Transformările Suferite de România
2
Transformările suferite de România după cel de-al doilea război mondial, au determinat ca din punct de vedere demografic ţara noastră să se afle într-o fază intermediară a tranziţiei demografice, cu un decalaj de câteva decenii faţă de ţările din Europa Occidentală. Schimbările sociale şi economice au influenţat puternic populaţia şi structura populaţiei, precum şi evoluţia natalitaţii şi a mortalităţii. Începând cu 1956, natalitatea a înregistrat o tendinţă de scădere rapidă, de la 24,2‰ (1956) la 14,3‰ (1966), influenţată atât de liberalizarea avorturilor cât şi de cauze de ordin social, economic şi educaţional al femeii cum ar fi: accesul larg la învăţământ, participarea ei la activitatea economică, mobilitatea profesională şi socială generată de industrializare şi de urbanizare. Măsurile de politică demografică privind interzicerea avorturilor adoptate la sfârşitul anului 1966, au avut ca efect redresarea puternică a natalităţii, mai ales în primii ani de aplicare a decretului, când s-au născut în medie peste 526 mii de copii anual, consemnându-se rate de 27,4‰ (în 1967) şi respectiv 26,7‰ (în 1968). După 1980 s-a înregistrat o diminuare a numărului născuţilor vii, în medie sub 400 mii copii anual, iar în decursul perioadei 1980-1989 rata natalităţii a oscilat între 14‰ şi 18‰. Factorii coercitivi pronatalişti au avut efect numai pe termen scurt. După 1970 fertilitatea devine mai precoce, vârsta medie a mamelor la naştere oscilând între 26,0 ani şi 26,5 ani. Scăderea vârstei medii continuă şi în anii ’80 (în jur de 25 ani), manifestându-se modelul timpuriu al fertilităţi
description
........
Transcript of Transformările Suferite de România
Transformrile suferite de Romnia dup cel de-al doilea rzboi mondial, au determinat ca din punct de vedere demografic ara noastr s se afle ntr-o faz intermediar a tranziiei demografice, cu un decalaj de cteva decenii fa de rile din Europa Occidental. Schimbrile sociale i economice au influenat puternic populaia i structura populaiei, precum i evoluia natalitaii i a mortalitii.
ncepnd cu 1956, natalitatea a nregistrat o tendin de scdere rapid, de la 24,2 (1956) la 14,3 (1966), influenat att de liberalizarea avorturilor ct i de cauze de ordin social, economic i educaional al femeii cum ar fi: accesul larg la nvmnt, participarea ei la activitatea economic, mobilitatea profesional i social generat de industrializare i de urbanizare.Msurile de politic demografic privind interzicerea avorturilor adoptate la sfritul anului 1966, au avut ca efect redresarea puternic a natalitii, mai ales n primii ani de aplicare a decretului, cnd s-au nscut n medie peste 526 mii de copii anual, consemnndu-se rate de 27,4 (n 1967) i respectiv 26,7 (n 1968). Dup 1980 s-a nregistrat o diminuare a numrului nscuilor vii, n medie sub 400 mii copii anual, iar n decursul perioadei 1980-1989 rata natalitii a oscilat ntre 14 i 18. Factorii coercitivi pronataliti au avut efect numai pe termen scurt.Dup 1970 fertilitatea devine mai precoce, vrsta medie a mamelor la natere oscilnd ntre 26,0 ani i 26,5 ani. Scderea vrstei medii continu i n anii 80 (n jur de 25 ani), manifestndu-se modelul timpuriu al fertiliti
Pentru ara noastr, cu toate c sperana de via a brbailor este mai mic dect a femeilor (71 ani fa de 78,2 ani), sperana de via sntoas a brbailor este mai mare dect cea a femeilor (57,5 ani fa de 57,1 ani).Romania ncotro din punct devedere demografic ?Din punct de vedere demografic Romnia este perfect european. Nu c din altepuncte de vedere nu ar fi, dar sunt totui puine sectoarele vieii socio-economice ncare parametrii naionali sfie att de bine integrai sub aspect valoric n mediaeuropean: tendine de scdere a natalitii,implicit de deficit natural, rate sczuteale fertilitii feminine, nchierea tranziiei demografice, familiii monoparentale,divoruri, mbtrnire demografic, mobilitate teritorial mare (cu deficit migratoriu internaional), sunt cteva dintre fenomenele la care Romnia prezintvalori i tendine comparabile cu ansamblul european. Doar aspectele viznd structura populaiei evideniaz diferene importante la categoriile de variabile economice i socio-cuturale.
