TPR

TEHNOLOGIA PRESARII LA RECE

CUPRINS

Tema Proiectului ..........................................................................................................................................4 A.Proiectarea datelor initiale Capitolul 1. Analiza datelor initiale ..........................................................................................................4 1.1.Analiza materialului din care se confectioneaza piesa .............................................................4 1.2 Analiza desenului de executie ....................................................................................................5

Capitolul 2. Studiul tehnologicitatii piesei ...............................................................................................6 Capitolul 3. Calculul tehnologic .................................................................................................................8 3.1 Analiza croirii semifabricatului .................................................................................................8 3.2 Stabilirea marimii puntitelor ..................................................................................................... 10 3.3 Determinarea latimii benzii ..................................................................................................... 11 3.4 Determinarea pasului de stantare ............................................................................................ 12 3.5 Calculul cantitati de material pentru columul de productie planificat ................................... 13 3.6 Calculul coeficientului de utilizare a materialului .................................................................. 13 3.7 Adoptarea variantei de croire cu coeficient de utilizare maxim a materialului .................... 14 3.8 Stabilirea schemei tehnologice .................................................................................................15 3.9 Executarea fisei tehnologice..................................................................................................... 16 3.10 Executarea schitei stantei ........................................................................................................ 17 Capitolul 4. Calculul fortelor tehnologice .............................................................................................. 18 4.1Calculul fortei de taiere pentru cutite de pas ............................................................................. 18 4.2 Calculul fortelor de decupare - perforare.................................................................................. 18 4.3 Calculul fortelor de impingere prin placa activa ...................................................................... 19 4.4 Calculul fortei de scoatere de pe poanson ............................................................................... 19 4.5 Calculul fortei totale................................................................................................................... 21

2


B. Proiectarea echipamentului de deformare

Capitolul 5. Adoptarea dimensiunilor elementelor componente ale stantelor ................................ 22 5.1 Alegerea materialelor din care se confectioneaza elementele componente ............................ 22 5.2 Adoptarea dimenseunilor elementelor active (EDT) ............................................................... 22 5.2.1 Adoptarea dimensiunilor placii active .................................................................................. 22 5.2.2 Dimensionarea poansoanelor pentru decupare si taiere ......................................... 22 5.2.3 Calculul dimensiunilor partilor de lucru a elementelor active ................................ 24 5.3 Adoptarea dimensiunilor geometrice ale elementelor de sustinere si reazem ...................... 25 5.4 Elemente de ghidare (pentru deplasarea precisa poanson - placa) ......................................... 28 5.5 Elemente pt conducerea si pozitionarea semifabricatului in interiorul stantei....................... 30 5.6 Elemente de asamblare fixare ................................................................................................ 30 5.7 Elemete de prindere a stantelor pe presa ................................................................................. 30

Capitolul.6 Alegerea utilajului de presare la rece ................................................................................ 31 6.1 Alegerea si verificare presei ...................................................................................................... 31 6.2 Dimensiunile stantei cu dimensiunile presei ........................................................................... 31 Capitolul 7.Calcule tehnico-economice ................................................................................................... 33 7.1. Normarea tehnica a lucrarilor .................................................................................................. 33 7.2. Stabilirea costului unei piese .................................................................................................... 35 Capitolul 8. Realizarea desenului de ansamblu al stantelor si matritelor ......................................... 38 Capitolul 9. Masuri de protectia muncii .................................................................................................39 Bibliografie .................................................................................................................................................. 40

3


Tema Proiectului

Conceperea procesului tehnologic si proiectarea stantei pentru executarea reperului conform desenului de executie in conditiile productiei de serie mare sau masa (peste 1.000.000 de piese pe an ) A.Proiectarea datelor initiale Capitolul 1. Analiza datelor initiale 1.1. Analiza materialului din care se confectioneaza piesa Materialul ales este CuZn15 (alama) SR ISO 1652-2000(inlocuieste STAS 289 88) Proprietatile alamelor

Alamele sunt aliaje din cupru si zinc, in care continutul de zinc nu depaseste 45 %. Fata de cuprul pur, alama prezinta caracteristici mecanice si tehnologice superioare. Dintre alamele maleabile, alamele moi (10 30 % Zn) se folosesc la fabricarea pieselor electronice, a tevilor pentru serpentine, a tuburilor, alamele pentru presare (30 40% Zn) se folosesc pentru obtinerea de piese prelucrate prin aschiere (suruburi, roti, dintate etc. Alamele turnate (STAS 95 - 80) se intrebuinteaza pentru executarea de carcase, armaturi, garnituri. Dimensiuni, material si starea de livrare sunt date conform SR ISO 1652-2000 In Tab.1.1 sunt evidentiate caracteristicile mecanice ale materialului ales Alungirea la rupere 5 10 % min. 40 22 8 Tab.1.1 Duritate Brinell HB 10/1000/30 (informativ) min. 55 80 110 max. 80 110 140

Marca aliajului

Stare de livrare

Rezistenta la rupere la tractiune , , /2

CuZn 15

O HA HB

260...310 310...370 370...460

45 25 12

-

Lunigimea semifabricatului ales pentru executarea productiei impuse prin tema proiectului este de L=30.000 mm Grosimea semifabricatului este de g=1 mm

4


1.2 Analiza desenului de executie Abateri limita pentru dimensiuni fara limita de toleranta ale pieselor obtinute prin taiere, indoire sau ambutisare conform STAS 11111 - 88 Prin piese plate, in prezentul standard, se inteleg piese obtinute din produse plate laminate,prin operatii de taiere ( perforare, decupare, retezare). In Tab.1.2 sunt date abaterile limita pentru dimensiunile liniare ale pieselor plate, cu exceptia razelor de racordare in functie de grosimea nominala a produsului plat laminat utilizat. Tab.1.2 Dimensiunea nominala [mm] de la 1 pana la 6 Clasa de precizie 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 Grosimea semifabricatului de la 0,1pana la 1 1-3 3-6 6-10 Abateri limita 0,1 0,15 0,2 0,3 0,2 0,3 0,4 0,5 0,4 0,5 0.8 1 0,15 0,2 0,25 0,3 0,3 0,4 0,5 0,6 0,6 0,8 1 1,2 0,2 0,25 0,3 0,4 0,4 0,5 0,6 0,8 0,8 1 1,2 1,5 0,25 0,3 0,4 0,5 0,5 0,6 0,8 1 1 1,2 1,5 2 peste 10 0,4 0,6 1,2 0,4 0,8 1,5 0,6 1 2 1,2 1,2 2,4

peste 6 pana la 10

peste 10 pana la 25

peste 25 pana la 63

Abateri limita pentru razele de racordare ale pieselor plate, sunt exprimate in Tab.1.3 Tab.1.3 Dimensiunea nominala a razei [mm] de la 25 pana la 63 Clasa de precizie 1 2 si 3 de la 0,1 pana la 1 0,5 1 Grosimea semifabricatului peste 1 Peste 3 Peste 6 pana la 3 Pana la 6 Pana la 10 Abateri limita 0,6 0,2 0,3 1,2 0,4 0,5 peste 10

0,4 0,6

5


Capitolul 2. Studiul tehnologicitatii piesei Stabilirea procedeelor prin care se obtine piesa. perforare < 5 decupare 5

Stabilirea dimensiunilor minime ale orificilor perforate Dimensiunile minime obtinute prin perforare sunt conform Tab.2.1 Tab.2.1 Dimensiunea Materialul piesei minima a Otel Alama, Aliaje de Textolit orificiului cupru aluminiu Inoxidabi Dur Moale [mm] zinc l Circulara Diametrul, d 0,8g 1,2g 1,0g 0,8g 0,7g 0,5g Patrata Latura , a 1,0g 1,1g 0,9g 0,7g 0,5g 0,4g Dreptunghiulara Latura mica, b 1,0g 0,9g 0,7g 0,6g 0,5g 0,4g Ovala Latimea, b 1,0g 1,0g 0,9g 0,7g 0,6g 0,5g Obs: In cazul in care poansonul se ghideaza pe intreaga lungime, se pot obtine si orificii cu dimensiunea > (0,3 0,55) Stabilirea si verificarea preciziei pieselor perforate Tab.2.2 Grosimea Dimensiunile orificiului [mm] materialului Pana la 10 Peste 10 pana la 50 Peste 50 pana la 100 [mm] Peste 0,2 0,06 / 0,02 0,08/0,04 0,1/0,08 pana la 1,0 Valoarea trecuta la numarator se refera la piesele obtinute pe stante de precizie obisnuita, iar cele de la numitor, la stante de precizie ridicata. Precizia pieselor decupate Tab.2.3 Grosimea Distanta intre orificii [mm] materialului Pana la 50 Peste 50 pana la 150 Peste 150 pana la 300 [mm] Pana la 1,0 0,1/ 0,03 0,15/0,05 0,20/0,08 Valoarea trecute la numarator se refera la piesele obtinute pe stante de precizie obisnuita, iar cele de la numitor, la stante de precizie ridicata. Forma orificiului

6


Precizia distantei dintre marginea orificiului si conturul piesei Tab.2.4 Grosimea Distanta de la orificiu la contur [mm] materialului Pana la 50 Peste 50 pana la 150 Peste 150 pana la 300 [mm] Pana la 1,0 0,50/ 0,25 0,60/0,30 0,70/0,35 Valoarea trecute la numarator se refera la piesele obtinute pe stante de precizie obisnuita, iar cele de la numitor, la stante de precizie ridicata. Distanta minima intre muchiile active ale orificiilor placilor de taiere Tab.2.5

g [mm] a [mm]

0,4 1,4

0,6 1,8

0,8 2,3

1,0 2,7

1,2 3,2

1,4 3,6

1,6 4,0

1,8 4,4

Raze minime de racordare la contururile unghiulare Tab.2.6

Material Otel, alama, aluminiu 90 0.3g

Decupare < 90 0.5g 90 0.4g

Perforare < 90 0.7g

7


Capitolul 3.

Calcule tehnologice

3.1 Analiza croirii semifabricatului Deoarece pieselor ce rezulta in urma procesului de prelucrare li se cere o precizie ridicata, decuparea lor trebuie sa respecte cateva conditii: Decuparea se face cu puntite laterale si intermediare Marimea campului de toleranta la latimea benzii sau fasiei de tabla Executarea decuparii si perforarii cu apasare laterala pentru evitarea deformarii materialului ce urmeaza a fi prelucrat. Problema economisirii metalelor reprezinta o chestiune deosebit de importanta, a carei rezolvare depinde de o serie de factori de natura constructiva, tehnologica si organizatorica. Unul din principalele moduri de economisire a metalelor in industria constructoare de masini este croirea judicioasa a semifabricatelor utilizate la operatiile de deformare plastica la rece. Prin croire se intelege amplasarea pe semifabricat a produselor cu forme tehnologice determinate, im vederea separarii lor, astfel incat sa rezulte o cantitate minima de deseuri. Printr-o croire judicioasa se urmareste reducerea la minim a deseurilor, precum si posibilitatea utilizarii acestora cit mai complet, ca semifabricate de dimensiuni mici. Pentru determinarea croirii celei mai avantajoase se intocmesc trei variante de croire pentru piesa produsa.

8


9


3.2 Stabilirea marimii puntitelor

Dimensiunile minime ale puntitelor Tab.3.1 Grosimea materialului [mm] 0,3 0,5 1,0 1,5 Se aleg valorile: a = 2 mm b = 2 mm puntita laterala puntita intermediara Puntite [mm] a 1,3 1,8 2,0 2,2 b 1,3 1,8 2,0 2,2 Grosimea materialului [mm] 4,0 5,0 6,0 7,0 Puntite [mm] a 3,5 4,0 4,5 5,0 b 3,5 4,0 4,5 5,0

Latimea marginii taiate cu poansonul de pas in mm. Tab.3.2 Grosimea materialului g [mm] 3 =104 [mm]

3 =105 [mm] Elementul caracteristic al placilor active il constituie geometria partii de lucru, care este: cu guler cilindric si degajare conica

Fig. 5.1 Dimensiunile orifiilor din placile activa

5.2.2 Dimensionarea poansoanelor pentru decupare si taiere - Lungimea poansoanelor = + [(30 40) ] + + + (2 5) = 0,8 20 + 40 + 1 20 + 5 + 4 1 = 85 [] Recomandari : = 0,7 0,8 = (0,8 1) = 4 6

24


5.2.3 Calculul dimensiunilor partilor de lucru a elementelor active la decupare- perforare A) Stabilirea jocului minim intre matrita si poanson g =1 [mm]

= 0,040 [] = 0.080 []

Tolerante de executie poansoanelor si placilor active Tab.5.2 Grosimea materialului [mm] 1,0 Jocul initial [] 0,06 Toleranta de executie [mm] 0,025 0,015

B) Stabilirea dimensiunilor elementelor active Tab.5.3 Felul operatiei Decupare Perforare Relatiile pentru stabilirea dimensiunii elementelor activa = ( + )+ = ( + ) = ( + + )+ = ( + )

Perforare Nr. Poanson 1 2 3 4 D [mm] [mm] 5 0,02 10 0,02 9 0,02 7,5 0,3 [] 0,06 [mm] 0,025 [mm] 0,015 [mm] (5,08)+0,025 (10,08)+0,025 (9,08)+0,025 (8,4)+0,025

Tab.5.4 [mm] (5,02)0,015 (10,02)0,015 (9,02)0,015 (7,8)0,015

25


Decupare pentru formele complexe - Dimensiunea care se mareste prin uzarea placii active se calculeaza cu relatia: = ( + )+, Tab.5.5 [mm] 7 9 8 16 55,5 52 46 2 4,5 [mm] - 0,3 -0,3 -0,3 -0,4 -0,5 -0,5 -0,5 -0,2 -0,2 [mm] 0,6 0,6 0,6 0,8 1,0 1,0 1,0 0,4 0,4 [mm] 1,33 1,38 1,35 1,68 2,72 2,67 2,59 1,06 1,15

1 2 3 4 5 6 7 8 9

5.3 Adoptarea dimensiunilor geometrice ale elementelor de sustinere si reazem

a) placa de baza - lungimea placii de baza = + (80 100) = 170 + 80 = 250 [] - latimea placii de baza = = 140 [] - inaltimea placii de baza = (1,3 1,5)

26


= 1,5 20 = 30 [] b) Placa superioara (de cap) = = 170 = = 140 [] = 1,1 1,2 = 1,2 20 = 24 [] c) Placa port - poanson = = 170 [] = = 140 [] = = 20[]

d) Placa de presiune = = 170 [] = = 140 [] = 10 []

27


5.4 Elemente de ghidare (pentru deplasarea precisa poanson - placa) a) placa de ghidare (se aseaza deasupra placii active) - asigura si desprinderea semifabricatului de pe poanson confundandu se cu placile de extractie care pot asigura si ghidarea. = 170 [] 140 [] = 0,8 = 0,8 20 = 16 [] b) coloane si bucse de ghidare Dupa forma constructiva coloanele pot fi : - netede - in trepre Dupa modul de asamblare cu placa de baza - ajustaj presat Dupa forma constructiva - fara guler Din puncte de vedere al materialului din care se confectioneaza bucsele - metalic

28


Fig. 5.2 Elemeten de ghidare Tab.5.6 Lungimea Dimensiunea [mm] L 180 d1 18 l1 18 l2 16 d 18

Fig. 5.3 Bucsa de ghidare Tab.5.7 Lungimea Dimensiunea [mm] L 43 d1 31 l1 28 d2 20 d 19 D 28

29


5.5 Elemente pentru conducerea si pozitionarea semifabricatului in interiorul stantei a) rigla de ghidare - lungimea rigleri = + 10 20 = 170 + 10 = 180 [] - latimea riglelor = 25 40 [] - grosimea riglei = 2 5 = 4 [] b) poansoane de pas (cutite de pas) - lungimea cutirului de pas = 48 [] 5.6 Elemente de asamblare fixare Asigura pozitia reciproca intre diferite elemente componente ale stantelor si matritelor prin intermediul stiftutului si o pastreaza prin intermediul sutrubului. 6 8 75 [] 75 [] 5.7 Elemete de prindere a stantelor pe presa Cep de fixare asigura orientarea stantelor sau matritelor pe masa presei si fac legatura intre culisor si partea mobila a acestora.

30


Capitolul.6 Alegerea utilajului de presare la rece 6.1 Alegerea si verificare presei Alegerea presei se face tinand cont de urmatoarele caracteristici: destinatia tehnologica; forta de lucru; marimea cursei; gabaritul si forma mesei si culisorului; inaltimea utila maxima si minima; dimensiunile orificiului de evacuare; numarul de curse duble; existenta sistemului de alimentare; existenta traversei din culisou si a tamponului; siguranta in exploatare si mai ales rigiditatea batiuluiin directia culisoului; costul.

6.2 Dimensiunile stantei cu dimensiunile presei = 5368,94 [] = 0,75 =

5368 ,94 0,75

= 7158,58 []

=

+ 2 3

= 2 5 = 4 []

31


Caracteristicile tehnice ale preselor cu excentric cu batiu inclinabile Tab. 6.1 Parametru U.M Tipul presei Cuplaj cu pana rotitoare PAI 40 400 110 10...120 220 630 x450 200 40 x 90 280

Forta nominala de presare Numarul de curse duble Domeniul de reglaj al cursei Distanta dintre axa berbecului si batiu Dimensiunea masa ( latimea x profunzime) Diametrul orificiului din alezaj Alezajul din berbec ( diametru x adancime) Distanta maxima intre masa si berbec fara placa de inaltare Reglajul lungimii bielei Grosimea placuu de inaltare Diametrul orificiului din placa de inaltare Inclinarea maxima a presei Puterea motorului electric

KN min-1 mm mm mm mm mm mm

mm mm mm grade kW

63 80 100 30 4

32


Capitolul 7.Calcule tehnico-economice 7.1. Normarea tehnica a lucrarilor Norma de timp pentru stantare si matritare la rece se determina cu relatia: = Unde: Tpi timpul de pregatire-incheiere; n0 numarul de piese din lot; Top timpul operativ; Tdl timpul de deservire a locului de munca; Tir timpul de itreruperi reglementate. In tabelul 7.1se dau valorile timpului de pregatire-incheiere Tab.7.1 1.Pregatirea si predarea lucrarii Continutul lucrarilor: primirea comenzii, studierea lucrarii, primirea instructiunilor, primirea materialului si asezarea la locul de munca, predarea lucrarii. Timpul pe lot 8 min

+ + + [min]

2.Asezarea si scoarterea stantelor si matritelor Continutul lucrarilor: primirea stantei de la magazie, scoaterea statei de la operatia anterioara, asezarea stantei noi, reglarea presei, executarea unei piese de proba si controlarea acesteia, predarea stantei scoase la magazie. Dimensiunile stantei 250x250 Tipul presei Cu simpla actiune Denumirea stantei -de decupat si perforat Forta nominala a presei 30 - 80 [tone] Timpul pe lot in [min] 14 6

3.Iintroducerea si scoaterea unei placi suplimentare sub placa de baza a stantei

33


+ + = Tu timp unitar ce se determina cu relatia: = + Unde: t b - timpul de baza t a - timpul ajutator p procentul stabilit pentru timpul de deservire a locului de munca si pentru timpul de intreruperi reglementate. In Tab.7.2 este expus continutul lucrarilor pentru stantarea din banda-colac Tab.7.2 Ciclul de lucru Automatizat Neautomatizat partial complet * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * + =

Denumirea fazelor operatiei Asezarea colacului in dispozitivul de rulare al presei Tragerea capatului benzii si alimentarea stantei cu banda pana la opritorul fix sau mobil Pornirea presei in cursa de lucru Stantarea Avansarea benzii cu un pas de stantare Indepartarea piesei din stanta Indepartarea deseului din dispozitivul de rulare

Valorile timpilor Top , Tdl , Tir , se adopta functie de forta nominala a presei. Tpi = 28 [min] Tu = 12,12 [min] Norma de productie Np pentru un schimb de 8 ore se determina cu relatia: Np /8h =480 Tu

[buc] => Np =2376,23 [buc]/8h

Tu = 0,202 [ore] NT = 12,16 [min] Np /an = 2572376,23 = 610698,82 [buc]/an

34


7.2. Stabilirea costului unei piese Costul pe bucata al unei piese stantate la rece rezulta ca suma cheltuielilor cu materialul si manopera necesare pentru obtinerea piesie, cheltuirli de regie, cheltuieli cu amortizare stantei sau matritei si presei. Expresia costului unei piese matritate = + + + + [/]

Unde: Cmat = costul materialului necesar confectionarii unei piese [lei/buc] Cman = costul manoperei necesare confeftionarii unei piese [lei /buc] Cr = costul regiei totale (pe sectie si pe uzina) pentru o piesa [lei/buc] Cap = amortizarea stantei sau matritei ce revine unei piese [lei/buc] Cas = amortizarea stantei sau matritei ce revine unei piese [lei/buc]

Costul materialului necesar confectionarii piese = [/]

Unde: f aria piesei plane , din care se scad orificiile [mm2] g grosimea materialului [mm] greutatea specifica a materialului [daN/dm2] Kf coeficientul de folosire a materialului [%] p costul unitar al materialului [lei/daN] Tab.7.3 f [mm2] 2150,54 g [mm] 1 [daN/dm2] 8,5 Kf [%] 75,93 p [lei/daN] 65 Cmat [lei/ buc] 1,56

35


Costul manoperei necesare confectionarii

= Unde:

+ [/]

Sp retributia medie orara a presatorului Sr retributia medie orara a reglorului Tu timpul unitar Tpi timpul de pregatire inchidere n0 numarul de piese din lot Tab.7.4 Sp [lei/ora] 8,80 Sr [lei/ora] 10,10 Tu [min] 12,12 Tpi [min] 14 n0 625 [lei/buc] 1,78

Cota parte din cheltuielile de regie ce revine unei piese = [/] Unde: - costul manoperei R regia total

Tab.7.5

R [%] 350

[lei/buc] 1,78

[lei/buc] 6,40

36


Cota parte din amortizarea presei ce revine unei piese = Unde: Vp valoarea initiala a presei n programul anual de fabricatie Ap - norma de amortizare a presei gradul de incarcare a presei cu fabricarea programului anual de piese Tab.7.6 Vp [lei] 94000 n [buc/an] 1000000 Ap [%] 4,2 [%] 70 [lei/buc] 0,0056 [/]

Cota parte din amortizarea stantei sau matritei ce revine unei piese = Unde: Vs costul stantei sau matritei n programul anual de fabricatie Tab.7.7 Vs [lei] 2000 Pretul unei piese = + + + + [/] Tab.7.8 [lei/buc] 1,56 [lei/buc] 1,78 [lei/buc] 6,40 [lei/buc] 0,0056 [lei/buc] 0,04 [lei/buc] 9,61 n [buc/an] 1000000 k 2 [lei/buc] 0,04

[/]

37


Capitolul 8. Realizarea desenului de ansamblu al stantelor si matritelor Ajustae realizate intre elementele componente. Tab.8.1 Nr. Crt. 1 Denumire element Ajustaj realizat Simbol Cu element 7 Coloana de ghidare 7 8 Stift de orientare 7 8 Stift de orientare 7 7 Placa port poanson 7 7 Placa de ghidare 6 8 Stift de orientare 7 7 Bucsa de ghidare 6 7 Poanson 7 7 Bucsa de ghidare 6 7 Bucsa de ghidare 6 Placa de baza 7 Bucsa de ghidare Coloana de ghidare 6 Placa de capat 8 Stift de orientare 7 Placa de capat Placa de baza 8 Placa activa Rigla de conducere 7 Placa port - poanson Placa de capat Toate placile Rugozitatea Suprafetei Ra

Placa de baza

2

Placa activa

1,6

3

Poanson

0,8 1,6

4

Placa de ghidare

5 6 7 8 9 10

Placa port - poanson Placa de cap Coloana de ghidare Bucsa de ghidare Rigla de conducere Cep de prindere

1,6

0,8 1,6 1,6

12,6

11

Stift

1,6

12

Surub

12,6

38


Capitolul 9. Masuri de protectia muncii Pentru a elimina brodibilitatile de producere a accidentelor la presare la rece este necesar ca inca de la proietare sa se respecte o serie de norme de ptrotectie a muncii: - se vor aviza numai acele tehnologii care nu prezinta pericol de accidente prin aplicarea lor. - stantele si matritele deschise vor fi proiectate cu sistem de protectie care sa impiedice posibilitatea accidentarii muncitorilor. - se vor prefera stante inchise, fara posibilitatea introducerii mainii in zona de actiune a elementelor mobile. - stantele trebuie sa fie prevazute cu diferite sisteme de siguranta, in functie de felul lucrarilor - toate opritoarele mobile, ce trebuie actionate manual la inceputul sau in timpul lucrului, vor fi astfel amplasate incat sa nu necesite introducerea mainii in zona elementelor mobile sau o pozitie incomoda de actionare. - toate muchile elementelor componente se vor torunji sau tesi daca aceasta este posibila si din punct de vedere tehnologic. La intretinerea si exploatoarea stantelor se vor respecta o serie de reguli: - incaperea in care se afla stantele va fi prevazuta cu o instalatie de ridicare si o scara ce se manipuleaza usor, care va fi asigurata contra rasturnarii. - stantele si matritele vor fi depozitate in rafturi care vor avea rezistenta corespunzatoare. - stantele se vor controla periodic. - inainte de montaj stantele vor fi verificate de catre maistru de atelier. - fiecare presa de lucru va fi prevazuta cu dispozitive de siguranta eficace care nu va permite repetarea intamplatoare a cursei de lucru.

39


Bibliografie

1. Dr.Ing. Vasile Braha, Dr. Ing. Gheorghe Nag Tehnologii de stantare si matritare Indrumar de proiectare Ed. Tehnica-Info , Chisinau 2002

2. Dr.Ing. Vasile Braha, Dr. Ing. Gheorghe Nag, Sef. lucr. Dr. Ing. Florin Negoescu Tehnologia presarii la rece EdituraTehnica, Stiintifica si Didactica CERMI Iasi 2003

3. M. Teodorescu, Gh. Zgura, D. Nicoara, Fl. Draganescu, M. Trandafir, Gh. Sindila

-

Elemente de proiectare a stantelor si matritelor - Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti 1988

4. Adrian A. Cirillo Proiectarea stantelor si matritelor Vol. I si II Institutul Politehnic Iasi, Facultatea de Mecanica Iasi 1972

5. Dr. Ing. Gheorghe Nag, Dr.Ing. Vasile Braha Analiza creativa a proceselor de stantare si matritare la rece Indrumar pentru practica Ed. Tehnico Info Chisinau 2001

40

TPR

Documents

Transcript of TPR