Academia de Studii Economice Facultatea de Management Administratie Publica

Transportul public in comun in : Brasov Bordeaux Edinburg

Notiuni generale privind serviciul public de transport in comun.

Transportul urban de persoane constituie o activitate cu un pronuntat caracter social acesta prin definitie necreand bunuri materiale sau produse noi, ci efecte utile pentru societate, cu profunde implicatii asupra colectivitatii. Prin specificul ei, aceasta prestatie este una din componentele esentiale ale functiunilor orasului, care asigura unitatea si coerenta activitatii sale economice si sociale printr-un cadru organizat (trasee fixe, grafice de mers, tarife trestabilite). Caracteristica principala a transportului urban este reprezentata de necesitatea realizarii unei oferte optime in momentul aparitiei cererii si trebuie astfel organizat incat sa asigure preluarea acesteia (efectuarea calatoriilor), cu un grad corespunzator de siguranta si confort. Transportul urban intr-un oras mare este complex si se desfasoara in conditii caracterizate, in principal, prin: Solicitari intense si de scurta durata; Grad de incarcare variabil in spatiu si timp; Necesitatea incadrarii in traficul rutier general; Trecerea prin numeroase puncte de conflict; Aparitia unor factori perturbatori independenti de organizarea sa;

Calitatea unei calatorii ca produs efectiv al acestei activitati depinde de o multime de factori, cei mai importanti fiind: confortul, durata, siguranta, regularitatea si ritmicitatea circulatiei. Realizarea acestui deziderat presupune asigurarea unei capacitati suficiente, accesibilitate usoara, timp minim pentru drumul origine destinatie, siguranta realizarii prestatiei pe orice fel de vreme, confort rezonabil, facilitati, minim de efecte negative pentru linistea locuitorilor si mediului inconjurator, toate la un pret convenabil (acceptabil).

Din acest motiv, rentabilitatea transportului urban este o caracteristica relativa, acesta trebuind apreciat in principal prin efectele utile pe care le produce in intreaga viata a orasului, subventionarea activitatii de transport fiind un element indispensabil pentru dezvoltarea, diversificarea, cresterea calitatii si echilibrul financiar. In ultimii ani, in orasele din Romania, numarul autoturismelor propritate particulara a crescut foarte mult astfel incat spatiul urban, nepregatiti pentru acest fenomen, devine teatrul unui conflict dramatic intre folosirea individuala a automobilelor si interesul colectiv. Se inmultesc locurile de parcare, unele strazi au devenit garaje, chiar si strazile mai mari devin supraaglomerate in cea mai mare parte a zilei. Se estimeaza de specialisti ca transportul individual provoaca pierderi de timp de cca. 20% pentru calatori. Un numar de 100 de pasageri in autoturisme ocupa de 13 ori mai mult spatiu stradal decat 100 de pasageri aflati intr-un mijloc de transport in comun, fara a vorbi de poluarea chimica produsa, care este, de asemenea, de cateva ori mai mare, de necesitatea infiintarii unor parcari, de distrugerea de zone verzi etc. Aceste aspecte conduc la ideea ca un transport public urban bine pus la punct ar atrage o parte din pasagerii care folosesc in prezent autoturismul propietate personala, ceea ce ar influenta direct traficul pe strazile orasului, in sensul scaderii acestuia, reducerii locurilor de parcare, reducerii blocajelor in anumite intersectii s.a. Ridicarea calitatii serviciului de transport public in comun de calatori este deci, principala cale de rationalizare a utilizarii eficiente a mijloacelor de transport existente. Stimularea folosirii transportului in comun de calatori constituie principala conditie pentru pastrarea calitatii si mediului inconjurator.

Serviciul public de transport in comun din Brasov

Serviciul public de transport in comun functioneaza sub forma de regie autonoma de interes public. Regiile autonome sunt persoane juridice si functioneaza pe baza de gestiune economica si autonomie financiara. Fondurile materiale ale regiilor autonome provin din activitati proprii, serviciile publice efectuate de regiile autonome desfasurandu-se contra cost.

TRANSPORTUL PUBLIC IN BRASOV scurt istoric 1830-1840 Apar n Braov primele mijloace de transport public interior. Mai nti au fost birjele i trsurile cu unul sau doi cai, construite solid de meseriaii sai, capitonate cu plu rou, care ateptau clienii n Piaa Sfatului. Puteau transporta 1-4 cltori cu bagajele lor, spre cele patru zone ale oraului: Cetate, chei, Blumna i Braovul Vechi. 1846-1866 Se construiete Drumul Braovului, tronsonul Cmpina-Braov. 1848 Primul transport public exterior la Braov. Franz Krner din Braov pune n circulaie o curs rapid pe distana Braov-Bucureti. A fost cea dinti grabnic trsur care a trecut peste Munii Carpai. 1856-1859 Se deschide linia de diligene a lui Krner pentru transport de persoane pe relaia Braov-Bucureti-Giurgiu. Diligenele plecau sptmnal i puteau transporta 8-10 cltori cu bagajelor lor. 1864-1867 Se construiete drumul de la Braov la Rupea. 1890-1895 Se deschid la Braov primele linii publice de transport care folosesc renumitul Dilijant a lui Sani trsurile de Landau, mari ct nite corbii, aa cum spunea presa vremii. Ele plecau zilnic de la Braov spre: Scele, Zizin i Bran. Preul unui bilet era de 5 florini. 1892-1900 La 7 martie 1892 a fost inaugurat prima cale ferat suburban din Romnia: Bartolomeu-Satulung, n lungime de 17 km, care a fcut legtura ntre Municipiul Braov i cele apte sate, ce constituie astzi Municipiul Scele. Construit cu capital privat, ntre anii 18901892, de ctre Societatea Cilor Ferate Vicinale Braov-Trei Scaune, linia de transport public a funcionat pn n anul 1960 cnd, din cauza modernizrii circulaiei urbane, a fost desfiinat. 1900-1910 Populaia Braovului crete de la 36.646 locuitori la 41.054 locuitori. 1900-1920 Transportul public cu trsura cunoate o scdere dramatic a activitii dup intrarea n funciune a trenului suburban Bartolomeu-Scele. Cei aproape 115 birjari cu 450 de cai, aveau dou staii unde puteau fi gsii: n Piaa Sfatului i n faa Hotelului Coroana i aveau urmtoarele tarife: Trsura cu doi cai: -o curs 7 lei: -jumtate de or 15 lei; -o or 30 lei; -la gar 20 lei. Trsura cu un cal: -o curs 4 lei; -jumtate de or 10 lei;

-o or 20 lei; -la gar 15 lei. Pentru curse cu trsura la Drste, Timiul de Sus, Predeal, Noua sau Stupini, tariful se stabilea la nvoial cu cltorul. 1925 Se introduce transportul urban cu autobuze n Braov. Primul concesionar al Primriei Braov a fost firma Decei-Blaga din Cluj, care a pus n circulaie patru autobuze pe dou linii: Piaa Unirii Gara Braov (14 staii); Piaa Unirii Gara Bartolomeu (9 staii). 1926-1927 Primria Municipiului Braov elaboreaz primul Regulament pentru circulaia autobuzelor n localitate. In anul 1926, n Braov existau nou proprietari de autobuze, care au obinut concesiunea pentru circulaie i transport public. Consiliul Municipal a limitat numrul de autobuze la numai 30, pentru evitarea accidentelor de circulaie. Preul unui bilet era de 5 lei/persoan. Birjarii unii n Sindicatul Fulgerul au protestat mpotriva extinderii transportului urban i au cerut limitarea la numai 16 autobuze pe liniile existente. De trei ori pe sptmn circulau autobuze la Bile Zizin i Bile Vlcele, cu plecare din Piaa Sfatului cu taxa ntre 20 i 40 lei/persoan. Zilnic ntre Braov i Bran circulau dou camionete pentru persoane i mrfuri cu plecare la ora 15,30 din Piaa Sfatului i cu plecare a doua zi la ora 6,30 din Bran- Centru. Tariful era de 25 lei/persoan 1928 Prefectura Poliiei Braov a reglementat circulaia autobuzelor 1929 In urma reclamaiilor locuitorilor din zon, Primria a mutat staia din Piaa Sfatului pentru autobuze destinate legturilor cu alte localiti, pe B-dul Ferdinand col cu str.Porii (lng Rectoratul Universitii Transilvania de astzi). 1930 Primria Municipiului Braov dorete s nfiineze o regie proprie de exploatare a autobuzelor i, printr-o circular adresat proprietarilor de autobuze, i ntiineaz c de la 1 iulie 1930 concesiunea lor pentru transport public a ncetat. Printr-o scrisoare deschis adresat presei braovene, Societatea Birjarilor din Braov arat c dup 100 de ani de serviciu, birjarii au ajuns muritori de foame din cauza: trenului suburban, a celor 100 de taxiuri i peste 40 de autobuze n circulaie. Ei au cerut Primriei s li se acorde concesiunea exploatrii autobuzelor domnului Aurel Lazr Decei, ce urma s expire, i s limiteze numrul birjelor din Braov de la 100 la 60. De fapt, n anul 1931, Primria Braov renun la exploatarea n regie proprie a autobuzelor din cauza sumei de 25 milioane lei ce trebuia asigurat pentru organizarea societii.

1938 Pe lng Primria Oraului Braov, ia fiin Regia Intreprinderilor din Municipiul Braov cunoscut sub denumirea R.I.M.B. In cadrul ntreprinderii funciona i o secie de transport n comun, care avea n dotare un numr de 35 autobuze ce deserveau trei trasee n lungime total de 17 km: Prund- Astra (actuala uzin Roman SA); Prund-Gar (gara veche) i Prund-Bartolomeu. Se transportau anual 5,4 milioane de cltori. 1941 S-au elaborat proiectele pentru: electrificarea cii ferate Satulung-Bartolomeu i pentru linia de autobuze Centru-Astra. 1944 R.I.M.B. avea n parcul inventar 12 autobuze i transporta 3,2 milioane cltori. 1948 A fost introdus pe drumul vechi Prund-Poiana Braov primul autocamion Zill 151 carosat (denumit enil). Se nregistrau tot un numr de 12 autobuze, care transportau 2,6 milioane cltori. 1951 Parcul de autobuze a crescut la 33 buci avnd 4 trasee, transportndu-se 11 milioane cltori. 1956 Pe traseul Prund-Poiana Braov circulau 2 enile conduse de oferii Pslaru Gheorghe i Kereke Pavel. Se nregistrau 51 autobuze avnd 10 trasee cu o lungime total de 56 km. De asemenea, figurau 10 taximetre i 64 autocamioane, acestea din urm deservind unitile comerciale. 1959 Intreprinderea avea un numr de 85 autobuze cu 17 trasee, n lungime total de 112 km. De asemenea, se nregistrau 27 taximetre. Tot n anul 1959 s-a dat n funciune prima linie de troleibuz (Nr.1), care lega cartierul chei cu zona Triaj avnd n dotare un numr de 18 troleibuze. Lungimea traseului era de 8 km. Cu acest prilej s-a dat n funciune staia de redresare din str.Verii nr.3-5 avnd dou grupuri redresoare cu vapori de mercur a 1.500 A fiecare. 1960 Se inaugureaz linia de troleibuze Piaa Prund-Tractorul. 1961 Se nfiineaz Intreprinderea de Transporturi Braov prin reorganizarea Intreprinderii de Gospodrie Oreneasc Braov (I.G.O.). La aceast dat se nregistrau: 163 autobuze din care 83 pentru trasee interne i 80 pentru cele externe; 47 troleibuze TV.2.E; 45 taximetre i 47 autocamioane. 1962 Existau trei enile, iar n 1963 erau cinci. 1963 In toamn s-a dat n funciune actualul drum modernizat Livada Potei-Poiana Braov cu care prilej ntreprinderea a fost dotat cu autobuze SKODA 706 RTO.

1967 Se d n folosin baza de troleibuze din oseaua Snpetru avnd o capacitate de ntreinere de 120 troleibuze 1970-1975 In aceast perioad Intreprinderea de Transporturi Braov a obinut cele mai bune rezultate. In anul 1972 ntreprinderea a fost distins cu locul II pe ar n ramura transportului urban. In anul 1975 ntreprinderea a fost declarat una din cele mai prospere ntreprinderi pe ar n ramura transportului ocupnd tot locul 2. In baza HCM nr.1381/1974 ncepnd cu data de 1 ianuarie 1975 Intreprinderea de Transporturi Braov pred autobuzele aferente traseelor externe ctre Intreprinderea de Transporturi Auto reorganizat ca ntreprindere judeean. Cu acest prilej s-au predat 120 autobuze care deserveau 5 orae i 12 comune. 1978 Intreprinderea avea n dotare un numr de 600 autovehicule deservind 50 trasee cu o lungime total de 350 km, transporta anual 141 milioane cltori. In acest an n ntreprindere lucrau 2.500 persoane, realizndu-se un volum de venituri de 117 milioane lei. In anii urmtori ntreprinderea se doteaz cu autobuze i troleibuze de mare capacitate, precum i autobuze pentru traseele turistice de tipul SKODA SM-11, IKARUS i IK.4. 1979 Se ncepe construcia bazei de exploatare autobuze i taximetre cu o capacitate de 400 auto prevzut i cu noul sediu al ntreprinderii. Tot n anul 1979 se trece la generalizarea autotaxrii pe toate liniile de transport n comun din municipiul Braov. Intreprinderea Judeean de Transport Local Braov a luat fiin la data de 1 decembrie 1979 n baza Decretului Consiliului de Stat nr.337/1 noiembrie 1979, avnd gradul I de organizare. In baza Deciziei nr.924/30 noiembrie 1979 a Consiliului Popular Judeean Braov a fost preluat ntreg activul i pasivul, inclusiv indicatorii de plan de la fosta Intreprindere de Transporturi Braov, precum i cele aferente transportului de marf de la Trustul de Construcii Braov, Direcia Judeean de Drumuri i Poduri Braov i de la serviciile bugetare de pe lng Comitetele executive ale consiliilor populare municipale i oreneti.

1980 La 1 ianuarie, I.J.T.L. dispunea de urmtorul parc de mijloace de transport:

317 autobuze cu 36.584 locuri capacitate 190 troleibuze cu 17.189 locuri capacitate 20 taximetre 43 taxifurgonete 43 1 camion 136 autobasculante cu 2.538 tone capacitate 3 mijloace auto sub 1,5 tone 28 parc auxiliar

Personalul aflat n evidena ntreprinderii de la 1 ianuarie 1980 a fost de 2.575 salariai. Fondurile fixe totale aflate n evidena I.J.T.L. la 1 ianuarie 1980 au fost de 489 milioane lei. In primul an al construirii I.J.T.L. au fost transportai 91 milioane cltori cu autobuzele, 63,3 milioane cu troleibuzele i 4 milioane tone mrfuri. La nfiinarea I.J.T.L. lungimea total a liniilor de troleibuz a fost de 136,1 km, cale simpl, lungimea traseelor de autobuz a fost de 333,6 km din care 275 km la Braov i 45 km la Fgra, iar lungimea liniilor de troleibuz de 83,8 km. 1980-1987 S-au realizat urmtoarele obiective: baza mixt de autobuze i taximetre avnd o capacitate de ntreinere i reparaii de 400 mijloace dat n funciune n august 1983. Cu aceast ocazie sediul ntreprinderii sa mutat din str.13 Decembrie nr.17 la actualul sediu din str.Hrmanului nr.49 punctul de ntreinere autobuze din oseaua Cristianului (dat n funciune la octombrie 1984) extindere reele troleibuze pe Bulevardul Griviei cu 2,2 km cale simpl i darea n funciune a liniei nr.16 (troleibuz) extinderea reelei de troleibuz n cartierul Valea Cetii n lungime total de 5,4 km, cale simpl dat n funciune la 15.07.1986 extindere reele troleibuze cu ntoarcerea de la Casa Armatei n lungime de 0,2 km cale simpl dat n funciune la octombrie 1986 linia de tramvai (etapa I) pe tronsonul Cartierul Steagul Rou-Rulmentul n lungime total de 6,7 km, cale dubl, dat n folosin la 22 august 1987.

1987 Parcul inventar al mijloacelor de transport din dotarea I.J.T.L. se compune din:

182 autobuze 209 troleibuze 5 tramvaie 50 taximetre 43 taxifurgonete 19 camioane 227 autobasculante 53 mijloace sub 1,5 tone 31 remorci auto microbuze 5 buci 5 parc auxiliar

Total 876 . Personalul ntreprinderii era de 2.390 angajai, iar planul de producie realizat a fost de 292 milioane lei. Fondurile fixe existente la 30 septembrie 1987 erau de 976 milioane lei.

Lungimea total a reelei de troleibuz era de 77,5 km cale simpl, lungimea traseelor de autobuz de 340,5 km, din care 247,1 km la Braov i 93,4 km la Fgra, lungimea traseelor de troleibuze este de 229,6 km, iar lungimea liniei de tramvai este de 13,1 km. ntregul parc de mijloace din dotare deservea 16 linii de autobuze la Braov i 8 la Fgra, 19 linii de troleibuze i o linie de tramvai.

R.A.T. Brasov Pre ze nt are s ocie tate

In municipiul Brasov exista un singur sistem de desfasurare a transportului public de calatori si anume cel de suprafata, organizat cu mai multe tipuri de mijloace de transport si anume: a) cu tractiune electrica i. tramvaie; ii. troleibuze; b) - autobuze.

Dezvoltarea urbanistica a municipiului Brasov, repartizarea functiunilor pe teritoriul localitatii, configuratia retelei de strazi si deplasarile generate de functiuni, au impus crearea unei retele pe care sa circule mijloacele de transport public de calatori. Reteaua se inscrie, in cea mai mare proportie, pe strazi de categoria I si a II-a, ce au atat in plan orizontal, cat si vertical, elemente geometrice, capabile sa permita vehiculelor, cu conditii stricte de constructie, sa circule optim.

Alcatuirea retelei de transport public s-a facut pornind de la ideea ca orice calator sa poata ajunge mergand pe jos, de la locuinta la cea mai apropiata statie, in cel mult 5-10 minute, ceea ce ar corespunde, pentru un ritm mediu, unei distante de 350 m. Activitatea de transport public urban de calatori se desfasoara dup cum urmeaza: 1. Autobuze pe 27 trasee, cu o lungime totala de 406,950 km cale simpla din care: i. In zile lucratoare, 23 trasee in program 5,30-24,00 si 4 trasee de noapte in program 0,00-5,30;ii. In zile de sarbatoare, 20 trasee in program 6,30-22,30 si 4 trasee de noapte

in program 22,30-6,30. 2. Troleibuze pe 14 trasee cu o lungime totala de 177,400 km cale simpla din care: i. In zile lucratoare, 14 trasee in program 5,30-20,00; ii. In zile de sarbatoare, 12 trasee in program 6,30-22,30. 3. Tramvaie i. Pe 1 traseu cu o lungime totala de 13,4 km cale simpla. Pentru deservirea acestor trasee sunt dispuse urmatoarele parcuri auto: 121 autobuze din care: 75 ROMAN 112 UDM; 4 ROMAN 117 UDA; 1 ROCAR U 412; 19 MERCEDES O 305 G; 15 MAN; 7 NEOPLAN; 127 troleibuze din care: 26 DAC 117 EA; 54 DAC 217 E; 30 DAC 212 E; 7 FBW; 2 MERCEDES 305 G; 3 MERCEDES 405; 5 MERCEDES 405 G; 29 tramvaie din care: 6 V3A; 1 V2A; 10 V2A Germania; 12 Tatra. De asemenea, sunt: 92,15 km cale simpla retea de contact pentru troleibuze; 13,4 km cale simpla retea de contact pentru tramvaie si cale de rulare.

EXPLOATARE URBAN Numarul traseelor

U.M.

Tramvaie

Troleibuze

Autobuze

Total

Nr.

1

14

27

42

Lungimea traseelor Lungimea medie a unui traseu Lungime retea Numar de statii Lungimea medie a interstatiei

Km c.d. Km c.d. Km c.d. Nr. Km

6.7 6.7 7.95 20 0.67

88.4 6.31 46.08 121 0.73

208.13 7.7 0 150 0.65

303.23 6.9 54.03 291 0.68

Pe viitor, Regia Autonoma de Transport, avand in vedere si sprijinul pe care l-a primit din partea administratiei locale, doreste sa-si atraga un mai mare numar de calatori prin luarea unor masuri de crestere a calitatii transportului. Principala problema o constituie starea tehnica a mijloacelor de transport determinata de vechimea parcului. In functie de fondurile de care va dispune, se vor inlocui o parte din vehiculele uzate cu unele moderne, dotate cu sisteme de incalzire eficiente si cu un inalt grad de confort si siguranta in exploatare. Pana la gasirea unor solutii de inlocuire integrala a vehiculelor uzate cu altele noi se va continua actiunea de procurare a unor vehicule la mana a doua cu o calitate superioara celor existente in parc, cum este cazul troleibuzelor si a tramvaielor achizitionate in ultimii ani. In functie de politica pe care o va adopta administratia locala privind transportul pe raza municipiului Brasov se vor putea implementa o serie de programe de modernizare, care sa permita cresterea calitatii transportului prin: - cresterea vitezei de circulatie a vehiculelor de transport in comun prin crearea unor benzi speciale de circulatie, acordarea de prioritate in intersectiile semaforizate si interzicerea accesului altor tipuri de autovehicule in anumite zone ale municipiului; - extinderea transportului in comun si pe alte trasee si cresterea posibilitatilor de interconexiuni intre diferite zone ale municipiului; - imbunatatirea conditiilor de transport prin achizitionarea unor vehicule moderne special adoptate pentru accesul neingradit al persoanelor cu handicap;

- cresterea gradului de informare a calatorilor prin dotarea statiilor de asteptare cu sistem de afisare a timpului in care soseste in statie vehiculul de transport in comun.

Tinand cont de numeroasele avantaje pe care le reprezinta transportul in comun, viitorul apartine acestuia, astfel incat sa fie tot mai mare ponderea sa in optiunile calatorilor.

Analiza SWOT a serviciului public de transport in comun. PUNCTE TARI

Repartizarea uniforma a retelei de transport public de suprafata pe intreg teritoriul orasului Brasov.

Repartizarea relativ echilibrata, pe moduri de transport, a structurii retelei de transport public de suprafata, avand in vedere caracteristicile fiecarui tip de retea:-

reteaua de tramvai reprezinta 10,46% din totalul retelei de transport; reteaua de troleibuz reprezinta 45,84% din totalul retelei de transport; reteaua de autobuz reprezinta 43,68% din totalul retelei de transport (prezinta avantajul unei mari mobilitati, putand fi adaptata in functie de directiile noi ale mobilitatii urbane).

Capacitatea mare de transport (in raport cu spaiul ocupat) oferita de transportul public (un tramvai transporta in medie pe ora si sens un numar de calatori care, printr-un calcul echivalent ar incapea in aproximativ 1.000 de vehicule individuale, cu un grad de ocupare echivalent de 4,5 calatori).

Raportul scazut dintre nivelul de emisii/calator datorita capacitatii mari de transport oferita de sistemele de transport public, in comparatie cu raportul similar in cazul unui vehicul individual.

Imbunatairea parcului de mijloace de transport noi, performante.

Reabilitarea sistemului de incazire a mijloacelor de transport. Distributie eficienta a biletelor.

PUNCTE SLABE

Insuficienta dotare a parcului auto aflat n exploatarea RAT Brasov cu vehicule dotate cu motoare care s corespund standardelor EURO.

Preponderenta vehiculelor invechite in parcul auto aflat in administrarea RAT Brasov. Concentratiile poluantilor proveniti din trafic se mentin la un nivel ridicat ca urmare a cresterii numarului de masini in conditiile preponderentei parcului auto invechit.

Nivelul de zgomot si de vibratii generate de circulatia mijloacelor de transport apartinand RAT Brasov determina un impact semnificativ, una din cauzele fenomenulu ar fi caile de rulare uzate.

Absenta sistemelor de management de trafic care sa regleze fluxurile de trafic si sa prioritizeze transportul public.

Prezenta parcarilor parazitare care afecteaza traficul si insuficienta parcarilor amenajate. Absenta studiilor de fluidizare a traficului in spatiu si timp pentru arterele urbane si starea necorespunzatoare a arterelor rutiere.

Aglomerarea, incarcarea excesiva a mijloacelor de transport, mai ales intre 7:00 7:40 dimineata.

Numarul redus de mijloace de transport adecvat pentru persoanele cu handicap.

OPORTUNITATI

Repartizarea retelei de transport public de suprafata si faptul ca este acoperita intreaga suprafata urbana astfel incat sa poata fi incurajat acest mod de realizare a mobilitatii intr-un oras aglomerat.

Atragerea surselor de finantare pentru sustinerea dezvoltarii unui transport durabil in Brasov si promovarea unor sisteme de transport capabile sa satisfaca cerintele de mobilitate a populatiei urbane si care sa aiba impact minim asupra factorilor de mediu.

AMENINTARI Cresterea numarului de autovehicule in raport cu numarul de parcari amenajate corespunzator. Amplificarea fenomenului de poluare atmosferica ca urmare a intensificrii traficului auto si neconformarea cu cerintele standardelor EURO a vehiculelor. Mentinerea unor linii neproductive. Grevele precum si vacantele si sarbatorile afecteaza negativ eficienta. Aparitia a firmelor private de transport in comun care fac concurenta RAT Brasov. Transportul public in comun in Bordeaux Bordeaux are un important sistem de transport public numit TBC. Aceasta companie este condusa de Connex group. Reteaua este compusa din: 3 linii de tramvai (A,B si C) 75 de rute de autobuz. 12 rute de autobuz de noapte. Troliebuz. Feriboturi situate pe raul Garonne.

Acestea fuctioneaza de la ora 5:00 dimineata pana la ora 1:00 noaptea.

Puncte tari Obtinerea unor imprumuturi de la BEI si UE in valoare de 200 mil de catre Comunitatea Urbana din Bordeaux pentru extinderea retelei de transport urban. Existenta unor structuri de transport variate (tramvaie, autubuze, troliebuze, feriboturi). Un program extins de fuctionare a mijloacelor de transport. Existenta unor rute de noapte. Se foloseste pe post de combustibil la autobuze gazul natural pentru a diminua poluarea. Se doreste extinderea mijloacelor de transport cu propulsie electrica deoarece acestea nu polueaza. Parcul auto este nou. Extinderea continua a retelelor de transport.

Puncte slabe Pretul ridicat al unui bilet ( 1.30 ) Rutele mijloacelor de transport electrificate nu mai pot fi modificate. Aglomeratia din traficul rutier afecteaza orarul mijloacelor de transport. Transportul public in Edinburg Transportul public in comun in Edinburg este realizat de doi operatori: Lothian si First Edinburg. Reteaua este compusa numai din autobuze care apartin acestor operatori. Pentru a se putea distinge autobuzele de la cei doi

operatori, ele au diferite culori, autobuzele celor de la Lothian sunt colorate in rosu cu alb iar celelalte in violet cu alb.

Acesti operatori asigura accesul calatorilor oriunde in Edinburg si in apropierea orasului.

Puncte forte Retelele de transport acopera toate zonele orasului. Existenta unei competitii intre cele doua companii. Instalarea in statii a unor masini de bilete de unde calatorii isi pot procura biletele.

Majoritatea mijloacelor de transport sunt autobuze Existent curselor de noapte.

dublu etajate in

acest fel se evita supraaglomerarea mijloacelor de transport.

Confortul deosebit oferit de autobuzele celor doi operatori. Capacitate mare a autobuzelor (150 de persoane). Camere de luat vedere in autobuze pentru siguranta calatorilor. Aplicarea unor tarife differentiate in fuctie de ora.

Punte slabe Insuficiente adaposturi in statiile de autobuz. Nu toate mijloacele de transport sunt adecvate pentru persoanele cu handicap. Unele autobuze nu sunt intretinute corespunzator (geamuri murdare, sunt putin zgomotoase etc.) Inexistenta altor tipuri de mijloace de transport in afara autobuzelor. Autobuzele polueaza fata de mijloacele de transport electrificate.

Recomandari de imbunatatire a serviciului public de transport in comun in Brasov

Sisteme de taxare inteligente Sistemele de taxare inteligente sunt privite cu tot mai mare interes drept o metoda eficienta de gestionare a cererii. In transportul in comun, utilizarea ITS asigura o mai buna gestionare a operatiunilor si noilor servicii (gestionarea parcului auto, sistemele de informatii pentru calatori, sistemul de emitere a biletelor etc.). Pentru a permite partajarea datelor intre aceste aplicatii, trebuie sa se implementeze protocoale de schimburi de date. Partile interesate au subliniat faptul ca standardele ar trebui sa fie interoperabile si deschise la inovatii; ca sistemele de plata inteligente ar

trebui sa foloseasca carduri inteligente, interoperabile intre mijloacele de transport, intre diverse functii (cum ar fi platile aferente transportului, alte servicii decat transportul, parcarea si sistemele de fidelizare a clientilor), intre zone si, pe termen lung, intre tari. Posibilitatile de aplicare a unor tarife diferentiate in functie de ora sau de grupul-tinta (de exemplu, ore de varf/in afara orelor de varf) ar putea face parte din sistem. Spre exemplu in Edinburg au fost instalate masini de bilete de unde calatorii isi pot procura bilete , astfel se poate economisi bani si spatiu (salariile oamenilor de la ghisee). Introducerea unor curse de noapte, Brasovul fiind si un oras vizitat de foarte multi turisti, transportul in comun ar trebui sa fuctioneze in continuu, in schimb acesta functioneaza pana la ora 24:00. Innoirea parcului auto pentru a asigura siguranta si confortul calatorilor. Aplicarea unor tarife diferentiate in functie de ora, RATBv are cele mai ridicate tarife la serviciile oferite din Romania in conditiile in care parcul auto al acestei regii este detul de vechi si astfel nu este justificat pretul unui bilet. Introducerea camerelor de luat vedere in mijloacele de transport pentru siguranta cetatenilor, in acest mod se pot evita infractiunile. Reducerea gradului de poluare prin schimbare mijloacelor invechite care polueaza excesiv si introducerea unor mijloace de transport ecologice. Problema: Principalele probleme de mediu in orase se leaga de utilizarea predominanta a petrolului drept carburant, care genereaza CO2, poluanti atmosferici si zgomot. Transportul este sectorul cel mai dificil de gestionat din punct de vedere al emisiilor de CO2. In ciuda progreselor din tehnologia auto, cresterea traficului si modul sacadat - oprit-pornit- de a conduce masina in zonele urbane arata ca orasele reprezinta o sursa majora si in crestere de emisii de CO2, care contribuie la schimbarile climatice. Schimbarile climatice provoaca schimbari dramatice in ecosistemul global si se impune adoptarea unor actiuni urgente pentru a putea mentine consecintele respective la un nivel gestionabil. Consiliul European a stabilit drept obiectiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera din UE cu 20% pana in 2020.

Mijloacele de transport din Brasov ar trebui sa fie adecvate persoanelor cu handicap, astfel se incalca dreptul de acces al tuturor persoanelor la mijloacele de transport. Perspectivele dezvoltarii transportului in comun in Municipiul Brasov. Ca urmare a cresterii accentuate a numarului de autoturisme, cu efecte nedorite asupra fluentei traficului si a calitatii mediului, in tarile occidentale, in ultimul deceniu, s-a reconsiderat politica in domeniul transportului public, fiind adooptate o serie de programe de dezvoltare si stimulare a utilizarii acestuia. Obiectivele principale urmarite prin acest program sunt: Protectia mediului prin diminuarea efectelor aglomerarilor de trafic, poluarea aerului, poluarea fonica; Conservarea energiei prin reducerea consumurilor energetice raportate la numarul de calatori transportati; Acordarea unor facilitati pentru categorii sociale defavorizate;

Stimularea utilizarii mijloacelor de transport in comun in detrimentul autoturismelor se face pe mai multe cai, cum ar fi: Cresterea gradului de atractivitate prin dotarea operatorilor de transport cu mijloace de transport moderne cu inalt grad de confort si siguranta in circulatie si reducerea timpilor de asteptare in statii; Crearea unor benzi de circulatie exclusiv pentru mijloacele de transport in comun; Prioritatea transportului public in trafic prin modificarea culorii semaforului la sosirea mijlocului de transport; Interzicerea accesului autoturismelor in zonele centrale ale localitatilor;

In Romania, operatorii de transport neavand posibilitati financiare de sustinere a unor astfel de programe, ca si administratiile locale, de altfel, procesul de promovare cu prioritate al transportului public este mult mai intarziat.

Este de asteptat ca odata cu depasirea greutatilor actuale, transportul public de calatori sa se bucure de atentia care I se acorda in tarile dezvoltate. Pentru Municipiul Brasov, regia Autonoma de Transport, avand in vedere si sprijinul pe care l-a primit din partea administratiei locale, doreste sa-si atraga un numar cat mai mare de calatori prin luarea unor masuri de crestere a calitatii transportului. Principala problema o constituie starea tehnica a mijloacelor de transport determinata de vechimea parcului. In functie de fondurile de care va dispune, se vor inlocui o parte din vehiculele uzate cu unele moderne, dotate cu sisteme de incalzire eficiente si cu un inalt grad de confort si siguranta in exploatare. Pana la gasirea unor solutii de inlocuire integrala a vehiculelor uzate cu altele noi se va continua actiunea de procurare a unor vehicule la mana a doua cu o calitate superiara celor existente in parc, cum este cazul troleibuzelor si a tramvaielor achizitionate in ultimii ani. Pentru atragerea unor categorii de cetateni din municipiu, in functie de realizarea unor noi dotari cu mijloace de transport, se vor extinde liniile cu programe fixe de circulatie pentru a se cunoaste cu exactitate momentul sosirii mijlocului de transport in comun, in statii. Pe masura extinderii aparatelor moderne de validare a biletelor de calatorie pe toate mijloacele de transport, se va adopta sistemul de taxare care sa permita utilizarea unui bilet de clatorie pe orice fel de mijloc d etransport in comun intr-un interval de timp. In functie de politica pe care o va adopta administratia locala privind transportul pe raza municipiului Brasov, pe baza experientei unor state europene, si chiar a municipiului Bucuresti, se vor putea implementa o serie de programe de modernizare, care sa permita cresterea calitatii transportului prin: Urmarirea circulatiei vehiculelor de transport in comun utilizand tehnologia G.P.S. in scopul reducerii costurilor de exploatare si a timpilor de asteptare in statii;

-

Cresterea vitezei de circulatie a vehiculelor de transport in comun prin crearea unor benzispeciale de circulatie, acordarea de prioritate in intersectiile semaforizate si inetrzicerea accesului altor tipuri de autovehicule in anumite zone ale municipiului;

-

Extinderea transportului in comun si pe alte trasee si cresterea posibilitatilor de inetrconexiuni intre diferite zone ale municipiului;

-

Imbunatatirea conditiilor de transport prin achizitionarea unor vehicule moderne special adoptate pentru accesul neingradit al persoanelor cu handicap;

-

Cresterea gradului de informare a calatorilor prin dotarea statiilor de asteptare cu sisteme de afisare a timpului in care soseste in statie vehiculul de transport in comun.

Transport in comun dup nevoile cetatenilor Analiza intermediara a Cartii albe privind transporturile a subliniat necesitatea existenei unor drepturi de baza ale calatorilor in toate mijloacele de transport, cu atentie sporita pentru calatorii cu mobilitate redusa. Conform recomandarilor partilor interesate, Comisia ar trebui sa promoveze ideea unei Carte europene privind drepturile si obligatiile calatorilor din mijloacele de transport in comun. Partile interesate au subliniat faptul ca cetatenii se asteapta ca transportul in comun sa raspunda nevoilor lor de mobilitate si sa satisfaca nevoile lor de accesibilitate. Societatea este in schimbare, se maturizeaza si asteapta solutii de mobilitate mai inteligente. Eficienta este esentiala; fara durate de parcurs comparabile cu cele strabatute cu masina, transportul in comun nu poate deveni competitiv. Transportul urban trebuie sa fie accesibil din punct de vedere financiar, chiar si pentru persoanele cu venituri scazute. Cetatenii cu mobilitate redusa si cetatenii in varsta se asteapta la o mobilitate sporita si de mai buna calitate. Mobilitatea personala este cheia independentei.

Bibliografie:

www.ratbv.ro www.ipso-mori.com/polls/1998/edinburg.shtml-86kwww.stuckonscotland.co.uk/edinburgh/public_bus_tourshtml-10kEn.wikipedia.org/wiki/Edinburgh_220kwww.dfa.ie/.../Travel%20Advice/consular%20advice%20for%20irish%20citizens%20travelling %20to%20rwc.doc

www.infotbc.com World.nycsubway.org/eu/fr/Bordeaux.html-13k Ec.europa.eu/transport/clean/green_paper_urban_transport/doc2007_09_25_gp_urban_mobility_ro .pdf

www.bordeaux.fr/ - 4k www.brasov-transport.uv.ro/ - 40k brasov.stfp.net/ - 14k