I.) Definitia hazardului:Termenul de “tornada” provine din latinescul “tonare” care inseamna “a tuna”. Tornadele sunt

perturbatii atmosferice violente, de dimensiuni reduse, cu un caracter turbionar, sub aspectul unei coloane inguste care se roteste foarte repede sau al unei palnii intoarse care atinge nivelul solului. Totusi, meteorologii nu cred ca este atat de usor a defini o tornada. De exemplu, diferenta nu este clara in ceea ce priveste un puternic mesociclon ( furtuna circulara) de la nivelul solului si o tornada de dimensiuni mari, dar care nu este puternica. Exista neintelegeri si in a privi doua vartejuri (tornade multivortex sau multiple-vortex) formate in timpul aceleiasi furtuni ca fiind doua tornade separate sau nu. Este cunoscut faptul ca o tornada poate sa nu prezinte o coloana in forma de palnie vizibila.

Pentru a considera un vârtej - un vânt în spirală în formă de pâlnie – drept o tornada, acesta trebuie să fie în contact cu solul şi cu norul care produce furtuna. Când această pâlnie vine în contact cu solul, se produce o zonă concentrată de distrugere. Aria vârtejului nu are de obicei o lungime mai mare de 250 de metri, dar poate avea o lăţime de până la 2 km.

II.)Cauze si conseciinte:Cercetatorii studiaza tornadele pentru a intelege mai bine modul in care acestea se formeaza,

comportamentul lor si structura, avand la dispozitie o varietate de instrumente specifice. Tehnologia avansata a facut posibila simularea furtunilor ce provoaca tornade, folosind modele pe computer.

Tornadele sunt produse de mai multe tipuri de condiţii climatice. Majoritatea meteorologilor consideră însă că acestea se declanşează ca urmare a ciocnirii curenţilor de aer cald şi rece care formează o suprafaţă circulară de presiune atmosferică scăzută, dar acesta este un raspuns general. Tornadele se formeaza la baza norilor cumulonimbus, unde aerul rece si uscat se intalneste cu cel cald si umed si sunt asociate intotdeauna cu puternice furtuni.

Aerul cu un front atmosferic scăzut are tendinţa să se ridice şi să creeze un curent vertical puternic. Acest curent atrage aerul cald de la nivelul solului care se învârte din ce în ce mai rapid şi absoarbe aerul din împrejur ca un aspirator.

Coloana de aer in forma de palnie devine vizibila datorita vaporilor de apa condensati din stratele exterioare, in momentul in care umiditatea este suficient de ridicata , dar chiar daca circulatia aerului este indreptata spre interior si tinde sa se ridice, norul din interiorul vartejului cu presiune joasa se extinde descendent de la baza.

Masuratorile directe in ceea ce priveste o tornada sunt greu (si periculos) de obtinut. In 1971, Theodore Fujita- professor de meteorologie la Universitatea din Chicago, specialist in tornade, a alcatuit un sistem de clasificare care ii poarta numele bazat pe distrugerile structurilor realizate de om. Scara Fujita sau F- Scale clasifica pagubele produse de tornade ca fiind neinsemnate (F0 si F1), puternice ( F2 si F3) si violente (F4 si F5). Este important de mentionat ca aceasta scara se aplica doar in regiunile unde exista structuri realizate de om, iar vartejurile nu se masoara in functie de dimensiunile lor, ci de pagubele provocate. Marimea unei tornade nu indica in mod necesar si violenta sa, tornadele mari pot avea intensitate redusa, iar cele mici pot fi violente. Cercetarorii sunt capabili sa coreleze valorile Scarii Fujita doar cu aproximatie cu viteza vanturilor. De exemplu, vanturile cu viteze de 145 km pe ora pot produce putine pagube unei cladiri bine construita (F0), in comparatie cu o cladire canstruita superficial, unde pagubele ar fi insemnate (F2). Viteza vanturilor clasificate pe aceasta scara nu a fost niciodata testata sau dovedita stiintific, fiind nevoie de multa atentie in folosirea acesteia.

Chiar şi un vârtej relativ slab poate arunca o bucată de lemn care să străpungă un zid de cărămidă ca şi când ar fi o coală de hârtie. Cel mai ferit loc în caz de tornada este la subsol, într-un beci. Surprinzător, se pare că mai puţin de jumătate din casele de pe Valea Tornadelor sunt prevăzute cu beciuri.

Experţii recomandă persoanelor care trăiesc în zone susceptibile la tornade şi care nu au beci să protejeze pereţii unei încăperi cu folii de oţel de 10 mm. În mod ideal, aceste folii trebuie montate pe pereţii unui coridor fără ferestre din interiorul casei, care să fie înconjurat şi protejat de pereţii altor camere. Cei aflaţi în casă trebuie să se acopere cu saltele şi perne pentru a se feri de obiectele în cădere şi de sticlă spartă.

III.) Exemple:-Tornada de la Moore s-a abătut asupra orașului Moore și asupra regiunilor adiacente din

suburbia Oklahoma City, Oklahoma,Statele Unite ale Americii pe data de 20 mai, 2013, orele locale 2:45 – 3:35.Agenția meteorologică din Statele Unite a evaluat tornada ca fiind de o forță EF-5, scara de amploare a tornadelor, ceea ce înseamnă că este o tornadă cu rafale de vânt între 260 și 321 de kilometri pe oră[1].

- Tornada “Tri-State” ce a avut loc pe data de 18 martie 1925 in trei state: Missouri, Illinois si Indiana este cea mai devastatoare tornada din istorie (F5 pe Scara Fujita), ce continua sa socheze si in zilele noastre- 80 de ani mai tarziu. Reprezinta fara indoiala “tiparul” dupa care sunt studiate tornadele violente. Aceasta detine si majoritatea recordurilor din domeniu, incluzand: cele mai multe persoane ucise- 695; cele mai multe decese inregistrate intr-un singur oras- 234 in Murphysboro, Illinois; cele mai multe pierderi de vieti omenesti in scoli; distrugerea a peste 15 000 de case; parcurgerea celei mai mari distante- aproximativ 353 km; cea mai rapida viteza de inaintare- 100-115 km/h, cu viteza vantului peste 480 km/h.

-Cea mai puternică tornadă, din România de până acum, de gradul F3 pe scara Fujita, este tornada de la Făcăeni (judeţul Ialomiţa), produsă în data de 12.08.2002. O tornadă de gradul F3 este o tornadă severă cu viteza vântului între 252 – 330 km/h. Aceasta a fost cauzată de diferenţa termică mare dintre doua mase de aer rece ploar şi tropical, care s-au intersectat pe teritoriul ţării. Efectele acestei tornade pe raza comunei Făcăeni, pe parcursul a 2 minute, au fost de: 33 de case rase complet, 395 de case distruse parţial, 14 persoane grav rănite, 3 morţi, 1000 de persoane sinistrate, o pădure de salcâmi de 120 de ha distrusă, prin ruperea copacilor la circa 1 m de suprafaţa solului.

În noaptea de 11 spre 12 August, un front atmosferic rece a patruns înregiunile vestice, centrale si nordice ale tarii, evidentiat prin averse deploaie, descarcari electrice si intensificari locale ale vântului.Acest front s-a manifestat, în cursul zilei de 12 August, înTransilvania, Oltenia, nord-vestul Munteniei si Moldova, în timp ce însud-estul teritoriului s-a mentinut o masa de aer deosebit de cald, care asi determinat cele mai mari valori ale temperaturii aerului în ziuarespectiva.

Spre seara, dupa ora 19, si în aceste zone s-a resimtit patrundereafrontului rece; la contactul celor doua mase de aer - foarte rece în spateleliniei frontului si cel existent în fata sa - deosebit de cald, activitateafrontala s-a intensificat, determinând dezvoltari verticale puternice înaltitudine a norilor de tip Cumulonimbus. Fenomenele meteo tipice formariiacestui tip de nori sunt: averse puternice de ploaie, intensificari alevântului sub nor, care pot lua aspect de vijelie, si posibil caderi degrindina.

În zona localitatii Facaeni radarul a semnalat existenta unor noriCumulonimbus cu o dezvoltare verticala deosebita, pâna la 14 Km, ceea ce adus la fenomene violente deosebite în acea zona.Dupa imaginile radar observate în acele momente se pot distinge atât odezvoltare celulara convectiva deosebita, cât si formatiuni de gheata(grindina) în interiorul norului.Sub aceste celule convective se produc miscari verticale puternice aleaerului, ascendente si descendente, care determina la nivelul soluluiproducerea fenomenului meteo numit vijelie. Vijelia, în sens strict meteorologic, reprezinta o intensificare bruscaa vântului, asociata si cu schimbari de directie si intensitate aleacestuia. Vijelia poate fi însotita sau nu de averse de ploaie si caderi degrindina.În zona localitatii Facaeni, între orele 19:45 si 20:00, ca urmare atâta actiunii frontului rece, cât si a dezvoltarilor formatiunilor noroasedatorate conditiilor locale, pe o arie restrânsa s-a produs fenomenul devijelie, având, dupa efectele produse, o intensitate deosebita.

Nici una din statiile meteorologice ale retelei nationale aflate înapropierea localitatii respective nu a identificat fenomenul respectiv.Asemenea fenomene se produc, de obicei, în timpul sezonului cald, lacontactul unor mase de aer polar cu mase preexistente de aer cald, chiartropical.

"M-am lipit de usa ca ma lua cu totul. Eram afara cand s-a napustit. Pamantul se ondula sub picioare. Am crezut ca e cutremuru' ala. Da' a'nceput sa ploua cu noroi. Atunci am fugit in casa s-am tras usa. Peretele din fata mea s-a ridicat singur". "Apoi norii s-au unit si a inceput prapadul cel mare. S-a format vartejul. In mai putin de cinci minute, "tornada" a intrat cu toata puterea in "cartierul" de sud al Facaenilor.". Asa a vazut Ioana Dumitru, referent la Primaria din Facaeni, tornada, furtuna sau cum s-o fi numit napasta ce a trecut ieri peste maruntul sat de pe malul drept al Borcei.N-a durat mult. "Cat ai fuma o tigara", zice unul dintre sateni . Cat despre "cartierul" dinspre Borcea, cel mai sarac, acesta practic nu mai e. Aici casele erau ridicate din chirpici. Zece familii, dintre cele mai sarace si cu multi copii, au ramas fara nimic . Au avut noroc ca nu a plouat, altfel se topeau in pamant si peretii de chirpici care au mai ramas in picioare. Strazile sunt pazite de jandarmi. Sa nu se fure. Noaptea cu felinare, ca nu mai e curent de atunci. 30 de stalpi de inalta tensiune si peste 60 de joasa tensiune sunt la pamant. Chiar in mijlocul satului o remorca incarcata cu BCA a fost rasturnata cu rotile in sus in cinci secunde. Ieri la pranz era tot acolo. Padurea de plopi dinspre Borcea nu mai e. Plopii inalti cat o biserica au fost rupti de vant de la jumatate. Nu dezradacinati, ci pur si simplu rupti, iar in jur aproape nici o frunza.Totul arata ieri ca dupa un bombardament. Oamenii au inceput deja sa primeasca ajutoare. Apa minerala, paturi, ceva conserve etc. Toate autoritatile locale s-au perindat pe la fata locului. Prefectura, Politia, Apararea Civila, Pompierii, Jandarmii, Salvarea si, ieri dimineata, descalecasera la brat Octav Cozmanca, Miron Mitrea . Asta spun satenii din Facaeni care au asistat la acest dezastru natural care le-a distrus satul .