Fişe tehnice UE - 2018 1

TREI ȚĂRI VECINE MEMBRE ALE PARTENERIATULUIESTIC: UCRAINA, MOLDOVA ȘI BELARUS

Politica UE privind Parteneriatul estic, instituită în 2009, acoperă șase state postsovietice:Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina. Parteneriatul estic a fost creatpentru a sprijini eforturile de reforme economice, sociale și politice din aceste state, pentrua consolida procesul de democratizare și bună guvernare, securitatea energetică, protecțiamediului și dezvoltarea socială și economică. Toți membrii, cu excepția Belarusului, fac partedin Adunarea Parlamentară Euronest.

UCRAINA

Evenimentele dramatice care au avut loc în Ucraina începând din noiembrie 2013 au debutat caun protest în favoarea UE și împotriva Deciziei președintelui de atunci, Viktor Ianukovici, dea nu semna Acordul de asociere cu UE, parafat în martie 2012. Această mișcare a dus, în celedin urmă, la o schimbare de guvern și la alegeri parlamentare (în octombrie 2014), care au adusla putere partide pro-europene și pro-reformiste.În urma mișcării Euromaidan, Rusia a anexat în mod ilegal Crimeea, în martie 2014, iar parteade est a Ucrainei s-a cufundat într-un conflict armat încurajat de separatiștii sprijiniți de Rusia.Potrivit ONU, peste 10 300 de persoane au fost ucise în Ucraina de la declanșarea conflictului.Printre acestea se numără cele 298 de persoane aflate la bordul aeronavei MH17 a liniilor aerienemalaysiene, care s-a prăbușit la 17 iulie 2014 într-o zonă controlată de separatiști.În ciuda acordurilor de la Minsk, intermediate în 2015, și a stabilirii unor formate de negociere,cum ar fi Grupul trilateral de contact și formatul Normandia, izbucniri periodice ale luptelor aupus sub semnul întrebării sustenabilitatea armistițiului. UE a legat sancțiunile sale economiceîmpotriva Rusiei de respectarea deplină de către aceasta a Acordului de la Minsk. Sancțiunileau rămas de atunci în vigoare.Acordul de asociere a intrat în vigoare la 1 septembrie 2017, după ce a fost aplicat parțial cutitlu provizoriu începând cu 1 noiembrie 2014. Una dintre pietrele de temelie ale acordului,zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (DCFTA), a devenit pe deplin operaționalăla 1 ianuarie 2016.Pe lângă susținerea politică, UE s-a angajat, de asemenea, să furnizeze un pachet de sprijinîn valoare de 12,8 miliarde EUR pentru a sprijini procesul de reformă din Ucraina. În cadrulunei agende de reformă stabilite de comun acord, UE monitorizează îndeaproape progreseleînregistrate într-o serie de domenii prioritare: lupta împotriva corupției, reforma sistemuluijudiciar, reformele constituționale și electorale, îmbunătățirea climatului de afaceri și eficiențaenergetică, precum și reforma administrației publice.În toamna anului 2014, Comisia a creat un Grup de sprijin specific pentru Ucraina, care reuneșteexperți din instituțiile UE și din statele membre care furnizează servicii de coordonare șiconsiliere către autoritățile ucrainene în sectoare cheie ale reformei.

Fişe tehnice UE - 2018 2

Desfășurată în Ucraina în decembrie 2014, Misiunea UE de consiliere pentru reformasectorului securității civile în Ucraina (EUAM) coordonează sprijinul internațional acordatsectorului securității civile și, în plus față de activitățile operaționale, oferă consiliere strategicăautorităților ucrainene, inclusiv formare privind modul de dezvoltare a unor servicii de securitatesustenabile, responsabile și eficiente, care să consolideze statul de drept. Cetățenii ucrainenicare au pașapoarte biometrice beneficiază de un regim de călătorii fără viză în spațiul Schengenpentru șederi de scurtă durată de până la 90 de zile. Regulamentul privind liberalizarea vizelorpentru Ucraina a intrat în vigoare la 11 iunie 2017.A. Poziția Parlamentului EuropeanDe la începutul actualei legislaturi în iulie 2014, Parlamentul European a adoptat 10 rezoluțiireferitoare la Ucraina. Cea mai recentă, referitoare la cazul liderilor comunității tătare dinCrimeea, Akhtem Chiygoz, Ilmi Umerov și al jurnalistului Mykola Semena, a fost adoptată la5 octombrie 2017. La 11 octombrie 2016, liderul tătarilor din Crimeea, Mustafa Gemilev, a fostselecționat ca finalist pentru Premiul Saharov, ediția 2016.B. Cooperarea interparlamentarăSub conducerea lui Elmar Brok, principalul deputat în Parlamentul European responsabil cuactivitățile de sprijinire a democrației în Ucraina, Parlamentul European pune, de asemenea,în aplicare un amplu program de consolidare a capacităților pentru parlamentul Ucrainei,Verkhovna Rada. Aceste eforturi se bazează pe recomandările elaborate ca parte a evaluăriinevoilor misiunii efectuate de către fostul președinte al Parlamentului European, dl Cox, înperioada cuprinsă între septembrie 2016 și februarie 2017.Parlamentul este, de asemenea, responsabil pentru coordonarea unui proces de mediere,Dialogul Jean Monnet, care reunește purtătorul de cuvânt al Verkhovna Rada și lideri aifacțiunilor politice, pentru a monitoriza punerea în aplicare a acestor recomandări.Cadrele juridice pentru sprijinul Parlamentului și consolidarea capacităților sunt memorandumulde înțelegere, semnat cu Verkhovna Rada la 3 iulie 2015, și Acordul de cooperare administrativă,semnat de către secretarii generali ai celor două parlamente în martie 2016.C. Observarea alegerilorParlamentul European a fost foarte activ în observarea alegerilor din Ucraina și a trimis treimisiuni de observare în 2014-2015: pentru alegerile prezidențiale din 25 mai 2014, alegerileparlamentare din 26 octombrie 2014 și alegerile locale din 25 octombrie 2015.Potrivit observatorilor internaționali, alegerile parlamentare din octombrie 2014 au fostbine organizate, transparente, democratice și, în general, în conformitate cu standardeleinternaționale. Votul a fost considerat drept o consolidare a practicilor electorale pozitiverecunoscute în timpul alegerilor prezidențiale din țară desfășurate anterior. Au persistat totușiunele neregularități, majoritatea (90 %) privind candidați din circumscripțiile uninominale dinregiunile sudice. La 2 noiembrie 2014, au fost organizate „alegeri prezidențiale și parlamentare”în regiunile estice ale țării. UE nu a recunoscut alegerile și le-a considerat ilegale și contrareliterei și spiritului acordurilor de încetare a focului de la Minsk. Alegerile pentru Duma Rusieiau avut loc pe întreg teritoriul Crimeii la 18 septembrie 2016, dar nu au fost observate de cătreBiroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al Organizației pentru Securitate șiCooperare în Europa (OSCE ODIHR).

Fişe tehnice UE - 2018 3

REPUBLICA MOLDOVA

La 27 iunie 2014, UE și Republica Moldova au semnat un acord de asociere, ce include unacord de liber schimb aprofundat și cuprinzător, care se aplică provizoriu din septembrie 2014.În aprilie 2014, Republica Moldova a devenit prima țară din Parteneriatul estic care a beneficiatde un regim de călătorii fără viză. Ca urmare a scandalului privind frauda bancară izbucnitîn 2014, asistența din partea UE a fost suspendată temporar. Cu toate acestea, după ce s-a ajuns la un acord la sfârșitul anului 2016 privind un program între Republica Moldova șiFondul Monetar Internațional (FMI), al cărui scop principal este de a stabiliza sectorul bancaral Republicii Moldova, și având în vedere respectarea de către Republica Moldova a altorcondiții de sprijin bugetar (de exemplu, progresul privind gestionarea finanțelor publice), UEși-a reluat plata sprijinului bugetar. Asistența bilaterală acordată Republicii Moldova în cadrulInstrumentului european de vecinătate (IEV) s-ar putea situa între 335 și 410 milioane EUR înperioada 2014-2017. De îndată ce Acordul de asociere cu UE a fost ratificat de către AdunareaNațională a Republicii Moldova, Rusia a introdus o serie de măsuri care vizează importurileprovenite din Republica Moldova și a retras țării preferințele comerciale din cadrul ALS alComunității Statelor Independente (CSI).În urma unei campanii electorale relativ calme, axate în principal pe aspecte geopolitice(UE vs. Uniunea Economică Eurasiatică), alegerile parlamentare din Republica Moldova, din30 noiembrie 2014, au adus la putere o coaliție liberală majoritară pro-europeană și pro-reformistă, cu toate că Partidul Socialist pro-rus a obținut 21,37 % din voturi. La 14 iunie 2015,au avut loc alegeri locale, în care partidele pro-europene au repurtat o victorie strânsă în fațapartidei pro-ruse. Scandaluri de corupție majore au provocat demonstrații de stradă, la careau participat mii de persoane. De la alegeri, patru guverne s-au succedat la putere, scoțând înevidență instabilitatea politică a țării.În toamna anului 2016, candidatul pro-rus al Partidului Socialist, Igor Dodon, a câștigat alegerileprezidențiale.Deși este extrem de impopulară, coaliția guvernamentală a adoptat o nouă lege electorală la20 iulie 2017, trecând de la un sistem proporțional la un sistem mixt, 51 de deputați urmând săfie aleși în circumscripții prin vot majoritar, cu o singură rundă a alegerilor, și 50 de deputațiurmând să fie aleși prin vot proporțional. Legea a fost adoptată în pofida avizelor negativeale Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei și ale OSCE ODIHR, precum și a mesajelortransmise anterior de lideri ai UE.Problema regiunii separatiste Transnistria rămâne o provocare majoră pentru RepublicaMoldova, cea dintâi declarându-și unilateral independența față de Republica Moldova.Negocierile oficiale, care au avut loc în formatul „5 + 2” și au avut ca obiectiv soluționareaconflictului, au avut până în prezent doar rezultate limitate. Grație unui protocol bilateral, zonade liber schimb aprofundată și cuprinzătoare a fost extinsă în Transnistria începând cu 1 ianuarie2016.În plus, în toamna anului 2016 au izbucnit tensiuni politice între Chișinău și Comrat (capitalaGăgăuziei), ca urmare a interpretării legii din 1994 privind statutul special al Găgăuziei, precumși a altor evoluții politice (inclusiv mandatul de arest eliberat pe numele a patru politicienigăgăuzi). Conflictul politic a fost aplanat între timp, grație medierii din partea OSCE, a SUAși a ambasadorilor UE din această țară.

Fişe tehnice UE - 2018 4

A. Poziția Parlamentului EuropeanLa 4 iulie 2017, Parlamentul European a adoptat poziția sa privind propunerea Comisiei prin carese acordă un maximum de 100 de milioane EUR în asistență macrofinanciară pentru RepublicaMoldova. Parlamentul a subliniat, de asemenea, că această asistență ar trebui să contribuie larestabilirea unei situații sustenabile de finanțare externă pentru această țară, și la sprijinireadezvoltării sale economice și sociale. De asemenea, acesta a solicitat Comisiei și ServiciuluiEuropean de Acțiune Externă să monitorizeze îndeplinirea condițiilor prealabile și a obiectivelorfinanțării. Într-o declarație comună care a însoțit decizia, Parlamentul, Consiliul și Comisia ausubliniat că respectarea mecanismelor democratice reale, printre care un sistem parlamentar șistatul de drept, ar fi o condiție prealabilă pentru plata asistenței macrofinanciare.B. Cooperarea interparlamentarăRelațiile dintre UE și Moldova au fost oficializate în 2014, odată cu semnarea Acordului deasociere. Prima reuniune a Consiliului de asociere UE-Moldova a avut loc la 16 martie 2015,iar a cincea reuniune a Comitetului parlamentar de asociere UE-Moldova s-a desfășurat la 25și 26 octombrie 2017 la Strasbourg.C. Observarea alegerilorParlamentul a fost invitat să observe toate alegerile parlamentare recente din RepublicaMoldova. Alegerile legislative din 30 noiembrie 2014 au fost evaluate în mod relativ pozitivde către observatorii internaționali din cadrul misiunii de observare pe termen lung a OSCEODIHR. Alături de OSCE ODIHR, de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE)și de Adunarea Parlamentară a OSCE, o misiune de observare a alegerilor a ParlamentuluiEuropean a monitorizat alegerile parlamentare din 8 octombrie 2016. Delegația ParlamentuluiEuropean a monitorizat și alegerile prezidențiale din 2016. Delegația PE a apreciat activitateacomisiei electorale centrale, precum și faptul că la alegeri s-a prezentat un număr mare de femeicandidate, dar a condamnat, în același timp, utilizarea excesivă a resurselor administrative,absența transparenței în ceea ce privește finanțarea campaniei și relatările dezechilibrate în mass-media.

BELARUS

În ultimele decenii, relațiile dintre UE și Belarus au fost uneori dificile, din cauza constantelorîncălcări ale drepturilor civile și ale drepturilor omului în această țară. Cu toate acestea, din2015, Belarus a afișat o atitudine mai deschisă față de UE și față de Parteneriatul estic. Relațiilesale cu țările occidentale s-au îmbunătățit înainte de alegerile prezidențiale din octombrie 2015,iar această țară a jucat un rol important ca gazdă pentru discuțiile mediate de UE pe tema crizeidin Ucraina. Ca răspuns, UE s-a angajat într-o politică de „implicare critică# față de Belarus,astfel cum figurează în concluziile Consiliului din 15 februarie 2016.Deși UE condamnă încălcările bine documentate ale drepturilor omului de către Belarus,Bruxelles-ul este deschis către o implicare suplimentară a UE și o cooperare sectorială, cucondiția ca relația să aibă la bază valori comune. Măsurile concrete pe care le va adopta Belarusîn vederea respectării libertăților fundamentale universale, a statului de drept și a drepturiloromului rămân esențiale în ceea ce privește orientarea politicii UE față de această țară în aniiurmători.La 25 februarie 2016, Consiliul a decis să nu prelungească măsurile restrictive pentru 170 depersoane și trei companii ale căror cotări la bursă fuseseră deja suspendate. Consiliul a prelungitînsă cu un an alte măsuri aflate în vigoare, inclusiv un embargo asupra armelor, o înghețare aactivelor și o interdicție de călătorie impusă împotriva a patru persoane despre care se presupune

Fişe tehnice UE - 2018 5

că ar avea legătură cu disparițiile, rămase nesoluționate, a doi politicieni din opoziție, a unuiom de afaceri și a unui jurnalist.Dialogul privind drepturile omului între UE și Belarus a fost reluat în iulie 2015, cea mai recentărundă având loc în iulie 2017. În 2016, a fost creat Grupul de coordonare UE-Belarus pentrua se oferi un forum pentru un dialog politic la nivel de înalți funcționari. Obiectivul principalal acestui organism este să coordoneze cooperarea dintre UE și Belarus și să supraveghezedezvoltarea în continuare a relațiilor.Belarus participă în mod proactiv în cadrul multilateral al Parteneriatului estic. Negocierileprivind un parteneriat pentru mobilitate au fost încheiate în 2017, iar negocierile privindacordurile de facilitare a eliberării vizelor și de readmisie sunt în curs de desfășurare. Ambelepărți se află, în prezent, în stadiul încheierii discuțiilor privind prioritățile parteneriatului, careva deveni primul document ce urmează a fi semnat între Belarus și UE.Un val de proteste care s-au răspândit pe întreg teritoriul Belarusului în februarie și martie 2017a marcat un nou punct de cotitură în relațiile bilaterale. UE a condamnat cu fermitate represiuneaîmpotriva manifestanților pașnici.A. Poziția Parlamentului EuropeanParlamentul European a adoptat o serie de rezoluții care critică Belarusul în ceea ceprivește deținuții politici, restrângerea libertății mass-mediei și a societății civile, nerespectareadrepturilor omului și alegerile parlamentare incorecte. La 6 aprilie 2017, Parlamentul a adoptat orezoluție urgentă referitoare la situația din Belarus, prin care condamna reprimarea, în februarieși martie 2017, a protestelor pașnice în întreaga țară.B. Cooperarea interparlamentarăParlamentul nu recunoaște Adunarea Națională a Belarusului, din cauza modului în care seorganizează alegerile în această țară. Prin urmare, Parlamentul nu are relații bilaterale cu aceastăadunare. În schimb, Delegația Parlamentului pentru relațiile cu Belarus participă periodic lareuniuni cu membri ai opoziției din Belarus și ai societății civile, pentru a discuta evoluțiileeconomice și sociale din acest stat. Îndeplinirea standardelor OSCE pentru alegeri este ocondiție prealabilă pentru admiterea Belarusului în Adunarea Parlamentară Euronest. Ca urmarea recentei apropieri a UE de Belarus, o delegație a Parlamentului European s-a deplasat înaceastă țară în iunie 2015 și în iulie 2017.C. Observarea alegerilorDin 2001, Belarusul nu a mai invitat Parlamentul să observe alegerile. Cele mai recente alegeriparlamentare au avut loc la 11 septembrie 2016, cu misiuni de observare a alegerilor din parteaOSCE ODIHR și APCE.

Krzysztof Bartczak01/2018