COORDONATOR:Bucur Bogdan

REDACTOR ŞEF: Simion Andreea

REDACTORI ŞEF ADJUNCŢI: Furculescu Andreea Gruia Lucian

REDACTORI:Colesnicencu Claudiu Furculescu Andreea Lupu Marius Mirea CristinaMirea OliviaPartene Ana - MariaStroescu Andrei Traşcă Mihaela

EDITORI ŞEF: Popescu Mihaela Zaharov Sorin

EDITORI:Mocanu Narcisa Ştefania Partene Ana-Maria

RESPONSABIL MEDIU ONLINEGruia Lucian

REPORTERI FOTO:Popescu Mihaela Ştefănescu Roxana Maria

Echipa

Membrii Echipei

Printre examene şi mica vacanţă de până acum, am reuşit să punem cap

la cap o serie de articole pentru a vă încânta. Dar

ştim că veţi înţelege că fiind o sesiune grea şi

pentru membrii redacţiei, numărul 2 al revistei a

apărut cu o mică întâr-ziere.

Nu vă dezamăgim şi ne-am supus criticilor, dar

şi comentariilor pozitive, adăugând mai multe

noutăţi din domeniu, în noua rubrică intitulată

“La curent”. Bineînţeles, printre altele, puteţi citi

un Binterviu de neegalat: prof. Popovici Eduard vs.

studenta Pricope Ruxandra. La

rubrica “Sa dăm cu zarul” este prezentată o per-

sonalitate de excepţie a facultăţii noastre. Cine să

fie oare? Veţi afla doar citind paginile noastre!

Vă mulţumim că aţi îndrăznit să răsfoiţi

numărul 1 al revistei, şi vă mulţumim pentru feed-

back-uri. Le aşteptăm în continuare cu mare in-

teres şi fără sfială, la revistatronica@yahoo.ro.

Să aveţi parte de o vacanţă de vară liniştită, plină de soare şi ne întâl-

nim din nou peste un semestru! Până atunci, vă oferim o distracţie în plus, constând în efortul depus

de întreaga redacţie! Sperăm că va fi o delec-

tare a ochilor!

AndreeA Simion (Redactor Şef)

BogdAn Bucur (Coordonator

Revista Tronica)

Salutare dragi cititori!

3

Editorial

Binterviu

VS

DE CE AŢI ALES POLITEH-NICA ŞI ÎN SPEŢĂ ELECTRON-

ICA?

EP: Am ales Politehnica pentru că aşa a fost la momentul respectiv, în continuarea pregătirii

Matematică-Fizică (profilul Real de azi). Electronică...

şi pentru că am fost mai mulţi cei care am mers

spre Electronică. Intere-sant este că primul care

îşi dorea foarte clar asta, nici nu a reuşit să termine facultatea... ironia sorţii. E

patron la o firmă în dome-niul electronicii, dar nu e

absolvent de Electronică.

RP: În primul rând pentru că în liceu am fost la o clasă cu profil real, de

matematică-informatică, unde m-am descur-

cat destul de bine. Îmi plăceau matematica, fizica şi programarea şi m-am decis să continui

tot în sfera aceasta. A fost şi o ambiţie la mijloc, în-

trucât am fost doar două fete în clasă care am

mers la Politehnică, alături de majoritatea băieţilor.

Fetele au ales ASE-ul, eu voiam să fiu altfel. În al doilea rând pentru a

păstra tradiţia familiei, în-trucât şi mama mea este

inginer. Şi nu în ultimul rând, pentru că

s-a adeverit şi s-a dovedit că Politehnica te învaţă să înveţi, îţi formează o

gândire structurată şi logică.

Iar Electronica....din nou o ambiţie, aş putea spune.

Numele facultăţii e destul de rezonant pentru soci-etatea de astăzi; aveam

colegi mai mari care mi-au povestit cum e la

această facultate şi eram destul de încântată. Am

oscilat destul de mult între Automatică şi Electronică,

dar am ales-o pe CEA MAI BUNĂ.

CE OBIECTIVE AVEAŢI CÂND AŢI FOST ADMIS LA

ETTI?

EP: Ehh... eu am fost admis la Facul-

tatea de Electronică şi Telecomunicaţii, în

primul rând. Ca obiec-tive, îmi închipuiam că la Electronică voi învăţa să-mi automatizez prin casă

sau poate să repar un radio sau un televizor.

Mi-am dat şi eu seama la

final că ideea era falsă.

Important ar fi fost să ştiu pe lângă teorie, să am

şi măcar nişte exemple, despre cum aş putea mai

clar să exploatez teoria. Asta s-a întâmplat fix la

finalul facultăţii când un inginer electronist a venit să ne repare televizorul şi mi-a dat o lecţie despre

cum pot să folosesc teoria respectivă ca să identific un defect al televizorului.

RP: Vroiam să studiez un semestru în Franţa cu ER-ASMUS, dar între timp au apărut alte oportunităţi;

îmi doream de asemenea să intru într-o organizaţie/

asociaţie studenţească, să îmi fac mulţi prieteni,

ceea ce s-a întâmplat, şi nu în ultimul rând să mă formez ca viitor inginer. Dacă ar fi să trag linie, aş putea spune că am

atins obietivele, dar m-am mulat foarte mult şi după

oportunităţile apărute pe parcurs, pe care nu

aveam cum să le intuiesc atunci când am fost

Eduard Popovici

Ruxandra Pricope

4

Binterviu

admisă la ETTI.

CARE CREDEŢI CĂ SUNT ATUURILE UNUI STUDENT

CARE TERMINĂ ETTI?

EP: Electronica este un domeniu bun, în primul rând, cu o mulţime de provocări, cu o gamă

din ce în ce mai largă de oferte şi în particular fac-

ultatea, dacă este bine făcută, bine tratată...

te pregăteşte pentru un spectru destul de larg

de activităţi şi îţi solicită resursele în aşa fel încât să fii pregătit pentru un efort

mare.

RP: Cel mai mare avan-taj este faptul că se pot găsi foarte multe locuri de muncă, mai ales în

multinaţionale. Aşa cum am mai spus, Politehnica şi în speţă Electronica, te

învaţă să te descurci în viaţă şi îşi formează o gân-

dire logică şi echilibrată, fără a te pierde în prea multe detalii abstracte.

Şi nu în ultimul rând, fap-tul că înţelegi ceea ce se ascunde în spatele

tehnologiei, mai ales pen-tru cei pasionaşi de acest

domeniu.

CE CURSURI/ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE RECOMANDAŢI

STUDENŢILOR?

EP: Certificări de tot felul nu trebuie să le mai re-

comand, deoarece cred că deja caută ei mai mult

decât ar trebui uneori. În sensul în care unii dintre ei ramân cu certificările

în arhivă, fără să le folosească vreodată. Sunt

importante activităţile pornite chiar dinspre

studenţi, după parerea mea. Asta e ceea ce

apare în ultimii ani şi se dezvoltă cel mai mult, şi

chiar recomand cât mai multor studenţi să se im-

plice. Şi în special în in-dustria efectivă, adică în

industria la modul generic spus... partenerii comer-

ciali, industriali, în zona respectivă, în special ofer-

tele lor sunt importante. Am avut surpriza să văd

că ,de exemplu,Microsoft oferă o mulţime de

pregătire extracurriculară gratis, despre care nu se

ştie destul şi să sperăm că o să schimbăm lucrul

ăsta cât de curând printr-o informare mai bună a

studenţilor.

RP: Aici depinde foarte mult de specializare/

pasiuni...Încep cu impli-carea într-o organizaţie

studenţească, şi re-comand aici Liga

Studenţilor Electronişti, şi în plus, recomand cursurile

de CCNA, Linux, Android, cursurile domnului profe-

sor Eduard Popovici şi orice alt curs care ţine de

reţelistică, programare, electronică. Dar să nu

uităm şi de pasiunile “non-electronice”; de pildă eu

vreau să fac un curs de formator/trainer autorizat.

AVEŢI PRINCIPII DUPĂ CARE VĂ GHIDAŢI ÎN VIAŢĂ? DACĂ

DA, CARE SUNT?

EP: Da. Ar fi multe să le enumăr pe toate.Unul dintre cele pe care le-

am memorat în ultimele săptămâni, ar fi celebrul:

Think global, act local!, dar şi mai puţin cunos-cutul: Problemele sunt

ceea ce vedem atunci când nu suntem destul de concentraţi asupra ţintelor noastre!, deşi...

Calea poate fi mai importantă decât ţinta!

RP: Nu le-aş numi chiar principii, dar pot enu-mera: punctualitate,

respect faţă de ceilalţi, ambiţie şi perseverenţă şi nu în ultimul rând prin-

cipiul acţiunii şi reacţiunii, adică să nu uiţi de per-

soanele care te ajută în viaţă.

REGRETAŢI CĂ NU AŢI FĂCUT CEVA PÂNĂ ACUM?

EP: Probabil singurul lu-cru pe care mi-l doresc

evident şi nu l-am obţinut este să văd Marele

Can ion.

RP: Nu am făcut ÎNCĂ cursurile de CCNA şi Linux, nu am fost studentă ERAS-

MUS. Spun ÎNCĂ întrucât mai este timp, deci nu am

pierdut trenul definitiv.

5

Binterviu

Am profitat de tot ce s-a ivit şi mi-am îndeplinit

visele pe care le-am avut până acum, ceea ce

“mi-a provocat” o mare mulţumire sufletească.

ŞTIU CĂ SUNTEŢI O PERSOANĂ DEDICATĂ

PROIECTELOR...CUM VĂ PETRECEŢI TIMPUL LIBER?

EP: Având din ce în ce mai puţin timp etichetabil

ca liber, îl petrec foarte fragmentat, câte puţin

din toate. Oricum, în tendinţa generală către

toate formele posibile de entertainment şi tot,pe

cât e posibil, socializând cu cât mai mulţi dintre cei

din jurul meu.

RP: Cu prietenii, ieşim destul de des şi explorăm

locuri noi; în ultimul timp am mers destul de des la teatru, operă, con-certe simfonice ....dar

cea mai mare pasiune a mea rămân călătoriile în străinătate CU PRIETENII.

Anturajul contează cel mai mult de obicei şi an-

turajul asigură atmosfera.

CEA MAI MARE REALIZARE DE PÂNĂ ACUM?

EP: Ceea ce am construit în ultimii ani în zona pe

care o ocup în facultate.

RP: Premiul 3 la olimpia-da locală de educaţie

tehnologică, în gimnaziu. Glumesc!!! Sunt două mari

realizări: faptul că am fost preşedinte LSE pentru doi

ani şi am fost în fruntea proiectelor la care au

muncit cu pasiune atâţia oameni dragi mie, iar cea

de-a doua realizare este bursa de la General Elec-

tric şi Institute of Interna-tional Education pe care

am primit-o, precum şi titlul de GE Scholar Lead-

ers, alături de cei mai buni studenţi din Cehia, Ungar-

ia, România şi Polonia.

SUNTEŢI MULŢUMIT ÎN POSTU-RA ACTUALĂ?

EP: Complet mulţumit e greu de zis că pot să

fiu, dar am mai multe motive de mulţumire

decât de nemulţumire şi consider că raportul de-pinde şi de cât de activ

e fiecare pentru a obţine mulţumirea, ceea ce

cu sănătate şi iniţiativă constructivă se poate

obţine.

RP: Nemulţumitului i se ia darul, aşa că DA, sunt foarte mulţumită. Mi-am

îndeplinit visele, aşa cum v-am mai spus.

ŞTIU CĂ SUNTEŢI MEM-BRU DE ONOARE LSE.

CUM DESCRIEŢI PE SCURT ACTIVITĂŢILE LSE DIN PERIO-

ADA STUDENŢIEI?

EP: LSE a apărut ca o replică la prima generaţie

de sindicate studenţeşti, care foarte rapid după

apariţie au fost subor-

donate Frontului Salvării Naţionale şi lui Ion Iliescu.

Aşa încât, la început, activităţiile LSE erau ori-

entate spre echilibrarea balanţei şi spre oferirea unei alternative faţă de nişte sindicate complet

politizate. Liga, din câte am văzut, a avut suişuri şi coborâşuri Şi în prima parte a existenţei ceea

ce am observat a fost concurenţa cu cele-

lalte sindicate, Sindica-tul Liber Studenţesc din Electronică, ceea ce a fost un plus, pentru că

automat exista o emulaţie din partea celor două,

care treceau pe rând la putere şi atunci exista ac-tivitate. În jurul anului 2000 a fost o perioadă în care

nu s-a mai auzit de sin-dicate studenţeşti. Şi din

fericire, de vreo 5 ani, LSE a apărut mai clar din cele două, ceea ce e un lucru bun. Dar şi concurenţa e

un lucru bun.

RP: LSE este un incubator de prieteni şi de oameni

dedicaţi, cu orizonturi largi. Eu mereu am preţuit

oamenii şi nu proiectele în sine (sau activităţile,

cum le numiţi voi) , dacă oamenii erau cei potriviţi,

proiectele mergeau de la sine cu succes. Ceea ce s-a şi întâmplat, mai

ales anul acesta. LSE m-a format din toate punctele

de vedere. Forţa LIGA, cum mai spunem noi.

6

Binterviu

AŢI SCHIMBA MOTTO-UL LIGII?

[MAI PUTERNICI ÎMPREUNĂ]

EP: Nu. E un motto foarte ok. Sunt de apreciat

cei ce au cu adevărat acestă deviză! E mai uşor să colaborezi cu ei! Cum

sunt pentru mine acum cei de la NOKIA ... Con-

necting People.

RP: Clar NU, e o tradiţie, alături de siglă, şedinţele

săptămânale de marţi, Noaptea Chitarelor. Şi chiar este o sintagmă care se potriveşte de

minune şi este centrată pe studenţi şi pe munca în

echipă.

CE AVANTAJE AŢI AVUT CA MEMBRU AL LSE?

EP: La vremea respectivă avantajul era că puteam să şi particip, într-un fel, la

încercări de schimbare şi chiar la schimbări re-

ale... nu doar să stau şi să comentez. Acesta a fost principalul avantaj. Era o activitate. E adevărat că în Ligă, intrând în anul 4,

în anul 5 urmând diploma, deja spre finalul perioadei

respective m-am retras din activităţi. Dar cel puţin

un an am participat la organizări de greve, care chiar cereau niste lucruri

utile pe atunci şi care chi-ar au obţinut câte ceva

din ce ar fi trebuit obţinut la vremea respectivă.

RP: Sunt muuulte avan-

taje pe care le-am avut şi aş aminti: mulţi prieteni,

am învăţat cum să îmi gestionez timpul, cum

să fiu mai diplomată, să vorbesc în faţa unui pub-lic, am fost în străinătate

datorită JADE şi a proiect-elor internaţionale.

POVESTIŢI PE SCURT O ÎNTÂMPLARE AMUZANTĂ

CARE VĂ ADUCE AMINTE DE STUDENŢIE.

EP: Sunt prea multe ca să selectez una singură.

Dintre cele din studenţie e ceva ce tot îmi ream-

intesc...momentul în care la un examen am avut

surpriza să fiu singurul picat, cu nota 4. Fiind

anul 3, noi căpătasem deja curajul să cerem

lucrările să ne uităm pe corectură. Am luat lu-

crarea şi am constatat că pe un subiect amplu de câteva pagini era doar

o cifră încercuită cu roşu. Mergând la domnul pro-

fesor l-am întrebat ce am greşit, dânsul s-a uitat şi a văzut că e corect, s-a ui-

tat în continuare şi a văzut că totul e corect şi a zis

„Da, am greşit eu. Meriţi 10 pe subiectul ăsta. Cât

iţi dădusem? 1. Aaa... deci nota acum este

10+10+1, media 7”. Ceea ce a fost o mare surpriză

şi greu de uitat o astfel de corecţie a corecturii, care pe mine m-a amuzat apoi

toată viaţa.

RP: Vă povestesc una

recentă: am desco-perit că am două zile de

naştere / an . Întrucât pe profilul meu de face-book nu e vizibilă data mea de naştere, cei de

la departamentul sportiv mi-au făcut o farsă şi mi-au scris toţi “La mulţi ani” pe perete, acum câteva

săptămâni (ziua mea adevărată este în iunie), şi foarte multă lume care nu ştia de farsă a crezut.

M-am trezit, deci, cu o mulţime de mesaje, tel-

efoane...etc. Din păcate, nu au fost cadouri ....:-)

AVEŢI VREUN MODEL ÎN VIAŢĂ? CARE ESTE?

EP: În viaţă, în primul rând că este foarte important

felul în care gestion-ezi relaţia cu modelele.

Părerea mea este că nu e bine să ai un model în viaţă, ci din contră... să ai mai multe modele în

viaţă, pentru că fiecare om poate fi model pen-tru ceva sau pentru mai

multe lucruri. Şi drept urmare, se pot completa

modelele pe care le ai. Profesional poate că am

avut ca model un anumit profesor. Personal, pe o anumită direcţie, poate

că am avut o anumită persoană mai în vârstă.

Aşa încât pot să spun că am mai multe modele în

viaţă, inclusiv din facul-tate. Dar pe lângă mod-ele, ca şi în alte domenii, e important să urmăreşti

7

Binterviu

şi antimodelele, pentru că şi ele îţi pot da anumite

„modele” în viaţă.

RP: Nu am încercat niciodată să copiez di-

verse tipare de persoane dragi mie, deci nu am. Îmi plac naturaleţea şi

originalitatea.

SYMBIAN, iOS SAU AN-DROID?

EP: În momentul de faţă, Symbian.

RP: Telegraful sau tele-fonul fix.

GRADE SAU RADIANI?

EP: Grade.

RP: Grade Fahrenheit.

ROŞU SAU ALBASTRU?

EP: Albastru

RP: Albastru la LIGĂ, roşu în vestimentaţie.

AUTORUL PREFERAT?

EP: Van Vogt, un autor SF foarte actual, care

în urmă cu 70 de ani intuia prioritatea unor

abordări interdisciplin-are atotcuprinzătoare,

experimentaliste şi holis-tice, pentru a gestiona

complexitatea în creştere a lumilor viitoare. Zilele

acestea, a devenit foarte actual!

RP: Robert Kiyosaki. Are o serie de cărţi

motivaţionale geniale, vă sfatuiesc să încercaţi

“Tata bogat, tata sarac”

PLANURI DE VIITOR?

EP: Mai avem încă o jumătate de oră de in-terviu? Ca să ştiu dacă

pot să expun macar 1% din ele (râde). Da, în

general lucrez cu măcar câteva planuri. Deşi, sunt

de părere că viaţa este ceea ni se întâmplă în

timp ce suntem ocupaţi cu a face planuri.

RP: Nu le dezvălui, că apoi ma copiaţi. Să ter-min facultatea, master

în străinătate, şi o fami-lie minunată cu 4 copii. În linii mari...şi să trăiesc fericită până la adânci

bătrăneţi.

UN MESAJ PENTRU STUDENŢII DE LA ETTI?

EP: Pentru generaţia actuală de studenţi

electronişti, pentru că aş putea vorbi destul despre

diferenţele de generaţii la nivel de 4-5 ani. Pentru

generaţia actuală, im-plicarea ar fi un lucru pe care îl sugerez pe toate

planurile şi încercarea de a se autodefini fiecare

cât mai bine. Încercare pe care, dacă o fac, vor

reuşi să se extragă din marea masă şi să se şi im-

plice mai bine.

RP: Îmi amintesc cu oca-zia aceasta un mesaj

pe care l-am auzit la un training în Ungaria şi care

mi-a plăcut, pentru că rămăsesem cu toţii şocaţi

de mesajul transmis şi speaker-ul nu a mai co-

mentat nimic apoi. Suna cam aşa: „Opportunity is

nowhere”.

VĂ MULŢUMESC!

EP: Şi eu!

RP: Şi eu!

Mihaela TraşcăBogdAn Bucur

8

Binterviu

1. Festivalul Tuborg Green Fest-Rock the

City!În perioda 29 iunie – 1

iulie 2012, la Complexul Romexpo din Bucureşti va

avea loc festivalul Rock the City 2012. Anul acesta

festivalul va purta denu-mirea de Tuborg Green

Fest powered by Rock the City, iar în line-up-ul

festivalului, organizat de D&D East Entertainment

împreună cu Marcel Avram, vor fi incluse nume

importante ale rock-ului mondial.

2. FIilme: Dark ShadowsFilmul, scris de John Au-gust, este bazat pe cel-

ebrul serial supranatu-ral cu acelaşi nume al

anilor ‘60 creat de Dan Curtis. Johnny Depp îl

interpretează pe Barna-bas Collins, vampirul ale

cărui aventuri sunt descri-se în film. Cu un parcurs de 1.225 episoade, seri-

alul Dark Shadows a fost un soap opera atipic, în

care existau elemente de horror şi în care apăreau o serie întreagă de crea-

turi întunecate: vampiri, monştri, vrăjitoare, vârco-laci, fantome şi zombies.

Recomandări

9

Recomandari

Aruncând o privire asupra tuturor eveni-

mentelor coordonate de Departamentul

Cultural, care au avut loc încă de la începu-tul acestui an, putem afirma cu tărie că lo-

cul întâi îl ocupă ”Folk fără vârstă”, un eveni-

ment destinat tuturor ascultătorilor de muzică

bună.

În cadrul acestui eveni-ment a avut loc un

concurs, la care au par-ticipat tineri folkişti de

pretutindeni, reuşind să-şi evidenţieze abilităţile

muzicale cu ajutorul diferitelor instrumente şi

bineînţeles, al vocilor lor.

Mircea Vintilă, unul dintre membrii juriului,

a fost cel care a deschis apetitul

tuturor către folk, luminând

întreaga scenă cu apariţia sa de neuitat. În

continuare, concurenţii

au încercat să arate tot ce au mai bun

din talentele lor, iar acest

lucru s-a obser-vat încă de la

prima prestaţie.

Întregul concurs a fost unul captivant, ofer-

ind juriului numeroase voci de luat în seamă,

întrucât competiţia a fost una strânsa şi variată.

Concurenţii au avut parte de distracţie, dar şi de premii importante pre-

cum: chitare, muzicuţe, tamburine, fiecare dintre aceştia primind totodată

şi CD-uri cu muzică folk.

La finalul prezentării tuturor discursurilor mu-

zicale, ceilalti membri ai juriului (Ţapinarii, Ovidiu

Mihăilescu şi Ducu Bertzi) au ridicat sala în picioare,

cântând nenumarate piese, majoritatea cunos-cute, fapt care a bucurat

audienţa.

Câştigătorii con-cursului au fost prezentaţi

de Maria Gheorghiu şi astfel concursul s-a termi-nat cu minunatul sunet al

apaluzelor care a învăluit întreaga sală.

Cu ajutorul aces-tui eveniment, Radio România Actualitaţi,

principalul organizator al evenimentului, împre-una cu Liga Studenţilor

Electronişti, îşi propun să găsească noi talente în mediul studenţesc,fapt pentru care, acesta va avea o continuitate în

următorii ani.

Mulţumim Depar-tamentului Cultural pen-

tru organizarea acestui concurs şi aşteptăm cu

nerăbdare ediţia de anul viitor, pentru a vedea

evoluţia vocilor celor tin-eri.

AndreeA FurculeScu

Folk fără vârstăLSEvenimente

10

UEFA Europa League- Finala 2012- Bucureşti Un eveniment

în premieră pentru România şi o ocazie

unică pentru voluntarii participanţi la ceremo-

nia de deschidere! Astfel pot descrie pe

scurt ce s-a întâmplat în perioada 1-9 mai 2012. Nu a lipsit Electronica,

numărând aproximativ 50 de suflete din cele

400.

Am trăit un senti-ment unic, ştiind că am

reprezentat cu success şi multă mândrie România

într-o finală de cupă europeană şi am reuşit să demonstrăm că am avut

una dintre cele mai fru-moase ceremonii de de-

schidere din istoria Europa League.

Dar să începem cu începutul. Primii paşi

făcuţi în a dezvolta întrea-ga coregrafie văzută de

milioane de telespectatori şi zeci de mii de spectatori au fost făcuţi în zilele de 1 şi 2 mai. Neîndemânatici la început, necunoscând

melodia, toţi am fost cuprinşi de sentimentul

că nu vom reuşi niciodată să realizăm ceea ce

ne fusese propus. Nu a renunţat nimeni, iar după

o săptămână întreagă de repetiţii ce durau ore întregi am reuşit să îi sur-

prindem plăcut pe organ-izatori.

O coregrafie care pare simplă la început,

s-a dovedit a fi destul de complexă şi pentru asta

a trebuit să muncim, să repetăm, să ne bronzam în soarele de mai. Am râs

mult, am legat prietenii care ar surprinde şi cel

mai critic ochi, totul pen-tru 6 minute de glorie pe

Naţional Arena.

Lucrul care ne-a impresionat cel mai mult a fost momentul în sine,

care deşi nu a durat decât acele minute, în

amintirile noastre va rula încontinuu. Faptul că poţi

vedea o aşa “mare” de oameni, care te susţin

moral, te încurajează şi te aplaudă stând în picioare este un sentiment pe care

nu mulţi se pot lăuda că l-au avut. Fiecare a ştiut

ce are de făcut şi ne-am comportat ca nişte

adevăraţi soldaţi pe câm-pul de luptă, unde am

dat şi ultima suflare pentru ca totul să iasă perfect.

Acum suntem mândri că suntem volun-

tari UEFA!

AndreeA Simion

LSEvenimente

11

Pasiune, perseverenţă şi inteligenţă sunt cele 3 atuuri ce pun în mişcare creaturi au tonome într-o

con fruntare a orgoliilor.Aceasta este definiţia a ceea ce înseamnă competiţia Roboch-allenge, considerată cea mai mare com-petitie studenţească

de robotică, această întrecere reunind tineri

ambiţioşi şi talentaţi din toate marile centre uni-

versitare din România.

Robochallenge este un concurs de robotică ce se adresează în special studenţilor pasionaţi de partea practică a unui

proiect, dar şi celor dor-nici să înveţe mai multe. Este un concurs adresat atât începătorilor, cât şi

avansaţilor, dar mai ales pasionaţilor de robotică.

Concursul vine ca o completare la partea teoretică ce se învaţă

în cadrul facultăţii, este modul prin care studenţii

pot face ceva plăcut şi util folosind cunoştinţele

teoretice acumulate.

Acest concurs constă în-tr-o competiţie organizată

de Echipa ETTI ROBOCH-ALLENGE în colaborare cu Liga Studenţilor Electronişti

şi este găzduit de Fac-

ultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Teh-nologia Informaţiei din cadrul Universităţii “Po-

litehnica” Bucureşti.

Robochallenge diferă faţă de alte concursuri

prin faptul că stimulează gândirea, echipele pri-

mind un regulament şi pe baza acestuia îşi

construiesc roboţii de la zero din componente şi materiale pe care le au

la îndemână. Fiecare echipă are o viziune şi un mod de abordare deose-

bit şi în felul acesta apar noi şi noi surprize, majori-tatea dând dovadă de

inventivitate.

Studenţii au la dispoziţie un laborator în cadrul

Facultăţii de Electronică, Telecomunicaţii şi Teh-

nologia Informaţiei unde sunt îndrumaţi în tainele

roboticii.

Concursul este structurat în 4 mari probe, fiecare echipa având posibili-

tatea să aleagă să partic-ipe la una sau mai multe

probe gândite de organi-zatori.

Robo-Sumo este cea mai îndrăgită probă ce

se desfăşoară între 2 roboţi autonomi plasati

într-un ring. Fiecare robot va încerca să îşi scoată

adversarul în afara ringu-lui şi în acelaşi timp să evite să cadă în afara

suprafeţei de joc; primul ieşit din cadru pierde

runda. Pe acelaşi princip-iu se desfăşoară şi proba de Mini-Sumo, cu roboţi construiţi la o scală mai

mică.

Robo-Football presupune confruntarea a doi roboţi poziţionaţi pe un teren de fotbal, împreună cu câte

12 mingi. Fiecare robot trebuie sa detecteze

poarta adversarului şi să dea cât mai multe goluri.

Robo-Line Follower este proba ce se adresează şi

elevilor de liceu; robotul trebuie să parcurgă tra-

seul de la START la FIN-ISH. Vor exista mai multe

secţiuni, iar câştigător va fi robotul care parcurge

traseul în cel mai scurt timp.

La startul competiţiei au fost aşteptaţi peste 100 de concurenţi care s-au calificat în urma fazei lo-

cale pe Bucureşti. Acesto-ra li se adaugă cei 80 de

concurenţi din ţara, reuniţi din centre universitare din 13 oraşe (Cluj, Iaşi,

Suceava, Botoşani, Galaţi, Craiova, Drăgăşani, Cora-

bia, Constanţa, Oradea, Ploieşti, Piteşti, Târgovişte)

şi cele 2 echipe care vor sosi tocmai de la

Chişinău, toţi dornici să îşi demonstreze măiestria

în electronică şi progra-mare.

ROBOchallengeLSEvenimente

12

IMPRESII:

”Robochallenge nu reprezintă stres pentru

noi. Întâlnim oameni cu aceeasi pasiune ca a

noastră. Aproape că nici nu mai contează rezul-

tatul obţinut pentru că,în final,toti cei de acolo

suntem nişte învingători în numeroase lupte îm-potriva influenţei exte-rioare. Ne-ar fi mai uşor

să cedăm, să ne limitam la nivelul cursurilor şi să

fim cei mai buni, însă noi vrem mereu mai mult şi luptăm pentru a obţine acest lucru,ceea ce ne

face să revenim în fie care an.”

“Am participat cu drag,ca şi în anii trecuţi.

Regrete?!...da, pentru că nu am avut timp să ne

construim un robot mai performant. Am participat

cu robotul de anul trecut , deoarece prioritatea

noastră este participarea la concursul international

“NASA Lunabotics Min-ing Competition 2012”, la

Kennedy Space Center; în paralel am fost ocupaţi

cu demararea unor proiecte educaţionale

şi căutarea de sponsori, dar şi cu mutarea într-un

atelier mai mare. Dar vom reveni în forţa la anul! Nu

uitaţi sa ne dati un LIKE pe pagina noastră de face-

book: https://www.facebook.

com/lunabotics.romania .” , menţioneză Theodor Milian, leader-ul echipei

X-Projects .

Cei mai tineri concurenţi din faza Naţională

provin din echipa “PACO” ,din Botoşani

(concurenţi de clasele gimnaziale).Voiniciuc

Constantin,membru al acestei echipe ,a afir-

mat :”Vom participa în continuare la acest

concurs şi ne pare rău că nu am participat şi la competiţiile anterioare.”

“Organizare bună,caterincă gravă

prin laboratoare în timp ce lucram pen-

tru robot,bere bună în Jeg,deşi e drum cam lung

de la Automatică şi Cal-culatoare până aici” este opinia unuia dintre mem-

brii echipei PROTOTIP I, Bărbulescu Mihai (ceilalţi

membrii fiind Mitrea George,Crăciunescu

Mihai şi Stratulat Adrian ), care a avut şi nemulţumiri:

“Robotul niciodată nu a vrut să funcţioneze cum trebuie în timpul concur-sului. Doar în teste. Am şi

dovezi video.”

Vă invităm să vă alăturaţi următoarelor demonstraţii inginereşti din cadrul con-

cursului Robochallenge şi să priviţi o mică parte

din ceea ce înseamnă

prezentul şi viitorul nostru-

Roboţii!

oliviA mireAcriStinA mireA

LSEvenimente

13

LAN PARTY

Sub motto-ul “Gamerii au reflexe de piloţi”, la

data de 31 martie2012 începând cu

orele 12:00 Liga Studenţilor Electronişti

şi Maguay au aşteptat jucătorii la cantina Leu,

în campusul Facultăţii de Electronică,

Telecomunicaţii şi Tehn-ologia Informaţiei din

cadrul Universităţii Po-litehnica Bucureşti, pen-

tru a lua parte la mult aşteptata competiţie

de gaming a studenţilor, sub o nouă formă,

îmbunătăţită, MAGUAY LANParty V2.

Până în prezent au fost 8 ediţii ale acestui concurs şi acest eveniment a de-venit practic o tradiţie în

Politehnică, universitatea noastră fiind renumită pentru metamorfoza

studenţilor eminenţi în gameri înfocaţi. Ultima

ediţie s-a bucurat de prezenţa a peste 200 de

participanţi înrăiţi si a mai mult de 100 de spectatori.

Fronturile pentru care s-au duelat, reprezintă 4

dintre cele mai populare genuri, nume cu rezon ţă

în industria jocurilor video:

-FIFA 11 – Simulator Spor-tiv (Fotbal) –caştigător

fiind Alex Aron – campion naţional la FIFA, urmat de

Zaharia Sorin;

- DotA (Defense of the Ancients) –

MOBA(Multiplayer Online Battle Arena)-

câştigătorii fiind echipa gPRO : Pelcea Alexandru,

Rotaru Alexandru, Vasile Laurentiu,

Pricop Andrei, Glăvan Dragoş

, pe locul 2 clasându-se

campionii ul-timelor 4 ediţii, echipa DIMA:

Pristavu Gheorghe,

Pristavu Andrei, Oprea

Alexandru, Oprea Constantin,

Nicolae Dragoş;

- CS/Counter Strike – FPS (First Person Shooter)

echipa câştigătoare fiind B5G (Alupoaie George,

Cetanas Andrei, Constantin Iulian,

Dumitrescu Luca, Stănescu Cătălin), 3 din-tre aceştia fiind jucători profesionişti, urmaţi de

echipa Chiloţi de Firmă (Dragomir Mihai, Imbrea

Rafael, Rogoz Andrei, Sfetcu Bogdan, Sandu

Daniel );

-NFSMW (Need For Speed Most Wanted)

– Simulator Auto – câştigătorul fiind Toma

Cătălin, urmat de Mazilu Andrei;

Competiţia s-a desfăşurat în 2 etape,

prima de la ora 12 până la 18 Counter Strike şi NFS, urmând ca de la orele 19

să inceapă duelul dintre jucătorii de DotA şi FIFA .

În pauzele dintre competiţi au fost numer-

oase concursuri printre care amintim : Concurs

de Pantomima pe echipe ( o echipă având de 5

membri ) au mimat: Angry Birds, World of Warcraft, Assassin’s Creed, Skyrim;

Gamequiztador = Conquiztador despre jo-

curi video ( pe un TV s-au afişat întrebari de cultură

generală despre jocuri şi cel care a răspuns la

cele mai multe întrebari a primit un premiu) sau

Concursul Extremelor ( cel mai amuzant tricou, cel mai mic laptop, cel mai

LSEvenimente

14

tunat PC/laptop, cel mai varză sistem).

Echipa de Lab501, cam-pioni mondiali, au facut

show cu un overclock de zile mari, pe baza de

gheaţă carbonică fo-losind o platformă Intel

Core i7 990X, o placă de bază GIGABYTE X58A-OC, un kit de memorii tri-channel produs de

Kingston (DR3 2133 CL9), o placă video GIGABYTE

GTX560Ti SOC, o sursă Enermax Revolution de

1050W, tubul echilibrat de construcţie proprie şi

două ventilatoare Coolink SwiF 120P. Au reusit să

mărească frecvenţa de la 3600MHz la 5500MHz .

Băieţii de la Lab501 sunt greii greilor în materie de

overclocking şi testare a noilor tehnologii, sunt

foarte bine vazuţi în afara ţării de marii producători

şi, mai ales, de fanatici ca mine, echipa fiind formată din Monstru,

Micutzu, Matose,

Poparamiro, Orlov, George şi Ihlades.

Acest concurs este or-ganizat de jucători pentru

jucători, locul în care a fi pro gamer înseamnă a fi vedetă, aici poti dovedi ca eşti cel mai bun din-

tre cei buni, premiile fiind asigurate de Maguay,

Intel, Gigabyte şi Kingston.

PROGRAM-6:00 –

12:00 organiza-

rea sălii;-12:00 –

Demonstraţie overclock-ing extrem – LAB501;

-11:00 – 13:30 - înscrierea participanţilor şi aşezarea

lor la mese;-13:00 – Demonstraţie

surpriză LAB501;

-14:00 - începerea eta-pei I de concurs pentru

Counter Strike şi Need for Speed Most Wanted;

-16:30 – 17:00 - prima pauză – jocurile pentru

spectatori şi participanţi;-15:30 – 18:30 -

Terminarea etapei I;-19:00 – 19:30 -

Premierea câştigătorilor şi înregistrarea

participanţilor pentru etapa a II-a;

-19:30 – 22:30 - Etapa a doua, prima parte;

-22:30 – 23:00 - a doua pauză pentru jocuri, în

funcţie de jocurile alese la prima etapă se vor juca

celelalte două;-22:30 – 3:00 - finaliza-

rea etapei a doua şi pre-mierea castigărilor;

clAudiu coleSnicencu

LSEvenimente

15

Grupul Vouă

Dintre numeroasele evenimente care au avut loc de-a lungul

acestui semestru, ser-barea celor 30 de ani

de la formarea Grupu-lui Vouă este cel care

a instruit studenţii intr-o direcţie culturală.

Grupul Vouă reprezintă un fenomen special,

foarte apreciat de cei tineri, prezenţa acestora

fiind de multe ori mult aşteptată.

Anul acesta, Departa-mentul Cultural al Ligii

Studenţilor Electronişti, a avut onoarea de a organ-

iza un frumos eveniment, serbând alături de cei de la Grupul Vouă minunatul

succes de 30 de ani.Evenimentul în sine a

constat într-o serie de evoluţii amuzante, se-

rioase şi realiste ale ac-torilor, scena devenind familiară pe masură ce înaintau în replici. Publi-

cul a fost plăcut surprins, reacţionând la fiecare

replică, iar sala a fost plină, cu toţii aşteptând

cu nerăbdare acestă seară memorabilă.

Dedicaţia cu care actorii şi-au spus replicile, pre-

cum şi pasiunea din melo-

diile cântate de aceştia, au trasmis publicului o

doză de energie pozitivă care a facut ca întreaga

seară să fie unică şi simţită în acelaşi fel.

Pe această cale, le urăm şi noi cât mai mulţi ani plini de bucurii şi voie

bună şi îi aşteptăm cu mare drag la evenimen-

tele următoare.

Mulţumim Departa-mentului Cultural pentru realizarea acestui eveni-

ment şi aşteptăm cât mai multe evenimente de

acest gen.

AndreeA FurculeScu

LSEvenimente

16

O valoare poate pentru mulţi studenţi

necunoscută în această facultate, Domnul Sa-

machisa face parte din promoţia anilor 1960

ai acestei facultăţi. S-a stabilit în Statele

Unite de mulţi ani, fiind vicepreşedintele com-paniei Sandisk Corpo-ration, California, una

dintre cele mai mari companii ce lucrează în industria semiconducto-

rilor.

Dumnealui a fost mai mult de 20 de ani profe-sor la această facultate.

La vârsta de 48 de ani a plecat în America,

unde, împreună cu cei de la viitoarea companie

menţionată, au reuşit să pună bazele memoriei

flash. La nici câteva luni acesta a primit un premiu

în Statele Unite pentru invenţia sa.

Domnul Samachisa deţine brevetul de

invenţie pentru ”split gate flash memory”, adică

dispozitivul ce stă la baza cardului de memorie fo-losit azi la mai multe dis-

pozitive electronice.

Acesta în schimb nu este singurul brevet pe care

domnul profesor îl deţine. Lucrând în domeniul

acesta a reuşit să aibe peste 30 de brevete de

invenţii.

Lucrează la Sandisk încă de la înfiinţarea com-

paniei, din 1988 unde a lucrat ca director pe teh-nologie, ajungând în cele din urmă Vice Preşedinte

al acesteia. De aseme-nea este şi profesor la Uni-

versitatea din California.

Acesta împreună cu colegii săi de la Sandisk au facut un lucru măreţ

în electronica digitală, declarând la un moment

dat că acest institut po-litehnic din România este apreciat şi peste hotare.

Domnul profesor George Samachisa a devenit

profesor de merit al Facultăţii “Electronică,

Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei”.

AnA - mAriA PArtene

Să dăm cu zarulSa dam cu zarul

17

Politehnistul polivalentPolitehnist= persoană ce studiază sau predă la un institut politehnic.

(Definitie din DEX)

După cum am spus şi în numărul precedent această rubrică este destinată studenţilor

politehnişti ce au şi alte abilităţi în afară de cele

şcolare...(de multe ori nici acelea).

Prin urmare în această ediţie vi-l voi prezenta pe Vali Cristocea, un student de anul intâi, a cărui pasi-

une este muzica.Vali Cristocea este un

muzician puţin diferit, să spunem aşa. Nu cantă folk, sau muzică mai…

normală cum spun unii, ci metal. Acesta face parte

şi dintr-o trupă de black metal numită Athanatos.In continuare, vă prezint

un mini-interviu , incer-când să aflu mai multe

despre el, trupa sa şi cum reuşeşte să îmbine chitara

electrică şi electronica.

TOM SAU JERRY?Tom. Mi-a plăcut mai mult

personajul, a fost mai haios din punctul meu de vedere, deşi era mai chi-

nuit..

ŞTIU CĂ PASIUNEA TA ESTE MUZICA. SPUNE-MI DE CÂND

A ÎNCEPUT.Sincer, de la 3 ani. Am

văzut prima oară pe scenă un om cu o chitară,

la primul concert. Mai vedeam şi pe la televizor..atunci am realizat ca asta

îmi doresc şi eu.

LA CE ŞTII SĂ CÂNTI?Chitară electrică şi

acustică, putin tobe şi pian.

FACI PARTE ŞI DINTR-O TRUPĂ, ATHANATHOS. CUM

A ÎNCEPUT TOTUL?Trupa s-a înfiinţat la

sfarşitul anului 2010 şi a început ca un concept.

Am vrut să cântăm black metal. Un prieten mi-a zis

să cânt cu ei, să repetăm şi până la urmă le-am

învăţat cântecele. După două luni am avut primul

concert, în deschidere la Magica. Şi acum chiar dacă mulţi dintre noi sunt

la Bucureşti încercăm să repetăm de câte ori avem ocazia şi ne întâl-

nim în Constanţa.

CUM AI INVĂŢAT SĂ CÂNŢI LA CHITARĂ?

Prima dată am incer-cat singur, iar apoi am avut 3 profesori. Primul m-a invăţat acordurile de bază, al doilea m-a învăţat mai mult lucru-

rile de bază pentru chi-tara electrică, iar ultima

pofesoară mi-a arătat cum să citeşti tabulaturile.

CARE E NUMELE CÂNTECULUI TĂU

PREFERAT?Death -Symbolic.

DACĂ CINEVA AR SCRIE O BIOGRAFIE

DESPRE TINE, CUM CREZI CĂ S-AR

NUMI?Viaţa unui inginer

chitarist.

DACĂ AI MAI AVEA 6 LUNI DE TRĂIT CE AI FACE?

Orice mi-ar veni prin cap. În mare parte aş pleca

prin lume să văd locurile pe care nu le-am văzut.

18

Fun

CUM DE AI AJUNS LA POLITEHNICĂ?

M-a pasionat de mic copil şi matematica. Din

copilărie lucram cu cir-cuite, cu beculeţe şi m-a

pasionat foarte mult elec-tronica. De asemenea

am vrut să plec şi din oraş să învăţ să mă descurc

singur. Deşi este oarecum greu, nu regret decizia

facută.

CARE ESTE MATERIA TA PREFERATĂ?

Grafica inginerească.

SPUNE-MI ECUAŢIA LUI SCHRÖDINGER.

Nu mai ştiu..!

UNDE TE MAI PUTEM VEDEA CÂNTÂND?

Să sperăm că vara aceasta, prin Bucureşti

ALTE PASIUNI MAI AI?Desenul şi cam atât..

SFATURI PENTRU TINERII LI-CEENI?

Să işi urmeze visurile şi să nu dea inapoi de la ce

şi-au propus !

CUM TE VEZI PESTE 5 ANI?Inginer la casa mea,

poate cu o familie, dar e prea devreme… să am o

viaţă normală.

Mai jos veţi găsi foto-grafii făcute de către

un alt politehnist talen-tat, Ştefănescu Roxana

Maria.

AnA - mAriA PArtene

19

Fun

Imagini Haioase

20

Fun

21

Fun

22

Fun

Stiai că…

*Primul laptop din istorie este Xerox NoteTaker?

Acesta a fost produs de Xerox in 1976, prin Xerox PARC şi conţinea o teh-

nologie foarte avansată pentru acele timpuri: 128 kB RAM şi un procesor de

1 MHz. Costurile mari de producţie, estimate acum

la aproximativ 50.000 $, au făcut ca acest model

să rămână un prototip produs în doar câteva

exemplare.

*Există şi o categorie speciala de notebook-uri, denumite Netbooks, care

conţine produse destinate în special utilizării pentru navigarea pe internet?

Termenul Netbook a fost introdus recent pe piaţă

de către Intel, iar unul din primele laptop-uri din

această categorie este Asus Eee PC, prezent şi in

România.

*“Triunghiul lui Pascal” îşi are rădăcinile în China anului 1200 când Jia Xien

a realizat primele studii de acest gen?

*Prima maşină de cal-cul care poate realiza operaţii de împărţire şi

înmulţire apare în 1671 şi este realizată de Wilhelm

Gottfried Leibnitz?

*“sinus” si “cosinus” au fost introduşi în limba

română în 1820 de către matematicianul Gheo-

rghe Lazăr?

*în plan, dintre toate figurile geometrice cu

acelaşi perimetru, cercul are aria cea mai mare?

*o plăcintă se poate tăia în 8 bucăţi din 3 mişcări?

23

La Curent

Oamenii pot asimila cunoştiinţe noi, cel mai

eficient prin experienţă, prin punerea în practică

a ceea ce au învăţat.Între teorie şi practică

trebuie să existe o legătură solidă, iar

dacă facultatea nu prea te ajută în sensul

ăsta, atunci ar trebui să creezi acea legătură

individual.

Toţi ştim că oriunde ne-am duce să ne angajam

ne trebuie experienţă şi asta ne irită cel mai mult pentru că în general nu

prea ai cum s-o capeţi în timpul facultăţii.

Între facultate şi locul propriu-zis de muncă,

după cum ştim, există un gol imens. De o bucată de vreme universităţile

împreună cu companiile partenere încearcă să

umple acest gol cu intern-ship-uri (în română stagii

de practică).Acest concept de “intern-ship” a apărut pentru pri-ma dată în Statele Unite

acum mai bine de o sută de ani. În România, ideea de internship abia începe

să ia amploare. Prin aceste programe,

studenţii işi pot da seama exact ce anume vor să

facă pe viitor, ce anume

îi pasionează, ce loc de muncă să aleagă şi ce

cunoştinţe le trebuie pen-tru a se califica pentru

postul respectiv.

Şi cum ajungem la par-tea cea mai interesantă,

partea pe care tu, sti-mate inginer, probabil

te-ai obosit să-mi citeşti articolul: unde să faci

practică şi cum să proce-dezi.

Facultatea noastră în afară de acele labo-ratoare la care eu nu

cred că ne ajută foarte mult si cele 2-3 săptămâni în anul, 3 nu ne oferă mai nimic. De aceea trebuie să căutăm singuri unde

putem participa la intern-sip-uri.

Haideţi să auzim ce are de spus, Lucian Gruia, un student care a participat la un stagiu de practică:

• SALUT, UNDE AI FĂCUT PRACTICĂ, LUCI?

“Salut. În primul rând, am făcut practică în cadrul programului TRIPOD, la

compania NOKIA. În pa-ralel însă, am mai partici-

pat la un stagiu, la Sig-maTV..şi prin intermediul

acesteia la TVR.”

• AI OBŢINUT ACEL INTERNSHIP SINGUR SAU PRIN

INTERMEDIUL FACULTĂŢII?“ Pentru primul caz,

ambele. Prin interme-diul facultăţii am intrat în

acest program şi am făcut tocmai la Nokia pentru

că în timpul semestrului II din anul III am participat

la cursul extracurricular organizat de companie,

în ETTI. După curs, am continuat activitatea cu

stagiul de practică.La SigmaTV/TVR am

ajuns pe cont propriu. Am aflat de pe Internet

că Televiziunea Romana organizează câteva stagii

pe durata verii şi am aplicat prin intermediul

Sigma. Dar, repet..asta nu a avut vreo legătura cu facultatea; am facut-o

din propria iniţiativă.”

• CUM ERA COLECTI-VUL DE ACOLO?

“La Nokia am lucrat in 15 echipe a câte 2

persoane. Relaţia între echipe a fost una strict

profesională. Am comu-nicat doar la orele din

laborator sau, când mai era cazul, prin e-mailuri. Însă, atmosfera în clasă era foarte destinsă, deşi toată lumea era mereu

concentrată. Cu toţii lucram şi vorbeam, însă

ambianţa era optimă; nivelul de zgomot era

foarte scăzut. În interiorul echipei a fost diferit. Am

continuat să ne întâlnim în afara orelor alocate labo-

ratorului, mai ales spre sfârşitul verii, când se ap-ropia şi termenul predării

Internship-uri

24

La Curent

proiectului, iar volumul de munca era din ce în

ce mai mare într-un timp din ce în ce mai scurt. Şi în afara faptului că în marea parte a timpului vorbeam tot despre programe, ne-

am facut timp şi pentru a consolida o relatie de

prietenie :)La SimgaTV/TVR lucrurile

se aflau la polul opus. Eram împărţiţi în 2 echipe

a câte 15 persoane, care ulterior au devenit

4 echipe a câte 7-8 pers. Activităţile zilnice se

desfăsurau într-o continuă agitaţie; mereu mergeam

să vizitam ceva, zilnic aveam alt program, lu-cram mult şi pe teren şi deşi mereu ajungeam

destul de obosit (după ce plecam de la Nokia)

găseam de fiecare dată energie să râd în hohote când 2 dintre colegi ne spuneau 50 de bancuri,

consecutiv. Partea de final, în care am lucrat

doar la proiectul final a fost foarte extenuantă

însă. Toţi devenisem br-usc serioşi şi încercam să scoatem cele mai bune

idei din noi. Totodată eram şi contratimp, iar ter-menul era destul de scurt.

Una peste alta a fost foarte frumos, în ambele locuri. Am învăţat multe

despre lucrul în echipă şi lucrul într-o companie şi

am rămas cu amintiri fru-moase şi noi prieteni.”

• CU CE TE-A AJU-TAT ACEST STAGIU DE

PRACTICĂ? CE ANUME AI ÎNVĂŢAT?

“M-au ajutat din foarte multe puncte de ve-

dere, în special stagiul Nokia. În primul rând,

am aflat de foarte multe alte oportunităţi, iar de unele chiar am profitat. Pe langă asta, datorită

practicii din perioada verii am făcut şi ceva util cu

timpul liber din vacanţă. Am învăţat multe noţiuni

noi de programare (de la nivelul concept, până la

nivelul limbaj), am învăţat lucruri pe care nu le ştiam

depsre piaţa de soft-ware din tară, dar şi din

străinatate şi m-am şi cu-noscut mai bine pe mine însumi. Drept consecinţă,

am ales să continui în această direcţie si cu

lucrarea de diplomă şi probabil şi la master. La

finalizarea stagiului la Nokia, am participat la

două concursuri, la care am ocupat locurile 1,

respectiv menţiune. Ace-stea mi-au crescut încre-

derea în forţele proprii, deci aş trece şi asta în

rândul beneficiilor..”

• CE AI FI VRUT SĂ ÎNVEŢI ACOLO? CUM AI

FACE TU CA ACEST INTERN-SHIP SĂ FIE MAI EFICIENT

PENTRU STUDENŢI?“Din punctul meu de vedere a fost destul de eficient (de fapt,

amândouă). Am şi învăţat

ceea ce mi-am dorit, de altfel, de aceea am şi

aplicat. Pentru că nu mai făcusem

niciodată un stagiu de practică atât de lung,

iar vara trecuta urma să fac două simultan, mă

aşteptam să imi fie mult mai greu. Însă tutorii au

fost destul de înţelegători şi flexibili în ambele locuri,

ceea ce este un lucru bun; consider că este

destul de important că mai ales pentru un “în-

ceput”/debut, cei noi să fie trataţi cu răbdare. Din

punctul acesta de vedere cred că a existat eficienţa

(comunicarea student-tutore).

Înainte de începere, aşteptarile mele se rezu-mau la dobândirea câ-

torva cunoştinţe tehnice în plus şi familiarizarea

cu mediul intern dintr-o companie. Acesta au fost

depaşite însă.”

• AI VREA SĂ LUCREZI LA ACEASTA COMPANIE

DUPĂ CE TERMINI FACUL-TATEA SAU AI ALTE PLANURI?

“Da, cred ca mi-ar pla-cea să lucrez pentru

Nokia, deşi încă nu m-am gândit foarte profund la asta. Deocamdată am planuri pentru master şi

între timp vreau să con-tinui pe ramura dezvoltării

software.”

25

La Curent

• AI APLICAT LA UN PROGRAM DE INTERNSHIP

ŞI ÎN AFARĂ? DACĂ DA, ATUNCI AI PUTEA SĂ NE FACI

O COMPARAŢIE? “Am participat la un

schimb de experienţă în străinătate, însă accentul

nu a fost pus pe dome-niul tehnic şi nu pot face

o comparaţie în această privinţă.”

• ACEL INTERNSHIP ŞI-A SCHIMBAT CUMVA VIZIUNEA TA DE VIITOR?

AI VREA SĂ MUNCEŞTI AICI ÎN ROMÂNIA SAU

VREI SĂ PLECI ÎN AFARĂ?“Mi-a schimbat viziunea într-o oarecare măsură. Eu rămân însa la ideea

mea (veche) şi am să fac tot posibilul să rămân pe

viitor în ţară; să lucrez şi să locuiesc aici. Nu sunt toc-mai un patriot împătimit, dar cred că dacă noi nu

încercam să facem ceva bun aici, în nici un caz nu

vor veni alţii să o facă.”

• MULTUMESC PENTRU TIMPUL ACORDAT.

“Multumesc pentru intere-sul manifestat.”

Facultatea are partene-riat cu multe companii,

printre care: Ericsson, Romtelecom, Microcip,

Nokia, Siemens, Bitde-fender, Infineon. La ei poţi

face practică în anul III. Dar totuşi până atunci ce faci? Stai, înveti

teorie şi aştepţi să vină acea vară în care poţi

face şi tu ceva practic. Eu nu cred că ar fi bine

aşa. Sfatul meu, dacă chiar eşti pasionat de

electronică, e să te apuci de partea practică chiar din primul an. Cum? Spre exemplu sunt organizate

întâlniri cu cei pasionaţi de electronică, cei de

la Robofun organizează astfel de întalniri şi te poţi

duce acolo să vii cu o idee de proiect şi ei te vor

ajuta să-l realizezi.

Poţi participa la un stagiu de practică

chiar şi din anul 2. Unde? La târgurile de carieră

organizate anual pentru tineri. Dă-i un search chiar

acum şi află mai multe. Acolo îşi depui CV-ul la firma dorită şi te duci la

vară sau când te cheamă ei să faci practică. După

asta ne poţi spune şi care a fost experienţa ta.

Unde te poţi an-gaja? Depinde ce anume

te interesează mai mult: partea de software sau

partea de hardware? Dacă partea de soft e

cea care te interesează atunci eşti un om norocos,

spun eu. De ce? Pen-

tru că ăsta e domeniul cel mai căutat. Aceste

companii pot fi: Oracle, Bitdefender, Ericsson,

Romtelecom, Siemens, Huawei, UTI, ş.a.m.d. . În

domeniul hard-ului, ca să spun aşa, ai mai puţine

variante, iată câteva din-tre ele: Huawei, Ericsson,

Romtelecom.

Deci concluzia mea este că dacă chiar te

pasionează electronica cu adevărat, dacă ai

venit la facultatea asta pentru că asta chiar vrei să faci pe viitor,

atunci numai aştepta nici o clipă şi apucă-te să faci ceva practic să

construeşti legătura aia, să te foloseşti de talen-tele tale înnăscute de

inginer, de creativitatea ta şi să construieşti ceva cu piesele alea micuţe

pe care le desenai sau le desenezi la bazele elec-

tronicii.

mAriuS luPu

26

La Curent

Echipa românească Xprojects

Fondată în urmă cu 4 ani, din dorinţa de

succes, performanţă şi perfecţiune a tânărului

inginer Theodor Mil-ian, echipa Xprojects

numără astăzi peste 35 de membrii.

Absolvent al Facultăţii de Inginerie Aerospaţială din Bucureşti şi în acelaşi timp câştigătorul multor

competiţii internaţionale şi naţionale, Theodor este

presedintele Asociatiei X-Projects

Echipa Xprojects a partic-ipat şi a obţinut rezultate impresionante la numer-oase concursuri: Locul al II-lea, Secţiunea Creaţie

Tehnică, la Salonul de Creaţie şi Inventică pen-

tru Tineret Gaudeamus 2011; Robochallenge

- etapa naţională 2011; Concurs Sumo Final Fron-tier 2011; Târgul Naţional

de Inventică şi Creaţie - Romexpo, Premiul II.

Trei membrii ai echipei au participat deja la

multiple concursuri or-ganizate de NASA unde au obţinut multe premii. Cel mai recent concurs fiind NASA LUNABOTICS MINING COMPETITION.

Experţii NASA caută cel mai bun robot autonom pentru excavarea solu-lui lunar (regolith) şi de-versarea într-o cuvă de procesare, în condiţiile

unui traseu cu obsta-cole, într-un timp dat

de maximum 10 minute. Operaţiunea, descrisă cu

lux de amănunte şi pe canalele de televiziune

Discovery, este un obiec-tiv extrem de important

pentru proiectanţii NASA. „Excavarea şi procesarea

solului lunar sunt necesare pentru următoarele misi-uni pe Lună şi pe Marte,

deoarece trimiterea de materiale şi echipa-

mente de pe Pământ este foarte costisitoare. Cel mai bun design va

folosi ca inspiraţie pentru proiectanţii de la NASA“,

explică Theodor Milian.

Echipa se consolidează mereu. Noii membrii, aleşi

în funcţie de rezultatele lor anterioare şi de gradul de entuziasm şi pricepere pe care îl dovedesc, sunt

întâmpinaţi cu braţele deschise. Îşi petrec mult

timp în atelier, locul unde se nasc ideile strălucite, se creează roboţii, avio-

anele, submarinele şi toate celelalte proiecte.

Aici se munceşte mult, vorbele puţine, pline de

înţelesuri mobilizează membrii. Sfaturile şi

părerile celorlalţi sunt foarte preţioase, iar tinerii cercetători au descoperit

că fiecare greutate pe care o întâmpină le oferă

şansa de a evolua prin înţelegerea ei. ”

Tinerii inventivi, pasionaţi de robotică sunt oricând

bineveniţi în echipa lui Milian. „Recrutăm tineri

pasionaţi de cercetare şi inovare şi care sunt ca-pabili de performanţă în domeniile: robotică,

electronică, mecanică, medicină, biotehnolo-

27

La Curent

gie, nanotehnolo-gie, aeronautică,

astronautică“, spune inventatorul. Iar cei care

doresc să li se alăture pot trimite un CV la office@

xprojects.ro.

“Acum, recent intorşi de la NASA Lunabotics Min-ing Competition, putem spune ca am reprezen-tat onorabil România, şi Europa, robotul având

performanţe asemana-toare celorlalţi roboţi ,

chiar a reuşit sa parcurgă traseul cu obstacole în modul semi-autonom.

Acolo unde roboţii multor

echipe s-au impotmolit în cratere,

sau au rămas blocate între

pietre, robotul nostru ‘He-

phy’, avand cel mai mare

diametru al roţilor , >40

cm, a trecut cu usurinţa

peste toate. Din pacate în a doua rundă, o mufă la

care erau legate firele de la bornele motorului care

actiona bena rotitoare a cedat, credem că la

urcarea robotului în

Lunarena. Drept urmare nu am mai putut ex-

cava decat foarte pu-tin. Cu toate acestea, a fost o experienta foarte

interesantă, si cu sigu-ranta ne vom lua revansa

la anul. Primul an este intotdeauna cel mai greu pana capeti experientă.

De asemenea pentru competiţia din 2013 vom

avea mai bine pus la punct pilotul automat,

pentru a termina proba în modul complet autonom,

si a lua maximum de puncte.

Între timp, vom organiza la sfarsitul lunii august, la

Constanta , prima ediţie a competiţiei de roboti sub-

acvatici, si navomodele.

La inceputul noului an universitar, vom or-

ganiza în holul facultatii de Automatică şi Cal-culatoare un concurs

asemanator Robochal-lenge, dar cu o proba

in plus, asemanatoare competiţiei NASA Luan-

botics şi echipa cea mai buna va pleca la concur-sul din America.. “ , men-

tioneza Theodor Milian.

oliviA mireAcriStinA mireA

ElectroNEWS

De curând, cea mai îndrăzneaţă propu-

nere pentru coloniza-rea planetei Marte a

ieşit la suprafaţă, după un an de planificări şi discuţii cu parteneri.

Scopul acestei mi-siuni este de a avea rezidenţi permanenţi

pe suprafaţa planetei roşii care să îşi ducă mai

departe viaţa într-un mediu atent construit şi controlat dinainte.

Dezavantajul major este că nu vor putea benefi-cia şi de o cursă înapoi, costurile şi riscurile fiind

foarte mari.

Cea mai ambiţioasă mi-siune spaţială privată va include şi un reality show de tip “Big Brother”, care

va urmări viaţa primilor colonişti de pe planeta

Marte.

Proiectul Mars One îşi propune să infiinţeze

până în aprilie 2023 pri-ma colonie pe planeta Marte. El aparţine unei

companii olandeze, care beneficiază de sprijinul

altor organizaţii ce se ocupă cu călătoriile în spaţiu şi producţia de

echipament dedicat. La

proiect va participa şi un laureat al premiului Nobel

pentru fizică. Finanţarea va fi în totalitate numai

din surse private.

Primul pas se va face în 2016, când va fi trimis

către Marte un satelit de comunicaţii. În 2018 va fi trimis un vehicul dotat cu camere video care

va găsi locul ideal pentru aterizare.

În 2020 vor ajunge pe Marte provizii şi roboţi

care vor asambla construcţia. Primii patru

oameni vor părăsi Terra în septembrie 2022 şi vor

ajunge pe Marte în aprilie 2023. Ei nu se vor putea

întoarce pe Pământ, dar la fiecare doi ani li se vor

alătura alţi colonişti.

Viaţa lor pe Marte va putea fi urmărită de tel-espectatori din întreaga

lume, emisiunea de tip

reality show fiind o modal-itate de a finanţa impre-

sionantul proiect.

Andrei StroeScu

MarS ONe - O NOuă SperaNţă

28

La Curent

SPune dA hârtiei oled

Sony a prezentat în iunie în cadrul Display

Week 2012 un prototip de ecran flexibil.

Este vorba mai exact despre o unitate OLED cu

tehnologie WhiteMagic ce oferă o rezoluţie de

960 x 540 pixeli. Acest ec-ran va face în viitorul ap-ropiat o echipă bună cu

cel mai nou şi mai inovativ strat de sticlă al celor de la Corning – Wilow Glass

pe post de protecţie. Am-bele materiale vor fi flexi-

bile şi se preconizează că vor fi la fel de rezistente ca ecranele disponibile

pentru iPhone 4S sau Samsung Galaxy S3.

Cu câteva luni în urmă, Samsung anunţa că

lucrează la rândul său la un prototip de ecran flexi-

bil care să fie în acelaşi timp rezistent dar şi foarte

maleabil.

Deci, viitorul sună bine. Mai rămâne doar să

avem răbdare pentru ca tehnologia să evolueze.

touchScreen cu buTOaNe fără

ButoAne

Tactus Technology este proprietarul unei tehnologii foarte inte-

resante în domeniul touchscreen-urilor.

Mai exact, se referă la un model de ecran cu

capabilitatea de a crea senzaţia de butoane prin modificarea stratului ex-

terior. Acesta are diferite configuraţii de butoane

care “ies” din ecran în funcţie de ce faci pe

telefon. Fie că scrii un mesaj, fie că faci o poză

sau doar navighezi pe internet, mici perniţe îţi vor

creea senzaţia de tastă fizică.

Această tehnologie va intra în producţie în curând şi se aşteaptă

ca primele electronice echipate cu un astfel de

sistem să apară la mijlocul

anului 2013.

Cu touchscreen-uri de tipul acesta, utilizatorii de

telefoane cu tastatura QWERTY îşi vor depune în

sfârşit armele împotriva telefoanelor cu panou

LCD de mari dimeniuni, ceea ce ar putea marca sfârşitul producţiei tastat-

urii QWERTY în industria telefoanelor mobile.

Totodată , implicaţiile acestei tehnologii se pot

lărgi la orice dispozitiv care are o baterie şi are nişte funcţii, marcând în-

ceputul unui nou trend.

Andrei StroeScu

FUTURE MAINSTREAMLa Curent

29

MINI PC-URICine e mic si puternic?

Android Pc ProduS de viA

MiniPC-urile devin din ce în ce mai atractive, aceste mini sisteme au

dimensiuni foarte reduse şi specificaţii destul de atrăgătoare, capabile

să ruleze filme la calitate 720P, acesta se numeşte

APC 8750. APC vine de la Android Personal Com-

puter, acesta are o placă de bază ale cărei dimen-

siuni sunt la jumătatea standardului mini-ITX.

VIA numeşte această mărime neo-ITX ( 170 x

85mm ), acest PC care costă 49$ sau 38 de Euro

are 2 GB spaţiu de sto-care iar sistemul de op-

erare este Android 2.3 şi dispune de un procesor

VIA de 800 MHz şi 512 memorie RAM DDR3. La capitolul conectivitate

găsim un port Ethernet, 4 x USB 2.0, VGA , HDMI şi un

slot microSD.

rASPBerry Pi

Pe de altă parte, până când VIA APC devine

valabil, un alt dispozitiv cu un nume simpatic a

intrat deja pe piaţă şi

se numeşte Raspberry Pi. Acesta dispune de

un procesor ARM11 de 700Mhz, un slot microSD şi

de 256 mbytes RAM.

Ca şi conectivitate dispune de 2 x USB 2.0,

VGA şi HDMI. Din punct de vedere al preţului,

Raspberry Pi este disponibil la

un preţ chiar mai scăzut

de 35$ şi are un sistem

de operare gratuit, în

scopul de a promova

programarea în rândul elevilor. Toate acestea la o mărime chiar mai mică

decât VIA APC.

Potenţialul pentru aceste tipuri de MiniPC-uri este

uriaş din moment ce sunt foarte ieftine şi sunt capabile de decodare

video în format 720p. Pe lângă toate astea,

practic aceste placi cu o conectivitate decentă

au un consum de sute de ori mai mic decât o

unitate centrală şi de zeci de ori mai mic decât un

laptop. Alimentarea se face prin intermediul unui

încărcător de telefon.

Andrei StroeScu

30

La Curent

GALAXY S LA CUB

Cu toţii ştim că Samsung este în forţă

de ceva timp şi nu ezită să lanseze aproape în

fiecare lună noi termina-le mobile. De data asta

vorbim despre piesa de rezistenţă a celor

de la Samsung Mobile: Galaxy S3. Acest mod-

el are misiunea grea de a se bate cu cele mai performante tel-

efoane ale anului 2012, la fel cum şi modelele

antecedente(S şi S II) au dus în anii trecuţi.

Punctele forte ale mod-elului din acest an sunt

ecranul HD de 4,8” care îţi va capta atenţia,

procesorul Quad-core de 1.4ghz, camera de 8MP cu mod de filmare

FullHD la 30 de cadre pe secundă şi o conectivi-

tate demnă de filmele SF. Pe scurt, S3 este o provo-

care pentru toate cele-lalte brand-uri din punct

de vedere tehnic.

Pe lângă toate aceste caracteristici, telefonul

vine echipat cu o baterie de 2150mAh care ar tre-bui să suporte consumul de energie datorat ec-

ranului şi procesorului de ultima generaţie.

Ce are S3 faţă de pre-decesorul său? Poate că posesorii de Galaxy S II se

întreabă “de ce aş vrea

să mi-l schimb?” Şi iată că argumentele vin, şi în

număr mare. Samsung promite pentru noul termi-

nal o durată de standby mai bună datorată bat-eriei mai mari, un proce-sor de cel puţin 2 ori mai

rapid şi abilitatea de a face poze chiar în timp

ce filmezi. De asemenea, interfaţa camerei foto/

video este foarte rapidă şi fluidă, iar algoritmul de

procesare al imaginilor este îmbunătăţit şi net

superior oricărei camere de 8MP de pe piaţa în

momentul acesta.În concluzie, nu pot să sper decât că aceste

noi standarde pe care le impune Samsung Galaxy

S3 să devină relativ ieftine pentru ca smartphone-urile să capete o şi mai

mare popularitate.

Andrei StroeScu

La Curent

31