Traseul 3 (traseu unilateral)

Poziţia subiectului: aceeaşi ca la traseul anterior.

Poziţia maseurului: pe genunchi, depărtat, pe călcâie şezând, lateral (dreapta sau stânga) faţă de

subiect.

Descrierea mişcărilor: se începe mişcarea din partea inferioară a spatelui, cu ambele mâini

aşezate transversal pe flancul de pe partea căruia este poziţionat maseurul, alunecând spre în sus,

cu o presiune ceva mai mare decât la traseele anterioare. În dreptul axilei, o mână alunecă pe

partea anterioară a umărului, iar cealaltă continuă mişcarea pe partea sa postero-superioară,

ambele contribuind la împingerea umărului spre în sus şi ridicarea acestuia de pe suprafaţa de

sprijin. Mişcarea continuă cu priză în brăţară, coborând pe membrul superior, care este tracţionat

în ax spre în jos, menţinându-l ridicat de pe suprafaţa de sprijin.

Indicaţii metodice: mişcarea ascendentă, pe flancuri, se sincronizează cu expiraţia subiectului,

împingerea spre în sus şi ridicarea umerilor cu inspiraţia, iar mişcarea de coborâre pe membrele

superioare cu expiraţia.

Maseurul va conştientiza gradul de relaxare al umerilor ( subiectul nu trebuie să-l ajute când

introduce mâna pe partea anterioară a umărului, ci să rămână pasiv şi relaxat).

Traseul 4 (traseu bilateral)

Poziţia subiectului: aceeaşi ca la traseul 1.

Poziţia maseurului: cavaler servant – pe genunchi, pe călcâi şezând (plasat între coapsele

subiectului) şi talpa celuilalt picior plasată în lateral, la nivelul şoldului subiectului.

Descrierea mişcărilor: mâinile maseurului se aşează pe sacrum ( deasupra pliului interfesier) şi

alunecă spre partea superioară a spatelui, de o parte şi de alta a coloanei vertebrale, cu degetele

depărtate şi orientate spre înainte. Mişcarea continuă şi pe partea posterioară a gâtului, până cînd

rădăcinile mâinilor ating partea inferioară a occipitului. Apoi, mâinnile încep să coboare, până la

baza gâtului şi, de acolo, se deplasează lateral spre umeri, trăgându-i ca şi am vrea să-i

depărtăm. De pe umeri, mâinile coboară sub axile ( cu vârfurile orientate spre suprafaţa de sprijin

) şi continuă mişcarea pe flancuri, până la poziţia de plecare.

Indicaţii metodice: la coborârea pe flancuri, vârfurile degetelor maseurului se introduc cât mai

mult sub torace, încercând să-l ridice şi să-l tragă spre în jos.

După mişcarea descendentă pe flancuri, mişcarea de revenire la poziţia de plecare începe atunci

când degetele maseurului ating crestele iliace antero-superioare ale subiectului.

Se sincronizează mişcarea descendentă cu expiraţia şi cea ascendentă cu inspiraţia.

Presiunea aplicată poate creşte progresiv, pe măsura instalării stării de relaxare.

Pentru a putea execut întregul traseu, maseurul trebuie să-şi modifice poziţia pe parcursul

execuţiei, astfel: mişcarea ascendentă este însoţită de ridicarea feselor de pe călcâiulul pe care s-a

sprijinit, iar mişcarea descendentă este însoţită de revenire la poziţia iniţială.