rr- .-."--

: re'rlzlonist5 /,:' ::'/aslle Pugcag

VASILE PUSCAS

IONEL N. SAVA

(COORDONATORI}

TRIANON!UN SECOL DE

MITOLOGIE POLITICA REVIZIONFTA

TRIANON,

Prefat5 si oostfat5 devAsrLE PU9CA9

ACADEMIA ROM,ANAFILLA.LA CLL]J-NAPOCAINSTITT]TI TI, DI] ISTORI!:

,GEORGE BARITIU"

FFI FI]NDATIA

lLIff#i.J "'^

Cluj-Napoca2420

CUPRINS

Prefa!;de Vasile Pugcas l7De la ideea de naliune la formarea statelor nalionale(p6ni la Primul R5zboi Mondial)de Gabriel-Virqil Rusu 111

Factor diplomatic gi factor militar in inf;ptuirea;i recunoagterea internalionalS a Unirii rom6nilorde Dumitru Preda | 27

lmpactul evenimentelor sistemiceasupra sistemului de pace de la Versaillesde Tudor Salanliu | 69

Opinia rom3neasci fal6 de tratatele de pacede la Paris (primul deceniu interbelic)de Vasile PuFCaF, Vasile Vesa | 151

Principiul nationalit5tilor Fi Tratatul de la Trianonde Mariana Narcisa Radu, Codrula-gtefania Jucan-Popavici I 177

Avatarurile recuperErii patrimoniului arhivisticdin teritoriile unite cu Romenia, dupd Tratatul de la Trianonde Veronica Turcus | 219

516ntul Scaun Fi dezavuarea doctrinei Coroanei maghiarein contextul Tratatului de la Trianon (documente din anii l919-1921)de ferban Turcu, | ?41

Tratatul de la Trianon gi mitologia politic6 revizionistS:aborddri tradi!ionale 9i recentede Florin Abraham | 265

De la nostalgie politici la traumS culturalS?Dilema europeani a Ungariei la 100 de ani dupt Trianonde /onelN Sava / 309

lliberalism gi sindromul Trianon. Regimul Orb6ngi suslinerea paralelismului etnic in Transilvaniade Vasile Sebastian D6ncu I 347

Trianon, Tria nonlde Vasile PuTCag | 375

lndex / 395

Vasile Pu9ca9

ln or curente, grupiri,cut din Tratatul de lalport pentru Iansarea:toral intern, dar gi cua1-europene. Motiv sirnei, cu efecte conti-mai ales pentru a re-si naliunile Europei

e mare insemnitate -

'!i apreciaz; deosebit'C1uj-Napoca]

care aura acestui produs edi-:orge DAncu, directo-'si redactor de carte,'oiectului editorial gi

:11 dornici de cunoag-

Vasile Pugcagpoca, 10 martie 2020

De la ideea de naliune la formareastatelor nationale (p6nE la Primul R5zboi Mondial)

Gabriel-Virgil Rusu

Problema genezei naliunii gi evolulia nationalit5gilor a preocupatmereu minlile luminate ale Europei, o Europi cu evolugii dramatice,mai ales pe parcursul veacurilor al XVII-lea gi al XIX-lea. in lucrareasa intitulati Hrstoire de la Rdvolution frangoise, publicatd in ;apte vo-lume, la Paris, intre anii 1,847-1853, Jules Michelet afirma: ,,Origina-litatea lumii moderne std in aceea ce, degi pdstreazd gi miregte soli-daritatea intre popoare, intdregte in acelagi timp specificul fiecdruipopor, precizandu-i nafionalitatea. PAnd intr-acolo, incAt, fiecaredintre ele si ajungS o unitate desivArgiti, si apari drept o persoanS,

un suflet aparte [...] Persoana e un lucru sfAnt. Pe mdsuri ce o na!i-une capiti caracteristicile unei persoane gi devine un suflet, inviola-bilitatea sa cregte in aceeagi proporlie. Crima de a viola personalita-tea nalional5 devine cea mai mare dintre crime".1 Se face astfel tre-cerea de la,,na!iunea" de tip medieval la cea de naliune moderne, ca

premisd a formirii statelor nalionale, suverane, un proces complexgi plin de obstacole. Europa era inci rigidi, iar capetele incoronatecare stipAneau imperii gi regate nu acceptau nicidecum schimbarea.

Dar nici nu puteau impiedica circulalia ideilor.

ldeile ce vor schimba Europa

Nalionalismul de tip etnic din spaliul german a fost promovat de

Johann Gottfried von Herder, pentru care naliunea este o mo$tenireistorici avAnd la bazi limba, cultura gi tradiliile populare ale unei

1 Jules Michelet lsroria Revoluliei, vol II, Editura MineNa, Bucuretti, 1973, p. 33.

12 Gabriel-Virgil Rusu

comunitili, intr-un singur a)vant, Volksgelsf, spiritul acesteia.z Eadepindea de voinla indivizilor gi trebuia respectate de to!i. Concep_

!ia lui Herder, ,,vertical5", vorbegte despre un nalionalism dirijat, pebazi de sAnge gi de liantul matern. Kulturnation are legiturile in et_nie gi culturi, hotdrAnd cu anticipalie apartenenla individului la ocomunitate nalionali precisS. Johann Gottlieb Fichte credea, la fel ca

;i Hegel, ci unitatea naliunii nu putea fi realizati decAt de un statputernic, aceasta deoarece ea nu era rezultatul acliunii voluntare acomunitdlii cetilenilor.

Concepliei teutonice etnoculturale despre naliune ii este opusigAndirea francezului Ernest Renan, ,,orizontali,,, in care afirmd legi-timitatea unei naliuni elective create prin adeziunea congtiente givoluntarl a membrilor ei. El delimiteazd spaliul unui stat creat prinlibera alegere a individului.3 in Anglia se vorbegte tot mai mult des-pre statul-natiune, identificat ct un teritoriu istoric, mituri, amintiriistorice comune, o culturd de masd, o economie comund, drepturi silndatoriri comune pentru toti membrii sdia, caracterizat prin priori-tatea iur5mantului de credinld al tuturor celor guvernagi fali de oguvernare centralizati a cirei suveranitate se aplici in mod exclusivasupra unui teritoriu stabil gi considerat natural atAt din punct devedere exterior, cat gi interior.s insi cAnd se construiegte ecualianaliune - stat - teritoriu. intrd in sceni concepqii precum: ,,dreptistoric", ,,drept juridic", ,,dreptul primului venit" etc., interesele unorpopoare se intersecteazi, iar lucrurile se complici.

Astfel de idei filosofice, considerate periculoase gi apirute in pe-rioada Revoluliei Franceze, dar mai ales in timpul ImperiuluiNapoleonian gi dupd aceea, au configurat viitoarea arhitecturl a con-tinentului, bazate pe state nalionale. Ele se vor manifesta gi cristalizape parcursul urmStoarelor doui veacuri. incercarea lui Napoleon dea unifica Europa tocmai cAnd asemenea teorii se zdmisleau, tocmai

2 Serge Berstein, Pierre Milza,lstorla Europei Institutul European, vol. III, ]agi, 1998, p. 30.3 Cuy Herme! Istoria na,tiunilor;i a natlonalismului tn Europa,lnstitutul European, Iari,2005,p.743.4 A.D. Smith, Ndfioncl identity,pen1!i.ILBooks, London, 1991, p. 10.s Guy Hermet, op. cit, p, 107.

t-

cabriel-Virgil Rusu

' spiritul acesteia.2 Ea

ectatd de toli. Concep-na;ronalism dirijat, pecr; are legiturile in et-:nenla individului la oFichte credea, la fel ca

.rzati decAt de un stat'-r I ac!runii voluntare a

naliune ii este opusd.a", in care afirmi legi-leziunea congtiente giiul unui stat creat prinreste tot mai mult des-'staric, mituri, amintiriie comund, drepturi ;i:acterizat prin priori-lr guvernali fagi de oaplica in mod exclusiv:ral atAt din punct der construiegte ecualiaceplii precum: ,,drept: etc,, interesele unorr licA,

.oase 9i apdrute in pe-in timpul Imperiuluirre a arhitecturi a con-manifesta gi cristalizacarea lui Napoleon de. se zimisleau, tocmai

::::. i'ol. lll, Iagi, 1998, p. 30.-i lnsritutul European, lati,

Trianon, Trianonl 13

cAnd asemenea deziderate erau incluse in proiecte nationale, erasortiti egecului. Nici resursele Franlei, nici ambi!iile gi calitilile lide-rului ei nu au fost in mdsuri a duce la bun sfAr;it un astfel de gAnd.

Napoleon a cucerit jumetate din Europa in numele Naliunii, dar firisi vrea el a sidit un principiu al nalionalitelilor care se va intoarcecurAnd impotriva sa, dAnd nagtere doctrinelor nalionale, un sens

migcirilor de eliberare a popoarelor asuprite, influenlAnd viitorulpolitic al continentului 9i al intregii lumi. Daci la debutul infdptuiriisale politice impdratul francezilor era asemuit de neamurile Europeicu un eliberator - Hegel vedea in el ,,sufletul lumii", Beethoven com-punea in onoarea sa, iar tot mai mulli intelectuali prusaci au devenitpeste noapte francofili - ulterior politica ,,Micului caporal" a fost denatur; a,,trezi nalionalititile" $i de a crea premisele ridicdrii conti-nentulur impotriva sa.6 Aga a fost posibili o ,,Bit;lie a Naliunilor", inanul 1813, Ia Leipzig, pierdutd de impiratul Napoleon, care a deter-minat replierea francezilor in propria lor !ard. Acea tentativd hege-

monici a Franlei s-a incheiat prin eliminarea conducitorului ei gi

prin revenirea meteorici la monarhie.inceputul secolului al XIX-lea a oscilat intre dorinla de unificare

continentali gi promovarea particularismelor nalionale, intr-oEuropi unificati, care triia cu amintirea romanidlii occidentale. O

romanitate drept model culturalT, dar nu 9i nalional. Desigur, pe con-

tinent existau multe popoare cu identitate de limb5, obiceiuri gi tra-dilii aparte, insi treptat ideile filosofice s-au transformat in proiectepolitice. Cu toate acestea, Congresul de pace de la Viena [1815J a sta-tuat structura unei Europe incd inchistati in imperii, care lineaucont in primul rAnd de voinla suveranilor invocAndu-se adesea drep-turi de facturi divini.

Era Europa sistemului Metternich, un inamic al naliunilor in re-degteptare. Acesta a incercat din risputeri s5 menlini un echilibrueuropean conform dorinlei Marilor Puteri reunite intr-o SfAntiAlianqS. AngajAndu-se si ofere asisten!i militari reciproci in cazul

6 lbidem,p.1,44.7 R6mi Brague, tdrop a, calea romand,Edttura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2002, p. 29.

t.i

Ill

14 Gabriel-Virgil Rusu

unor pericole interne sau externe, ce ar fi putut afecta statu-quoulstabilit la Viena, monarhiile europene an reugit si-gi conserve fron-tierele timp cAteva decenii. invingitorii Iui Napoleon gi-au reimpir_lit teritoriile gi popoarele Europei intre ei, f5ri se !in; cont de aspi_ralii sau proiecte de uniune nalionald. Astfel, unele popoare au fostinglobate in corpore in construclii politice de tip imperial _ de pilddcel austriac: maghiarii, slovacii, croaqii -, altele au fost partajate intrediferite mari puteri: polonezii, romAnii, italienii, sArbii sau germanii.

Principiul nalionalitifilor propunea ca statul si coincidi cu nati_unea, iar granilele politice cu cele etnice, dar cine mai ginea cont deprincipii pe un continent ca un puzzle in care trona dreptul spadeipentru menlinerea conceptului licenliat de Congresul de la Viena?Ceea ce nu a insemnat abandonarea proiectelor nalionale, iar intregsecolul al XIX a fost un cAmp de manifestare a nafionalitililor 9i na-!ionalismelor. Migcdrile revolulionare au fost cele care au lovit siste-mul lui Metternich: Burbonii din Franla au fost alungagi, iar noul su-veran, Ludovic-Filip, a format, in tandem cu Anglia, un pol al libera-lismului european, la care s-au aliturat ulterior Belgia 9i Spania.

Liberalismul a mers mAni-n mAni cu nagionalismul, cu promovareain mod liber ;i neingridit a ideilor gi ndzuinlelor nalionale, fiind un pe-ricol real Ia adresa marilor conglomerate de popoare: ImperiulHabsburgic, Jarist gi Otoman. Este ceea ce a inleles suveranul celui deal doilea Imperiu francez, Ludovic-Napoleon, numit impirat, sub titu-latura de Napoleon al III-lea, in anul 1852. pentru ci a crezutin afirma-rea principiului nafionalit5fii, el ;i-a indreptat politica externi spreacest obiectiv, sprijinind moral gi material naliunile central-europenedominate. Astfel, cu ocazia Rdzboiului Crimeii (1853-18561 el s-a ali-turat Angliei in efortul de a bloca intruziunea Rusiei gariste in Balcani.S-a revenit astfel la ceea ce istoria moderni a relinut drept,,Chestiuneaorientali", adicl mogtenirea pirlii europene a Imperiului 0toman aflatin agonie, la care concurau Marile Puteri. Franla a sprijinit unireaPrincipatelor romAne Moldova gi Muntenia gi a contribuit substan!ialla refacerea unidfii italiene. Nu in ultimul rAnd, Napoleon al IIIlea afost alSturi de Prusia in opera de realizare a statului german modern,

't

_i

iIIt!!a

I

-D-

-Gabriel-Virgil Rusu

ltut afecta statu-quoul

iit se-gi conserve fron-rpoleon ;i-au reimpir-fe se line cont de aspi-unele popoare au fosttip imperial - de pildi: au fost partajate intrer ii, sArbii sau germanii.iu1 si coincidi cu naqi-cine mai linea cont de3 trona dreptul spadei.ongresul de la Viena?or nalionale, iar intregr na!ionalitililor 9i na-cele care au lovit siste-;: alungagi, iar noul su-.ngha, un pol al libera--.r Belgia 9i Spania.:,:sntul, cu promovarea: nationale, fiind un pe-Ce popoare: Imperiuleles suveranul celui derm jt imp5rat, sub titu-".: ca a crezut in aflrma-: politica externe spre.:rile central-europenei853-18561 el s-a al5-usiei tariste in Balcani.

-nl drept,,Chestiunea:leriului Otoman aflat::- a sprijinrt unirea. .ontribuit substanqial: \apoleon ai IIl-lea a::,.-u; german modern,

T anan Trianonl 15

stat care nu va pregeta mai tarziu s5-l infrAngi 9i si-l umileasci la Se-

dan, in anul 1870, determinAnd o noud criz5 in Franla, echivalentd cuabolirea regimului imperial.

Desigur, secolul al XIX-lea a fost marcat de pagii importanli pecare popoarele Europei i-au fecut spre atingerea dezideratelor nali-onale. insi va fi nevoie de un rizboi dus Ia scari mondialS pentru caimperiile si se niruiasci pe rAnd, iar din cenuga lor sd se nasca onoui Europi. Cea a naliunilor suverane.

Marele rizboi mondial ;i noua ordine european;

La granila dintre secolele al XIX-lea si al XXlea, Europa era uncontinent agitat clocotind de ambilii politice, de nalionalism, govi-nism gi revizionism. Germania a profitat de pe urma proiectului deunificare gi extindere a !;rii care, atunci semina tot mai mult cu unimperiu, consolidAndu-9i pozilia pe continent, devenind nu numaiun stat cu o situalie demografici de invidiat, ci gi centrul de gravita-

lie a intregii politici europene, mai cu seami in epoca prosperi a luiBismarck. AvAnd o industrie grea performanti, practicAnd un co-merg modern, ducAnd un mod de viald in care cuvAntul de ordine eradisciplina, prusacii s-au impus gi ca forld militari a continentului.Anglia gi Franla pdreau a fi mai mult preocupate de politicile coloni-ale, insi cea din urmd nu putea sd uite ci avea o revangd de luat infala Germaniei nalionaliste care o umilise la Sedan si care ii rdpiseimportante teritorii-

Centrul continentului didea semnele unei instabilitili din in ce ince mai vizibile in condiliile in care popoarele supuse Coroanei deHabsburg isi reclamau tot mai mult dreptul la autodeterminare.Balcanii, confruntali cu refluxul Imperiului 0toman, erau intr-o con-tinu5 agitafie, insi marele pericol pentru tinerele state sud-est-eu-ropene il reprezinti Rusia, care in numele miticului testament al luiPetru cel Mare gi a unui panslavism declarat, s-a apropiat ameninfe-toare de Stramtori. Iminenqa unui conflict major european a deter-minat Marile Puteri si construiasci aliange politico-militare.

16 GabrieFvirgil Rusu

in anul 1882, s-a constituit a$a-numita Tripla Aliangi, formati dinGermania, Austro-Ungaria 9i ltalia, puteri central-europene cu inte-rese comune. Aflate la polii opusi ai contihentului, Anglia gi Frang4 pede o parte, 9i Rusia, pe de alta, ;i-au dat mAinile peste intreaga Europdspre a forma, e adevira! progresiv, o a doua alianli numiti Triplaingelegere sau Antanta. Din momentul in care cele doui blocuri destate antagoniste au fost create, rizboiul a devenit previzibil. Asasina-rea principelui mogtenitor al Austro-Ungariei, Franz Ferdinand, laSarajevo, de citre un student sarb, Gawilo princip, in 28 iunie L914, aconsemnat semnalul debutului primului conflict mondial. Europa s-amobiliza! alianlele s-au intirit prin aderarea statelor europene carenu optaserd pentru neutralitate, guvernele ficeau declaralii de rizboi,au fost alarmate garnizoanele din colonii, intreaga viali economiciera pusd in slujba suslinerii efortului militar, mase intregi de populaliiau fost inrolate in armate, in timp ce civilizalia umani se afla, pentruprima dati in istorie, fa!5 in fa!5 cu spectrul dezastrului ei.

,,RIzboiul cel Mare" trebuia sI fie, in viziunea politicienilor, unulscurt, de cateva septemani. insd, dupd un inceput entuziasmant, incare au fost angrenate imense resurse materiale 9i umane, acesta s-aextins, fronturile s-au stabilizat, semn ce cele doui tabere incepu-seri o confruntare de duratS. ingropafi in tran;ee, soldalii au cunos-cut infernul unui rizboi de uzuri, numit gi ,,rdzboi de pozilii", carepirea ci nu se mai termin5.B La capetul a trei ani de confruntdri sAn-geroase, beligeranlii au resimlit din plin oboseala; pe frontul de VestcAteva contingente franceze au refuzat si mai intre in lupti, recla-mand autoritatea excesivd gi incompetenla unor comandanli mili-tari. Doui regimente din regiunea Soissons se pregiteau chiar sdocupe Parisul. Pe front dezertirile se inmulgeau, mai ales in armataaustro-ungard. in Germania, Italia Fi Franla grupirile de stAnga mi-litau pentru pace, manifestAnd in principalele centre urbane. La RA-siri! au izbucnit tulburdri gi revolte gi in tabira garistd.

8 Serge Berstein, Pierle Milza, op. cit,p,32B.

Gabriel-Virgil Rusu

pla Alianli, formati dinntral-europene cu inte-:ilui, Anglia gi Franla, pee peste intreaga Europi: ahanti numiti Triplare cele doud blocuri de:rit previzibil. Asasina-;i Franz Ferdinand, larcip, in 28 iunie 1914, a:ct mondial. Europa s-aslatelor europene care:au declaralii de rizboi,,reaga via!5 economicirase intregi de populaliia umand se afla, pentru:zastrului ei.

rea p oliticienilor, unul:eput entuziasmant, in: e si umane, acesta s-ac ioui tabere incepu-rsee, soldaqii au cunos-:izboi de pozifii", care:ri de confruntiri sAn-

cala; pe frontul de Vestr intre in lupt5, recla-:nor comandanli mili-se pregdteau chiar si

:au, mai ales in armata: r parrle de stAnga mi-: c:rtre urbane. La Ri-,:'a iarrSti,

Trianan, Trianonl IAcuzat de liberali de gestionarea ineficienti a problemelor sociale

generate de rizboi gi de marea foamete din iarna anllor L916-L91.7,dar $i reticent la orice tentativd de reformd, suveranul Nicolae alIl-lea Romanov a fost silit si abdice in favoarea fratelui siu, Mihail.Acesta a refuzat coroana provocAndun interregnum pe fondul ciruiarevolulionarii rugi au dovedit ci erau incapabili si guverneze un im-periu aflat in rizboi. A fost momentul intririi in scend a bolgevicilorlui Vladimir Ilici Lenin, au preluat puterea, la 7 noiembrie 1917. insaLenin nu a mai putut controla tendinlele centrifuge ale naliunilorsubjugate de veacuri in Imperiul Jarist - finlandezii, estonii, letonii,lituanienii, polonezii, romAnii gi ucrainenii -,iar Decretul asupra pd-cri emis de liderul bolgevicilor, a creat o alte bazi politico-juridicd,pe lAngi punctele wilsoniene, pentru constituirea statelor nagionalein partea de ris5rit a Europei.

Cea dintAi misurd luatd de comunigti a fost aceea de a scoateRusia din rdzboi. Armistiliul gi, apoi, pacea semnatd de ru;i laBrest-Litovsk a creat premisele favorabile inclinirii balanlei in fa-voarea Germaniei gi a alialilor sii, care se puteau concentra mai multpe frontul occidental. in'1917 , Statele Unite ale Americii au intrat insceni aldturi de forgele Antantei, anulAnd practic dezechilibrul pro-vocat de retragerea rugilor de pe teatrul de operaliuni. SAngeroasaofensivi a generalului Ludendorff, din primlvara anului 1918 a fostdoar ,,cAntecul de lebidd" al puternicei armate germane care, arun-cati dincolo de Marna, s-a retras cu pierderi mari spre zona renanA.

in 1918 Puterile Centrale au dat tot mai multe semne de slSbiciune,prefigurAnd sfArgitul conflagraliei. Popoarele Austro-Ungariei s-au ri-dicat gi ele aspirAnd la fiurirea propriilor state nalionale. De aceea, pro-misiunile de pace formulate de pregedintele american W. Wilson in,,cele L4 puncte" gi ecourile Revoluliei Bolgevice au creat haos in toateimperiile de pe continentul european, beligerangii indreptAndu-se sprearmistitiu. $i la Berlin s-a proclamat republica, iar impiratul Wilhelmal lllea a pdrisit tronul. in data de 11 noiembrie 1918, reprezentanliinoului guvern provizoriu al Germaniei, condus de social-democratulEbert, au semna! la Compidgne, armistiliul.

18 Gabriel-Virgil Rusu

Europa iegea profund schimbatd din experienla nefastd a celuimai sAngeros conflict din istoria omenirii. Marile imperii continen-tale, Austro-Ungar, Otoman, Tarist $i cel German au cizut, gi-auschimbat forma de guvernimAng structura social-politici sau au fostanulate ca statalitate. Din ruinele lor s-au ndscut noile state fondatepe principiul de esenli liberali al nalionalitililor: Cehoslovacia, Un-garia, Austria, Finlanda, Estonia, Letonia sau Lituania. polonia a ,,re-inviat" din pirli disparate, RomAnia gi-a desdvAr;it statul nagional,iar popoarele sud-slave eliberate de inchistdrile otomane ;ihabsburgice au format Regatul SArbilor, Croagilor 9i Slovenilor. Eu-ropa devenea, astfel, dintr-un continent al imperiilor unul al naliu-nilor suverane. Noile state-natiune ale Europei au fost recunoscutede tratatele de la Paris (I9t9-1920).e

Europa CentralS a natiunilor suverane

Parte a marii familii germanice stabiliti in vestul, nordul gi cen-trul Europei ince din Antichitate, austriecii au cipltat in timp indivi-dualitate in cadrul SfAntului Imperiu Romano-German. Vorbitori delimbi germani din asa-numitele ,,teritorii ereditare" ale Casei deHabsburg, ei au jucat un rol politic, militar gi cultural important inEvul Mediu gi in vremurile moderne, reugind si conducd un imperiulegitimat in principal prin lupta impotriva fluxurilor otomane. De-alungul veacurilor, austriecii nu au fost niciodati supugi vreunei pu-teri strdine astfel incat nu s-a pus vreodati problema vreunei mig-ciri de ,,rena;tere identitar5", ori de creare a unui stat nalional, agacum a fost cazul altor popoare. Ei au fost preocupafi sd-gi pdstreze,pe lAngd ,,teritoriile ereditare", ;i lirile supuse de habsburgi de-alungul veacurilor, ceea ce au reugit pAni la Primul Rizboi Mondial.

Momentul primei separdri a austriecilor de statele germane ;i pri-mul pas spre realizarea unei identititi de tip nalional a fostinfrAngereade la Austerlitz, din anul 1806, insi Congresul de la Viena [181-5] a res-

e lbidem,p.336.

cabriel-Virgil Rusu

erienla nefasu a celuiarile imperii continen-erman au cizut, gi-au

cral-politici sau au fost; cut noile state fondatetilor: Cehoslovacia, Un-lituania, Polonia a ,,re-avargit statul na!ional,:histdrile otomane 9iatilor 9i Slovenilor. Eu-

lp e riilor unul al nafiu-rei au fost recunoscute

r veslul, nordul gi cen-: capatat in timp indivi--r- German. Vorbitori de,r.ditare" ale Casei dei cultural important insi conduci un imperiuirurilo r otomane. De-aeti s upugi vreunei pu-: roblema vreunei mig-r,1nui stat nalional, aga

:c cupafi s;-9i pestreze,use de habsburgi de-a'iniul Rizboi Mondial.statele germane ;i pri-

:ional a fost infrAngereare la Viena [1815J a res-

-b_ --

Trianon, Trianan! 19

tabilit rapid vechea legituri, dar intr-o formuld mai evazivi decAt ina-inte. ,,Ruptura" decisivd s-a produs abia in anul 1866, cAnd prusia a in-frant Austria gi i-a confiscat teritorii, eliminAnd-o din ConfederaliaGermanS. Pentru a-gi conserva propriul Imperiu, alcituit dintr-o mul-!ime de popoare subjugate - care se ridicaserd cu arma in mAni la 1848-, austriecii au acceptat compromisul cu maghiarii din 1867, rimAnAndastfel, pAni la finele Primului R5zboi Mondial, o minoritate dominantiintr-un imperiu multinalional. Imperiul Austro-Ungar, promotor al de-clangerii rizboiului din 1914 a iegit invins din conflagralie, in timp ceblocuri teritorial-etnice s-au desprins din e1, formAnd state nalionale,in ciuda ofertelor generoase ale ultimului suveran, Carol I de Habsburgde a pistra unitatea imperiului bicefal intr-o formuli confederatd.Dupi anul 1918, Austria a fost redusi ca intindere la teritoriul locuit depoporul austriac, devenind un stat-naliune in sensul adevirat al cuvAn-tului, un stat modern al Europei Centrale.

PAni in anul 1526, cand a intrat sub controlul Habsburgilor, rega-tul medieval al Boemiei a inregistrat perioade de inflorire combinatecu epoci de decidere, in vreme ce spaliul slovac nu mai cunoscusestatalitatea de peste un mileniu, din vremea regilor Svatopluk gi

Mojmir al ll-ea. Cehii gi slovacii reprezentau alte doui naliuni inglo-bate in Imperiul habsburgic, care au cunoscut fenomenul ,,redegtep-tdrii nafionale" pe parcursul secolului al XIX-lea. Si spunem ci incidin vremurile medievale cele doud popoare s-au considerat entitSlidistincte, chiar daci ambele proveneau din blocul slav, avAnd ase-mdndtoare in primul rAnd limba, cultura, obiceiurile gi chiar istoria.Slovacii, a fost incorporali de Ungaria medievalS, inci din secolul X,iar dupi integrarea lor in Imperiul habsburgic, incepAnd cu anul1541, au continuat si fie considerali ca aparlinitori ai teritoriilorCoroanei SfAntului $tefan. Nagionalismul ceh, in schimb, a fost multmai evident, avAnd o bazi ,,iacobini" (husitismulJ, una ,,tradigiona-list-conservatoare", de facturi nobiliard gi o a treia ,,liberal-refor-misti" de tip burghez.lo

10 Camil Muretanu. Na,tiune, nationalism. Evolut[a nationalitdtllor, Centrul de StudiiTransilvane. Fundatia Culturali Roman:, Cluj-Napoca, 1996, p.51.

20 Gabriel-Virgil Rusu

Cehii gi slovacii au fost doud naliuni cu evolulii paralele, cu unplus de vigoare pentru cehi, mult mai dinamici gi mai pricepugi lapolitici, insl regimul de asuprire promovat de Austro-Ungari, pre-cum gi evenimentele din preajma Primului Rizboi Mondial au ficutca ele si converge spre proiectul unui stat comun: Cehoslovacia.Adici, o singuri lari cu doul naliuni gi o organizare statale de tipconfederativll, indicati in primul rAnd de interese de securitate inraport cu tendinjele revizioniste ce se vor contura tot mai clar dupiConferinla de pace de la Paris (1,919-1920).Desigur, au existat $i ex-ponenli ai tezei ,,cehoslovacismului extrem" care sus!ineau contopi_rea celor doui popoare intr-unul singur, pe baza primatului limbii,culturii si capacitSlii politice cehe. insd asemenea teorii nu au ficutdecAt si creeze tensiuni inutile. Statul cehoslovac, recunoscut de tra-tatele de pace postbelice, a insemnat unirea celor trei provincii aledefunctului Imperiu Austro-Ungar, Boemia, Moravia gi Slovacia, in-cluzAnd 9i o minoritate germanb insemnatd.

Tot parte a marii familii slave, dar agezali din vechime in sudulcontinentului european, ca vasali ori cotropitori, slavii de sud sau,,iugoslavii" au avut evolulii paralele, constituindu-gi state medievaleproprii. Vorbim in primul rAnd de sArbii ortodocgi, ce poarti evidentpecetea culturali bizantini. Ei gi-au fiurit un stat ridicat la rangul deregat in vremea lui Nemania 9i $tefan Dugan, decdzut la cel de des-potat, gi care, aflat in avangarda luptei contra Porfii otomane a dis-pirut pentru cAteva veacuri, incepAnd cu anul 1459. Croatii catolici,descilecitori in fosta provincie romani Dalmalia, undeva prin seco-lul al VII{ea 9i intemeietori de !ar5, au luptat timp de aproape patrusecole pentru supravieluire pAni cAnd, odatb cu stingerea glorioaseidinastii Trpimirovi6, au acceptat uniunea personall cu Ungariaapostolici [1102], in vremea lui Coloman Cirturarul.lz in cadrul re-

11 Cehii ti slovacii insumau, in anul 1937,72,Sa/o, Cea mai importanti minoritate era ceagermand din regiunea sudeta, 24,2% [Constantin Botoran, Valeriu Florin Dobrinescu, ,,Con_firmarea internalionali a actelor de Unire din 1919,,, in loan Scurtu (coordonator),IsforiaRomanibL vol. VIII, Editura Enciclopedici, Bucuretti, 2003, pp. 32-33, in cont[nuare:Botoran,,,Confirmarea interna!ionalr"),12.Pel Engel Regatul SfAntului gtefan. Istoria |Jngariei medievale, 89S-1526, Edit]uraMega,Cluj-Napoca, 2006, p. 63.