Pn0r. [[.0ilrru ilfffl

[lll'|v

il lltvv

P[$TRilr,l

P[cil$tlfttltltllt

Trrduccre din timbe rusiDenis Chiriac

$hbmil

SfAntul Alexie al Zosimei spunea: ,,Nu cArti, copila-sule, nu trebuie. Daci Domnul m-ar fi uitat sau nu ar fifost milostiv fali de tine, nu ai mai fi fost vie. Numai citu nu-I vezi milostivirea, fiindca wei si fie cum doregtitu gi te rogi pentru aceasta, iar Domnul gtie ce ifi estemai bun gi mai folositor. Bineinfeles, roagi-te mereupentru izbdvirea de necazuri si de picate, dar la sfnrgi-tul rugiciunii intotdeauna adaugi, spune-l lui Dumne-zeu: <Totugi, Doamne, fie voia Ta>".

cllPnrl{$

DESPRE AUTOR

DRAGA CITITORI

DESPRE PATIMI. PATIMA $I SUFERINTA

PSIHOLOGIE, PSIHOTERAPIE.CAND SUFLETUL ESTE BOLNAV

VINDECAREA SUFLETULUI

VIATA DUPA PORUNCILELUI DUMNEZEU - CEA MAI BUNAMETODA DE LUPTA iupornlvABOLILOR SUFLETESTI

PSIHOTEMPIA ORTODOXA

BOLILE PSIHICE. NU EXISTA NICIUN MOMENTiu uela iN caRs sA FrM rARe ouunezeu

BOLILE SUFLETESTI DIN PERSPECTIVA ORTODOXA

BOALA SUFLETEASCA ;r IOSUOeREA DEMONTCA.NU SUNT MEREU ACELASI LUCRU

VARIETATEA NEVROZELOR

STARILE DE GMNITA SUNT STARIPROVENITE DIN PACATE?

FOBIILE

ESTE NEVOIE DE COLABORARE

3

5

6

10

19

27

30

34

40

46

53

58

65

67

l3r,

iNrRs PREor sI MEDIC

135

DEPRIMAREA $I DEPRESIE.NE FACEM GRIJI PENTRU LUCRUL POTRMIT?

DEPRESTA:O PERSPECTTVA ORTODOXA

INVIDIAAMZTOARE

SANATATEA SUFLETEASCA A CQPIILoF,$r A ADOLESCENTTLOR.sANArerEa supr'rreAicA A coprlulu......,........................,...

CRUTATT PSTHTCUL COPIILOR ......................

PE FOND NERVOS.pAcerul oMULu EsrE $r BOALA sA.........................................

VINDECAREA UNUI SUFLETPRIN INTERMEDIUL UNUI AUT SUFLET........

sFrNTrr nanrulrDESPRE PAcEA surtrtsascA

136

98

111

116

122

131.

Pflll0t 0GtE, P$llt0IER[PtE.

Gfl]fi $llFtEtllt E$It B0t1{[U

Ritmul vie;ii moderne cere de la om sd aibd mobi-litate maximd. gi reaclii rapide: trebuie sd reugeascd,oriunde, sdia anumite decizii, sdnu dea greg tnprivin-ga alegerilor sale. Uneori, pe parcursul unei zile intrdmin contact cu zeci de persoane. $i, nefiind in stare sdgind pasul cu secolul vitezei, mulii oameni igi consumdrepede nu doar energia fizicd, ilar gi cea spirituald. inur\td,s,uprasolicitdriisistemuluinervosincepsdapardEi -bolile fizice. Despre natura nevrozelor gi a tulburd-rilor sufletesti discutam cu medicul psihiatru ortodox,doctor in medicind, Dmitri Alexandrovici Avdeev.

Astdzitot auzim de stdriprecum depresia, insomnia,oboseala cronicd, apatiafald deviagd. Dacdpdna acumasemenea pldngeri nu erant decdt nigte capricii, identifi-cate prepondeientla femei, astazi constatdm cd supra-solicitarea sistemului nervos este o amenintare iealdpentru sdndtateapsihicd a omului, Dumneavoastrd, camedic psihiatru care practicati aceastd. meserie, dese-ori aveli de a face cupersoane care suferd de nevrozegi de alte tulburdri nervoase. De asemenea, tncercatisd evalua;i cauzele bolilor lor din perspectivd cregtind.Povestifi-ne despre aceasta.

- Aceastd continui crestere a nevrozelor la ora actu-ali este generatd nu doar de stres gi de progresul tehni-co-$tiinfific cu suprasolicitirile sale informationale, ci,

10

mar intAi de toate, de ,,progresul" ciderii in picat a

umanitigii.Din toate timpurile au fost rdzboaie, diverse cala-

mitifi naturale, inundafii, secete, furtuni. Mi indo-iesc ci timpurile de acum sunt mai ingrijoritoare ginelinigtite decit cele, spre exemplu, din epoca lui Ivancel Groaznic. De ce problema newozelor a devenitatnt de ameninfitoare doar in ultima weme? Tind sicred ci cauza isi are rAdacinile in necredinta oameni-lor, care tot creqte, in pierderea fundamentului spiri-tual al omului, iar o dati cu el gi in pierderea sensuluiadevirat al viefii.

Unul dintre psihiatrii rugi, profesorul Dimitri Evghe-nievici Melehov, elevul lui Piotr Borisovici Gannugkin,era de pirerea c6.Ia baza multor tulburiri psihice stilipsa smereniei. Din punctul acesta de vedere, rtevrozanu este o excepfie. Este bine cunoscut faptul ci aceas-ti boali se dezvolti pe fondul unui conflict interior, cupropria persoanS, sau cu alte persoane. Newoza repre-zintA o ciocnire dintre ceea ce doregti gi realitate. CucAt mai puternici este aceasti ciocnire, cu atnt afecfiu-nea se agtaveazd..,,Cdci credinta este smerenie" - spuneSfAntul Varsanufie cel Mare.

Majoritatea cercetitorilor contemporani sunt depdrere cd, newoza este o afecliune a personalitagii.Omul nu se imbolnivegte din senin, aceasti afecfiu-ne are gi o perioada de pre-dezvoltare. Se poate schi-

fa gi un tablou caracteristic al ,,potenfialului nevrotic",mai exact, acest portret vateptezenta o galerie intrea-gi de tipologii, fiecare avind predispozifia ca o partedin afecfiunile sale potenfiale, ascunse, si devini reale.O trisituri specificd a oamenilor din aceasti categorieeste modul de gAndire fere de compromisuri: au pirericategorice, multe din ce li se intAmpli nu au pentru ei

cUM sT ilT PIsIRiM PAcEA su,.,,ut.u, I II

un contur foarte clar, ci totul se construiegte pe bazacontrastului dintre,,bine-riu".

Factorii excitanti si circumstanlele exterioare repre-zintl ultima picituri, rampa de lansare a dereglirilornewotice. Persoana care este predispusi spre aceastiboala are formati ,,capacitatea" de a reactiona newoticasupra viefii. Unele motive de nelinigte (conflicte, stre-suri) cu timpul dispar pentru ci nu mai sunt actuale,dar in scurt timp ele sunt inlocuite cu altele gi afecfi-unea se reinnoieqte.

Pe buni dreptate, newozele sunt vizute ca o formigrava a patimilor (daci se are in vedere sensul pe careil dau Sfinlii Pdrinfi pentru patimi si care este o starea sufletului cizut in picat). La bazele diverselor simp-tomatici nevrotice se afli sirdcirea iubirii din inimaomului. Iar acolo unde nu este iubire, incollegte indi-ferenta, antipatia, neribdarea, irascibilitatea, minia,invidia, frica.

Plecind de la toate acestea, reiese ci la baza afec-

liunilor nevrotice nu sti altceva decit picatul?

- Putem spune gi aga. Picatul, cariddcini a oriciruiriu, atrage dupi sine afecliunile newotice. incolgind inadincul duhului omenesc, el trezeste patimile, dezor-ganizeazd,vointa, scoate de sub controlul congtientuluiemoliile gi imaginafia. Conform SfAntului Teofan Zdvo-rAtul: ,,lumea interioari a omului picdtos este plini desamavolnicie, dezordine qi distrugeri". Newoza accen-tuati este indiciul moralitilii nesinitoase, al dezinte-grArii spirituale.

Dupi invititurile Sfinfilor Pdrinfi, in ce omulplcAtuieqte, de aceea gi suferi. De exemplu, iatice spune SfAntul Efrem Sirul despre omul minios:

12

,,Omul mAnios igi nenorocegte gi igi ucide sufletul,pentru ci toati viala gi-o petrece in neliniste si estedeparte de tihna sufleteasci. Este strS.in lumii, depar-te gi de sdndtate, pentru ci si corpul lui se topeg-te neincetat, iar sufletul este cuprins de tristete, gi

trupul se vestejegte, gi fafa ii este palidi, ;i gAndu-rile il ingali, si mintea ii este obositi, iar gnndurilede toate felurile curg giroaie..."

Pdcatul afecteazi gi sufletul, gi trupul. Este evidentci din aceastd cauzi se scurteazd. durata viefii oame-nilor, slibindu-le gi sinitatea. Deseori, sufletul ii suge-reazd omului motivele (sau picatele) din catza ciroraare o boal5. sau alta. Mulqi oameni gtiu acest lucru dinexperienfi.

$tiinqa a inceput si vorbeasci despre aceasti legitu-ri reciproci dintre procesele sufletegti cu cele trupegtiin urmi cu 200 de ani, atunci cAnd a fost folosit pentruprima dati termenul de ,,psihosomatici". La baza ideiide ,,psihosomatici" sti afirmafia ci un loc de fruntela originea unor afectiuni somatice (adica corporale)sti faltorul psiho-emofional. in acest mod, paiologiapsihosomatici reprezinti o reacfie specifici a corpuluila procesele psihice, dar, mai ales, la procesele spiritu-ale. Cu toate acestea, dupi voia lui Dumnezeu, bolilei se dau omului pentru incercarea credinfei gi chiar ca

risplati celor care se bucurd. de poverile bolii pe care

le indurd pentru Dumnezeu si pentru viala vegnicd.Astfel, in funcfie de ,,fondul duhormicesc" pe care auapirut bolile, este determinat gi sensul lor.

Tot ce ne-afi relatat mai sus este strict pirereadumneavoastri sau existi o pirere de ansamblu aintregii Biserici fafi de problema tulburirilor psihice?

cuM si'r{E ptrsrniM pAcEA suFrErurul I t,

- Biserica lui Hristos a fost, este si va fi. spitaluladevirat al sufletelor omenesti. Atitudinea iliseri-cii Ortodoxe Ruse fali de tulburirile psihice gi falede oamenii bolnavi este prezentati delahat in' Baz'e-Ie concepliei sociale, document care a fost adoptat deSinodul Arhieresc din august 2000.

Iatd, in mare parte, ce se spune in capitolul cores-punzitor din acest document: ,,Biserica priveqte bolilepsihice ca fiind una dintre manifestirile-coruperii firii-gmane

de ci,tre picat. DelimitAnd in structr.rra purrona-litafii nivelul duhovnicesc, sufletesc si trupes.

"lu org"-

nizdrii sale, Sfinfii Pirinti disting boli care s-au dezvol-tat <de la fireo ;i boli provocate de actiunea demonicisau-de consecinfele patimilor care l-au inrobit pe om...Mulgi dintre contemporanii nostri se refugi"re ir,

"l.o-ol sau in iluziile oferite de substangele narcotice, iarcauza principali este pustietatea sufleteasci, pierde-rea sensului viefii, deformarea principiilor morale.Narcomania gi alcoolismul devin manifistiri ale boli-lor sufletegti nu doar a unui om, in particular, ci aintregii societifi. Aceasta este risplata pentru ideolo-gia consumismului, pentru cultul prosperitifii mate-ri-ale, pentru lipsa de spiritualitate gi pierderea idealu-rilor autentice".

De asemenea, in acest document si-au gisit loculmulte intrebiri referitoare la medicina nioderni sibioetici. Astfel, in afari de cauzele individual-biologi-ce gi psihologice care contribuie la dezvoltarea bolitrpsihice, Biserica Ortodoxi Rusi indici inci o cauzA:patimile. impitimirea sufletului provoaci numeroasetulburiri psihice. Eu asa le gi numesc: boli provenitedin _picate. in a.eastd categorie intri gi nar-comania,gi alcoolismul, si numeroase forme ale depresiei, alenewozelor gi alte afecfiuni.

IL

Conform celor enunfate mai sus, este important siacordim atentie intrebirilor legate de formarea uneiatitudini cregtine a oamenilor fafi de bolile sufletegti.Aceste circumstanfe m-au motivat si infiingez gi ,,Insti-tutul pentru probleme legate de formarea unei atitu-dini ciegtine fafi de bolile psihice". in cadrul institutu-lui activeazi gi Centrul de psihoterapie ortodoxi.

Dar ce reprezinti de fapt psihoterapia ortodoxi?Care este trisitura caracteristici care o deosebe;tede gcolile gi direcliile psihoterapeutice contempora-ne, pe care deseorile criticafi in publicafiile dumnea-voastri?

- O trisituri distinctivi a psihoterapiei ortodo-xe o reprezintd, mila cregtini, compitimirea, atitudi-nea grijulie gi evlavioasi fafi de sufletul fiecirui om,creat dupi chipul lui Dumnezeu, care vine dupi ajutor.Mogtenirea patristici este baza psihoterapiei ortodoxe,cici ea conline toate cele necesare atAt peqrtru vindeca-rea sufletului, cnt gi pentru mAntuirea lui. Consultaqiapsihoterapeutici sau, cum noi deseori o numim, psiho-terapia patristici, presupune, mai intAi de toate, intAl-nirea in Hristos. Chiar daci pacientul nu este cregtin,medicul ortodox nu vede aceasti intAlnire ca pe unaintAmplitoare, ci, dimpotriva, el trebuie si se compor-te cu sufletul unui astfel de om cu cea mai mare evla-vie gi sd faci tot ce ii sti in puteri.

Vdz?nd in cabinetul meu icoane, candela gi cirfileSfinfilor Pirinfi, pacienfii deseori mi intreabi despresensulviefii. Atunci, celor care au inima deschisipentrucredinfd, le vorbesc despre Ortodoxie, despre concep-

lia cregtind referitoare la sensul viefii, despre cauze-Ie gi sensurile duhorrnicegti ale suferinfelor, ale bolilor.

cur,r si ilE plsrRtri{ pAcEA surLEIUtut I tu