www.cimec.ro

Trojeul de la poarta estica a cetatii

,Tnteresul pentru monumentele de la Adamclisi \'a c re~te din zi ln zi odata cu descoperirile treptate ce se \'Or face, ~ i nu va lnllrzia ziua ca Atlamclisi sa-~i capete un loc de onoare in ~irul a~eziimintelor celor mai cunoscute ~i niai \'estite ale cuHurii clasice. Acensta va .fi S)lre cinsten naliunii romne ~i spre gloriJicnrea acelor strmo~ i. cu cari ne fJia ce nd esen n ue mlndri".

GIIIGOnE TOCILESCU

www.cimec.ro

www.cimec.ro

TROPAEUM TRAJAN! 1

Cetiltea

www.cimec.ro

2

Releveele, planurile $i luslrarea pieselor de arhitecturi1 au fos/ e(ectuale de ar hi-lect Monica Mrgineanu-Crstoiu, care a utilizat $i releveele ntocmite nlre 1968- 197 4 de arhilect Ani~oara Sion.

Desenele privind ceramica $i obicclele diverse au (ost executa le direct sau copale dupi1 desenele autorilor de Constantin Conslantiniu, Arge~ Epure ~i Cornelia Lung11, /ar pro(ilele au (ost desenatc dupi1 originalele autorilor de Juliana Barnea.

Fotogra(iile au (ost execulale n laboratorul Inslilulului de arheologe-Bucu-re~li de Dan M. Perianu $il Nicolae Scarlat !.cu excepfia fo/ografiilor aeriene, pen/ru ca re aulorii mulfumesc conducerii ~i personalului 1 nsli/ululu de geode:e, (ologranrnre-IIie, carlografie $1 01gani:area leriloriului.

www.cimec.ro

ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE SI POLITICE ,\ R E P LI B L 1 c 1 1 S 0 C 1 A L 1 S T E R C) M \. N 1 ;\

INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE-BUCURE~Tl BIBLIOTECA DE ARHEOLOGIE XXXV

TROPAEUM TRAIANI 1

Cetatea ALEXANDRU BARNEA, ION BARNEA (coordonator),

IOANA BOGDAN C T NICIU, arhitect MONICA MRGINEANU-CRSTOIU,

GHEORGHE PAPUC

EDITURA ACADEMIE I REPUBLICII SOCIALISTE ROMNIA BUCURE~TI, 1979

www.cimec.ro

T ropaeum T raiani 1

La cit

TponeYM TpaJIHJII 1

ropo;:J;

EDITURA ACADEMIE! REPUBLICII SOCIALISTE ROMNIA Bucure$ti, Calea Victoriei, 125

Cod po~tal 71 021

www.cimec.ro

Cuvlnt lnalnte loN BARNEA Preseurtrl

SUMAR

1. ~EZAREA GEOGRAFICA. NUMELE. ISTORICUL CERCETARILOR loN BARNEA

II. STRATIGRAFIA IOANA BoGDAN CATANICIU, ALEXANDRU BARNEA

III. INCINTA 1. Struc/uri'l, da/arc, is/oric

loANA lloaoAN CXTANICIU

2. Seclorul de sud-vcs/ al zidului de incinla GHEOTIGIIE PAI'UC

IV. SECTORUL A ~1 VIA PRINCIPALIS B-C ALEXANDHU JlARNEA.

V. SECTORUL D. POARTA DE EST LA SUD DE VIA PRINCIPALIS loANA BoaoAN CXTANICIU, arhitect MoNICA MXRGINEANU-CRsToru

VI. ASPECTE ALE URBANISMULUI iN CETATEA TROPAEUM TRAIANI arhitect MoNICA MXnaiNEANu-CRSTOIU, ALEXANDRu BARNEA

VII. PIESE DE ARHITECTURA DIN CETATEA TROPAEUM TRAJAN/ arhitect MoNICA MXRGINEANU-CRSTOIU, ALEXANDRU BAIINEA

Vlli. CERAMICA ~1 DESCOPERIRI MARUNTE loANA BoGDAN CATANICIU, ALEXANDRU BARNEA.

CONCLUZII ION BARNEA

Rsum TROPAEVM TRAJAN/ Legende des figures

7 9

13

35

47

64

79

!)5

10!J

12!1

177

227 233 255

www.cimec.ro

(j

TABLE DES MATIRES

Avant-Propos loN BARNEA 7

Abrviatloas . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . \l 1. LA POSffiON GOGRAPHIQUE. LE NOM. L'HISTORIQUE DES RECHERCHES

loN BARNEA

II. LA STRATIGRAPHIE loANA BooDAN CXTXNICIU, ALEXANDRU BARNEA

m. L'ENCEINTE 1. Structure, datation, lristuriquc

loANA BoGDAN CXTXNICJU

2. Le secteur sud-ouest du mur d'cnccinlc GHEORGHE PAPUC

IV. LE SECTEUR A ET VIA PRINCIPALIS 8-C ALEXANI>I\U BARNEA ,

V. LE SECTEUR D, LA PORTE EST AU SUD DE VIA PRINCIPALIS loANA BoGDAN CXTANICJU, architecte MoNICA MAitoiNEA,NU-CRSTOIU

VI. ASPECTS DE L'URBANISME DANS LA CIT TROPAEUM TRAIANI architecte MONICA MAI\GINEANU-CRSTOIU, ALEXANDRU BARNEA

VII. PICES D'ARCHITECTURE DE LA CIT TROPAEUM TRAIANI architecte 1\IOlo/ICA l\IARGINEANU-CRSTOIU, ALEXANDRU BARNEA

Vm. CRAMIQUE ET DCOUVERTES DES PICES DE PETITE TAILLE IOANA BoGDAN CXTANICIU, ALEXANDRU BARNEA ,

CONCLUSIONS loN BARNEA .

TROPAEUM TRAJAN/ (Rsum) . Ugende des ligures . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

13

:l5

7\l

\);)

[()\)

1:2\l

177

227 233 255

www.cimec.ro

CUVINT INAINTE

Tropaeum 'l'raiani, simbol al victoriei decisive a lui Traian n razboaiele pentru cucerirea Daciei {li al romanizarii populatiei geto-dace, este numele monumentului trium-fal care comemoreaza aceasta izbnda, {li al a{lezarii ntemeiate de ilustrul mparat n apropiere de monument, una din cele mai mari a{lezt'iri romane dintre Dunare {li Marea N eagra. A supra lor {li-a ndreptat atentia cercetatorul romn curnd dupa reintrarea Dobrogei n granitele Romniei n urma razboiului de independenta din 1877-1878. 1n anul 1882, Grigore Tocilescu, directorul de atunci al Muzeului de antichitati, a des-chis la Adamclisi, jud. Gonstanta, primul {!antier arheologic romdnesc. Sapaturile au stabilit mai nti caracterul maretului monument triumfal, despre care se exprimasera mai nainte cele mai diferite pareri {li au du.

cu privire la acestea. P'ina n prezent s-au degajat n ntregime porfile mari (de E ~i V) ale cetaf,ii romano-biza11tine (secolele (IV- VI), mpreuna cu turnurile care le flancheaza, strada principala n ntregime, cu portiuni din cladirile adiacente; latura de S a cetaJii n exterior, ntre poarta mica de S ~i poarta de V. De asemenea, au fost urmiirite apeductele cetaJii. Pe , Dealul monumentului" s-au ncheiat sapaturile arheologice la monumentul triumfal ~i la tumulul funerar, relundu-se cercetarile la altarul militar.

Sapaturile arheologice se efectueaza n colaborare cu Direct1'a patrimoniului cultu-ral national, care are sarcina organiziirii ntregului ~antier, ca ~i pe cea a executarii lucrarilor necesare pentru protecJia, consolidarea ~i restaurarea monumentelor desco-perite prin sapaturi. Se are n vedere continua coordonare a activitatii de dezvelire prin sapaturi arheologice, condusa ~i controlata de I nstitutul de arheologie- Bucure~ti, cu cea de protectie ~i restaurare ce urmeaza ~i poate fi efectuata de DirecJia patrimoniului cultural naJional. Se poate 8pU11e chiar ca n buna masura activitatea de ccrcetare arheo-logica e condiJionata de activitatea de protectie ~i restaurare. Pe lnga o ct mai buna cunoa~tere a istoriei patriei n general, ~i a procesului de romanizare n special, se urmare~te punerea n circuitul cultural ~i turistic al tarii a unor monumente de o deo-sebita valoare istorica ~i artistica. ln acela{li scop, ~i pentru punerea la adapost a monu-mentelor ~i pieselor ce nu pot ramne n aer liber - n primul rnd a metopelor ~i celorlalte sculpturi de la monumentul triumfal -, Oonsiliul popular al judeJului Oonstanta a constmit un local prop1iu pentru muzeu, n mijlocul satului A.damclisi.

ln volumul de fata, a carui redactare ajost ncheiata n septembrie 1916, se urmii-re~te valorijicarea ~tiintifica a celei mai mari parti a rezultatelor sapaturilor arheologice din-tre anii1968-1975 n cetateaTropaeum Traiani.Uneledinacesterezultateauvazutlumina tiparului separat, n publicafii periodice de specialitate din ultimii am:. Pna acum naa cu exceptia studiului amintit, publicatdeY. Prran,astfeldestudiidesintezacuprivire la ce-tatea Tropaeum n-aufostdate la iveala. JJeschiznd seria lucrarilor monografice despre cetatea Tropaeum Traiani, acest volum caula sa jl:e mai mult dect un llaport defi11itiv de sapaturi. ln ajara de un istoric al cercctarilor pna la zi, se face o prezentare generala a stratigrafiei a{lezarii, n lumina ultimelor siipaturi arheologicc, prezentare care desigur va fi mbunatatita ~i completata de cercetiirile viitoare. De ascmenea, se fac consideratii cu caracter general asupra incintei ~i urbanisticii cetatii. Pe linga pieselc de arhitectura rezultate din ultimele sapaturi, s-a urmarit o prezentare sistematica a tuturor exemplarelor ce s-att mai pastrat din cele deacoperite mai nainte n cetate.

Pentru a nu da proporJii prea mari acestui volum, amplul capitol despre moncdcle antice identificate ca aparute n cetatea Tropaeum ~i pe teritoriul comunei A.damclisi, deja redactat, a fost amnat pentru t)olumul t II-lea. De aaemenea, pentru a pastra ct mai unitar caracterul fiecarui volum, cel de-al III-lea va cuprinde rezultatele ttlti-melor cercetari privind monumentul triumfal, altarul ~i mausoleul, ca unele care for-meaza 0 unitate aparte.

Seria volumelor deapre Tropaeum Traiani nu cuprinde inscrip~iile, care formeaza obiectul unei culegeri generale de inscriptii grece~ti ~i latine de pe teritoriul Romniei.

loN BARNEA

www.cimec.ro

1- ro Blt'l

AAR ACMI ActaAntHung ActaAntphiJippopolilana AEl\1

AISC AnDobr ArhMold ARMSI BAR HCJ\1J Bernhard HMI Bockisch-Bottger

Bonis, E_

BonnerJahrb Biiltger, B.

Brukncr, o_

HSHR

Callen der Capidava

CIL CNA CRAI

Cri~an Cppers

DA

Da ci a

DIO, II

Dinogelia,

Dlssl'ann DIVH

Dl\11 DMIA DOP DPCN

PRESCURTARI

Analelc Academiei Romne-Anuarul Comisiunii monumenlelor islorice. Acta Antiqua Academlae Scientiarum Hungaricae, Budapesta. Acta Antiqua Philippopolitana. Archiiologiseh-Epigraphlsche Mltteilungen a us Osterreich-Ungarn, Vien a. Anuarul Institutului de studil clasiee, Cluj-Napoca. Analele Dobrogei. Archeologia Moldovei, Ia~i- Bucure~tl. Academia Romna. Memoriile Sectiunii istorice. Biblioteca Acactemici H. S. Homnia. Uu!clinul Comisiunii monumcntelor istorice, Bucure~ti. l\1. Maria Ludwika Bernhard, l.ampki $[arozylne, Var~ovia, 1955. Huletinul mouurnenlclor lslorkt, Bucurc~li. G. Bockisch-B. Biiltger, Spiilromiscfle und (rflby:anlinische I

10

Drag. Dresse! Epigr. Stu. FHDR GodUnik Plovdiv Godllinlk Sofia Gomolka Gose

Hayes Hisiria, I Holwerda

Tconomu IGB

ILS lniercisa, Il IzvestijaSofia Karnitsch Keller

Klio Knipowitsch

Kovrig, I.

Krnpolkin

Kuzmauuv

MAC Ma Lcriale l\INA Murnu, G., Basilica-cisiernii Murnu, G., Jlouumeulc de piatra Jl,fyrina, II Sovaesium, V

Oswald

l'rvan, V.. Tomi Prvan, V., Tropaeum

Prvan, V.. Ulmetum

Perl zweig

Ponti ca

Popescu, D.

Popili:m

HE

Hevi\luz RevMuzi\lon RIAF RIR RN

H. Dragendorf, Terra sigil/ala, Bonn, 1895. CIL, XV, Inslrumenium Domeslicum, Berlin. 1899. Eplgraphlsche Studien, Dsseldorf. Fontes Historiae Daco-Romanae, II, Bucure~ti. 1970. Godllinlk na Narodnija Arheologiceski Muzcj v Plovdiv. Godlnlk na Narodnija Arheologiceski Muzej v Sofia. G. Gomolka, Kaialog der J{[einfunde (Jairus), Klio, 47, 1966. E. Gose, Geffllypen der romischen l{eramik in Rlreinlancl, BonnerJahrb, 1950, Beiheft 1. J. W. Hayes, Laie Roman Pollery, Londra, 1972. Hisiria. Monografie arheologicli, I, Bucure~ti. 1954. J.H. Holwerda, Hel Laat Grieksche en Romeinsche Gebruiksaanle-werk uii hel middellandsche-Zee Gebied, Leiden, 1936. C. Iconomu, Opal fe greco-romane, Constant a. 1967. Inscriplioncs graecae in Bulgaria reperiae, Sofia, cd. G. l\lihailo\, Sofia, 1956-1970. Inscripiiones laiinae seleclae 2, cd. H. Dessau. Berlin, 195-1--19;,;,, Archaeologia Hungarica, series nova, XXXVI, Budapcsta, 1957. Izvestija na Archeologiceskija Institut, Sofia. G. Karnitsch, Die Reliefsigillaia von Ovilava, Linz, 1959. Erwin Keller, Spiromische Grabfunde in Sdbayern, Mnchcn, 1971. Kilo. Beitriige zur alten Geschichte, Leipzig. T. Knipowltsch, Uniersuchungen zur J{eramik romischer Zeil aus den Griechemiiidien an der Nordksie des Schwarzen Meercs. Die Keramik romlscher Zeii aus Olbia in der Sammlung der Ermi-tage, ln Materialien zur rmlsch-germanischen Keramik, IV. Frankfurt am Main, 1929. I. Kovrig, Die Ilaupttypen der /{aiserzeiilichen Fibcln in Panno-nien, DissPann, 2, 1937. 4. V. V. Kropotkin, Rimskie imporlniie izdeliia v rJOslouoi t:vropc Il-l V IJ.u.e., Archeologlia S.S.S.H., 1970. (;. Kuzmanov, Typologie et chronologie des amphores de la haule poque blfzanline, Arheologlia, Sofia, 197:J, 1, p. 11-21.

= Muzeul de arheologic - Constanta. 1\lateriale ~i cercctiiri arheologicc, Bucurc~t i. 1\luzculnatonal de antichitiiti. Bucurc~ti. G. Murnu, De la celalea Tropaertm-J.diunc/isi: JJa.

llohinson

SC! Y( A)

seN Slrminm

Sl\11\luz StCI Szentlleky TAB Terisse

Tol'ilcscn, Fouilles

Tocilescu - Bcnndorf -Niemann Vinski

Waag

Waag, Hesperia, II

Welkow, I .. Sadovetz

Zcest

H. S. Robinson, Po/lery of the lloman Period, Cllronology. Tlle Atl1enian Agora, V, Princeton, 1959. Stndii ~i cercetii.ri de istorie vcchc (~i arheologie, incepin dln 1974), Bucure~ti. Studii ~~ cercetii.ri de numlsmaticii., Bucure~ti. Archaeological investigations in Syrmian Pannonia, 1- III, Bel-grad, 1971. Studii ~~ materiale de muzeografie ~~ istorie mllitarii., Bucure~ti. Studli claslce, Bucure~ti. T. Szentlleky, Actent Lamps, Budapesta, 1969. Terra Antiqua Balcanica, Veliko Tirnovo, 1975. J. R. Terisse, Les cramiques sigilles gallo-romaines de Martre de Veyr, XIX, Supplment, Gallia, Paris, 1968. Gr. Tocilescu, Fouilles et recllerclles archologiques en Roumanie, Bucure~ti. 1900. Gr. Tocilescu- O. llennorf- G. Niemann, Momrmcntul de la Adanrklissi: Tropaeum Traiani, Viena, 1895. Zdenko Vinski, Kasnoantini starojedioci u Salontamkoj regiji prema arheoloikoi ostavltini predslavenskog supstrata, Split, 1974. F. O. Waag, Ceramics and Islamic Coins, 1, ln Antioclr on-the-Drontes, IV, Princeton, 1948. F. O. Waag, The Roman and Byzantine Pottery, Hesperia, II, 1933, 1. 1. Welkow, Eine Gotenfestung bei Sadovetz, Germania, 19, 1935, p. 149-158. 1. B. Zeest, J(eramiceskaia tara Bospora, ln Materlaly i issleo-vanija po arheologii S.S.S.R., 83, 1960.

11

www.cimec.ro

1. ASEZAREA GEOGRAFIC. NUMELE. ISTORICUL , CERCET RILOR

lon Barnea

La jumatatea drumului, azi o moderna ~osea asfaltata lunga de 130 km, ce leaga Constanta de Ostrov, pe teritoriul comunei Adamclisi, judetul Constanta, se afla ruinele unora din cele mai importante monumente romane din tara noastra : monwnentul t1iumjal ~i cetatea Tro-paeum Traiani (fig. 1). Situat pe dealul din partea de N-V a satului (cota 161), monumentul inaugurat in anul 109 e.n., in cinstea victoriilor lui Traia,n mpotriva dacilor ~i a aliatHor lor,

~i reconstituit n 1975-1976 cu piese reproduse dupa originalele depuse n muzeul din sat, ce mbraca miezul de bolovani legati cu mortar ~i suprapun treptele circulare de la baza, domina pe o mare distanta ntinsul platoului dimprejur. La vreo 200 m E se afla ruinele altarului, iar la circa 80 rn N movila mausoleului, ambele contemporane ~i n strnsa legatura cu monumentul triumfal 1

La aproape 1,5 km spre SV, n valea Urluii, se ntind ruinele cetat Tropaeum Traiani, al carei nume ~i existenta, n prima sa parte de vietuire, sint legate de monumentele mentio-nate de pe dealul din apropiere. Cetatea era situata ca ntr-un amfiteatru, pe platou mai jos ecit dealurile cc-l nconjoara ~i pe pantele carora s-au mai pa~rat ici ~i colo urme ale carie-relor de piatra antice. Ea se afla la o importanta rascruce de rumuri ce duceau de la Dunare spre Marea Neagra ~ide laS spre N, prin mijlocul Dobrogei. 1'raseelc acestor drumuri se distingeau mai bine la sfr~itul secolului trecut ~i nceputul celui prezent, cnd au fost nregistrate de Gr. Tocilescu (BAR, ms. 5128, f. 12-15; 5129, f. 103-104).

La nceput un sat geto-dacic cu nume necunoscut, a~ezarea din va,lea pria~ului Urluia a fost cuprinsa n sistemul limes-ului ofensiv, cu care mparatul Traian a nlantuit ntregul tinut de la Dunarea de Jos, ~i transformata probabil ntr-o statiune militara, pe linga care s-a nascut un vicus civil. Numele roman al a~ezarii ~i al locuitorilor ci apare n cteva inscriptii locale din secolele II-IV, sub formele: Traia1wnses Tropaeenses (CII~, III, 12 470), municipium Tropaeum (CIL, III, 12 473, 14 214, 2,6; 7 484 cu 12 461); civitas Tropaeensium (CIL, III, 13 734) ~i ~ 1t6...~ Tpom:~cr~Cv (Gr. Tocilescu, CRAI, 1905, p. 565; idem, RIAF, X, 1909, p. 257; V. Prvan, Cetatea Tropaeum, BCMI, IV, 1911, p. 3 f}i 173). ln afara acestor inscriptii, el s-a pastrat numai n trei izvoare ale antichitat trzii : Hierocles (Synecdemos, 637, 8: Tp6m.t~ov ), Theophylaktos Simocattas (I, 8: Tp6maov) ~iN otitia Ep iscopatuum (Tp67tocto

Scurta descriere a lui von Vincke este nso~ita de o schi~a sumara a ceta~ii, cu turnul de pe latura de est, pe care, ca ~i al~ii mai trziu, l-a luat drept poarta 2

n anul 1855, inginerul francez .Jules Michel, aflndu-se n Dobrogea pentru construirea unui drum ntre Rasova ~i Oonstan~a, a avut prilejul ca pe lnga studiul valurilor ~i al

Fig. 1. - Tropaeum Traiani ~i imprcjurimilc (dupa P. Polonic, 1892).

a.ltor urme antice din jumatatea de S a acestei provincii, sa cunoasca ruinele cctatii de la Adamclisi, despre care ne-a. lasat urmatoarele nsemnari: , ... aproape de satul Adam-Kilisse, se zare~te n mijlocul unei depresiuni n forma de cldare, alcatuita de coline mpa-durite, o incinta ovala nconjurata de un ~an~ adnc ~i de ziduri n ruina. Este a~ezarea unui

ora~ pe al carui nume antic nu-l cunoa~tem. Pamntul este semanat de resturi de construc~ii ; din distan~a n distan~a se recunoa~te zidul care mprejmuia ora~ul ~i care poate fi urmarit. 0 poarta este nca n picioare ~i se ascunde sub o gramada de iedera. 0 conducta de apa a.ducea pna-n ora~ un izvor bogat. Acum ea este intrerupta n aprovierea satului Adam-Kilisse ... " 3 nsemnarile lui J. Michel despre cetatea de la Adamclisi le-a folosit doctorul Camille Allard, care a cunoscut Dobrogea cam n acela~i timp, cu prilejul unei misiuni sani-tare n aceasta provincie 4

2 K. von Vincke, Das Karassu- Thal zwischen der Don art unlerhalb Rassowa und dem Schwarz en Meer bei Ktlslendschi, ln Monalsberichle tlber die Verhandlungen der Gesellschafl (r Erdkunde zu Berlin, I. Jahrgang, 1840, p. 186; Toci-lescu - Benndorf - Niemann, p. 10.

14

3 J. Michel, Les lrUIJaux de dfense des Romains dans la Dobroudcha, Mmoires de la Socit des Antiquaires de France, t. XXV (1862), p. 40 (extras).

' Camille Allnrd, La Dobroulcha, Paris, 1859, p. 46, nota 1.

www.cimec.ro

Nu mult mai Lrziu geograful ~i geologul austriac Karl Peters facea constatari asemana-toarc cu cele ale lui von Vincke ~i Jules Michel despre cetatea din Valea Urluii: , ... impuna-toarelc resturi de zidarie . . . ne lasa sa n~elegem ca aceasta trebuie sa fi fost una din cele mai importante linii de comunica~ie dintre Dunare ~i Pontul Euxin. Pentru ca din acelea~i motive - boga~ie de izvoare ~i regiune mpdurita - s-a dezvoltat mult aici ~i a~ezarea moderna, diu care cauza rama~iyele antice au fost distruse, chiar acum dispar pe zi ce trece, deoarece . . . lucratorii n piatra nu se tem sa faca din ele diferite obiecte casnice, jghiaburi pentru apa ~i altele la fel sau sa mprejmuiasca ci~melele satului cu blocuri mari de piatra. Pentru toate aceste scopuri au fost trte pietrele antice ~i unele inscripyii chiar nlaturate cu dalta. Numai ziduri brute mai stau n picioare ici ~i colo" ... 5

0 scurta menyiune despre cetatea Tropaeum a facut Remus Opreanu, prefectul judeyului Constan~a, n ziarul local ,Farul Constan~ei" 6

Cu un an nainte de nceperea sapturilor la monumentul triumfal, Mihail C. Sutzu, dupa ce descrie acest monument ~i cteva piese sculpturale ce-i aparyineau, adauga, pe scurt: ,Localitatea Adam-Clissi conyine ~i alte resturi antice; la o mica distan~a de turn ( = monu-mentul triumfal), un lagar ntarit roman (castra stativa) a lasat ruine importante, turnuri,

~anyuri ~i ntarituri ale caror ziduri snt construite ntr-o tehnica asemanatoare cu nveli~ul batrnului nostru monument. mprejmuirea principala a lagarului are aproape 500 rn lun-gime pe 300 largime. Poarta boltita care-i servea ca intrare este inca n picioare pe fa~a de est, ca ~i lucrari separate care-i protejau mprejurimile 7 Totul formeaza o gramada de ruine impunatoare" 8

Grigore Tocilescu ~i-a ndreptat atentia asupra ruinelor cetat nca diu luna mai 1882, cnd pentru prima oara a vizitat localitatea Adamclisi, nsoyit de Mihail Sutzu. ntre anii 1882-1890 fiind ocupat cu dezvelirea ~i studierea monumentului triumfal 9, abia n anul 1891 a putut gasi timpul ~i mijloacele necesare pentru nceperea sapaturilor la cetate. Sapa-turile au fost efectuate n 12 campanii, majoritatea de cte circa trei luni fiecare, unele depa-

~ind patru ~i chiar cinci luni, n anii: 1891-1893, 1895-1897, 1904-1909. Cu excepyia primului an de sapaturi, pentru care a prezentat o dare de seama amanun~ita

la Academia Romna 10, ~i a unei comunicri facute n 1895 la Koln 11 , Gr. Tocilescu n-a publicat nici un raport despre rezultatele sapaturilor la cetate, ci numai inscripyiile (mai pu~in cele descoperite n ultimele campanii) ~i foarte pe scurt pe cele mai de seama monumente aparute n cursul primelor ~ase campanii de sapaturi dintre anii 1891 - 1897 12 n anul 1907, fostul director al Muzeului national de antichita~i ~i propusese sa nfati~eze ,intr-o forma ct mai concisa rezultatele sapaturilor" ntreprinse pna atunci n cetatea Tropaeum, dar multiplele ocupayii, boala ~i n cele din urma moartea survenita cu doi ani mai trziu (1909), la vrsta de numai 59 de ani, l-au mpiedicat sa dea forma definitiva raportului amplu pe carel-a lasat n manuscris (BAR, ms. 5 128, f. 6 295) ~i la care s-au adaugat rapoar-tele dirigintelui ultimelor doua campanii de sapaturi (1908 ~i 1909), ramase, de asemenea, n manuscris (BAR, ms. 5 130, f. 11 230).

Lund ca baza informayiile cuprinse n cele doua manuscrise amintite, ct ~i pe cele din BAR, ms. 5 129, n care, pe lnga prezentarea sumara a unor sectoare ~i monumente dezvelite prin sapaturi, se afla mai multe rapoarte ale delegayilor cu conducerea ~antierului din anii 1895 ~i 1904-1907, vom cauta sa prezentam pe scurt, mai nti cele 12 campanii de sapaturi diu timpul lui Tocilescu. Dupa a.ceca vorn arata cmn au tlPClll'~ n cont.innare ('l'lPI:tlt P sitpat.uri arhcologicc cfcetuate pna n prezent la Adamclisi.

" K. Pelcrs, Gnzndlinien ;ur Geographie und Geolo,qie der IJobroulsclza,, ,Denkschriftcn der Kaiscrlichcn Akademic der \\sscnschaftcn naturwissenschaftlichc Classe", XXV Il, \cna, 1867, p. 143.

0 Hem us Opreanu, ,,Farul Constantei", nr. 1, 12 mai 1880. 1 Gr. G. Tocilescu, BAH, ms. 5 128, f. 23, presupune c

accslc ,lucrri separalc" se reft>rii la constructia anex llin col~ul de S-E al cettH.

8 ~lil'hel C. Sontzo, Coup d'il wr les monuments a1Jiiques de la IJo/lroudja, , H

Grigore Tocilescu ne informeaza ca, nainte de nceperea sapaturilor, ruinele cetaii aratau astfel : ,Pe marginile unui platon ntins, pe care crescuse o pdure de maracini, se recuno~teau urmele unor zidarii de 2-3 rn naltime ... ln partea de nord-est se observa un zid bol-tit ~i gaurit, fiind acoperit de iedera; puteai pe sub bolta intra mai cu nlesnire n cetate, scobornd de la monumentul triumfal. De aceea toti cti descrisesera ruinele, l luasera drept poarta ; s-a constatat a fi fost fereastra unui turn al cetat. Tot pe marginea platoului se vedeau ... cam la distanta de 20-30 m, gramezi mari de drmaturi, n diametru de 20-30 rn, ~i pe care nca de la prima data le-am luat drept ruinele turnurilor de la zidul nconjurator al cetat, ceea ce s-a confirmat ~i continua a se confirma prin sapaturi. n schita

stricarea restului zidariei". La poarta s-a dat peste o mare cantitate de fier oxidat ~i multe cuie, probabil restul unor balamale. Cite o gaura umpluta cu plumb, la extremitaWe pragului, arata ca acolo au fost ttnele portH. Un bloc de piatra de forma patrata, a~ezat linga zid, a dus la concluzia ca poarta a fost ngustatala o data mai tirzie (BAR, ms. 5 128, f. 27 -28). Printre cele patru lespezi din pavajul portii se afla, cu scrisul n jos, inscriptia dedicata lui Jupiter Olbiopolitanus, ntre anii 293-304, de catre grecul romanizat Nevius Palmas Theo-timianus, document deosebit de important aratind ca ora~ul din secolele II-III a supra-vietuit pna trziu, in timpul lui Diocletian ~i Maximian (BAR, ms. 5 128, f. 28, 61 "i 91) 1. In dreptul portii de V s-a gasit, de asemenea, altarul inchinat zeului Soare de catre un cen-turion din legiunea I Italica ~i despre care Tocilescu crede ca ,desigur odinioara fusese a~ezat intr-un mithraeum" (BAR, ms. 5 128, f. 30-31) 15

La 4 rn distanta de poarta, ,printre pietrele de la arhivolta, s-a gasit un relief reprezen-tind intr-un cadru sculptat o figura femeiasca (o victorie), cu o coroana in mina dreapta. Pc postamentul ei se vede sapata o cruce dubla bizantina. E de admis ca figura a fost pus. ntr-o ni~e de la poarta, faeind parte din ornamentarea insa~i a portii" (BAR, ms. 5 128, f. 28-29)18

S-au dezvelit apoi intrarile celor trei turnuri de la poarta de V spre N. La 29,95 rn dis-tanta de intrarea turnului ce flanca poarta pe latura de N s-a gasit intrarea in al doilea turn, larga de 1,55 m. Mai departe, la 2,55 rn de intrarea in turn, a fost golit pina la 3 rn adincime un put cu diametrul de 1 rn, construit din pietre brute, in care s-au gasit darimaturi amestecate cu oase, carbuni ~i cenu~e. La distanta de 20 rn de put, lnga zidul de incinta, a aparut inscripia funerara menionnd peL . .Aemilius Severus din legiunea a XIII-a Gemina (BAR, ms. 5 129, f. 108-109) 17 La 39,13 rn de la turnul al 11-lea, s-a dat de intrarea in marele turn dreptunghiular, al cami zid interior s-a pastrat pe nl~imea de 6 m. Aici, la baza stratului de drmaturi de 5-6 m grosime, se afla un strat gros de 0,50 m de gru, paie, fin ~i lemne de stejar arse, care au dus la concluzia ca turnul era folosit ca magazie sau turn de provizii (BAR, ms. 5 128, f. 29; 5 129, f. 109) 18 (fig. 4 ).

Inaintndu-se cu sap:l.tura pe via principalis, la 50 rn de poart.:t d~ V ~i la N de canalul de pe mijlocul acesteia s-au descoperit ruinele unui edificiu cu cint:i incaperi, dintre care o sala mare cu coloane. Printre pietrele ntrebuintate in zidurile acestei constructH se afla o lespede purtnd doua inscript separate printr-o linie, cea din stinga amintind pe Julia Valen-tina, fiica lui Julius Valentinus bis duumviralis municipii Tropaei 19 In partea opusa a zidului cu dubla inscriptie, in colul de V al zidului paralel cu acesta, era refolosita ca material de construc~ie o inscriptie dedicata mparatului Gordian (BAR, ms. 5 128, f. 29-30) 20

Campania s-a ncheiat cu dezvelirea complexului de 10 incaperi din col~ul de N-V al porii de V, in zidurile carora fusesera reintrebuintate mai multe piese arhitectonice ~i pietre cu inscript. La un col al unei ncaperi a aparut, in ziua de 15 iulie 1891, inscripia de la ba.za unei statui a lui Traian, ridicata in anii 115-116 de Traianenses Tropaeenses, guver-nator al Moesiei Inferioare fiind Q. Roscius Murena Coelius Pompeius Falco (BAR, ms. 5 128, f. 30) 21 Aceasta inscripie, impreuna cu cea menionata mai sus ~i cu cea gasita linga Adamclisi, publicata inca din 1882, pusa de ordo spl[ endi ]dissima mun[ ic ( ipii)] Trop ( aei) 22 , l-au dus pe Tocilescu la concluzia ca ora~ul din valea Urluii purta numele Tropaeum Traiani.

Tot n 1891 s-au gasit afara din cetate, in partea de N-V, doua fragmente dintr-o diploma militara de bronz de la Traian, din anii 112-115 (BAR, ms. 5 128, f. 31) 23, iar in partea de N-N-Eun altar inchinat lui Apollo 24 "i un fragment de inscriptie purtnd numele

11 AEM, XVII, 1894, p. 103, nr. 46; CIL, III, 12 464; V. Prvan. Tropaeum, p. 165.

u AEM, XVII, 1894, nr. 47; CIL, III, 12 468; V. Pr-van, op. cil., p. 10, nota 85.

1a Credem ca piesa e una !ji aceea~ji cu cea publicat de G. Murnu, Monumenle de plaira, p. 115-116, fig. 26 ~~ dat ca provenind de la poarta de E.

17 CIL, III, 14 214, 8, V. Prvan, op. cil., p. 9. 18 C. Prvan, op. cil., p. 171.

2 - 181

u AEM, XVII, nr. 48-49; CIL, III, 12 473. 2o CIL, Ill, 14 214, 2. 21 AEM, XVII, nr. 51; CIL, III, 12 470. Gr. Tocllescu,

op. cil., p. 15-16: inscrlptia s-a glisit ,.in coltul unul zld, nu departe de pretoriu".

22 CIL, III, 7 484 ~i 12 461; AEM, XVII. nr. 55: cf. CIL, III, 14 214, 6.

23 Gr. Tocilescu, AEM, XVII, nr. 54; idem, Foutiles, p. 55- 56.

2' AEM, XVII, nr. 50; CIL, III, 12 462.

17

www.cimec.ro

Rufus 25 ln timpul sapaturilor n cetate l}i nimplator n mprejurimi, au aparut, de ase-menea, (liferite obiecte marunte ~i monede (BAR, ms. 5 128, f. 31-32).

2. A oua campanie e sapaturi a durat de la 1 iunie pna la 15 august 1892, in primele 9 zile cu 50 de solda~i, iar de la 10 iunie cu 24 solda~i. Jurnalul descoperirilor a fost ~inut de Pamfil Polonic, inginer topograf angajat ca ,diriginte de sapaturi". S-a urmarit delimitarea

~i degajarea pa~iala a strazii principale ~i a edificiilor existente de o parte ~i de alta. S-a constatat ca strada are lungimea totala de 300 rn ~i la~imea de 5,90 m 28 Ea merge, urcnd treptat de la V spre E, pe o lungime de 170 rn, catre mijloc atingnd cota maxima de 13,53 rn fata de pragul po~ii de V. Dupa ce continua pu~in orizontaJ, strada coboara lin spre poarta de E. S-a continuat dezvelirea edificiului din col~ul de N-V al po~, unde au fost ntlnite trei inscrip~ii foarte mult ciocanite, cu prilejul refolosir lor ca material de con-structic 27 La 105 rn de poarta de V, tot pe latura de N a strazii principale, s-au gasit doua lespezi funerare ce se pare ca fusesera refolosite peste canalul stradal 28, ~i un postamcnt cu o bucata de coloana deasupra. La distan~a de 69 rn de la poarta de V, spre S de canal, s-a ntlnit o intrare cu patru trepte, iar mai jos de acestea o pardoseala de mortar amestecat cu caramida sfarmata. Lucrarea din acest punct a fost ntrerupta, constatndu-se la reluarea sapaturilor, n anii urmatori, ca aici se afla ,bazilica dubla" (corect: bazilica ,cisterna"). La 75 rn de la poarta de V a fost dezvelit un edificiu de 31 x 14,50 rn, pardosit cu lespezi mari de piatra, unele lungi de 2 m ~i avnd o intrare cu coloane. S-au mai descoperit alte ziduri ~i s-au efectuat ,~anturi de control". Dintre pu~inele obiecte gasite este de mentionat ,un cap de acvila de piatra", aflat pe stmda principaHL, n apropiere de ,bazilica cisterna" (BAR, ms. 5 128, f. 32-35) 29

3. A tret campanie de sapaturi a fost efectuata tot sub supravegherea lui Pamfil Polonic, ntre 1 iunie - 31 aup;nst, cu 50 soldati, iar ntre 1-15 septembrie 1893 numai en ctiva lucratori civili din sat. S-a nceput sapatur;t pe straua principal, la 40 m de poarta de V, descoperindu-Re canalul pe lungimea de 90 m, tuburile de apcduct diu interiurul lui fiind pastrate numai pc lung-imea de 35 m. Strada a fost dezveliHi pP 3i> rn lunginw ~i ;) m latime. ntr-un zid de lnga strada s-a gasit un fragment de inscriptie mentionnd pe un oarecare, nascut la Axiopolis 30 n darmaturile din canal s-au gasit: fragnHnte de coloant>

~i frize, un fragment de vas de piatra, o oala mica de lut ars, o bucata de bronz cu cap de eu, un fragment de cercel, trei monede bizantine de arama ~.a.

Pmuta de E fm;;ese recunoscuta inca din prima campanie de sapaturi, dar turnul ce u flanca ~pre N fusese luat drept poarta. Spndu-se in continuare, la, 4 rn adncime s-a dat de lt>spezi)(' pavajului cu urmt> de ca,re, iar printre d.rlmaturi a aparut in~crip~ia de fundatic :t ora~ului din anul 316, cu numele mpratilor Constantin ~i Licinius, ultimul martelat. Putin mai la N de aceasta zacea trofeul simbolic (fig. 139), imita~ie a nuuelui trofeu din vrful monumentului triumfal al lui Traian, de pc dealnl din apropiere, ~i care se afla probabil de-asupra inscriptiei 31 n interiorul portii, spre N, la 1 ,;)() rn distanta de zid, s-au grtsit colo

La hazilica. ,forensi8" (,simpla" sau A), de la N de ria principalis, s-au

S-a dezvelit a~a-numitul porticus Jorensis (basilica Jorensis ), Rocotit atunci ,basilica Traiana", mpreuna cu anexa cu absida de pe latum ngusta de N. ln cuprinsul ntregii cladiri a fost gasita o mare cantitate de oase de animale, de pasari, solzi de pe~te ~i fragmente de cutite, barde, topoare etc., ,ntrebuintate la macelarii", ceea ce a dus la concluzia ca, ntr-o epoca mai trzie, ,ntreaga cladire a fost transformata in hala". ln interior, s-au mai gasit : 20 de lampi de lut ars, un chiup mare sfarlmat, fragmente ceramice romane, sticle d.e parfum" ~i doua cranii de om ,cu totul stricate". ln jurul porticului s-au aflat fragmente

~l baze de coloane, capiteluri ~i 25 - 30 fragmente din capete de statui, din care unul bine conservat, iar celelalte cu totul deformate, inct seamana mai mult cu ni~te bolovani (un cap identic s-a gasit ca material de constructie in zidul mausoleului) 34 La V de basilica Jorensis s-au descoperit ziduri legate cu pamnt, socotite ,constructH barbare", dintre care una chiar deasupra canalului, ,dovada ca lor nu le era cunoscuta existenta apeductului caii principale. Asta explica multimea de chiupuri pentru apa". Peste strada (la N) de basilica jorensis s-a sapat un corp de edificiu, pe suprafata de 77 x 12 rn, iar de-a lungul strazii principale o serie de ziduri legate cu pamnt (BAR, ms. 5128, f. 51 -52).

La poarta de S s-au reluat cercetarile din anii precedenti, constatndu-se ,doua recon-structii, vizibile ~i prin pietrele cu inscriptii ntrebuintate ca pardoseala la pavajul poftii, una din ele formnd chiar pragul portii" (BAR, ms. 5 128, f. 53; CIL, III, 14 214, 9, 10, 15 ).

7. Dupa o ntrerupere de ctiva ani, sapaturile au fost rel ua te n anul 1904, sub con-ducerea tehnica a inginerului E. Frollo 35 Timp de cel putin doua luni de zile, ct se pare ca au durat lucrarile (15 iunie- 16 august), s-a sapat pe strada (cardo) perpendiculara pe via principalis de la E de basilica jorensis, descoperindu-se mai multe din bazele pila~trilor de pe aceasta parte a porticului. Pe aceea~?i strada, catre poarta de S, s-a gasit un fragment purtnd litera D din inscriptia altarului funerar (BAR, ms. 5 129, f. 181) au.

La 27 rn de poarta de V a? ~i la 10,30 rn S de canalul strazii principale, s-a dat peste un zid semicircular, gros de peste 2 rn, ~?i peste un masiv de zidaric tencuit, care apar~in ,bazilicii cisterne". Deasupra darmaturilor ce umpleau partea semicirculara a cldirii s-a gasit o lespede funerara de 0,95 x 0,90 rn, mentionnd pe L. Fujidius Lucianus, omort de costoboci n timpul functiei sale de duumvir al municipiului, document pretios, ramas inedit pna n ultimul timp, din care rezulta ca cetatea Tropaeum a fost naltata la rangul de municipium, tot n timpul mparatului Marcus Aurelius, ca ~i Durostorum ~?i Troesmis, cu putin nainte de anul 170, cnd viata prospera a ora~?ului n plin avnt a fost adnc tulburata de invazia cumplita a costobocilor as. S-au dezvelit absida, cripta, parte din pavajul de les-pezi ~i colturile de N-V ~i S-V ale bazilicii, lunga n interior de 19,85 ~i lata de 6,80 m. ln zona respectiva s-au mai gasit fragmente de coloane ~i de capiteluri, precum ~i capete de berbeci provenind foarte probabil de la capiteluri bizantine cu un astfel de decor sculptat.

S-a sapat, de asemena, la coltul de N-V al cetatii, unde se presupunea c-ar fi existat o poarta, constatndu-se ca n realitate era zid continuu (BAR, ms. 5 129, f. 180-183).

8. A VIII-a campanie a durat de la 27 august pna la 27 noiembrie 1905, la nceput cu ctiva lucratori civili ~i apoi cu 20 de soldati. Diriginte al sapaturilor a fost inginerul B. Frollo, ajutat de V. Richter, custodele Muzeului din Adamclisi. S-au continuat lucrarile la bazilica ,dubla" (,cisterna)" ~i, pe ct se pare, la bazilica cu transept. S-au descoperit frag-mente de coloane, capiteluri ~i inscriptii, despre care nu se face vreo mentiune mai precisa,

3& Douli dina ceste capete au !ost publicate de G. Murnu, Jlonumenle de pia/rd, p. 116- 117, fig. 27- 28.

35 Tocilescu, BAR, ms. 5 128, f. 54, aflrm c ,in anii 1900- 1904 nu s-a lucrat nlciilerl, dln dllerite impreju-rll.rl. mai ales din lips de fondurl". Totu~l, din ms. 5 129, f. 180- 183. rezult c in 1904 s-a spat la Adamclisl, f4clndu-se unele descoperiri demne de semnalat dlntre care, deosebit de important, este inscrip~ia din care rez ulta data clnd ora~ul a !ost lni'i.ltat la rangul de municipiu (v. mai jos). Despre efectuarea de siip4turi la cetatea Tropaeum ln vara anului 1904, ne lnformeaza precis G. Murnu, Basilica clsternlJ, p. 423 ~1 R. Netzhammer, Die

20

chrisllichen A llerfmer der Dobrudscha, Burure~li, 1918, p. 182.

36 Emilia Dorutlu-Boil, Some Observations on the Military Funeral Altar of Adamclisi, Dacia, N.S., V, 1961, p. 348 ~~ fig. 7. '

37 Cred cii in BAR, ms. 5 129, f. 181 , este o gre~eala (E ln loc de V), deoarece din tot ceea ce urmeaza in conti-nuare rezulta ca este vorba despre bazilica .,cistern", in apropierea carela, a stat pe mal, pin de curind, cind a fost transporta ta la Muzeul din Constanta. ~~ lmportanta lnscriptle a lui L. Fufidius Lucianus (v. mal jos ).

81 Em. Popescu, StCl, VI, 1964, p. 185- :!03; in BAR, ms. 5 129, f. 181 T, se a fla ~~ un desen al inscriptlel.

www.cimec.ro

n ceea ce priveijte forma, dimensiunile, continutul sau locul de gasire (BAR, ms. 5 128, f. 54:; 5129, f. 189-190).

9. Despre a IX-a campanie se cunoa~te ca s-a efectuat ntre 5 mai - 13 iulie 1906, avnd ca. diriginte de sapaturi pe arhitectul Gustav von Cube din Mnchen, de la care a ramas un lung raport dactilografiat despre toate monumentele descoperite la Adamclisi (BAR, ms. 5 129, f. 220 - 246) iji o ,anexa" a acestui raport, unde sint prezentate amanuntit rezultatele sapa-turilor sale la bazilica de marmura ~i la baptisteriul acesteia (BAR, ms. 5 129, f. 247 -257). Din pacate, ca n cazul majoritatii rapoartelor ,dirigintilor de sapaturi", lipsesc planurile ~i desenurile monumentelor, n cazul de fata pastrndu-se nurnai unele ciorne deschite, planuri par-tiale iji o ncercare surnara de reconstituire a bazilicii demarmura (BAR, ms. 5 129, f.150-166)39

10. Campania a X-a s-a desfa~urat ntre 21 august - 31 octombrie 1907, sub dirigentia arh. V. l\Iironescu. S-a sapat n continuare la ,bazilica dubla", ndeosebi pe laturile de N "i de V, creindu-se o imensa groapa in jurul acestei constructii 40 La poarta de V s-a dezvelit fata interioara a zidului de incinta, pe o lungime de 17 m spre S. Aici, ntr-un strat de moloz cu multa cenu~a ~i pamnt ars, la adncimea de 0,80 rn, s-a gasit un fragment de fluier de os. S-a urmarit degajarea zidurilor ncaperilor dintre bazilica de marmura cu baptisteriul acesteia ~i zidul de incinta de pe latura de V a cetatii. S-au descoperit ctiva din contrafortii de pe latura de V a basilicii forensis. S-au facut unele ,incercari de sapaturi" la zidul deN al cetaW, gasindu-se la 2 rn adincirne un canal pentru scurgerea apelor, construit. din pietre ~i pavat cu cararnida, avnd in sectiune 0,45 rn naltime x 0,35 rn latime. Nu sc prccizeaza nsa n ce punct s-a gasit respectivul canal.

La 150 rn N-V de ce tate s-a descoperit un mormnt zidit din caramida, n care se aflau doua ulcioare, unul mai mare ~i altul mai mie (BAR, ms. 5 129, f. 259 - 284).

11. A XI-a campanie de sapaturi a durat de la 26 mai pna la 26 august 1908, avind ca iriginte pe arh. Heinrich Brtz din Wiesbaden, angajat in urma recomandarii prof. E. Ritterling, ~i cu un numar mai mie de lucratori militari dect n primii ani. Au fost extinse "i adncite sapaturile n jurul ,bazilicii cisterne", dar mai ales la E f?i S de aceasta. ,tn spatele altarului", la adncimea de 5,50 rn, s-a gasit un cavou cu mai multe schelete umane. Cavoul avea ,baza dreptunghiulara t?i partea superioara boltita n pamnt natural de culoare galbena" (BAR, ms. 5 130, f. 11). La S de cladire s-au descoperit cteva tuburi de lut ars, apaftinnd unui apeduct care venea dinspre S (fig. 2), pe ct se pare de la izvoarele existente cu trei kilometri mai departe, n vatra satului de azi Zorile. Aceasta descoperire a confirmat presu-punerea formulata de Gr. Tocilescu chiar din primul an de sapaturi, ca edificiul deasupra caruia s-a inaltat bazilica era un ,rezervor de apa" sau o ,cisterna" de unde iji denumirea lui mai trzie de ,bazilica cisterna" (BAR, ms. 5 130, f. 39 - 40 "i 46) 41 Sapaturile din vara :tnului 1908 au dus la constatarea ca bazilica era inconjurata de un zid ~i ca avea imprejur un cimitir. Cimitirul era accesibil printr-o poarta cu trei trepte eare se afla in zidul de pe latura de N, de-a lungul strazii principale (fig. 3). Pe latura de E zidul era prevazut cu contra-forti, pentru a rezista mpingerii masei de pamint ce se afla n aceasta parte, la un nivel mai sus. ln interiorul incintei, la adncimea de 4 rn, s-a gasit un mormnt (fig. 3). Acesta era situat pe axa meiana a bazilicii, iar in groapa lui se vedeau clar urmele co~ciugului. lnaintea intrarii in grota mormntului se afla un schelet ,in pozitia ndeob~te cunoscuta". 0 alta des-coperire de oase a fost facuta pe latura de S a bazilicii, cu 1,50 rn mai jos de amintitul ape-duct din tuburi de lut ars. Aici, n unul ~i acela~i loc, erau ngropate patru cranii omene~ti ~i o rnultime de oase (fig. 2). De asemenea, s-a gasit acela~i material, ca ~i la mormintul de la

ae Anumite plan uri, sectiuni, desene ~~ ncercari de rccon-stltulre ale lui G. von Cube, in forma lor deflnitlva, au fost publicntc de V. Prvan, Tropaeum, fig. 11- 16, 19, 26; R. Netzhammer, op. cil., fig. 75- 78 ~1 Ch. Auner, Dobro-geu, ln Dictionnaire d'archologie chrtienne el de liturgie, t. IV, 1, Paris, 1920, fig. 3 797- 3 799. Printre piesele sculpturale desenate de G. v. Cube se alla ~~ postamentul octogonal descoperit la E de bazllica de marmura (BAR, ms. 5 129, f. 164) ~i publient ln ultimul timp de AI. Barnea, SCIV, 21, 1970, 4, p. 688- 689, fig. 7/1; tot in ms. 5 129, f, 164, este reprodus un fragment de inscrlptie provenind

rlc la altarul funernr, dcscoperit printre ruinele bazilici de marmura; vczi ~1 Emilia Dorutiu-Bolla, op. cil., p. 348, 355.

40 G. 1\turnu, op. cil., fig. 9: ,Plan de situatie a sapatu-rilor facuteinjurul basillcil-cisterne in anul1907 de arh. V. Mironescu"; fig. 11 : ,Planul orizontal al basillcil cisterne" (partea de E, absida ~1 crlpta) ~i fig. 14: ,Sec-tiune transversala prin basilica-cisterna", de acela~i arhi-tect.

Ibidem, p. 425 ~1 435- 437.

21

www.cimec.ro

E de bazilica : cuie e fier, sticla, fragmente ce-ramice ~i fragmente

du-se ca pc accst zid sc sprijina rcsturi de ,case barbare", prin carc, desigur, ntelegeau teme-liilc de ziduri legate cu pamnt. Cu privire la basilica forensis s-a facut observatia ca zidurile ei au acela:;;i mortar amestecat cu cenu~a ca ~i zidurile canalului de pe via principalis, ceea ce denota ca ,ambele datcaza din aceea~i perioada" (BAR, ms. 5 130, f. 42 - 43).

P1,ef(t, (lgle t' pamlllf fHJrl~f

P~,c'~

plar al inscrip~iei votive a monumentului triumfal 42, iar la S-E de acesta au aparut tuburi de Iut ars apar~innd unui apeduct (BAR, ms. 5 130, f. 115, 119 ~i 165) 43

Totodata s-a impar~it suprafa~a ceta~ii in 130 careuri cu latura de cite 40 rn (BAR, ms. 5 130, f. 108 - 109). S-au reluat lucrarile de extindere spre interior a sapaturilor ~i de urmarire a canalului de la poarta de sud (fig. 5 ). S-au descoperit in ntregime la tura de S a bazilicii forensis ~i o ncapere patrata cu intrare la mijlocullaturii de N, la S-E de ,bazilica

Fig. 5.- Sectlune Iongitudinalil. prin trrptele ~i canalul portii deS (dupii arhit. H. Briitz, 1909).

cisterna". ln centrul incaperii se afla o mare lespede patrata, pe care se va fi nal~at un stlp de lemn. 0 alta ncapere a fost dezvelita n ntregime la S de ,bazilica cisterna". AceaRta avea pe latura de E o intrare cu trei trepte, iar n interior urme puternice de incendiu. mpreju-rarea ca edificiile din material mai bun apar numai izolat ~i au caracter public l ndeamna pe H. Brtz sa afirme ca majoritatea zidurilor din piatra cu pamnt descoperite n eetate nu sint ,barbare", ci romane. Cnd facea o astfel de afirma~ie, se referea. in special la construc-~iile dintre ,bazilica cisterni.'' ~i basilica forensis, unde sub aceste ziduri constata ca nu se mai aflau altele, spre deosebire de zona dintre bazilica de marmura ~i turnul de pruvizii, unde zidurile cu pamnt erau nal~atc peste altc constructH mai vechi ~i de-a curmczi~ul peste strada. Era nsa de parere ca pen tru vcrificarca accstui lucru trebuiau efectuate sa pat uri mai adnci, dupa cum de asemcnea credea ca v or trcbui continua te sapaturile la po art a. de B (BAR, ms. 5 130, f. 98 - 125). Ra.poartele saptamnale ntocmite de H. Brtz sint unnatc de desene ~i fotografii ale mai multor obiecte descoperite n sapaturi (BAR, ms. 5 130, f. 127 -230) (fig. 6), printre care ~i fotografia unui fragment de inscrip~ie de la altarul funerar (f. 223)"". Un ,inventar de toate obiectele gasite cu ocazia sapaturilor de la cetatea Adamclisi n anul 1909", cu indicarea datei ~i a locului de gasire a fiecaruia, ntocmit de H. Brtz ~i D. Pecurariu la Adamclisi, n ziua de 9 octombrie 1909, dupa moartea lui Tocilescu (dos. MN.A, 1909, f. 132 - 133), ncheie activitatea de sapaturi desfa~urata timp de 12 campanii n cetatea romana din Valea Urluii. Bogatele rezultate ale acestei ndelungate activita~i au ri:\mas din pacate in mare parte inedite ~i fara putin~a de a fi publicate vreodata n intregime, din cauza conditlor de gasire ~i nregistrare adesea defectuoase, a lipsei multora din rapoartele de sapa-turi, a materialului ilustrativ ce le nso~ea ~i n cele din urma, a dispari~iei n timpul ocupa~iei straine din primul razboi mondial (1916 - 1918) a aproape tuturor pieselor mai mari sau mai mici adunate n fostul Muzeu de la Adamclisi.

u Emilia Dorutlu-Boilil., Un fragment necunoscu/ din inscripfia lro(eului de la Adamclisi, StCI, VIf, 1965. p. 209- 214; D. Ciurea- N. Gostar, Inscripfii de la Tropaeum Traiani, ArhMold, VI, 1969, p. 114- 119.

24

'3 Acelea~i tuburi au fost redescopcrite in ullimul timp

de Ioana Bogdan Ci'itaniciu. 4

' Emilia Dorutiu-Bolla, op. cil., p. a5G; v. ~~ aici mai sus, nota 36.

www.cimec.ro

Dupa moartea lui Grigore Tocilescu, sapaturile arheologice de la .Adamclisi au fost con-tinuate de G. Murnu, succesorul sau la Directia Muzeului national de antichitati. Ele n-au durat nsa dect o singura campanie, de la nceputullunii august pna n octombrie 1910, fiind efectuate cu lucratori civili din Adamclisi ~i din satele nvecinate, al caror numar n-a depa~it cifra de treizeci 45 nsufletit de principii mereu valabile pentru toti cei ce practica sapaturi arheologice, G. Murnu a cautat sa repare gre~elile nainta~ilor care sapasera ,pe sarite", in

El

~ ' 8 0 ~) @ @

(F.~ @ ~ .. u,l

0 ~11\\1, ((;) ~~~~,:.;: @

j 1\i\:111"'\:o~i 4

Fig. 6. - 1, cerce! de aur; 2, 5, 6 obiecte.de bronz; :J, 4 obieclc de corn, dcscopcrilc in siipiiturile din 1909 (dupa D. Pccurariu).

cautare de inscriptii ~i de dcscoperiri senzationalc, 1asnd n urma un teren ce nu prea ,cer-cetat ~i cur,tit cu rost ~i socoteala" 46

Pornind la lucru cu gndul ca trebuie s faca ,mai mult opera de reparatie", G. Murnu a nceput sa degajeze n ntregime via principalis, ,care ntr-o sapatura anterioara fusese abia spintecata, aratndu-se prin aceasta directia ei ~i existen~~t canalului ce o strabate n linie dreapta, strada propriu-zisa ramnnd nedescoperita ~i dcci necunoscuta". n campania din 1910, strada cu anexele ei au fost curatite de ,mormanele enorme de tarna ~i moloz ce le aco-pereau", pe jumatatea dintre poarta de E ~i basilica forensis, n total vreo 130 rn, nct la sfqitul unor lucrari ce au durat aproapc doua lu ni de zile, via principalis aparea ca ,o. cale larga, uimitor de larga pentru acele vrcmi, un fel de ,bulevard", de o frumusete ~i soliditate extraordinara" 47

Largimea totala a strazii este de 14 rn, din care partea caro:mbila, pe mijlocul careia se afla cana.lul ~i apeductul, are latimea de 7 rn, iar trotuarclc existente de o parte ~i de alta, de cte 3,50 rn fiecarc. Cite un porticus vialis acoperea. trotuarcle pe toata lungimea lor. Peste 80 de piese a.rhitectonicc (piedestaluri, fragmente de coloane ~i capiteluri), dintre care

Ci G.l\lurnu, Cronica siipilurilor arlleologice de la ce/alea Tropaeum-Adamclisi, BCMI, III, 1910, p. 140.

u Idem, Nol siipiiluri in ce/alea Tropaeum (1910),

3 - c. 1813

BCMI, III, p. 155-156. '

7 Ibidem, p. 157-158.

25

www.cimec.ro

multe pc locullor, eon:-;tituie elemente ,care nlcsnesc foarte mult neerearea unci reeunstruiri'' a porticelor. G. l\Iurnu a ajuns la convingerea ca nu numai canalul, ci ntreaga stmd era pavata cu lespezi de piatra, iar cu privire la datare, via principalis i aparea ca ,o rceon:-;truire sau o constructie ulterioar, facut n urma unei distrugeri violente a cetatii. Canalul, n zidurile cruia constata existenta aceluia~i mortar alcatuit din var gras, cenu~a, crbune ~i earmida sfar-mata, ca fji la basilica .forensi.~, era atribuit epocii lui Constantin cel Mare ~i Liciniu. n :-;chimb, ,divcrsitatea ~i disparitatea elemcntelor const.itutive" ale porticelor eP aeopereau trotuarele, dar mai ales capitelmile ionice-imposta, care ,arareori snt mai mult deet ebo~mi", l ndreptau spre ,o epoca trzie, apropiata de aceea a lui Iustinian", iar ntregul :;;istem urbanistic sprc oricntul grecesc n frunte cu Comtantinopolul 48 .

ln cursul aceleia~i campanii s-a sa pat la S de a~a-numitul port.:us (IJasilica) forensis, unde a fost observat existenta unei constructii mai vechi. Pe panta de la, N de cifjmelele satului au fost identificate ,cinci cuptoare de var antice", dintre carc au fost sapatc doua. De a~emenea, s-au cercetat apeductele cetatii, constatndu-se ca acestea erau n numar de patru, venind din diferite directii, iar n apropiere de Adamclisi, G. Murnu a ajuns ,pe urma unui val roman", n legatur cu care nsa nu ne-a lasat date mai amanuntite. ln acela~i timp s-a ngrijit de terminarea constructiei Muzeului din Adamclisi 49 llitima lucrare pe care a fcut-o G. Murnu n legtura cu cetatea Tropaeum a fost publicarea monumentelor de piatra din colectia acestui muzeu 60

ln urma demisiei lui G. Murnu, n postul de director al 1\Iuzeului national de antichitat,i a fost numit, la 15 decembrie 1910, Vasile P~hvan, pe atunci profesor agregat la Facultatea de litere din Bucure~ti (dos. MNA, 1910, f. 268). Spre deosebire de nainta~ul sau, noul director n-a voit Ra mai reia sapaturile la Adamclisi, aratnd ntr-un documentat raport, naintat la 13 octombrie 1911 ministrului Instructiunii ~i al Cultelor, cauzelc carc l-au dcterminat sa parasea.Rca ,dcocamdat" acestc Hpaturi:

1. ,Cetatea de la Adamdi~i :-;e ntindc pe o Huprafata df1 peste 12 ha ~i a pastmt ruitw diu 3 epod foartc dcoscbite, earc ~e suprapun ~i l'e ntretaie u n~a fel, ea ecrcetarca lor prin mijlocul ~a pat urilor eere, pc lnp:a o met oda irepro~abila, o atent ic ~i o priee pere deoscbita din partca per~onalului cle :,;upravcghcre, care perwnal in asemcnca mprejuriiri trebuie ncaparat sa fie eompu~ ah~olut, numai !lin oamcni cu o buna prcgatirc ~tiintifidi. Accst persona] lipse~te muzeului; el trchuic recrutai ~i prcgatit de aci nainte ...

2. Sapturile in 1recut }nacticate aci, 1ocmai din lipsa aeestui personal, au fust fcute cu a1ta nepriccpere in punetul de vedere tehnic, nct au facut cxtrcm de dificile sapaturile ult.erimtrc prin fa pt t:l ca toata eantitatca de moloz, cc a fost scoasa din intcrior, a fost aruncata chiar la margillea ectatii, pe zidul nconjurator ~i pc 1 urnuri ...

3. 1ntinderea cet~ii, peste 12 ha, reclama u munc mult mai in1cnsiYa dect ce:t pc ('ctre o putcm faee noi cu suma de 5 000 lei. .. Se luereaza aci de peste 20 ani ~i totu~i numai o midi, pmte a intcrioriului a put ut fi ata la iveala; ~i daca ar fi sa continuam cu acela~i :-;istcm, poa ca duprt alti 20 ani de munci'i.., nca n-am izbuti sa sfr~im aceasta lucrare, care C'll :-;tann dl' azi :L luerurilor, ameninta srt devie interminabila ... S-ar imobiliza astfcl

~i putilwle forte de eare dispune muzeul, *i nse~i cuno~tint,ele noastrc asupra mprejurrilor istoricc in euprinsul tarii noastrc ar sta pc loc ... Imobilizndu-ne deci la Adamclisi pentru Illlti multa vremc, am condmnna nsa~i ~tiinta istoriei la imobilizare ~i acesta cred ca nu poate fi idcalul nimanui. . . C'ondul;ii mai ales de accast din urma consideratie, am hotrt ca sa su:o~pcndam deocamdata sapai urilc de la Adamclisi, pna cnd bugetul statului ~i organizarea administrativa ~i ~tiintifica a muzeului ne vor permite ca sa pornim ctcva campanii ntr-un stil larg, a~~L cum reclama mprejurrilc de acolo ... " 51

n sehimb, ntemeindu-:-;e pe rezultatele sapaturilor conduse de Grigore Tocilescu, dintrc carc in:-;criptiilc ~i unele din cele mai importante monumente arhitectonice fusesera deja

cs Ibidem, p. 158- llil; 1\', 1911, p. !l- 82. u Idem, Cronica s

publimtc, Y a~ ile P:\rvan a intocmit un temeinie H1 ndiu de Hinteza i~torico-a.rhcologica, cc comti-t.uic pina a~Hizi baza informatiilor cu privire la ectatea din Valea Urluii 52

Dupa o ntrerupere de aproape un :-;fert de secol, explorarea ruinelor romane de la Adamclisi a fo~t reluata in anul lr33 P Paul Nicorcscu, pP atunci profesor ln. Universitatea din Ia~i. Noilc sapaturi ~i propunean sa l:"'tnmreasca unelc probleme csentialc ale ;tori('i cetat Tropaeum ~i monumentului triumfal, n1r-tln moment n care da.tarea. aeestuia din nrma ern pusa din nou n discutie ~i atribuita, pe baza unor observat de detalii arhi1cctonicc ~i de con-:-;ideratii Rtilistice, epocii lui Constantin cel Mare 53 Sapaturile au continuat n vrco zece campanii de cite aproximativ o luna, aproa.pe n fiecare an, pn n 1943 inclmv 54 Din pacate, elc au fost executate cu mijloace materiale ~i tehnice mult mai redu:-;c dect pc vrcmea lui 'l'ocilc:-;cu, iar dcsprc rczultatele lor nu ne-n. ramas aproape nici o informatie scrisa, cu cxccptin. unei wurte notitc 65 ~i a unui ra port sumar de sapaturi 66, la care se adauga ~tirea despre o comunicar0 }>rivind fragmentul de inscriptie provenind de ln, monumentul triumfal ~i descowrit de I-I. Brtz n 1909 n turnul de S (nr. 22) al portii de E, fragment rcg;al-iit de P. Nicmweu dupa 30 de ani, fra sa cunoasea pc prinml lui deseoperitor 57

Pc bn.za accstor extrem de srcacioasc informatH publicate, a unui jurnal de sapaturi n manuscris, ntocmit de catre D. Ciurea, asistentul lui P. Nicorescu, pentru sapaturile din anii 1935 ~i 1937 - 1940, a diferitelor informatii verbale ~i a constatarilor pc teren, se poate reconstitui cu aproximatie activitatea desfa~urata sub conducerea lui P. Nicorescu la Adamclisi ntre anii 1933 - 1943. Aceasta a constat n ,degajarea [n continuare] a zidului de ineinta ~i a turnurilor ora~ului antic, urmrind totoati\. [ca ~i Tocilescu] eventuala descoperire de noi monumente epigrafice" 58 Astfel, s-a degajat, pe o mic adncime, fata interioar a zidului de incinta pc laturile de S, E ~i N ale cetatii ~i s-a golit de pamnt majoritatea turnurilor de aprare situate pc aceste laturi, dintre care cel mai bine pastrat este a~a-numitul ,turn al bazinului" (nr. 21), de pe latura de E (fig. 7). Totodata s-a urmarit traseul zidului de incinta n.l ,bazinului de apa" din coltul de S-E al cetatii. n intcriorul cctii.tii s-au efectuat uncle son-daje de control n zona hazilicii forensis ~i s-n.n urrnarit, aduendu-::;c la lumina, unele inseriptii rcfoloRite n zidurile unor eonstructii dintrc vin principalis ~i hazili

Fig. 7. - Turnul T21 : 1, vedere spre V; 2, vedere spre E

28

www.cimec.ro

intrerupte din lipsa de fonduri ~i de mijloa.cele tehnice necesa.re pentru un ~antier a.rheologic de mare a.mploa.re, cum trebuia. sa fie ~a.ntierul de la. Ada.mclisi.

ln a.nii 1960 !Ji 1963, cu prilejul rea.ducerii (1963) !Ji a.!Jezarii in jurul nucleului de zidarie al monumentului triumfa.l (1964) a. pieselor sculptate (metope, creneluri, frize, trofeul pro-priu-zis) a.pa.r~innd a.cestuia., tra.nsporta.te in timpul lui 'l'ocilescu la Bucure~ti, Institutul de a.rheologie a relua.t sapaturile n punctul respectiv, unde au fost executate pa.tru sec~iuni radiale pe monument, facndu-se noi observa.~ii ~i descoperiri 62

lncepnd cu a.nul 1968, n urma. unor discu~ii ntre reprezenta.n~ii Aca.demiei Republicii Socialiste Romnia. cu ai Consiliului culturii !Ji educa.~iei socialiste ~i ai jude~ului Consta.nta., la. ca.re s-a.u a.daugat a.l~i specia.li~ti romni ~i straini, lnstitutul de arheologie n cola.bora.re cu Directia pa.trimoniului cultural na.~iona.l, au relua.t sapaturile a.rheologice urmate de lucrarile necesa.re de protectie !Ji consolidare a.tt pe dea.lul monumentului triumfa.l, ct ~i pe pla.toul din va.lea. Urluii, unde se a.fla ruinele cetatii Tropaeum Traiani, !Ji n mprejurimi. Pentru sapaturile a.rheologice a. fost a.lcatuit un colectiv din cercetatori de la. Institutul de a.rheologie (Ion Ba.rnea., responsa.bil, Miha.i Smpetru, Al.-S. ~tefa.n, Ioa.na. Bogda.n Cataniciu, Al. Ba.rnea., Ca.trinel

Domanean~u (1970 -1971), P. Dia.conu (responsa.bil a.djunct n 1971 ), la. ca.re s-a.u a.laturat, ncepnrl din 1969, muzeogra.fi de la. Muzeul de a.rheologie din Consta.nta (Ra.du Oche~ea.nu, Maria. Munteanu, Miha.i Irimia. (1969), Gheorghe Pa.puc, Constantin Scorpan). La. campa.niile din 1970 ~i 1971 an participa.t !Ji doi arheologi din Ia.~i: regreta.tul profesor Nicolae Gosta.r !Ji Constantin Iconomu, n 1971. Campaniile anua.le de sapaturi au dura.t cite 2-3 luni de zile, de obicei n lunile de vara, cu prelungiri uneori pna n octombrie, lucrndu-se concomitent sa.u pe rnd in diferitc sectoare de teren, n fiecare din a.cestea cu cite o echipa de circa 10 lucratori sub conducerea. unui specia.list arheolog, responsa.bil de sector. Noile cercetari urmaresc obtinerea. de date pe baza carora sa se poata reconstitui ct mai exact istoria. ora~ului !Ji a. celorla.lte monumente romane de la Ada.mclisi. ln a.cest scop, s-a nceput saparea. sistema.tica, pe niveluri de locuire, a. suprafe~ei ntregii ceta~i. Totoda.ta au fost relua.te sapaturile la uncle monumente nedezvelite n ntregime, efectuindn-se cu aceasta ocazie ~i o verifica.re a. datelor ~i concluziilor ob~inute mai nainte. ln general, se are n vedere dezvelirea. ruinelor ora~ului romano-bizantin (secolele IV - VI), nal~a.t peste darimaturile cladirilor din secolele II - III, ale caror ma.teriale de

construc~ie le-a folosit n mare parte. Pe a.locuri se efectueaza sondaje n stra.turile mai vechi, pentru culegerea. unor date cu privire la municipiul din secolele II - III ~i la a~ezarea. getic a.nterioara cotropirii romane.

Pna a.cum s-a efectua.t curatirea. ntregului teren de tufi!Jmile ca.re pc a.locuri, mai ales n turnuri !Ji pe locul vcchilor sapaturi, crescusera din non ; s-au nlatura.t gramezile mari de pamnt depozitate naintea. !Ji na.poia portii de E, lnga turnmile ce o flancau ~i n diferite puncte din interiorul ceta~ii. S-au dezvelit cladirile ~i strzile existente la N ~i S de via principalis, ntre latura. de E a. cetatii !Ji cele doua bazilici cre~tine - ,simpla" ~i cu transept. S-a. descoperit n ritregime bazilica ,simpla" cu anexele ci, cfcctundu-se de-a lungul axului longitudinal o sectiune de control pentru determinarea etapclor de constructie ale acesteia.. S-a relua.t, efectundu-se a.proape n ntregime, dezvelirea strazii principale n jumatatea. ei de V, cu parte din cladirile situa.te de o parte !Ji de alta.. Un mare sector n care au a.ctivat arheologii din Constan~a este latura c S - S-V a cetat pn:1 la poarta de V inclw;iv, care a fost dezvc-lita in ntregime !Ji consolidata in cea mai mare parte, n exterior. Tot aici, n interiorul ceta~ii, s-a.u efectuat unele sondaje ~i r-;paturi de tmti mica ntinere, urmnd sa fie reluaie ~i extiuse u viitor.

Pc ani, campaniile de sapaturi se prezinta dupa cum urmeaza:

I. ln anul 1968 s-a sapat pe dea.lul monumentului triumfal !Ji la cetate. Pe dealul monumentului s-au relua.t sapaturile la. fostul a.lta.r militar roman, unde au fost

escoperite mici fragmente din inscriptia. de la fa.ta.da ~i ceramica din epoca respectiva (Mihai Smpetru).

n Responsabilul slipli.turilor prof. Em. Condurachl. La sliplituri au partlclpat 1\l. Smpetru (1960 ~~ 1963)

~~ A. Petre (1960). Rezultatele acestor siipiiturl :m fost puhlicate de M. Samp etru, op. cil.

29

www.cimec.ro

La cetate s-a sapat n zona portii de E, ntre aceasta ~i bazilicilc siLuate spre V, de o parte :;;i tle alta a strazii principale (bazilica ,simpla" ~i bazilica cu transept). La N de ~:~trada principala s-a continua,t dezvelirea elairilor din secolele IV - VI. S-au escoperit piese sculpturale, ceramica, diferite obiecte marnnte, ~i ctev

pcntru dczvelirea. ruinelor unui mare edificiu, situat ntre basilica forensis ~i la,tura, de S a cetaW (l\Iaria Munteanu, Gheorghe Papuc, Radu Oche~eanu);

5. Sectorul porfii de V. S-au sa pat pa tru sectiuni la S-V de baziliea ,cisterna ", n scopul degajarii n ntreg1me a ruinelor din aceasta zona, ause la lumina partial n nrma sapaturilor mai vechi. lntr-o sectiune s-a, descoperit un altar nchinat lui llereu[('8 Hipensi.'l (Nicolae Gostar) 67

IV. ln 1971, s-a sapat n urmatoarele sectoare diu interiorul ~i diu afam cetatii: 1. Sectorul turnulni Tl. S-a continuat :;;i terminat seqiunPa nceputa in 1970 la N

de turn, degajndu-se paramentul exterior al zidului de incinta in punctul de nuire cu ~west turn. S-a constatat ca zidul fusese demantelat sistematic, n vederea refolo:rii pietrei ca mate-rial de constructie. ln a,ceasta sectiunc au fost efectuate sondaje pna ht pftmntul steril, n scopul urmaririi succesiunii stratigrafice a depunerilor din secolul al II-lea pna la sfr~it.ul seco-lului al VI-lea. La E de turnul Tl s-an executat trei sectiuni radiale, pentru stabilirea asppc;-tului, traseului ~i datei constructiei canalului de scurgere care coboara din cetate, trecnd pe sub poarta de E ~i ndreptndu-se mai departe n afara, spre valceaua din partea de E-N -E a cetatii (Ion Barnea);

2. Seclorul turnului T22. La S de acef\t. turn, de o parte :;;i de a,lta a, zidului dt> ilwint, s-a continuat sectiunea nceputa n 1970, stabilindu-se stratigrafic mai multt> faze ue exi,;-tenta a cetat. Doua sectiuni n cruce n interiorul tnrnului au adus _la lumina gropi e uz casnic, continn ceramica romana ~i daciea din secolele II - 1 Il e.n. In intl'I'iorul cet~Lt,ii s-a continuat degajarea unui edificiu de la S de ria principalis, n apropiena 1 mnului 22 (Ioawt Bogdan Ca.taniciu);

3. Sectorul dintre latura de E a cetiitii ~i bazilica ,simplii". La, N de via prirwipalis, ntrc zidul de incinta ~i lmzilica, ,simpHV', 8-a.u sa pat doua noi sec~iuni (85 ~i S6 ), lungi de circa, 40 rn fiecare, continuuclu-Re descoperirea ruinelor edificiilor romano-1Jizantine (8ecolele IV -VI) clin acest sector. Printr-tl secFune perpendiculara pc via prineipalis, la, E de bazilica. ,sim pla", s-a efectuat un sondaj pna n stratul stail. La extremitatea de S a sectiunii s-a degajat

9-10. Sectorul dintre basilica .forensis ~i latura deS a cetalii. Aproximativ la jumatatea dist.antei dint.re basilica .forensis ~i latura de S a zidului de incinta, s-a continuat dezvelirea prin sectiuni a ruinelor unei mari constructii, pro babil locuinta ( domus) unui aristocrat din ultima etapa de existenta a cetatii (Maria Munteanu). !mediat la S-V de aceasta locuinta este n curs de degajare un complex de alte locuinte din aceea~i perioada trzie, dintre care una prevazuta cu hypocaust 89

11. Latura de S a cetatii. Operatia de degajare sistematica n exterior a laturii de S a cetatii, nceputa n 1970, a fost continuata n 1971 prin sectiuni exterioare, perpendiculare pe zidul de incinta. Cu aceasta ocazie au fost dezvelite partial platformele masive de zid ale unor

turnur~ apartinnd cetat a carei constructie a nceput probabil n ultimul deceniu al secolului al III-lea, dar n-a fost terminata 70 Cu privire la zidul de incinta din anul 316 s-a facut obser-vatia ca paramentul din blocuri de piatra mai mari ~i cioplite regulat, a fost sistematic deman-telat n cursul secolului al X-lea, n vederea refolosirii pietrii ca material de constructie, pro babil pentru valul de piatra dintre Axiopolis ~i Tomis (Petre Diaconu ~i Gheorghe Papuc).

12. Sectorul porJii de S. Importante observatH cu privire la etapele de constructie ~i de refacere ale zidului de incinta s-au facut n zona portH de sud a cetat, unde au fost dezvelite

~i temeliile unei mari constructH exterioare (Radu Oche~eanu). 13. Apeductele. n afara zidului de incinta, prin sapaturi, sondaje, interventii de salvare ~i cercetari de suprafata, s-au studiat cinci apeducte situate pe cele doua versante ale vaii de la S-E de cetate. S-a precizat traseul ~i s-au examinat tehnica ~i fazele de constructie ale acestor apeducte 71

14. Tumulul de pe dealul monumentului. S-au reluat sapaturile de mult ntrerupte la tumulul roman situat la N de monumentul triumfal, n scopul verificarii situatiilor nregistrate aici n secolul trecut. Prin sectiunile trasate la V, E ~i S, s-a studiat att partea exterioara a movilei construite din ziduri concentrice de piatra, cu umplutura de pamnt ntre ele, ct ~i inelul central. S-a urmarit precizarea raportului cronologic ntre turnul ~i monumentul triumfal. De asemenea, s-au studiat elementele constructive ale acestuia, n vederea consolidarii lui (Mihai Smpetru) 72.

V. n 1972, ntreaga suprafata a cetatii, inclusiv presupusul bazin din coltul de S-E, a fost mpartita n 63 careuri, fiecare cu latura de 50 m. Numerotarea lor s-a facut de la V spre E, ncepnd din coltul deN-V al cetatii. S-au continuat sapaturile n cetate ~i pe dealul monumentului triumfal. n cetate s-a sapat n urmatoarele sectoare :

1. Poarta de E. LaS de aceasta poarta s-au ncheiat sapaturile urmarind stabilirea fazelor de constructe ale zidului de incinta din acest loc ~i s-a continuat degajarea edificiului de mari dimensiuni din secolul al VI-lea, existent laS de via principalis. La circa 50 rn Ede poarta s-au cercetat cele trei apeducte ce se ndreapta spre intrarea cetatii (Ioana Bogdan Cataniciu). LaN de via principalis, ntre bazilica ,simpla" ~i latura de E a cetatii, s-a continuat dezvelirea prin sectiuni, ~i apoi prin nlaturarea malurilor dintre acestea, a ruinelor de construcvii din secolul al VI-lea c.n. (Alexandru Barnea).

2. Bazilica ,simpla" (A). S-a dezvelit n ntregime atriul bazilicii 73, strada existentala V de acesta ~i parte din ncaperile cladirii ce se nalta dincolo de strada. Sectiunea deschisa de-a lungul a.xului bazilicii a dus la descoperirea unei cripte sub altarul acesteia (Ion Barnea).

3. Latura de S a cetatii. S-a continuat degajarea n exterior a zidului de incinta, ntre turnurile 17-18. A fost adusa la lumina temelia (platforma) de zid cu mortar a unui turn a.nterior etapei de constructie Licinius - Constantin (316) 74 ~i s-au precizat doua refaceri ale zidului de incinta romano-bizantin (secolele IV -VI). Cercetarile au confirmat ca paramentul zidului de incinta a fost demantelat sistematic n secolele X - XI (Gheorghe Papuc). La poarta

81 C. Scorpan, Fouilles archologiques d Tropaeum Tra-lanl, Zone C, 1971, Pontica, 7, 1974, p. 339- 362.

70 Gh. Papuc, Nouvelles donnes sur l'dification de la cit Tropaeum Tralani, Pontlca, 6, 1973, p. 117 - 128; Idem, Citeva considera/if prlvind construirea zldulul de lncintcl al cettl/ii Tropaeum Traiani, Pontlca, 7, 1974, p. 325- 337.

32

71 AI.-S. ~tefan, Apeductele celtlfii Tropaeum Traianl, BMI, 41, 1972, nr. 3, p. 43- 53.

72 Da ela, N. S., XVI, 1972, p. 325- 328, nr. 1. 73 I. Barnea, Atriile bazilicilor paleocre~line de la Tro-

paeum Traianl, SCIVA, 26, 1975, 1, p. 61- 65. a V. mal sus, nota 70.

www.cimec.ro

de S s-a stabilit stratigrafia depunerilor din epoca romano-bizantina secolele IV-VI) ~i s-au dczvelit n ntregime temeliile unei construcW exterioare (Radu Oche~eanu).

4. Pe dealul monumentului s-a sapat n continuare n partea de E a tumulului de la N de monumentul triumfal, facndu-se noi observatii cu privire la sistemul ~i data de constructie a acestuia (Mihai Smpetru) 7s.

VI. n campania din 1973 s-au continuat sapaturile numai in trei sectoare principale de la cetate :

1. Sectorul porJii de E. S-au dezvelit in continuare ruinele cladirilor ce se inaltau de o parte ~i de alta a stradelei perpendiculare pe latura de S a strazii principale. !mediat la V de turnul 'l'22 s-au descoperit temeliile unui turn in teri or din secolele II-III. Printr-o sec ti une trasata n af

1. Jl ia principalis. S-a degajat cea mai mare parte din jumata,tea de V a strazii prim+ pale (c(a 100 m lungime ~i 17 rn latime), cu portiuni din cladirile situate la N "i la S de aeem;t a. R-an pfectnat unelc sonllaje pentru identificarea celor mai vechi urme de locuire ~i pen1m Htahilina stratigrafiei n zona respectiva (lon Barnea, Ioana Bogdan Cataniciu, Alexan-drn BarnPa).

2. Poarta de S. S-a cercetat zona extramurana diu fata port de S, plus o supraJat,a de 40 m 2 diu interiorul ,bazinului" situat imediat la E. S-a dezvelit un cuptor pentru cera-mica, construit n secolele IV-V, n apropierea portii. S-a reluat cercetarea zonei din interiorul eP'itii, imediat lnga poarta de S (Radu Oche~eanu).

3. Latura de S-V a cetatii. S-au degajat n ntregime la exterior, n vederea restaurarii, turnurile 17 ~i 16, precum ~i curtina dintre turnurile 15 - 16. S-au relua.t sapaturile la poarta de V, degajata de Tocilescu, dezvelindu-se n ntregime turnurile situate de o parte "i de alta (14 foii Hi). in interior s-au cfectuat sapaturi la N de via principalis, n fata intrarii n turnnl '1'14 (Gheorghe Papuc).

4. Apeductele au fost urrnarite n continuare la intrarea n marcle bazin din coltul de S-B al cetatii (Al.-S. ~tefan).

5. Pe dealul monumentului au continuat sapaturile la tumulul funerar. S-a urmarit in special raportul stratigrafic ntre monumentul triumfal ~i tumul (l\Iihai Smpetru).

n campanille anilor urmatori se va continua degajarea "i restaurarea incintei pe latma de V, ntre poarta mare de pe aceasta la tura ~i turnul din coltul de N-V al cetatH. Paralel v or fi dezvelite constructiile extramurane din apropierea incintei, studiindu-se raportul cronologic

~i functional dintre ele. Aceea~i operatie va trebui efectuata pe latura de S-E ~L incintei, ntre poarta mi(a de pe latura de S ~i poarta mare de pe latura de E. Aici va fi urmarit~"t n mod Hpecial conRtntcta anexa a marelui ,rezervor de apa" ~i raportul ei fata de cetatea propriu -ziRa.

n interimul cetat yor fi continuate sau reluate Hapaturile de verificare, in YPderea n:-;tau-rftrii, la unele mari construqii dezvelite de Tocilescu (basilica Jore11sis, bazilicile ,:-;impla" (A), de.marmnr. (B), ,cisterna" (C) ~i cu transept (D), cu anexele lor. De asemenea, va fi dt>gajahl n continuare strada principaH'i. orientata N -S (cardo), cu parte din cladirile :liact>nte, pt port.iune~t dintre lw.'lilica forensis ~i poarta mica de pe latura de S a cetat. V or fi dscoJwritP n ntregime ~i consolidate unt>le cladiri mari a earor opera~.ie de ezvelire a nceput mai d

Il. STRA TIGRAFIA

Ioana Bogdan Cataniciu, Alexandru Barnea

J) in! n toate sondajele stratigrafice efectuate n anii 1968 - 197 5 do ar sectiunea, de pe la tura, de E a incintei, n dreptul turnului de poarta T22 (sector n -- SI), :t avut ca urmare ob~inerea stratigrafiei complete, nederanjate a ceta~ii Tropaeum Tmiani (fig. 8, 9, 10). Vom folosi eci rt>zultatele acestui sondaj ca baza pentru descrierea stratigrafiei ceta~ii.

Sondajul stratigrafic SI - la din sectorul D facut la 12 rn de intrarea de E a ora~ului arc pe de o parte avantajul ca nregistreaza toate fenomenele de natura constructiva ~i istorica ale incintei, dar pe de alta parte tocmai data fiind importan~a por~ii n topografia unui ora~, a unei fortarete ~i schimharile multiple prin care ea trece, sapaturile pot sa surprinda aici momente de refaccre care sa nu aiba valabilitate pentru ntreaga stratigrafie a orat;~ului. n atwasta faza a cercetarii nu avem investiga~ii de control pe toate laturile incintei. Pe ct am pu tut sa ne dam Heama, am exclus acele observatii care aveau un rost particular, legat doar de eons! ructia portH Sapaturile stratigrafice efectuate n sectoarele A, R ~i C vor fi discuta te n ntsura n c:tre completeaza observatiile in scctiunea SI, in Hectorul D.

Pla toul pe care s-a construit cetatea de la Adamclisi este eonstituit din loess galben deschis, ve c;ue l-am gi1sit n toate sonajele la baza depunerilor arheologice, la -4-4,50 rn, fa ta de nivelnl solului actual. n acest pamnt galben s-au descoperit, n ouii, puncte - n sonajul dPctuat n interiorul turnului T22 (S VIla) ~i n sondajul de pc v1:a principalis (SXI, sector B -C) - ft';tgrnente de vase preistorice ntregibile, provenind probabil din necropole (fig. 140).

Peste parnntul galben la -3,90 - 4,50 rn, se afla un strat (NI) de pamnt brun-nchis, easupl';l, rea irH'i ntd de un sLrat; de mortar ~i sfarmaturi ilt> piatr:i, gros de 0, LO - 0, Hi rn (NII ), raspnd iL JW o d h.;tanta dt> tl rn n interiorul incintei. Dat fiind l'apt ul ca la acest ni v el au exist.at i;li fo.

Fig. 9.- Imagine partial a peretclui deS al sec~iunll SI, sector D.

~

Fig. 10. - Imagine a sectiunii Sla, sector D.

J6 www.cimec.ro

c:... '""'l

v !1 8 7 6 5 4 , s E --------------------------------_:z:_:id::._:tk::incinli /46m-+

0 1 2m

v

NVIA NV NIV

,1111111111111111111111,1111~~

N 111 ----==~~~~~2'Z2~!ftzz~:tz'~ NU-----

__ , 7,0--;.;~.-~~--~-:~. ~ \ ~ -_f ~ ..

1 - ~ \ .""' ,/ - - \ 1 \ ,,\,.,,, ..... ~~ \/,/-1 ~"),J~ ,-r-'-. N v ~./'>-~~-7~

.. . ".:. ,-. . . "/>. :-Y.f; -j .....:.:~~-~-~ ljllll'fl.1+NIV ~-

~-2.~8

(20i'\Cj(~J\'~'..:I-;,',~; ~~~~N~~;.m~~.nWA'~

Fig. 11. - Profilul de N al sectiunii SIII, pianu! aceleia~i sectiuni cu locul descoperirii

de denari.

sector A; tezaurului

Fig. 12. - Profilul de ;-.; al secpunii SIY, sector A. l

mi~~~~----~~-===~=~=====~====~~=~~=~=====~~~~~~~~~~rr=~~~=~=~=~====~=~==~~~~~~~~~~~=========

www.cimec.ro

in exteriorul cetatii, peste NIII elo\t.e dP]JU:-\ un strat de pamnt adm;, gros de aproximativ 0,40 - 0,50 rn, ca.re com~tituie baza pentru uivclul Ile calcare NIVA. Acest nivel trebuie sa fi avut o durata n timp d

para.ment aruncate pcntru a o umple. Acum arc loc con~truirca. locuinelm extmmurane, def>co-perite n zona portii de E {f;ector A ~iD). tn interiorul cetatii, nivclul sc aflala -2,60 - 2,70 m

~i ef;te marcat de pietre ~i lut batut. Nivelul penultim de locuirc constatat f;tratigrafic (NV) la --1,90 - 2,20 m (n intcriorul

cPHitii la -1,10 m) se :-;prijina pc un pamnt cenu~iu-lutos gros de 0,30 - 0,40 m, carc s-a depus peste nivelul anterior (NIVR). Nivelul este bine marcat de pamnt batut sau pavaj de piatra pc care se afla ccnuf;\it ~i huciti de carbune. Depunerea arheologica de peste nivel are o nuanta ro~iatica din cauza resturilor de caramida, tigla, chirpici ~i pamnt ars. n apropierea zidului de incinta, acest nivel sfr~it printr-un puternic incendiu, zace peste un strat de piatra cioplita ~i mortar gros de 0,30 - 0,40 rn, dovacla unei activitati constructive cle mari proportii. Nivelul, foarte bine cunoscut prin sapaturile n suprafata, este caracterizat printr-o renflorirc a vietii n cetate, fenomen observat att n zona incintei, care sufera o noua refacere, ct ~i n interior, unde se reconstruiesc edificiile vechi sau se construiesc altele noi. Este momentul n care se construie~te, in vremea lui Anastasius, bazilica clenumita ,simpla" (A); moment exprimat i'ltratigrafic prin placa cle mortar amestecat cu caramida pisata, din extremitatle cle V ale sectiunilor SHI, IV, V din sectorul A; placa de mortar s-a descoperit la aproximativ -1 rn, avnd grosimea de 0,15 - 0,25 rn ~i ntinzndu-se pe o suprafata de peste 15m2 (fig. 12). Am presupus ca aceasta placa este de fapt groapa de mortar folosita la edificarea sus-numitei bazilici, la a carei zidarie s-a folosit mortar identic. Dealtfel, la curatirea unei gropi din seco-lul al VI-lea, care a perforat o margine a gropii de mortar, s-a gasit o monecla cu efigia lui Leon (457 - 474), batuta la Constantinopol: moneda poarta urme de mortar cu caramida pisata din groapa cu mortar, care deci, a fost utilizata dupa cmiterea ei. Se pare ca acum sc folose~te ~i la rcfacerea. incintei un mortar amestecat cu putina caramida pisata, fapt ce se poate deduce din prezenta unei lentile de mortar cu pigment de ca.ramida ~i resturi de la cioplirea pictrii (lnga 7.idul de incinta, groasa de 0,27 m, treptat subtiatit spre interior).

Sfr~itul acestei etape de locuire este marcat de o pnt

tor A). Peste aceste gropi s-a depus un strat de humus gros de 0,20 - 0,30 m, observat doar in punctele unde sapaturile arheologice de la sfr~itul secolului al XIX-lea - nceputul secolului al XX-lea, nu l-au curatit n ntregime sau nu l-au deranjat prin evacuarea peste el a pamntului din cetate. Pe ntreaga suprafata a ceHWi se afla un strat de humus bogat n urme arheologice, gros de 0,30 - 0,50 rn.

N 5

Fig. 15. - Profilul de E al sondajului SX, sector D, pe drumul de acces in eclate, ln rata portii de E.

Fig. 16. - Profilul de N al sondajului din ncaperea edificiului D3.

Cea mai fidela repetare a situatiei din SI ~i Sia, sector D, s-a obtinut n SX, n urma unui sondaj perpendicular pe drumul de acces n cetate (fig. 15), unde a fost descoperit un zid de sustinere al unui apeduct sau al unui drum. .

n tot cuprinsul cetatii s-au constatat ultimele trei faze de existenta cu acelea~i caracteris-tici, ca ~i n zona turnului T22. Doar n sondajele practicate n partea central~ ~i de N-E a cetatii s-au putut identifica urme ale nivelurilor anterioare. n general, n zona din interior primele trei niveluri snt rava~ite de constructiile din secolele IV -VI e.n., a~a nct este destul de dificila deliinitarea lor. n interiorul ncaperii y aedificiului D3, am practicat un sondaj (fig. 16) din care a rezultat un bogat material roman timpuriu aflat n stratul arheologic, gros de 0,40 - 0,50 rn, de deasupra pamntului viu.

Singurul sondaj stratigrafic pe latura deN 4, n dreptul turnului T6 (fig. 17), a avut ne~ansa sa cada ntr-o zona complet deranjata de constructii din secolele IV - VI e.n. ; totu~i s-au

Sondaj efectuat in 1975, numal in lnterlorul lucinlcl in zona turnulul TG.

40

www.cimec.ro

constatat urmele unei locuiri pentru secolele Il - III e.n. n mica por~iune nederaij"ata s-a putut determina deasupra pamntului viu, un strat gros de 0,70 - 0,80 rn de pamnt lutos de culoare bruna, pigmentat cu cenu~a ~i carbune ~i continnd cioburi romane, pe care l-am

~onsiderat stratul de cultura din secolele I - III e.n. Deasupra lui se afla un nivel de cii.lcare acoperit cu o depunere de 0,05 - 0,08 m cenu~a. De acest nivel ~ine un zid, construit n tehnica obi~nuita, legat cu lut galben ~i taiat de zidul de incinta. Pe celde-al doilea nivel bine pastrat, la -1,50 m, am descoperit o moneda de la Liciniu al II-lea (321 - 324); de aceea sntem tentati sa-1 consideram constantinian (NIV). Se succed apoi, ca peste tot n cetate, nivelurile NIVB, NV ~i NVI.

Pe via principalis, n SXI (fig. 18) s-a descoperit n ncaperea C4a, un canal de scurgere desfiin~at anterior nivelarii de la nceputul secolului al IV-lea. Acest canal, databil n secolele II - III, are aceea~i direc~ie cu canalul strazii principale a cetatii romano-bizantine ~i se afla la aproximativ 5 rn S de axul acestuia. tn aceea~i zona, sondajul SXIII - XIV (fig. 19) orientat paralel cu axul strazii ~i la N de el,. a surprins, dupa cite ni se pare, panta unui ~ant sapat de la nivelul din secolele II - III. Presupusul ~ant, de -1,50 rn ~i cu deschiderea probabila de 4 - 6 rn, este perpendicular pe via principalis.

n interiorul bazilicii ,,simple" r sectiunea de pe axul longitudinal al aeestei constru~ii a obtinut date privind existenta unor edificii impozante din secolele II - III e.n. Tezaurul de denari imperiali descoperit n sectorul A ~i continnd monede de la Nero pna la Septimius Severus, n care ultima moneda dateaza din jurul anului 204, era ngropat pe temelia unui zid legat cu pamnt, apartinnd unei cla.diri d;truse anterior ascunderii tezaurului. Refacerile ulterioare, din secolul al IV-lea nu au mai tinut cont de temeliile acestei cla.diri acoperite de nivelarea constantiniana (vezi SHI, sector A).

Pe latura de S a incintei, doar o sectiune a atins pii.mntul viu att n interiorul, ct ~i n exteriorul zidului cetat> 5 (fig. 20). De~i sapatura nu a putut fi valorificata complet, totu~i pare sigur faptul ca n aceast.a zon:l. nu a existat o locuire puternica n secolele II - III, iar dupa nceperea constructiPi la incint.a a urmat o faza de ntreruperc deKtul de ndelungata 6 S-au determinat patru I\eluri ncadrate cronologic ntre sfr~itul secolului ~tl III-Ica - sfr~itul sccolului al VI-lea 7

Concluzia principali1 ol.Jt.inuta ca urmare a actualclor cercct.i1ri stmtigrafice rezida n faptul ca exista o locuire romana timpurie ~i ca aria ocupata de aceastalocuire a fost mai restrnsa dect cea romano-bizantina.

Cereetarile efectuate pna in prezent au avut, n primul rnd, rostul si1 evidentieze proble-mele ridicate de locuirea de pe platoul din valea Urluii ~i sa sublinieze necesitatea imperioasa a extinderii cercetarilor privind inceputurile acesteia.

E:xistenta locuirii romane timpurii n cadrul limitelor cehl.tii construite de Liciniu -Constantin de la Adamclisi, observate prin succesiunea stratigrafica din SI, sectorul D, repune n diseutie situatia stratigrafica de la Callatis 8, unde straturile diferite observate in timpul sapa-turilor au fost considerate umplutura adusa, 1,40 - 1,50 rn peste talpa fundatiei (1). Socotim necesara repblicarea n acest capitol, a profilului de la Oallatis, care prin analogie cu cel de la Tropaeum se poate interpreta corect, folosind doar datele legendei profilului (fig. 21).

Se constata ca, imediat peste talpa fundatiei mai lata dect elevatia zidului de la Oallatis, exista urma unei gropi n care a fost implantata aceasta fundatie ; groapa s-a sa'pat de la nivelul :;;olului vegeta.! ~i avea Hitimca fundatiei, ce ramne nsa ctiva centimetri sub nivelul de calcare de la care s-a nceput constructia; groapa, firesc, este plina cu resturi de la cioplirea pietrei. Peste acest niver constituit de pamntul vegetal s-a depus ~i este evident n profil, un strat uniform de ccnu~a ~i fragmente ceramice. Cele doua straturi ulterioare, pamntul galben-nisipos

6 Sectiune pe Tl8,.efectuat in l 069 de l\1. Irimia,diruia i multumim ~i pe accast cale pcntru amabilitatea cu care ne-a pus la dlspozitie ohscrvatiilc sale stratigrafice.

6 Gh. Papuc, Pontica, 6, 1973, p. 122 sqq. 7 Informatii primite de la 1\1. Irimia, R. Oche~eanu,

Gh. Papuc. 8 Al. Sncevcanu.:.. atras atcnp:.. pcnlru primn o:..r;'i

asupra cxislentel de}Junrrilor arlicologice naturalc iu

sectiunea publicata in Materiale, 8, 1962, p. 440, fig. 2. n sludiul su din Dacia, 13, 1969, p. 354, Al.S. discut tocmai aceasta neconcordan !ii ntre situa ti,, surprins de profil, da tele epigrafice ~i interpretarea lor de ctre autorii raportului de siip:Huri. Comparatia pe care sintem acum n m:isurii a o face, ntre profilnl pe inc.nta de la Tropaeum ~i ccl rlc ln Ca/la/is, confirmi\ lrmrinlri~ ohscrvatiilor lnl Al. S.

41

www.cimec.ro

""' ~ N

s

v

0 1 2 'm

E

--

~ ~~ / / NVI NV NIV

Fig. 19

Fig. 17

N

0 t

Fig. Hl

Fig. 17. - Profilul de E al sondujului declual in inlerior, pe lalura de i'\ a ineinlci.

Fi!(. 18. - Profilul de Y al seq iunii SX 1. se( lor H -- C. Fig. 19. - Profilul dei'\ al sondajului pc prcsupusa ineinl limpurie

in SXIII -- SXIV, sector H- C.

www.cimec.ro

. .:.> :::;1

~:/:

~:r. .~= ;..:. ;::::

>

w

110 > z

43 www.cimec.ro

V-SV

44

A-

-B

Zidul 0&

~~~~~~~~~~~~~~~~.ncinf~

~ Depvneri mor/eme rie ~ l?iminl lll'ff"ll ce!lv;os IIT1'TI'ITI:l l'.im[nl 'illllen ~ cenvp ~i 'li!IOi ~ (sec. "' -IV J lillJ.iJ.lliJ.; ntstpos ~ P.!minlcenvj'os cv ~ Smlnlnegrv cenv.;us ~ l'.imi'nlnl',!ru-ro~caf l.llillillillilvrme ll>utfele ~ (sec. v-vt) ~ (nire/;;re)

Jforl~r o var cu P777J f!iminl ro~t'alcv pie/re c::::::J Pamti1/ne.9.ricios amestec o'e Risip rLLLJ de c.;rkar (nireldre) c::::::::J cv t9fcllti(/e ca/car J'Ir-il o'e morfilr ~ P.Jmi'nlf:JibM-neyrit'ios M. ~-('{1 plelre ~ cv a~d!ti decalear(nirei:Jre) 111 111 111 v mus an 7C

rrm ~mini ga/ben t'env- ~t~ Aycoht de cakar nnm l'o~ 1 . Wil.WU fOS cu vrme de 17!0rl8r ~ =~ ( cio,oftlvri dela incti7l.i"J LillliJ a mm V tl/ c:=:J Slra/tfecenv~# cu ~ ~minfnt'J'riclosptymenlaf 0 3 ~m ~ fragmente ceramice ~ cv cJrbvne

Fig. 21. - ProfUul pe zidul e indnlii

-- probabil o nivelare cu pamnt adus ~i pamntul negricios pigmentat cu carbune - par a fi o noua faza de existen~a dupa care se face o interven~ie constructiva la incinta (probabil se nlo-cuiesc blocuri de parament de peste funda~ie) marcata de groapa ce taie straturile anterioare. Pentru acest moment exista un terminus ante quem, moneda de la Carinus descoperita n stra-tul ce-l capacuie~te. Pna n momentul distrugerii finale a incintei (straturile cle mortar ~i mortar cu piatra) mai exista doua niveluri : cel datat de autorii sapaturii n seeolele V - VI ~i cel final marcat de pamntul cenu~os cu urme de mortar, ncheiat, se pare, ca ~i cel anterior cu un incendiu. Credem ca aceasta interpretare a situa~iei surprinse de sU.patura pe incinta de N de la Callatis ilustreaza evenimentele istorice cunoscute din izvoare 9, care fixeaza reconstructia unei incinte a ceta~ii callatienilor ( civitas Callatianorum) sub Marcus Aurelius.

Stratigrafia ceta~ii de la Tropaeum Traiani se poate compara ~i cu cea obtinuta la Dino-getia, n nordul provinciei 10, unde s-a reiiefat o locuire databila n secolele 1 - Ill e.n. (fig. 22).

Astfel se sporesc cuno~tintelc noastre arheologice privind via ta provinciaJU. n epoca impe-riaHi. timpurie ~i ncep a se aduna date ce sa completeze ~tirilc epigrafice, singurele care o ilustrau pna acum.

9 Inscriptie publicata de Th. Saucinc-Savcanu, Inscrip-/ie mura/ti latina din Cal/ali.~ din vremea lui praes. pret .\1. \'alcrius Uradua, Cenuluti, 1936 ~i S. Lambrino, HIH,

f>- 6, 19:lf>- 1936, p. :tH. 10 SCI\', 5, 1954, 1- 2, p. lli:l, fig. 3 sectorul B.

45

www.cimec.ro

III. 1 N C 1 N T A

1. STRUCTURA, DAT ARE, ISTORIC

Ioana Bogdan Clitaniciu

Ruinele ceULtii Tropaeum ocupa n ntregime platoul ce se afli"t la poa,lele llealului Ad:tmcli~i, care o domina spre N-E (fig. 2:3). Cele cteva sondaje efectuate pe trei diu laturile cetatii permit restabilirea nfati~arii platoului n momentul nceperii construciei cetaiii. Pantele platoului erau spre E, N ~i S mult mai accentuat abrupte ect azi, cnd snt acoperite de darmaturi

~i de pamntul evacuat din cetate cu ocazia sapaturilor arheologice cxecutate n decursul anilor. nspre E platoul se lega de dealurile mai nalte printr-o limba Ile pamnt lata de 35 - 45 m.

Sondajul stratigrafic, perpendicular pe drumul de acces n cetate la aproximativ 30 m Ede poarta (SX, sector D, fig. 1:), a permi~ concluzia ca aceasta legaturii sprt> E cra mult mai putin lesni-cioasa dect azi, eYPntual chia,r ca urmare a unor lucrari artifieiah de amenaj,ue. Zidul lat de 1 m ~i pastrat pe o nalime e :3,40 m, trebuie ci\. forma, pilonul de sustinere al unui apeduct san al drumului. Zidul a fost construit la al treilea nivel de deasupm pamntului viu, avnd fata de aces ta, o fundatie de 0,90 m (adica 3 picioare romane). Din acel'!t punct pleca desigur dru-mul spre monumentul triumfal. ntr-o sectiune 1 efectuata la, cca 100 m E de poarta estica a cetatii constantiniene, s-ftu obtinut date privind ex;tentste greu de rcfi'wut pe dlalurile diu E cetatii, deoarece eroziunea puternica :L loessului pro-vocat de apde 1le scurgere a 1lus la ~terglrea urmelor lor.

T>rnrnnl dinspre V se JlOa,te oh~wrva3 pe eulml'a lll'alului ee rlomin spn N cetatea, (fig. ~4). I>rumnl ('(\ vine 1li11sprt\ N- V eohoar n st'l'pen1 ina pina in rata enltuhti N-V

1 Cu mazia lmrarilor de instalarl' a aprductnlui mudrrn s-a t'fednat un ~nnl lnl tic 1 m in rare am fiicul obst'r\'a li ile posibile.

" Necropolii idenlificnU!. cu Al. llarncn, in ~anlul t'l! a Liat deulul dln E cettii pn la ~oseaun re dure la monumentul triumfal; ~antul a fo~t efectuat pt!ntru intro-

du

al cetatii, de unde se indreapta spre poarta de V. n aceasta zona s-au gasit izolat morminte de nhumatie din epoca i