TRASEU "COZLUK - VALEA PLOPILOR"Lungime: 12 kmMarcaj: Punct rosuTimp: 6 orePopas: ua 60 C, borna130Campare: 46 C, Canton CozlukRuta: Greci - Cozluk - Valea lui Jug - Groapa de Arama - Valea Adanca - Valea Plopilor - GreciDescrierea traseului Porneste din centrul comunei Greci si se continua pe un drum de pamant pana In Valea Cozluk respectiv la punctul de acces In PNMM (borna silvica 99/ II). Continua pe drumul forestier prin padurea de tei de 80 de ani pIna la coltul sudic al poienei In care este situat cantonul Cozluk. De aici, se continua cu un urcus de dificultate medie pe un drum forestier ce traverseaza o padure cu stejar, carpinita, tei si mojdrean. Drumul urca pe directia est, pana ajunge in creasta si o urmeaza spre nord facand o curba de aproximativ 900. Mergand pe creasta, In dreapta se poate admira Valea Radului cu o panorama deosebita asupra padurii si a partii sud vestice a parcului, respectiv Valea Plopilor. Traseul continuand pe creasta la un moment dat ofera o panorama In stanga asupra Vaii Cozluk si zona Chediu. In poienile Intalnite putem admira plante rare ca Silene compacta, Dianthus nardiformis, etc. Traseul paraseste creasta si traverseaza Valea Radului luand o directie nord est si Intorcandu-se spre sud-est traversand o padure formata predominant din tei cu gorun si carpen, frasin. (ua 45, 53,54) pana In sudul poienii "La Parlitura" (ua55) de unde coboara spre sud traversand o padure de gorun (ua 56C) pe un drum ce se termina dupa ce trece prin mai multe poieni mici, Intr-o vale la borna silvica 126 /II , la locul numit "La Teiul stramb", coboara pe o poteca de-a lungul vaii pana la confluenta cu valea din stanga ce Isi are obarsia in Groapa de arama. Confluenta este marcata de borna 131/II iar de aici traseul urca pe vale cu diferite specii de ferigi si vegetatie saxicola, precum si numeroase exemplare de cires cu aspect deosebit. Traseul se continua pe vale pana In saua "Groapa de arama" avand In stanga poiana unde sunt varfurile Pietrele Lacului cu 344 si 349 metri Inaltime, intre aceste varfuri si traseu putem vedea si un mic lac unde sunt des semnalate exemplare de mistret. Poteca se termina la o hranitoare situata putin mai sus de lac si de aici traseul continua pe un drum pana la borna 130 /II, traseul urmeaza vechiul "Drum al Grecilor" care face legatura Intre localitatile Greci si Nifon prin padure, dar care este greu practicabil cu mijloace de transport. Acest drum coboara de-a lungul Vaii Adanci pana in Valea Plopilor la borna 135/ II.

Traseul pe Drumul Grecilor traverseaza padurea formata in principal din tei, gorun, carpinita de varste diferite, fiind marcat de bornele silvice 142, 146, 167, 140, 134, 139, 135. de la iesirea din padure, traseul urmeaza drumul spre nord vest care ocoleste Dealul Secaru si pe parcursul caruia poate fi admirata Valea Plopilor cu terenuri cultivate precum si masivele de padure care Inconjoara aceasta vale si sunt parte componenta a parcului. Se urmareste limita parcului ocolindu-se Dealul Secaru pana se ajunge In Valea Cozluk la punctul de acces daca s-a venit cu mijloc de transport iar daca nu se continua pe Drumul Grecilor spre cele trei delusoare din fata numite Pietrele Mariei si in continuare pana In Greci. Pe acest traseu se poate admira versantul vestic al Culmii Macinului cu varfurile: Calcata, Cetate, Moroianu, Secaru cu forme stancoase ce reprezinta habitatul mai multor specii de pasari rapitoare. Se mai vede bine toata partea sudica a depresiunii Greci, masivele de padure alcatuite preponderent din tei, stejar, gorun, carpinita, unde isi gasesc refugiul numeroase specii de mamifere (mistret, caprior, cerb, sacal, vulpe). Pe traseu pot fi Intalnite si reptile ca Testudo graeca ibera, Elaphe longissima, Coluber caspius, Coronella austriaca.

Traseu la care punctul de plecare coincide cu cel de sosire - ca o ascensiune scurta pe versantul vestic al Muntilor Macin, pentru o rapida evaluare a perspectivei oferita generos de creasta si pentru o incursiune generala in flora si fauna unica a zonei. Zone Intinse de padure cu vai adanci unde pot fi admirate stancarii abrupte si interesante ca dispunere si forma.