TTTemenele la o carttte lansată a treia oarăeia eia ... · za din resurse proprii o grupã de...

CMYK

www.indiscret.ro

[email protected] Anul VIII, nrAnul VIII, nrAnul VIII, nrAnul VIII, nrAnul VIII, nr. 398 . 398 . 398 . 398 . 398 1 1 1 1 19 - 25 iunie 209 - 25 iunie 209 - 25 iunie 209 - 25 iunie 209 - 25 iunie 20111113 3 3 3 3 1 1 1 1 16 pagini - 16 pagini - 16 pagini - 16 pagini - 16 pagini - 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

Miticã Dragomir, un personaj sinistru pentru fotbalul românesc, care ar putea ajunge în curând preºedintele LigiiPuºcãriabililor din Fotbal!

Hai sã-þi zic una tare.Chiar dacã, sã presupunem, vom fi condamnaþi de

cãtre instanþele din þarã, ultimul cuvânt îl va avea TAS-ul. ªi sigur obþinem o sentinþã favorabilã, cã am

înþeles cã ãsta de la FIFA e bãiat înþelegãtor...Blatter de-al nostru!

TTTTTemenele la o caremenele la o caremenele la o caremenele la o caremenele la o carttttte lansată a tre lansată a tre lansată a tre lansată a tre lansată a treia oarăeia oarăeia oarăeia oarăeia oară

Olguþaîºi trimite“diriginþii” încurtea ºcolii

Licean dinSlatinapremiatde NASA

Detaliiîn pag.14

17 gorjeni,dispãruþifãrã urmã

















Detaliiîn pag.11

8Amãnunte

în pagina

Primăria pune la indePrimăria pune la indePrimăria pune la indePrimăria pune la indePrimăria pune la index lucrări-x lucrări-x lucrări-x lucrări-x lucrări-le de rle de rle de rle de rle de reparepareparepareparaţii la unităţile şco-aţii la unităţile şco-aţii la unităţile şco-aţii la unităţile şco-aţii la unităţile şco-larlarlarlarlare din Cre din Cre din Cre din Cre din Craioaioaioaioaiovvvvva, considera, considera, considera, considera, consideratatatatateeeee“sif“sif“sif“sif“sifoane” ale bugeoane” ale bugeoane” ale bugeoane” ale bugeoane” ale bugetului localtului localtului localtului localtului local

Podul NouaEuropã –

mult zgomotpentru

mai nimic


mult zgomotpentru

mai nimic


mult zgomotpentru

mai nimic


mult zgomotpentru

mai nimic


mult zgomotpentru

mai nimic


mult zgomotpentru

mai nimic


mult zgomotpentru

mai nimic


mult zgomotpentru

mai nimic


mult zgomotpentru

mai nimic


mult zgomotpentru

mai nimic


mult zgomotpentru

mai nimic


mult zgomotpentru

mai nimic


mult zgomotpentru

mai nimic


mult zgomotpentru

mai nimic


mult zgomotpentru

mai nimic


mult zgomotpentru

mai nimic


mult zgomotpentru

mai nimicDetaliiîn pag.10

Vâlcea l-a primitpe Isãrescuprecum
















Vâlcea l-a primitpe Isãrescuprecumpe Ceauºescupe Ceauºescupe Ceauºescupe Ceauºescupe Ceauºescupe Ceauºescupe Ceauºescupe Ceauºescupe Ceauºescupe Ceauºescupe Ceauºescupe Ceauºescupe Ceauºescupe Ceauºescupe Ceauºescupe Ceauºescu

9Amãnunte

în pagina

pe Ceauºescu

Detaliiîn pag.16

Frâncususþinecã mitaera legalã

















19 - 25 iunie 2013 www.indiscret.ro

Publ

icita

te

Primeºte de la cei interesaþi CV în vederea organizãriiselecþiei necesare angajãrii: Manager, Barmani, Bucãtari,

Ospãtari, DJ pentru punctul de lucruRESTAURANT METROPOLITAN,

situat în Rm. Vâlcea, str. Aleea Teilor nr. 3.

Responsabilitãþi generale:Seriozitate, ambiþie, iniþiativã ºi foarte multã creativitate, eventual ex-

perienþã.RESPONSABILITÃÞI SPECIFICE ANGAJÃRII MANAGERULUI:– atragerea de noi contracte de evenimente;– negocierea ºi încheierea de contracte;– monitorizarea concurenþei;– elaborarea strategiei de marketing;– colaborarea cu agenþiile de publicitate în vederea proiectãrii materia-

lelor publicitare;– elaborarea planului de distribuþie a materialelor publicitare;– salariu motivant + comision din încasãri.

RESTAURANTUL METROPOLITAN îºi desfãºoarã activitatea într-o locaþie unicã completatã de o atmosferã incendiarã. Suprafaþa saloane-lor este de peste 1.000 mp, plasându-ne în topul celor mai atractive ºiîncãpãtoare cluburi din oraº, având posibilitatea modulãrii spaþiului, însaloane mai mici pentru evenimente de 100, 150, 250 de participanþi.Saloanele ºi bucãtãria sunt dotate cu echipamente noi, de ultimã genera-þie, asigurându-se un confort ambiental sporit prin ventilare – climatiza-re – tratare aer.

RESTAURANTUL se aflã în Rm. Vâlcea, cartierul Ostroveni, stradaAleea Teilor nr. 3, locaþie în care, în zilele de marþi ºi joi, între orele 10-12, candidaþii îºi pot depune ºi susþine CV-ul. Relaþii suplimentare la tel.fix: 0250 732036 sau tel. mobil: 0742137400

SOCOM SA RÂMNICU VÂLCEA

A.J.V.P.S. Vâlcea, cu sediul în Rm. Vâlcea, Str. Regina Maria, nr.5,primeºte oferte de la persoane fizice sau juridice în vederea atri-buirii unui spaþiu destinat depozitãrii ºi comercializãrii articolelorde vânãtoare ºi pescuit.

Relaþii la tel. 0250/737.040

Publ

icita

te

Proiect cofinanþat din Fondul Social European prinProgramul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane 2007 – 2013Investeºte in oameni!

COMUNICAT DE PRESÃNr. 171/29.04.2013

Proiectul implementat de ASOCIAÞIA SANMED în parteneriat cu SC DBC SRL - C.E. –Competenþa ºi eficienþa, ID POSDRU/108/2.3/G/80079 este cofinanþat din Fondul SocialEuropean prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013.Proiectul a fost depus pe Axa prioritarã 2: Corelarea învãþãrii pe parcursul vieþii cu piaþa mun-cii”, Domeniul major de intervenþie 2.3: Acces ºi participare la formare profesionalã continuã(FPC).

Proiectul îºi continuã activitãþile conform graficului aprobat, aflându-se în acest moment înal doilea an de implementare, moment în care au fost finalizate 2 din cele 5 cursuri derulate debeneficiar - Agent de curaþenie clãdiri ºi mijloace de transport, Tehnician maseur ºi 3 pro-grame de formare profesionalã derulate de partener Administrator pensiune turisticã, Ospã-tar (chelner) vânzãtor în unitãþi de alimentaþie ºi Lucrãtor în comerþ pentru grupul þintã dinDrãgãºani. În prezent se aflã în derulare 3 cursuri pentru persoanele dn grupul þintã: Cosmeti-cian, Lucrãtor hotelier ºi Frizer – coafor – manichiurã – pedichiurã. Pentru realizarea in-dicatorilor asumaþi prin cererea de finanþare, beneficiarul – Asociaþia Sanmed – va mai organi-za din resurse proprii o grupã de Agent de curãþenie clãdiri ºi mijloace de transport, curs ce seadreseazã grupului þintã prevãzut în proiect, respectiv angajaþi din domeniul turism ºi servicii.

Proiectul a fost promovat pe toate canalele posibile în vederea diseminãrii informaþiilorlegate de programele de formare profesionalã gratuite, organizate pentru persoanele din gru-pul þintã – persoane angajate din sectorul turism ºi servicii.

Persoana de contactAndreea Alexe – Asistent Manager proiect Asociaþia SANMEDTel: 0758.036.748 Fax: 0250719104E-mail: [email protected]

FONDUL SOCIAL EUROPEANProgramul Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013Axa prioritarã 2:Corelarea învãþãrii pe tot parcursul vieþii cu piaþa munciiDomeniul major de intervenþie 2.3. „Acces ºi participare la formare profesionalã continuã”Titlul proiectului: C.E. – Competenþa ºi eficienþaContract nr.: POSDRU/108/2.3/G/80079

2SPECIAL

Turneul de tenisdublu în scopcaritabil, care aavut loc în premie-rã la Târgu-Jiu, înperioada 14-16iunie, a fost unsucces: 20.000 delei au ajuns încontul RamoneiCiobanu, tânãra cudizabilitãþi rãmasãparalizatã în urmaunui accident demaºinã din 2006.

de Sergiu Dumitrescu

Prima ediþie a acestuiturneu a fost una în-cunatã cu reuºita de

a strânge la un loc oamenicare îºi doresc sã ajute se-menii. Astfel, în perioada14-16 iunie, la Târgu-Jiu aavut loc primul turneu cari-tabil de tenis, eveniment cese vrea a deveni unul de tra-diþie. În prima zi a turneu-lui, a avut loc un meci de-monstrativ de dublu întreAlexandru Luncanu ºi Dra-goº Jerca împotriva cuplu-lui Lorenzo Popescu ºi ªte-

fan Roateº. Seara de vineri, 14iunie, s-a încheiat cu o licita-þie de produse sportive. „Încadrul acestei licitaþii, s-astrâns suma de 6.350 lei: tri-cou semnat Cristian Chivu -1.200 lei, tricou semnat IlieNãstase - 1.150 lei, tricou sem-nat Florin Mergea - 1.000 lei,tricou semnat de echipa Pan-durii Târgu-Jiu - 1.000 lei,maiou semnat Flaviu Lãpuºte(Energia Rovinari) - 350 lei,termobag ºi racheta aparþinândlui Florin Mergea - 1.000 lei,minge tenis Roland Garrossemnatã de Florin Mergea -500 lei ºi geanta echipamentsportiv aparþinand, de aseme-nea, lui Florin Mergea - 150lei. Turneul caritabil de tenisa atras participarea a 38 de ju-cãtori amatori, fiind câºtigat decuplul Dragoº Jerca-OvidiuBirãu”, a spus Adrian Oniga,unul dintre organizatori. „Cuajutorul sponsorilor, partene-rilor ºi donatorilor individuali,

s-a strâns suma de aproxima-tiv 20.000 de lei. Le mulþu-mesc tuturor! N-am cuvinte sãle mulþumesc. Se vrea ca acestturneu sã devinã o tradiþie laTârgu-Jiu”, a declarat Ramo-na Ciobanu.

Turneul de tenis caritabila însemnat 20.000 leipentru Ramona Ciobanu

















19 - 25 iunie 2013www.indiscret.ro

3ADMINISTRAÞIE

RRRRReabiliteabiliteabiliteabiliteabilitarararararea obiectivului din Pea obiectivului din Pea obiectivului din Pea obiectivului din Pea obiectivului din Parararararcul “Nicolaecul “Nicolaecul “Nicolaecul “Nicolaecul “NicolaeRRRRRomanescu” demaromanescu” demaromanescu” demaromanescu” demaromanescu” demarează, în sfârşit, cuează, în sfârşit, cuează, în sfârşit, cuează, în sfârşit, cuează, în sfârşit, cuprprprprprocedurocedurocedurocedurocedura de achiziţie publicăa de achiziţie publicăa de achiziţie publicăa de achiziţie publicăa de achiziţie publică

Dupã ce ºi-au fãcut încãlzirea preþ de câte-va mandate succesive, edilii craioveni daudrumul proiectului de reabilitare a teatruluide varã din Parcul “Nicolae Romanescu”.Investiþia se ridicã la peste 28 de miliardede lei vechi, planul municipal presupunândca întreaga operaþiune sã fie realizatã în celmult un an de la adjudecarea licitaþiei, cândscena ºi gradenele din inima parcului artrebui sã fie gata reabilitate, acoperite ºiapte sã primeascã spectatori.

de Nicuºor Fota

Procedura de achiziþiepublicã pentru con-tractul de reabilitare a

teatrului de varã a fost lansatãde Primãria Craiova la începu-tul acestei sãptãmâni, stabili-rea firmei câºtigãtoare urmânda avea loc, cel mai devreme,pe 2 iulie, data stabilitã pentrudeschiderea ofertelor. Sumapusã la bãtaie de municipali-tate pentru acest contract estede 2,87 milioane de RON(28,7 miliarde lei vechi), fon-durile fiind asigurate în mareparte din surse europene, încadrul POR. Rãmas în paragi-nã de ani de zile, teatrul devarã ar trebui reabilitat, potri-vit caietului de sarcini publi-cat de primãrie, într-un termende 12 luni calendaristice de ladata primirii ordinului de în-cepere a lucrãrilor, reabilitareaplãtitã de municipalitate ur-mând sã beneficieze de o pe-rioadã de garanþie de 5 ani. Lafinalizarea lucrãrilor de reabi-litare – modernizare, proiec-tanþii primãriei au calculat cãteatrul de varã va avea o ca-pacitate de 878 de locuri pen-tru spectatori în cele 11 gra-dene din amfiteatru.

Teatrul de varãundercover

Proiectul ce stã la baza rea-bilitãrii, ediþie revizuitã ºi adã-ugitã pe parcursul mai multormandate în birourile PrimãrieiCraiova, prevede reabilitareascenei ºi a gradenelor destinatespectatorilor, dar ºi acoperireaacestora. Acestea ar urma sãfie acoperite cu cupole dinstructurã metalicã ºi folii de

policarbon sau poliplan, asigu-rând condiþii de desfãºurare aspectacolelor chiar ºi în con-diþii meteorologice nefavora-bile. Scena va fi, în plus, ex-tinsã, proiectul prevãzând caaceasta sã ocupe ºi spaþiul des-tinat pânã acum fosei pentruorchestrã. Caietul de sarcinimai propune, printre altele,pregãtirea pardoselii sceneipentru dansatorii de la Ansam-blul “Maria Tãnase” prin“aplicarea unui beton de uzu-

Indiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaIndiscreþii de VâlceaMama-record,la instanþe!

Adriana Iliescu, cea carea intrat în Cartea Recordu-rilor dupã ce a devenitmamã la 67 de ani, fãcealuni, pe o vreme canicula-rã, naveta între JudecãtoriaVâlcea, Tribunal ºi Parchet,împreunã cu fetiþa ei, Eli-za. Pãrea derutatã ºi era,fãrã îndoialã, foarte supãra-tã. Doamna a spus numaiatât: „Am treabã aici, la in-stanþe!”

Buican „împuº-cã” democraþiade partidcu Pistol-ul

Pe surse circulã un zvonla PNL Vâlcea, taman acumînaintea alegerilor pentruconducerea filialei judeþe-ne. Cicã deputatul CristianBuican, care se va realegeîn fruntea peneliºtilor vâl-ceni, nu vrea sã lase intra-rea „liberã” în Biroul Poli-tic Teritorial (BPT) ºi vaface o listã cu agreaþi. E po-sibil ca de pe aceastã listãsã lipseascã vicepreºedinte-le de la CJ, Bogdan Pistol.Ori Buican „îl fierbe” pejunele liberal ºi-l forþeazãiar sã se umileascã, pentru

ca în ultimul moment sã-l trea-cã pe listã, ori chiar nu-l vrea,considerându-l un pericol. To-tuºi, dacã nu-l va pune pe Pis-tol pe lista sa, Buican va des-chide un „front” de discuþii ºipolemici din care nu va ieºibine deloc.

„Smardoiul”Bobanºi duduia Orman

Dacã tot se vrea un „smar-doi” politic, consilierul localLiviu Boban ar trebui sã recu-noascã singur pe ce firmã aluat bani din contracte cu Pri-mãria Râmnicu Vâlcea. Ceadespre care anunþam sãptãmâ-na trecutã cã a fost în „me-ciuri” cu el este salariata sa,Gabriela Orman, cu care Bo-

ban a avut o disputã pe con-ducerea ºi administrareaunei firme, anul acesta.Aceasta ne-a sunat, timora-tã, evident, ca sã se disculpeºi sã-l disculpe ºi pe „smar-doiul” penelist, spunând ca„mici conflicte la locul demuncã sunt peste tot”. Da,dar nu peste tot sunt stãri deincompatibilitate sau con-flict de interese. Fie ele ºimorale!

Jalnicã!Sãptãmâna trecutã, a fost

la Vâlcea Marek Szczygie³,ambasadorul Poloniei la Bu-cureºti. Prestaþia sa a fost„eclipsatã” de una din trans-latoare. Jalnicã! Efectiv seuita la ce zic oficialitãþilejudeþene ºi dãdea din umeri.

rã cu adaos de criblurã de ba-zalt elicopterizatã”, înlocuireaasfaltului de pe alei cu “daledin bazalt cu diverse desene ºiculori”, o nouã geometrie dinbeton aparent a gradenelor,montarea de scaune individua-le din fibrã de sticlã pentruspectatori, precum ºi acoperi-rea întregii zone destinate pu-blicului cu “structurã metali-cã, acoperitã cu folie poliplande culoare albã, care poate fidetaºatã în timpul iernii”. Tot

în proiectul de reabilitare a te-atrului de varã intrã ºi dotareaobiectivului cu o nouã insta-laþie de sonorizare ºi cu “in-stalaþie de iluminat scenã ºiiluminat general pentru efecteteatrale”.

Cenuºãreasade serviciua bugetului local

Propus la reabilitare de

aproximativ un deceniu, tea-trul de varã din Parcul “Nico-lae Romanescu” a ratat, andupã an, ºansa unei finanþãridin partea Primãriei Craiova.Asta deºi a figurat de fiecaredatã pe listele anuale de inves-tiþii, considerate prioritare deedilii craioveni ºi incluse caatare în bugetul local al muni-cipiului. Sumele alocate, teo-retic, la fiecare început de an,pentru reabilitarea obiectivu-

lui din parc, nu au ajuns însãniciodatã la destinaþie, fiindfolosite, sistematic, ca muni-þie pentru rectificãrile de sfâr-ºit de ani ale bugetului local,când edilii astupau gãurile definanþare de la alte capitolebugetare. Studiul de fezabili-tate comandat de primãrie asuferit, de asemenea, modifi-cãri substanþiale faþã de formainiþialã, la fel ca ºi valoareaestimatã a reabilitãrii, care,pânã la varianta finalã, s-a du-blat. De menþionat este ºi fap-tul cã singura investiþie în rea-bilitare din istoria recentã ateatrului de varã nu aparþinePrimãriei Craiova ºi nici RA-ADPFL, regia care îl adminis-tra, ci reprezentanþilor cultu-lui adventist, care au închiriatîn mandatul trecut localul pen-tru un week-end ºi au aplicatsingurul strat de vopsea dinultimul deceniu pe gradeneledin amfiteatru.

Teatrul de varã,scos la licitaþieTeatrul de varã,scos la licitaþieTeatrul de varã,scos la licitaþieTeatrul de varã,scos la licitaþieTeatrul de varã,scos la licitaþieTeatrul de varã,scos la licitaþieTeatrul de varã,scos la licitaþieTeatrul de varã,scos la licitaþieTeatrul de varã,scos la licitaþieTeatrul de varã,scos la licitaþieTeatrul de varã,scos la licitaþieTeatrul de varã,scos la licitaþieTeatrul de varã,scos la licitaþieTeatrul de varã,scos la licitaþieTeatrul de varã,scos la licitaþieTeatrul de varã,scos la licitaþieTeatrul de varã,scos la licitaþie

11 - 17 ianuarie 2012 www.indiscret.rowww.indiscret.ro19 - 25 iunie 2013

4ADMINISTRAÞIE

Publ

icita

te

de Octavia Hantea

Investiþiile derulate lanivelul localitãþii Fi-liaºi, în cadrul proiec-

tului „Extinderea ºi reabili-tarea sistemelor de alimen-tare cu apã ºi canalizare me-najerã în oraºul Filiaºi”, vi-zeazã prelungirea reþelei cunoi conducte, pe o lungimede aproape 19 kilometri, re-prezentând peste 1.250 denoi branºamente pentruconsumatori. Conform con-tractului, extinderea reþeleide canalizare menajerã seface pe o lungime de 33,5kilometri, fiind nevoie ºi deexecutarea câtorva lucrãride reabilitare (1,5 kilometride conducte).

„Aducemun serviciupopulaþieidin Filiaºi”

Potrivit preºedinteluiConsiliului Judeþean Dolj,Ion Prioteasa, acest nou pro-iect va rezolva problemelede alimentare cu apã ºi ca-

nalizare ale oraºului Filiaºi,durata de execuþie a contractu-lui fiind de 23 de luni, înce-pând cu data de 1 februarie a.c.„Oraºul Filiaºi este una dintrelocalitãþile din Dolj care a evo-luat considerabil în ultima vre-me. Are un drum în stare foar-te bunã, gaze ºi alte utilitãþi ºiiatã cã în curând se va rezolvaºi problema canalizãrii ºi aapei. Suntem într-un momentcând putem afirma cã am tre-cut de la vorbe la fapte, Filia-ºiul fiind primul oraº din Dolj,dupã Craiova, unde a fost de-marat proiectul privind mas-terplanul de apã ºi canalizaremenajerã. Se lucreazã în cincipuncte, lucrãrile sunt în gra-fic, ceea ce nu poate decât sãne bucure ºi sã ne facã sã cre-dem cã investiþia va fi finali-zatã la timp. Derulând acestproiect, aducem un serviciu

populaþiei din Filiaºi. Con-tractul vizeazã extinderea sis-temului cu noi conducte pe odistanþã de 19 kilometri, 1.250de branºamente, extindereareþelei de canalizare pe o lun-gime de 33,5 kilometri ºi rea-bilitarea a încã 1,5 kilo-metri de canalizare. În plus, sereface vechea staþie de epura-re de apã cu aproximativ pa-tru milioane de euro. În foartescurt timp, apa ºi canalizareanu vor mai fi o problemã pen-tru oraºul Filiaºi”, a declaratPrioteasa.

Cea maiimportantãlucrare alocalitãþii

La rândul sãu, primarul ora-ºului Filiaºi, Nicolae Stãncioi,

a subliniat faptul cã aceastãinvestiþie este una dintre celemai importante lucrãri derula-te la nivelul localitãþii pe careo reprezintã. „La nivelul ora-ºului Filiaºi, aveam apã ºi ca-nalizare sub 18%. Extindereablocurilor ºi construirea case-lor au fãcut ca vechile reþelesã nu mai poatã prelua apa re-zidualã, sã nu mai facã faþã.Acest proiect este foarte im-portant pentru oraºul nostru,fiind cea mai mare lucrarepentru Filiaºi. Avem încrede-re cã terminãm lucrãrile la ter-men. Dupã ce finalizãm reþea-ua principalã, trecem la cea de-a doua etapã, respectiv de ra-cordare a gospodãriilor”, aexplicat Stãncioi.

Masterplanul de apã ºi canalizare al judeþu-lui Dolj a devenit realitate pentru oraºulFiliaºi. Aceasta este prima localitate dinDolj, dupã Craiova, unde a fost demaratproiectul de extindere ºi reabilitare a siste-melor de alimentare cu apã ºi canalizaremenajerã, investiþia cu finanþare europeanãfiind de aproximativ 12 milioane de euro.Preºedintele Consiliului Judeþean Dolj, IonPrioteasa, a fãcut o vizitã de lucru pe ºanti-erele din Filiaºi, în cursul zilei de marþi,declarându-se mulþumit de modul în carese desfãºoarã lucrãrile.

Constructorioptimiºti

Deºi lucrãrile au fost dema-rate cu o uºoarã întârziere, di-rigintele de ºantier MarcelTãnãsescu a spus cã la ora ac-tualã activitatea este în grafic.„Din punctul meu de vedereºi al echipei manageriale, deºilucrarea a început ceva maitârziu, acum putem spune cãsuntem în grafic. Nu am în-tâmpinat probleme. Facemtoate eforturile sã ne încadrãmîn timp ºi dacã nu vor apãreaprobleme din exterior, sigurrespectãm durata de execuþie.Este important ca ºi furnizoriisã þinã pasul cu noi, vremea sãfie bunã ºi astfel ºi noi vom

termina lucrarea la timp”, aprecizat Tãnãsescu.

Nouã localitãþiprinse în proiect

Acest program derulat lanivelul oraºului Filiaºi se în-scrie în proiectul „Extinde-rea ºi modernizarea infras-tructurii de apã ºi apã uzatãîn judeþul Dolj”, a cãrui va-loare totalã este de633.060.393 lei, fãrã TVA.Proiectul prevede investiþiiîn tratarea ºi distribuþia apeipotabile, cât ºi în colectareaºi tratarea apei reziduale înlocalitãþile Craiova, Calafat,Bãileºti, Filiaºi, Segarcea,Dãbuleni, Bechet, PoianaMare ºi Cãlãraºi.

Masterplanul de apãºi canalizare, demarat

în oraºul Filiaºi

































Ion Prioteasa Nicolae Stãncioi

CMYK


Investeºte în oameni !FONDUL SOCIAL EUROPEANProgramul Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013Axa prioritarã 5. „Promovarea mãsurilor active de ocupare”Domeniul major de intervenþie 5.2 „Promovarea sustenabilitãþii pe termen lung a zonelor rura-le în ceea ce priveºte dezvoltarea resurselor umane ºi ocuparea forþei de muncã”Titlul proiectului: „Dezvoltarea resurselor umane ocupate în agricultura de subzistenþã dinmediul rural al regiunii de dezvoltare Sud-Vest Oltenia”Contract nr. POSDRU/110/5.2/G/89091

COMUNICAT DE PRESÃ

Vineri, 28 iunie, începând cu orele 12,00, în sala de conferinþe a Hotelului Class din Bre-zoi, va avea loc conferinþa finalã a proiectului „Dezvoltarea resurselor umane ocupate în agri-cultura de subzistenþã din mediul rural al regiunii de dezvoltare Sud-Vest Oltenia”, proiectcofinanþat din Fondul Social European prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Re-surselor Umane 2007-2013, în vederea realizãrii indicatorilor de sustenabilitate.

Proiectul este implementat de cãtre FUNDAÞIA MELBA în parteneriat cu S.C. ASCENDOS.R.L. ºi are ca obiectiv general integrarea pe piaþa muncii a persoanelor care îºi câºtigã exis-tenþa din agricultura de subzistenþã, prin asigurarea calificãrii în domenii non-agricole cerutede piaþa localã ºi regionalã ca urmare a dezvoltãrii unei campanii ºi a unor programe integratede formare în Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia.

La eveniment vor fi invitaþi angajatori ºi furnizori de formare reprezentativi din zonã, pre-cum ºi reprezentanþi ai Agenþiilor pentru Ocuparea Forþei de Muncã ºi ai Camerei de Comerþ ºiIndustrie Vâlcea. Vor participa reprezentanþi ai partenerilor implicaþi în implementarea proiec-tului ºi membri ai grupului þintã.

Evenimentul este deschis publicului larg, orice persoanã interesatã în recrutarea sau forma-rea ulterioarã a beneficiarilor certificaþi în cadrul proiectului putând sã participe.

Cosmin ÞîrvuloiuReprezentant legal

5ACTUALITATE

Publ

icita

te

“Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu poziþia oficialã a Uniunii Europenesau a Guvernului României”

de Marielena Popa

Domeniul schiabil de laVoineasa-Vâlcea, altepârtii aflate în fazã de

proiect ºi serviciile turisticeaferente au puþine ºanse dedezvoltare. Maria Grapini,ministrul pentru IMM-uri,mediu de afaceri ºi turism,exclude continuarea investiþii-lor în domeniile schiabile înviitorul apropiat, pe motiv cãturiºtii nu or sã vinã pe „der-deluºurile” din România, civor prefera Austria sau Elve-þia. „ªtiþi câþi kilometri de pâr-tie sunt în þarã? 127 de kilo-metri ºi sunt 147 de pârtii. Fie-care a vrut derdeluºul lui. Înmomentul în care ai în Austriazeci de kilometri de pârtie ºiinfrastructurã, nu o sã vinã tu-ristul în derdeluºul nostru”, adeclarat Grapini la o întâlnirerecentã cu mediul de afaceri,care a avut loc la Hunedoara.În condiþiile în care, în Vâlcea,rata ºomajului a crescut sub-stanþial dupã concedierile dela Oltchim, atitudinea minis-trului Grapini înseamnã încão lopatã de pãmânt pusã îngroapa în care a intrat econo-mia judeþului.

Alcomin-Quasar,în insolvenþã?

Atitudinea pãguboasã a luiGrapini faþã de turismul de iar-nã se rãsfrânge ºi asupra Do-

meniului schiabil de la Voinea-sa, precum ºi asupra altor pro-iecte similare. Finanþarea pen-tru acoperirea datoriilor cãtreconstructorul de la Voineasa,SC Acomin SA , care face par-te din Grupul de firme Qua-sar, nu a fost asiguratã, ajun-gându-se la restanþe de peste500 miliarde de lei vechi. Nusunt bani pentru construireaparcãrii, iar investitorii careintenþionau sã amenajeze spa-þiile de cazare sunt descurajaþide aceastã bâjbâialã. Mai mult,în ultimele zile se vehiculeazãintrarea în insolvenþã din cau-za blocajelor financiare ale Al-comin-Quasar, ceea ce vaschimba în rãu aceastã situa-þie, oricum dificilã.

Grapini: “Vã dau,dar n-am!”

Recent, deputatul de Vâlcea,Aurel Vlãdoiu, a adus aceastãsituaþie la cunoºtinþa lui Gra-pini, iar rãspunsul a fost des-curajator. Pârtia de schi se aflãpe lista de proritãþi, dar nuexistã finanþare pentru conti-nuarea lucrãrilor ºi acoperireadatoriilor: „Autoritatea Naþio-nalã pentru Turism (Ministe-rul Dezvoltãrii Regionale ºiTurismului) a început sã spri-jine financiar Consiliul LocalVoineasa în implementareaproiectului «Dezvoltarea in-frastructurii de agrement înstaþiunea turisticã Voineasa» în

anul 2010. Valoarea totalã acontractului de lucrãri, în con-formitate cu documentaþia teh-nico-economicã realizatã, în-cheiat între Consiliul LocalVoineasa ºi prestator (con-structor), este de 146,83 mili-oane lei. Pânã în prezent, a fostplãtitã cãtre Consiliul LocalVoineasa, conform actelor nor-mative în vigoare la momen-tele respective ºi contractelordintre fostul MDRT ºi CLVoi-neasa, suma de 94,255 milioa-ne lei, desfãºuratã anual ast-fel: anul 2010 - suma de 4,85milioane de lei, anul 2011 -suma de 52,4 milioane de lei,anul 2012 - suma de 37 mili-oane de lei. Contribuþia Con-siliului Local Voineasa la con-tractul de lucrãri încheiat în-tre CL Voineasa ºi prestator(constructor) este în cuantumde 107.000 lei. Þinând cont degradul avansat de realizare aproiectului, de potenþialul tu-ristic pentru sporturi de iarnãal zonei, de rezultatele poziti-ve înregistrate pânã în prezent,Autoritatea Naþionalã pentruTurism intenþioneazã sã con-tinue sprijinirea financiarã aproiectului, dar acest lucrueste condiþionat de alocãrilefinanciare de la bugetul destat”, se aratã în rãspunsul mi-nistrului turismului. Surse bineinformate spun cã Maria Gra-pini nu are bani pentru inves-tiþiile din turismul de agrementde iarnã pentru cã nu a cerut

bani de la bugetul statului ºicã, pentru asta, dar ºi pentrudeclaraþiile ei pãguboase, artrebui nu numai demisã, ci ºidatã în judecatã.

Proiectul„Adventure Park”tremurãla gura gropii

La ora actualã, se aflã în fazade evaluare tehnico-financia-rã un alt proiect care vizeazãtot dezvoltarea infrastructuriide agrement în Voineasa: pro-iectul „Adventure Park” , cu

alte cuvinte, un parc de aven-turi. Este un proiect pe fondurieuropene cu finanþare 50%, acãrui valoare este de

21.792. 934,78 lei, din care10.131.957 lei reprezintã con-tribuþia asiguratã de Consilii-le Locale Voineasa ºi Vaideeni.Proiectul vizeazã atât turismulde varã, cât ºi de iarnã, ºi in-clude realizarea unui AlpineCoaster, mai multe piste dekarting, tiroliene, parc de dis-tracþii, pârtii de schi, covoarerulante cu sistem tubing etc.Recentele declaraþii ale MarieiGrapini i-au pus pe gânduri pelucrãtorii de la Direcþia de

Programe ºi Relaþii Externe dela Consiliul Judeþean Vâlcea,care au fost iniþiatorii celordouã proiecte: „Atunci, de cemai lucrãm?” a întrebat, reto-ric, ºefa acestei direcþii, Car-men Alexandrescu.

ªi staþiunea Romani-Hore-zu, aflatã în construcþie, ar tre-bui sã aibã o pârtie de schi, iarîn urmã cu doi ani a fost datãîn folosinþã în Periºani, satulMlãceni, o altã pârtie de schi,de 800 de metri, care necesitãîmbunãtãþire. Atitudinea mi-nistrului Grapini nu le dã însãnicio ºansã.

32 de cursante ºicursanþi din Milcoiuºi Dãeºti au primitcertificatele decameriste sau admi-nistratori de pensi-uni

Joi, 13 iunie, la sala de con-ferinþe a Hotelului Class dinBrezoi, judeþul Vâlcea, 32

de cursante ºi cursanþi din Milcoiuºi Dãeºti, beneficiari ai proiectu-lui „Dezvoltarea resurselor uma-ne ocupate în agricultura de sub-zistenþã din mediul rural al regiu-nii de dezvoltare Sud-Vest Olte-nia”, au primit certificatele de ca-lificare profesionalã pentru came-riste, respectiv pentru administra-tori de pensiuni. Au fost, de ase-menea, acordate ºi subvenþiileaferente. Proiectul a fost cofinan-þat din Fondul Social Europeanprin Programul Operaþional Sec-torial Dezvoltarea ResurselorUmane (POSDRU) 2007-2013, învederea realizãrii indicatorilor desustenabilitate. Acest proiect esteimplementat de FUNDAÞIAMELBA în parteneriat cu SCASCENDO SRL.

Aurelian Nebãl, managerulproiectului, a declarat cã scopulcursurilor este nu numai sã califi-ce oameni, ci sã-i ºi promovezepe piaþa muncii: “Ne-am adunataici ca sã facem cunoscutã exis-

Proiect POSDRU pentru mediul rural

tenþa dumneavoastrã pe piaþamuncii, pentru cã, indiferent denatura meseriei, este necesarã re-cunoaºterea totalã a calificãrii.Suntem în plin sezon turistic ºimarea majoritate sunteþi calificaþiîn domenii specifice”. Potrivitmanagerului de proiect, pentrubucãtari au fost calificate 15 per-soane, 12 femei ºi 3 bãrbaþi, pen-tru ospãtari-vânzãtori în alimen-taþie, 13femei ºi un bãrbat, la ad-ministratori de pensiuni au fostcertificate 15 persoane, 7 femei ºi8 bãrbaþi, iar pentru cameriste aufost certificate 16 persoane, fe-mei.

La aceastã întâlnire au fost pre-zente ºi cele douã grupe de ospã-tari-bucãtari din Copãceni, alãturide primarul comunei. AlexandruBarbu, directorul Ascendo, care asusþinut cinci cursuri de formare,din cele ºapte, celelalte douã apar-þinând Melba, a declarat cã la

aceste cursuri nu s-a înregistratdecât un abandon. De asemenea,Lucia Marica, instructor, a apre-ciat în mod deosebit cursantele deetnie rromã, care s-au doveditfoarte receptive ºi pricepute. Laeveniment au mai fost prezenþi ºiCosmin Þîrvuloiu, preºedinteleFundaþiei Melba, precum ºi repre-zentanþi ai Camerei de Comerþ ºiIndustrie Vâlcea. Proiectul „Dez-voltarea resurselor umane ocupa-te în agricultura de subzistenþã dinmediul rural al regiunii de dezvol-tare Sud-Vest Oltenia” are ca ob-iectiv general integrarea pe piaþamuncii a persoanelor care îºi câº-tigã existenþa din agricultura desubzistenþã prin asigurarea califi-cãrii în domenii non-agricole ce-rute de piaƒa localã ºi regionalã,ca urmare a dezvoltãrii unei cam-panii ºi a unor programe integra-te de formare în Regiunea de Dez-voltare Sud-Vest Oltenia. (M.P.)

Grapini îngroapãpârtiile de schi din VâlceaGrapini îngroapãpârtiile de schi din VâlceaGrapini îngroapãpârtiile de schi din VâlceaGrapini îngroapãpârtiile de schi din VâlceaGrapini îngroapãpârtiile de schi din VâlceaGrapini îngroapãpârtiile de schi din VâlceaGrapini îngroapãpârtiile de schi din VâlceaGrapini îngroapãpârtiile de schi din VâlceaGrapini îngroapãpârtiile de schi din VâlceaGrapini îngroapãpârtiile de schi din VâlceaGrapini îngroapãpârtiile de schi din VâlceaGrapini îngroapãpârtiile de schi din VâlceaGrapini îngroapãpârtiile de schi din VâlceaGrapini îngroapãpârtiile de schi din VâlceaGrapini îngroapãpârtiile de schi din VâlceaGrapini îngroapãpârtiile de schi din VâlceaGrapini îngroapãpârtiile de schi din Vâlcea


c nexiunide Virgil Dumitrescu

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIAN

Redactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANU

Secretar de Redacþie:VIOREL PÎRLIGRAS

Editor coordonator:VIRGIL DUMITRESCU

Director Marketing Publicitate:ADELA PRETORIAN

ªef departament social:LARISA MITITELU

Reporter:OCTAVIA HANTEA

ªef departament Difuzare:Delia Ghiluþã

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

Potrivit art. 206 CP, responsabili-tatea juridicã pentru conþinutul artico-lului aparþine autorului. De asemenea,în cazul unor agenþii de presã ºi per-sonalitãþi citate, responsabilitatea ju-ridicã le aparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magherunr. 25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812

Marielena PopaCoordonator subredacþie

Tel. 0760.673.557; 0745.358.313Criºu Popescu

ºef Departament Anchete ºiInvestigaþii Tel. 0745.848.191

SlatinaMihaela Bobaru

Tg. JiuSergiu Dumitrescu

sunt aspecte de maximã im-portanþã ºi de maximã rãspun-dere pentru orice parlamentarcare se respectã ºi care ºtie cuce se mânâncã politica. Bine,cã se mânâncã între ei ºi poli-ticienii, dintr-un interes carenu întotdeauna concordã cuinteresul naþional, e altceva.Dar ce mai înseamnã astãzi„naþional”? Politica e pentrupoliticieni, treabã serioasã,„cu aplicaþiune”, cum ar zicepoetul nostru nepereche. Lafel treburile þãrii, care trebuiedirecþionate nu de birjari ºiacari. Din acest punct de ve-dere, cea mai complexã din-tre toate pare iniþiativa regio-nalizãrii. Harta care se punela cale nu se haºureazã numaila Bucureºti ºi, eventual, înposibilele capitale teritoriale.Un criteriu despre care noiafirmãm cã e foarte important,cel istoric ºi tradiþional, estepus în umbrã de criteriul stricteconomic, pentru cã oameniialeargã mai mult pentru pâi-ne decât pentru un sceptruvoievodal de muzeu. Tradiþiae supusã, fãrã ca acest lucrusã împieteze, unui proces de-rutant de reînnoire ºi adapta-re. Milioanele de români carelucreazã în strãinãtate, uniiîntemeindu-ºi acolo cãminul,crescându-ºi acolo copiii, tri-mit acasã eºantioane aparþi-nând altei civilizaþii ºi culturi.Sã nu-i minimalizãm pe tineri.Sunt mult mai ingenioºi, maipricepuþi ºi mai talentaþi de-cât îi bãnuim noi, cei care vor-beam de la oficiul poºtal ºi aº-teptam cu sãptãmânile sã ni serãspundã la scrisori. Cã prin-cipial nu aderã la politicã ºi lagomoasele „treburi ale þãrii”,sã le fie de bine. ªi dacã aradera? Se despart ºi ei de tre-cut, zâmbind ironic ºi amar.De fapt, încã n-au învãþat cãau un trecut.

Reporterii au ieºit înstradã pentru a cu-noaºte pãrerea cetã-

þenilor simpli cu privire la mo-dificarea legii fundamentale.Comisia de revizuire a Con-stituþiei a adoptat în ultimelesãptãmâni mai multe „preve-deri scandaloase, inutile sauilogice”, între care ºi un amen-dament care i-ar obliga pe pro-curori ºi chiar pe judecãtori sãdea socotealã în Parlamentulþãrii. Cetãþeanul de rând e de-parte de a înþelege când, cumºi de ce se va schimba Con-stituþia. Doar pensionarii ºicâþiva „protestatari întârziaþi”în Piaþa Universitãþii se maianimã la astfel de discuþii. Petineri îi umflã râsul când audde Constituþie ºi regionaliza-re. Majoritatea celor de vâr-sta mijlocie refuzã discuþia de-spre politicã. Dintre cei careacceptã, foarte puþini fac do-vada cã sunt la curent cu pro-blemele þãrii. Acestea suntconcluziile unui raid reporte-ricesc prin buricul Bucureºtiu-lui, ba lovit de vijelii, ba toro-pit de cãldurã, dar neclintit înce priveºte modificarea unorarticole din Constituþie, abso-lut necesare. Îmi permit sãatrag atenþia cã la o întâlnirecu publicul de toate vârsteleºi gusturile, incipient sauavansat în convingeri, nu seiese cu idei preconcepute.Lasã-l sã se exprime! Chiar,de ce-ar fi scandalos ca pe pro-bleme de calibru procuroriisau judecãtorii sã fie interpe-laþi în Sfatul þãrii? Cum, cândºi de ce se va schimba Con-stituþia, în unele privinþe nicilegiuitorul nu prea ºtie sã ex-plice punctual. Una susþineputerea ºi alta susþine opozi-þia sau o anumitã fracþiune dinea, mai ales cu privire la arti-colul 1, cheia de boltã a suve-ranitãþii naþionale. Acestea

RevizuireaConstituþiei,pe tineri îi umflã râsul

6ACTUALITATE

de Octavia Hantea

Tot mai multe localitãþirurale din judeþul Doljriscã sã devinã adevã-

rate mormane de fier ºi pieserezultate din activitatea dedezmembrãri auto! Aceastaeste concluzia la care au ajunsautoritãþile de control, dupã ceîn ultimii doi ani au observattendinþa doljenilor de a-ºi des-chide un astfel de atelier înpropria curte. Cei care nu augopodãrii în mediul rural alegvarianta închirierii unui terenºi astfel, cu o investiþie iniþia-lã de maximum 3.000 de euro,încep sã deruleze activitãþi pecont propriu.

Maºini adusedin strãinãtate

Afacerile cu pricina nu suntdeloc greu de întreþinut, circui-tul fiind unul relativ simplu,dupã cum tocmai patroniiacestor parcuri auto o spun.Maºinile vechi, distruse sauabandonate, se cumparã, dinþarã sau strãinãtate, la preþurimodice ºi apoi se valorificãpiesele rãmase în funcþiune, dela componentele de caroserieutilizabile pânã la piese demotor sau electrice. „Sunt pe-rioade bune ºi perioade proas-te. Noi aducem din afara þãriimaºini vechi, dar nu le luãmgratuit nici de acolo. Dãm ºinoi bani pe ele. Le aducem înþarã ºi le descompunem ca sãalegem ce este bun pentru ascoate la vânzare. Ne ocupãmcu acest lucru din 2011. Tre-buie sã facem ºi noi ceva pen-tru a obþine venituri. Locuri demuncã nu sunt, aºa cã a tre-buit sã ne descurcãm”, a spusreprezentantul unui atelier dedezmembrãri auto din comu-na doljeanã Rãcari.

„Nu ne trebuieºcoalã multãsã dezmembrãmniºte maºini”

Despre cât de legalã este saunu activitatea întreprinsã la doipaºi de casã sau chiar în cur-tea în care se gãseºte ºi imobi-lul de locuit, angajaþii acestorateliere nu prea ºtiu ce sã spu-nã. Sunt tineri, li s-a oferit unloc de muncã plãtit în funcþiede realizãri, un pachet de þi-gãri pe zi ºi o masã caldã laprânz, fapt pentru care nici numai conteazã cã nu au instrui-rea necesarã pentru acþiuneaîntreprinsã, echipament potri-vit sau contract de muncã.„Muncim ºi noi în sat sã numai facem naveta. Conteazãacest lucru. Luãm salariul înfuncþie de cât muncim într-olunã, avem masã la prânz ºiþigãri, dacã fumãm. Ajungem

Firmele de dezmembrãri auto, apãrute caciupercile dupã ploaie în tot mai multegospodãrii din satele ºi comunele judeþuluiDolj, ridicã mari semne de întrebare privindlegalitatea funcþionãrii lor. Cei care îºi punaceastã problemã sunt comisarii Gãrzii deMediu Dolj, reprezentanþii instituþiei anun-þând o serie de verificãri în rândul agenþiloreconomici care gestioneazã deºeuri rezul-tate din vehicule scoase din uz. În paralelcu aceste controale, primãriile doljene aufost rugate sã întocmeascã o centralizare aacestor ateliere auto, existând indicii cã oparte dintre ele nu respectã nicio regulã defuncþionare. La polul opus, doljenii care facbani din dezmembrãri auto susþin cã deþintoate autorizaþiile necesare ºi cã îndepli-nesc condiþiile cerute de lege.

cam la 800 de lei, cu totul. Nune trebuie ºcoalã multã sã dez-membrãm niºte maºini. Nu ne-au cerut cursuri sau ceva degenul ãsta. Bine, cã nici noi nuam vrut acte de muncã. Sun-tem tineri, mai este pânã lapensie! Asta dacã mai ajun-gem la anii ãia”, considerãunul dintre muncitorii unuiatelier din Iºalniþa.

„Nu prea dãmaºa bonuripentru sumede 20-30 de lei”

Niciunul dintre parcurileexistente între Filiaºi ºi Cra-iova nu duce lipsã de clienþi,semn cã treaba merge bine.Doar pentru administrator ºifirma lui, întrucât la bugetul destat ajunge doar ce vrea patro-nul. Deºi au case de marcat,bonurile fiscale se emit numai

la insistenþa clientului ºi atuncicu nemulþumiri stârnite în rân-dul salariaþilor. „O sã vã dãmºi bon, cã doar avem casã demarcat. Nu costã hârtia cât aþidat dumneavoastrã pe acestºtergãtor. Nu prea dãm aºabonuri pentru sume de 20-30de lei, dar acum, cã vreþi nea-pãrat, merg sã vã scot un bon”,a fost replica unui angajat alunui alt parc auto din Iºalniþa.

„Trebuiesã vedemcât de legalse desfãºoarãaceste activitãþi”

Marea problemã a comisa-rilor Gãrzii de Mediu Dolj nueste legatã de numãrul tot maimare al acestor firme care ges-tioneazã deºeuri rezultate dinvehicule scoase din uz, ci delegalitatea funcþionãrii lor.

Astfel, comisarul-ºef al Gãr-zii de Mediu Dolj, GheorgheCãlinoiu, le-a cerut primãrii-lor din judeþ sã colaboreze cuinstituþia de control în vedereacentralizãrii parcurilor de dez-membrãri auto. „Unitãþile dedezmembrãri auto au luat am-ploare în ultima vreme, la noiîn judeþ, mai ales în localitãþi-le din mediul rural. Nu ºtim dece existã aceastã tendinþã, darrugãm autoritãþile locale sã seimplice în acþiunile de verifi-care a acestor agenþi econo-mici. Trebuie sã vedem cât delegal se desfãºoarã aceste ac-tivitãþi, dacã existã în primulrând autorizaþii de funcþiona-re. Cei care nu sunt în legali-tate riscã amenzi foarte mari”,a precizat Cãlinoiu.

Legea impuneanumite acteºi instruireapersonalului

Conform legii în vigoare,pentru a demara o astfel deafacere este nevoie de o auto-rizaþie de mediu, un aviz defuncþionare emis de Inspecto-ratul General al Poliþiei Româ-ne ºi de o autorizare emisã deRegistrul Auto Român (RAR),care atestã cã persoana saupersoanele ce se ocupã pro-priu-zis de dezmembrãri aufost instruite ºi verificate. Rã-mâne de vãzut, dupã centrali-zarea datelor cerute de Gardade Mediu Dolj ºi dupã verifi-cãrile efectuate în teritoriu,câte dintre mormanele de fierºi piese auto care zac în curþi-le doljenilor respectã normeledin domeniu.

Dezmembrãrileauto, în vizorul

Gãrzii de Mediu Dolj


































7DEZVÃLUIRI

decembrie, proprietarul fosteipensiuni, Gheorghe Deaco-neasa, a trecut contractul de penumele firmei SC SoficarmSRL, pe numele sãu. Când eraîn regim de pensiune, conto-rul clãdirii estima cam de 6milioane pe trimestru. În tri-mestrul în care n-a mai fostpensiune, estimarea CEZ s-a

Tot mai multe persoane fizice sau private se plâng în ultimii ani deserviciile oferite de CEZ. Fiindcã este singurul furnizor de energieelectricã, CEZ îºi permite abuzuri greu de imaginat. Când pe opiaþã nu existã concurenþã, interesul este dictat de monopolul uneisingure societãþi. Aºa se întâmplã ºi la Vâlcea, unde, dupã altenumeroase abuzuri, CEZ a mai comis unul. A debranºat ilegal ofostã pensiune, deºi proprietarii sãi erau în graficul de platã pecare tot CEZ l-a decis. Ba mai mult, salariaþii acestei societãþi ºi-aupermis sã desfacã abuziv sigiliul contorului.

de Criºu Popescu

Pensiunea ,,Piatra Lo-trului” din Voineasa-Vâlcea a fost scoasã

din regimul turistic în luna au-gust 2012. În luna decembrie aaceluiaºi an (înaintea Crãciu-nului), a fost emisã o facturã laadresa fostei pensiuni din Voi-neasa, în valoare de 1.200 lei.Aceasta este contravaloareacurentului pe care CEZ o esti-

meazã cã s-ar fi consumat.Dupã cum se ºtie, modalitateade facturare ºi cuantumul tre-cut în facturã este unul alambi-cat, dubios ºi neclar. CEZ nuîþi trimite facturi pe ce ai con-sumat, ci pe niºte estimãri ba-zate nu se ºtie sigur pe ce. Nueste primul caz în România ºichiar în judeþul Vâlcea de ase-menea estimãri aberante. Deconsemnat este faptul cã aces-te estimãri se fac pe trei luni.

Consum mai maredecât în perioadacând erapensiune

Contractul de furnizare cu-rent electric s-a fãcut la con-struirea pensiunii, între SCSoficarm SRL în calitate debeneficiar ºi CEZ Vâlcea încalitate de furnizor. Când avenit factura de 1.200 lei în

UUUUUnde duce monopolul pe piaţa sernde duce monopolul pe piaţa sernde duce monopolul pe piaţa sernde duce monopolul pe piaţa sernde duce monopolul pe piaţa ser viciilorviciilorviciilorviciilorviciilorde enerde enerde enerde enerde energie electricăgie electricăgie electricăgie electricăgie electrică

dublat, în contextul în care înclãdire era în prizã un singurfrigider ºi se aprindeau doar 2-3 becuri. Acolo nu mai locuiadecât un paznic. Cât s-ar fiputut consuma?! Totuºi, esti-marea sumei de platã este du-blã.

Sigiliul ruptfãrã caproprietariisã fie de faþã

Contorul fostei pensiuni nuse aflã în incinta clãdirii. Nicimãcar în curtea ei, ci la aproa-pe un kilometru distanþã, încurtea altui localnic. Care, deºinu are pensiune, dar stã cu fa-milia acolo, plãteºte mai pu-þin. În acest caz, este greu caproprietarii sã aibã control pecontor. Aceºtia au fãcut sesi-zãri cãtre CEZ Vâlcea, cerândsã li se verifice contorul. A fosttrimisã o echipã de la Vâlcea,care a verificat, însã nu au res-pectat legislaþia în domeniu,care spune cã atunci când rupisigiliul unui contor trebuie sãfie de faþã proprietarii. Sigiliula fost rupt, s-a întocmit un pro-ces verbal în care s-a consta-tat cã totul este în regulã (saucel puþin aºa se stipuleazã), iarsemnãturile proprietarilor nuapar, aceºtia nefiind de faþã.

CEZ nu-ºirespectãpropria învoialã

Într-un final s-a ajuns la oeºalonare a plãþii celor 1.200

de lei. Conform graficului deplatã a datoriei, pe care CEZVâlcea l-a decis, suma de1.200 de lei trebuia plãtitãpânã la data de 2 august 2013.În caz contrar, proprietariifostei pensiuni au fost ame-ninþaþi cã li se taie curentulelectric. S-au fãcut mai multeplãþi succesive, pânã când, ladata de 12 iunie, rãmãseserãde platã 160 de lei. Fapt carese dovedeºte cu chitanþe ºi vi-rament bancar. Deci, achita-rea datoriei se încadra perfectîn grafic. Cu toate acestea, pe12 iunie, CEZ a debranºatabuziv fosta pensiune de lacurent electric. Atunci, la ces-a mai stabilit acel grafic deplatã eºalonatã a datoriei, totde cãtre CEZ, dacã debranºa-rea a avut loc în acest fel? Maiales cã suma care rãmãsese deplatã (160 de lei) era micã,,,grosul” datoriei fiind dejaplãtit. Din pãcate pentru CEZ,proprietarii pensiunii îºi potpermite un avocat ºi-ºi potapãra drepturile în instanþã.De fapt, a fost sesizat Parche-tul de pe lângã JudecãtoriaVâlcea pentru abuz în servi-ciu. Dar ce se întâmplã cu ceice nu au timp, chef ºi bani dejudecatã? Lor cine le mai apã-rã drepturile? Oricum, fãrãcurent electric nu pot sta ºisunt obligaþi sã se rebranºeze(taxa de rebranºare este des-tul de mare, fiind introdusã încuantumul primei facturi),acceptând preþurile ºi metode-le aberante ale CEZ-ului.Care, dacã este singur pe pia-þã, îºi permite sã facã orice.

Pensiunea ,,Piatra Lotrului” din Voineasa-Vâlcea

CEZ Vâlcease comportãabuzivcu clienþii

















CMYK


pag. 8

Publicitate

8ADMINISTRAÞIE

de Nicuºor Fota

Acordul-cadru scosla licitaþie de Primã-ria Craiova e pe o

duratã de 12 luni ºi are învedere cam tot ce se poateimagina în materie de lu-crãri de reparaþii la unitãþi-le de învãþãmânt de pe razamunicipiului reºedinþã dejudeþ, de la “sãpãturi, îm-prãºtieri ºi compactãri depãmânt; straturi de reparti-þie de nisip ºi balast; spriji-niri de maluri; turnãri debeton simplu ºi beton ar-mat; cofraje ºi susþineri decofraje pentru beton; mon-tãri de armãturi; desfacerede izolaþii hidrofuge; turnatsapa suport sau de egaliza-re pentru izolaþii hidrofuge”la “execuþie poartã metali-cã culisantã cu telecoman-dã; execuþie împrejmuiredin elemente prefabricatedin beton armat; execuþieîmprejmuire din elementepanouri de gard din ramã deoþel ºi împletiturã din sâr-mã, sau panouri de gardbordurat; înlocuiri de gea-muri; zugrãveli ºi vopsito-rii; execuþie de demolãrisau desfaceri de diferite ele-mente de construcþie; înlo-cuirea scurgerilor exterioa-re la terase, cu scurgeri in-terioare din þeavã de PVC;consolidãri de fundaþii ºipereþi din cãrãmidã”, dupãcum precizeazã invitaþia departicipare postatã de pri-mãrie în SEAP în data de12 iunie. Data de deschide-re a ofertelor este stabilitãpentru 28 iunie, suma pe

Primăria pune la indePrimăria pune la indePrimăria pune la indePrimăria pune la indePrimăria pune la index lucrările de rx lucrările de rx lucrările de rx lucrările de rx lucrările de reparepareparepareparaţii la unităţile şcolaraţii la unităţile şcolaraţii la unităţile şcolaraţii la unităţile şcolaraţii la unităţile şcolareeeeedin Crdin Crdin Crdin Crdin Craioaioaioaioaiovvvvva, considera, considera, considera, considera, consideratatatatate “sife “sife “sife “sife “sifoane” ale bugeoane” ale bugeoane” ale bugeoane” ale bugeoane” ale bugetului localtului localtului localtului localtului local

care municipalitatea e dispu-sã sã o aloce lucrãrilor de re-paraþii prin contracte subsec-vente fiind de 13,8 milioane deRON (138 de miliarde leivechi) pe parcursul celor 12luni de valabilitate a acordu-lui-cadru.

Primãria întoarcefoaia în relaþia cudirectorii de ºcoli

Municipalitatea craioveanãiese astfel din starea de expec-tativã autoimpusã în relaþia cuunitãþile ºcolare din municipiu.

Primãria a funcþionat ani de ziledoar ca loc de tranzit pentrusumele alocate de la bugetulcentral pentru drepturile sala-riale ale profesorilor, repartiza-te cãtre unitãþile de învãþãmântprin intermediul bugetului lo-cal. Bugetul local finanþeazãînsã din fonduri proprii ºi chel-tuielile legate de întreþinerea ºireparaþia imobilelor care adã-postesc unitãþile de învãþãmânt,clãdirile fiind proprietatea pri-mãriei, însã edilii s-au mãrgi-nit pânã acum sã ia contact cusumele respective o datã pe an,la votarea bugetului. Schimba-

Municipalitatea deþine monopolul pe contractele ce auca obiect reparaþia sediilor de ºcoli, licee ºi grãdiniþe dinCraiova, scoþând la licitaþie un acord- cadru pentru lucrã-rile de reparaþii executate cu bani de la buget. Suma scoa-sã la bãtaie de primãrie e consistentã, însã surplusul debani vine cu condiþii mai stricte cu privire la contractelelãsate pânã acum în sarcina directorilor de ºcoli: primãriava supraveghea prin propriii angajaþi reparaþiile, avânddreptul de a rezilia contractul în cazul în care constructo-rii nu îºi respectã obligaþiile cu privire la calitatea lucrãri-lor ori la ritmul impus de municipalitate.

rea de abordare a fost anunþatãde primarul Lia Olguþa Vasiles-cu la puþinã vreme de la pre-luarea mandatului, edilul-ºefcatalogând la un moment datlucrãrile de reparaþii sau dotãriîncheiate la nivelul ºcolilor dinCraiova drept mijloace de “si-fonare” a bugetului local. Cuprilejul dezbaterii publice aproiectului de buget de venituriºi cheltuieli al Craiovei pe

2013, a fost dezvãluitã ºi nouametodã de lucru. „Din acest an,vom avea un acord-cadru pen-tru ºcoli, pentru cã ne-am tre-zit cu investiþii pe sume foartemari fãcute la unitãþile ºcolaredin Craiova, de genul: zecemiliarde lei vechi o vãruialã.Construiam o grãdiniþã cuaceºti bani! ªi atunci am decisca sã facem noi un acord-ca-dru cu o firmã, sã putem sã su-

praveghem investiþiile“, de-clara, la vremea respectivã,Lia Olguþa Vasilescu.

Constructorii,subameninþarearezilieriicontractelor

Potrivit caietului de sar-cini întocmit de angajaþiiPrimãriei Craiova, firmacâºtigãtoare are obligaþia dea anunþa în scris data înce-perii fiecãrei lucrãri în par-te, amplasamentul urmânda fi predat prin proces-ver-bal semnat de constructor,diriginte de ºantier ºi direc-torul unitãþii ºcolare. Muni-cipalitatea îºi rezervã drep-tul de a supraveghea ºi ve-rifica permanent stadiulexecuþiei lucrãrilor ºi cali-tatea acestora, precum ºi dea emite dispoziþii cu privi-re la derularea lucrãrilor.Primãria va avea dreptul,conform caietului de sar-cini, sã ºi rezilieze con-tractul în cazul în care con-structorii nu remediazã întermenul fixat de reprezen-tanþii municipalitãþii, even-tualele nereguli depistate.“Dacã contractantul întâr-zie începerea lucrãrii, ter-minarea pregãtirilor, oridacã nu îºi îndeplineºte în-datoririle privind dotarea cuutilaje, forþã de muncã, per-soana achizitoare este în-dreptãþitã sã-i fixeze con-tractantului un termen pânãla care activitatea sã intre înnormal ºi sã-l avertizeze cã,la expirarea termenului sta-bilit, în cazul neconformã-rii, îi va rezilia contractul.Perioada de garanþie pentrulucrãri este de minimum doiani”, precizeazã caietul desarcini.

Olguþa îºi trimite“diriginþii” încurtea ºcolii

















CMYK

9SPECIAL


pag. 9

Prelucrãrimecanice

Izolaþii

Instalaþii

Zidarie

Tinichigerie

SC PRELCET SA

RÂMNICU VÂLCEA, 240050Str. Industriilor, Nr.1, Jud. VâlceaCod Unic de Înregistrare:RO24423199Reg. comerþului:J38/933/04.09.2008Telefon: 0350427846; Fax: 0350427845

Publ

icita

tePu

blic

itate

de Criºu Popescu

Aproape nimic nu secomparã la Vâlceacu o vizitã a guver-

natorului Mugur Isãrescu.Sãptãmâna trecutã, acesta afost prezent la Arhiepisco-pia Râmnicului, unde lacentrul eparhial a lansatpentru a treia oarã carteascrisã de tatãl sãu ,,Jurnalde front – 518 zile ºi nopþiîn linia întâi”. Prima datã,volumul fusese lansat înurmã cu zece ani.

Amfitrioni –deputatulVlãdoiuºi popa Cârstea

Cel care s-a ocupat deorganizarea evenimentuluia fost deputatul PSD AurelVlãdoiu, cunoscut ca fiindunul dintre vâlcenii apro-piaþi de Mugur Isãrescu. Eldirija oaspeþii care pe undesã intre ºi unde sã stea. Ori-cum, era ,,de-al casei”,având în vedere cã întreparlamentar ºi Arhiepisco-pie existã relaþii vechi decolaborare ºi afaceri. Bachiar era poreclit în mediulpreoþesc ,,Vlãdica Vlãdoiu”(vlãdicã fiind apelativuladresat episcopilor ºi arhi-episcopilor) datoritã nume-roaselor sale alegeri în Adu-

TTTTTemenele la o caremenele la o caremenele la o caremenele la o caremenele la o carttttte lansată a tre lansată a tre lansată a tre lansată a tre lansată a treia oarăeia oarăeia oarăeia oarăeia oară

Vizita ºefului Bãncii Naþionale a României(BNR), Mugur Isãrescu, la Vâlcea, a fostun nou motiv pentru ,,mãrimile” acestuijudeþ sã batã temenele în faþa acestuia.Isãrescu a lansat , pentru a treia oarã, ocarte scrisã de defunctul sãu tatã. Penibi-lul elogiatorilor a fost completat de peni-bilul guvernatorului, care ºi-a exacerbatcultul personalitãþii pânã la ridicol.

narea Eparhialã a Râmnicului.Un alt amfitrion a fost popaConstantin Cârstea, parohuluneia dintre cele mai ,,renta-bile” parohii din RâmnicuVâlcea - ,,Toþi Sfinþii” ºi con-silier cultural în cadrul Consi-liului Permanent al Arhiepis-copiei. El a condus discuþia dela microfon, luând ºi dând cu-vântul în funcþie de persoane-le care se înscriau la laude.Între alocuþiunile rostite deinvitaþi, Cârstea avea grijã sãmai bage câte-o replicã desprefaptele de arme ale colonelu-lui în rezervã Constantin Isã-rescu, despre importanþa sa înpropãºirea neamului românescºi integritatea teritorialã a Ro-mâniei.

Arhiepiscopulºi generalii

La prezidiu, în afara ÎPSGherasim, arhiepiscopul Râm-nicului, au luat loc generali ºioameni de culturã. Dupã lun-gul discurs al ÎPS Gherasim,care l-a lãudat pe ConstantinIsãrescu la fel ca pe unul din-tre cei mai mari eroi ai neamu-lui românesc, au vorbit gene-ralii Niculae Spiroiu (ministrulApãrãrii Naþionale în guvernulVãcãroiu) ºi George Bãdiþã. Auridicat cartea tatãlui guverna-torului la nivelul unui tratat destrategie militarã, iar pe defunctla rangul de mare comandant

de oºti. Apoi au urmat oameniide culturã cu alte elogii. Nicinu se ºtia bine dacã ne-am în-tors în timp la congresele PCRsau trãim într-un modernismabsurd al anului 2013. Dacã arfi sã judecãm dupã cele rostitede toþi vorbitorii, colonelul (r)Constantin Isãrescu a fost unadintre cele mai mari personali-tãþi ale României din toate tim-purile. Ba mai mult, s-a plusatpânã acolo încât consilierul gu-vernatorului de la BNR, Adri-an Vasilescu, a spus cã volu-mul poate constitui scenariulunui film.

Plecãciunilereprezentanþilorînvãþãmântului

Pe lista celor ce-au venit,,sã-i pupe dreapta” lui Isãres-cu au fost ºi profesorii. Prinsalã erau câþiva, dar ºeful lorde la Inspectorat, Remus Gri-gorescu, a fãcut-o latã de tot.I-a decernat ,,celui mai marefinanþist al þãrii” o ,,diplomãde recunoºtinþã, in memoriam,pentru Constantin Isãrescu”.Grigorescu tremura ca varga,într-un discurs plin de ,,galan-terii” la adresa lui Isãrescu.Din salã s-a autoinvitat ºi pri-marul comunei ªirineasa, DanSãraru, sã aducã ºi el un piosomagiu. A anunþat la micro-fon, foarte emoþionat, desigur,cã ªcoala cu clasele I-VIII dinlocalitatea sa va purta de acumnumele ,,Constantin Isãrescu”.

„Vaaaii, domnu‘guvernator,dar ce semãnaþi!”

Înaintea evenimentului pro-priu-zis, în salã se aflau o grã-madã de persoane din ,,lumeabunã” ºi ,,intelighenþia” jude-

þului. Niºte dudui, zâmbindlarg, larg, se minunau de câtde bine seamãnã ºeful BNRcu tatãl sãu: ,,Vaaaii, dom-nu‘ guvernator, dar ce se-mãnaþi!”. Ziceau, în timp ceguvernatorul se plimba cu-o pozã de sa ºi a tatãlui,printre rânduri. În salã semai aflau, în afara deputa-tului Aurel Vlãdoiu, ºi alþi,,pupili” vâlceni de-ai luiIsãrescu. Ca de exemplu,Mircea Perpelea, fostul pre-fect al judeþului, actual sa-lariat al BNR. La final, s-afãcut poza de grup, prilejpentru mulþi sã-i mai ia gu-vernatorului câte-o scamãde pe sacou.

Asfaltãrica pe vremea,,Împuºcatului”

Nu doar la Râmnicu Vâl-cea s-au organizat eveni-mente în cinstea venirii luiMugur Isãrescu în judeþ. ªila Drãgãºani, la ªcoala Mi-litarã de Subofiþeri de Jan-darmi ,,Grigore AlexandruGhica”, s-a consumat, lapoligonul de tragere acope-rit, o ceremonie de dezveli-re a plãcii comemorative înonoarea colonelului (r)Constantin Isãrescu. Camacelaºi grup de suspuºi aijudeþului a participat ºi laaceastã ceremonie, alãturide Mugur Isãrescu. În urmãcu o sãptãmânã, pe lângãºcoala militarã din suduljudeþului s-au fãcut lucrãride amenajare, exact ca pevremea când Nicolae Ceau-ºescu îºi anunþa vizite delucru prin judeþe. S-a turnatasfalt, s-au vopsit garduri ºiborduri, s-au mai schimbatcâteva geamuri sparte, deparcã s-ar fi aºteptat vizita,,Comandatului Suprem”.Nu o datã, în timpul celordouã evenimente s-a spuscã a treia lansare a cãrþiiscrise de tatãl guvernatoru-lui se face cu ocazia împli-nirii centenarului de la naº-terea acestuia. În Româniaanului 2013, un judeþ aplau-dã la 100 de ani de la naºte-rea tatãlui celui mai con-stant ,,greu” al Românieipostdecembriste. Un cult alpersonalitãþii cam la fel dedezgustãtor, ca pe vremea„Celui mai iubit fiu”.

Vâlcea l-a primitpe Isãrescu precumpe Ceauºescu


















de Octavia Hantea

Tãierea panglicii inau-gurale a podului depeste Dunãre ce face

legãtura între Calafat ºi Vidin,eveniment care a avut loc îndata de 14 iunie a.c., a pus îngardã o adevãratã armatã deoameni, modul de organizarea mult aºteptatei manifestãrilãsând însã de dorit. Deºi auavut un program ce se presu-pune cã a fost stabilit cu multtimp înainte, a fost imposibilca acesta sã fie respectat. Dacãautoritãþile bulgare au ajuns lalocul cu pricina cât de cât latimp, nu acelaºi lucru îl putemspune despre oficialii români.Din cauza unor acþiuni între-prinse în alte colþuri ale þãrii,premierul Victor Ponta a bifato întârziere de mai bine de 40de minute, stârnind astfel ne-mulþumiri în rândul publicu-lui participant.

Sãrãcia Românieiºi a Bulgariei,punctul nevralgic

Într-un final, dupã slujbareligioasã care a marcat debu-tul inaugurãrii podului Cala-fat-Vidin, autoritãþile celordouã state s-au întrecut în dis-cursuri ºi aprecieri reciproce.Promisiunile de mai bine ºiscurtul istoric al obiectivuluifinalizat dupã 13 ani de pla-nuri ºi hibe administrative au

dovedit, încã o datã, cã oficia-lii români ºi bulgari au vorbitdoar de dragul camerelor TVºi în virtutea unui viitor multprea îndepãrtat de lipsurileprezentului. Lipsuri semnala-te ºi de cãtre comisarul euro-pean pentru politicã regiona-lã, Johannes Hann, prezent ºiel la marele eveniment. Sincerîn declaraþii, acesta nãdãjdu-ieºte cã noul pod „va îmbunã-tãþi situaþia în care se gãsescdouã dintre cele mai sãraceregiuni ale Europei”.

Visândcu ochii deschiºi

Exceptând aceastã declara-þie care nu a fãcut deloc cinstemanifestãrii din data de 14 iu-nie a.c., vorbitorii de pe scenamontatã la cap de pod au avut,în alocuþiunile lor, un ton op-timist. Premierul Victor Pontaºi omologul sãu, Plamen Ore-sarski, au punctat avantajeleinvestiþiei de peste Dunãre,ambii visând la noi ºi noi pro-iecte comune ºi la un numãrmare de investitori strãini caresã asigure dezvoltarea locali-tãþilor din zona Calafatului,respectiv a Vidinului. „Suntfoarte bucuros ºi norocos sãfiu azi aici, este un momentistoric, în 2.000 de ani au fostconstruite doar trei poduri pes-te Dunãre. Cu prietenii noºtribulgari avem multe proiectecomune ºi sunt sigur cã acum,

având acest punct de legãturã,numãrul lor va creºte. Se vasimþi dezvoltarea economicãîn zonã”, a spus Ponta. Desprecreºtere economicã au vorbit,totodatã, Mugur Isãrescu, gu-vernatorul BNR, proiectul in-vestiþiei fiind întocmit ºi im-plementat în vremea când elera premierul României, pre-ºedintele Camerei Deputaþilor,Valeriu Zgonea, ministrultransporturilor, Relu Fene-chiu, preºedintele ConsiliuluiJudeþean Dolj, Ion Prioteasa,prefectul judeþului Dolj, Ma-rius Deca, ºi primarul Craio-vei, Lia Olguþa Vasilescu.

Din elicopterul luiPonta, drumariise vãd lucrând„extraordinarde bine”

Momentul trist pentru ofi-cialii români a venit la finelefestivitãþii, aceºtia

trebuind sã gãseascã expli-caþii pentru starea proastã adrumurilor care duc cãtre po-dul „Noua Europã”. Jenanteste cã ºi în al doisprezeceleaceas aceºtia refuzã parcã sãrecunoascã trista realitate încare se gãsesc îndeosebi ºofe-rii nevoiþi sã strãbatã zilnicdrumul Craiova-Calafat. Esteadevãrat cã din elicopterulcare l-a adus pe Ponta la eve-niment, gropile ºi denivelãri-le ºoselei nu se simt. Culmea,tot de acolo, premierul a vã-zut cã pe acest tronson s-a lu-crat „extraordinar de bine”,neavând astfel ce reproºuri sãaducã firmei constructoare.

Premierulnu se mulþumeºtecu puþin...,vrea autostradã

Mai mult, în ciuda faptuluicã lipsa banilor continuã sã fieo problemã, cârpelile asfalti-ce devenind ºi ele imposibil deefectuat, premierul se vede cir-culând pe autostrada Bucu-reºti-Calafat. „O sã facem dru-mul ºi îl facem bun, dar nu esuficient. Adicã nu este sufi-cient un drum cu o singurã

bandã, una dus, una întors, nue suficient. Din acest motiv, înprimul proiect pe exerciþiul2014-2020, la care lucrãm ºiîl depunem, vrem ca de la Cra-iova la Calafat sã avem regimde autostradã”, a adãugat pre-mierul României.

„Vrabia mãlaiviseazã”

Pânã când visul lui Ponta vadeveni realitate, ar fi mai multdecât suficient ca partea caro-sabilã dintre Craiova ºi Cala-fat sã fie adusã la limita nor-malului. Aceasta este dorinþaºoferilor care sunt nevoiþi sãfacã naveta între cele douã lo-calitãþi doljene, unii dintre eiparcurgând acest tronson dedrum în fiecare zi. „Noi nuavem drumuri judeþene buneºi Ponta viseazã la autostrãzi.Are un adevãrat film în cap”,„Mori cu zile de la Craiovapânã la Calafat ºi premierulbãsneºte de autostrãzi. Nu suntbani nici pentru reabilitare sau,dacã sunt, se dau contracte cudedicaþie, iar ei fac planuri deautostrãzi”, “Vorbesc despreautostradã de parcã ar trebuisã punã piatrã pe o uliþã, dardupã cum spune vorba, vrabiamãlai viseazã”, reacþii de acestfel au stârnit declaraþiile luiPonta în rândul cetãþenilor.

Despreactivitateaferibotului,nimic de spus

Un alt aspect despre care

autoritãþile nu au cum sã vor-beascã cu zâmbetul pânã laurechi este cel legat de activi-tatea feribotului. Ca în foartemulte alte situaþii petrecute înRomânia, ca urmare a decizii-lor luate fãrã un studiu preala-bil al stãrii de fapt, nimeni nuºtie ce se va întâmpla concretcu activitatea liniilor de feri-bot Calafat-Vidin ºi implicit cuangajaþii acestui punct. Certeste cã din data de 14 iuniea.c., aceºtia merg la serviciudoar pentru a semna condicade prezenþã. Cel mai probabil,susþin reprezentanþii DirecþieiRegionale de Drumuri ºi Po-duri (DRDP) Dolj, salariaþii cupricina riscã sã fie trimiºi înºomaj.

ªi uite-aºa au maitãiat o panglicã

ªi pentru ca inaugurareaanunþatã cu surle ºi trâmbiþe sãfie un adevãrat fiasco pânã lacapãt, oficialii români ºi bul-gari nici mãcar nu le-au mul-þumit participanþilor la eveni-ment pentru efortul fãcut de asta mai bine de cinci ore însoare. Plictisiþi ºi ei de poveº-tile prezentate în discursurileºlefuite sau nu, aceºtia abia auaºteptat sã urce în maºinile delux, sã ia drumul localitãþilordin care au venit, având con-ºtiinþa împãcatã cã au mai bi-fat o acþiune în mijlocul no-rodului. Cã s-au fãcut auziþi ºivãzuþi, în scris ºi pe sticlã, ºicã au reuºit, ºi de aceastã datã,sã salveze aparenþele.

Un eveniment pe cât de promovat, pe atât de prost organizat! Aºas-a dovedit a fi inaugurarea mult aºteptatului pod de peste Dunãrecare face legãtura între Calafat ºi Vidin. Dacã pentru autoritãþilecelor douã state, România ºi Bulgaria, nerespectarea programuluistabilit nu a fost o problemã, startul fiind întârziat cu mai bine de40 de minute, publicul participant a acordat manifestãrii, dinaceastã cauzã, o primã bilã neagrã. Au urmat ºi altele în timpulsusþinerii discursurilor, laudele publice ºi promisiunile unui viitorcu deschidere cãtre Europa pãlind în faþa situaþiei actuale, existen-tã în cele douã þãri.

10ADMINISTRAÞIE

Noua Europã – multzgomot pentru mai nimic


















11ACTUALITATE

În vederea optimizãrii transportului în comun pe raza mu-nicipiului Râmnicu Vâlcea prin scurtarea timpului de aºtepta-re în staþii al cãlãtorilor, începând de luni, 10.06.2013, pro-gramul autobuzelor care deservesc linia 8 Dispecerat Nord –Vilmar va fi urmãtorul:

- plecãri din Dispecerat Nord: 06.30*, 07.50*, 09.30, 11.30,13.30, 15.45*, 17.30*;

- plecãri de la Vilmar: 05.30, 07.10*, 08.45*, 10.45, 12.45,14.45, 15.20, 16.45*, 19.10*

*cursele merg ºi pleacã de la Oltchim

FACILITÃTI DE TARIFSC ETA SA precizeazã cã persoanele cu dezabilitãþi benefi-

ciazã de gratuitate pe linia de transport sezoniera “S”, pe tra-seul Dispecerat Nord – ªtrand Ostroveni, introdusã începândcu 01.06.2013. Cãlãtorii sunt rugaþi sã aibã asupra lor docu-mentele care sã ateste aceastã calitate.

SC ETA SA Râmnicu Vâlcea

Publ

icita

te

19 iunie - se întrerupeapa la Vlãdeºti

Din cauza faptului cã CEZ Distribuþieexecutã o serie de lucrãri programate înreþelele electrice din mai multe localitãþi,întrerupând astfel furnizarea energieielectrice la consumatorii casnici ºi agenþiieconomici,SC APAVIL SA anunþã sistarea alimentãriicu apã în data de 19 iunie a.c., între orele09.00 – 15.00, în localitatea Vlãdeºti, pestrãzile Valea Ursului, Priporu ºi Bogoslo-veºti, pentru consumatorii situaþi dupãstaþiile de repompare.

SC APAVIL SA

ANUNÞDin cauza faptului cãCEZ Distribuþie executão serie de lucrãri pro-gramate în reþeleleelectrice din mai multelocalitãþi, întrerupândastfel furnizarea ener-giei electrice la consu-matorii casnici ºi agen-þii economici, SC APA-VIL SA anunþã sistareaalimentãrii cu apã îndata de 20 iunie a.c.,între orele 08.00 –10.00, în localitateaRâmnicu Vâlcea, pestrada Ioana Radu.

de Mihaela Bobaru

Adrian s-a întors re-cent de la San Die-go, unde a participat

la conferinþa organizatã deNASA în cadrul cãreia s-afãcut premierea celor maivaloroase proiecte depusede cei peste 1.500 de tineridin 20 de þãri ºi 15 teritoriiamericane. El a obþinut pre-

dupã ce a vãzut un reportajfãcut cu câºtigãtorii concursu-lui, elevi români de la un li-ceu din Bucureºti.

„Am vãzut la televizor cã aufost popularizaþi cei de anultrecut, elevii de la Liceul «Tu-dor Vianu» din Bucureºti, careau câºtigat marele premiu. Eiau fost o echipã. Când am vã-zut cã sunt mediatizaþi pe toa-te posturile de televiziune cã

În ciuda neajunsurilor din educaþie,ºcoala româneascã face performanþãprin elevii sãi. Unii dintre aceºtia aucucerit de câþiva ani premiile competiþieiorganizate de NASA ºi Societatea Naþio-nalã Americanã a Spaþiului, referitoare larealizarea ºi promovarea unor planuriale unei staþii spaþiale NASA. Anul aces-ta, printre premianþi se numãrã ºi tânã-rul slãtinean Adrian Vulpe Grigoraºi,elev în clasa a IX-a a Colegiului Naþional„Radu Greceanu”. El a obþinut individualpremiul al II-lea, premiul întâi la catego-ria sa de vârstã revenind unei echipe dinIndia.

tigat medalia de aur, lucrareasa fiind desemnatã cea maibunã dintre cele peste 500 de-puse de concurenþi din 55 deþãri.

Ideea i-a venit, susþine licea-nul nostru, urmãrind un do-cumentar pe National Geo-graphic despre situaþia solda-þilor din Irak ºi Afganistan.„Am vãzut cã trupele de ge-niºti foloseau niºte roboþi con-venþionali care aveau un fel decleºti în faþã. Aceºtia nu ofe-reau aceeaºi gamã de miºcãriºi dexteritate ca mâna umanãºi existau ºanse mari de acci-dente. De multe ori, geniºtii îºilãsau roboþii în spate, se echi-pau ºi se duceau chiar ei sãdezamorseze bombele”, ne-a

mãrturisit Adrian.A început sã lucreze la pro-

iect ºi, în ciuda faptului cãmajoritatea celor din jur erausceptici, a continuat. ªi bine afãcut. La scurt timp a venit ºisprijinul de care avea nevoie.„Cel care m-a invitat practicsã particip la acest concurs afost domnul profesor LucianGrigore de la Universitatea«Lumina», din Bucureºti, ceacare a fost ºi organizatoareaconcursului. I-am arãtat pe in-ternet imagini cu proiectulmeu. Practic, i-am trimis unfilmuleþ realizat de un prieten.Acesta l-a impresionat ºi mi-aspus sã vin la Bucureºti ºi sãcontinuãm împreunã. M-asprijinit financiar ºi moral

miul al II-lea în cadrul com-petiþiei organizate deNASA ºi Societatea Naþio-nalã Americanã a Spaþiului,cu un proiect de staþie spa-þialã.

Unul câto echipã

„Am realizat o prezenta-re a unei staþii spaþiale in-ternaþionale. Am arãtat ma-terialele folosite, cum facrost de energie, de apã, degravitaþie, de hranã, de îm-brãcãminte, de combustibil,de oxigen”, a spus Adriandespre proiectul apreciat deamericani. El a susþinut cãideea i-a venit anul trecut,

pot sã facã ceva foarte bun,mi-am propus sã fac ºi eu acestlucru. Am vrut sã demonstrezcã eu, de unul singur, pot reuºiceva mai mult decât au reuºitei ca echipã. Drept dovadã, amluat premiul al doilea, indivi-dual, ceea ce cred cã este foar-te bine. Eu am gândit ºi amfãcut totul”, a afirmat tânãrul.

O mânã (roboticã)de ajutor

Înainte de a pleca în Ameri-ca pentru a-ºi primi premiul dela NASA, Adrian Vulpe Gri-goraºi a participat la concur-sul internaþional Info-Matrixde la Bucureºti, cu un proiectde mânã roboticã, unde a câº-

pentru a participa la Info Ma-trix”, ne-a declarat Adrian.

Adrianrãmânepe corabie

În ciuda performanþelor saledeosebite, Adrian nu se con-siderã un tânãr deosebit, sus-þinând cã face cam tot ce facºi colegii lui.

„Este un tânãr foarte bun,extrem de bine pregãtit ºi foar-te curios. Practic, cred cã dela aceastã curiozitate ieºitã dincomun i se trag performanþe-le. Pe noi nu pot decât sã nebucure rezultatele lui Adrianºi, recunosc, suntem mândri deel. Sunt sigurã cã nu se va opri

aici”, ne-a declarat RalucaIvãnuº, directorul Colegiu-lui Naþional «Radu Grecea-nu» Slatina, despre Adrian.

Deºi recunoaºte cã pre-miile obþinute luna trecutãîi deschid perspective pro-fesionale la care nici nu segândise pânã acum, tânãrulslãtinean susþine cã îºi vaurma pregãtirea în þarã.Vreau sã urmez AcademiaTehnicã Militarã. Practic,proiectul meu de la concur-sul Info Matrix este desti-nat armatei. Despre o posi-bilã carierã în afara þãrii,Adrian nici nu vrea sã audã.Nu face parte dintre „ºobo-lani”.

„Pentru mine, Româniaseamãnã cu o corabie carese scufundã. ªtiþi cine pã-rãseºte corabia înainte de ase scufunda? ªobolanii. Eunu fac parte din aceastã spe-cie”, a susþinut tânãrul slã-tinean. Adrian ne-a maimãrturisit cã pentru viitorîºi doreºte sã continue pro-iectul mâinii robotice. Eleste convins cã va reuºi camâna care se miºcã cu aju-torul senzorilor sã fie diri-jatã prin puterea gândului.

Licean din Slatinapremiat de NASALicean din Slatinapremiat de NASALicean din Slatinapremiat de NASALicean din Slatinapremiat de NASALicean din Slatinapremiat de NASALicean din Slatinapremiat de NASALicean din Slatinapremiat de NASALicean din Slatinapremiat de NASALicean din Slatinapremiat de NASALicean din Slatinapremiat de NASALicean din Slatinapremiat de NASALicean din Slatinapremiat de NASALicean din Slatinapremiat de NASALicean din Slatinapremiat de NASALicean din Slatinapremiat de NASALicean din Slatinapremiat de NASALicean din Slatinapremiat de NASA

CMYK


pag. 12

12REPORTAJ

Publ

icita

te

De teama anonimatului, tot mai mulþi tineri care îºi unesc desti-nele aleg sã transforme evenimentul într-o adevãratã paradã. Înloc sã-ºi etaleze sentimentele pe care le poartã unul pentrucelãlalt, mirii intrã într-o goanã nebunã de prezentare a uneiimagini care în viaþa de zi cu zi nu i-ar reprezenta. ªi toate asteapentru a ºoca ºi pentru ca numele lor sã fie preþ de câteva ore pebuzele martorilor.

Cum îşi primenescCum îşi primenescCum îşi primenescCum îşi primenescCum îşi primenescoltoltoltoltoltenii maşinileenii maşinileenii maşinileenii maşinileenii maşinile

pentrpentrpentrpentrpentru ziua nunţiiu ziua nunţiiu ziua nunţiiu ziua nunţiiu ziua nunţii

de Larisa Mititelu

Spune-mi ce nuntã aica sã îþi spun cineeºti! Nunta de altã-

datã, când mirii abia aºtep-tau sã spunã „Da” în faþaofiþerului de stare civilã ºiapoi sã se cunune religios,este acum prilej de etalarea unei laturi umane careprinde contur în ultima vre-me: snobismul. Cine e celmai snob în ziua de azi, ace-la va câºtiga un loc în me-moria invitaþilor. Altfel, par-ticipanþii parcã nici nu maivãd rostul unei nunþi. De-spre jurãmintele de iubire,despre dragostea care se re-varsã din ochii mirilor ºiinundã sufletele celor pre-zenþi, nicio vorbã. Toateacestea sunt acum niºte pie-se dintr-un decor demodat.

Rochiicu zwarovschiºi artificii„te iubesc”

Astãzi avem o cu totulaltã nuntã. De la un eveni-ment simplu, cu mirii îm-brãcaþi în costum ºi rochiealbã, iar ca amintire multcunoscuta fotografie alb-

negru, s-a ajuns la o vestimen-taþie cu cât mai multe zerourila etichetã ºi la fel de multepietre zwarovschi, la limuzinedin ce în ce mai lungi, artificiicare atunci când se declanºea-zã scriu „te iubesc”, de parcão simplã declaraþie de dragos-te la microfonul din local numai are puterea sã transmitãceva. Sã nu uitãm nici de lãu-tarii care acum au fost înlocuiþicu DJ. ªi astfel, evenimentulcare ar trebui sã vorbeascã de-spre iubirea unui cuplu s-atransformat într-un adevaratritual extravagant, pentru caretrebuie sã scoþi foarte mulþibani din buzunar.

„Tineri cãsãtoriþi”ºi „Naºi fericiþi”

Însã ultima tendinþã în ma-terie de nunþi este „îmbrãca-rea” autoturismelor în care cu-plurile de miri ºi naºi mergspre altar. Doi tineri din Cra-iova care, de curând, s-au cã-sãtorit au adus în atenþia olte-nilor o nouã fiþã. ªi-au aran-jat autoturismele într-un modinedit, încât trecãtorii au cre-zut iniþial cã sunt martoriiunui eveniment unic, o cãsã-torie între maºini. Martoriiparcã ºi vedeau cum ar fi ti-trat tabloidele fericitul mo-ment: „Un Audi negru a spusDa unei superbe limuzinemarca Mercedes. Evenimen-

spulberatã de plãcuþele de în-matriculare. Maºina roºie erapentru transportul mirilor, iarcea neagrã asigura deplasarea

Fiþe demire ºi demireasã

















tul a avut loc în faþa bisericiiSfânta Treime. El purta unpapion gri ºi joben negruuriaº, iar ea avea farurile îm-podobite cu gene lungi ºi, înloc de stemã, o pereche debuze botoxate ºi roºii. Nu alipsit nici diadema de mirea-sã plinã cu pietre semipre-þioase”. Dar confuzia a fost

naºilor. Cei doi craioveni aulocul garantat în istoria miri-lor, dacã se va scrie o aseme-nea carte. Despre ei se va

vorbi cã au ieºit în eviden-þã ºi au ºocat cu ineditaparadã, iar dacã s-au iubitsau nu, vor ºti doar ei.


13REPORTAJ

SC Socom SA oferã spre închiriere douã loturi de teren intravilan în supra-faþã de 20.736 mp., respectiv 15.937 mp., situate în Râmnicu Vâlcea, stradaDepozitelor – Râureni. Oferim de asemenea, spre închiriere, depozite realizatedin beton ºi zidãrie de la 500 mp., pânã la deschidere directã la stradã. Accescamioane, tir, CFR, parcare, platformã betonatã, vizibilitate maximã. Preþ ne-gociabil. Relaþii la numãrul de telefon 0250/732 036; 0350/809 961. Fax: 0250/737 331, e-mail: [email protected]

SC Socom SA, cu sediul în Râmnicu Vâlcea, strada General Magherunr. 25, vinde locuinþe situate la parterul cãminului 225 zona Traian,bulevardul Nicolae Bãlcescu nr. 41 – 43. Spaþiile scoase la vânzare suntconstituite din module de 20 mp ºi au preþul de vânzare 15.000 euro lacheie sau 12.000 euro neamenajate. Pentru relaþii suplimentare,eventual vizitare, cei interesaþi pot solicita informaþii direct la sediulSocom SA sau telefonic la numerele: 0250 732 036 sau 070051267.

Publ

icita

te

Portarul de legen-dã al Oltchimului apus ghetele în cuila 37 de ani ºi vapublica o cartedespre povesteasa.

de Eugen Dinu

La 37 de ani, IldikoKerekeº Barbu a de-cis sã se retragã din

activitatea competiþionalã.Portarul de legendã al Ol-tchimului ºi al naþionaleiRomâniei s-a nãscut pe 23noiembrie, la Baia Mare, ºitoatã lumea o ºtie de“ªumi”, poreclã pe care acãpãtat-o încã din primii anide activitate. “Mi-au spusaºa dupã fostul mare portaral naþionalei Germaniei, dela fotbal, Schumacher. ªi deatunci toþi m-au strigatªumi, fie cã am jucat înRomânia, Ungaria sau Spa-nia”. Palmaresul lui Ildikoeste unul impresionant. Ajucat la ºase formaþii: ªuio-rul Baia Mare, Oltchim Rm.Vâlcea, Cornexi Alcoa (Un-garia), Itxako (Spania), Rul-mentul Braºov, SCM Craio-va. A cucerit de trei ori cam-pionatul cu Oltchim ºi dedouã ori Cupa României. Afost campioanã mondialã detineret cu naþionala Româ-niei la Aracaju (Brazilia) în1995. A participat la treicampionate europene de se-nioare cu naþionala Româ-niei: 1996, 2000, 2002 ºi latrei campionate mondiale:1999, 2001, 2003.

A practicatpatru sporturi

Ildiko îºi aminteºte ºiacum prima partidã impor-

tantã pe care a jucat-o ºi recu-noaºte cã handbalul nu a fostprimul sport de care s-a îndrã-gostit: “Dintotdeauna am fostatrasã de sport, am practicatcinci ani înotul, voleiul ºi bas-chetul. Handbalul l-am înce-put la ora de educaþie fizicã,am fost selectatã în echipa ºco-lii ºi atunci m-am îndrãgostitde acest sport. Mi-a plãcutfoarte mult, cel mai mult, pen-tru cã este un joc sportiv demare atractivitate ºi spectacu-lozitate, bazat pe vitezã, înde-mânare, forþã ºi rezistenþã. Ainevoie ºi de gândire tacticã ºide o perfectã armonizare în ca-drul echipei. Am jucat ºi inter,ºi pivot, apoi tehnicianul deatunci de la Baia Mare, IoanBãban, a observat cã am cali-tãþi de portar, m-a trimis înpoartã ºi acolo am rãmas. Nor-mal cã îmi amintesc primulmeci cu mizã, l-am jucat laCraiova, finala naþionalã dejunioare pe care am câºtigat-o, iar eu am luat titlul de celmai bun portar. Sincer, cândam aflat cã sala unde practicam fãcut pasul spre handbalulmare a ars, am fost foartetristã, important este cã acumla Craiova este o nouã salã,modernã”.

Olteancãprin adopþie

Ildiko Kerekeº Barbu esteolteancã prin adopþie, dupã ces-a cãsãtorit cu ziaristul SorinBarbu. “Pe Sorin l-am cunos-cut în perioada în care am ju-cat la Oltchim. Mi-a fost pre-zentat de Nea Petricã (n.r. Pe-tre Berbecaru, preºedintele CSOltchim). De fiecare datã cândne întâlnim cu dânsul, neaminteºte cã trebuie sã-l cin-stim toatã viaþa. Oricum, se-rios vorbind, amândoi îi mul-þumim. Oltchim Râmnicu Vâl-

cea are în sufletul meu un locaparte, când am fost ofertatãnu am stat pe gânduri, am ac-ceptat ºi nu m-am înºelat. Amcâºtigat primele trofee, am ju-cat în faþa unui public senzaþi-onal. De asemenea, formaþiadin Baia Mare, Itxako Estellaºi CSM Craiova sunt grupãriunde m-am simþit excelent.Una peste alta, a fost frumos,sunt mulþumitã de cariera mea.Acum, pe moment, îmi amin-tesc ºi de o întâmplare comi-cã. Am schimbat avioanele înaeroportul din Paris, ne-amdus bagajele în autocar, trebuiasã mergem câþiva kilometripânã la aeroportul Orly. Eu ºiAlina Dobrin am coborât pen-tru douã minute ºi acolo amrãmas câteva ore... Charles deGaulle, singure, fãrã acte, fãrãbani. Pânã când grupul ºi-aamintit de noi, parcã a trecuto veºnicie”.

“Cel mai mult îmidoresc un copil”

Fostul portar al Oltchimuluiºtie exact ce îºi doreºte sã facãîn viitorul apropiat. “Sunt pro-fesor la Colegiul Energetic dinRâmnicu Vâlcea, catedra dehandbal, în toamnã îmi voisusþine teza de doctorat laUNEFS Bucureºti. Îmi dorescsã termin cartea pe care am

început s-o scriu desprepregãtirea portarului, dar înprimul ºi în primul rând îmidoresc un copil ºi dupã ace-ea, dacã nu-mi voi schimbaideile, doresc sã mã ocup depregãtirea portarilor. E unpost important, cãruia tre-buie sã-i acordãm o atenþiedeosebitã. Experienþa acu-mulatã de-alungul anilor ºicolaborarea cu antrenori devaloare mã vor ajuta la des-coperirea ºi formarea tine-rilor portari”. ªumi are ºi unmare regret ºi ºi-ar dori sãnu fi fost în teren la un meciimportant din cariera sa:“Îmi doresc sã rejoc toatemeciurile, din pãcate nu potsã dau timpul înapoi. Me-ciul pe care nu mi-aº fi do-rit sã-l joc e semifinala EHFBraºov-Itxako. Jucam laRulmentul, iar echipa de lacare am plecat ne-a elimi-nat cu un gol diferenþã. Defapt, nu meciul a fost celmai urât, ci faptul cã amfãcut o alegere greºitã înacel moment”.

“Nu mi-am fãcutduºmani înviaþa sportivã”

Ildiko Kerekeº are ºi oaltã mare satisfacþie, spunecã în toatã cariera sa sporti-vã a reuºit sã nu îºi facãduºmani: “Cu toþi antreno-rii din þarã am avut o cola-borare bunã, am învãþatmulte de la ei. Din strãinã-tate, cu Martin Ambrosio(acum la ETO Gyor) amlucrat patru ani ºi pot spu-ne fãrã ezitare cã este unadevãrat profesionist. Pes-te tot unde am jucat, am ie-ºit pe uºa din faþã, nu sunto fire conflictualã, îmi pla-ce sã tratez cu seriozitateantrenamentele, sã-mi res-pect colegele ºi sã am îm-pliniri profesionale. Am rã-mas în relaþii bune cu toþicei cu care am avut legãtu-rã, nu numai din lumeahandbalului, ºi atunci cândtimpul ne permite ºi avemocazia ne întâlnim la o ca-fea sau ne felicitãm de sãr-bãtori”.

“ªumi” vreasã devinãmãmicã


















14ACTUALITATE


Majoritatea instalaþii-lor de apã, a siste-melor de irigaþii din

judeþul Gorj, au fost distruse,s-au învechit sau au fost fura-te. În cele mai multe cazuri,þevile ºi dalele de beton carefãceau parte integrantã din sis-temul de irigaþii au devenit þin-ta hoþilor, iar cu timpul au dis-pãrut fãrã urmã. Oricum, nicioautoritate nu s-a sesizat în ceeace priveºte distrugerea siste-

Sistemul de irigaþii din Gorj, un vis ruginitJudeþul Gorj se mândrea pe vremea comuniºtilor cu sistemele deirigaþii ºi recolta bunã obþinutã în fiecare varã sau toamnã. În ceipeste 23 de ani de la Revoluþie, hoþii au luat fiecare bucatã deþeavã, dalã de beton sau orice alt component care putea fi valorifi-cat sau, pur ºi simplu, utilizat în gospodãrie. Tot ce a mai rãmas pecâmpurile din zonele Vladimir-Sãuleºti ºi Bãleºti sunt þevi ruginite,sisteme de irigaþii distruse ºi a cãror reabilitare ar costa foartemult. Interes nu ºi-au prea dat nici autoritãþile ºi nici agricultoriide-a lungul anilor.

melor de irigaþii din Gorj. Austat cu mâinile în sân ºi acumdau din colþ în colþ cãutândsoluþii de finanþare a unei po-sibile reabilitãri a acestor sis-teme. Din pãcate, situaþia nuse va schimba prea curând,având în vedere cã de la an seînrãutãþeºte doar. Sistemul deirigaþii rãmâne un vis, din pã-cate unul ruginit ºi distrus denepãsarea ºi neimplicarea au-toritãþilor, dar ºi a agricultori-lor din zonele unde acesteaexistau.

Sute de hectarede teren agricoldeservitede sistemelede irigaþii

În comunele Vladimir ºiSãuleºti, sistemul de irigaþiiacoperea peste 560 de hectarede teren agricol pe care þãra-nii din zonã cultivau legumeºi cereale. La Bãleºti, comunãcunoscutã în toatã Oltenia,pentru legumele cultivate de

cãtre localnici, sistemul de iri-gaþii era unul performant pen-tru vremea aceea: apa era adu-sã gravitaþional pentru a udacele 400 de hectare de terencultivat cu legume (varzã, înspecial n.red.). „La Bãleºtiaveau un lac, iar sistemul deirigaþii nu consuma electrici-tate, apa venea prin cãdere. S-a furat tot, de la þevi la dalelede beton. Au dispãrut fãrãurmã. Apa venea din Jiu ºiªuºiþa, apoi ajungea în acel lacºi apoi pe ºanþurile din dale debeton. S-a ales praful de tot!Pãcat, mare pãcat. La Vladi-mir ºi Sãuleºti, la fel. Acoloaveau conducte îngropate ºiprize din Gilort trãgeau apa.Acolo s-a încercat constituireaunei Asociaþii a Utilizatorilorde Apã ºi fãcuserã ºi un pro-iect pe fonduri europene. Nuºtiu ce au rezolvat. Dupã Re-voluþie, tot oamenii au distrus

tot, ãsta este adevãrul!”, a de-clarat Dan Tãnãsescu, ºefulDirecþiei de Agriculturã ºiDezvoltare Ruralã (DADR)Gorj. Acesta recunoaºte cã înanii trecuþi dupã perioada co-munistã au existat foarte puþi-ne iniþiative pentru moderni-zarea, recondiþionarea ºi pune-rea în funcþiune a instalaþiilorcare sã asigure irigarea cultu-rilor agricole înfiinþate pe te-ritoriul judeþului Gorj. Înfiin-þarea unor asociaþii ar fi pri-mul pas spre reabilitarea sis-temelor de irigaþii, agriculto-rii s-ar putea asocia ºi ar dis-pune de mai mulþi bani pentruinvestiþii, ar putea accesa fon-duri europene.

Agriculturã lastandarde înalte

Principalele cauze care aucondus la distrugerea instala-

þiilor pentru irigaþii sau la ne-construirea altora noi au fostºi sunt lipsa banilor ºi gradulridicat de fãrâmiþare a supra-feþelor agricole, spun specia-liºtii din agriculturã. Agricul-tura poate fi fãcutã la standar-de mult mai înalte, apa fiindunul dintre cei mai importanþifactori. În Gorj, existã maimulþi cetãþeni care ºi-au încer-cat norocul investind în agri-culturã, o parte dintre ei pu-nând bazele unor afaceri cusolarii încãlzite sau sere de le-gume. În comune precum Ani-noasa, Drãguþeºti, Cruºeþ, Bã-leºti, Stãneºti, existã agricul-tori care au solarii încãlzite încare cultivã roºii, castraveþi,ardei. Agricultorii au scos dejape piaþã primele tomate pro-duse în Gorj.

ReprezentanþiiInspectoratului dePoliþie al Judeþului(IPJ) Gorj îi cautãºi în prezent pegorjenii daþi dispã-ruþi acum mai binede zece ani, dar ºipersoanele plecatede la domiciliu cudoar câteva zile înurmã. „Cea maiveche intrare” pelista persoanelordipãrute ºi cãutateeste o gorjeancãnãscutã în 1942,care a fugit dinSpitalul Turceni-Secþia psihiatrie în1998. Nimeni nuºtie ce s-a maiîntâmplat cu ea.


De ani ºi ani de zile,zeci de familii dinjudeþul Gorj se în-

treabã ce s-a întâmplat cupersoanele care le-au dispã-rut: fraþi, surori, bunici ºipãrinþi, în total 17 gorjenisunt încã pe lista persoane-lor dispãrute ºi cãutate deautoritãþi. Neliniºtea pãrin-þilor ºi grija pe care o poar-tã în suflet de atâþia ani dezile nu poate fi descrisã încuvinte. Ultima persoanãdeclaratã ca dispãrutã de ladomiciliu este Ion Horvart,53 de ani, din Bumbeºti-Jiu.Bãrbatul a plecat de acasãîn dimineaþa zilei de 6 iu-nie, zicând cã se duce la ser-viciu - era angajat la UzinaMecanicã Sadu - , ºi nu s-amai întors la domiciliu. Po-liþia efectueazã cercetãri. În

anul 1998, de la Secþia de psi-hiatrie a Spitalului Turceni, dinGorj, a fugit Gheorghiþa Vul-pe, nãscutã în 1942. ªi astãzifotografia femeii se aflã posta-tã pe site-ul IPJ Gorj la secþiu-nea „Persoane dispãrute”.

Studentulcare a dispãrutîn 2009

Au trecut patru ani de cândviaþa familiei Popescu din Târ-gu-Jiu s-a schimbat dramatic.Din ziua în care fiul lor, peatunci student la Drept, 19 ani,nu a mai dat pe acasã. Familiaîl cautã neîncetat ºi sperã ca elsã fie sãnãtos ºi în viaþã, ori-unde ar fi. Ca în cazul fiecãruidispãrut, atât poliþia, cât ºimembrii familiei au împãrþitpliante ºi au luat legãtura cutoþi cei care ar fi putut ºti cevadespre Marius Daniel Popes-cu. Cazul sãu a fost mediati-zat excesiv la vremea dipari-þiei, însã bãiatul nu a fost gã-sit. Neliniºte, pesimism, spe-ranþe, durere... Toate acestesentimente ºi multe altele aufost încercate de familiile tu-turor gorjenilor daþi dispãruþi,fãrã urmã, chiar ºi dupã 11 anide cãutãri. Niciunul dintremembrii familiei nu renunþã lasperanþã. Unii îºi pot continuaviaþa, alþii nu, rãmân prinºi în

trecutul, în ziua dispariþiei, în-trebându-se dacã puteau îm-piedica acele nenorociri.

Parcãi-a înghiþitpãmântul!

Gheorghe Iordãnescu a dis-pãrut în 2000, Constantin Ca-lotã a plecat de la domiciliu în2001 ºi nu s-a mai întors, Vic-tor Marcu e dat dispãrut din2002, Gheorghe Zimbru a ple-cat de la stânã în 2009, undelucra ca cioban, ºi de atuncinimeni nu mai ºtie nimic de-spre el. Florina Stoenescu aplecat la muncã în Italia, dar


















familia nu mai ºtie absolut ni-mic despre ea din 2010. ElenaGuþilã, o tânãrã frumoasã dinTârgu-Jiu, a fost datã dispãru-tã tot în Italia, pensionarul ºibunicul Vasile Oproiu a plecatîn toamna anului 2010 la Bãi-le Herculane, nu a mai ajunsacolo ºi nici acasã nu s-a în-tors. „Sunt 17 gorjeni pe listapersoanelor dispãrute în con-diþii suspecte, persoane pe carepoliþia le cautã. Fotografiiledumnealor sunt pe site. În fie-care caz în parte au fost desfã-ºurate activitãþi de cercetarecorespunzãtoare, discuþii cufamilia, cunoscuþii”, spun re-prezentanþii IPJ Gorj.

Publ

icita

te

15SPORT

CrampoaneÎl ciopârþim ºi pe Hagi,

bravos!“N-am putut sã mã uit la

meciul cu Dinamo. M-am lã-murit încã din minutul 25 cã earanjat”, a glãsuit un mai vechicombatant al echipelor Dina-mo ºi Rapid. Se juca, pe Buf-tea, finala campionatului na-þional de juniori A (U19): Vii-torul Constanþa – Dinamo Bu-cureºti 1-0. Respectivul n-apronunþat numele ambelorechipe, fãrã de care o partidãde fotbal ar fi imposibilã. S-aoprit la Dinamo, iar în minu-tul 25 se lãmurise deja, “earanjat”. Evoluând ani buni laclubul care scotea pe bandãrulantã “Ghete de aur”, ceeace a stârnit un mare scandal înepocã, autorul declaraþiei eprea culant cu timpul cheltuitîn faþa televizorului. Mã mircã i-a luat atâtea minute, seputea mult mai repede. La felde bine, îi putea taxa pe urma-ºii lui Dudu Georgescu pentrumârlãnia de a vinde finala,când, dupã tradiþie, s-ar fi cu-venit s-o cumpere. Ei bine, încontrapondere, cea care a dia-logat cu Viitorul, prin excelen-þã cu pãrintele acesteia, Hagi,aflat în tribune, a fost galeria“câinilor”, “o mie de fanaticidinamoviºti”, consemneazãpresa. Concert de înjurãturi ºiscandãri jignitoare la adresa“Regelui”, proferate în bunãparte pe seama meciului câº-tigat de constãnþeni chiar înGroapã, cãlcându-i pe dina-moviºti aºa cum i-au cãlcat ºipe steliºti, într-un final de cam-pionat presãrat cu de toate.Clar, tribuna din ªtefan celMare nu agreeazã vânzarea,merge doar la cumpãrãturi.“Aºa rege, aºa fotbal”, a in-scripþionat ea, punând semnulegal între orice partidã cu Hagipe teren ºi aceastã finalã depuºti cu Hagi la cucurigu.Memorie persistentã când esã-þi aminteºti de ceea ce s-aîntâmplat în urmã cu nici olunã, memorie scurtã când fil-

de Virgil Dumitrescu

mul naþionalei din ’94, ca sãne oprim la atât, se taie camaioneza. “Aºa rege, aºa fot-bal”… O, Doamne, de-am re-trãi astãzi, pe alte cote ale spi-ralei vremii, desigur, marilebucurii ale fotbalului de acumdouã decenii, când România aratat o semifinalã de mondialdin cauza unui penalty în pre-lungirile cu Suedia. Nu e nicioexagerare, într-o eventualã fi-nalã cu Brazilia, “tricolorii”alcãtuind cel mai frumos ºi celmai faimos “unsprezece” dinistorie, ar fi avut un cuvântgreu de spus. Atunci, marelePelle a mizat pe Columbia, iarColumbia a fost bãtutã cu go-lul acela memorabil al lui Hagide la 40 de metri lateral stân-ga. Spectatorul Maradona ful-gera cu pumnii ºi se ruga pen-tru Argentina, iar Argentina afost fãcutã ºah-mat de Hagi ºiai sãi. Pânã atunci, prin ’85-’86, Dinamo Kiev, antrenatãde Lobanovski, etala un fotbaldespre care s-a spus cã este “alviitorului”. Iar Dinamo Kievs-a vãzut îngenuncheatã înSupercupa care a urmat Sevil-lei de stângul necruþãtor al luiHagi. Dupã o carierã cu ade-vãrat de excepþie, venise ºivremea retragerii. Ghetele“Regelui” abia se agãþaserã încui când la orizont se iþea “du-bla” oficialã cu Ungaria, din1999, Campionatul European,faza preliminarã. ªi Hagi s-aîntors. Dupã 14 ani, arhivascuturatã de praf reia cu ob-stinaþie driblingurile nãucitoa-re ale lui Hagi din acel memo-rabil 2-0 cu Ungaria. Ne fre-cãm la ochi, chiar aºa a fost?Chiar aºa! Numai cã recunoº-tinþa la români a fost dintot-deauna o floare rarã. Am cio-pârþit atâþia oameni de seamã,atâtea genii, în ºtiinþã, litera-turã, artã. Ce mai conteazã osecure în capul nici mãcar albunului cetãþean GheorgheHagi!...

oferã spre închirierelocuri de vânzare (mese)

SC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVASC PIEÞE ªI TÂRGURI CRAIOVA

nat, cel puþin sigur nu în pri-ma divizie. Trebuie sã se de-clare faliment ºi, eventual, potcrea apoi o altã societate, caresã încerce sã revinã treptat.Dar pentru asta este nevoie desprijinul autoritãþilor locale ºial sponsorilor. Campionatulintern va fi mult mai slab, iarpentru o selecþionatã a Româ-niei aflatã în plinã reconstruc-þie acest lucru este foarte rãu.E greu de crezut cã în urmãto-rii patru ani o altã echipã dinRomânia va putea sã calce peurmele Oltchimului”, a decla-rat zilele trecute ConstantinRoibu. În aceste condiþii, sin-gura variantã de salvare estepreluarea echipei de cãtreConsiliul Local Râmnicu Vâl-cea sau de cãtre Consiliul Ju-deþean Vâlcea, sau, în cea maifericitã situaþie, de ambele in-stituþii. Interesant este cã 90%dintre formaþiile care au acti-vat în ediþia trecutã a Ligii Na-þionale sunt astfel finanþate.Dintre ele, HCM Baia Mareeste vicecampioana en-titre aRomâniei ºi principala favo-ritã la câºtigarea ediþiei viitoa-re a campionatului. Timpuleste însã extrem de scurt, iarºansele de reuºite sunt aproa-pe minime. Practic, doar dacãpreluarea va fi oficializatã laºedinþele ordinare de CL ºi CJde la finalul acestei luni, semai poate face ceva!

Suporteriiau strâns miide semnãturi

Oficialitãþile locale nu au

Dacã nu se înscrieîn Liga Naþionalãpânã la finalullunii, Oltchim sedesfiinþeazã. Su-porterii au strânsmii de semnãturi ºisperã sã sensibili-zeze autoritãþilelocale.

de Eugen Dinu

“Zeci de ani de glorie, nu-i vrem doar istorie” au scan-dat din toate puterile supor-terii vâlceni care au mani-festat în centrul Râmniculuisãptãmâna trecutã, sperândsã sensibilizeze autoritãþilelocale care sã punã umãrulla salvarea echipei de hand-bal feminin Oltchim. Dinpãcate, în doar zece zile,anii de glorie ai campioaneiRomâniei se pot transformaîn amintiri. Dacã nu se în-scrie în Liga Naþionalã dehandbal feminin pânã la fi-nalul lunii, cea mai titratãformaþie de handbal dinRomânia dispare complet.

Cine mai poatesalva clubul

CS Oltchim RâmnicuVâlcea este falimentar, lu-cru recunoscut ºi de fostulmanager general al societã-þii comerciale care în trecuta sprijinit handbalul vâl-cean. “Actuala societate amurit. Nu se vor putea în-scrie nici mãcar in campio-

miºcat un deget pânã acumpentru salvarea echipei dehandbal feminin, chiar dacãLiga Suporterilor Vâlceni aîncercat sã le sensibilizeze.Iubitorii handbalului au orga-nizat un miting al disperãrii,dar nu au fost bãgaþi în seamãde nimeni. Apoi au semnat unmemoriu pe care l-au depus laPrimãria Râmnicului ºi laConsiliul Judeþean. Nu au pri-mit rãspuns însã ºi el ar puteaveni atunci când se va facedeja “parastasul” Oltchimului.Ca o ultimã încercare, LigaSuporterilor Vâlceni a strânssemnãturi în tot judeþul pen-tru a determina oficialitãþilelocale sã-i ia în seamã. Pânãluni seara se strânseserã dejapeste 2.000 de semnãturi, lis-tele urmând sã fie depuse laPrimãrie, Prefecturã ºi Consi-liul Judeþean în cursul zilei demiercuri. “Am rãmas impresi-onaþi de ataºamentul vâlceni-lor pentru aceastã echipã.Efectiv oamenii au stat la coa-dã ca pe vremea lui Ceauºes-cu la unt ºi lapte. Toþi ne-auîncurajat. Vom depune listelemiercuri, dar acþiunea va con-tinua. Eu cred cã nu vor puteafi ignorate mii de semnãturi.Dacã va fi nevoie, vom aduce10.000, chiar dacã vom sta înstradã de dimineaþa pânã sea-ra”, ne-a declarat Robert Vlã-dãºel, preºedintele Ligii Su-porterilor Vâlceni.

Datorii mari,fãrã handbalistesub contract

De la echipa care s-a bãtut

pentru câºtigarea LigiiCampionilor, competiþie încare a ajuns în faza semifi-nalelor, Oltchim e pe mar-ginea prãpastiei. Grupareavâlceanã are datorii la statºi la diverºi furnizori ºi, maigrav, nu mai are sub con-tract nici mãcar o handba-listã, dupã spusele preºedin-telui Federaþiei Române deHandbal. ‘’Situaþia de laOltchim e gravã ºi s-a agra-vat pe zi ce trece. Dacã pânãacum 4 zile mai aveau 5 ju-cãtoare sub contract, acumnu mai au niciuna, au ple-cat toate. Asta înseamnã cãtrebuie sã caute niºte jucã-toare, sã obþinã licenþa declub profesionist ºi sã facão echipã competitivã cucare sã evite retrogradarea.Cei de la Vâlcea vor sã în-fiinþeze un alt club, sãschimbe ºi denumirea, dartotodatã sã preia ºi istoriculºi palmaresul Oltchimului.Urmeazã sã facã toate de-mersurile legale ºi sã se în-scrie în Liga naþionalã’’, adeclarat Cristian Gaþu. Pede altã parte, selecþionerulGheorghe Tadici spune cãnu îºi închipuie întrecereainternã fãrã Oltchim: “Fãrãca Oltchim sã ia titlul, îmiimaginez Liga Naþionalã.Dar nu ºi o Ligã Naþionalãfãrã Vâlcea. Sã disparãdupã ce acum un an îºi pro-punea sã câºtige Liga Cam-pionilor, mi se pare preamult. Nu cred cã se va mainaºte prea curând o astfel deechipã. Nici nu mi-aº dorisã mai existe o formaþiecum a fost Vâlcea, cu optjucãtoare strãine în lot. Mãîntorc la perioada 2006-2008, când Oltchim a fãcutjocuri de excepþie numai cuhandbaliste din România.Nu sunt naþionalist, dar cele16-18 jucãtoare strãine careau venit ulterior la Vâlcean-au adus niciun plus. Dacãs-ar fi continuat pe aceeaºilinie începutã în 2006, LigaCampionilor putea sã fie laVâlcea în sezonul 2008-2009, cel târziu în 2010. N-a mai ajuns însã pentru cãs-a schimbat strategia”.

“Mica’’ ºi Neaguau plecat oficial

Alte douã handbalistecare au fãcut parte din lotulOltchimului în ediþia trecu-tã de campionat au semnatangajamente cu alte forma-þii. Cristina Neagu va jucapentru Buducnost Podgori-ca, pentru care a semnat uncontract valabil pe douã se-zoane, campioana din Mun-tenegru devenind astãzi unadintre favoritele la câºtiga-rea Ligii Campionilor, tro-feu pe care l-a adjudecatacum douã sezoane. Aure-lia ‘’Mica’’ Brãdeanu s-adus la Corona Braºov, for-maþie care va fi antrenatã devâlceanul Aurelian Roºca.


Zece zilepentrusalvareaunui mit!

















CMYK pag. 16

RM VÂLCEA, STR. PRIZA OLT NR.11, BL.5JUDEÞUL VÂLCEA COD 240050

TELEFON/FAX 0250737861; 0250738730E-mail: [email protected]

Publ

icita

te

Publ

icita

te

PPPPPensiunea „IULIA Sensiunea „IULIA Sensiunea „IULIA Sensiunea „IULIA Sensiunea „IULIA STTTTTAR”, orAR”, orAR”, orAR”, orAR”, oraş Băile Olăneşti, saş Băile Olăneşti, saş Băile Olăneşti, saş Băile Olăneşti, saş Băile Olăneşti, strtrtrtrtr. Epur. Epur. Epur. Epur. Epureşti, nreşti, nreşti, nreşti, nreşti, nr.9, jud. Vâlcea,.9, jud. Vâlcea,.9, jud. Vâlcea,.9, jud. Vâlcea,.9, jud. Vâlcea,tttttel. 0350/525303, tel. 0350/525303, tel. 0350/525303, tel. 0350/525303, tel. 0350/525303, tel./fel./fel./fel./fel./fax 0350/52530ax 0350/52530ax 0350/52530ax 0350/52530ax 0350/525304, mobil 04, mobil 04, mobil 04, mobil 04, mobil 07777749-252949-252949-252949-252949-2529444444, 04, 04, 04, 04, 072727272724-63034-63034-63034-63034-6303111117,7,7,7,7,

E-mail: ofE-mail: ofE-mail: ofE-mail: ofE-mail: offffffice@iuliasice@iuliasice@iuliasice@[email protected] Wo Wo Wo Wo Web:wwweb:wwweb:wwweb:wwweb:www.iulias.iulias.iulias.iulias.iuliastttttararararar.r.r.r.r.rooooo

UUUUUn sen sen sen sen sejur confjur confjur confjur confjur confororororortttttabil întrabil întrabil întrabil întrabil într-un cadr-un cadr-un cadr-un cadr-un cadruuuuunaturnaturnaturnaturnatural şi întral şi întral şi întral şi întral şi într-o ambianţă plăcută.-o ambianţă plăcută.-o ambianţă plăcută.-o ambianţă plăcută.-o ambianţă plăcută.Se serSe serSe serSe serSe servvvvvesc presc presc presc presc preparepareparepareparatatatatate culinare culinare culinare culinare culinare care care care care careeeee

satisfsatisfsatisfsatisfsatisfac tac tac tac tac toatoatoatoatoate guse guse guse guse gusturile.turile.turile.turile.turile.Vă ofVă ofVă ofVă ofVă oferim terim terim terim terim tooooot conft conft conft conft confororororortul necesartul necesartul necesartul necesartul necesar

pentrpentrpentrpentrpentru o şederu o şederu o şederu o şederu o şedere plăcută, sere plăcută, sere plăcută, sere plăcută, sere plăcută, servicii devicii devicii devicii devicii decalitcalitcalitcalitcalitatatatatate ce ofe ce ofe ce ofe ce ofe ce oferă condiţii pentreră condiţii pentreră condiţii pentreră condiţii pentreră condiţii pentruuuuu

o pensiune de 5 so pensiune de 5 so pensiune de 5 so pensiune de 5 so pensiune de 5 stttttele şiele şiele şiele şiele şiprprprprpreţuri aeţuri aeţuri aeţuri aeţuri avvvvvantantantantantajoase.ajoase.ajoase.ajoase.ajoase.

Băile Olăneşti

SC SERVCET SARm. Vâlcea, Str. Regina Maria nr. 13

telefon 0350.418.634e-mail: [email protected]

Activitate:- Lucrãri de montaj ºi service echipa-mente, instalaþii sanitare ºi de încãlzire;- Lucrãri de instalaþii electrice ºi tehnico-sanitare;- Instalaþii de construcþii;- Montaj ºi întreþinere instalaþii de limita-re ºi stingere a incendiilor;- Montaj contori;- Reparaþii la instalaþii tehnico-sanitare;- Lucrãri de tâmplãrie, dulgherie, pardo-sire, vopsitorie, zugrãveli etc.

Autorizaþii:- ISCIR;- Montaj ºi întreþinere instalaþii de limita-re ºi stingere a incendiilor;- Montaj contori.

Publ

icita

te

Marþi, a avut loc laTribunalul Bucureºtiprima înfãþiºare pefond din procesulprimarului din RâmnicuVâlcea, Emilian Frâncu,aflat în arest sub acuzade acte de corupþie.Acelaºi complet urmasã decidã ºi dacã pri-marul va fi eliberat subcontrol judiciar.

de Criºu Popescuºi Marielena Popa

În jurul orei 11.20, Frâncu afost adus în salã dupã ce i s-au scos cãtuºele. Au pledat

pentru el cinci avocaþi, printre careºi Ion Panaitescu, fost ºef al Par-chetului Naþional Anticorupþie(PNA), care a dezbãtut mai cu sea-mã mãsura arestãrii preventive.Cel mai înfocat apãrãtor al luiFrâncu a fost însuºi Frâncu. Aces-ta a vorbit, însumat, circa douã oreºi jumãtate. În salã au fost DrosetaFrâncu, soþia primarului, alþimembri ai familiei ºi consilierulLiviu Boban. Primarul era „în for-mã”, detenþia nepunându-ºi am-prenta, încã, în mod vizibil.

Explicaþiile datede Frâncu, instanþei,pentru cei 90.000de lei ceruþi

În apãrarea sa, Frâncu ºi-a struc-turat motivaþiile pe patru puncte.A dat explicaþii despre foaia dehârtie A4, pe al cãrei verso scrise-se, la restaurantul Ibis, la întâlni-rea cu denunþãtorii cele douã sumede bani: 40.000 lei ºi 50.000 lei.Primarul a susþinut cã 40.000 leiînsemnau un contract de sponso-rizare din partea firmei arhitecþi-lor pentru Zilele Râmnicului, pecare se tãia facturã. Aceºti baniintrau în Contul 67 al primãriei,destinat sponsorizãrilor ºi la careprimarul nu are acces dupã bunulsãu plac. Cealaltã sumã, 50.000 lei,era, a declarat Frâncu, o promova-re în media a proiectului de 19miliarde lei vechi, pe care îl câºti-gaserã arhitecþii. “Era necesarãpromovarea pentru ca locuitoriiRâmnicului sã ºtie cum va arãtacentrul oraºului lor peste trei ani”,a spus primarul arestat. Potrivitacestuia, existau douã cãi legale deintrare a banilor: printr-o agenþiede publicitate, care sã împartãsume mai multor canale media sauprintr-un contract direct cu TVVâlcea 1. Frâncu a susþinut cã aales TV Vâlcea 1 pentru cã are aco-perire în tot judeþul Vâlcea ºi, con-form sondajelor de piaþã, este ceamai urmãritã televiziune din judeþ.A mai spus cã nu a reuºit sã vor-beascã cu directoarea postului,Aura Constantinov, decât o singu-rã datã, pentru cã fusese la Gene-

va ºi, în plus, a fost ocupat cu orga-nizarea Zilelor Râmnicului. Conformlui Emilian Frâncu, atunci când auavut discuþia telefonicã, Frâncu i-arfi spus Aurei Constantinov urmãtoa-rele: „Aºtept de la domnii arhitecþimesajul pentru mine” , cu referire lamesajul prin care sã i se transmitãdacã arhitecþii au convenit cum sãîncheie contractul: prin agenþie saudirect, cu TV Vâlcea 1.

În legãturã cu suma de 10%, de-spre care acuzarea susþine cã ar în-semna procentul cerut, din contract,Frâncu a susþinut cã a fost vorba de-spre banii de promovare legalã a pro-iectului, proiectele pe bani europeniavând acest procent de promovare de10%.

În privinþa acuzei cã nu a semnateliberarea tranºelor de bani cãtre fir-ma arhitecþilor, Frâncu a susþinut cã,de fapt, prima datã a semnat pentru otranºã de trei miliarde lei vechi, dupãcare, a doua zi, s-a trezit cã are desemnat cealaltã tranºã. A susþinut cãa amânat aceastã a doua platã, aºacum a amânat ºi alte plãþi, deoarecetrebuia ca primãria sã achite cã-tre CET banii pentru agentul ter-mic al oraºului. Aceastã decla-raþie a fost susþinutã de un bor-derou de plãþi semnat în ziua res-pectivã.

„Amânarea plãþiia fost consideratãºantaj”

Judecãtoarea l-a întrebat peprimar cum îºi explicã faptul cãarhitecþii l-au denunþat, dacã lu-crurile mergeau atât de bine ºiel nu le-a cerut nimic. Apãrareaa intervenit ºi a spus cã, deoare-ce s-a amânat aceastã a douatranºã, denunþãtorii au conside-rat cã primarul a recurs la ºantajcu scopul de a obþine bani.

Frâncu a spus cã a achitat to-tuºi a doua tranºã cu ºase oreînainte de a se vedea cu denun-

þãtorii la Ibis. A þinut sã precizeze cã, pe parcursul dis-cuþiei de la acest restaurant, nu i-a condiþionat cu ni-mic. Mereu a spus, arãtând cu pixul cãtre cele douãsume: ”Aceasta ar fi doleanþa mea!”, ca atare, era vor-ba despre o rugãminte, nu o condiþionare. A susþinutcã a cerut banii pentru cã, din moment ce firma dearhitecþi a luat o sumã atât de mare de la comunitateaRâmnicului, este normal sã redea Râmnicului o micãparte din ea.

Frâncu a anunþat cã îi va avea printre martori pe DanBãdescu, consilierul lui pe probleme de publicitate, ºipe Tudor ªindrilaru, consilier pe probleme de urba-nism ºi trafic, care au fost prezenþi la mai multe întâl-niri cu arhitecþii. Aceºtia pot depune mãrturie cã nupoate fi vorba de înþelegeri oculte, pentru cã întâlniri-le cu arhitecþii aveau loc în cadrul unui comitet tehnic,la primãrie.

ªi-a verificat declaraþiatimp de 20 de minute

La final, Frâncu a spus cã nu este un pericol socialºi a cerut eliberarea condiþionatã. Dupã ce pledaseavocãþeºte, la acest punct al autoapãrãrii a lãcrimat,mai cu seamã atunci când a vorbit despre fiul sãu. Asolicitat sã nu mai rãmânã în închisoare pentru cã fiulsãu este bolnav ºi are ºi un examen de susþinut. El estebolnav ºi nu reprezintã un pericol social. Are cazieralb, iar în perioada în care a fost parlamentar, a fãcutatâtea legi pentru statul român. Judecãtoarea i-a ad-mis sã-ºi verifice declaraþia. A fãcut-o, cu minuþiozi-tate, timp de circa 20 de minute.

„Sunt conºtient cã s-a terminatcariera mea politicã!”

Procuroarea DNA, foarte vigilentã ºi severã, a cerutcondamnarea. În prealabil, acelaºi complet judecaseun poliþist acuzat de luare de mitã, pe care îl fãcuse sãplângã ºi sã îºi recunoascã ºi vinovãþia. În ultima orãdin procesul primarului din Râmnicu Vâlcea, s-a dez-bãtut, foarte stufos, procedura penalã pe mãsura ares-tãrii preventive.

Urmãtorul termen a fost fixat pe 30 iulie a. c., atuncicând vor fi audiaþi cinci martori din cei zece. Avocaþiilui Frâncu au cerut expertizã criminalisticã în privinþacelor douã sume înscrise pe foaia A4, la hotelul Ibis,pentru publicitate ºi sponsorizare.

A rãmas în pronunþare mãsura eliberãrii sub controljudiciar. Pânã la ora închiderii ediþiei, decizia instan-þei nu fusese fãcutã publicã. Decizia poate fi atacatãcu recurs la Curtea de Apel. „Sunt conºtient cã, indi-ferent ce decizie veþi lua, cariera mea politicã este ter-minatã. Vreau doar sã demonstrez cã sunt nevinovatºi acest proces e o mascaradã !”, a spus Frâncu.

Primarul arestat dinRâmnicu Vâlcea susþinecã mita era legalã

















TTTemenele la o carttte lansată a treia oarăeia eia ... · za din resurse proprii o grupã de...

Documents

Transcript of TTTemenele la o carttte lansată a treia oarăeia eia ... · za din resurse proprii o grupã de...