Tudor Arghezi
2
Tudor Ar ghezi, Cimitirul Buna-Vest ire, ed.îngrijită de Mitzura Arghezi, ed itura 100+1 ramar, Bu!ure ti, 1""#. ș Ai!i se des!al ă to i dem agogii !redi n elor i i deilo r i $ a! %a ie de &i !ioar e în su$le tul tău. ' . () ț ț ț ș ș uli!ă *nania 'e toate dula&urile i mesele, în sertare i în !u$ere, !utiile de %om%oane ale Ministrului stau !a ș ș ni te s i!ri e ale o&erel or mele ano nime i al e s&er an elor mele. '. ( ș ș ț 'ortr etul Minis trulu i !n d se înea!ă !u !i or%a d e &er i oare A&a ratul de re &ira ie i în ghi irese ș ț ș ț !om&orta !a un si$on. ie !ă gndise &rea mult i !ă, &rintr-un $enomen &neumati!, $a!ul tă ile ș ț stoma!ului se !e re%ra lizau uit ndu- i $un! iile me !ani!e, $i e !ă s-a i/it /ul garul nod în g t, de ș ț !are /or%e te lim%a jul &o&ul ar, !a de un tr a!al emo iei, mi nistr ul a în!reme nit !u lingu ra în ș ț mnă...&.( n urma insisten elor, Minist rul îi dă &ostul de indentent al !imitirului Buna-V est ire. ț A!um îmi dau seama !ă m ai toate o%ie!tele !u !are am tr ăit, !onstruite în lung, !a &at urile i ș !ana&elele, sau /erti!al, !a dula&urile i %i%li ote!a, i ornate !u !a&ete de lei, !u la%e, îngeri, sunt ș ș ins&irate de la a!elea i moti/e !a mormintele...'ar!ă omul era destinat să ajungă la !i mitir, !a ș mine, intendent. '&.#2-# 3a urma urmelor , noua mea !arieră tot în !m&ul lim%ilor grea!ă i latină se a$lă...Ce am $ă!ut eu ș toată /ia a alt!e/a de!t să dez gro&4 Am s!o s !u/int e, $raze, ins!ri &i ii din %i%liote!ă i din hrtie ț ț ș i m-am j u!at !u oas ele lor, re!on stru ind s!hel etele...A da o de$i ni ie mor ii &rin i ntrarea ș ș ț ț oamenilor în in/entar. '."5 6umă tate din /ia a n oastr ă trăi e te !u mor ii, i jumăt ate din /ia ă d ormim. '.10 ț ș ț ș ț M-am în elat. Am /oit s ă $iu &ro$e sor, să- i $ie ărna u oară, domnul e Minis tru, !ă m-a i numi t ș ț ț ș intendent. 'uteam să de/in o somitate uni/ersitară i să du! la &er$e! iune o /anitat e de ignorant. ș ț '.1(2 Adresarea din monolog !ătre 7$nt este asemănătoarea /o!ii din 'salmi. n/ie rea mor ilor, însă năto irea %oln a/ilor 7e arată un om în al% , a !ărui $igur ă nu se &oate /edea ț ș i strigă 7!ula i8 '. 11 ș ț uli!ă /or%e te !u Monistrul !are în/iase Trăim un e/ mira!ulos....9u mă gndeam să a&u! ș tim&urile omului nemuritor. 15 9oi nu mai mn!ăm, nu ne mai adă&ăm. enul ne-a $ost !ore!tat. 9u mai dormim, nu mai iu%im. 9u se mai na te nimeni. 1 ș To tul se re$ormează i se re!onstruie te. 7untem uni$ormi, matemati!. ș ș Cnd moare tru&ul, se !heamă moarte, dar moare su$letul mai nainte, i atun!i nu-i tot o moarte i ș ș nu-i mai rea moarteaduhului de!t smr!ul în !are s!nteiază o răs$rngere de zare4 1"
-
Upload
carmina-craciun -
Category
Documents
-
view
2 -
download
0
description
Tudor Arghezi
Transcript of Tudor Arghezi
Tudor Arghezi, Cimitirul Buna-Vestire, ed
Tudor Arghezi, Cimitirul Buna-Vestire, ed.ngrijit de Mitzura Arghezi, editura 100+1 Gramar, Bucureti, 1997.Aici se descal toi demagogii credinelor i ideilor i fac baie de picioare n sufletul tu. P.28
Gulic Unania
Pe toate dulapurile i mesele, n sertare i n cufere, cutiile de bomboane ale Ministrului stau ca nite sicrie ale operelor mele anonime i ale speranelor mele. P.42
Portretul Ministrului cnd se neac cu ciorba de perioare: Aparatul de repiraie i nghiirese comporta ca un sifon. Fie c gndise prea mult i c, printr-un fenomen pneumatic, facultile stomacului se cerebralizau uitndu-i funciile mecanice, fie c s-a ivit vulgarul nod n gt, de care vorbete limbajul popular, ca de un tracal emoiei, ministrul a ncremenit cu lingura n mn...p.62n urma insistenelor, Ministrul i d postul de indentent al cimitirului Buna-Vestire.
Acum mi dau seama c mai toate obiectele cu care am trit, construite n lung, ca paturile i canapelele, sau vertical, ca dulapurile i biblioteca, i ornate cu capete de lei, cu labe, ngeri, sunt inspirate de la aceleai motive ca mormintele...Parc omul era destinat s ajung la cimitir, ca mine, intendent. Pp.75-76
La urma urmelor, noua mea carier tot n cmpul limbilor greac i latin se afl...Ce am fcut eu toat viaa altceva dect s dezgrop? Am scos cuvinte, fraze, inscripiii din bibliotec i din hrtie i m-am jucat cu oasele lor, reconstruind scheletele...A da o definiie morii prin intrarea oamenilor n inventar. P.93
Jumtate din viaa noastr triete cu morii, i jumtate din via dormim. P.104
M-am nelat. Am voit s fiu profesor, s-i fie rna uoar, domnule Ministru, c m-ai numit intendent. Puteam s devin o somitate universitar i s duc la perfeciune o vanitate de ignorant. P.125
Adresarea din monolog ctre Sfnt este asemntoarea vocii din Psalmi.
nvierea morilor, nsntoirea bolnavilor: Se arat un om n alb, a crui figur nu se poate vedea i strig: Sculai! P.161
Gulic vorbete cu Monistrul care nviase: Trim un ev miraculos....Nu m gndeam s apuc timpurile omului nemuritor. 163
Noi nu mai mncm, nu ne mai adpm. Genul ne-a fost corectat. Nu mai dormim, nu mai iubim. Nu se mai nate nimeni. 164
Totul se reformeaz i se reconstruiete. Suntem uniformi, matematic.
Cnd moare trupul, se cheam moarte, dar moare sufletul mai nainte, i atunci nu-i tot o moarte i nu-i mai rea moarteaduhului dect smrcul n care scnteiaz o rsfrngere de zare? 169
