lumină-întuneric. Şnurul era fie legat la

mână, fie purtat în piept. El se purta de la

1 martie până când se arătau semnele de

biruinţă ale primăverii: se aude cucul

cântând, înfloresc cireşii, vin berzele sau

rândunelele. Atunci, mărţişorul fie se legă

de un trandafir sau de un pom înflorit, ca

să ne aducă noroc, fie era aruncat în

direcţia de unde veneau păsările

călătoare, rostindu-se: "Ia-mi negretele şi

da-mi albeţele".

Obiceiul mărţişorului este o secvenţă a

unui scenariu ritual de înnoire a timpului

şi anului, primăvara, la naşterea şi

moartea simbolica a Dochiei. După unele

tradiţii, firul mărtişorului, funie de 365

sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba

Dochia în timp ce urca cu oile la munte.

Asemănător Ursitoarelor care torc firul

vieţii copilului la naştere, Dochia toarce

firul anului. Fetele şi uneori femeile tinere

purtau mărţişoare de 1 martie pentru

sărbătoarea venirii primăverii, dar şi

pentru caracterul lor de talisman solar.

Cu timpul, la acest şnur s-a adăugat o

monedă de argint. Moneda era asociată

soarelui. Mărţişorul ajunge să fie un

simbol al focului şi al luminii, deci şi al

soarelui.

Poetul , într-un studiu

dedicat mărţişorului afirma: "scopul

George Coşbuc

Luna martie are mai multe denumiri

populare: Mărţişor sau Făurel. Această

lună de început de primăvară a născut

multe superstiţii, mai ales despre vreme,

care acum este extrem de capricioasă şi,

cu toate acestea este şi foarte bună

prevestitoare. Astfel, se zice că dacă luna

martie-i vântoasă, luna mai va fi

frumoasă sau că tunetele în luna martie

arată un an mănos.Dacă în mărţişor nu

poţi semăna ovăzul de ploi multe, nici

toamna nu vei putea semăna grâul de ploi

multe sau dacă va cânta cucul în martie,

anul va fi bogat. Altă superstiţie spune că

dacă-i martie cu rouă, după Paşte mult

plouă. În luna martie se culeg primele

flori de primăvară bune de leac, dar mai

ales se fac pregătiri pentru ritualurile de

magie de peste an:se culege urzica cea

dintâi buruiană care te scapă de boală şi

iarba-mare, iar şarpele prins în martie

este descântător şi fermecător; prelucrat

cu “ştiinta” babelor el îţi poate spune cum

o cheamă pe fiecare buruiană sau este

bun ca leac in dragoste. Mai există

superstiţia că cine are răceală, guturai în

luna lui martie va fi sănătos peste an.

1 martie – Mărţişor

În vechime, pe data de 1 martie,

mărtişorul se dăruia înainte de răsăritul

soarelui, copiilor şi tinerilor - fete şi

Odată soarele coborî într-un sat, la hora,

luând chipul unui fecior. Un zmeu l-a pândit

si l-a rapit dintre oameni, inchizându-l într-

o temnita. Lumea se întristase. Păsările nu

mai cântau, izvoarele nu mai curgeau, iar

copiii nu mai râdeau. Nimeni nu îndrăznea

să-l înfrunte pe zmeu. Dar într-o zi, un

tânar voinic s-a hotarât să plece să salveze

soarele. Mulţi dintre pamânteni l-au

condus şi i-au dat din puterile lor ca să-l

ajute să-l biruie pe zmeu şi să elibereze

soarele. Drumul lui a durat 3 anotimpuri:

vara, toamna şi iarna. A găsit castelul

zmeului şi au început lupta. S-au înfruntat

zile întregi până când zmeul a fost doborât.

Slăbit de puteri şi rănit, tânărul eliberă

Soarele. Acesta se ridică pe cer înveselind şi

bucurând lumea. A reînviat natura,

oamenii s-au bucurat, dar viteazul n-a

ajuns să vadă primăvara. Sângele cald din

răni i s-a scurs în zapădă. Pe când acesta se

topea, răsăreau flori albe, ghioceii,

vestitorii primaverii. Pâna si ultima

picatură de sânge se scurse în zăpada

imaculata. Muri. De atunci tinerii

împletesc doi ciucuraşi: unul alb si unul

rosu. Ei le ofera fetelor pe care le iubesc sau

celor apropiaţi. Roşul înseamnă dragoste

pentru tot ce este frumos, amintind de

culoarea sângelui voinicului. Albul

simbolizeaza sănătatea şi puritatea

ghiocelului, prima floare a primaverii.

Povestea Martisorului

Traditii,

Tradiţiile şi superstiţiile în luna martie

băieţi deopotrivă. Şnurul de mărţişor,

alcătuit din două fire de lână răsucite,

colorate în alb şi roşu, sau în alb şi negru,

reprezintă unitatea contrariilor: vara-

iarna, căldură-frig, fertilitate-sterilitate,

purtării lui este să-ţi apropii soarele,

purtându-i cu tine chipul. Printr-asta te

faci prieten cu soarele, ţi-l faci binevoitor

să-ţi dea ce-i stă în putere, mai întâi

frumuseţe ca a lui, apoi veselie şi

sănătate, cinste, iubire şi curăţie de

suflet... Ţăranii pun copiilor mărţişoare ca

să fie curaţi ca argintul şi să nu-i scuture

frigurile, iar fetele zic că-l poartă ca să nu

le ardă soarele şi cine nu le poartă are să

se ofilească."

cu sărbătoarea Mărţişorului, pe 1 Martie,

eveniment cunoscut doar în arealul

balcanic, în mod special în ţara noastră şi

la vecinii bulgari. Să mai spunem că

mărţişorul este mai mult o superstiţie

care a devenit obicei. Pe 1 Martie oamenii

îşi aleg câte o zi din aşa-zisele zilele

Babelor, care le arată cum va fi viaţa lor în

acel an, luminoasă, noroasă sau

posomorâtă.

Zilele Babelor sunt de regulă în număr de

şapte, dar în unele locuri funcţia

oraculară se întinde până la ziua de 9 ale

lunii, iar în alte regiuni până în ziua de 12

martie după cele 12 luni ale anului, fapt

ce confereă funcţiei oraculare o mai mare

greutate. Baba Dochia, o personalitate

complexă în folclorul popular românesc.

Superstiţia spune că dacă vremea este rea

în aceste zile ale Babelor, înseamnă că

Baba Dochia îşi scutură cojoacele. La 9

martie există obiceiul Mucenicilor,

mancare ritualica facută din apă, faina,

sare, apă şi nuci. Denumirea vine de la cei

40 mucenici din Sevastia, care au pătimit

pentru credinţa lor în Hristos. Datorită

acestei semnificaţii mucenicii din

Muntenia au forma de cerc, ca şi cununa

îngerior sau 8 , cifra magică. Poporul

român pomeneşte pe aceşti mucenici,

uneori numiţi “măcinici”, în diverse

moduri; se dau de pomană 40 de pahare

de vin sau rachiu, colaci sau alte de-ale

gurii, dar mai sunt şi multe superstiţii

legate de această zi. În această zi toţi

oamenii care nu au nume de sfânt îşi

serbează ziua. Superstiţia spune că cine

lucreză în această zi va muri de veninul

şarpelui.; sau că cine nu ţine această

sărbătoare va zace patruzeci de zile.

Există superstiţia că planta numită iarba-

mare face minuni contra muşcăturilor de

şarpe; femeile sapă această plantă,

afumă curtea, grajdurile, casa şi copii

pentru a le feri de şarpe. Se spune că dupa

trecerea celor 12 zile ale Babei Dochia

începe primăvara.

Între 10 şi 25 martie sunt câteva obiceiuri

9-25 martie - între Mucenici şi Buna

Vestire

însoţite de superstiţiile legate de acestea.

Astfel, Alexiile pe 17 martie este

momentul renaşterii vieţuitoarelor

mărunte ale pământului, închise ritual la

Ziua Crucii pe 14 septembrie. Există

superstiţia de a lega în ajunul Alexiilor

foarfecele din casă cu o sfoară, pentru a

lega botul jivinelor care atacă vitele. Fiind

considerată şi ziua Peştelui, căci atunci ies

peştii din apele subterane, pescarii o

sărbătoresc pentru a avea noroc la

pescuit. Se spune că dacă mănânci un

peştişor viu de Alexii vei avea recoltă

bogată la pescuit. La echinocţiul de

primăvară cu date variabile de la an la an,

la 21 martie (anul acesta), fetele pun grâu

în blide cu apă, invocând ploile şi

fertilitatea; superstiţiile spun că aşa cum

va creşte grâul verde şi sănătos, vor fi şi

fetele şi holdele.

La 25 martie este sărbătoarea numită

Blagoveşteniile, Buna Vestire, dar şi Ziua

Cucului. Obiceiul cel mai răspândit este

acela de a face un foc mare lângă care se

pune pâine, sare şi apă ca să se încălzeas-

că îngerii, să mănânce şi să bea. Pâinea şi

sarea se dau apoi de pomană. În această zi

nimeni nu trebuie să caute galceavă, că

este de rău; să nu pui mâna pe oua si sa nu

pui cloşti, căci ies puii strâmbi şi urâti.

Există superstiţia că aşa cum va fi vremea

în ziua de Blagoştevenie, aşa va fi şi de

Paşte, iar dacă în această zi este frunza

verde în natură, va fi un an cu belşug.

Traditii,

ŸMoşii-Sfinţi bat cu beţele în pământ să

gonească îngheţul, să vină căldura dând

drumul primăverii.

Ÿdacă plouă în ziua de Mucenici, sigur va

ploua şi de Paşti

ŸSe crede că în această zi vin berzele

aducătoare de noroc şi de …copii.

Ÿdacă tună pe 9 martie, vara va fi roditoare,

Ÿdacă tună înainte de această zi, în

Săptămâna Albă, vara va fi seacă

Ÿapa de ploaie căzută acum, de Moşi, este

bună pantru dureri de cap şi pentru ochi

Ÿcei care au livadă sau vie, trebuie să bea

40 de păhărele de vin sau de ţuică şi să

verse câteva picături pe vie sau pomi

pentru ca plantelor să le meargă bine tot

anul şi roadele să fie bogate

Superstitii de 9 martie

1-9 martie –între Mărţişor şi Mucenici

Între 1 şi 9 martie există câteva obiceiuri

care au născut superstiţii; martie începe