I

STELIAN TURLEA

Trei femei

rtfr

PROLOG

Am primit o scrisoare de la o femeie necunoscutl dinPucioasa, pe nume Aurelia Feldman. inainte s-o deschid,

m-am uitat atent la qtampila inecati in tug negru, pe care

abia se distingea data de 10 ianuarie 2010. Nu cunosc inPucioasa pe nimeni. $tiu doar ci e un orag adormit, princare am trecut o dati sau de doui ori in drum spre VArfuri,

firi si constat aroganfa de stafiune high life despre care

auzisem pe cAnd eram student. Din Pucioasa era una dintre

iubitele mele iluzorii din tinerefe, care a incercat cumva si se

joace cu mine de-a m6!a cu qoarecele, firi niciun succes, n-a

avut ribdare s[-i ln]eleg mesajul gi s-a gribit si se mdrite cu

unul care punea parul pe ea de cite ori se imbita qi, cum o

flcea cam des, I-a pirisit, iar cdnd omul s-a dezmeticit Ei

a vrut s[ se sinucidi, s-a intors la el Ei, ca si-i liniqteasci,

taic[-su, mare mah[t i-a trimis pe amAndoi la o misiune instriin[tate, roata a gaptea la cirufi. Mi-a povestit toate astea

ea lns[gi, dintr-o risuflare, la scurti vreme dupi revolufie,

dupi ce fuseser[ rechemafi in [ar[, cAnd am intilnit-o pe

strad[ Ei s-a bucurat de parcl igi rev[zuse marea iubire.

Dar cum n-a fost nimic intre noi doi, n-am apucat si mi duc

dup[ ea la Pucioasa, nu vizusem oragul in vremurile lui de

glorie gi n-aveam cum sf,-i infeleg deciderea.

8 STELIANTURLEA

Nu-mi spunea nimic numele cu rezonanle ebraice, dar

nu m[ surprindea c6, in asezarea pr[fuitd, infesati pe vre-

muri de vile gi pensiuni pentru mullimile venite la cure de

ape sulfuroase, triiserd, gi mai triiau, 9i evrei. Md intrebam

ce-mi putea spune femeia cu un scris caligrafic cum nu mai

v[zusem de mult[ vreme. $i care se strlduise si dea de mine;

scrisoarea fusese trimisi pe adresa editurii cu care colaborez

de obicei Ei de la ei o primisem cu intdrziere.

Am deschis epistola cu infrigurare 9i am dat peste o

pagini cu cincisprezece-doulzeci de rdnduri in care Aurelia

Feldman imi mulfumea pentru o carte de-a mea pe care toc-

mai o citise, Darul loanei. Printre rdnduri, inlelegeam ci i se

intimplase o poveste asemin[toare gi c[ o fbcusem s[ retr6-

iasci o veche dezamigire. Adluga: ,,Se poate int6mpla ca

iubirea si egueze, dar vina te va urmlri toati viafa." Mi se

pirea cam abscons, ugor melodramatic Ei oricum nu vedeam

vreo leg[tur[ cu romanul meu.

Nu credeam c[ trebuie si rdspund, cum obiEnuiam cu

fiecare scrisoare. De altfel, nici nu-qi didea adresa, nu

agtepta un rispuns, fusese scrisi doar dintr-un imbold. Ama$ezat pagina ei peste teancul de hdrtii nefolositoare care se

aduni pe un coll al biroului, p6n[ mi hotlrlsc, odat[ Ia gase

luni, si le mitur la coEul de gunoi, firi si le mai cercetez.

Fraza aceea imi rlmisese in minte gi m[ obseda.

incepusem cu luni in urmi si scriu o nou[ carte, pe

aceasta. M[ cam impotmolisem. Recitisem de mai multe oripufinele pagini adunate, fbrl si infeleg ce lipsegte, ce nu se

leagi, care-i firul lipsl. Brusc, mi-am dat seama ci vorbele

din scrisoare trebuiau si fie sensul romanului pe care-l des-

chidefi Ei mi s-a luminat mintea.

TREI FEMEI

Daci aq avea cum sl-i rlspund, i-aq scrie:

Drag[ Aurelia Feldman,

n-am priceperea s[ dezbat asemenea chestiuni. Eu fac pe

grozavul, de parci ag cunoaqte tot ce s-a-ntdmplat gi ag gti

cum se indoaie in vtnt sufletul omului. Dar adevirul ilcunosc mai degrab[ femei ca dumneata.

ANCA

I

Era vara anului 2005 cind a luat avionul spre Dublin.

Pusese ceva bani deoparte, cdt s[-i ajung[ sd minince pizza

o sipt[mdnl gi s[ bea sucuri qi-gi convinsese mama s[-i pla-

teasc[ drumul gi si-i mai dea 9i pentru vreo p[duchelnifn

de hotel pAni avea si-l intdlneasc[ pe Michael Flatley sau pe

vreunul dintre adjunclii lui gi si se limureasci. Era atAt de

porniti s[-1 giseasc[, incAt se diduse peste cap si afle tot ce

se putea din presa britanici despre succesul nebun al specta-

colului Lord of The Dance gi al celui care abia avusese premi-

era in iulie 2005, Celtic Tiger, despre sistemul de recrutare,

despre viafa personall a lui Michael, divor[ul de poloneza

Beata Dziaba dup[ unsprezece ani de trai impreuni, cide-

rea lui in belii cumplite de cAte doui siptimini, acuzele

nefondate de viol, accidentele care mai c[ i-au pus cruce

carierei. Se gAndea ci, dac[ n-o va primi, poate o convinge

pe Naimh O'Brien, cu care Flatley dansa de cAliva ani, s6-i

deschidl ugile, micar s[ se uite la ea o dat[, e femeie gi nu se

poate si n-o infeleagi, o singur[ dati! Nu gtiu cum de-qi

convinsese mama s[-i dea banii [stia. Mama era atAt de

12 STELIAN TURLEA

siguri c-o si faci norocul praqtie, ci a insistat s6-i puni pe

un card o sumi de intoarcere, pe care Anca a jurat s[ n-o

cheltuiascd decit pentru zborul retur, iar daci, prin vreo

minune in care mama nu credea defel, o si se-ntAmple cum

igi imagina fata, si aibi si-gi inchirieze pentru o vreme o

camerd ca lumea, ci doar n-o s[ locuiasci la hoteluri, daci

tot are qansa si ajung[ dansatoare intr-o trupd de succes.

Nu i-a trecut prin cap si-Ei incruciEeze degetele la spate sau

s-o tragi in piept in alt fel, era prea surprinsl 9i neribdi-toare s-o gteargi, dupi ani de aqteptare.

Slpt[mAna dinaintea plec[rii a fost cea mai fericit[ din

viafa ei! Ultima noapte a coborit frri gtirea mamei in scua-

rul din fala blocului, un fel de curte, s-a intins pe pimAnt,

inconjurati de iarba fepoasl 9i de zgomotul surd al insecte-

lor a privit cerul plin de stele care clipeau, unde o si meargi

ea stelele or si fie altfel orAnduite 9i e bine si le fin[ minte

pe astea. Nu gtiu ce era in mintea ei. Era o bezni ugor lip-toasi, se simfea fascinati, n-a inchis un ochi pAni s-a cripat

de zit6.N-a luat cu ea decAt o valijoar[ cu citeva bluze, un pulo-

ver, doui perechi de blugi gi dou[ de pantofi ugori. $i o

carte si citeasci in timpul zborului in care, mai mult decAt

c-o sd' se plictiseasc[, se temea c-o s[ faci infarct de emofii.

Mama a linut s-o insoleasci la aeroport. Detesta despirfi-

rile lacrimogene, se gAndea c-o si plAngl ca proasta pe

umdrul ei gi-o s[ se faci de rAs ca o provinciali, dar n-a reu-

qit s-o conving[ s[ rimAni acasi. A fost rezonabili, nu i-a

mai repetat sfaturile pe care i le inEirase de zeci de ori in

zilele dinainte, nici nu s-a vdicirit ci rimine singurl,in fond toati viala fusese pe picioarele ei, ii relata gtirile

TREI FEMEI 13

aflate in zori despre vizite pe care le frcuse nu Etiu ce minis-

tru nu qtiu unde, despre ultimele deconspiriri ale comisiei

care-i d[dea in gdt pe fogtii turnitori ai securitifii, chestii

care pe ea n-o interesau nici c6t negru sub unghie, dar o

lisa si vorbeascl dacl sim]ea nevoia.

La aeroport o privise de citeva ori atit de intens, cd.fata

simfea c[ roqegte.

- E ceva in nereguli cu mine? a intrebat-o.

- Nu, i-a spus. Doar vreau si gtii ci sunt mindr[.

- Ei gi tu, mam[! Ce-[i veni? N-a gtiut sd i zicit altceva.

- Sunt mindr[. Poate o s-ajungi si faci ce-qi dorise

bunicd-ta.O arunca in ceafi. Nu qtia ca bunica si fi vrut vreodati

s[ danseze, ba chiar se impotrivise dorin]elor ei, ii repeta

la nesfArqit ci e o meserie de curve, c-o si ajungi in patul

unuia sau altuia chiar dac-o si aibl succes qi-o si sfdrgeasci

r[u. Niciun exemplu n-o clintea din convingerile ei, nicio

disculie cu profesoara de balet a fetei nu-i schimba ideile.

I-a amintit mamei.

- O si-nlelegi mai incolo, a sPus, nu-i vremea s[-fi po-

vestesc acuma.

$i asta a fost tot. Se anun[a ci pasagerii pentru zborul de

Dublin trebuie si se prezinte la nu gtiu ce poartl, a strins-o

in brale, i-a venit sd plAngi Ei, ca s[ nu inceapl s[ boceasci,

a luat-o la fugi. Presupunea c[ mama s-a dus direct acas[.

N-a mai vizut-o de atunci.

Avea optsprezece ani 9i visa de cind se qtia si danseze pe

sceni. Habar n-avea cAt talent avea, nici mlcar dac[ avea,

dar sigur nu dansa riu, era convins[ c[ n-ar face de ris pe

nimeni care ar mizape ea. A apucat-o nebunia cu dansul

14 STELIANTURLEA

1

cind era micd, dupi ce vizuse la televizor o fetila nu maimare decdt ea aplaudata minute in qir dupd ce se invdrtisepe post de lebid6, a pldns pind ce mama s_a indurat gi ainscris-o la o gcoald de balet. Cu condifla si nu renunfe vre_odatd la invd{dturi. A respectat_o. N_a fost premiarr,I, du,nici ultima, a terminat riceur cu bine qi s-a inscris gi la facur-tate, litere, unde altundeva, daci numai limbile striine seprinseseri de ea?! Dar nu se omora si ajungi profesoari gin-avea de gdnd sr se prezinte la facultate, o si vadi ce_o sdmai fie. De cdnd se stia, cum avea niqte clipe libere, alerga lasali si danseze sau incepea sd se invjrti de una singuri princasi, exersdnd. profesoara de dans insistase si se inscrie laconservator, n_a vrut, poate de frici. Mai degrabi fiindcdn-avea de gAnd s6_gi petreaci restul vielii lebdie p. pourrt*ii plecea baletul clasic, dar adora dansul modern qi nimenin-o putea convinge si faci altceva, mai degrabd renun{a.Sau poate nici nu era atAt de pasionatd, doar o nebunie careavea sd treacd odati cu vdrsta. Cu ani in urmi vizuse unfilm cu dansurire irlandeze are echipei rui Michaer Hutrey,s_-a dat peste cap si_gi faci rost de c6t de multe CD_uri cudansurile lor, p. care le gtia pe dinafari qi le_a imitat de is-au tocit mai multe rAnduri de tocuri. Asta voia s6 facd,acolo voia si ajungi. I s_a spus cd_i o prostie, nimeni n_os-o bage in seami pe ea, veniti din intunecata margine aEuropei, de care Flatley nici nu auzise, chiar gi daci arenorocul sd se uite careva la ea, o sd sfdrgeascd in cel mai buncaz o anoniml intr_o trupi celebrd. Nu credea nimic pdninu vedea cu ochii ei. $i, pe urmi, gi anoniml intr_o trupdcelebri e mai bine dec6t si nu fie nimicl Scrisese demult lao adresd pe care o gdsise intr_o revisti,

" " p;;r;;r.;;;

TREI FEMEI 15

respuns, dar credea ci n-a ajuns scrisoarea unde trebuia sau

adresa era gregitl.Aga ci gi-a convins mama s-o lase s[ plece. Probabil o

gtia lnclpifAnatl de micd, probabil avea alte motive, fapt e

ci, dupi multe insistenle, a acceptat.

A gisit ugor adresa din Dublin. Era o pugtoaici fAgneafi,

vorbea englezegte ca orice englezoaici, o tot intrebau dacl e

din sudul Londrei sau din Brighton, nu-Ei imagina nimenicI stribituse continentul pAni la ei. Nici nu era nevoie si-iimbrobodeasci cumva, nu-i interesa altceva. Doar se cam

mirau ci venise acolo. Aveau sistemul lor de recrutare pe

care nu era s[ i-l explice, ce fhcea ea nu intra in vederile 1or,

dar nici n-o respingeau pe fafl, poate era ceva de ea 9i aveau

de gind s-o testeze. Multe generatii de adolescente ticuseriaidoma ei in deceniul trecut Ei chiar mai de curind, li se

pirea o intirziatl. I-au fixat o audienfl, unde a dat din ea

tot ce gtia. $i pe urmi i-au spus si agtepte.

A umblat cdteva zile prin Dublin. Iar intr-o searl gi-a per-

mis chiar si-gi ia un bilet la un concert cu banii pe care ii eco-

nomisise din mincarea la care renunlase. Nici nu se incheiase

bine concertul Ei a simfit ci telefonul mobil ii vibreazi, pri-mise un mesaj. Nu putea fi de la echipa lui Flatley, prea era

seara tArziu, trebuie si fi fost o greqeali gi n-a citit mesajul

pinl n-a ajuns din nou, singuri, in stradl. ,,Vino. Mama acci-

dent grav." Era de la mituqa ei, singura sori a tatllui displrutde mult. A sunat-o, dar telefonul l6rAia in go1. I-a cerut detaliiprin sms. N-a rdspuns. Era speriati, s-a oprit la prima agenfie

de voiaj gi a folosit cardul de rezervd.pe care i-l fbcuse mama

si-gi cumpere bilet de lntoarcere. Murise pin[ a ajuns ea

in Bucureqti.