).AL. MARGHILOMAN : Note Politice", Vol. IV.AL. MARGHILOMAN : Doctrina conservatoare". (conf. Inst. Social

Roman, 1923.V. MADGEARU : Doctrina fa/rani:fa", (conf. Inst. Social Roman, 1923.I. G. DUCA: Doctrina liberalä", (conf. Inst. Soc. Rom. 1923).N. FIL1PESCU: Partidele politice", (5 articole apeirute in ,,Tim-

pul" 1890).Prof. RADULESCU-MOTRU: Conceptia conservatoare f i Progresul",

(ronf. Inst. Soc. Rom. 1922).C. V. OBEDEANU : ,,Partidele politice in Tara Romaneasca", confe-

rintd, 1908.I. C. ATANASIU : Mi*carea socialisti", 1881-1900. (Vol. I).N. FILIPESCU: Un portret politic; Lascar Catargiu".SABINA CANTACUZINO : Din viata familiei I. C. Bratianu", Buc. 1935.GEORGE FOTINO : Discursurile lui Ion I. C. Bratianu", Buc. 1933.CONSTANT GEORGESCU : ,,V. Bratianu", (Bucurefti 1936).I. NADEJDE : V. G. Mortun", (Bucurefti 1924).ION PETROVICI ; ,,Figuri clisparute". (Edit. Fundatiilor Regale).Prof. GH. TASCA: Politics econ omico-sociala a lui P. P. Carp",

(Bucurefti 1938).

1 9 2 3-1 II 3 8 69

www.dacoromanica.ro

C ut p r i it s u 1

Pag.

INTRODUCERE 5

NIMIC NOU SUB SOARE... 14

CE OGLINDESC DOCTRINELE PARTIDELOR POLITICE? 19

DOCTRINA LIBERALA, 22

DOCTRINA CONSERVATOARE 38

DOCTRINA DEMOCRATICA 50

DOCTRINA SOCIALISTA 54

DOCTRINA TARANISTA 60

DOCTRINA NATIONALISTA 63

BIBLIOGRAFIE 69

www.dacoromanica.ro

TIP ARULVREMEA S. A.

STRADA CAROL, 10BUCUR E$T1 I

www.dacoromanica.ro