tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model ...1).pdf · `n]elepciunea poporului, nu...

Mi[c=ndu-se cu dezinvoltur\ `ntre Vaslui – Ia[i –

Bac\u – Bucure[ti sau Krakovia – Istanbul, Londra –

Moscova, capabil s\ fie deopotriv\ performant ca manager,

reporter, operator tv, conduc\tor autor, scriitor, editorialist,

monografist, capabil s\ se dedice unor riscante ini]iative

politice, om de lume [i `n acela[i timp `ntreprinz\tor eficient,

Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de umanitate,

dezirabil acum [i, relativ, `n viitor ! (,,MARIN 70”)

1

Prof. Dr. Dumitru V. MARIN

PRIMARII,

CA NI{TE OAMENI

ACOLO, {I EI

- Jude]ul Ia[i -

2

V| DORESC S| N-AJUNGE}I… SINGURI, DE{I

{TIU C|, CHIAR A{A SE VA ~NT+MPLA !

3

Prof. Dr. Dumitru V. MARIN

PRIMARII,

CA NI{TE OAMENI

ACOLO, {I EI

- Jude]ul Ia[i -

Editura PIM, Ia[i, 2014

4

- DIN RODUL M+INILOR, TIMPULUI {I MIN}II -

5

PRIMARII:

VE{NICIA … DE AZI !

Am realizat `n ultima perioad\ mai multe interviuri [i cu primari de la comune ie[ene [i vasluiene pe temele cele mai diverse [i de actualitate. ~ntr-un asemenea moment am con[tientizat c\ mul]i, dac\ nu foarte mul]i, se cred... ve[nici!

S\ fie de bine, e de r\u...? M-am `ntrebat. Exist\ o v=rst\ la care orice om se crede ve[nic,

adic\ nici vorb\ de `ndoieli, fric\ de moarte, de via]\, de aproapele s\u. Am ajuns s\ cred c\ e foarte bine a[a: a) Cu `ncrederea `n ziua de m=ine, omul e chiar liber, poate s\ se g=ndeasc\ la proiecte, dragoste, realiz\ri. b) Calitatea vie]ii este superioar\. Cum ar putea s\ fie productiv un primar n\scut sup\rat care (astfel) nici nu s-ar putea `n]elege cu oamenii dimprejur... c) Concet\]enii (aleg\torii) au nevoie de unul de-al lor, `n]elept, care s\-i reprezinte, la care s\ alerge [i cu o problem\ personal\ [i ,,comunitar\”. Mai mult, s\ se poarte cum le e portul [i s\ se exprime cum le e vorba. Deci, omul de jos [i cel de pe alte trepte superioare `l pot alege [i sus]ine pe mai `ndr\zne]ul dintre ei, mai `n]eleptul locului, mai bogatul de aproape [i care se exprim\ repede, u[or, fluent, conving\tor, gata dispus la daruri electorale. Dac\ locuitorul de pe plaiuri moldovene e ve[nic... purt\torul s\u de cuv=nt nu trebuie s\ fie dec=t la fel.

6

~n treac\t observ\m c\ `n limba rom=n\ actual\ se petrec schimb\ri mari, portul [i purtarea se aliniaz\ unor influen]e generate de cultura video (adic\ televiziune), c\ Tradi]iile [i obiceiurile r\m=n adesea numai cu numele, c\ istoria se pierde [i c\, chiar p\m=ntul, cel de azi e altfel dec=t cel de acum un secol (nu v\ mira]i, dispari]ia p\durilor, erbicidarea solului... au schimbat ceva? Vestitul lup mai exist\ pe undeva?) Folclorul, adic\ `n]elepciunea poporului, nu mai e nicicum acela[i de acum un sfert de secol darmite de un veac sau mai mult! ~mi place versul blagian c\ ve[nicia s-a n\scut la sat, dar numai cine nu vede d\r\p\n\turile, casele p\r\site, p\m=ntul nelucrat `n contrast cu case mari [i foarte mari, cu elemente de urbanism [i manifest\rile de ,,cultur\ modern\” prin baruri [i cr=[me, ar putea crede c\ acolo, undeva, mai e ceva... ve[nic. P=n\ [i re]eaua na]ional\ de educa]ie include mai ales, barurile [i cr=[mele, chiar dac\ se reprezint\ prin sistemul de `nv\]\m=nt mereu reformat [i deformat. Primarii dedica]i nu pot s\ nu observe asta. Primarii vechi (c=]iva, chiar de la 1990 `ncoace) deja sunt profesionaliza]i pentru administra]ia care `mbin\ cerin]ele instruc]iunilor oficiale cu manifestarea blajin\ a popula]iei. Cei noi `n]eleg repede c=t [i cum `[i pot asigura... un nou mandat (a[a c\ la alte alegeri vor fi foarte pu]ini... schimba]i). Tr\im un alt moment al devenirii societ\]ii adic\ al mediului (cf. H. Taine) `n schimbare. Cultura nu mai are ramifica]iile necesare chiar dac\ s-a `nlesnit excep]ional comunicarea.

7

Oamenii reprezentativi ai acestor timpuri sunt primarii de oriunde ar fie ei. Unii se pot considera spuma societ\]ii, al]ii ,,ale[ii poporului” (e nuan]\ depreciativ\!) dar to]i TREBUIE s\ fie vizionari. {i interesa]i. Ve[nicia lor... e AZI! Acest timp de zile, luni, ani, dar prin problemele oamenilor, cu toate p\catele lor, mereu `n timpul real al existen]ei lor. Neap\rat sem\n\tori de credin]\ `n biruin]\. Neap\rat oameni!

*

~n considera]iile urm\toare nu intr\ nici acei primari n\scu]i sup\ra]i, nici cei care ar putea fi, monumente de... neputin]\ ca s\ nu zic prostie (la pu]ini, dar... e!). Din cei 3.187 din ]ar\ [i aproape 200 `n cele 2 jude]e (Ia[i [i Vaslui) marea majoritate se `ncadreaz\ `n limitele pe care le accept pentru includerea `ntr-un context semnificativ. De mai mult\ vreme scriu despre RE}EAUA NA}IONAL| de educa]ie cet\]eneasc\ alc\tuit\ din televiziune - bar - cr=[m\ - [coal\ - administra]ie, respectiv primarii [i func]ionarii locali ca exemple aplicate de conduit\... vizibile. Cred c\ din ce `n ce mai mult institu]ia prim\riei trebuie s\ devin\ activ factor educa]ional, drept care un pilon stabil ar fi primarul! S\ nu cread\ careva c\-s topit dup\ acei ale[i ai p\c\to[ilor de oameni, uneori pentru un leu, o g\leat\, un c=rnat, pe baza asta ei devenind ni[te `ng=mfa]i, cu dispre] pentru simplul cet\]ean, deci f\]arnici (c\-i mint) [i

8

con[tien]i de valoarea lor social\. Nu m\ preocup\ dec=t oamenii cu valoare de simbol, deja dob=ndit! Cei cu mai multe mandate, cei cu oper\, cei cu realiz\ri impun\toare, cei cu ingeniozitate, aplica]ie, con[tien]\ la munca administrativ\ devenit\ profesiune, hobby, chemare. Din amalgamul \sta rezult\ primarii adev\ra]i care ,,acoper\” considera]iile mele care nu pot fi nicicum laude ci constat\ri care sugereaz\ mediul [i momentul `n bran[\. Desigur c\ am [i eu feble]ele mele exprimate deja `n interviurile f\cute care: - Sunt realizate ,,la cald”, f\r\ preg\tiri, instruiri, altoiri, inspira]ii suplimentare. De aici [i inadverten]ele pe care le-am l\sat a[a, s\ comunice emo]ia timpului [i locului, chiar autenticul. - F\r\ personalit\]i locale nu putem face educa]ie. Sunt [i dintre cei care sap\ vreo groap\ cu acul, dar mul]i sunt ilustra]ii vii de demnitate, comportament, art\, personalitate: V. Buzatu, Gh. Cazacu, C. Cernescu, C. Chiril\, Gh. Hri]cu, Al. Iv\nuc\, D. Ni]\, Gh. Pricopie, D. Prigoreanu, Gh. Rotaru, C. S\c\leanu, L. Teodorescu [.a. Urma]i de mai tinerii V. B\eanu, G. Istrate, C. Lupu, D. Pantazi, V. P=rlog, D. Rotaru, I. Vatamanu, C. Zamfirache, [.a. Desigur, sunt [i c=]iva, cu totul dep\[i]i de timp, la care voi reveni ! S\ scriu despre cei din Tome[ti, Ion Neculce, Ruginoasa, Mironeasa [.a. unde, practic, nu exist\ primari, pentru c\ niciodat\ nu i-am g\sit? S\ m\ refer la cei care taie piroane s\ par\ mai de[tep]i...? - O carte de interviuri (,,nepiept\nate”), un dialog despre realit\]ile comunelor [i ora[elor se `nf\]i[eaz\ ca

9

UN DOCUMENT absolut REAL, pentru ast\zi [i pentru viitor. N-am ce s\ fac dac\ vreunul nu are capacitatea de a `n]elege sau de a se informa, de a `nv\]a! M-am str\duit s\ asigur [i componenta educativ\ a unor asemenea materiale de pres\, care, `n carte cu mii de exemplare, dob=ndesc ceva din VE{NICIA... DE AZI, adic\ `nf\]i[eaz\ omul reprezentativ, starea comunit\]ii, visurile de viitor [i... omenescul cotidian (cartea ca fotografie). - Ve]i observa c\ fatalmente, `ntreb\rile se repet\ dar r\spunsurile ([i) prin con]inutul lor – niciodat\. Ba, chiar v\ invit s\ observa]i c=t de ascu]i]i la minte sunt unii primari, pentru c\ am `nregistrat [i pe c=]iva cu care nu-s m=ndru s\-i cunosc. Un exemplu de utilitate a `ntreb\rii, c=]i sunt la 416? Se [tie c\ ajutorul acesta a fost electoral, deci pentru atragerea voturilor, pentru putere. Erau mul]i, `n unele cazuri 45% din popula]ia comunei. Azi, `ntre 0,5 – 12%, deci se acord\ ajutor social nu pentru voturi, iar cu datele din carte putem realiza o hart\ a s\r\ciei `n jude]ul Ia[i. ~ntreb\rile despre cultura (locului) ca preocupare a primarului, sunt, dar nu se bucur\ de aten]ia intervieva]ilor care fug c\tre tradi]iile de S\rb\tori [i rar, tare rar, se men]ioneaz\ c=te ceva de luat `n seam\. Sunt doar c=]iva care vorbesc despre monumente reprezentative. Nici legat de `nv\]\m=nt nu-s r\spunsuri ,,entuziaste”, de[i, mai to]i ,,[i-au f\cut [colile...”.

10

Par obsedante `ntreb\rile despre ap\, canalizare, mediu, `nfrumuse]are. C=nd nu era curent electric, despre asta se vorbea, acum e alt\ etap\ istoric\. Agricultura e un subiect necesar-necesar, c\ dac\ m=ncare nu e, nimic nu e. Multe r\spunsuri `nf\]i[eaz\ gradul de preocupare a primarului cu aceast\ problem\. N-am neglijat via]a personal\, dar foarte pu]ini au preferat s\ detalieze. Frica... de[i, cartea va fi atestat de noble]e pentru urma[ii lor. Utilitatea unei asemenea lucr\ri ]ine [i de cercetare; dac\ exist\ sociologi... serio[i! S\ observa]i c\ frunta[ii comunelor sunt reprezentativi pentru mentalit\]i, comportamente, visuri, realiz\ri spre progres [i civiliza]ie! Dar nu-s ,,primus inter pares” pentru c\ nu se poate. P=n\ la urm\, alesul face parte din planurile altora. Document sociologic, ilustra]ie a fr\m=nt\rilor sociale [i omene[ti, cartea pe care v-o oferim poate fi [i criticat\: n-am reu[it mai mult sau mai altfel. Dar, to]i EXIST|M! Ca o pic\tur\ din VE{NICIA... DE AZI ! (Meridianul, an XV, nr. 48-49 (1.021-1.022), joi, 5-12 decembrie 2013)

* M-am g=ndit s\ dau c=teva nume care `mpresioneaz\ prin vechimea lor, prin ambi]ia lor (uneori nem\surat\, p=n\ la l\comie), de voin]\, de pricepere etc. Ce-ar fi s\ urm\ri]i interviurile realizate s\-i vede]i cum vor s\ fie [i chiar cum sunt: primarii – (,,lei”), ca ni[te oameni, acolo, [i ei !

13

1. ORA{UL H#RL|U

Un pilon al administra]iei: primarul

Reporter: Zi de toamn\, autentic\, plou\ pu]in afar\, este senin `n biroul primarului din H=rl\u, deci, o zi de toamn\ la H=rl\u. Am intrat cu imaginea general\ dar ora[ul cel de azi nu se poate lipsi de imaginea primarului. Bine v-am g\sit... !

Constantin Cernescu, primar ora[ul H=rl\u, jude]ul Ia[i: Bine a]i venit ! R: De c=te mandate sta]i pe scaunul acesta ? P: La ora actual\, sunt primar exact de 10 ani, am o decad\ de c=nd sunt primar al ora[ului H=rl\u, `ncep=nd din anul 2003, septembrie. Am trei mandate c=[tigate, cu procente destul de bune, ceea ce a `nsemnat c\ popula]ia are `ncredere `n mine [i consider\ c\ putem face multe lucruri pentru ora[ul H=rl\u, utile at=t cet\]enilor ora[ului, c=t [i celor care trec prin ora[ [i care se pot bucura pentru c=teva momente de trecerea prin acest or\[el mic din nord-estul jude]ului Ia[i. R: Presupun c\ la ultima ,,b\t\lie” le-a]i promis oamenilor ceva anume care s\ vin\ `n continuarea a ceea ce a]i f\cut Dvs. [i evident, s\ le st=rneasc\ interesul. P: N-am venit niciodat\ cu promisiuni halucinante, cu promisiuni care nu se pot realiza. Am venit `ntotdeauna cu

14

promisiuni reale care pot fi realizate `n practic\ [i `n func]ie [i de bugetul local, [i de posibilit\]ile noastre de a accesa fonduri europene sau posibilit\]ile noastre de a convinge pe cei de la Guvern c\ pot s\ dirijeze anumite finan]e

pentru ora[ul H=rl\u. La ora actual\ pot s\ spun c\ `n cei 10 ani am realizat destul de multe obiective, unul din cele mai grandioase de care sunt sigur c\ popula]ia din ora[ul H=rl\u este bucuroas\ [i se folose[te din plin de aceasta, este realizarea aducerii gazului metan `n ora[ul H=rl\u f\cut\ `n perioada 2000 – 2004, apoi continuat\ cu distribu]ia re]elei de gaz metan `n tot ora[ul [i totodat\, [i racordarea la acest gaz metan a peste 600 de familii din ora[, la familii cu venituri mai mici sau f\r\ venituri la care Guvernul ne-a ajutat s\ racord\m gazul. R: ~n]eleg eu c\ asta este una din cele mai profitabile – de c\tre popula]ie – ac]iuni ale Dvs., aceea de gaz. Dar ora[ul arat\ curat, este `ngrijit, e verde. A existat o preocupare anume pentru partea aceasta de frumos ? P: Pentru cur\]irea ora[ului, pentru salubritate, pentru spa]ii verzi, aceasta este o preocupare permanent\ a administra]iei locale, a mea `n special, a viceprimarului [i de aceea am c\utat s\ ob]inem [i fonduri europene pentru aceast\ activitate. ~n 2006 am ob]inut un proiect pentru salubrizarea ora[ului, un proiect care se nume[te ,,Sta]ie de colectare [i de selectare a de[eurilor”. Aceasta a constat `n realizarea unei hale unde de[eurile sunt aduse din ora[ul H=rl\u [i din cele dou\ comune care sunt asociate cu ora[ul H=rl\u `n acest

Biserica ,,Sf. Gheorghe”

15

proiect, Deleni [i Scobin]i iar `n aceste trei localit\]i s-au f\cut platforme de colectare iar gunoiul este colectat cu dou\ ma[ini moderne, care au fost achizi]ionate prin acest proiect, o ma[in\ de 16 tone, de colectare [i una de 6 tone. De asemenea, avem utilaje pentru transport de la H=rl\u la groapa ecologic\, noi am avut contract pentru depozitarea gunoiului [i cu Boto[aniul, cu T=rgu Frumos, dar acum am ales calea cea mai scurt\, la Roman. R: Ave]i o echip\ t=n\r\ `n jurul Dvs., de altfel nici Dvs. nu sunte]i departe de prima tinere]e, nici vorb\. Asta `nseamn\ c\ sunte]i foarte `ndr\zne]i cu to]ii ? P: Sigur c\ da, pentru c\ trebuie s\ facem o echip\. Lucrul `n echip\ este cel mai bun [i nu numai `n administra]ia local\, cred c\ `n toate domeniile. Atunci c=nd ai o echip\ bun\ [i to]i se bazeaz\ pe aceast\ echip\, atunci ies lucruri foarte bune [i administra]ia local\, comunitatea beneficiaz\ de aceast\ echip\. R: Pe scurt, ce gestiona]i Dvs. ? Ave]i echip\ de fotbal? P: Avem [i echip\ de fotbal `n Divizia D, o sponsoriz\m doar noi, Prim\ria ora[ului. Avem Cas\ de cultur\ cu personal specializat, unde avem echip\ de dansuri populare tradi]ionale, dans modern, avem [i echip\ de teatru. R: Sunt probleme `n `nv\]\m=nt ? P: ~n `nv\]\m=nt, la ora actual\, pentru c\ este [i `nceperea sezonului rece, pot spune la cet\]enii ora[ului s\ nu-[i fac\ probleme pentru copii, au c\ldur\, au condi]ii bune de desf\[urare a activit\]ii [i totodat\ un personal didactic profesionist, directori competen]i, conducere bun\, [i la {coala H=rl\u, [i la ,,Petru Rare[”, [i la Liceul Tehnologic, acum avem [i Colegiu Na]ional ,,{tefan cel Mare”, avem {coala de la P=rcovaci la care chiar `n aceste zile repar\m acoperi[ul [i... problemele cu care se confrunt\ [coala.

16

R: Domnule primar, fi]i bun [i spune]i-ne preg\tirea pentru iarn\ pentru H=rl\u [i preocup\rile Dvs. `n aceast\ direc]ie. P: ~n acest moment ora[ul H=rl\u este aproape preg\tit pentru `nceperea sezonului rece, avem preg\tit un stoc de 100 de metri cubi de nisip [i 12 tone de sare pentru a face antiderapant pentru drumurile publice, pentru trotuare pentru ca cet\]enii s\ circule normal, [i atunci c=nd este ghea]\, z\pad\, s\ poat\ comunica cu institu]iile publice, cu agen]ii economici [i s\-[i poat\ tr\i via]a `n mod normal [i atunci c=nd sunt probleme de genul acesta. Avem [colile puse la punct, din punct de vedere al verific\rii centralelor termice la toate institu]iile [colare [i la toate celelalte institu]ii publice, cum ar fi Casa de cultur\, bibliotec\, prim\rie, poli]ie, serviciul de eviden]\ a popula]iei, deci toate institu]iile publice sunt asigurate din punct de vedere al `nc\lzirii pe perioada rece, instala]iile sunt verificate, totul este bine. Nu m\ avantajeaz\ venirea sezonului rece pentru c\ vor cre[te cheltuielile at=t la [coli c=t [i `n administra]ia local\ [i fondurile sunt din ce `n ce mai mici. Singura problem\ cu care ne confrunt\m este bugetul dar sper\m ca prin economie s\ putem trece [i peste asta [i s\ pl\tim la timp facturile pentru c\ldur\, ap\, telefon, energie electric\ [.a. R: V\ laud pentru asta, a]i manifestat din timp preocupare pentru intrarea `n sezonul rece. {i totu[i, chiar dac\ e criz\, chiar dac\ sunt at=tea nevoi, chiar dac\ a fost un pic de secet\ [i la Dvs., un om care st\ de 10 ani pe acest fotoliu, a]i avut mereu `n perspectiv\ c=te ceva de realizat. Acum, ce-a]i vrea s\ mai realiza]i pentru comunitate ? P: Eu a[ vrea s\ amintesc doar c=teva din investi]iile mari care s-au realizat `n H=rl\u `n ultimii ani. A[ vrea s\ spun c\ am realizat o sal\ de sport la {coala ,,Petru Rare[”, cu bani

17

europeni, ca prioritate a fost modernizarea `nv\]\m=ntului, a s\lilor de clas\, a gr\dini]elor. La ora actual\ avem de realizat o investi]ie mai mare la care nu avem fonduri suficiente, este vorba de Gr\dini]a cu program normal, cu 8 s\li de clas\. Probabil vom primi finan]are `n 2013, deoarece deja, prin memoriile trimise la Guvern, Inspectoratul {colar, acum am primit o adres\ unde spune c\ `n anul 2013 vom primi finan]are pentru aceast\ gr\dini]\. R: Domnule primar, vreau s\ spun ascult\torilor, cititorilor [i telespectatorilor tvv.ro c\ vom fi al\turi de Dvs. [i c=nd nu ve]i putea realiza c=te ceva din ce v\ propune]i dar mai ales c=nd realiza]i pentru c\ pute]i demonstra `n continuare c\ `n fruntea urbei se afl\ cel mai nimerit dintre primarii care au fost [i care vor mai putea fi. P: Sigur c\, `n primul r=nd m\ bazez pe cet\]enii ora[ului H=rl\u `n tot ceea ce fac [i `n tot ceea ce realiz\m. F\r\ ei nu se realizeaz\ nimic. Eu sunt mul]umit c\ majoritatea cet\]enilor `n]eleg `n mare m\sur\ c\ toate cele ce se realizeaz\ `n ora[ul H=rl\u sunt din contribu]ia lor la bugetul local pentru c\ `n ultimul timp nu ne-am bazat dec=t pe for]ele proprii, am avut un buget mic dar am mai amintit c\ prin cheltuirea judicioas\ a banilor se pot realiza lucruri multe [i `n folosul cet\]enilor. Nu ne baz\m neap\rat pe fonduri de la Guvern, datorit\ cet\]enilor ora[ului, datorit\ nou\ c\ vom administra bine banii, vom realiza. De exemplu, `n vara acestui an am realizat dou\ parc\ri `ntre blocuri, am realizat trotuare din

Colegiul Na]ional ,,{tefan cel Mare” H=rl\u

18

pavele din beton, peste 1.500 de metri de pavele, am realizat de asemenea, la liceu, trotuarele, am realizat o platform\ unde se face careul elevilor, lucruri utile pentru copii, pentru cet\]eni, pentru elevi, sigur, dac\ banul este administrat cum trebuie, nu neap\rat s\ a[tept\m s\ ne vin\ de-a gata. R: ~n `ncheiere, dac\ dori]i, un cuv=nt c\tre cei care v\ vor urm\ri pe internet sau vor citi ziarul Meridianul pentru care facem acest reportaj. P: Eu pot spune tuturor c\ vom `ncerca s\ realiz\m lucruri mult mai frumoase `n perioada urm\toare. Sper\m c\ fondurile europene [i cele de la Guvern nu vor mai fi date discre]ionar pe culoare politic\ [i doar pentru cei care sunt la putere. Noi am suferit pentru asta [i sper ca Guvernul care va fi ales pe 9 decembrie s\ ]in\ cont de faptul c\ `n toate ora[ele mici tr\iesc oameni, la fel muncesc, la fel pl\tesc, [i aici sunt elevi, sunt copii care trebuie s\ mearg\ la gr\dini]\ [i atunci nu trebuie s\ facem discriminare `ntre ora[ele mari care au putere economic\ mai mare [i pot realiza pentru cet\]eni mai mult [i tot acolo s\ se `ntoarc\ [i banii contribuabililor. To]i trebuie proteja]i de c\tre Guvern. R: Pe cine ve]i sprijini `n campania electoral\ ? P: ~n campania electoral\ sigur vom sprijini candida]ii USL la Parlament. {i aici, la noi `n Colegiul nr. 6 avem la deputa]i pe domnul profesor Anghel Stanciu [i pe domnul inginer Florin Constantinescu, senator. Consider c\ sunt oameni cu destul\ experien]\ pentru a veni `n `nt=mpinarea cet\]enilor din ora[ul H=rl\u, pentru a-i sprijini. Sigur c\, rolul lor este cel de a face legi, dar poate s\ dea o m=n\ de ajutor tot timpul primarului pentru a-l ajuta s\ ob]in\ ni[te fonduri europene.

19

R: Nu-mi r\m=ne dec=t s\ v\ mul]umesc, s\ v\ doresc s\ vi se `ndeplineasc\ [i proiectele [i visele din via]a Dvs., [i s\ ne vedem s\n\to[i c=t mai des. P: Mul]umesc [i eu, `mi pare r\u c\ nu am putut expune tot ce am realizat dar probabil `ntr-o viitoare `nt=lnire vom prinde mai multe aspecte. R: Oricum, din ce ne-a]i spus, putem spune c\ ave]i acoperire `n fapte, v\z=nd cum arat\ H=rl\ul ast\zi. P: V\ mul]umesc tare mult ! (Meridianul, an XIV, nr. 44 (965), joi, 01 noiembrie 2012)

Cultur\, istorie [i turism

Reporter: Suntem la H=rl\u, `n biroul domnului primar Constantin Cernescu... De c=te mandate sunte]i aici, domnule primar? Primar: Sunt la al patrulea mandat, unul din ele nefiind `ntreg.

R: Dup\ at=ta vreme, 4 mandate, e greu acest scaun de primar, mai ales c=nd nu sunt destui bani? P: Dac\ `ncerci s\ tr\ie[ti problemele cu adev\rat, ale ora[ului H=rl\u, este foarte greu. Dac\ treci nep\s\tor la problemele cu care se confrunt\ ora[ul, cu care se confrunt\ cet\]enii, sigur c\ este foarte u[or. Dar eu `ncerc s\ fiu al\turi de cet\]eni, s\ tr\iesc `n acest ora[, am tr\it toat\ via]a `n acest ora[, `n satul P=rcovaci [i [tiu problemele cu care se confrunt\, [tiu problemele care trebuie rezolvate `n ora[, de aceea nu pot fi indiferent [i este foarte greu mai ales c=nd [tii c\ de multe

Vedere din ora[

20

ori `n aceast\ perioad\ de 10 ani, chiar nu am fost sprijinit nici de autorit\]ile jude]ene, nici de autorit\]ile centrale. Doar pentru faptul c\ H=rl\u a fost [i capital\ a Moldovei c=ndva, pentru c\ aici sunt at=tea vestigii ale istoriei, de pe timpul lui {tefan cel Mare, atunci, sigur c\ ora[ul este `nc\rcat de istorie [i merit\ mai mult\ aten]ie din partea tuturor. R: Oricum, ast\zi arat\ destul de cochet, curat, ordonat. P: ~ncerc\m cu posibilit\]ile proprii, pentru c\ noi nu beneficiem de sprijinul jude]ului, cum sunt comunele Deleni, Scobin]i, care sunt traversate de drumuri jude]ene [i care, spre exemplu, beneficiaz\ de desz\pezire pe aceste drumuri. Noi facem totul cu for]ele proprii, din bugetul local, de aceea poate, de multe ori mijloacele pe care le avem la dispozi]ie nu ne permit s\ intervenim cum trebuie [i la timp [i poate [i din aceast\ cauz\ mai avem probleme din pricina unor cet\]eni. R: Sunte]i dintre pu]inii primari din jude]ele Ia[i [i Vaslui care ave]i o autoritate cu totul ie[it\ din comun, [i pentru zona Dvs., [i pentru ora[. C\rui fapt crede]i c\ i se datoreaz\ pre]uirea de care v\ bucura]i? P: Este foarte important ca un primar al unei comune, al unui ora[ mai mic sau mai mare trebuie s\ simt\ [i s\ fie sim]it de cet\]eni c\ este de partea lor. ~n momentul c=nd e[ti total `n afara sferei de influen]\ [i po]i s\ realizezi [i cele mai mari investi]ii de pe planet\, dac\ nu e[ti al\turi de cet\]eni atunci nu mai ai sprijinul lor. Eu cred c\ la prim\ria ora[ului H=rl\u to]i cet\]enii care au ajuns la prim\rie [i, majoritatea au fost primi]i cum se cuvine de c\tre primar, viceprimar, secretar [i ceilal]i func]ionari publici, atunci cet\]eanul simte c\ este sprijinit de autoritatea local\, de aceea cred c\ cel mai bun [i cel mai prielnic moment este ca atunci c=nd cet\]eanul vine la prim\rie s\ se simt\ ajutat, s\ fie `nv\]at [i sunt mul]i

21

care nu [tiu problemele de administra]ie, s\ fie orienta]i cum trebuie ca s\ `n]eleag\ [i s\ plece mul]umi]i. R: Domnule inginer Cernescu, am o `ntrebare legat\ de `nceputul acestui an 2013. Dvs., ca primar, ca om al cet\]ii, ca om deosebit de preocupat de binele cet\]eanului: dou\, trei chestiuni care v\ preocup\ acum la `nceput de an... P: Vreau s\ `ncep cu sf=r[itul anului 2012. Noi am `ncercat `n 2012 s\ rezolv\m multe probleme, nu am avut investi]ii foarte mari dar ceea ce ne-am propus am realizat [i mai mult dec=t at=t, `ntr-un an de criz\ economic\, noi am reu[it s\ termin\m anul bine. R: Mai ave]i datorii la aceast\ or\? P: Mai sunt datorii mici care vor fi finalizate pe parcursul anului 2013. A[tept\m cifrele de buget care ne vor veni de la Consiliul jude]ean dup\ ce se va dezbate bugetul `n parlament [i va fi aprobat, dup\ pu]in timp vom avea [i noi cifrele cu care vom `ncepe anul [i sper, cu banii proveni]i din surse proprii, s\ realiz\m investi]ii care s\ se `ntoarc\ `n folosul cet\]eanului. Deci, `n anul 2013 to]i banii din bugetul local se vor `ntoarce sub form\ de servicii la cet\]enii ora[ului [i satului P=rcovaci. Asta `nseamn\ c\ vom continua cu dezvoltarea re]elei de gaz metan, dezvoltarea re]elei de ap\ potabil\, canalizare, vom repara str\zile [i vom realiza trotuarele pe care le-am propus `n tot ora[ul [i vom moderniza Parcul tineretului din ora[. Cu ace[ti bani din bugetul local `ncerc\m s\ realiz\m aceste obiective. Vom continua, ca [i `n 2012, lansare de proiecte din bani europeni. La ora actual\ avem 2 proiecte la care a[tept\m cu emo]ie, poate vor fi finan]ate. Este vorba despre un punct de orientare turistic\ [i un proiect `n parteneriat cu o comun\ din Republica Moldova, Coste[ti, un proiect transfrontalier prin care vom dota serviciile voluntare de situa]ii de urgen]\ [i dac\ vom realiza

22

aceste dou\ investi]ii cu bani europeni, atunci ora[ul H=rl\u va beneficia de autospeciale noi pentru interven]ii `n caz de incendiu, pentru desz\pezire vom achizi]iona [i un autogreder care ne va fi de folos [i pe timp de var\ [i pe timpul iernii. R: Deci, v\ `ndrepta]i c\tre turism? P: Da, pentru c\ H=rl\u, dup\ cum spuneam, este o cetate a istoriei [i cred c\ foarte mul]i cet\]eni care trec prin ora[ul H=rl\u pot fi orienta]i spre obiectivele istorice ale ora[ului. R: Ave]i echip\ cu care s\ `ndr\zni]i? P: Sigur, cu echipa noastr\ de la prim\rie, cu Casa de cultur\, cu Muzeul. R: Am `n]eles c\ v\ l\uda]i [i cu o forma]ie de obiceiuri de Anul nou, de teatru folcloric. P: Avem la Casa de cultur\ o forma]ie de dansuri [i obiceiuri care a avut un deosebit succes acum, la sf=r[it de an, [i la Festivalul de Datini [i Obiceiuri de iarn\ care a avut loc pe 3 ianuarie la H=rl\u, unde s-au prezentat `n jur de 22 de forma]ii din comunele Scobin]i, Deleni, Lungani, B\l]a]i, din ora[, etc. deci obiceiuri pe care primarii din localit\]ile respective `ncearc\ s\ transmit\ tradi]ia an de an [i este foarte bine. Eu a[ mul]umi acestor primari care an de an vin la H=rl\u [i prezint\ forma]ii de obiceiuri [i datini, c\ se implic\ `n aceast\ munc\ [i fac `n a[a fel `nc=t s\ exist\m ca na]iune. R: Atinge]i o coard\ sensibil\ la aceast\ chestiune cu existen]a na]iunii rom=ne. Primarii au un rol important aici. P: Sigur, [i chiar vreau s\ le mul]umesc tuturor care au fost prezen]i [i a[ spune de primarul din Deleni, Scobin]i, Bal[, Cepleni]a, ora[ul T=rgu Frumos prin directorul de la Casa de cultur\, Pricop, apoi prim\ria B\l]a]i, prim\ria Lungani care iat\, al treilea an consecutiv vine cu obiceiurile la H=rl\u.

23

R: Nu m\ pot desp\r]i de Dvs. f\r\ s\ v\ ob]in un fel de promisiune. La o lun\, o lun\ [i jum\tate c=nd mai ajungem noi pe la Dvs., s\-mi promite]i c\ ne mai spune]i c=te ceva nou. P: Sigur c\ da. Eu v\ primesc bucuros, sper\m s\ v\ sim]i]i c=t mai bine `n ora[ul nostru, un ora[ cu cet\]eni buni, destoinici, cumin]i, gospodari [i care, sigur c\ doresc al\turi de mine ca ora[ul H=rl\u s\ devin\ un ora[ cu adev\rat european. R: ~n plan personal vre]i s\ transmite]i o idee, care este g=ndul Dvs. pentru 2013? P: G=ndul meu pentru 2013 este s\ fie lini[te, parlamentul Rom=niei s\ lucreze cu adev\rat [i s\ fac\ legi bune pentru cet\]enii Rom=niei, un guvern stabil, iar ca cet\]ean al ora[ului H=rl\u `mi doresc s\ fie pace, lini[te [i cet\]enii ora[ului s\ simt\ c\ `ntr-adev\r sunt al\turi de ei. (Meridianul, an XV, nr. 02 (975), joi, 17 ianuarie 2013)

Realit\]i [i n\dejdi !

Reporter: Suntem `n ora[ul H=rl\u, unde se afl\, dup\ p\rerea mea, unul dintre cei mai stabili oameni ai administra]iei locale, domnul inginer Constantin Cernescu, pe care `l salut `n calitatea sa de primar al ora[ului H=rl\u. Bun\ ziua, domnule primar! Dvs. ast\zi, a]i c=nt\rit deja la aceast\ or\, care sunt principalele probleme ale s\pt\m=nii, ale sf=r[itului de an, care sunt principalele direc]ii de ac]iune. Desigur, un om aflat `n fruntea administra]iei locale ca Dvs.,

Prim\ria

24

de at=tea mandate, [tie `n orice moment ce are de f\cut. Acum, ce [ti]i c\ ave]i de f\cut pentru ast\zi?

Primar: Bun\ ziua, domnule profesor! De la prima or\ a dimine]ii, am avut o `nt=lnire cu tot aparatul prim\riei [i cu

to]i func]ionarii publici [i am stabilit priorit\]i pentru aceast\ s\pt\m=n\. De ast\zi `ncepe preg\tirea ora[ului pentru s\rb\torile de iarn\. ~ncep=nd de azi vom pune steaguri `n tot ora[ul, vom preg\ti ora[ul pentru ziua de 1 Decembrie, Ziua Na]ional\ a Rom=niei. Aceast\ zi, la noi, este deja o tradi]ie, `n care majoritatea cet\]enilor ora[ului vin `n centru, unde institu]iile publice, o parte din agen]ii economici priva]i depun coroane de flori la Monumentul lui {tefan cel Mare. Dup\ care, are loc o ac]iune cultural\ `n care echipele de dansuri ale Casei de cultur\ a ora[ului [i C\minul cultural din satul P=rcovaci vor prezenta un spectacol [i apoi toat\ activitatea se va termina cu o hor\ a Unirii care va avea loc `n centrul ora[ului H=rl\u. Apoi, noi, oficialit\]ile `mpreun\ cu o parte a celor care particip\ la acest eveniment vor beneficia de un dineu oferit de c\tre Prim\ria ora[ului H=rl\u care va avea loc `ntr-o anumit\ loca]ie `nc\ nestabilit\. Vor fi [i invita]i din alte zone, agen]i economici, directori de institu]ii publice.

R: S\ continu\m cu agenda Dvs. de lucru p=n\ la 31 decembrie.

P: Dup\ data de 1 Decembrie, vom intra `n preg\tirile pentru s\rb\torile de iarn\. ~n aceast\ perioad\ vom pune toate

Cu {tefan… pe soclu !

25

instala]iile de iarn\ pentru Cr\ciun [i Anul Nou, `n a[a fel `nc=t ora[ul s\ arate preg\tit.

R: Am observat calitatea excep]ional\ a drumurilor. Cum a]i reu[it?

P: Am preg\tit ora[ul `nc\ din var\ f\c=nd documenta]iile tehnico-economice pentru ca s\ reu[im s\ turn\m asfalt pe majoritatea str\zilor din ora[. Rezolv=nd parte din str\zile ora[ului, am rezolvat ceea ce ,,d\dea b\taie de cap” majorit\]ii locuitorilor [i a celor care tranzitau ora[ul pentru c\ str\zile din ora[ul H=rl\u erau aproape impracticabile. La ora actual\ avem str\zi bune, deci leg\tura de tranzit dintre Boto[ani [i T=rgu Frumos se face pe dou\ str\zi bine asfaltate [i astfel, nu mai sunt probleme cu circula]ia.

R: Ve]i avea Festivalul obiceiurilor de Cr\ciun sau Anul Nou?

P: Pot spune c\ `n acest an vom invita la fel ca `n al]i ani - devenind o tradi]ie acest festival - mai multe comune din jude]ul Ia[i [i din jude]ul Boto[ani care au mai fost prezente la acest festival [i care s-au bucurat de mult succes. Sper\m ca cei care vor veni s\ fie bine primi]i la H=rl\u, s\ evolueze [i s\-[i aduc\ tradi]iile din localit\]ile lor la cuno[tin]a oamenilor c\ doar astfel se p\streaz\ tradi]ia local\, popular\.

R: Cam c=te comune graviteaz\ `n jurul H=rl\ului? P: Racordate la H=rl\u prin institu]iile publice de care

dispun, sunt 13 comune dar la festival vin comune care nu au nici o leg\tur\ cu H=rl\ul, de exemplu, comunele Lungani, B\l]a]i, Fl\m=nzi, Frumu[ica, Vl\deni (Boto[ani) etc.

R: A]i stabilit data? P: Da. ~ntotdeauna, Festivalul de Datini [i Obiceiuri de

iarn\ se ]ine pe data de 3 ianuarie. R: Cum crede]i c\ `ncheia]i anul acesta, din punct de

vedere administrativ [i economic?

26

P: Administrativ, sigur c\ se putea mai bine. A[tept\rile au fost mari din partea guvernului nu numai pentru noi, ci [i pentru popula]ie. A fost un an dificil pentru c\ rectific\rile bugetare au fost f\cute mai mult negativ [i nu au ajuns bani la administra]iile locale ca s\ ne putem achita de toate sarcinile care le-am avut de la `nceputul anului.

R: Cam c=t a]i `ncasat din taxe [i impozite? P: Anul acesta am `ncasat ceea ce am planificat, cam

85-87%. Amenzile s-au `ncasat mai pu]in la bugetul local, vom `ncerca s\ execut\m silit o parte din cei care au amenzi pentru c\ numai la nivelul ora[ului H=rl\u se ridic\ la 14 miliarde lei vechi. Dac\ ne referim la datoriile totale care ar putea veni la bugetul local al ora[ului, ar fi de `ncasat `n jur de 55 miliarde lei vechi.

R: Cu ce firm\ a]i asfaltat str\zile ora[ului? P: Asfaltul pe str\zile din H=rl\u a fost pus de 2 firme,

una din T=rgu Frumos [i o alta mai mare, care are contracte aproape `n toat\ ]ara.

R: Un ultim cuv=nt de `ncurajare pentru luna decembrie al primarului din H=rl\u?

P: Sper\m ca toate s\ duc\ spre un final bun, unde economia s\ func]ioneze la cote normale. (Meridianul, an XV, nr. 47 (1.020), joi, 28 noiembrie 2013)

Hârl\u - ~n Festivalul Obiceiurilor

Reporter: Domnule primar, am reu[it s\ v\ scoatem din aglomera]ia de la Festival. Bun\ ziua [i La mul]i ani!

Primar: La mul]i ani, domnule profesor, s\n\tate [i s\ dea Dumnezeu ca anul 2014 s\ fie mai bun pentru to]i.

R: Prin festivalul de ast\zi, 16 forma]ii nu-s de ici, de colea, deci peste 200 de oameni, a]i demonstrat c\ sunte]i un

27

st=lp al administra]iei locale din zon\. E o constatare, nu o laud\. Comenta]i?

P: Conjunctura e de a[a natur\, `nc=t s\ fiu un st=lp al zonei pentru c\ H=rl\ul, ca ora[, este `nconjurat de comune `n care se p\streaz\ tradi]iile [i de aceea, ne folosim, ne ajut\m de aceasta, pentru a organiza un astfel de festival.

R: Au participat la festivalul dumneavoastr\ [i al]i primari (5 sau 6 primari), dar, domnule inginer, de ce crede]i c\ primarii se implic\ `n p\strarea acestor tradi]ii de Anul Nou? Obiceiuri… cum vrem noi s\ le numim, jocuri dramatice cu m\[ti, spectacole, oricum, dar este vorba aici de prezen]a unor primari `n atribu]iile c\rora nu intr\ [i acest lucru, inclusiv la dumneavoastr\ e valabil. Deci, resorturile intime ale primarilor…

P: Aici trebuie s\ v\ contrazic un pic, pentru c\ primarii trebuie s\ se implice `n toat\ via]a social\, politic\ etc. a comunei. Deci, dac\ un primar nu se implic\ [i nu are sentimentul c\ face tot ceea ce trebuie pentru comunitatea respectiv\, nu are ce c\uta `n func]ia de primar. Dac\ un primar nu ar avea implica]ie `n via]a social\, `n p\strarea tradi]iilor locale, `nseamn\ c\ nu are ce c\uta la prim\rie dar, eu cred [i v\ spun sincer, c\ [i eu, [i al]i primari din zon\ [i din zona Moldovei, `ncerc\m, cu sentimentul nostru, s\ putem face ceva pentru a p\stra tradi]ia, pentru a p\stra limba, pentru a p\stra na]iunea noastr\ rom=n\. Asta ne anim\ pentru a face tot ce ne st\ `n putin]\, mai ales c\ s\rb\torile de iarn\ ne ofer\ prilejuri de a scoate `n relief tradi]ia noastr\ local\, obiceiurile

C\lu]ii din P=rcovaci

28

care de multe ori sunt uitate [i atunci, eu cred c\ pe to]i [efii administra]iilor locale ne anim\ acest sentiment de a avea o continuitate la na]iunea noastr\. (Meridianul, an XVI, nr. 01 (1.025), joi, 09 ianuarie 2014)

Unul dintre ora[ele jude]ului Ia[i, are noroc de o adev\rat\ personalitate politic\ ales [i reales primar. Mi s-a p\rut c\ e [i un om deosebit, dar mai ales e un excelent organizator, un lider de zon\ care se impune `n fa]a primarilor din jur prin franche]e, afec]iune colegial\, competen]\. Nu merge pe urmele nim\nui pentru c\ a f\urit propriul drum, propria existen]\, propria cale pentru oameni [i propria imagine: de om !

Nu l\sa visele s\ piar\, pentru c\ dac\ visele mor, via]a

nu este dec=t o pas\re cu aripi rupte care nu mai poate s\ zboare.

Langston Hughes

Poate c\ pentru lume e[ti doar o singur\ persoan\, dar

pentru o persoan\ e[ti `ntreaga lume. G.J.G. Marquez

29

2. MUNICIPIUL PA{CANI

Prim\rie model, primar ambi]ios !

Reporter: La Pa[cani st\m de vorb\ cu domnul primar. M\rturisesc c\ mi-a f\cut o impresie (foarte) aparte... Bine v-am g\sit! Sunte]i destul de nou ca s\ ave]i idei foarte noi [i `ntr-o discu]ie preliminar\ am r\mas foarte `nc=ntat de unele dintre g=ndurile, planurile Dvs. Pute]i s\ ne spune]i c=te ceva despre activitatea primarului de Pa[cani? Dumitru Pantazi, primar

municipiul Pa[cani, jude]ul Ia[i: Sigur! Am preluat conducerea prim\riei `n urma alegerilor din iunie 2012. Am preluat o situa]ie foarte grea din punct de vedere financiar, cu arierate [i pl\]i restante de aproximativ 200 de miliarde de lei vechi. Am reu[it, prin rectific\rile de buget, respectiv prin Ordonan]a 13 [i Ordonan]a 61, s\ atragem fonduri de la bugetul de stat astfel `nc=t s\ reducem arieratele la aproximativ 40 de miliarde de lei vechi. Deci, ast\zi mai discut\m de pl\]i restante [i arierate de 40 de miliarde de lei vechi din cele 200 de miliarde de lei vechi. R: Asta `nseamn\ c\ p=n\ la sf=r[itul anului nu ve]i reu[i s\ achita]i.

30

P: Nu vom reu[i s\ ajungem cu pl\]ile la zi dar sper\m `nc\ 15 – 20 de miliarde lei, s\ le achit\m p=n\ la sf=r[itul anului. Cu aceste g=nduri am intrat `n prim\rie, de a `ncerca s\ atragem fonduri astfel `nc=t s\ echilibr\m bugetul

Consiliului local [i s\ pornim pentru anul 2013 cu alt\ filosofie [i cu alt\ concep]ie pentru bugetul local. Aici, m\ refer, `n primul r=nd, la cele 3 componente care sunt esen]iale `ntr-un buget [i anume, cheltuielile de personal, cheltuielile cu bunuri [i servicii, s\ fie limitate astfel `nc=t o bun\ parte din bugetul local s\ mearg\ pe componenta de dezvoltare ca s\ reu[im s\ asigur\m partea de cofinan]are pentru atragerea de fonduri europene, deci pentru proiectele pe care le avem `n derulare, [i s\ abord\m [i alte proiecte de investi]ii absolut necesare municipiului Pa[cani. R: ~n oricare institu]ie public\, p=n\ la urm\, se fac ni[te cheltuieli care nu sunt extrem de urgente. Dvs. deja a]i schi]at c\ trebuie pus punct la aceste cheltuieli care dep\[esc necesit\]ile [i le-a]i [i enumerat. Mai ave]i ceva, totu[i, `n direc]ia limit\rii cheltuielilor [i de ce nu, a reducerii cheltuielilor bugetare? P: Eu vin din mediul de afaceri [i pentru mine cele mai sigure venituri const\ `n reducerea cheltuielilor. {i c=nd fac aceast\ afirma]ie, m\ g=ndesc `n primul r=nd dac\ nu se poate elimina, cel pu]in diminua risipa. ~nc\ sunt anumite compartimente, anumite domenii unde costurile, dup\ p\rerea mea, sunt supraevaluate, sunt costuri inutile [i toate acestea duc la diminuarea banilor.

Vedere din municipiu

31

R: Deja le-a]i identificat? P: Am identificat foarte multe pl\]i. O prim\ constatare a fost aceea c\ bugetul local pl\tea foarte multe penalit\]i. Se cifra la ordinul miliardelor de lei. Am reu[it prin aceste surse atrase de fonduri, s\ elimin\m `n mare

parte plata acestor penalit\]i reu[ind astfel s\ ne `ncadr\m cu achitarea facturilor la termenele stabilite. R: Apropo de cheltuielile de personal. Prim\ria Dvs. este model de organizare, de cur\]enie. Cu toate acestea, crede]i c\ ar mai suferi mic[or\ri de scheme, reduceri de personal? P: Eu, personal lucrez `n aceast\ perioad\ `mpreun\ cu staff-ul de conducere la organigram\, `ncerc=nd astfel s\ echilibr\m toate sectoarele, toate serviciile din cadrul prim\riei, ca s\ `i d\m o func]ionalitate normal\ [i compartimentele s\ fie echilibrate, s\ nu apar\ acele disfunc]ionalit\]i `n actul de derulare a activit\]ii din prim\rie. R: Pentru sf=r[it, pute]i spune o urare de s\rb\tori tuturor locuitorilor municipiului Pa[cani, ziarului Meridianul de Ia[i - Vaslui? P: ~n primul r=nd le urez s\n\tate [i sunt convins c\ a[tept\rile cet\]enilor sunt mari din partea mea [i a echipei cu care am venit la prim\rie. ~n ceea ce m\ prive[te, `i asigur c\ voi `ncerca prin toate mijloacele s\ nu-i dezam\gesc pentru c\ am venit aici cu g=ndul de a face treab\, de a dezvolta aceast\ localitate unde m-am n\scut, m-am format [i am dezvoltat o societate.

Prim\ria

32

R: Spune]i un cuv=nt de Ziua Na]ional\ a Rom=niei? P: Le transmit s\n\tate [i s\ petreac\ aceast\ zi cum dore[te fiecare, numai s\ fie bine. R: Domnule primar, v\ mul]umesc [i v\ asigur c\ voi fi al\turi de Dvs. P: {i eu v\ mul]umesc! (Meridianul, an XIV, nr. 48 (969), joi, 29 noiembrie 2012)

Dac\ vrei s\ ajungi la fericire, atunci pune-]i orice ca

]int\, numai un singur lucru nu: fericirea. Lucian Blaga

Secretul fericirii nu este s\ faci ceea ce `]i place, ci s\-]i plac\ ceea ce trebuie s\ faci.

James M. Barrie

Panoram\

33

3. ORA{UL PODU ILOAIEI

La Podu Iloaiei… exist\ Primar... bun !

Gabi Constantin Istrate e primarul; [i lui `i place s\ fie, pentru c\ alearg\, construie[te, se implic\, discut\, decide... E t=n\r [i nelini[tit! Dar mai ales greu de abordat de c\tre cei din pres\ pentru c\ t=n\rului

reprezentant al celor 12.000 de locuitori nu-i place s\ fie filmat, intervievat, luat la `ntreb\ri jurnalistice: ,,s\ se vad\ faptele”, zice. Ora[ul Podu Iloaiei pare mai mare, mai atractiv parcurg=ndu-i centrul (mereu aglomerat), p\zit de ma[inile poli]iei cu radarele `n func]iune mereu. ~n acela[i timp e un ora[ cu multe probleme generate de c\ru]ele cu cai care vin de la T=rgul s\pt\m=nal, animalele punct=nd asfaltul cu b\legarul lor chiar [i `n centrul cochet [i adesea plin de elevi, pentru c\ `nc\ nu se poate asigura o rut\ ocolitoare [i oamenii trebuie s\ se deplaseze, chiar expun=ndu-se pericolelor [i amenzilor. Mai e ceva: pentru cei familiariza]i cu rezonan]a sa istoric\ (vezi-l pe Ion Creang\...), pentru c\ fluxul creat de tot felul de ma[ini se `ncetine[te, r\m=ne ca un ora[ moldovenesc molcom [i primitor. Primarul e, repet, tare greu de g\sit (f\r\ s\ fie dificil ca persoan\, ba chiar afectuos), preocupat s\ reprezinte VE{NICIA DE AZI (zic eu, cam mucalit) `ntr-o continuitate cu cea de ieri.

Prim\ria

34

- Ce-a]i f\cut azi? (`l `ntrebai pe 9 decembrie 2013). - Am verificat, cu o parte a personalului, instala]ia de iluminat abia montat\ `n zona central\ a ora[ului. - Costul ? - Aproximativ 50.000 lei.

Dar am verificat [i dispus unele m\suri pentru func]ionalitatea oborului unde mereu avem `nt=mpl\ri [i... mizerii, sper\m s\-l organiz\m mult mai bine. S\-i spun, s\ nu-i spun, c\ `n acest loc e o surs\ major\ de mizerie, de accidente, de probleme, m\ g=ndesc... - Chiar sunt hot\r=t s\ rezolv chestiunea oborului care ne este foarte necesar pentru realizarea schimburilor economice cu comunele din apropiere. F\r\ el nu se poate... (Hm, g=ndesc, e bine c\ se preocup\). - Procur\m zilele acestea lam\ pentru desz\pezire (cam 29.000 lei) la buldoexcavatorul pe care-l avem, avem nisip (cam 24 mc.), vom asigura fluen]a circula]iei pe circa 50 km `n ora[ [i spre comunele al\turate (Romane[ti, M\d=rjac, Pope[ti)... A prins cheful ac]iunilor pe care le-a ini]iat, g=nde[te reporterul, care-l incit\: - {i, mai ce? - Visez s\ `ncep [i s\ termin proiectul de modernizare [i extindere de ap\ [i canal, s\ asfalt\m drumurile pietruite... (P=n\ acum, `n localitate, nu s-a asfaltat nici un metru p\trat). M\ g=ndesc s\ nu-l las. - {i...?

Biserica romano-catolic\

35

- Sta]i c\ abia am asigurat transportul profesorilor (circa 48.000 lei), finan]\m SMURD-ul (vreo 16.000 lei), pentru noi, nu e pu]in... - Dar de s\rb\torile Cr\ciunului? - Pot s\ v\ spun c\ le doresc [i oamenilor [i angaja]ilor prim\riei tare mult\ s\n\tate [i fericire, mai zice `n fug\ [i se tope[te... M\ g=ndesc la vorbele medicului veterinar Ilie Gavril: ,,E tare activ neast=mp\ratul de primar...” Exist\... Primarul. La Podu Leloaie (cum zicea Ion Creang\). Gabi Constantin Istrate... {i-mi pare bine! (Meridianul, an XV, nr. 49 (1.022), joi, 12 decembrie 2013)

Alerg\m dup\ fericire p=n\ departe, fie pe mare, fie pe

uscat; dar fericirea e aici, aproape. Hora]iu

Banii pot cump\ra orice `nafar\ de dragoste,

personalitate, libertate, nemurire, lini[te [i pace. Carl Sandburg

36

4. ORA{UL T#RGU FRUMOS

PRIMAR INIMOS ... La Târgu Frumos

Cu pu]in `nainte de a veni frigul dinspre iarn\ am `ncercat s\-l g\sim pe primarul ora[ului T=rgu Frumos, Ionel Vatamanu. Cei din Prim\rie m-au informat c\ vine - pleac\ sau chiar alearg\ dup\ treburi toat\ ziua, c\ acum supravegheaz\ asfaltarea

principalelor str\zi din localitate sau nu mai [tiu ce alte treburi are. Viceprimarul, prof. Al. Anghelu[ ne-a povestit c=t de antrena]i sunt edilii pentru a reu[i s\ completeze fa]a nou\ a acestui principal nod de comunica]ie, cum alearg\ pentru buna desf\[urare a serviciilor puse `n slujba conlocuitorilor, [i care sunt priorit\]ile. Am tras repede concluzia, ,,primarul `n alergare”. C\ Ionel Vatamanu e om de ac]iune, m-am l\murit repede. Se turna asfalt `n 2 sau 3 puncte din ora[, iar pe por]iunea dintre Pia]\ [i Liceul ,,Ion Creang\”, odat\ cu bitumul ,,se [lefuiau” [i se `ndreptau trotuarele, se supraveghea s\ nu fie atins\ re]eaua electric\ sau cea de canalizare. ~n zona unor magazine cu servicii funebre era zdren]uit\ at=t calea de acces c=t [i trotuarul. Abia dup\ a treia c\utare [i lu=nd hot\r=rea pe loc, l-am g\sit pe primar. - Noroc [i bun\ seara! - Bine a]i venit, c\ pute]i s\ ne da]i [i solu]ii. - Mai bine ca Dvs., nu cred s\ [tiu, adaug.

37

- Dac\ ne mai ]ine vremea vreo c=teva zile `ncheiem cu bine aici dar [i pe strada 22 Decembrie. L-am `ntrebat de mai multe aspecte pe Ionel Vatamanu, care acum urm\rea s\ scape grabnic de drumuri ([oselele de asfaltat [i astupat gropile) [i s\ fac\ `nf\]i[area c=t mai atractiv\ a cl\dirilor. - Ne preseaz\ timpul: am vrea ca ora[ul T=rgu Frumos s\-[i arate totdeauna ceea ce-i mai interesant, util, frumos. Dar c=nd nu ne preseaz\ pe noi timpul?

~ntre timp, s-au apropiat camioanele acoperite, cu asfalt cald, ditamai utilajul care-l turna [i-l presa, grupul de oameni care m=nuiau diverse utilaje. Mai to]i l-au salutat pe primar, semn c\-l cuno[teau destul de bine. Din convorbirea noastr\ am aflat de grija pentru `nv\]\m=nt, transporturi, pentru cur\]enia [i aprovizionarea pie]ei. - Vin s\rb\torile... ve]i organiza festival al obiceiurilor? - Desigur, e o tradi]ie [i o vom respecta. N-am insistat s\-mi precizeze alte detalii pentru c\ a fost abordat de c=]iva cet\]eni pentru alte probleme. Mi s-a p\rut c\ lumea `l respect\ [i-l apreciaz\. Se apropie luna cadourilor [i-mi face pl\cere s\ constat c\ cet\]enilor din T=rgu Frumos li se face acest dar, al unor c\i de acces ca-n palm\. Primarului Ionel Vatamanu nu-i place s\ stea `n birou. ~nsu[i spune asta. Pentru reporter poate fi mai bine dec=t s\-]i surprind\ ,,subiectul” `n timpul ac]iunii? Trebuie s\ fie din ce `n ce mai frumos... T=rgu Frumos! (Meridianul, an XV, nr. 47 (1.020), joi, 28 noiembrie 2013)

38

,,Vrem s\ d\m drumul la spital!"

Reporter: ... Zi de toamn\, u[oar\ ploaie de sear\, e r\coare, T=rgu Frumos r\m=ne un ora[ chiar frumos, bine amplasat [i eu cred c\ [i oamenii-s harnici. Bun\ seara domnule primar Vatamanu, care, `n discu]ia ini]ial\ mi-a]i p\rut a[a de

blajin `nc=t m-am sim]it `ndrept\]it s\ v\ pun o mul]ime de `ntreb\ri. Cum de reu[i]i s\ v\ face]i at=t de pl\cut ? Primar: Bun\ seara domnule profesor ! Bine a]i venit! Sunt dispus [i bucuros c\ Dvs. m-a]i abordat pentru c=teva `ntreb\ri care urmeaz\ s\ mi le pune]i. R: A]i fost ales acum, `n aceast\ legislatur\, dup\ ce a]i fost viceprimar un timp. Cu ce i-a]i cucerit pe frumo[ii din T=rgu Frumos ? P: Pe locuitorii acestui ora[ cred c\ i-am cucerit prin seriozitate, sunt venit din r=ndul oamenilor de afaceri, cred c\ sunt unul dintre cei mai gospodari oameni ai ora[ului T=rgu Frumos. R: Sigur se apreciaz\ acest lucru. Nu vorbim de ideologii, nici de partide dar Dvs. cred c\ trebuie s\ spune]i pe cine reprezenta]i [i sprijini]i. P: Eu sprijin USL-ul. Sunt pre[edintele PSD, organiza]ia T=rgu Frumos Ia[i, dar mergem `n alian]\, drept dovad\ [i `n Consiliul local este o bun\ colaborare [i chiar se respect\ aceast\ alian]\ USL. R: Cu prezen]a aceasta a Dvs. foarte pl\cut\, ave]i du[mani ?

Prim\ria

39

P: Cine nu are du[mani?! Dar nu du[mani ci invidio[i. Du[man este acela c\ruia i-ai f\cut un r\u iar eu nu sunt omul care s\ fac r\u. Eu, dac\ am putut s\ fac ceva pentru ora[ul T=rgu Frumos, am f\cut din proprie ini]iativ\. ~ntr-adev\r, sunt social - democrat, ca [i om de afaceri am 100 de persoane, de fapt so]ia are 100 de persoane la o societate unde `[i desf\[oar\ activitatea, deci nu v\d du[mani. R: Oamenii v-au ales primar. Presupun totu[i c\ v\ m=ndri]i cu ce-a]i f\cut [i ca viceprimar [i cu ce-a]i f\cut acum ca primar, de c=teva luni. Urmeaz\ s\ v\ `ntreb ce vre]i s\ mai face]i ? P: Am `nceput s\ mi[c\m ceva. Am anvelopat un bloc Q1 unde sunt 120 de garsoniere, majoritatea locuite de pensionari. Deci, este f\cut din bugetul local. Vrem s\ d\m drumul la spital, cu internare continu\, s\ facem ceva public - privat. R: S\ men]ion\m c\ spitalul din T=rgu Frumos face parte din num\rul acela de spitale desfiin]ate. C=te persoane vor beneficia de acest spital, atunci c=nd au nevoie ? P: Ca [i personal angajat societatea `[i va tria to]i asisten]ii, to]i medicii, contracte, este treaba lor. Dar, la T=rgu Frumos sunt `n jur de 75.000 de locuitori aronda]i acestui spital. R: Cum sta]i cu aprovizionarea `n T=rgu Frumos ? P: St\m bine, chiar foarte bine [i vreau s\ v\ spun c\ T=rgu Frumos este la r\scruce de drumuri, spre Bac\u, Suceava, Ia[i, chiar este un ora[ tranzitat. Este un ora[ viu. Mie `mi place cum se mi[c\ lumea `n ora[ul T=rgu Frumos [i

Familia Vatamanu

40

caut s\ fac `n a[a fel `nc=t s\ mai descre]esc c=teva frun]i ale unor persoane b\tr=ne, nec\jite, s\-i ajut cum pot mai bine s\ le mai schimb situa]ia. R: Mai sunt `n ora[ sau `n satele componente oameni care nu au ce pune `n apa din ceaunul pus la foc pentru m\m\lig\ ? P: Nu, `n afar\ de problemele care ni le pot crea rromii (nu facem discriminare), `n rest nu avem [i vreau s\ precizez c\ nu avem sate arondate ora[ului. R: Cam c=]i oameni ave]i la 416 ? P: La 416 avem vreo 36 de dosare. R: Cu consilierii cred c\ v\ `mp\ca]i bine, a]i avut majoritate... P: Cu consilierii am o colaborare foarte bun\ datorit\ transparen]ei care este `n Consiliul local, nu am nimic de ascuns, `mi place s\ comunic, `mi place s\ cer informa]ii. Din toate [edin]ele de Consiliu local care le-am avut p=n\ acum, nu a existat cineva s\ se ab]in\, cu at=t mai pu]in s\ fie `mpotriv\. R: Din planul Dvs. de ac]iuni de aici `ncolo, ce visa]i s\ mai face]i `ntr-un ora[ a[a de frumos ? P: Prima problem\ este s\ realiz\m canalizarea [i aduc]iunea de ap\ `n tot ora[ul. Vom `ncepe chiar din toamn\ sau din prim\var\. Dup\ ce vom termina cu acestea, vom asfalta c=t ne va permite bugetul. Vom asfalta 7 str\zi, imediat, `n prim\var\ [i vom asfalta str\zile care deja au canalizare [i ap\. R: Am v\zut c\ ave]i o sal\ de sport foarte frumoas\ [i mi-a mai pl\cut ceva: `n institu]iile publice ave]i steagurile tricolore. S\ `n]elegem c\ este [i o atmosfer\ patriotic\ la T=rgu Frumos ?

41

P: Da, este pl\cut. Este un drapel al ]\rii noastre de care suntem m=ndri. R: A]i f\cut sal\ de sport, acum sunte]i tare preocupat de canaliz\ri [i aduc]iuni de ap\. Altceva, alte proiecte ? P: Vom `ncerca s\ anvelop\m c=t putem, fa]ada blocurilor care se afl\ la strad\. R: Prim\ria este foarte elegant\, bine organizat\. Cum sta]i cu informatizarea ? P: St\m bine. Toate birourile au calculatoare, unele au laptop-uri. R: Pe cine sprijini]i `n campania electoral\ ? P: Trebuie s\ sprijin omul meu de partid, domnul deputat Vasile Mocanu [i la senat pe domnul Sorin Laz\r. R: Un cuv=nt de `ncheiere ? P: Nu m\ rog pentru nimic, la nimeni, dec=t la bunul Dumnezeu s\-mi dea s\n\tate [i putere de munc\. Altceva nu ne lipse[te. Pentru to]i cet\]enii acestui ora[, sunt [i voi fi aproape de d=n[ii `n permanen]\. (Meridianul, an XIV, nr. 45 (966), joi, 08 noiembrie 2012)

~ncredere `n viitor !

Reporter: ...Tot la T=rgu Frumos, [i vreau s\ pornesc de la imaginea crucii [i a sfin]ilor dintr-un anume motiv: aici am descoperit oameni care nu a[teapt\ nici de la vreun sf=nt, nici din alt\ parte ci `ncearc\ s\ se ajute ei, s\ fac\ ei, s\ realizeze din T=rgu Frumos un ora[ [i mai frumos [i foarte util. ~n fruntea acestei echipe se afl\

Vedere din ora[

42

primarul, gata s\ ne spun\ c=teva cuvinte pentru anul acesta [i trebuie s\ men]ionez c\ `n interviul anterior deja era foarte optimist, vis-a-vis de c=te se pot face `n T=rgu Frumos `n anul acesta. Domnul Ionel Vatamanu, pare cam ne`ncrez\tor `n ceea ce prive[te posibilit\]ile noastre de a-l face cunoscut p=n\ `n Australia, sau mi se pare mie? Primar: Totul este s\ fiu cunoscut [i cred c\ sunt cunoscut `n ora[ul T=rgu Frumos, m\ intereseaz\ cel mai mult, [i chiar `n jude]ul Ia[i. R: Trebuie s\ le spun telespectatorilor [i cititorilor c\ am avut o discu]ie anterioar\ `n care a]i `ncercat s\ ne spune]i c\ anul 2013 trebuie folosit la maximum. Trebuie s\ facem unele lucruri din ,,banii no[tri” sau dac\ se poate, s\ mai lu\m [i din alte p\r]i. Dumneavoastr\ a]i zis c\ v\ baza]i pe banii care vin, sau altfel? Cum ve]i face? P: Trebuie s\ ne baz\m pe bugetul local. Nu putem s\ punem mari speran]e pe Consiliul Jude]ean sau pe Guvern pentru c\ to]i se pl=ng c\ sunt probleme, buget de austeritate, deci ace[tia sunt banii pentru investi]iile `n ora[ul T=rgu Frumos dar noi avem `n derulare un `mprumut de 1 milion de euro care va fi destinat asfalt\rii celor 8 str\zi care le-am identificat `mpreun\ cu colegii mei din Consiliul local. Opt str\zi fiind str\zile care au deja canalizare. Vor fi asfaltate, trotuar, borduri. Sper\m c\ `n 10 ani nu vom mai avea de investit `n aceste 8 str\zi care le vom asfalta. R: Cam `n lungime de c=t vor fi aceste str\zi? P: Sunt `n lungime de 4,8 km. R: Dar sunt importante pentru c\ sunt centrale [i se va circula mai mult pe ele. P: Sunt importante. Investi]ia va fi f\cut\ `ntr-un cartier nou, dar este cel mai vechi cartier, p=n\ anul trecut nu a fost

43

f\cut\ nici canalizare, `ncep=nd de anul trecut este canalizare, de aceea [i facem investi]ia `n acea zon\. R: Prim\ria are datorii, a f\cut `mprumuturi? P: La sf=r[itul lui 2012 prim\ria nu mai are datorii la furnizori, nu mai are datorii la societ\]i comerciale care distribuie produse de papet\rie, tot ce trebuie la o prim\rie, la sectorul gospod\resc, plus, nu mai am datorii la societ\]i care au f\cut servicii pentru prim\rie. Venind din r=ndul oamenilor de afaceri, [tiu ce `nseamn\ datoriile `n afaceri. R: Deja trebuie s\ v\ felicit c\ nu ave]i [i alte datorii dar, apropo de aceste pl\]i pe care le-a]i f\cut, a]i `nchis sau `nc\ nu [ti]i care e balan]a? P: Balan]a pe 2012 s-a `ncasat `n procente undeva `n jur de 87%. Valoric, s-a `ncasat cu 105.000 lei mai mult dec=t ceea ce a fost prev\zut anul trecut. R: ~nseamn\ c\ i-a]i cam pus la treab\ pe func]ionarii prim\riei. P: Da. ~ntr-adev\r, este meritul lor. R: Ave]i echip\ bun\ aici? P: Da, `n momentul de fa]\ mai avem scoase la concurs 3 posturi [i echipa din prim\ria ora[ului T=rgu Frumos s-a completat. R: Cu 416 cum crede]i c\ va fi anul acesta? P: Dup\ situa]ie, realitatea ar fi s\ se `nmul]easc\ num\rul la 416. R: Acest lucru `nseamn\ c\ vorbim de un procent de s\r\cire a popula]iei. P: Sigur, dar avem echip\, toate cererile le lu\m, le stoc\m la un anumit num\r dup\ aceea intr\ `n analiz\ [i vedem cine se `ncadreaz\ `ntr-adev\r. R: La Dvs. s-a `nceput cadastrarea suprafe]elor, a caselor?

44

P: Da, s-a `nceput din 2008 – 2009, s-a lucrat `n propor]ie de 70-72%. R: ~mi pute]i spune [i ceva ce nu a]i reu[it? P: Nu am ceva s\-mi fi propus, s\-mi fi programat [i s\ nu reu[esc numai c\, chiar ast\zi vreau s\ merg `n Consiliul local s\ le fac un bilan] al tuturor investi]iilor care s-au f\cut `n cele 6 luni. Poate cet\]enii au a[teptat mai mult de la mine [i echipa din prim\rie inclusiv Consiliul local dar, datorit\ faptului c\ am c\utat s\ p\[esc `n 2013 f\r\ datorii, nu mi-am putut permite dec=t ceea ce a fost vizibil, anveloparea blocului de garsoniere, am cump\rat dou\ freze pentru c\ iar ne-a luat prin surprindere z\pada. Pentru 2013 `mi doresc la Pia]a Agroalimentar\ schimb\ri, ajust\ri, modernizare, s\ fie `nchis\ cu t=mpl\rie de aluminiu, s\ fac 2-3 spa]ii agreate de DSP [i DSVA pentru carmangerii, [i acest lucru, sincer s\ fiu, l-am preluat de la Pia]a Agroalimentar\ Piatra Neam]. Pentru sectorul gospod\resc, dac\ se va putea face un proiect pentru achizi]ionarea unor utilaje care m-ar ajuta at=t toamna dar [i iarna, ca s\ nu r\m=nem bloca]i `n z\pad\, dac\ nu, de la buget ]in mult s\ achizi]ionez un autogreder, o ma[in\ de desz\pezit cu frez\ [i s\r\ri]\, un bobcat cu [enile din cauciuc s\ pot intra pe trotuare s\ desz\pezesc [i o cistern\ pentru spa]iile verzi [i atunci c=nd vor fi c\lduri mari, s\ r\corim un pic ora[ul. La Casa de cultur\ vrem s\ facem un cinema 3D care va suplimenta Casa de cultur\ cu un etaj [i s\ mut\m biblioteca la Casa de cultur\. La o discu]ie cu colegii mei de la bibliotec\ s\ [ti]i c\ sunt cititori de carte, este p\cat s\ nu le punem la dispozi]ie spa]iu [i condi]ii optime. R: Observ u[or c\ `n calitatea Dvs. de om gospodar, sunte]i preocupat de diverse aspecte, inclusiv de infrastructur\ dar, pentru agricultur\ ave]i `n vedere ceva anume?

45

P: Pentru agricultur\... pe 10 ianuarie 2013 am avut o `nt=lnire cu domnul pre[edinte al Consiliului jude]ean la comunitatea ru[ilor lipoveni, unde d=n[ii au o societate ecoleg [i ]in s\ fie ajuta]i. Din partea mea, ca [i prim\rie le stau la dispozi]ie cu teren, cu ce vor d=n[ii numai c\ trebuie o sus]inere [i din partea Consiliului jude]ean pentru a construi un depozit frigorific s\ poat\ achizi]iona toate produsele din zon\. Domnul pre[edinte a promis c\ poate `i va sus]ine, acum s\ nu r\m=n\ promisiune. R: La modul direct, a]i vorbit cu ei, a]i `ncheiat ni[te acorduri? P: Da, cu d=n[ii avem o rela]ie bun\, discu]ia despre acest depozit este din 2008, de c=nd eram viceprimar. R: Suntem la `nceput de an. Ca via]\ personal\, ca ur\ri, noi, cei de la Meridianul [i de la tvv.ro v\ dorim s\ fi]i s\n\tos, v\ dorim s\ realiza]i [i aceste propuneri [i pe altele... Dvs. ca om, ca primar v\ sim]i]i bine, sunte]i optimist...? P: Da, chiar m\ simt foarte bine, doresc nu numai cet\]enilor din ora[ul T=rgu Frumos ci la toat\ lumea s\ fie s\n\toas\, s\ aib\ `ncredere `n for]ele proprii, s\ `n]eleag\ c\ primarul Ionel Vatamanu [i Consiliul local nu `i va dezam\gi cu nimic. Eu nu am venit la prim\rie dec=t s\ m\ g=ndesc pentru cet\]ean. R: Permite]i-mi s\ v\ urez la mul]i ani cu s\n\tate [i fericire [i cu `mplinirea tuturor dorin]elor. (Meridianul, an XV, nr. 02 (975), joi, 17 ianuarie 2013)

46

5. COMUNA ARONEANU

,,Am pentru ce lupta…"

Reporter: De comuna Aroneanu am auzit de c=nd Mihai Eminescu scria ,,Sara pe deal” privind la Bojdeuca lui Creang\ c\tre {orogari. Zi ca de prim\var\ `n mijlocul iernii, cam p\guboas\ pentru agricultur\. Aroneanu, o comun\ l=ng\ Ia[i, la o distan]\ de 4,5 km. Dumneavoastr\ purta]i o povar\ istoric\. O sim]i]i a[a, ca primar?

Benone Moruzi, primar comuna Aroneanu, jude]ul Ia[i: Vr=nd-nevr=nd, orice personaj public - [i primarii sunt ni[te personaje publice - duc o povar\, povara comunit\]ii, povara greut\]ilor individuale, chiar a oamenilor c=teodat\, pentru c\ vrei, nu vrei, te `ncarci [i cu pozitivul, [i cu negativul din comunitate.

R: C=t este de mare comuna Aroneanu? P: Ca suprafa]\ are aproximativ 3.900 ha iar ca

popula]ie, cam 3.500 locuitori `n acte. R: Elibera]i multe autoriza]ii de func]ionare, de

construire, anual? P: De la an la an, tot mai multe. R: Deci, un avantaj al comunei, care se afl\ aproape de

Ia[i [i s\ [ti]i c\ `n tot jude]ul Ia[i 3 sau 4 comune au popula]ie `n cre[tere.

47

P: Din anul 2008 p=n\ ast\zi avem `n acte, cu vreo 1.500 mai mul]i. Avem [i din Republica Moldova 300 de persoane. R: Sunte]i de profesie jurist [i m\rturisesc c\ am aflat dinainte c\ sunte]i foarte bun. Ca [i jurist, aici, la Dvs. `n comun\, e necesar\ o mai bun\ difuzare a legilor, o cunoa[tere de c\tre popula]ie, face]i ceva `n direc]ia aceasta `n mod deosebit?

P: Am o experien]\ de 14 ani `n administra]ie. Legile de fapt, sunt acele legi de bun sim]. Legile de baz\ sunt cunoscute din na[tere. Din p\cate, din ce am v\zut eu p=n\ ast\zi, legile nu sunt f\cute pentru a rezolva problemele oamenilor, ci sunt f\cute pentru a rezolva unele probleme.

R: C=te dosare la Legea 416 ave]i? P: Avem 7 dosare. R: Am un comentariu la care v\ invit s\-l relua]i. Anul

trecut, un oarecare cet\]ean a scos 1.000 kg de porumb [i a luat 1.000 lei. Anul acesta a scos 1.500 kg dar a luat numai 750 lei. Cum st\m cu agricultura?

P: Sectorul agricol la noi, este reprezentat `n mare parte de asocia]ii sau firme care lucreaz\ `n agricultur\. Dar sub aspectul acestor oameni care au preluat terenul `n arend\, e o mare problem\ pentru c\ la produc]ii mari sunt venituri mici, la produc]ii mici, venituri mici. Indiferent c=t [i cum se produce `n agricultur\, veniturile niciodat\ nu dep\[esc a[tept\rile.

R: Cum sta]i cu speran]ele de viitor la comuna Aroneanu?

P: Trag n\dejde `n continuare `n finan]\rile europene nerambursabile. Legat de proiecte [i bani, avem implementa]i undeva la 5 milioane euro [i `n derulare, `nc\ vreo 5 milioane.

R: Prim\rie nou\...?

48

P: Prim\ria va fi ultimul lucru pe care `l voi face. Prefer mai `nt=i s\-mi fac fesul [i apoi mo]ul. Prim\ria e mo]ul.

R: Cu ce procentaj a]i fost reales primar? P: Undeva la 85%. M\ v\d ca un mercenar. C=nd sunt

`n stare s\ lupt [i s\ fac ceva, e `n regul\. C=nd nu mai am gloan]e [i constat c\ nu mai am pentru ce lupta, las locul altuia s\ g\seasc\ o idee de lupt\ [i de scop dar lupta s\ fie pentru comunitate, nu personal\.

R: Aici ave]i activitate cultural\? P: Avem. Avem chiar [i un festival na]ional de poezie

,,Ioanid Romanescu”. R: Ce a]i f\cut cu ocazia s\rb\torilor de iarn\? P: Din p\cate tradi]iile s-au [ters [i `ncerc\m s\ le

repunem [i s\ le rea[ez\m. R: Am v\zut afar\, `nainte de a intra la Dvs., 2-3

cet\]eni care au intrat, au ie[it repede… ~nseamn\ c\ le-a]i rezolvat chestiunile rapid. Reu[i]i s\ v\ men]ine]i tonusul activit\]ii?

P: Am avut [i [ansa de a `ncepe lucrurile `n prim\rie de undeva de jos. ~nt=i am fost secretar [i apoi m-am implicat `n func]ia de primar. Am avut [ansa de lua lucrurile de jos, de a cur\]a, `n a[a fel `nc=t, `mi place s\ cred c\ nu mai este `ntrebare la care s\ nu mai g\sesc r\spuns.

R: Visurile primarului Benone Moruzi… P: Eu am o deviz\ dup\ care m-am ghidat de-alungul

timpului: ,,Trebuie s\ faci acolo unde e[ti, tot ce po]i cu ceea ce ai”. Eu, c=nd m-am implicat aici, [tiam ce exist\. Niciodat\ nu m-am pl=ns de un nereu[it. Am f\cut evaluarea, am constatat pe traseu, probabil c\ am gre[it undeva, mi-am asumat gre[eala [i m\ str\dui ca m\car s\ n-o repet. (Meridianul, an XVI, nr. 03 (1.027), joi, 23 ianuarie 2014)

49

6. COMUNA BAL{

Tinere]e [i `ndr\zneal\ !

Reporter: Zi de toamn\, u[or `nsorit\, la Bal[, o localitate cu rezonan]e istorice, ]in=nd cont c\ tat\l lui Mihai Eminescu a fost administratorul mo[iilor boierului Bal[. Avem `n fa]a noastr\ un primar t=n\r [i mie mi s-a p\rut foarte iute la minte. Bine v-am g\sit, domnule primar ! Fi]i bun [i

prezenta]i-v\. Constantin Cibotaru, primar comuna Bal[, jude]ul Ia[i: M\ numesc Constantin Cibotaru, fac parte din Partidul Social Democrat, am candidat sub sigla USL [i oamenii mi-au dat `ncredere. Am reu[it s\ iau mandatul exact cum se a[teptau [i o parte din cet\]eni, dar [i eu, sincer. R: C=te sate are comuna Bal[ ? P: Comuna Bal[ este format\ din 3 sate: Bal[, Boureni [i Coasta M\gurii. R: Mi-a pl\cut biserica veche pe care o ave]i. Cred c\ este monument istoric, e impun\toare. P: Desigur, este o biseric\ foarte `nc\p\toare, foarte mare, este construit\, b\nuiesc, de vreo 150-200 de ani [i de la an la an se tot modernizeaz\. R: Am v\zut c\ a]i f\cut o gr\din\ de var\ pe un teren mai... altfel. Mi s-a p\rut c\ e teren ml\[tinos, inundabil, dar a]i pus pomi, ave]i un desen foarte interesant, ave]i l\mpi fotovoltaice. Era necesar pentru comun\?

50

P: Desigur, aici a]i atins o problem\ foarte sensibil\. ~ntr-adev\r, nu s-a f\cut `n mandatul meu, chiar de a[ fi avut posibilitate s\ fac un asemenea parc, ar fi fost cu totul `n alt\ parte, nu a[ fi ales acea loca]ie care se [tie c\ este predispus\ inunda]iilor, [i, mai mult de at=t, s-au consumat ni[te bani foarte, foarte mul]i, pentru un asemenea parc. Valoarea total\ ar fi undeva la 9 miliarde, 150 milioane lei vechi. ~ntr-adev\r, nu aceasta era prioritatea comunei. Priorit\]ile erau de fapt altele. Erau str\zile, [an]urile, cu totul altele dar dac\ s-a f\cut, acum trebuie `ntre]inut. Eu cred c\ a[ mai avea de muncit, adic\ s\ duc cel pu]in cota, un pic mai sus fa]\ de cum este acum. R: A]i fost ales cu un procentaj bun. Ce le-a]i promis oamenilor c\ ve]i face `n mandatul Dvs.? P: Am fost ales cu un procent de 55%, campania mea s-a bazat pe sinceritate, oamenii [tiu c\ tot ceea ce le-am spus voi face. Dac\ ar fi s\ r\m=n\ un punct, dou\ din platforma mea, s\ nu-l pot face, cu siguran]\ se va reg\si `n mandatul urm\tor. Le-am spus oamenilor ceea ce am g=ndit [i cum voi proceda `n continuare. Le-am promis dispensar, ne-am apucat s\-l construim. Le-am promis str\zi pietruite, d\m drumul la treab\. R: Deci a]i dus deja ni[te cantit\]i de pietri[ pe uli]e. P: Desigur! La {coala Bal[, imediat dup\ alegeri am `nceput s\ beton\m, s\ facem ceea ce se degradase `n timp [i nu se luaser\ m\suri. Cu pu]inii bani pe care `i avem, `ncerc\m s\-i gestion\m `n a[a fel `nc=t s\ atingem fiecare punct c=te un pic.

Biserica Boureni

51

R: C=]i oameni ave]i la 416? P: La 416 avem aproximativ 20 de persoane. De fapt ar fi vreo 30 dar apte de munc\ ar fi vreo 5-6. R: Deci, ave]i o comun\ de oameni gospodari? P: Da. R: Seceta i-a afectat anul acesta? P: Desigur, `n cea mai mare parte agricultura. R: Ave]i ape care s\ sus]in\ gr\dini de zarzavat, alte amenaj\ri? P: Nu, avem doar un r=u dar [i acela vine de la comuna `nvecinat\ [i p=n\ ajunge la noi, este oprit\, este deja folosit\. R: Cu ce probleme se confrunt\ primarul, ast\zi? P: Dac\ ar fi s\ spunem cu ce probleme ne confrunt\m... Sunt foarte multe probleme dar `ncerc\m s\ nu ne pl=ngem ci s\ le rezolv\m etap\ cu etap\. R: ~n leg\tur\ cu veniturile comunei, ale prim\riei, Dvs. ave]i surse suplimentare de venit, ave]i t=rg, ave]i grup gospod\resc, ave]i ceva care s\ v\ mai aduc\ la buget ni[te bani? P: Acest lucru `mi propun `n ace[ti 4 ani de zile. S\ aduc investitori, dac\ nu, s\ putem expanda bugetul local prin venirea unor investitori. La ora actual\ avem 2-3 societ\]i care sunt mai m\ri[oare dar sunt cu venituri foarte mici, [i agen]i economici, magazine, baruri... R: Ave]i o popula]ie [colar\ care s\ justifice investi]ii `n construc]ii [i alte [coli? Cum sta]i cu popula]ia [colar\? P: Este un num\r mare, ridicat, se justific\ investi]iile. R: Din punct de vedere cultural... C\min ave]i? P: Nu avem. Mi-am propus s\ fac C\min cultural dar vom vedea pe ce fonduri. R: Se apropie s\rb\torile de iarn\. Ve]i face festivalul s\rb\torilor de iarn\ la prim\rie?

52

P: Nu s-a f\cut p=n\ acum. ~mi propun s\ fac. R: De exemplu, acum vreo 50 de ani la Boureni, noi am f\cut ni[te cercet\ri [i erau ni[te forma]ii ample. Presupun c\ v\ propune]i s\ `ncuraja]i tradi]iile, obiceiurile [.a.m.d. P: Desigur. De s\rb\tori se mai obi[nuia s\ particip\m la diverse spectacole cum ar fi la Vatra Dornei, T=rgu Frumos cu grupuri de elevi cu tradi]ionalul Cerb. Noi `ncerc\m `n continuare s\ men]inem aceast\ tradi]ie. R: Pe cine sus]ine]i `n campania electoral\? P: Evident c\ voi sus]ine oamenii care m-au sus]inut [i pe mine la alegerile locale. Aici sunt doi oameni foarte importan]i care au fost cu efect asupra popula]iei, [i anume, domnul deputat Mocanu Vasile, la Camera Deputa]ilor [i domnul senator Sorin Laz\r pentru Senat. R: Un cuv=nt al primarului, de `ncheiere, pentru cet\]eni, pentru cei pleca]i... P: Le transmit mult\ s\n\tate, s\ fie convin[i c\ cei care au r\mas acas\ au f\cut o alegere foarte bun\ c\ m-au votat [i m-au sus]inut [i-i a[tept cu ner\bdare s\ vin\ acas\ ca s\ putem s\rb\tori trecerea anului `mpreun\. R: Vom fi al\turi de Dvs. (Meridianul, an XIV, nr. 46 (967), joi, 15 noiembrie 2012)

{coala General\ Boureni

53

7. COMUNA B|L}A}I

Prins `n hora viitorului…

Reporter: Suntem la B\l]a]i, undeva foarte aproape de T=rgu Frumos, dar o comun\ tare dichisit\. Bun\ ziua [i la mul]i ani! Acum suntem la `nceput de an [i chiar m-a[ bucura s\ ne povesti]i cam care sunt g=ndurile de dup\ s\rb\tori ale primarului.

Vasile A[tefanei, primar comuna B\l]a]i, jude]ul Ia[i: G=ndurile de dup\ s\rb\tori sunt acelea[i, ca [i `n perioada s\rb\torilor [i `nainte de s\rb\tori. Dorin]a de a face o administra]ie corect\, transparent\, s\ le oferim oamenilor servicii publice c=t mai bune, c=t mai apropiate de ei [i s\ le aducem proiecte [i fonduri europene `n special, c=t mai multe. S\ le ridic\m standardul de via]\, s\ `ncerc\m s\ le mic[or\m diferen]a `ntre satul rom=nesc [i satul european.

R: Am v\zut c\ v-a]i urbanizat, ave]i aici `nf\]i[are de localitate nu numai bine gospod\rit\ - o fi [i meritul primarului cumva - dar e curat\, aerisit\... deci, v-a]i urbanizat deja.

P: Nu-mi place cuv=ntul urbanizat, vrem s\ r\m=nem rurali dar vrem s\ r\m=nem printre cei din frunte. Am fost, suntem [i sper s\ r\m=nem printre comunele frunta[e ale jude]ului Ia[i [i dac\ vre]i, [i la nivel na]ional. Avem diplome, avem merite recunoscute, am participat la tot felul de

54

concursuri na]ionale cu proiectele care le-am derulat [i vrem s\ r\m=nem [i `n anul 2014, [i `n urm\torii tot la fel.

R: Dac\ ne referim `n special, la sectorul cultur\, v\ convine?

P: Pe plan local da, dar nu sunt mul]umit. ~mi convine, am toate p=rghiile la `ndem=n\, am toat\ libertatea dar nu pot s\ fac fa]\. Deocamdat\ sunt singur pe latura aceasta, mi-ar mai trebui ni[te ajutoare [i voi `ncerca s\ mi le apropii ca s\ m\ dezvolt mult mai bine pe plan cultural. De[i, stau bine. Adic\, am 6 ani de c=nd am organizat Ziua comunei B\l]a]i, din 2008, c=nd am venit la prim\rie, pentru prima dat\ am ini]iat [i avem `n fiecare an un festival destul de important, se nume[te Ziua comunei B\l]a]i. Pe acest criteriu am ob]inut fonduri europene [i ne-am dotat cu o scen\ de 100 mp, corturi, mese, scaune, generator electric, camer\ foto [i video profesional\, video proiector, ecran panoramic, toate aceste dot\ri, pe bani europeni [i nu ne oprim aici. Avem acum un proiect nou depus pentru achizi]ia a 24 de costume populare, vreau s\ formez un ansamblu folcloric de dansuri populare cu specific `n zona B\l]a]i [i `mprejurimi. Adic\, aceste lucruri merg foarte bine. Am organizat festivaluri de obiceiuri de iarn\ la T\t\ra[i [i la noi `n comun\. Avem cu ce ne m=ndri. Avem tineri deosebi]i, dornici de a duce mai departe tradi]ia `ns\ trebuie ca eu s\ m\ implic mai mult. Pentru c\ dac\ nu vii cu puterea exemplului personal, e greu s\ le impui oamenilor altceva. Oamenii te urmeaz\ [i fac ce le spune primarul `n momentul c=nd v\d c\ el este acolo, `n fruntea lor.

R: Suntem aproape de Prim\ria

55

mijlocul lui ianuarie. Spune]i-mi v\ rog, `n luna ianuarie [i `n imediata apropiere a acestei date, cam ce inten]iona]i s\ mai face]i?

P: Avem multe de f\cut. Ca [i priorit\]i, ca [i proiecte, am `n vedere construirea unui Centru de zi pentru copii cu probleme sociale. Am contractul de finan]are semnat cu Ministerul Muncii [i Protec]iei Sociale [i la finele anului 2014 trebuie s\ fie gata. E o investi]ie de 120.000 euro unde copii cu probleme sociale, cu p\rin]i pleca]i, vor `nv\]a, vor merge dup\ orele de curs, unii vor [i `nnopta aici. Vor fi toate condi]iile. Mai nou, `n calitate de pre[edinte al unui GAL din zon\, am accesat un proiect de 150.000 euro pentru asfaltarea unui kilometru de drum `n satul B\l]a]i, compus din dou\ sectoare de drum.

R: M\ bucur mult c\ ave]i ce spune, sunte]i un interlocutor pl\cut, ave]i deja fixat `n minte ce trebuie s\ face]i. Acesta este un mare lucru. V\ mul]umesc pentru interviu [i v\ doresc s\ v\ realiza]i [i Dvs. ca familie, [i oamenii Dvs. din prim\rie dar [i ca visuri pentru c\ sunte]i dintre acei care trec din vis la practic\ [i m\ bucur. (Meridianul, an XVI, nr. 02 (1.026), joi, 16 ianuarie 2014)

To]i oamenii se aseam\n\ prin cuvinte, numai faptele

`i deosebesc. Moliere

56

8. COMUNA B#RNOVA

,,G@ndul meu se `ndreapt\

c\tre oameni !"

Reporter: ... O zi frumoas\, am venit `ntr-o localitate la fel de frumoas\ numit\ B=rnova. ~nt=mplarea face c\ primarul acestei comune ne-a primit bine, frumos [i cu z=mbetul pe buze. Domnule primar, ca prieteni ai Dvs., vrem s\ [tim ce mai face primarul de B=rnova.

Gheorghe Cazacu, primar comuna B=rnova, jude]ul Ia[i: Bun\ ziua! Sunt primar de 3 luni la B=rnova, am venit cu g=nduri m\re]e, B=rnova este o comun\ deosebit\, a[ezat\ `ntr-un loc geografic deosebit, pitoresc, un relief variat, la 7 km de municipiul Ia[i, [i, sigur c\ g=ndurile mele se `ndreapt\, `n primul r=nd c\tre oameni, c\tre cet\]enii acestei comune. R: Altfel spus, de aceea a]i venit la prim\rie, s\ v\ pune]i `n slujba oamenilor. P: G=ndurile mele se `ndreapt\ spre o amenajare a comunei, pe principii moderne. ~n primul r=nd vreau s\ respect promisiunile din campania electoral\. Ca s\ ajung aici, am purtat discu]ii cu cet\]enii [i am `n]eles dolean]ele dumnealor `n fiecare sat. ~n primul r=nd este infrastructura. Mai exist\ sate `n comuna noastr\ care au drumuri proaste. Deja, `n aceast\ perioad\ parcurs\ p=n\ acum am adus 2.000 metri cubi de piatr\, deja am `mpr\[tiat-o `n 4 sate: `n satul

57

Todirel, Cercu, Vi[an [i urmeaz\ s\ amenaj\m [i drumurile din satul B=rnova. Referitor la [oseaua Ia[i - B=rnova, `ntr-adev\r, aici este o problem\ mai veche, [oseaua este deficitar\ dar av=nd `n vedere c\ imediat vom `ncepe lucr\rile de canalizare `n satele comunei, aceast\ [osea va fi `n primul r=nd spart\ pe o anumit\ por]iune, ca cei care efectueaz\ lucr\rile de canalizare s\ duc\ la bun sf=r[it lucrarea. R: Aduc]iune de ap\ ave]i? P: Apa este adus\ deja `n comun\, deja am dus-o `n toate satele, este o lucrare mai veche, nu este meritul meu, [i canalizarea este un proiect c=[tigat [i lucr\rile vor `ncepe c=t de cur=nd. Imediat dup\ canalizare, vom trece la amenajarea [oselei Ia[i - B=rnova. Este un drum jude]ean. R: Ave]i proiecte europene? P: Sigur c\ da. Noi facem parte dintr-un GAL. Sunt vreo 10 comune `n acest GAL, printre care [i comuna B=rnova. Deja, `n prim\ faz\, ob]inem 80.000 euro [i cu ace[ti bani vom construi o gr\dini]\ `n satul Vi[an, pentru c\ acolo nu este gr\dini]\. Deja, am ob]inut locul pentru gr\dini]\, s-a g\sit un om de bun\ credin]\ [i a donat prim\riei 1.200 metri p\tra]i. R: Ca [i realit\]i sau visuri, ce vre]i s\ mai face]i? P: Visul cel mai mare este amenajarea drumurilor comunale, apa s\ fie la `ndem=na tuturor, gazul de asemenea, [coli sunt deja `n comun\, [coli frumoase, construite tot cu fonduri europene, `n toate satele avem [coli noi.

Prim\ria

58

R: Ave]i vreun fel de probleme cu popula]ia migratorie, adic\ cei din Ia[i care au vile aici? E construc]ie [i at=t. Cu Dvs. au mai pu]ine rela]ii. E o problem\ cu ei? P: N-a[ putea spune c\ este o problem\. Dat fiind c\ aceast\ comun\ este special\, mai aparte, ca [i farmec, foarte mul]i ie[eni au venit s\-[i construiasc\ case de vacan]\ [i chiar vile pe teritoriul comunei noastre. E adev\rat c\ dumnealor vin doar `n week-end sau la s\rb\tori, petrec [i pleac\. R: Am v\zut c=teva case mai s\race pe aici. C=]i ave]i la 416? P: Sunt pu]ini, p=n\ `n 10 oameni. R: Popula]ia acestei comune, cu cei care mai vin de la Ia[i, este asigurat\ cu locul de munc\. P: Da. Comuna fiind aproape de ora[, majoritatea merg [i lucreaz\ `n Ia[i iar al]ii lucreaz\ terenurile. R: Ave]i o localitate de un pitoresc aparte. P: ~ntr-adev\r! B=rnova fiind de un pitoresc special, ne g=ndim s\ dezvolt\m agroturismul [i am luat deja leg\tura cu oameni interesa]i care vor construi anumite pensiuni [i `ncet, `ncet s\ dezvolt\m aceast\ latur\ pentru c\ s-ar preta extraordinar de bine la condi]iile [i la relieful comunei noastre. Ne g=ndim la o p=rtie de schi [i suntem convin[i c\ vom atrage turi[tii. R: Ce alte probleme mai ave]i pe agenda Dvs. de lucru? P: G=ndul meu se `ndreapt\ c\tre oameni, s\ simt\ omul c\ nu ocup locul degeaba aici `n fruntea ob[tei. M\ intereseaz\ M\n\stirea B=rnova pentru c\ este pu]in `n paragin\. Este un monument istoric. Voi face demersuri la culte, pentru a vedea cum reu[im s\ dezvolt\m [i s\ schimb\m fa]a acestei m\n\stiri. Este p\cat. M\n\stirea B=rnova este doar la 7 km de municipiul Ia[i [i nu arat\ a[a cum ar trebui s\ arate o m\n\stire. M\ g=ndesc [i la tineri. Tineretul este

59

schimbul nostru de m=ine [i trebuie s\ le creem condi]ii. Avem activit\]i `n cadrul C\minului cultural, avem o baz\ sportiv\ chiar l=ng\ prim\rie, prin grija domnului viceprimar Acatrinei Florin avem o echip\ de fotbal care ne onoreaz\ `n campionatul jude]ean, suntem chiar printre primele clasate. R: Un cuv=nt pentru cititorii ziarului Meridianul. P: Pentru cei departe de ]ar\, s\ aib\ `ncredere c\ `ntr-o bun\ zi se vor `ntoarce acas\ [i vor g\si condi]ii bune [i aici. (Meridianul, an XIV, nr. 45 (966), joi, 08 noiembrie 2012)

Cu g@ndul la viitor !

Reporter: Bun\ diminea]a! Primarul comunei B=rnova este un gospodar. Pute]i s\ sus]ine]i acest lucru, pentru c\ a[a v\ prive[te lumea? Primar: Bun\ diminea]a! Eu sunt primar doar de 6 luni [i, `ntr-adev\r am g=nduri m\re]e pentru B=rnova, ne g=ndim s\ moderniz\m comuna, s\ aducem `n comun\ un standard de via]\ `nalt, civilizat, la nivelul a[tept\rilor oamenilor. R: E o comun\ nea[teptat de frumoas\, situat\ pe coaste de dealuri [i are [i lac, ce-i drept cam secat acum, are [i stadion, e destul de bine organizat\ dar cred eu, dac\ vorbi]i de standarde, v\ g=ndi]i [i la altceva. Spre exemplu? P: Ne g=ndim, `n primul r=nd, s\ dezvolt\m infrastructura care sufer\ pu]in `n acest moment, m\ g=ndesc la Drumul Jude]ean Ia[i - B=rnova care trebuie neap\rat modernizat [i a[ezat la parametri normali, dar p=n\ atunci, trebuie s\ venim cu canalizarea, [i drumul o s\ fie pu]in spart pentru c\ aceast\ lucrare impune spargerea drumurilor [i dup\ aceea ne vom ocupa de el. Avem proiectul deja, trebuie s\ `nceap\ lucr\rile `n prim\var\. Este totul preg\tit.

60

R: Am v\zut c\ nu a]i avut uli]e `nz\pezite. Cum a]i procedat, c\ al]ii au r\mas bloca]i? P: La acest capitol, de[i iarna ne-a luat pu]in prin surprindere, am reu[it s\ facem fa]\ printr-o organizare minu]ioas\ [i la timp. Am folosit tractorul propriu din dotarea prim\riei [i am mai f\cut contracte de `nchiriere cu c=teva tractoare din sat [i ne-am descurcat de minune `n acest sens. R: Deci, nu a]i avut probleme cu eliberarea drumurilor, nici `n satele componente. P: Nu am avut, pentru c\ b\ie]ii cu tractoarele au efectuat lucr\ri non-stop. R: Totu[i, ei au vreo vin\ la starea drumurilor care sunt cam deteriorate? P: Perioada de iarn\ este una dificil\, at=t `nghe]ul, c=t [i dezghe]ul, ploile, ninsorile, toate acestea sunt factori care contribuie din plin la deteriorarea covorului asfaltic [i de aici apar imediat gropile, apar necazurile [i nemul]umirile [oferilor. C=nd am spus c\ voi face multe altele, m-am g=ndit la condi]iile strict necesare ale omului. Omul trebuie s\ se simt\ bine. Trebuie s\ aib\ drumul bun, trebuie s\ aib\ curentul electric, trebuie s\ aib\ apa curent\, gazul [i av=nd toate aceste condi]ii, via]a lui `ncepe s\ fie una schimbat\, una bun\. R: Cu gazul cum sta]i? P: Gazul este adus `n comuna noastr\, `n propor]ie de 50-60% dar urmeaz\ s\ facem extinderi de re]ele de gaz. R: Este adev\rat c\ v-a adus locuin]e noi, ale ie[enilor, c\ `ntre B=rnova [i Ia[i sunt doar c=]iva kilometri? P: Este adev\rat, gazul este una din condi]iile principale pentru atragerea oamenilor care vor s\ construiasc\ `n zona noastr\. C=nd omul vede c\ are gazul, are asfaltul, are

61

curentul [i apa, el vine [i construie[te pentru c\ are condi]iile `ndeplinite. R: Eu sunt mirat c\ la num\rul de locuin]e existente acum 15-20 de ani, cam de dou\ ori pe at=t s-au construit locuin]e sau case noi. E un avantaj? P: Este foarte adev\rat acest lucru. Ie[enii au venit `ntr-un num\r foarte mare dup\ Revolu]ie [i au construit masiv `n comuna B=rnova. ~n primul r=nd datorit\ pozi]iei geografice a comunei. Este o comun\ splendid\ cu un relief deosebit [i oamenii au fost atra[i de pozi]ia frumoas\ a comunei. Acum, privind latura cealalt\, dac\ este benefic sau nu pentru comun\, pentru noi b=rnovenii, a[ spune c\ da pentru c\ au venit oameni importan]i din Ia[i, sunt medici, judec\tori, profesori, din toate categoriile sociale care, la r=ndul dumnealor pun um\rul la nevoie, `n sprijinul comunit\]ii. Contribuie [i la nivelul cultural... R: Spre deosebire de multe alte sate, n-am v\zut case d\r\p\nate, vechi, ur=te. Care ar fi explica]ia? P: Explica]ia este c\ b=rnovenii sunt oameni ambi]io[i [i gospodari. Sunt pu]ine cazuri s\ vezi `n B=rnova oameni consumatori de alcool `n exces, sunt oameni care [tiu ce vor. R: Prim\ria Dvs. are o pozi]ie foarte bun\. E ca o vil\. V-ar mai trebui sistem de supraveghere a comunei, cum au

unii primari? P: Da, deja noi lucr\m `n acest sens. Am contactat deja o firm\ [i vom amenaja camere de luat vederi pe toate intersec]iile din comun\, toate satele [i `n special la obiectivele importante din

M\n\stirea B=rnova

62

comun\: [coli, magazine, biserici, etc. R: Motiva]i. P: Este bine s\ fie amplasate aceste camere pentru c\ noi, `n felul acesta avem o imagine complet\, `n cazul apari]iei, s\ zicem, unor infractori pe teritoriul comunei noastre. Nu neap\rat b=rnoveni, pot veni [i din alte localit\]i, Ia[iul fiind foarte aproape. R: Domnule primar, v-am `ntrebat de Legea 416 [i a]i zis c\ doar vreo c=]iva cet\]eni sunt aici. E o motiva]ie anume, e aplicarea prea strict\ a criteriilor, de ce ave]i a[a de pu]ini la Legea 416? P: B=rnova fiind o comun\ foarte aproape de Ia[i, majoritatea au de lucru, sunt oameni gospodari care au gospod\rii bune, au animale, au terenuri... R: ~n cazul acesta sunt mai pu]ine probleme la prim\rie? P: Sunt mai pu]ine din acest punct de vedere. R: Am v\zut c\ ave]i un teren de fotbal. P: ~ntr-adev\r, avem un teren de fotbal, avem [i o echip\ de fotbal care ne reprezint\ `n Divizia jude]ean\. B\ie]ii sunt califica]i pe locuri frunta[e `n sezonul de toamn\, urmeaz\ sezonul care va veni, cel de prim\var\. R: Ni[te fonduri ale prim\riei se pot aloca pentru sport? P: Aprob\m fonduri pentru transport, pentru plata arbitrilor... R: Dvs. v\ duce]i la meci? P: Absolut. Nu lipsesc, chiar [i `n deplasare merg cu echipa. R: Se mai fac [i alte sporturi `n B=rnova? P: Da, se mai organizeaz\ la C\minul cultural un campionat de tenis de mas\... [ah, table, remi...

63

R: V-a]i pus problema s\ face]i un c\min (club) de zi aici, cum au f\cut cei de la B\l]a]i, de exemplu? P: Da, ne g=ndim [i la acest lucru, `n func]ie de banii [i de bugetul care va fi pe viitor, ne vom g=ndi [i la acest lucru, s\-l realiz\m. R: A]i p\[it `n 2013. Care e principalul g=nd al primarului pentru acest an? P: Sigur, m\ g=ndesc [i la alte obiective `n afar\ de cele spuse anterior. {colile sunt majoritatea noi, sunt puse la punct, exist\ un colectiv de cadre didactice foarte bun, un director care se preocup\ `ndeaproape de sistemul de `nv\]\m=nt [i nu sunt probleme din acest punct de vedere.

R: La un interviu anterior, am men]ionat construirea unei p=rtii de schi sau alte sporturi de iarn\. P: ~mi amintesc. Nu sc\p\m din vedere nici aceast\ problem\. ~n func]ie de demersurile pe care le vom face, de proiectele pe care le vom ob]ine, pentru c\ aici este vorba de sume mari de bani, sper\m s\ reu[im. Deja colabor\m cu o doamn\ director care se ocup\ cu proiectele europene [i sper\m s\ ob]inem aceste fonduri pentru `nfiin]area unei p=rtii de schi. (Meridianul, an XV, nr. 02 (975), joi, 17 ianuarie 2013)

Valen]e, visuri, realit\]i !

Reporter: Bun\ ziua, domnule primar! P\stori]i o comun\ cu poten]ial turistic, o comun\ bogat\, `n coasta Ia[iului.

Primar: Ave]i dreptate, B=rnova este o comun\ de un pitoresc deosebit, o comun\ frumoas\, cu un relief variat, care a atras [i atrage mereu turi[ti, oameni care `ndr\gesc aceste locuri [i atunci c=nd vin, mul]i din ei chiar nu mai pleac\.

64

R: Cam c=te case noi ave]i `n ultimul an? Cam c=te autoriza]ii a]i dat?

P: ~n ultimul an, `n jur de 50. Este o cre[tere spectaculoas\ [i continu\.

R: Vorbeam de turism. R\m=ne p=rtia de schi, ca [i vis m\car?

P: ~n discu]ia anterioar\, `ntr-adev\r, am pomenit de p=rtia de schi, r\m=ne `n continuare un vis al nostru, dar, cu siguran]\ nu va r\m=ne la acest nivel, de vis, ci sper\m s\ o punem `n practic\ `n mod cert. A[tept\m fonduri europene, deci, printr-un proiect amplu, cred c\ vom rezolva aceast\ problem\.

R: Echipa de fotbal, tot prim\ria o ]ine? P: ~ntr-adev\r, avem o echip\ de fotbal, o echip\

`ntre]inut\ cu bani din fondurile prim\riei, de care se ocup\ domnul viceprimar Acatrinei Florin, avem rezultate buni[oare, chiar spre bune [i ne m=ndrim c\ exist\ spectacol fotbalistic [i la noi `n comun\ [i mi[care sportiv\.

R: Vis-a-vis de fondurile pe care le ave]i, `ntre]ine]i fotbal, ave]i drumuri buni[oare, a]i f\cut conducta de ap\, a]i dat-o `n folosin]\, canalizare... dar ce face]i aici, `n fa]a prim\riei?

P: Aici, `n fa]a prim\riei, inten]ion\m s\ amenaj\m un parc de agrement pentru tineri, b\tr=ni. Avem [i 5 b\rci `n dotare [i sper\m s\ complet\m num\rul lor.

R: Cum v\ descurca]i cu banii? P: Este un subiect mai sensibil dar, din fondurile

proprii, practic, `ncerc\m s\ rezolv\m toate aceste probleme. Ajutoare din exterior deocamdat\ nu am primit. Avem promisiuni.

R: Care e prima investi]ie care crede]i c\ o realiza]i p=n\ la sf=r[itul anului?

65

P: Avem extinderea de ap\ [i gaz la care deja suntem `n plin\ ac]iune.

R: Deci, la banii pe care `i ave]i, `i chibzui]i, vre]i s\ face]i o gr\mad\ de lucruri p=n\ la 1 ianuarie 2014 printre care [i Festivalul obiceiurilor?

P: Absolut. Deja, la noi este tradi]ie. Va fi de Anul Nou, pe 31 decembrie.

R: V\ mul]umesc pentru informa]ii [i pentru bun\voin]a de a ne acorda interviul. (Meridianul, an XV, nr. 45 (1.018), joi, 14 noiembrie 2013)

F\r\ un conduc\tor ales de bun\voie, c\ruia oamenii i

se supun de bun\voie, se ajunge la dezordine [i tiranie. Platon

Cu abilitate se poate ini]ia orice, dar nu se poate face

totul. Napoleon

66

9. COMUNA BELCE{TI

Pasiune, realit\]i [i visuri !

Reporter: Eu cred c\ mai `nt=i trebuie s\ ar\t\m tricolorul pentru c\ r\m=nem adev\ra]i rom=ni. Am ajuns la Belce[ti, o comun\ pe care nu am mai v\zut-o de 50 de ani. Am ajuns seara, deci e lini[te `n prim\rie [i iat\, `l privesc cu pl\cere pe primarul acestei localit\]i...

C=nd am auzit c\ a]i fost [eful unei asocia]ii cooperatiste, deja m-am g=ndit c\ ave]i mul]i ani de conducere dar a]i mai fost [i `n diverse munci de r\spundere la nivelul jude]ului Ia[i. V\ considera]i un om `mplinit? Constantin Ciob\ni]\, primar comuna Belce[ti, jude]ul Ia[i: Da, sunt `mplinit `n via]a familial\, sunt `mplinit `n plan profesional iar la momentul de fa]\ `mi completez via]a, s\ fac ceva pentru comunitate. R: Dac\ ave]i astfel de drumuri, e greu tare, s\ face]i. P: Lua]i `n calcul c\ sunt la `nceput de mandat. Starea de fapt este mo[tenit\. Suport consecin]ele [i a[ vrea s\ nu intru `n detalii `n leg\tur\ cu rela]iile mele cu institu]iile care sunt responsabile de drumuri [i care, `n momentul `n care deschid u[a, al doilea cuv=nt dup\ ,,bun\ ziua” este ,,drum”, drum Belce[ti – Cotnari. R: Spun cititorilor c\ din ce am discutat `nainte, respectuos m\ adresez unui om ajuns `n fruntea unei comune care prezint\ atribute de civiliza]ie, de urbanism, o comun\

67

`ns\, foarte grea datorit\ acestei st\ri a infrastructurii. Dar, a]i `nceput deja s\ face]i c=te ceva. Vre]i s\ enumera]i cam ce a]i f\cut p=n\ `n prezent, de c=nd a]i fost ales primar? P: Mai `nt=i am f\cut tot ce mi-a stat `n putin]\ ca imaginea prim\riei s\ fie `mbun\t\]it\ `n rela]ia cu cet\]eanul. De la comportamentul meu p=n\ la ultimul func]ionar, angajat [i colaborator al meu, prim\ria s\ se reg\seasc\ `n fruntea institu]iilor care sunt [i func]ioneaz\ `ntr-o societate, p=n\ [i la educativ, apoi o colaborare fireasc\ cu celelalte institu]ii care func]ioneaz\ pe raza comunit\]ii: [coal\, biseric\, centru de s\n\tate, ordine public\ [i nu `n ultimul r=nd, o colaborare bun\ cu agen]ii economici care `[i desf\[oar\ activitatea pe raza comunei. Avem o diversitate de agen]i economici care, din momentul instal\rii mele la prim\ria Belce[ti, au `n]eles c\ [tiu unde este prim\ria. R: De ce trebuie s\ [tie [i agen]ii economici unde este prim\ria? P: Indiferent de activitate, profil, e o inevitabil\ simbioz\ `ntre ei [i administra]ia public\. R: Din cauza impozitelor sau au nevoie de prim\rie pentru ceva anume? P: {i din cauza impozitelor dar au nevoie de punctul de sprijin pentru care `[i desf\[oar\ activitatea pe raza comunit\]ii. R: ~n cazul acesta sta]i bine cu veniturile prim\riei. P: Nu pot s\ spun, pentru c\ timpul este prea scurt de c=nd sunt la prim\rie, dar vreau s\ v\ spun c\ vreau s\-i conving c\ `mpreun\ putem s\ refacem imaginea comunit\]ii `n sensul bun [i normal. Adic\, prin presta]iile lor, prin colaborarea cu institu]ia prim\riei, bun\starea comunit\]ii s\ creasc\.

68

R: ~mi este indiferent c\ sunte]i de o anume culoare politic\ [i `n discu]ia preliminar\ mi-a]i spus c\ p=n\ la urm\ conteaz\ personalitatea omului [i disponibilitatea de a-[i servi concet\]enii. V\ p\stra]i ideea aceasta? P: Da. Vreau ca experien]a, buna inten]ie [i originea mea s\ fie condi]ia pentru ca via]a `n Belce[ti s\ se desf\[oare firesc. Am destule motive. R: Pentru `mbun\t\]irea vie]ii cet\]enilor, ce crede]i c\ ar trebui f\cut? Mai `nt=i, la 416 c=]i oameni ave]i? P: S-a mic[orat num\rul. Cei care mai `ndeplinesc condi]iile standard sunt solidar cu ei pentru c\ aceasta este societatea. Dar, a[ prefera s\ pot crea locuri de munc\. R: Mi-a]i spus c\ sunte]i expert `n ob]inerea fondurilor europene. A]i pornit deja c\tre proiecte aplicate comunei? P: Nu m\ hazardez s\ folosesc expresii care nu le st\p=nesc. Am c\utat s\ preiau de acolo de unde am g\sit situa]ia [i starea de fapt `n angajarea prim\riei `n rela]ia cu absorb]ia fondurilor. Din aproape `n aproape am obliga]ia s\ fac documenta]ii specifice la timpul prezent [i care vin `n suport pentru a vorbi de accesare de fonduri indiferent de natura lor guvernamental\. M\ intereseaz\ [i m\ documentez s\ fiu la timpul la care func]ioneaz\ o m\sur\ sau este o finan]are `n derulare pe care pot s\ o accesez, s\ fiu la momentul potrivit acolo unde trebuie cu documenta]ia specific\. R: C=nd crede]i c\ se vor vedea primele rezultate ale acestor idei ale Dvs.? P: Dup\ mine, am o expresie plastic\, `n 24 de ore a[ vrea s\ fac comunitatea mea s\ fie func]ional\ pe toate serviciile. Realitatea m\ oblig\ s\ le cunosc c=t timp trebuie s\ le iau `n ecua]ie, timpul, preg\tirea [i documenta]iile specifice.

69

R: Am `n]eles [i sper c\ `n]eleg [i cititorii no[tri. Comuna Belce[ti `nsumeaz\ nu numai popula]ia comunei ci vin [i al]ii din alte sate, din alte comune, la t=rg, la magazine (aici ave]i ni[te magazine frumoase) [i cam ce popula]ie ar fi arondat\ acestei prim\rii? P: Experien]a [i r\d\cina pe care mi-o respect, belce[tean fiind, ]inta mea este ca Belce[tiul s\ fie un centru zonal. {i pentru acest lucru am s\ depun toate eforturile ca pentru a ajunge la centrul jude]ean, adic\ la Ia[i, s\ nu fie nevoie ca cet\]eanul din Belce[ti s\ beneficieze de servicii care sunt cu sediul `n H=rl\u. Vreau pe raza comunit\]ii Belce[ti s\ func]ioneze tot ce `nseamn\ servicii administrative, servicii publice [i, eventual, serviciile unor agen]i economici care s\ fac\ imagine normal\ locuitorilor din alte localit\]i cu care ne `nconjur\m [i, una peste alta s\ creez atmosfera c\ suntem un centru zonal. R: C=ndva am f\cut cercet\ri la Belce[ti de etnografie [i folclor. Dvs., cum `ncuraja]i acest lucru? P: Este un capitol chiar foarte sensibil. Am descoperit cu pl\cere la serb\rile Belce[tiului la 26 august resursele pe fond ale comunit\]ii. Vreau s\ le pun `n valoare pe toate segmentele, de la conservarea tradi]iilor [i p=n\ la sprijinirea valorilor din lumea copiilor. Am dat premii la peste 120 de copii merituo[i, `n cadrul serb\rilor de atunci. Am mo[tenit ni[te servicii culturale care pot fi perfec]ionate [i cred c\ `ntr-o perioad\ recent\ de timp, despre Belce[ti s\ se vorbeasc\ [i despre latura cultural\. Cu s\rb\torile de iarn\, vreau s\ fac o surpriz\ concet\]enilor mei prin conservarea, stimularea [i punerea lor `n eviden]\ pentru c\ de o bun\ perioad\ de timp este o sc\dere p=n\ la desfiin]are a tradi]iilor specifice. R: Ce visa]i s\ ias\, `n afar\ de centru zonal, sub conducerea Dvs., `n urm\torii 3 ani aici, la Belce[ti?

70

P: Ceea ce vrea belce[teanul: stabilitate social\, bun\stare, comunicare `ntre institu]iile statului [i cet\]eanul de r=nd [i reinstalarea ideii [i m=ndriei c\ belce[teanul este cineva. (Meridianul, an XIV, nr. 46 (967), joi, 15 noiembrie 2012)

Vechime [i `ndr\zneal\ !

Reporter: Ne afl\m `ntr-o localitate cu rezonan]e istorice, Belce[ti, [i cu nout\]i recente. Am considerat c\, dac\ poposim `n biroul primarului Constantin Ciob\ni]\, afl\m mult mai multe despre

Belce[ti, despre comun\ `n sine, despre primar, despre visuri, viitor. De unde vine numele de Belce[ti?

Primar: Bine a]i revenit! O monografie [tiin]ific\ a unui profesor de istorie originar din Belce[ti, face o trimitere `n timp de circa 600 de ani. A fost mo[ia unui boier care s-a situat [i a avut familie care `i puneau `n valoare mo[ia. Monografia este `n lucru, are un `nceput, are istorie, ne justific\m. La momentul de fa]\, odat\ cu revenirea `n pozi]ia de primar, `ncerc, prin comportament [i implicare, s\ repozi]ionez prim\ria, s\ fie prima institu]ie `n comunitate. Mi-am propus ca prin implicarea mea, prin decuplarea de trecut a personalului cu care colaborez, s\ eficientizez presta]ia administrativ\ a prim\riei.

R: Comuna Belce[ti este o comun\ veche, `ns\ primarul este mai nou. Abia de un mandat sunte]i aici...

P: Am mai fost, `n perioada 1996 – 2000 primar.

Prim\ria

71

R: Am v\zut pa[i importan]i `n acest ultim an. V\ felicit pentru calitatea drumurilor care le ave]i.

P: ~n campania electoral\ mi-am propus, dincolo de personalizarea institu]iei, `ntr-un an de zile, dac\ nu se vedea ameliorarea imaginii institu]iei, preferam s\ plec, iar dac\ `ntr-un mandat de 4 ani concet\]enii mei nu simt implicarea mea, spiritul gospod\resc [i buna inten]ie, iar\[i nu vreau s\ `ncurc.

R: Dvs. m-a]i impresionat alt\dat\, tocmai prin suferin]a pentru ceea ce trebuie s\ face]i. Adic\, preocupare a[a de intens\ `nc=t suferea]i c\ nu pute]i s\ face]i repede [i foarte bine ceea ce trebuie s\ face]i. Dar, iat\, drumurile le-a]i pus un pic la punct, e cur\]enie, deja se simte m=n\ de gospodar. Asta v-o spun [i constat eu, nu ce ar spune cet\]eanul X, care poate avea orice fel de p\rere. A]i f\cut pa[i importan]i, prim\ria e curat\, deci a]i f\cut pa[ii pe care i-a]i promis dar, am dou\ `ntreb\ri: p=n\ la 31 decembrie, ce st\ pe agenda Dvs. de lucru, ca urgen]\?

P: Tot ce mi-am planificat pentru anul `n curs, s\ se contureze `n via]a cotidian\ [i chiar zilele acestea am semnat un contract de finan]are pe fonduri europene pentru reabilitarea unui spa]iu, proprietatea prim\riei, care `n momentul de fa]\ este `n paragin\. ~[i va g\si o destina]ie specific\, crearea unui birou unic `n slujba cet\]eanului, o sal\ de festivit\]i, bibliotec\ [i tot ce ]ine de administra]ia public\ pentru a se reg\si [i a veni `n `nt=mpinarea problemelor oamenilor. Asigur=nd finan]area, putem face organizarea de [antier, putem face achizi]iile... primii pa[i, urm=nd ca `n vremea c=nd ne vom permite, s\ `ncepem `n ritm alert finalizarea acestuia.

72

R: Sunte]i preocupat de via]a economic\ a comunei. Unii spun c\ sunte]i un pic vizionar. Cum crede]i c\ se va `mbun\t\]i via]a economic\ a belce[tenilor? Prin ce m\suri?

P: Am f\cut o prioritizare a problemelor cu care m\ confrunt [i ar trebui solu]ionate dar nu exist\ domeniu de activitate `n care s\ nu fie probleme de rezolvat, ritmul de implicare a sensibilizat [i mi s-au apropiat destui oameni, de la lideri de opinie, institu]ii ale statului [i agen]i economici de pe raza comunei. Un numitor comun este s\ vrem mai mult [i... da, primii pa[i se v\d. Sunt `ntr-un grafic care `nc\ nu m\ mul]ume[te dar contextual, zic eu, c\ s-au f\cut ni[te pa[i pe care lumea `i simte.

R: P\m=ntul este bine lucrat la Dvs.? P: Fa]\ de acum c=]iva ani, da. Este o acoperire de

prelucrare a terenului aproape de 100%. Sunt [i asocia]ii pe raza comunit\]ii, s-a `mbun\t\]it rela]ia arendator – arenda[. O parte din agen]ii economici s-au aliniat [i au `n]eles c\ trebuie s\ respecte rela]ia cu arendatorii.

R: Are poten]ial economic comuna? P: }inta mea este s\ devenim un centru zonal. R: Care sunt comunele care ar gravita `n jurul

Belce[tiului? P: Sunt vreo 5 comune care s-ar putea reg\si cu

serviciile publice pe raza comunei Belce[ti. R: GAL-ul v-ar ajuta? P: GAL-ul deja func]ioneaz\ pe raza comunei Belce[ti,

sediul social este aici. M\ avantajeaz\ experien]a acumulat\ `n pozi]ia de expert. Prezen]a sediului social la Belce[ti face ca agen]ii economici [i p=n\ la administra]ii s\ [tie c\ la Belce[ti se g\sesc informa]ii pentru a accesa fonduri europene.

R: Am v\zut [i un fel de atelier mecanic la fostul IAS, `n fine, partea industrial\ c=t exist\ aici, se dezvolt\?

73

P: Ce am g\sit func]ional, `ntre]in [i fac o bun\ colaborare. ~ncerc, prin m\suri administrative [i prin puterea exemplului, s\ atrag investitori care s\ creeze locuri de munc\ la Belce[ti [i, implicit, s\ creasc\ puterea economic\ a localit\]ii.

R: Am `n]eles c\ la Legea 416 ave]i aproximativ 100 de dosare, cam 1% din ce `mi dau seama, adic\ pu]in...

P: Suntem `ntr-un grafic. M\ doare c\ avem semeni care [i-au format un mod de via]\ de a fi `ntre]inu]i a[a-zis legal. Avem [i oameni exemplari, prin gospod\ria proprie p=n\ la agen]i economici care au r\d\cinile aici sau care, implic=ndu-se, au v\zut c\-[i pot dezvolta ideile pe raza comunei.

R: Mul]i `[i v=nd istorie, legend\, trecut. La Dvs., a]i `ncercat s\ realiza]i un astfel de turism?

P: Trebuie s\ recunosc c\ priorit\]ile mele imediate sunt `n implicarea economic\. Latura turistic\... a[ `nclina s\ atrag agen]ii economici specifici [i am contacte cu c=]iva agen]i, pentru a valorifica ,,luciul de ap\” care este pe raza comunei, ca de exemplu, o pensiune turistic\ `n care s\ fie o baz\ de agrement.

R: Domnule primar, era]i `ncordat la precedentul nostru interviu. Acum v\ v\d mai destins. Sim]i]i c\ sunte]i `n elementul Dvs., c\ v\ merge?

P: La moment de bilan], am sentimentul c\ belce[tenii simt c\ au un primar `n slujba lor. Am o colaborare bun\ cu echipa, o experien]\ pus\ la treab\ [i pa[ii se v\d.

R: Anul acesta s-a f\cut mai mult gr=u, mai mult porumb, mai mult\ rapi]\ etc., dar nu supraproduc]ie. S-au `mbog\]it ]\ranii dac\, anul trecut aveau 1.000 de kg [i luau 1.000 lei iar acum au 1.500 kg [i iau 700 lei?

74

P: Situa]ia este un pic mai complex\. Mai `nt=i trebuie s\ men]ionez c\ a fost un an agricol de excep]ie `n sensul bun, cet\]enii care s-au implicat [i au pus p\m=ntul la treab\, intr\ pe iarn\ `n condi]ii decente, fluctua]ia aceasta de pre] nu o pot controla, este deranjant\ dar dac\ vorbim numai la strictul necesar al cet\]eanului, are garan]ia c\ p=n\ la urm\toarea producere o duce decent.

R: Anul acesta ve]i face un festival al obiceiurilor? P: {i latura aceasta m\ preocup\. Vreau s\ conserv

tradi]iile, sper s\-mi reu[easc\. La prima vedere, este o activitate colateral\ fa]\ de problemele cu care m\ confrunt dar este `n aten]ia mea [i colaborez bine cu [colile, cu elevii, cu oamenii care au `nclina]ii spre via]a artistic\ [i sper ca Belce[tiul s\ fie pus `n valoare [i prin aceast\ activitate. (Meridianul, an XV, nr. 48 (1.021), joi, 05 decembrie 2013)

Caracterul unui om nu se arat\ `n momentele de

confort ci `n cele de schimb\ri [i controverse. Martin Luther King Jr.

Cel mai bun mod de a te `nveseli este s\ `ncerci s\

`nvesele[ti pe altcineva. Mark Twain

Biserica parohiei Cior\ni – Belce[ti

75

10. COMUNA BIVOLARI

Prim\rie [i comun\ model !

Reporter: Eu `ncerc s\ v\ prezint un om a c\rui activitate s-a desf\[urat timp de at=]ia ani pe t\r=mul administra]iei dar nu numai, pentru c\ a cunoscut realit\]ile comunei Bivolari, pornind de jos. Am pornit cu m=inile dumnealui `n prim plan pentru c\ m=na este simbolul muncii, al harului de A

FACE. Domnule primar, s\ v\ m\rturisesc c\ ave]i o imagine de om foarte blajin [i de tip de treab\. A[a v\ consider\ [i oamenii din comuna Bivolari ? Liviu Teodorescu, primar comuna Bivolari, jude]ul Ia[i: Da, ce spune]i Dvs. despre mine se adevere[te. Fac parte dintr-o familie care, la fel ca [i mine, a avut `nf\]i[area aceasta, m\ refer la tata [i la mama, care nu mai exist\, Dumnezeu s\-i ierte. Am `nv\]at foarte multe lucruri de la p\rin]ii mei, mai ales c\ ace[tia au intrat `n contact direct cu cet\]enii din comuna Bivolari [i nu numai. Mama, care a decedat acum 4 ani [i ne lipse[te extraordinar, a fost sor\ medical\ la Spitalul rural din Bivolari iar tat\l meu, Dumitru Teodorescu a lucrat la prim\ria comunei Bivolari din anul 1985, timp de 34 de ani. R: Iar Dvs. sunte]i primar din ‘90 `ncoace. P: Eu sunt primar din 9 ianuarie 1990 p=n\ `n prezent dar s\ specific, c\ am [i o perioad\ de `ntrerupere, `ntre 1996 –

76

2000. Mai bine zis, pe 9 ianuarie 2013 voi face 19 ani `n func]ie. R: Cred c\ v-a]i dezvoltat, a]i crescut, v-a]i afirmat propriu-zis, odat\ [i cu comuna pe care Dvs. o conduce]i. Mi s-a p\rut o comun\ extrem de organizat\ iar prim\ria Dvs. e o bijuterie. Cum a]i reu[it ? P: Dup\ terminarea liceului `n municipiul Ia[i, am urmat stagiul militar, m-am retras `n comuna mea [i `n satul meu natal lucr=nd `n agricultur\. Am copiat oamenii de valoare din comuna Bivolari [i, uita]i, un t=n\r la 22 de ani, dup\ terminarea stagiului militar, lucr=nd cu oamenii de valoare, la un moment dat, la sf=r[itul anului 1989, cu evenimentele de atunci, lumea v\z=nd c\ sunt un poten]ial viitor al comunei noastre, a investit `n mine, numindu-m\ atunci ca primar al comunei iar mai t=rziu, dup\ doi ani, venind [i alegerile democratice din 1992, lumea m-a votat [i uita]i, c\ au `ncredere `n mine [i `n ziua de ast\zi. ~ncrederea pe care mi-a acordat-o, pe mine m-a obligat [i nu i-am dezam\git. An de an avem realiz\ri `n comun\. R: Le sistematiz\m `ntr-un fel pornind de la sistemul 3-2-1. M\car pe primele trei, cele mai importante care crede]i c\ le-a]i realizat `n perioada acestui lung mandat. P: Prima mare investi]ie este alimentarea cu ap\ a comunei, realizat\ prin programul SAPARD, dup\ aceea avem canalizarea realizat\ prin Ordonan]a 7 a Guvernului Rom=niei, avem un parc dendrologic realizat prin Parcul de Mediu, iar acum lucr\m la o investi]ie mare de 2,5 milioane de euro, un proiect integrat cu construc]ie gr\dini]\ nou\ `n satul Traian, consolidarea C\minului Cultural, p\strarea mo[tenirii culturale dar [i 5 km de drumuri asfaltate `n satele Tab\ra, Bivolari [i Solone]. Investi]iile mai pot continua pentru c\ am f\cut [i din bugetul local, de exemplu ne-am mutat `n aceast\

77

elegant\ [i func]ional\ prim\rie, toate [colile din Bivolari [i din satele componente au fost modernizate, [coala de la Tab\ra, [coala de la Bivolari, [coala de la Cornu Negru, gr\dini]ele la fel, iar `n mandatul 2012 – 2016 mi-am propus s\ avem `n obiectivul nostru s\n\tatea [i `nv\]\m=ntul. Desigur, nu vom neglija nici celelalte capitole [i ac]iuni din comuna noastr\. R: Deja a]i creionat [i ce a fost [i ce va fi. Dat fiind c\ v\ v\d a[a hot\r=t [i calm, un om care p\[e[te c\tre o treab\ pe care [tie c\ o are de f\cut, face impresie. Am fost [ocat de 2-3 lucruri pe care mi le-a]i povestit `n discu]ia preg\titoare. Dar cel mai mult m-a impresionat aspectul prim\riei cu organizarea ei, cu florile ei. M-a]i uimit cu faptul c\ vre]i s\ ave]i stema Dvs., vre]i s\ fi]i rom=n adev\rat. P: Suntem `n lucru, c\ de fapt [i legea te oblig\ s\ ai stema comunei, dar mai mult dec=t at=t, prin proiectul de hot\r=re pe care l-am promovat `n Consiliul local, vrem s\ ne facem [i drapelul nostru, al localit\]ii noastre. La avenimentele pe care le avem pe raza comunei este bine s\ avem steagul nostru, s\ ne identific\m pentru c\ noi intr\m [i `n diverse rela]ii cu cet\]eni din Fran]a [i din alte ]\ri europene [i este normal s\ ne identific\m [i noi prin drapelul nostru. R: E bine sau e r\u, c\ nu a]i ajuns `nc\ ora[ ? Eu am crezut c\ Bivolari va fi unul dintre primele ora[e `nfiin]ate dup\ Revolu]ie. P: N-a[ putea s\ dau un r\spuns, nici n-a[ vrea s\ fiu r\ut\cios dar a[ezarea geografic\ a comunei Bivolari este `n N-E jude]ului Ia[i, pe malul Prutului. Noi a[tept\m tot timpul investitori, s\ ne vin\ `n zon\, ei `nc\ nu apar dar ne bucur\m c\ oameni de suflet, oameni cu ini]iativ\, oameni cu respect pentru profesia pe care au absolvit-o, de exemplu, inginer Lungu a f\cut un brand [i a ridicat cota Bivolariului. Dac\

78

Bivolari era ora[, erau alte taxe [i impozite asupra cet\]enilor, mai mari. Fiind comun\, am avut posibilitatea de a promova unele proiecte pe care ora[ele nu le aveau. De exemplu, cum avem noi, prin M\sura 3.2.2., prin dezvoltarea satului rom=nesc. Dac\ eram ora[, aceast\ m\sur\ nu o puteam accesa. Dar, [i cu bune [i cu rele suntem mul]umi]i. R: Aici, la Dvs., ave]i o sum\ de oameni care graviteaz\ `n jurul comunei. M\ g=ndesc [i la sate [i comune apropiate. Aproximativ, c=]i oameni ,,se hr\nesc” `n aceast\ circumscriere a popula]iei ? P: Comuna Bivolari are 4.524 de locuitori. La `ntrebarea Dvs. a[ putea face o reflec]ie. Spitalul Bivolari avea `n subordine 25.000 de suflete, v-am cam dat [i r\spunsul. R: Func]ioneaz\ spitalul ? P: Nu, nu mai func]ioneaz\. R: Am v\zut c\ `n unele comune din jude]ul Ia[i se `ncearc\ un parteneriat public-privat ca s\ se deschid\ spitalele. P: La noi nu este `nchis dar conform unor reorganiz\ri `n Ministerul S\n\t\]ii, a fost [i Centru de S\n\tate iar mai nou este Unitate Medico-Social\. R: Trebuie s\ v\ g=ndi]i [i la s\n\tatea popula]iei de aici `ncolo. P: Da, spuneam c\ `n platforma mea program `n urm\torii 4 ani, pe primul loc se situeaz\ s\n\tatea [i `nv\]\m=ntul. R: Domnule primar, `n ceea ce m\ prive[te, spun `nc\ o dat\: s\ ave]i drumuri cam cum le ave]i, bune, s\ ave]i o comun\ `ngrijit\, s\ ave]i instala]ie de ap\ [i canalizare, s\ ave]i parc dendrologic (e aproape unicat `n jude]ul Ia[i [i `n Moldova).

79

P: Avem foarte multe proiecte. Avem un proiect cu baz\ sportiv\ de realizat, avem [i vrem s\ facem un teatru de var\, vrem s\ facem canalizarea `n satul Tab\ra [i `n satul Buruiene[ti, extinderi de ap\ am efectuat din banii no[tri de la bugetul local. R: ~n leg\tur\ cu parcul dendrologic, a fost o necesitate sau a]i f\cut a[a, din cunoa[terea unor realit\]i ? P: Era o necesitate pentru c\ [i legea te oblig\ s\ ai o anumit\ suprafa]\ de spa]ii verzi `n localitate dar, noi, `n inventarul domeniului public, am avut un parc. Iar acest parc l-am modernizat, l-am dotat cu alei pietonale, cu co[uri de gunoi, cu lampadare, cu f=nt=ni arteziene, spa]ii verzi, flori diversificate, arbu[ti, etc. Chiar este un parc vizitat, vin cet\]eni [i din municipiul Ia[i, [i admir\ acest parc. Este un parc cu dou\ loca]ii. O loca]ie are 2.200 metri p\tra]i iar cealalt\ are `n jur de 19.000 metri p\tra]i. R: Care crede]i c\ sunt urm\toarele lucruri care trebuie s\ le face]i ? P: ~n primul r=nd, ne lipsesc investitorii `n localitate. M\ g=ndesc la tinerii care nu au un loc de munc\. M\ g=ndesc c\ au o v=rst\ de 35-40 de ani [i p=n\ `n acest moment nu au lucrat nic\ieri [i nu au un `nscris `n cartea de munc\. Este dificil, dac\ ne g=ndim ce viitor vor avea ace[tia, g=ndindu-m\ c\ au acas\ un copil, 2 copii, iar cresc=nd `n v=rst\, copilul, de la o zi la alta, solicit\ de la p\rin]i c=t mai multe. Trebuie s\ mearg\ la [coal\, le trebuie o h\inu]\... R: Urmeaz\ `ntrebarea: se va putea tr\i din agricultur\ ? P: Din agricultur\, cred [i visez c\ se va tr\i, pentru c\, dac\, vom fi `n aten]ia Guvernului care va veni, vom primi [i cred c\ va fi principala ramur\ economic\ a Rom=niei, agricultura.

80

R: Ar fi frumos s\ se `mplineasc\ visul acesta, vine campania electoral\. Sprijini]i pe cineva ? P: Desigur, f\c=nd parte dintr-o forma]iune politic\, trebuie s\-mi sprijin [i eu candidatul care va fi nominalizat. La mine `n Colegiu este domnul profesor Anghel Stanciu, actualul deputat, [i senatorul Constantinescu. R: Un g=nd de salut pentru cei care v\ v\d [i citesc Meridianul. P: Salut concet\]enii mei, salut prietenii mei care sunt `n afara jude]ului, `n afara ]\rii, rudele [i s\ aib\ `ncredere `n mine c\ voi face tot posibilul ca cet\]enii mei din comuna Bivolari s\ aib\ un trai mai bun, un trai civilizat [i voi fi tot timpul l=ng\ ei. (Meridianul, an XIV, nr. 45 (966), joi, 08 noiembrie 2012)

,,Agricultura va fi viitorul..."

Reporter: La ,,or\[elul” Bivolari, unde este o clip\ de lini[te at=t `n parc, c=t [i la prim\rie, [i la [coal\ am auzit g\l\gia fireasc\, st\m de vorb\ cu primarul Liviu Teodorescu. La al c=telea mandat sunte]i? Primar: Anul trecut, am `nceput al cincilea mandat `n func]ia de primar al comunei Bivolari. Am `mplinit pe 9 ianuarie 19 ani de func]ie. R: ~mi fac cunoscut\ p\rerea mea c\ ave]i o `nf\]i[are foarte bl=nd\ de[i am v\zut c\ sunte]i autoritar c=nd da]i dispozi]ii, ave]i o voce foarte pl\cut\, poate, [i din ce am auzit

Prim\ria

81

de la oameni, ave]i o minte foarte ordonat\, a[a se explic\ aproape 20 de ani `n fruntea comunit\]ii. P: Da, am p\[it `n cei 20 de ani, sunt amintiri pl\cute, amintiri `n care tinere]ea mea mi-am petrecut-o `n administra]ia public\. R: S\ v\ `ntreb... s\ v\ l\uda]i, ce a]i f\cut aici, s\ v\ `ntreb dup\ principiul c\ gospodarul `[i face iarna carul [i v\ g=ndi]i [i cum s\-l umple]i sau... ce tem\ v-ar conveni Dvs. care... am v\zut c\ `n mod obi[nuit rezolva]i cererile de locuin]e, cereri pentru `mp\r]irea p\m=ntului, cereri de ajutoare [.a.m.d. adic\ sunte]i la dispozi]ia publicului. P: A[ putea spune c\ `n 16 septembrie 1990 am `mp\r]it 24 de apartamente [i spa]iile comerciale, dup\ aceea, `n 19 februarie 1991, odat\ cu promulgarea legii fondului funciar, am `nceput s\ punem `n aplicare o ac]iune foarte greoaie, o ac]iune care se face de fapt o dat\ la 50-60 de ani, p\m=ntul nu se `mparte `n fiecare zi. Mi-am creat atunci [i prieteni, [i du[mani dar probabil s-a v\zut corectitudinea noastr\ `n ac]iunea respectiv\, ne-au ajutat [i documentele pentru c\ noi, din anul 1948, de la primele inventarieri ale exploata]iilor agricole avem acte. ~n general oamenii la Bivolari au fost harnici, `ntotdeauna au fost cinsti]i. R: M\ `ntorc la ,,carul” pe care `l construi]i acum, adic\ proiectele pe care le ave]i. Ce vre]i s\ pune]i `n ,,carul” acesta? P: Vremea s-a mai limpezit un pic, afar\ am avut [i noi unele probleme, `n dou\ etape, la Bivolari, cu z\pad\ mare, comunicarea grea `ntre Bivolari [i Traian, Bivolari [i Buruiene[ti, `ntre Tab\ra [i Tab\ra Nou\, unde am putut ac]iona, am ac]ionat cu for]e proprii, unde nu am putut, am solicitat sprijinul Consiliului jude]ean. Dar, m-a]i `ntrebat c\ `n aceast\ perioad\ este o provocare. Da, `ntr-adev\r, noi [tim de aceste probleme [i tocmai de aceea `n aceast\ perioad\ noi

82

lucr\m [i preg\tim strategia de dezvoltare pentru 2014 – 2020. {tiu c\ p=n\ la data de 31 iulie vor fi stabilite [i noile proiecte care vor putea fi accesate cu fonduri europene `n perioada care am men]ionat-o. Suntem preg\ti]i, avem o list\ de 12-13 proiecte [i `ncerc\m s\ le rezolv\m. Avem aici o prioritizare, vom vedea cum vom rezolva. Nou\ ne trebuie o gr\dini]\ [i o [coal\ `n Buruiene[ti la urgen]\, ne trebuie un corp de cl\dire la Bivolari [i, dup\ aceea, [i celelalte capitole din cadrul bugetului, nu vor fi neglijate. Este o ac]iune grea dar este [i frumoas\, mai ales atunci c=nd ai un colectiv cum am eu `n prim\ria comunei Bivolari, t=n\r sau cu v=rst\ medie [i [tim tot ce avem de f\cut. R: Dac\ ne uit\m pe site-ul Dvs., chiar [ti]i ce ave]i de f\cut. Ave]i noroc Dvs. sau sunte]i un bun organizator...? La Bivolari este impresia de lini[te, disciplin\, ordine, via]\ tihnit\. P: Probabil c\ [i zona de N-E a jude]ului Ia[i, la grani]a cu Republica Moldova, ne desparte r=ul Prut, vorba noastr\ din aceast\ zon\, temperamentul nostru, sufletul larg al moldovenilor, probabil c\ acestea ne caracterizeaz\, acestea ne `ndrum\ [i Dumnezeu ne ajut\ `n toate. P: P=n\ `n luna iunie noi vom termina proiectul F.E.A.D.R. pe m\sura 3.2.2. cu referirea la gr\dini]a de la Traian, la c\minul cultural [i drumurile. ~n momentul de fa]\ ne preocup\ dot\rile de la gr\dini]\, c\minul cultural dar [i unele lucr\ri de la drumurile asfaltate, `n spe]\, `n satul Solone], unde trebuie s\ continu\m cu rigolile iar `n partea a doua a anului, dac\ vom avea o oportunitate, vom depune [i unele proiecte. R: Ave]i o anumit\ perspectiv\, `n sensul c\ veni]i de at=]ia ani `n administra]ie, a]i trecut [i perioade mai bune [i

83

mai rele. Cam ce crede]i c\ ne a[teapt\ `n anul acesta, pe noi to]i, mai ales agricultorii? P: Eu, `ntotdeauna am crezut [i cred c\ agricultura este un poten]ial economic. S-a terminat cu agricultura de subzisten]\. Zona noastr\, prin venirea inginerului Lungu, dar nu numai, avem [i noi fii ai satului care lucreaz\ `n agricultur\, au demonstrat c\ se pot ob]ine rezultate bune. M\ g=ndesc, c\ ar trebui, pe l=ng\ acest poten]ial mare al agriculturii din Bivolari dar [i din zona noastr\, ar trebui `nfiin]at\ o brut\rie, o activitate de mici me[te[ugari, de ce nu am da o suprafa]\ de r\chit\rie ca s\ facem `mpletituri, de ce nu am `ncerca s\ privatiz\m cumva prim\ria, s\ `nfiin]\m un serviciu economic, s\ externaliz\m, s\ avem [i venituri extrabugetare, cum ar fi `nfiin]area unei planta]ii de c\tin\, confec]ionarea de m\turi [i multe, multe altele. P: Relu\m o activitate, pentru c\ la Bivolari noi am avut [i o planta]ie de dud cu producerea gogo[ilor de m\tase, c=ndva, prin 1980. Eu am `ncercat prin programul transfrontalier cu Republica Moldova, s\ ini]iem din nou. Dar, suprafe]ele nu mai sunt `n administrarea fostelor cooperative agricole de produc]ie sau actualelor societ\]i agricole, acum p\m=ntul a luat o alt\ conjunctur\. P\m=ntul `[i are proprietarul. Acum trecem printr-o perioad\ mai grea dar eu sper c\ agricultura va fi viitorul [i toate suprafe]ele din ]ara rom=neasc\ vor fi cultivate, va cre[te [i P.I.B.-ul ]\rii. R: Apicultur\ ave]i `n comun\? P: Avem c=]iva cet\]eni din satul Bivolari [i din satul Tab\ra care chiar [i-au f\cut proiecte [i avem ceva stupi cu albine. R: Prutul e aproape, se mai pescuie[te? P: Chiar `n cadrul [edin]ei de Consiliu local am stabilit [i por]ile de acces [i responsabilii prin hot\r=rea Consiliului

84

local, intrarea pescarilor din momentul c=nd se va da drumul la pescuit c\tre r=ul Prut. R: V\ fac o dest\inuire. Eu am fost pe diverse oceane, inclusiv `n Caraibe, pe m\ri, `n Bermude [.a.m.d. dar nu am v\zut nici un vapor la pescuit, m\car o vel\ pentru pescari. Deci, oceanul nu mai hr\ne[te oameni. Prutul mai poate hr\ni oameni? P: Eu cred c\ da. Probabil c\ Prutul va fi un simbol al unirii. Chiar zilele trecute am v\zut pe Florin Piersic `ntr-o emisiune unde spunea c\ este invitat la Chi[in\u ca s\ i se `nm=neze titlul de cet\]ean de onoare al Republicii Moldova. Acest lucru `nseamn\ unire, pa[i spre unire. R: Dvs., aici, pe valea Prutului, pe unul din malurile Prutului, v-ar avantaja aceast\ unire? P: Da. Eu cred c\ ne-ar avantaja. R: Domnule primar, m=ine, `n prim\rie, ce ave]i de f\cut? P: Sunt probleme pe care le avem de rezolvat, chiar dac\ aparent este lini[te, pe noi ne fr\m=nt\ [i vrem s\ fim tot timpul preocupa]i [i-ntr-o continu\ mi[care pentru a `ntocmi proiecte, pentru a dialoga cu oamenii, pentru ca `n continuare, `n Bivolari s\ avem rezultate. R: La Dvs. se dau ajutoare sociale? P: ~n eviden]a noastr\, la prim\rie, la compartimentul de asisten]\ social\ avem `nregistrate 12 persoane pentru ajutor social. R: ~nv\]\m=ntul se desf\[oar\ normal... P: Da, se desf\[oar\ normal. Nu am avut probleme `n perioada de iarn\. R: C=t trebuie s\ munceasc\ un primar ca s\ nu aib\ probleme?

85

P: Munca primarului nu are un orar [i un program bine stabilit. Noi nu muncim 8 ore, noi muncim c=t este nevoie, [i chiar, acele 8 ore de program eu mi le respect. R: V\ mul]umesc, domnule primar! P: Mul]umesc tare mult [i doresc cet\]enilor mei din Bivolari mult\ s\n\tate, multe bucurii [i un an bun. (Meridianul, an XV, nr. 05 (978), joi, 07 februarie 2013)

Calm [i lini[te

Redactor: St\m de vorb\ cu primarul comunei Bivolari, Liviu Teodorescu, care, cu `nf\]i[area sa pe care am mai remarcat-o [i alt\dat\, blajin\ [i lini[tit\, inspir\ `ncredere c\ se poate purta o discu]ie de suflet.

Bine v-am g\sit, domnule primar! M\ a[teptam s\ v\ v\d mai agitat, c\ mai sunt probleme la agricultur\ etc. Ce problem\ esen]ial\ ave]i pe ziua de ast\zi?

Primar: La noi `n comun\, cel pu]in `n satul din centru, suntem ca un furnicar. Dac\ m\ refer la comun\, fiecare lucreaz\ la locul lui, al]ii `n agricultur\, de exemplu, `n satul Tab\ra se lucreaz\ la o ser\ de 1 hectar unde c=t de cur=nd se vor planta [i tomatele. Activitatea noastr\ la prim\rie `n acest moment este cur\]enia, dup\ c\derea frunzelor, dar [i faptul c\ a[tept\m s\rb\torile de iarn\, s\ ne preg\tim de pe acum, ca vremea s\ nu ne surprind\ [i orice zi, orice or\ trebuie exploatat\ la maxim.

R: Ve]i avea un Festival al obiceiurilor, ve]i face ceva de s\rb\tori pentru a `ncuraja dezvoltarea sau reevaluarea folclorului?

Parc dendrologic

86

P: Da. La noi, `n fiecare an, pe data de 31 decembrie, `ncep=nd cu orele 13:00, toate obiceiurile din localitatea noastr\ dar, vreau s\ men]ionez c\ vin [i obiceiuri din celelalte sate, din alte comune, to]i se adun\ la prim\rie [i `[i prezint\ programul care l-au preg\tit pentru s\rb\tori.

R: Anul acesta, porumbul [i nu numai, gr=ul, rapi]a, s-au dezvoltat mai bine, au produs mai mult. ~n condi]iile `n care, ]\ranul scotea 1.000 de kg boabe la hectar `n anii trecu]i iar acum 1.500-1.600 kg, s-a `mbog\]it sau tot a mai s\r\cit un pic... dup\ p\rerea Dvs.?

P: }\ranul nu se `mbog\]e[te niciodat\, nu a fost un om de afaceri niciodat\ dar produc]ia mic\ sau mare ob]inut\ la hectar, a [tiut cum s\ o foloseasc\ `n locuin]a sa.

R: ~ntrebarea mea `nseamn\ un fel de semnalare a unei nedrept\]i care se face continuu la adresa ]\ranului. El, s\racul, anul trecut f\cea 1.000 de kg [i lua 1.000 de lei. Acum face 1.500-1.600 kg dar ia pe jum\tate, cu toate c\ produc]ia e mai mare. Cum e cu faptul c\ agricultura este al naibii de nedrept\]it\?

P: Da, nou\ ne-ar trebui [i de mult se discut\ ca `n }ara Rom=neasc\ s\ se `nfiin]eze unele depozite, afi[area unui mercuriar de stabilirea pre]urilor dar, vede]i Dvs., c\ discut\m de o alt\ er\, o alt\ epoc\, `n care este cererea [i oferta.

Pentru noi `mbucur\tor este faptul c\ la Bivolari se lucreaz\ [i se efectueaz\ o agricultur\ modern\, dup\ ultimele tehnologii. Mai sunt [i unele p=rloage dar vreau s\ spun c\ terenul va fi, `n urm\torii 2 ani, `n totalitate irigat [i de aici vor decurge [i unele rezultate bune cu cantit\]i mai mari la hectar.

R: Asta trebuie s\ ne bucure [i pe noi, [i pe al]ii pentru c\ un teren irigat este sigur mai productiv. Dar, apropo de apa care, cred eu c\ o aduce]i din Prut, nu cumva propunerea unor

87

[efi din Ia[i sau din Vaslui, ca Prutul s\ devin\ navigabil, ar fi solu]ie `ndr\znea]\ sau chiar irealizabil\? Dvs. ce p\rere ave]i?

P: Eu sunt optimist. Prutul a mai fost navigabil [i `n anii din urm\. {tiu de aceast\ treab\, c\ se `ncearc\ a face un proiect de mare anvergur\ [i chiar mi-a[ dori s\ fie navigabil.

R: Data trecut\ am discutat despre apropierea de Republica Moldova. Nu [tiu dac\ se nume[te unificare `n cadrul uniunii dar ar fi, f\r\ `ndoial\, un pas `nainte pentru dezvoltarea rela]iilor dintre cele 2 ]\ri. Mi-a]i spus atunci, c\ ar fi semne de apropiere. Mai sunt aceste semne, acum, `n ultima perioad\?

P: Am v\zut `n pres\ discu]ia premierului Moldovei cu premierul Rom=niei despre problema integr\rii Moldovei `n Uniunea European\. Este un pas `nainte. Dar, aici, la noi, `n ultima perioad\ nu s-a sim]it aceast\ apropiere. Au fost anii de dup\ ’90.

R: Comuna Dvs. este o comun\ bogat\. Nu-i a[a? Eu a[ zice c\ e binecuv=ntat\ de Cel de sus [i pentru oamenii ei, [i pentru cultur\...

P: Puterea economic\ a comunei noastre este agricultura. Avem oameni care, cu har de la Dumnezeu, construiesc `n continuare [i acest lucru ne bucur\, [i se g\sesc locuri de munc\ pentru tineri, deci anual intr\ foarte multe miliarde de lei `n buzunarul cet\]enilor din comuna Bivolari.

R: Cu proiectele cum sta]i? P: Zilele trecute am terminat un proiect. Este vorba de

un drum de 5 km, gr\dini]a din satul Traian [i c\minul cultural de la Bivolari iar pentru viitor avem preg\tite 5 proiecte care, `n perioada 2014 – 2020 le vom promova. (Meridianul, an XV, nr. 47 (1.020), joi, 28 noiembrie 2013)

88

11. COMUNA CIORTE{TI

,,Oameni gospodari, cinsti]i, ascult\tori,

omeno[i [i primitori !"

Reporter: Domnule primar, mai `nt=i, bun\ ziua, bine v-am g\sit, acum `n miezul zilei de toamn\ t=rzie [i destul de frumoas\... Suntem la Ciorte[ti [i iat\, a acceptat s\ stea de vorb\ cu noi primarul acestei comune aflat la al 4-lea mandat, Gheorghe Gurzun. Este un om foarte simpatic [i la `nf\]i[are dar, Dvs. mai z=mbi]i, domnule primar, din c=nd `n c=nd ?

Gheorghe Gurzun, primar comuna Ciorte[ti, jude]ul Ia[i: Sigur c\ da, am [i z=mbet pe buze, cum se spune. Bun\ ziua, v\ spun [i eu. Bine a]i venit `n comuna Ciorte[ti ! Sper s\ v\ plac\ comuna [i s\ vede]i parte din lucrurile realizate de mine sub mandatele mele. R: A]i deschis bine discu]ia pentru c\, spre exemplu, oriunde am `ntrebat de primar, au zis c\ ,,primarul nostru e bun, e bun”, mai ales c\ am auzit c\ a]i fost votat `n majoritate, cam 70%. Deci, [i ca tehnician, [i ca om, v-a]i f\cut datoria aici, `n Ciorte[ti. P: 73,8%. Am lucrat `n toate posturile din agricultur\. Ini]ial am fost [ef de ferm\, din ’88 p=n\ `n august ’91, p=n\ s-au desfiin]at CAP-urile, am fost pre[edinte de CAP. R: {i acum a]i dob=ndit demnitatea dint=i a comunei Ciorte[ti. P: Din anul 2000 sunt primarul comunei.

89

R: Ce popula]ie are comuna ? P: 4.300 de locuitori, o comun\ de gradul II, ca majoritatea comunelor din jude]ul Ia[i. R: O suprafa]\ de p\m=nt... P: 6.448 de ha, administrativ vorbind. R: Sunt gospodari ? P: Foarte gospodari, [i cinsti]i, [i ascult\tori, omeno[i, primitori, toate calificativele pozitive pe care le pot acorda acestor oameni. R: Ca s\ v\ nec\jesc, nu ave]i `n sat nici un ,,g\inar” ? P: Nu, m\ bucur c\ a]i introdus acest subiect. Fac precizarea c\ `n comuna Ciorte[ti `nc\lcarea legii este la limit\, s\ zicem. E un lucru `mbucur\tor c\ `n Ciorte[ti nu exist\ o crim\, un omor, din 1996. Sunt oameni cinsti]i, oameni s\ritori, oameni cumin]i, harnici, gospodari. R: La 416 ave]i ceva ? P: Am 30 de dosare, inclusiv cei care nu au nici o pensie. Deci, o comun\ de complexitatea Ciorte[tiului, la o distan]\ mare de ora[, unde nu poate acoperi for]a de munc\ de la ]ar\, num\rul de dosare este `n descre[tere [i aplic\m legea `n limitele ei. R: ~nseamn\ c\ oamenii de aici tr\iesc numai cu agricultura sau mai ave]i [i altceva ? P: Numai cu agricultura, nici un fel de industrie, [i... mici buticari. R: Domnule primar, ce a]i f\cut `n timpul acestor mandate [i... ajungem [i la lumini]a de la cap\tul tunelului...? P: V\ spusesem `naintea acestui interviu c\ nu-mi place s\ m\ laud. Las faptele s\ vorbeasc\, a[a cum e normal [i firesc dar am preluat o comun\ f\r\ nici un metru p\trat de pietruire, am preluat o comun\ f\r\ nici un metru p\trat de

90

astfalt, am luat `n primire o comun\ f\r\ nici o [coal\ reabilitat\. Toate aceste lucruri s-au `nt=mplat `n Ciorte[ti [i m\ pot m=ndri c\ 95% din drumurile s\te[ti, comunale [i toate uli]ele sunt pietruite, toate [colile sunt reabilitate, [coli unde func]ioneaz\ apa curent\, unde pentru unii ar p\rea un lux la ]ar\, `ntr-un c\tun s\ existe ap\ curent\. Ce-i drept, anul acesta avem probleme cu apa din cauza secetei, dar cum apa apare `n f=nt=ni, avem hidrofor [i asigur\ apa curent\ at=t la punctele sanitare, c=t [i pentru sp\latul m=inilor la copii. R: Deci a]i f\cut pa[i spre urbanizare, prin ]evile de ap\ pe care le-a]i montat. P: Am reu[it s\ facem acest lucru. Avem probleme la alimentarea cu ap\, pentru care am proiect tehnic dar n-am finan]are, am proiect pentru astfaltare de 8 km de drum dar din p\cate am f\cut numai 2 km, unul din fondul jude]ului [i 1 km din fondurile proprii ale comunt\]ii locale. Avem prognoz\ pentru anul viitor, vom scoate spre DN 24 `nc\ 2 km de asfalt. R: Surse de finan]are intern\ ? P: Pu]in. Dac\ nu ar fi sumele alocate prin distribuire la Consiliul jude]ean, Ciorte[tiul probabil c\ n-ar supravie]ui pentru c\ din fondul pe care `l avem la buget, din taxe [i impozite, aproape c\ nu reu[im s\ pl\tim dec=t iluminatul public, care se ridic\ la aprox. 1 miliard de lei pe an. R: Grup gospod\resc sau alte unit\]i productive... P: Nu avem unit\]i aduc\toare de venit prim\riei, dec=t c=teva buticuri... R: {i, totu[i, oamenii nu sunt ho]i, nu sunt violen]i, [i atunci tr\iesc exclusiv din agricultur\. P: ~[i lucreaz\ terenul. Ciorte[ti este `ntr-o zon\ de deal, majoritatea terenurilor sunt `n pant\. Pu]in calitativ sau productiv dar cu toate acestea oamenii `ngrijesc p\m=ntul, `l

91

cultiv\, `[i valorific\ parte din produc]ia pe care nu o consum\ [i `n felul acesta `[i asigur\ nivelul de trai. R: Crede]i c\ a]i avut un rol `n educarea popula]iei? P: Sigur c\ da, `ntotdeauna am spus-o [i repet: n-am s\ ]in niciodat\ cu ho]ul, cu be]ivanul [i cu cei care `ncalc\ legea. Legea trebuie respectat\, c\ de aceea e lege, ]in `ntotdeauna cu cel care are dreptate [i niciodat\ nu aplec urechea la cei care vin cu lucruri nedrepte [i nedemne. R: Pentru cultur\, ce-a]i reu[it s\ face]i ? P: Am un C\min cultural cu care m\ m=ndresc [i care `mi face cinste, am organizat [i s\rb\torit, de c=nd sunt primar, pe to]i cei care au 50 de ani de c\snicie, chiar [i la 60 de ani. An de an `i s\rb\torim cu o diplom\, cu un mic ajutor financiar, dar pentru ei conteaz\, chiar [i suta de lei pe care le-o d\m noi. R: Dac\ vre]i s\ lua]i, din st=nga Dvs. cartea, care `mi face mare pl\cere s\ o v\d. Este vorba de Monografia comunei Ciorte[ti. P: A fost un vis al meu, un vis pe care mi-am propus s\-l realizez `n comuna adoptiv\, pentru c\ fac precizarea c\ nu sunt fiu al acestei comune, sunt fiu adoptiv [i m\ m=ndresc [i cu aceast\ titulatur\ sau denumire. Am `nceput cu un colectiv inimos, s\ fac aceast\ monografie. Sigur c\, ea va trebui revizuit\, completat\ [i ad\ugit\ `n a[a fel `nc=t s\ grupeze toate realit\]ile acestor locuri. R: Domnul doctor `n [tiin]\, Vicu Merlan e o autoritate `n jude], la aceast\ or\. P: Tocmai de aceea noi l-am contactat [i ne-a sus]inut `n demersurile de a realiza aceast\ monografie. Vroiam s\ spun `nc\ de la `nceput c\ lucrurile care m-au interesat `n primul r=nd, a fost [coala pentru c\ oamenii se formeaz\ `n

92

via]\ de la [coala general\, c\ de aici vine [i vorba celor 7 ani de acas\ [i ulterior [coala primar\. R: Cum a]i reu[it s\ reabilita]i toate [colile ? P: Am reu[it acord=nd subven]ii din bugetul local pentru repara]ii curente, repara]ii capitale, condi]ii optime de studiu pentru elevi, pentru cadre didactice [i modul `n care copiii, v\z=nd implicarea noastr\, dorin]a noastr\ de a le crea condi]ii, s\ se formeze `n via]\. R: Mai ave]i [i alte proiecte ? P: Proiectul care m-ar interesa cel mai mult ar fi aduc]iunea cu ap\ [i infrastructura, asfaltarea cel pu]in a 12 km care reprezint\ intravilanul satelor. P: Avem asfalt turnat de 4 ani [i rezist\. Nu am c\utat s\ fac lucr\ri de m=ntuial\ ci am c\utat s\ fac lucr\ri de calitate care s\ d\inuiasc\, [i din punctul acesta de vedere stau cu fruntea sus, n-am cerut [pag\, n-am cerut comisioane, am vrut s\-mi fac treaba [i s\ r\m=n\ drumul corect [i calitativ bun. R: Cu sus]inerea `n Consiliul local cum sta]i ? P: Am 10 consilieri din partea USL-ului dintr-un total de 13. R: Vin alegerile, evident c\ Dvs. ve]i sus]ine USL-ul. P: Uniunea Social-Liberal\, la Camera Deputa]ilor pe domnul Mugur Cozmanciuc din partea liberalilor [i pe domnul Varujan Vosganian, senator tot din partea liberalilor. R: Ave]i trup\ mare de sus]inut acolo... P: Da, [i eu sunt un om de onoare, nu-mi place s\ pierd, n-am pierdut nici un fel de alegeri de c=nd sunt primar. Totdeauna am c=[tigat alegerile, din 2000 `ncoace [i cu procentaje mari [i cu siguran]\, voi c=[tiga alegerile [i `n acest an, pe 9 decembrie, `n a[a fel `nc=t s\ avem reprezentare `n structurile centrale, nu pentru acordare de fonduri pentru c\

93

Rom=nia e s\rac\, sunt convins c\ fondurile guvernamentale sunt mici dar, speran]a mea ca primar [i a primarilor din zon\ sunt fondurile europene pe care n-au [tiut ceilal]i s\ le fructifice [i noi, primarii am r\mas pe drumuri. E p\cat, Portugalia, Spania au accesat 100% iar noi n-am accesat dec=t 6-7% sau chiar mai pu]in. R: Ave]i oameni de la Ciorte[ti `n Europa ? P: Sunt pleca]i, ca din fiecare comunitate, sunt stabili]i acolo, inclusiv una din cele dou\ fiice ale mele este stabilit\ `n Italia. Este absolvent\ de matematic\, acum face a doua facultate de Finan]e-B\nci, sper s\-[i g\seasc\ de lucru acolo. R: Facem un exerci]iu de imagina]ie. Cam c=]i oameni din comuna Ciorte[ti vor vota pentru USL pe 9 decembrie ? P: Eu sper s\ fie peste 60%. Procentul pe care mi l-a[ dori ar fi 65-70%. R: Ave]i un cuv=nt pentru domnul Vosganian ? P: Da. S\ ne ajute `n demersurile pe care le vom `ntreprinde pentru accesarea [i pentru implementarea proiectelor. R: Domnule primar, eu sunt `nc\ o dat\ foarte `nc=ntat c\ v-am cunoscut. Sper s\ mai realiz\m cam `ntr-un an [i alte interviuri [i tot a[a, sper s\ ne bucur\m, c\ [i eu sunt interesat ca alegerile din 9 decembrie s\ duc\ spre stabilitate [i bun\stare. S\n\tate pentru cei ai casei Dvs. P: V\ mul]umesc [i Dvs. la fel ! (Meridianul, an XIV, nr. 43 (964), joi, 25 octombrie 2012)

94

Primar gospodar !

Reporter: Suntem la Ciorte[ti, primarul comunei, Gheorghe Gurzun, abia a intrat `n prim\rie pentru c\, v\zut-am noi, echipa de la Meridianul, c\ drumurile sunt desfundate dar pe al\turi z\pada e cam de un metru.

Ce a]i f\cut, domnule primar, pe z\pada [i pe ninsoarea aceasta? Primar: Bun\ ziua, bine a]i revenit `n comuna Ciorte[ti! Dup\ cum spunea]i [i Dvs., z\pada de pe drumurile comunale [i s\te[ti este de aproximativ un metru dar sunt [i troiene mai mari de aproape 3-4 metri. ~ncerc\m s\ men]inem o stare de control asupra drumurilor, [i avem obliga]ia, eu [i viceprimarul, s\ mergem mereu pe aceste drumuri pentru a le face accesibile ma[inilor, c\ru]elor, oamenilor `n general, pentru a putea veni `n ajutorul lor, `n a[a fel `nc=t pe timpul nefavorabil `n care ne afl\m s\ avem posibilitatea s\ aducem salvarea, s\ vin\ pompierii, atunci c=nd este cazul [i s\ aib\ acces la drumurile principale, la DN24 [i DJ244D. R: Deci, starea drumurilor este principala preocupare [i sta]i cam pu]in `n prim\rie din aceast\ cauz\. P: Fire[te c\ da. ~n perioada `n care ne afl\m ne preocup\, a[a cum spuneam, starea drumurilor, pot afirma c\, comuna pe care o reprezint este realizat\, din punct de vedere al z\pezii, [i `n toat\ perioada, `ncep=nd cu 9 decembrie am reu[it s\ men]inem `ntr-o stare de func]ionalitate drumurile comunale [i s\te[ti. R: Cu voia Dvs., comentez un pic. Deci, este realizat\ `n sensul c\ drumurile sunt desfundate. A[ vrea `ns\, s\

Prim\ria

95

interpret\m [i altfel: este z\pad\ bun\ pentru anul agricultor care urmeaz\. P: Z\pada are [i p\r]i bune pentru agricultur\. Se preconizeaz\ a fi un an bun p=n\ `n prezent [i sper\m s\ ob]inem o produc]ie `n perioada de prim\var\ care urmeaz\, s\ fie favorabil\ culturilor de cereale. R: Noi s\rb\torim ast\zi, 7 ianuarie, Sf=ntul Ioan, oamenii dau cu aghiasm\ prin vii, prin pomi... P: Da, preo]ii parohiilor din comun\ folosesc [i acest obicei de a stropi at=t locuin]ele oamenilor c=t [i cur]ile [i suprafe]ele cultivate cu pomi [i vii. R: C=nd eram copil, noi ne duceam la vie `n aceast\ perioad\ de Sf=ntul Iaon [i stropeam viile cu g=nd c\ are influen]\ benefic\ asupra viei. Care este satul cel mai n\p\stuit cu z\pad\? P: La ora actual\ exist\ un tronson de drum de 4 km de desfundat `n satul Rotaria. Am trimis plugul, pentru c\ avem contract cu dou\ firme, una cu un utilaj de desz\pezire pe [enile [i una cu plugul ag\]at `n urma tractorului [i am f\cut func]ional acest drum, `n condi]ii de iarn\, evident. R: Mi-a pl\cut c\ e desfundat drumul, am intrat `n condi]ii de siguran]\ la Dvs. `n sat de[i, `nspre [osea bate v=ntul [i este mult\ z\pad\. Ce ave]i de g=nd s\ face]i cu privire la acestea? P: Urmeaz\ s\ trimitem, pentru c\ nu po]i ac]iona `n acela[i timp `n mai multe locuri, este programat\ [i acea por]iune de drum `nz\pezit\, dup\ amiaz\ va fi desz\pezit [i acel drum, va fi func]ional `n totalitate. R: {tiu c\ sunte]i un gospodar foarte apreciat `n comun\, dovad\ num\rul de mandate, autoritatea de care v\ bucura]i, n\dejdile oamenilor c\tre Dvs. Cu ce `i sf\tui]i s\

96

`nceap\ anul acesta nou, 2013, ce s\ fac\ `n perioada imediat urm\toare? P: ~n primul r=nd, dac\ ar accepta un sfat [i eu cred c\ `l accept\ din partea mea, e s\ aib\ credin]\ `n Dumnezeu, s\ porneasc\ cu credin]a c\ anul `n care ne afl\m va fi mai bun dec=t anul care l-am `ncheiat, s\ fie mai toleran]i, mai `n]eleg\tori, mai cumin]i [i s\ fie `n]elegere [i bun\ dispozi]ie `ntre cet\]eni. R: Acest lucru ca atmosfer\ uman\, dar ca preg\tire pentru agricultura care ne a[teapt\, vrem, nu vrem, trebuie s\ m=nc\m? P: Este adev\rat, agricultura comunei Ciorte[ti este o agricultur\ de subzisten]\. Sunt c=]iva care fac agricultur\ de performan]\, dovad\ [i terenurile slab productive din zon\. ~ntr-adev\r, pot fi f\cute mai bune dar necesit\ opera]iuni de fertilizare. Fertilizarea cu `ngr\[\minte chimice este, `n schimb, foarte scump\ [i nu to]i `[i pot permite acest lucru. Dar pentru cei care au posibilitate, [i avem c=]iva fermieri, inclusiv eu, ace[ti oameni sunt preg\ti]i pentru condi]iile care urmeaz\, cu achizi]ionare de `ngr\[\minte, cu achizi]ionare de semin]e pentru perioada de prim\var\, cu erbicide [i pesticide. R: Mi-a]i dat o informa]ie frumoas\, adic\ spre lauda Dvs. ave]i un num\r de hectare `n arend\, s\ `n]eleg. P: Am [i eu o suprafa]\ [i `n arend\ [i `n proprietate unde o lucrez cu fiul meu, am [i un sector zootehnic pe care `l dezvolt an de an pentru a-mi asigura produc]ia proprie [i excesul va merge la v=nzare. ~ntre Ciorte[ti [i Rotaria am o microferm\ cu 18 capete de animale mari [i 2 tineret. R: Acest lucru `nseamn\ c\ sunte]i chiar un gospodar. Cum valorifica]i laptele?

97

P: Laptele `l las mai mult vi]eilor pentru c\ am nevoie de produc]ia de carne [i restul `l valorific prin v=nzarea la cet\]eni. R: Nu pot s\ nu v\ pun [i o `ntrebare de alt\ natur\. Ce facem cu at=ta zootehnie c=t este `n aceste jude]e? Unii au de la 5 la 25 de capete, mai rar cu 30 de capete `n ferme. Cum valorific\m aceste produse? P: V\ spuneam c\ agricultura comunei este una de subzisten]\. Comuna Ciorte[ti, pe vremea c=nd eram pre[edinte la CAP avea sector zootehnic puternic, at=t CAP-ul c=t [i Asocia]ia Intercooperatist\ Coropceni. Ast\zi ne mul]umim s\ avem animalele `n sistem clasic gospod\resc f\r\ o linie tehnologic\ real\, altfel spus, exact cum cre[teau str\bunii no[tri animalele, a[a le cre[tem [i noi azi, cu diferen]a c\ se mai folosesc ni[te furaje concentrate. R: Ideea era c\ putem s\-i sf\tuim pe oameni dac\ ei pot s\-[i valorifice laptele. P: Ar fi ideal. Sper\m. Este un mic fermier `n Ciorte[ti care preconizeaz\ ca anul acesta s\-[i `mbun\t\]easc\ activitatea zootehnic\ prin `nfiin]area unui centru de colectare a laptelui [i prelucrare [i le va veni mai u[or celorlal]i cet\]eni s\-[i duc\ acolo produc]ia. R: Domnule primar, v\ laud `nc\ o dat\, sunte]i un gospodar [i acas\, [i pentru comun\ [i lumea v\ respect\. V\ respect\m [i noi [i v\ dorim la mul]i ani cu s\n\tate [i cu rezultate `n munc\. P: {i eu v\ doresc [i Dvs., [i locuitorilor comunei mele un an bun, cu s\n\tate, cu `mpliniri suflete[ti, cu realiz\ri dintre cele mai bune [i cu `n]elegere `n lini[te [i pace! (Meridianul, an XV, nr. 01 (974), joi, 10 ianuarie 2013)

98

12. COMUNA CIUREA

C\t\lin Lupu: ,,Nu putem merge zi pe zi"

Reporter: Stima]i prieteni, cred c\ am dat de un primar nu ocupat, ci, chiar cu probleme aglomerate `n fiecare zi. Mai cred c\, dincolo de ce a[ spune eu despre un primar, avem ocazia s\-l l\s\m pe domnul C\t\lin Lupu s\ se prezinte singur, ca primar al

comunei Ciurea, jude]ul Ia[i, comun\ azi, altfel dec=t o [tia lumea. Zice]i-ne numai, cum a]i reu[it `ntr-o perioad\ destul de scurt\, s\ schimba]i fa]a [i sistemul de apreciere al comunei Ciurea?

C\t\lin Lupu, primar comuna Ciurea, jude]ul Ia[i: Ca s\ schimb fa]a comunei `n bine, se poate face doar prin munc\, con[tiinciozitate, perseveren]\ [i mult\ d\ruire. F\r\ aceste elemente, e cam greu de realizat.

R: De obicei, primarii ,,arunc\” merite sau nemerite pe seama echipei pe care o conduc. Dvs., am v\zut, depun m\rturie, c\ sunte]i foarte activ, foarte de diminea]\ la serviciu, [i de ce nu, gata s\ ia imediat o decizie uneori grea. Ritmul acesta v-a ajutat s\ face]i altceva dec=t ce s-a f\cut `n comuna Ciurea?

P: ~ntr-adev\r, ritmul este important, c=nd dore[ti s\-]i atingi un obiectiv pe care ]i l-ai propus, la fel [i echipa, iar echipa trebuie s\ scoat\ `n relief, de altfel, ceea ce vrea primarul s\ fac\. Dac\ nu ai o echip\ pe care s\ ]i-o formezi [i

99

s\ ]i-o coordonezi a[a cum ]i-ai propus, [ansele de a ajunge la `ndeplinirea obiectivelor sunt mai mici.

R: C=nd a]i ajuns primar, avea]i deja, clar, ce ve]i face. ~ntre timp `ns\, s-au ivit alte oportunit\]i.

P: E adev\rat c\ `]i dore[ti s\ schimbi fa]a comunei sau dac\ nu ai deja o comun\ cu un anumit stadiu de dezvoltare, s\ `mbun\t\]e[ti, s\ performezi `n administra]ia local\, pe parcurs trebuie s\ urm\re[ti `ntotdeauna toate oportunit\]ile care pot s\ apar\ [i aici m\ refer la liniile de finan]are deschise de la diferite ministere, diferite fonduri europene [i fonduri puse la dispozi]ie de alte organisme interna]ionale… Proiectele noastre, o parte sunt pe bani europeni, o parte pe bani guvernamentali [i, sigur, din bugetul local nu am ezitat ,,s\ atac” proiecte de dezvoltare a infrastructurii din fonduri proprii.

R: Ce a]i reu[it p=n\ acum, [i mai ales, ce crede]i c\ ve]i reu[i c=t de cur=nd?

P: Sunt multe pe care le-am reu[it `n primul mandat. R: Deocamdat\, plec de la prim\rie, e un palat ce ave]i

Dvs. aici. P: Eu nu i-a[ zice un palat, ci o cl\dire administrativ\

func]ional\, cu toate condi]iile de lucru, avem o gr\dini]\ nou\, avem un c\min cultural aproape nou la Dumbrava, avem 14 km de asfalt realiza]i, avem 15 km de aduc]iune [i de distribu]ie de re]ea de ap\, 6 km de gaze naturale `n distribu]ie la sate, avem cam 4 km de canalizare, urmeaz\ 2014 cu alte fonduri de la Programul Opera]ional de Mediu.

R: Vreun vis de perspectiv\...? P: Vise avem cu to]ii dar, ele trebuie s\ se

materializeze, s\ se transpun\ `n realitate [i atunci, eu dau alt termen `n loc de vise, [i anume perspectiv\ [i o strategie de dezvoltare ulterioar\. ~n 2014 vom construi 2 centre de zi

100

pentru copii, a[a `nc=t al\turi de celelalte existente s\ avem o problem\ foarte bine tratat\ [i rezolvat\. Vom avea aproape 30 de oameni care vor lucra `n acest sistem de asisten]\ social\ pentru c\ din p\cate, societatea rom=neasc\ are nevoie de asisten]\ social\.

R: Dar la Dvs., `n mod special, de ce ave]i nevoie de acest centru pentru copii?

P: Sunt centre de zi, avem `n vedere familiile care sunt aflate `n dificultate temporar din punct de vedere financiar, sunt multe familii paupere, din p\cate, industriile au c\zut r=nd pe r=nd, Ciurea este o comun\ `n zon\ de contact cu municipiul, foarte mul]i au lucrat `n industrie, s-au `nchis fabrici, s-au f\cut mall-uri [i alte obiective economice a[a `nc=t oamenii s-au `ntors la p\m=nt iar agricultura nu este dezvoltat\ pe m\sura care ar trebui. Noi ne adres\m acestor familii `n speran]a c\ vor reu[i `n via]\ [i dorin]a noastr\ de a-i ajuta.

R: O curiozitate a reporterului. Dvs. ave]i aici 2 lumi: lumea obi[nuit\ a satului Ciurea care vine din trecut, micii proprietari [i locuitorii, [i lumea ]iganilor cu palate. E o alt\ lume acolo?

P: Nu e o alt\ lume dar eu a[ fi spus c\ aici la Ciurea se `nt=lnesc 3 categorii: una cu oamenii de la ]ar\, partea rural\ a comunei cu probleme de fond funciar, cu p\m=ntul, cu vecinii, partea cealalt\, dinspre nord a comunei care e cu specific urban, cu probleme de transport `n comun, cu probleme de salubrizare, alimentare cu ap\ [i canalizare specific zonei urbane iar a treia categorie este partea de culoare pe care o are comuna Ciurea [i aici m\ refer la comunitatea de ]igani.

101

R: Insist. Este o alt\ lume acolo, face]i la fel ca [i pentru ceilal]i?

P: Absolut. Facem la fel [i pentru d=n[ii av=nd `n vedere c\ ei s-au a[ezat pe meleagurile comunei acum c=teva zeci de ani `ntr-o zon\ locuit\ 100% de rom=ni. Apoi, prin `nmul]irea lor, au ocupat chiar abuziv anumite terenuri [i s-au perpetuat ca ras\ uman\, ca [i comunitate. O parte din ei au [i acces la ap\, au drumuri asfaltate [i reu[im s\-i [i `ncas\m pentru c\ sunt c=teva familii foarte s\race care nu au nici datorii la bugetul local `n schimb, cei care sunt mai boga]i [i mai de frunte au afaceri [i sigur c\ trebuie s\ ajung\ la un moment dat pe la prim\rie cu diferite probleme [i nu le eliber\m documente p=n\ nu-[i recupereaz\ din taxe.

R: ~nc\ n-a]i deslu[it de-ajuns ni[te realit\]i pe care s\ le consemn\m peste un an, apropo de proiectele Dvs. ~n afar\ de centrul pentru copii, ce mai inten]iona]i?

P: Lucr\m acum la transformarea unui fost punct termic `ntr-o sal\ de sport, avem `n perspectiv\ `n 2014 continuarea proiectului de asfaltare [i `n perioada 2014 – 2016 inten]ion\m foarte mult s\ punem la punct aceste obiective de investi]ii prioritare.

R: Pe l=ng\ prim\ria Dvs., le-a]i oferit [i spa]iu, func]ioneaz\ Grupul de Ac]iune Local\. C=t\ `ncredere, energie [i speran]\ a]i investit `n acest GAL?

P: 100% `ncredere [i energie c=t a fost nevoie, iar speran]ele nu au fost de[arte datorit\ finalit\]ii proiectelor pe care le-am [i propus. Mai pe larg e c\ to]i partenerii din GAL, [i m\ refer la primari, prim\rii, comunele care compun acest

Prim\ria

102

GAL au beneficiat, au [i semnat contractele de finan]are pe fonduri administrate de GAL pentru comunele pe care le reprezint\.

R: Oferi]i-ne o explica]ie la o expresie pe care am re]inut-o ceva mai `nainte din alt\ parte: ,,ca s\ reu[im ce am reu[it [i ce vrem s\ reu[im, noi nu putem s\ mergem zi pe zi s\ recuper\m”.

P: Absolut. C=nd am ajuns primar la Ciurea, f\r\ s\ atac pe cine a fost `naintea mea, am constatat c\ a trebuit s\ repornesc timpul dup\ alte reguli, [i atunci, mi-am propus s\ lucr\m `ntr-un an c=t pentru doi, pentru a recupera. (Meridianul, an XV, nr. 47 (1.020), joi, 28 noiembrie 2013)

Aproape to]i oamenii rezist\ nenorocirilor. Dac\ vrei

s\ testezi cu adev\rat caracterul unui om, d\-i putere. Abraham Lincoln

Caracterul f\r\ inteligen]\ poate multe, `ns\ inteligen]a f\r\ caracter nu valoareaz\ nimic.

Cicero

103

13. COMUNA COMARNA

Un primar c@t doi ?

Reporter: Suntem `n comuna Comarna [i st\m de vorb\ cu primarul, Victor Banu. A]i zis c\ nu da]i interviuri. De ce? ~i este fric\ primarului s\ dea un interviu? Victor Banu, primarul comunei Comarna, jude]ul Ia[i: Nu de frica d\rii un interviu. De foarte multe ori se deformeaz\ ceea ce se spune cu ceea ce se scrie. R: Noi suntem aici [i `ncerc\m s\ afl\m nout\]i relativ la o comun\ grea, pentru c\ ave]i dou\ sedii de prim\rie [i v-a]i l\udat c\ sunte]i singurul din jude] cu dou\ prim\rii?! P: A[ vrea s\ v\ relatez c\ sunt singurul din ]ar\ pentru c\ `n }ara Rom=neasc\, numit\ Republic\, sunt doi primari generali, primarul general al capitalei, Sorin Oprescu [i Victor Banu, primarul comunei Comarna. R: De ce general [i nu primarul comunei? P: Pentru c\ la Bucure[ti este un primar general care mai are [i primari de sectoare, a[a `mi zic colegii, primar general, iar la Comarna, `n urma unei tentative de a se `nfiin]a comuna Osoi, f\c=ndu-se cele dou\ sedii, nu s-a mai reu[it s\ `nfiin]eze comuna din unele motive obiective ale Guvernului la acea dat\ de[i, prin Camera Deputa]ilor a fost trecut\ Legea 577 pentru `nfiin]area comunei Osoi prin reorganizarea comunei Comarna, `ns\ Guvernul nu a dat gir acestui lucru.

104

R: E bine, e r\u c\ n-a]i finalizat chestia aceasta cu prim\ria de la Osoi? P: Era mai mult\ munc\, dac\ se `nfiin]a comuna Osoi era o povar\ pe umerii guvernului, a[a, a r\mas o povar\ pe umerii primarului.

Eu sunt un primar care alearg\ mereu, nu numai `ntre cele dou\ sedii de prim\rie, eu am un program s\pt\m=nal, mar]ea [i joia la Osoi [i celelalte zile la Comarna. Nu am avut niciodat\ program de audien]e bine stabilit. Nu, la mine, omul a venit, a intrat, a stat de vorb\ cu primarul. P: Eu m-am n\scut `n Comarna, am crescut `n Comarna, am `nv\]at `n Comarna, am fost plecat 4 ani, pe perioada liceului, dup\ care, un an jum\tate la satisfacerea serviciului militar, apoi m-am `ntors la munc\ `n Comarna [i aici am r\mas. Sunt c\s\torit, am doi copii mari, fata are 26 de ani, e c\s\torit\, lucreaz\ `n Marea Britanie, b\iatul are 24 de ani, lucreaz\ la prim\ria Comarna patru luni pe an, ca manager proiect, opt luni `n Marea Britanie la o ferm\, `n agricultur\ `n ceea ce prive[te iriga]iile. R: Altfel spus, familia primarului Victor Banu e `mplinit\. P: Da. Marea sup\rare este c\, copiii sunt departe de noi. ~ns\, cum vorbeam [i cu al]i prieteni, `mi spuneau a[a: te-ai bucura mai mult s\ `i ai `n preajma ta [i s\ `]i cear\ bani, sau c\ sunt `mplini]i, au banul lor, nu te nec\jesc, [i a[a, oricum ar fi, tot `i vezi de dou\ ori pe an?! R: Am v\zut c\ sunte]i activ, oamenii nu stau [i v\ a[teapt\ pe la u[i, dar referitor la via]a comunei, ce a]i mai visa s\ face]i pentru com\rnenii Dvs.?

Prim\ria Comarna

105

P: Vorbesc despre `ntreaga comun\ care este alc\tuit\ din patru sate, respectiv Comarna, cu cel mai mare num\r de locuitori, Osoi [i dou\ sate mai mici numite [i c\tune, St=nca [i Curag\u. Ca [i planuri de viitor `n acest mandat, `mi doresc din toat\ inima s\ aduc ap\ `n localitatea Osoi, anul acesta. Am `nceput proiectul tehnic, av=nd deja studiul de fezabilitate [i `n prim\var\ sper s\ m\ apuc de s\p\turi ca s\ aduc apa la oameni `n localitate. Acesta este unul dintre marile proiecte. Al doilea, am un segment, un drum comunal, DC44, care leag\ satul Comarna de satul Chicerea care apar]ine de comuna Tome[ti. Actualmente este pietruit, se circul\ pe el `n condi]ii destul de bune, are o lungime de 2,8 km. R: A]i mai zis ceva de un alt proiect. C\ vre]i s\ replanta]i multe hectare de vie? P: ~ncepe reconversia pentru planta]iile de vii, `ns\ nu noi ca [i comun\, ci proprietarii de teren. Ministerul Agriculturii vine cu un sprijin `n acest sens pentru a se `nlocui planta]iile `mb\tr=nite sau trecute de acel termen de garan]ie. R: Ce fel de soiuri ve]i planta? P: Sigur c\ se merge pe soiurile de mas\. G=ndirea, inclusiv a proprietarului, e c\ [i-a dat seama c\ soiurile de mas\ sunt cele mai c\utate [i mai u[or de valorificat. El face produc]ia, o duce pe pia]a liber\ sau poate [i la export. P: Terenurile de la Comarna, a[ putea s\ spun c\ la momentul de fa]\ sunt lucrate undeva `n propor]ie de peste 90%. R: Primarul are vreun rol `n g\sirea metodelor de a impune cet\]enilor s\ lucreze p\m=ntul? P: Indiferent c=t ne vom zbate noi, cei care nu vor s\ lucreze terenul, `l arendeaz\ sau mai sunt [i unii care nu pot. R: Dup\ p\rerea Dvs., primarul comunei Comarna [i Osoi, c=nd e un primar bun [i c=nd e r\u?

106

P: At=ta timp c=t el este ales [i reales, b\nuiesc c\ cet\]eanul spune despre primar c\ este bun [i trebuie s\ mergem pe m=na lui. Primarul e bun atunci c=nd nu e navetist, atunci c=nd se duce `n mijlocul oamenilor [i ia pulsul direct de la ceea ce `l doare pe cet\]ean, nu prin interpu[i, atunci c=nd face ceva pentru semenii lui, pentru comunitatea din care face parte, adic\ ceva vizibil, spun eu, palpabil, s\ vad\ omul c\ ai cump\rat o mas\, c\ ai f\cut un pod, ai f\cut un perete la o [coal\, adic\ s\ vad\ `n ochii cet\]eanului c\ ceva `n comunitatea lui se mi[c\. R: C=]iva primari au reclamat faptul c\ legea func]ionarului public nu e cea mai bun\ [i c\ din cauza aceasta `i lipsesc primarului ni[te p=rghii s\-i trimit\ la munc\ pe func]ionarii prim\riei. P: Ar trebui s\ vin cu un proiect de hot\r=re sau un sfat pentru guvernan]ii no[tri. A[ dori ca primarii s\ fie (ca) [i pre[edin]ii Consiliilor locale adic\ s\ prezideze [edin]ele de Consiliu local. C\ sunt mul]i, c\ sunt pu]ini, a[a e dat `n Legea 215, legea administra]iei publice locale, fiecare comun\ de categorie are un num\r de consilieri, `ns\ prezidarea s\ fie f\cut\ de primar pentru c\ primarul ia contact cu toate necazurile [i toate nevoile cet\]eanului, mai pu]in consilierul. Consilierul ia contact cu problema dar `n anumite zone. R: Ce p\rere ave]i de reducerea num\rului de consilieri? P: Sigur c\ [i eu a[ fi de acord aici. Eu am un consiliu cu majoritate simpl\ care face parte din forma]iunea de unde vin eu, iar ceilal]i, din iunie [i p=n\ ast\zi nu au fost de acord cu nici un proiect de hot\r=re. Din contr\, au pus be]e `n roate, au fost `mpotriv\ sau s-au ab]inut. ~ntrebarea vine de la mine: de ce mai participi la [edin]\? E adev\rat c\ trebuie s\ fie p\reri [i pro [i contra `ns\ chiar administra]ia de la Comarna

107

nu a pus pe ordinea de zi nici un proiect care intereseaz\ comunitatea din care face parte? Chiar i-am `ntrebat `ns\ r\spunsul lor este cu m=inile jos sau `mpotriv\. Administra]ia este emblema comunei [i emblema cet\]eanului, indiferent dac\ el este paznic, tot lucr\tor la prim\ria Comarna este. R: Ajung acum la o concluzie c\ Dvs. sunte]i foarte con[tient c\ prim\ria este unitate de educa]ie `ntr-o comun\. P: Sigur c\ da. Trebuie s\ fim un exemplu pentru cet\]ean. R: De ce prim\ria are [i [coal\ `n\untru? A[a a fost proiectat\ sau din alt motiv? P: ~n sediul `n care ne afl\m la ora actual\, el este de pe vremea CAP-ului [i aici nu a fost proiectat ca [i [coal\ sau prim\rie, a fost proiectat ca [i sediu de ferm\. Al\turi a fost o [coal\, din cauza alunec\rilor de teren s-a d\r=mat, s-a dat func]ionalitate [colii la parter iar etajul era l\sat de izbeli[te. Pe vremea vechiului primar, eu eram viceprimar, am spus s\ d\m func]ionalitate [i etajului adic\ s\ facem o zi pe s\pt\m=n\ program [i cu publicul de la Comarna, dat fiind faptul c\ el a fost plimbat de-alungul anilor, m\ refer la cet\]ean, a fost plimbat pe la Tome[ti, Poieni, Schitu Duca, Constuleni, Osoi, deci el nu a avut niciodat\ un loc `n satul lui s\-[i ia o adeverin]\. (Meridianul, an XV, nr. 07 (980), joi, 21 februarie 2013)

Prim\ria Osoi

108

14. COMUNA COSTE{TI

Tinere]e [i ambi]ie !

Reporter: Suntem `n comuna Coste[ti, jude]ul Ia[i. Suntem gata s\ purt\m o discu]ie cu primarul Aurel Doac\. Domnule primar, m\ bucur c\ ne primi]i cu z=mbet. Spune]i-ne, ce face]i Dvs., acum, `n dricul zilei, pe vreme de toamn\?

Aurel Doac\, primar comuna Coste[ti, jude]ul Ia[i: Ne apuc\m de campania electoral\ pentru sprijinirea USL-ului. R: Pe cine anume sprijini]i? P: Pe domnul deputat Mocanu [i domnul senator Sorin Laz\r. R: Aici, la prim\ria Coste[ti, sunte]i o echip\ foarte t=n\r\. Cum i-a]i convins pe oameni s\ v\ voteze? P: Au avut `ncredere `n mine. M-au v\zut t=n\r, cu putere de munc\. R: Ce munc\ a]i f\cut `nainte de a fi primar? P: Administrator la propria societate. R: Deci, veni]i din mediul privat. E clar c\ ave]i alt\ percep]ie a banului. P: Au v\zut c=t am construit `n comun\, av=nd vreo 4 magazine. R: Deci, i-a]i c=[tigat cu spiritul Dvs. de administrator. La prim\rie ave]i ce administra?

109

P: Nu prea. Am luat un mandat greu. Fostul primar a l\sat multe lucruri nerezolvate. R: S\ [ti]i c\ face]i parte din acei 12% din primarii noi din toate localit\]ile jude]ului Ia[i. Cu ce g=nduri a]i venit la prim\rie? P: Am venit s\ m\ apuc de treab\, s\ aducem ap\, canalizare, asfalt... R: Da, comuna Dvs. chiar nu are asfalt dar am v\zut c\ ave]i pietruire proasp\t\. P: Am pietruit cam 2,3 km cu valoarea de aproximativ 500 milioane lei vechi. R: S\ fie `ntr-un ceas bun. C=te gospod\rii sunt `n comun\, bran[ate la ap\? P: ~nc\ nu avem. R: Ce proiecte ave]i? P: De la fostul primar nu avem nici un proiect. Acum vrem s\ facem unul pentru 10 km de asfalt, canalizare etc. Vrem [i la [coal\ s\ facem un proiect pentru modernizare. R: C\min cultural ave]i? P: Nu. R: Oamenii satului cu ce se ocup\? P: Mai mult cu agricultura. Sunt mul]i care cultiv\ legume, pepeni... R: Spune]i-mi printre cele mai frumoase g=nduri pe care le ave]i de c=nd a]i venit la prim\rie. P: S\ fac ceva pentru comuna Coste[ti: ap\, canalizare, c\min cultural, dispensar. R: C=t\ popula]ie are comuna? P: 2.450 locuitori. Este o comun\ de gradul III. La Legea 416 avem `n jur de 41 de oameni. R: To]i consilierii v\ sprijin\ sau ave]i [i opozi]ie? P: Avem [i opozi]ie dar este tot `n sprijinul nostru.

110

R: Deci, Dvs. ave]i sarcini deosebite, eu sunt gata s\ le consemnez pe m\sur\ ce le face]i [i voi lua not\ pentru a scrie `n ziarul Meridianul c\ sunte]i ambi]ios [i vre]i s\ face]i ceva pentru comuna Coste[ti. Spune]i ni[te ur\ri pentru locuitorii comunei. P: Urez tuturor locuitorilor comunei Coste[ti, Cr\ciun fericit [i mult\ s\n\tate! (Meridianul, an XIV, nr. 48 (969), joi, 29 noiembrie 2012)

N\dejdi, [i nu numai...

Reporter: De c=t\ vreme sunte]i primar, domnule Aurel Doac\? Primar: Sunt primar de la 28 iunie 2012 p=n\ `n prezent. R: De ce nu a]i reu[it s\ termina]i asfaltarea drumului din comun\ care e abia la `nceput? P: Noi nu avem proiecte. Abia am f\cut ridicarea topo, studiul [i apoi vom face proiectul. R: De aici [i p=n\ la Pa[cani c=]i kilometri sunt? P: P=n\ la drumul DN28A sunt 1,5 km. Noi am f\cut ridicarea topo pe 10 km. Am f\cut aceast\ ridicare ca s\ putem aduce aduc]iunea de ap\ care, sper\m s\ o aducem `n 2-3 luni [i asfaltul, probabil `n 2014, c=nd va fi finan]area. R: Comuna Dvs. e destul de `n[irat\, ve]i face [i canalizare? P: Da. R: Ce popula]ie are comuna? P: Comuna are o popula]ie de 1.856 de locuitori [i 600 de case. La legea 416 avem aproximativ 54 de oameni.

Biserica din lemn

111

R: Sunt gospodari oamenii din Coste[ti? P: Majoritatea sunt gospodari. R: Ce anume ave]i `n grij\ `n comun\, ave]i c\min cultural, [coal\ etc.? P: Avem 2 [coli, corpul A [i corpul B, c\min cultural nu avem, am avut [i o echip\ de fotbal dar a fost desfiin]at\ `n anul 2009, acum `ncerc\m s\ o re`nfiin]\m. R: Cu proiectele cum sta]i? P: St\m cam r\u. C=nd va `ncepe noul Program 2014 – 2020 vom `ncerca s\ facem proiecte. R: Ce suprafa]\ agricol\ are comuna Coste[ti? P: Avem aproximativ 1.500 ha. Mai bine de 3 sferturi din suprafa]\ este preg\tit\ pentru agricultur\. R: Ce se cultiv\ `ndeosebi? P: ~ndeosebi se cultiv\ porumb, sfecl\ de zah\r, pepeni. R: Ave]i sere? P: Avem foarte pu]ine sere. Avem aproximativ 15-20 apicultori. R: Ce visa]i pentru localitatea pe care o reprezenta]i? P: C=t mai multe. ~n primul r=nd asfalt, canalizare, ap\... R: Cum v\ `n]elege]i cu oamenii din prim\rie? P: Bine. Nu avem schema complet\, ne mai lipse[te operatorul rol, starea civil\, asisten]\ social\ [i un jurist. Patru persoane din prim\rie sunt navetiste la Ia[i, Pa[cani [i T=rgu Frumos. R: Popula]ia local\ este alc\tuit\ din mai mul]i tineri sau mai pu]ini, fa]\ de acum 15 ani? P: Cred c\ mai pu]ini. Au plecat foarte mul]i, cam 35-40%. R: ~n cazul acesta p\m=ntul va mai fi lucrat cum trebuie?

112

P: Majoritatea l-au dat `n arend\ la asocia]ii. R: E mai bine sau mai r\u pentru Dvs., perspectiva regionaliz\rii? P: E mai bine pentru c\ nu va mai trebui s\ mergem la Bucure[ti, va fi mai aproape. R: Dac\ ar fi s\ spune]i g=ndul cel mai frumos pentru anul 2013, care ar fi? P: S\ avem n\dejde c\ se va face ceva `n aceast\ comun\. Depinde [i de mine [i de cei mai de sus care trebuie s\ ne ajute la proiecte, la finan]\ri, pentru c\ aici conteaz\ cel mai mult, s\ asfalt\m drumurile, m\car s\ fie pietruite. R: Trebuie s\ men]ion\m pentru cine nu [tie, c\ drumul de la Pa[cani p=n\ aici este bini[or aranjat, cu autogreder, cu tot ce trebuie [i atunci se poate circula indiferent de vreme, dar tot asfaltul r\m=ne visul. Un g=nd de suflet pentru cons\tenii Dvs... P: S\ aib\ `ncredere `n mine. (Meridianul, an XV, nr. 15 (988), joi, 18 aprilie 2013)

C=nd regre]i, nu o spui `nainte de a o dovedi, ci o

dovede[ti `nainte de a o spune. Al. Dumas, fiul

113

15. COMUNA COTNARI

~ndr\zneal\, alerg\tur\ [i optimism !

Reporter: Aici, la Cotnari, unde sunt ni[te oameni tari ca vinul cel vechi, `l avem pe primarul Vasile B\eanu care abia are c=teva luni de c=nd este primar dar s-a apucat s\ fac\ pode]e, s\ duc\ piatr\ pe [osele, a asfaltat... Bun\ ziua, domnule

primar! Mai ave]i gropi de astupat? Vasile B\eanu, primar comuna Cotnari, jude]ul Ia[i: Bun\ ziua! Sunt destule. Acum suntem `n lucru cu drumul comunal C=rjoaia – Zbereni. R: Am discutat cu ni[te oameni [i deja au observat c\ v-a]i apucat de treab\ at=t Dvs. c=t [i viceprimarul. P: Suntem o echip\ [i `ncerc\m s\ umplem c=t mai multe goluri. R: Cu ce i-a]i c=[tigat pe oameni? P: Cu cuv=ntul dat [i respectat. Acest lucru conteaz\ foarte mult pentru om. S\ nu-l faci s\ a[tepte sau ce i-ai promis s\-i dai, s\ nu-l am=ni. R: Cu ce procentaj a]i ie[it primar? P: Cu 1.016 voturi din totalul de 3.000. Am f\cut iluminatul public, am promis c\ voi face intrarea `n comun\, asta dac\ ne vor ajuta cei de la Drumuri Jude]ene, a[ vrea s\ punem o [ap\ de asfalt ca s\ putem pune flori, s\ facem cur\]enie. La [oseaua principal\ vom `ncerca s\ `mbun\t\]im c=t se poate, `n func]ie de bani.

114

R: Cu aduc]iunea de ap\ cum sta]i? P: Aceasta a fost una din promisiuni: s\ aducem ap\ `n sate, `n special `n satele Hodora, Bahlui [i Iosupeni. La momentul actual am dus tratative cu Apa Vital, suntem `n demersuri [i anul viitor sper s\ finaliz\m 3 km de aduc]iune de ap\ `n Belce[ti – Hodora – Bahlui. R: Cu activit\]ile din `nv\]\m=nt, din cultur\... P: Venind vorba despre [coal\, am semnat un contract cu o firm\ care a adus `n comun\ internet gratuit la copii. ~ncerc\m s\ mai aducem o firm\ de paz\ `n comun\. R: ~ncerc=nd s\ fac o glum\, cine aude de vinul de Cotnari, `[i `nchipuie c\ aici oamenii stau toat\ ziua be]i. P: Nu este adev\rat. Chiar sunt oameni destul de muncitori, harnici, au gospod\rii destul de frumoase. R: Comenta]i o idee pe care am lansat-o `n aproape toate interviurile pe care le-am f\cut `n toamna aceasta. Prim\ria devine un centru educativ pentru comun\? P: Dac\ primarul [i viceprimarul sunt exemple pentru cet\]eni, cred c\ da. R: Ce v\ propune]i `n timpul imediat urm\tor, de exemplu, p=n\ la Anul Nou, `n a[a fel `nc=t s\ `ncheia]i cu un bilan] c=t mai bun anul acesta? R: Sunt multe dar mai urgente ar fi preg\tirea pentru iarn\, s\ asigur\m desz\pezirea drumurilor. R: Ve]i avea obiceiuri de iarn\ anul acesta? P: Este o dorint\ de-a mea mai veche [i anume, sper s\ mergem la Com\ne[ti, Bac\u, unde este un festival european, noi av=nd obiceiuri cu cerb, capr\, am vrea ca o echip\ de-a noastr\ s\ mearg\ acolo. R: La c\minul cultural ave]i director care organizeaz\ activit\]i `n acest sens?

115

P: Ducem lips\ [i din p\cate, cu noua lege, nu mai putem angaja dar totu[i, avem un bibliotecar, la bibliotec\ sunt multe calculatoare unde pot veni copiii care nu au acas\ a[a ceva, s\ se documenteze, s\ citeasc\... R: Ave]i un castel pe ,,coama” dealului. Cine `l mai folose[te? P: Acolo este sediul S.C. Cotnari, iar dac\ vorbim de castele, avem la C=rjoaia un castel al unui boier Vl\doianu, este la fel de frumos ca [i acesta de pe deal. R: V\ g=ndi]i s\ mai face]i agroturism sau altceva de genul acesta, la Cotnari? Ave]i deja brandul Cotnari. P: Avem un proiect de implementare, informare turistic\ dar deocamdat\ ne g=ndim. R: V\ mul]umesc pentru interviu, a]i fost destul de succint dar sper\m c\ rezultatele v\ vor prezenta `naintea tuturor. P: {i eu v\ mul]umesc [i v\ mai a[tept\m. (Meridianul, an XIV, nr. 47 (968), joi, 22 noiembrie 2012)

F\r\ vin !

Reporter: Cotnarii zilelor noastre `nseamn\ un pic de ninsoare, de [osele acoperite cu g\uri [i ap\, `nseamn\ griji `n prim\rie, inclusiv pentru contabil, c\ dumnealui r\spunde cu portofelul, [i mai multe probleme pentru viceprimar. Domnule Vasile B\eanu (primar), cum s\ `ncep, cu cele mai mari greut\]i pe care le ave]i sau cu cele mai mari speran]e?

Biserica ,,Cuvioasa Parascheva”

116

P: Cred c\ ar trebui cu speran]ele [i cu proiectele de viitor. R: Sunte]i optimist, generat de ce anume? P: Generat de greut\]ile pe care le `nt=mpin\m `n fiecare zi. R: {i le [i rezolva]i, presupun. P: ~ncerc\m. R: Care e cel mai greu subiect al zilei de azi, de m=ine pe care `l ave]i de rezolvat? P: Apa pentru comuna Cotnari. R: La Legea 416, oamenii mai fac c=te ceva? P: Av=nd `n vedere c\ la 416 acum s-a scos munca ocazional\ [i au ocazia mai mul]i oameni, s\-[i fac\ dosar [i s\ poat\ beneficia de acest ajutor, anul acesta sunt vreo 5 sau 6 care se `ncadreaz\ `n lege [i cred c\ vom avea `n continuare solicit\ri pentru acest ajutor. R: Acest coeficient la 416, este un indicator pentru s\r\cia oamenilor? P: Da, este. Dar ei refuz\ s\ acceseze. G\sesc diferite porti]e, ori o scutire medical\, ori altceva, numai s\ nu vin\ la orele respective de munc\, sau efectiv, nu vin. R: Ce popula]ie are comuna Dvs.? P: 7.037 persoane. R: Noi [tim c\ aceast\ comun\ ar fi una din cele mai bogate ale jude]ului. Din cauza viilor sau [i din alte cauze? P: P=n\ la urm\, oamenii chiar sunt harnici, avem oameni destoinici. Este [i cauza zonei cu vii, e o comun\ destul de bogat\. R: Colectarea impozitelor e acceptabil\? P: Colectarea a `nceput cu ni[te `n[tiin]\ri de plat\. Cet\]eanul trebuie s\ [tie c\ `n[tiin]area este o informare,

117

pentru ca el s\ vin\ s\-[i regleze la nivel de prim\rie declara]ia de impunere. R: Cum sta]i cu `nv\]\m=ntul? P: St\m chiar bine. Colabor\m foarte bine cu toate [colile. R: Ave]i director de c\min cultural? P: Nu avem director de c\min cultural din cauza legii cu angaj\rile. Sper\m s\ se schimbe legea pentru a putea angaja. R: Aparatul prim\riei este `nc\rcat sau nu, dup\ p\rerea Dvs.? P: Nu este `nc\rcat. Conform organigramei st\m bine, chiar ar mai trebui s\ angaj\m. R: Consilierii locali (nr.15) au vreun rol sau... P: Cu structura de consilieri care este acum, `n afar\ de c=]iva, facem echip\ bun\ [i zic eu, c\ se iau ni[te hot\r=ri bune. R: Un primar de la o comun\ din Ia[i a zis c\ nu `i ajut\ s\ oblige ni[te oameni, inclusiv de la prim\rie. E legea func]ionarului public, dar ar trebui `mbun\t\]it\. V-a]i g=ndit la asta? P: Ar trebui `mbun\t\]it\ [i pentru func]ionari [i pentru aparatul primarului. Dac\ eu am un om care nu face treab\ `n prim\rie, este foarte greu s\-l dau afar\. R: Cu viceprimarul cum v\ `n]elege]i? P: Cred c\ suntem prima echip\ de dup\ ’89 la prim\ria Cotnari unde vicele [i primarul fac echip\ bun\. R: Am v\zut c\ ave]i sistem de supraveghere a drumurilor, m\ rog, a vie]ii sociale. Din punctul Dvs. de vedere, de ce ar trebui s\ fie a[a? P: ~n prima faz\, lipsa paznicilor. Tot ce se filmeaz\ este sediul prim\riei.

118

R: Institu]ia prim\riei [i a primarului este un factor educativ activ `n via]a comunit\]ii? P: Dac\ nu a fost p=n\ acum, eu zic c\ am `nceput, pentru c\ umbl\m la schimbarea mentalit\]ii de lucru cu cet\]eanul [i zic eu c\ cet\]eanul a perceput acest lucru. R: Dvs., ca primar, ca om, ave]i r\bdare s\ asculta]i cet\]enii, s\-i auzi]i? P: La `ntrebarea aceasta ar trebui s\ v\ r\spund\ ei. Dar v\ pot r\spunde [i eu. Cred c\ sunt zeci de oameni care intr\ `n acest birou zilnic. De 27 de ani lucrez `n serviciul cu cet\]eanul, sunt al\turi de el. (Meridianul, an XV, nr. 08 (981), joi, 28 februarie 2013)

Beciul Domnesc, Muzeu !?

Reporter: Sunt tot felul de locuri mai aparte `n con[tiin]a noastr\, `n via]a cultural\, economic\ [i legenda Rom=niei. St\m de vorb\ cu primarul comunei Cotnari, Vasile B\eanu, gata s\ ne r\spund\ la

c=teva `ntreb\ri legate de activitatea domniei sale, de Cotnariul cel de ast\zi etc. Bine v-am g\sit!

Primar: Bine a]i venit! R: Am v\zut calitatea drumurilor. Cum a]i reu[it s\

repara]i a[a repede [i frumos aceste drumuri? P: Venind at=tea delega]ii `n comun\, am fost [i noi la

Consiliul jude]ean, la domnul Adomni]ei, la cei doi domni vicepre[edin]i [i le-am spus c\ la comuna Cotnari vin americani, vin chinezi, fel de fel de delega]ii [i am `ncercat

Prim\ria

119

s\-i sensibilizez ca cel pu]in intrarea `n localitate s\ fie demn\ de numele comunei [i ceea ce d\ comuna. Ei au mers pe ideea c\ e necesar, comuna Cotnari trebuie s\ arate ca o comuna frumoas\ [i `ntr-adev\r bogat\.

R: ~n secunda aceasta, ea este frumoas\, are [i ni[te cl\diri reprezentative, ave]i [i aceast\ unitate de produc]ie Cotnari [i de ce nu, legend\. Cum e cu aceast\ legend\, apropo de vinul de pe vremea lui {tefan? V\ folose[te legenda sau nu?

P: Da dar, totu[i, trebuie munc\ de l\murire. Trebuie s\ s\lt\m acest brand de Cotnari [i s\ ar\t\m c\ aceast\ comun\ trebuie s\ arate bine.

R: Cum sta]i cu `ncasarea contribu]iilor la stat, taxelor [i impozitelor?

P: Nu putem s\ spunem c\ st\m chiar bine… potrivit. Am `nceput un program de `n[tiin]are de plat\ a cet\]enilor. Fa]\ de anii din urm\, st\m bini[or.

R: ~ntr-un interviu anterior spunea]i c\ visa]i la urbanizare, `nfrumuse]are. A]i r\mas pe pozi]ii s\ face]i ceva `n leg\tur\ cu acest lucru?

P: Zic eu c\, deja se vede. ~n decursul anului 2013 am f\cut pavaje `n fa]a c\minului, `n fa]a [colii, `n fa]a prim\riei, pavaj la intrarea `n localitate.

R: Ve]i face [i un parc aici, la intrare? P: Cu parcul de la intrare avem deja un proiect

transfrontalier cu o comun\ de la moldoveni, unde vor veni aproximativ 13.000 euro dar trebuie s\ vorbim cu cei de la Domeniile Statului dac\ ne dau voie s\ investim `n Beciul Domnesc, s\-l reabilit\m [i cu aceast\ ocazie, s\ amenaj\m [i parcul.

R: Beciul Domnesc face parte din brand-ul comunei.

120

P: Sigur c\ da. Eu a[ vrea s\ fac acolo [i un muzeu. Acum este p\r\sit, nu-l folosim, nu e reamenajat. A[ vrea s\ facem din el un mic muzeu al vinului de Cotnari [i nu numai.

R: Despre cultur\...? Ave]i c\min cultural, bibliotec\...? P: Da, avem un proiect [i pentru c\minul cultural, ne

chinuim s\ sensibiliz\m [i pe cei de la Bucure[ti [i poate ne aprob\ proiectul. C\minul este f\cut de c=]iva ani buni, geamurile sunt din lemn dar s-au degradat. Ar trebui, pur [i simplu, schimbat tot, s\ punem geamuri de termopan, s\ investim un pic `n el dar, momentan, putem face `n el manifest\ri.

R: Face]i festivalul obiceiurilor de Anul Nou? P: Facem, sigur c\ da, pe 31 decembrie. R: Domnule primar, p=n\ la 1 ianuarie, ce a]i avea, ca

punct important, pe agenda Dvs. de lucru? P: Avem un proiect tehnic f\cut, pe 3,5 km de ap\ [i

canalizare pe satele Horodi[tea [i C=rjoaia. Trebuie s\ punem la punct toate datele tehnice, ca ApaVital s\ ne dea materialele necesare iar noi, la prim\var\ s\ putem prinde banii `n buget pentru a b\ga `n p\m=nt ]eava [i s\ facem toat\ instala]ia pe tronsonul respectiv. Tot pe final de an, trebuie s\ ne ducem la Consiliul jude]ean pentru a depune un proiect pe 4,3 km de asfalt pe ruta Horodi[tea – Lup\ria. Ar fi un proiect care ar trece prin 3 sate [i cred c\ deserve[te [i pe al patrulea, plus o livad\ la cap\t, unde ar putea ajunge cei care achizi]ioneaz\ cire[e. Deci, ar prinde extraordinar de bine dac\ am primi fonduri.

R: C=t face obiectul aten]iei primarului de Cotnari, alegerile de anul viitor?

P: Trebuie s\ ne g=ndim la ele pentru c\ politic, trebuie s\ ne ajut\m `ntre noi.

121

R: Indiferent cine va fi europarlamentar pe zona Dvs., ar trebui s\ v\ fac\ mai mult lobby vis-a-vis de vinul acesta grozav care `l ave]i aici. {i eu sper s\ pot consemna foarte cur=nd c\ `n Uniunea European\ [i nu numai, este vinul de Cotnari. ~n America, `n Canada, n-am v\zut vin rom=nesc, dar\mite de Cotnari. ~n Grecia nu este nici un vin rom=nesc [.a.m.d. A[a c\, avem nevoie [i de vinul rom=nesc, s\ fie... Dvs. deveni]i un fel de sat reprezentativ `n drumul c\tre urbanizare?

P: Cred c\ da. Ar trebui pentru c\ este totu[i, o comun\ destul de semnificativ\. E un nume cu rezonan]\ [i trebuie s\ se ]in\ cont de acest lucru.

R: Ave]i de g=nd s\ ,,v\ bate]i” pentru asta? P: Eu `n fiecare zi ,,m\ bat” [i oriunde m\ duc, tot spun. R: Cu GAL-urile crede]i c\ se poate face ceva? P: Deja suntem pe drumul cel bun. Am depus

documenta]ia, ne-am al\turat la GAL-ul ,,Siret”, sediul GAL-ului este la Cotnari, pre[edinte este primarul de la comuna Lespezi.

R: Pute]i adresa c=teva cuvinte locuitorilor comunei [i celor care ne citesc?

P: Le urez un sf=r[it de an cu mult\ bucurie, s\ fie s\n\to[i, le mul]umesc acelora care au fost aproape de mine [i de echipa prim\riei, care ne-au ajutat la schimb\rile f\cute `n comun\, sper s\ fie mai `ng\duitori, pentru c\ nu se pot face toate dintr-odat\ dar eu sper c\ toat\ comunitatea va `n]elege... (Meridianul, an XV, nr. 47 (1.020), joi, 28 noiembrie 2013)

122

16. COMUNA CUCUTENI

Primarul: R\spunsuri scurte !

Reporter: Suntem la Cucuteni, o comun\ de mare rezonan]\ istoric\, nu numai c\ este vorba `n sat de o civiliza]ie de c=teva mii de ani ci pentru c\ [i ast\zi satul p\streaz\ alura de sat vechi `nchegat, ce-i drept, casele sunt mai rare pentru c\ oamenii sunt c=t de c=t gospodari

[i tr\iesc numai din agricultur\. Pe de alt\ parte aici au venit ni[te oameni care au vrut [i vor s\ fac\ mai mult, mai frumos, mai util, pentru aceast\ comun\. Printre ei se afl\ [i primarul comunei. Bun\ ziua domnule primar Pamfilic\ Br=nz\! ~ncerc\m s\ v\ `ntreb\m c=teva lucruri ca s\-i l\murim pe oameni c\ [i `n situa]ii foarte grele, satul este, fa]\ de mileniile pe care le-a parcurs, un pic dec\zut, `n sensul c\ popula]ia se ocup\ numai de agricultur\. Este agricultur\ performant\ `n satul [i comuna Cucuteni?

Pamfilic\ Br=nz\, primar comuna Cucuteni, jude]ul Ia[i: ~n comuna Cucuteni a `nceput s\ fie agricultura performant\, oamenii fiind `mb\tr=ni]i, terenul este lucrat `n propor]ie de 100%, este lucrat de firme care, c=t de c=t au `nceput s\ se doteze cu utilaje, cu tehnologie c=t le permite buzunarul. Mai sunt [i persoane care lucreaz\ individual pe suprafe]e mici dar... sunt lucrate.

R: Ave]i vreo livad\ pe teritoriul comunei? P: A fost dar acum nu mai este.

123

R: Pe ce culturi merge]i?

P: Mergem pe culturi de c=mp, porumb, floarea soarelui, `ns\, sper\m s\ fie un program pentru livad\, un program pentru reconversie [i sper\m s\ g\sim investitori pentru c\ lumea nu are bani s\ poat\ planta hectare, planteaz\ c=]iva pomi, pentru c\ totu[i, este o zon\ pomi-viticol\, av=nd `n vedere c\ ne `nvecin\m cu comuna Cotnari. Exist\ o livad\ care se afl\ pe raza comunei Bal[, eu personal am ajutat pe investitorul respectiv cu teren, sunt bucuros c\ are angaja]i de la noi, 10-15 oameni care muncesc pentru el la livad\. Deci, `ncet, `ncet, se `ncearc\ replantarea pentru c\ totu[i, cel mai mare venit `n momentul actual `n agricultur\ provine de la livad\ [i de la vie.

R: P=n\ la a ajunge primar, v-a]i ocupat tot de p\m=nt [i [ti]i ce trebuie f\cut.

P: {tim ce trebuie f\cut [i `ncerc\m s\ facem. R: Am v\zut c\ e destul de accidentat teritoriul. Ave]i

p\duri, ave]i posibilit\]i s\ m\ri]i suprafe]ele cu pomi [.a.m.d.? P: Prim\ria are 25 de hectare de p\dure, [i locuitorii au

p\dure [i mai avem un proiect de `mp\durire de 53 de hectare, am `mp\durit deja vreo 12 hectare care le deruleaz\ Consiliul jude]ean.

R: Ave]i apicultur\ `n comun\? P: Avem c=teva stupine care au fost accesate prin

proiecte europene. R: C=]i oameni ave]i la legea 416? P: Avem vreo 20 de dosare la o popula]ie de aproape

1.400 de locuitori.

Prim\ria

124

R: C=]i elevi ave]i la [coal\?

P: Avem vreo 200 de elevi. Nu st\m chiar bine pentru c\ sunt multe probleme cu privire la [coal\ pentru c\ se primesc bani pe num\r de elevi iar costurile pentru o clas\ de 15

– 20 de elevi sunt pentru `ntre]inere [i alte utilit\]i. R: Cum sta]i cu fondurile? P: St\m destul de r\u dar se `ncearc\ supravie]uirea. R: Primarul, prim\ria, func]ionarii sunt parte din

personalul educativ al comunei? P: Sigur. P=n\ la urm\, omul de unde s\ `nve]e? De la

prim\rie, de la personal, de la cadrele didactice, de la preot... R: Cred eu, c\ intrarea cet\]eanului `n prim\rie

`nseamn\ o lec]ie de civiliza]ie. Nu am v\zut pe aici gunoaie. P: ~ncerc\m s\ men]inem cur\]enia, ordinea dar trebuie

s\ fie civiliza]ie. R: Am v\zut muzeul dar nu mai ave]i acolo o tab\r\ de

crea]ie, nu sunt urme noi... P: Este o tab\r\ de crea]ie din lemn dar a func]ionat din

sponsoriz\ri. O `ntre]inem c=t se poate dar trebuie continuat. R: Primarul este `n fruntea celor optimi[ti din comuna

Cucuteni? P: Sigur c\ da. Ne baz\m pe timpuri mai bune [i `nc\

mai sper\m la investitori. R: Cum vi se pare aceast\ prim\var\ cu privire la

agricultur\? P: Cred c\ aceast\ prim\var\ este cea mai dificil\. La

ora aceasta trebuia s\ fie `ns\m=n]at\ floarea soarelui, ov\zul, alte culturi, sfecla.

Muzeul Sitului Arheologic Cucuteni

125

R: V\ l\uda]i extraordinar cu 100% terenuri cultivabile, deja cultivate. Ave]i popula]ie care s\ [i lucreze c=nd trebuie, acest p\m=nt?

P: Sunt al]ii care lucreaz\, popula]ia `[i ia drepturile pentru c\ au arendat terenurile [i atunci, se implic\ mai pu]in pentru c\ e `mb\tr=nit\.

R: V\ voi `ntreba pentru c\ Dvs. cunoa[te]i bine [i specificul [i cam ce ne a[teapt\ `n Uniunea European\. Sigur, c\ noi trebuie s\ avem produc]ie cam la nivelul lor, greu deocamdat\, trebuie s\ avem cheltuieli cam la nivelul lor, tot greu, trebuie s\ avem venituri la nivelul lor, iar nu se poate [i atunci via]a noastr\ va fi grea `nc\ o perioad\. Ce crede]i?

P: P\rerea mea este c\ la noi nu s-au f\cut investi]ii, nu este un ajutor pentru achizi]ii de utilaje, sunt fonduri europene care se acceseaz\ foarte greu. Ar trebui s\ fie ni[te credite cu perioad\ mare de rambursare, 20 de ani, ca s\ nu sim]im atunci c=nd d\m banul `napoi.

R: Tr\im cu agricultura noastr\ sau nu, c\ aici e problema?

P: Tr\im dar... at=t. Sunt investitori care chiar s-au dezvoltat `ns\ la noi este zon\ de deal, de la Cucuteni se face trecerea de la Podi[ul Moldovei la Podi[ul Sucevei [i deja `ncepe s\ se schimbe terenul, e mai accidentat.

R: Cam de c=te mii de ani e atestat\ comuna Dvs.? P: De fapt cultura din Cucuteni e atestat\ de mii de ani

`ns\ la noi nu se tr\ie[te din istorie. ~n primul r=nd ar trebui s\ avem infrastructur\. Noi totu[i, tr\im cu speran]a. (Meridianul, an XV, nr. 15 (988), joi, 18 aprilie 2013)

126

17. COMUNA DELENI

O comun\ mare [i frumoas\ !

Reporter: Bun\ ziua, domnule primar ! Dumitru Prigoreanu, primar comuna Deleni, jude]ul Ia[i: Bun\ ziua ! R: Bine c\ deschid interviul cu Dvs., z=mbind. Am purtat o discu]ie foarte pl\cut\ `nainte [i c=nd veneam

la Deleni, m\ `ntrebam, cum o fi Dumitru Prigoreanu, economist, c\ domnii ace[tia cu paralele sunt foarte serio[i. Felicit\ri, c\ la toate institu]iile din comuna Deleni Dvs. ave]i steaguri. P: ~n primul r=nd v\ transmit un bun venit `n comuna noastr\, Deleni, [i vis-a-vis de faptul c\ sunt z=mbitor, s\ [ti]i c\ to]i cet\]enii acestei comune sunt a[a. Noi suntem oameni primitori, z=mbitori [i oameni care atunci c=nd avem musafiri sau vin oameni s\ ne calce pragul, `i primim cu bra]ele deschise. ~n leg\tur\ cu steagurile, e un lucru normal, toate institu]iile statului trebuie s\ aib\ arborat drapelul Rom=niei. R: V\ laud pentru aceast\ ini]iativ\. P: Nu mi se pare nimic deosebit, mi se pare ceva normal. R: C=t\ popula]ie are comuna Deleni ? P: Comuna Deleni este una din comunele mari ale jude]ului Ia[i, avem peste 10.500 de locuitori, 6 sate, o suprafa]\ de 15.400 ha. Ca suprafa]\, suntem cea mai mare comun\ din jude].

127

R: Este organizat\ `n asocia]ii ? P: Preponderen]a economic\ este din agricultur\. ~ntr-adev\r, pe raza comunei Deleni func]ioneaz\ c=teva asocia]ii agricole care lucreaz\ `n teren, [i acesta este un lucru bun pentru c\ altfel, nu se poate face agricultur\ pe buc\]ele. R: Sunte]i la al doilea mandat. Ce a]i f\cut de a]i ob]inut un procentaj a[a de bun ? P: ~n primul r=nd, cred c\ am fost corect cu oamenii, `n sensul c\ am spus totdeauna lucrurile care pot fi f\cute [i pe care, `n mare parte le-am [i f\cut. ~n comuna Deleni, `nc\ mai este foarte mult de lucru pentru c\ suntem o comun\ mare, cu necesit\]i [i nevoi foarte mari. Numai infrastructura, str\zile, uli]ele, drumurile sunt foarte mari, sunt peste 100 de km. R: A]i asfaltat, a]i pietruit ? P: Eu am abordat altfel problema drumurilor. ~n primul r=nd, nu mai pietruiesc drumuri a[a, la `nt=mplare, pentru c\ suntem `ntr-o zon\ de deal. ~nt=i fac c\ile de scurgere a apelor [i atunci, men]in [i drumurile, rezist\. R: Ce altceva a]i mai f\cut ? P: Am f\cut foarte multe lucruri dar problema este c\ sunt [i mai multe de f\cut. Am pus gazul metan `n comun\, o investi]ie foarte important\. Am construit o [coal\ nou\ `n Deleni, am atras investitori. ~n comuna Deleni deja s-a emis autoriza]ia de construc]ie pentru un parc eolian care va aduce venituri suplimentare la bugetul local, este o investi]ie mare, `n valoare de 55 milioane de euro. R: Am auzit c\, chiar [i un cimitir mai aparte a]i realizat. P: Pe 23 octombrie am inaugurat la Maxut un cimitir al eroilor din Primul R\zboi Mondial. Aici a fost descoperit\ o groap\ comun\ unde au fost `nmorm=nta]i peste 600 de militari dintr-o unitate militar\ din Buz\u, [i `mpreun\ cu cei

128

de la unitatea militar\ din Buz\u [i cu Funda]ia ,,Mare[al Averescu” am reu[it s\ inaugur\m un cimitir cu onoruri militare ceea ce comuna Deleni nu a v\zut niciodat\. A fost un eveniment deosebit care s-a ridicat la o ]inut\ foarte mare. Au fost foarte mul]i copii acolo. Din discu]ia pe care am avut-o cu dirigin]ii [i directorii de [coli prezen]i acolo, acei copii nu au v\zut a[a ceva p=n\ acum. Au fost personalit\]i importante, a fost domnul general Ciuc\ de la unitatea militar\ din Buz\u, a fost prefectul de Buz\u, vicepre[edintele Consiliului jude]ean Ia[i, foarte mult\ lume. R: Am v\zut la Dvs. ceea ce `n pu]ine locuri am mai v\zut. Vorbi]i cu afec]iune despre comuna pe care o p\stori]i [i care v-a ales `ntr-un procentaj mare. Cum face]i de mi[ca]i sufletele oamenilor ? P: ~n primul r=nd suntem al\turi de ei. Primarul trebuie s\ fie mereu `n mijlocul comunit\]ii, [i la bine, [i la greu. Nu este u[or s\ fii `ntr-o func]ie atunci c=nd dore[ti s\ faci ceva. Dac\ vrei doar s\ fii `n func]ie, ca s\ zici c\ ai fost primar c=ndva, nu realizezi nimic. Oamenii de la ]ar\, prin simplitatea lor, te simt. R: Ce visa]i s\ mai face]i `n perioada urm\toare? P: Mi-a[ dori foarte mult s\ asfaltez cei 11,6 km prin[i `ntr-un proiect pe M\sura 3.2.2. Mi-a[ dori foarte mult s\ construiesc o gr\dini]\ nou\ `n satul Deleni, care este prioritatea zero. R: Am v\zut c\ ave]i foarte mult\ popula]ie [colar\. Cum explica]i ? P: Fiind o comun\ mare, avem `n jur de 1.750 de copii. Zona, fiind o zon\ frumoas\, foarte mul]i au r\mas, sunt mul]i care sunt pleca]i `n afar\, o parte din ei se `ntorc. Au `nceput s\-[i construiasc\ case, chiar se g=ndesc s\-[i dezvolte anumite afaceri.

129

R: C=]i oameni ave]i la 416 ? P: Foarte pu]ini, vreo 63 de oameni. R: Spune]i-mi c=teva cuvinte de `ncheiere. P: ~mi doresc, ca `n aceast\ comun\, lucrurile bune pe care noi le-am f\cut `n ultima perioad\, s\ le putem continua. Sunt convins c\ nu vom putea realiza marile proiecte pentru aceast\ comun\, doar de unii singuri. Vom avea nevoie [i de sprijin. R: Pe cine sprijini]i la alegeri ? P: Sunt membru PNL. Partidul din care eu fac parte este `ntr-o alian]\, se nume[te USL. Cred c\ v-am dat r\spunsul. M\ bazez foarte mult pe `n]elepciunea [i pe credin]a oamenilor din aceast\ comun\, c\ vor s\ fac\ parte dintr-o comunitate normal\ [i o comun\ care s\ se dezvolte pe criterii s\n\toase. Nu putem s\ tr\im decent dac\ nu avem aceast\ normalitate. R: Am aflat c\ ave]i o familie `mplinit\, un b\iat student. Nu se poate s\ nu ave]i visuri ale Dvs. [i pentru comunitate. P: Din punct de vedere personal, sunt un om realizat. Am o familie reu[it\, am o so]ie extraordinar\, am un b\iat la fel, este student `n anul III la Agronomie. Deci, dup\ o zi agitat\, foarte mult\ munc\, `mi g\sesc lini[tea `n s=nul familiei de care am nevoie. Familia mea `mi este al\turi, conteaz\ foarte mult acest lucru. M\ ajut\ `n tot ceea ce fac [i `mi d\ for]a de a merge mai departe. Dar [i oamenii `mi dau aceast\ for]\, mi-au dat aceast\ `ncredere foarte mare atunci c=nd m-au reales. Am avut un procent de 92% din voturi. Ace[ti oameni care m-au ales, `mi dau o responsabilitate imens\ [i o for]\ de a lucra pentru ei pentru c\ un primar f\r\ sprijinul oamenilor, nu exist\.

130

R: Domnule primar Prigoreanu, sunte]i un foarte bun vorbitor, comunica]i ceva din sufletul Dvs., `mi face foarte mare pl\cere s\ vorbesc cu Dvs. ~nchei `ns\, cu promisiunea c\ voi reveni la Dvs. cu foarte mult\ pl\cere. P: Oric=nd v\ vom a[tepta cu drag aici, [i nu numai pe Dvs. To]i oamenii de bine care vor s\ vin\ `n comuna noastr\, s\ ne vad\, s\ ne dea sfaturi, s\ ne dea sugestii, sunt a[tepta]i [i primi]i cu drag. (Meridianul, an XIV, nr. 45 (966), joi, 08 noiembrie 2012)

Comunitatea pe primul loc

Reporter: La Deleni, primarul, de altfel un economist reputat… cu vise sau f\r\ vise? Primar: Discut\m de dou\ lucruri diferite [i am s\ v\ spun de ce: dac\ discut\m despre ceea ce `mi doresc eu, ca s\ fie `n comuna Deleni, este un lucru, dac\ este o discu]ie care m\ vizeaz\ punctual [i personal, este alt\ discu]ie. R: S\ le `mp\r]im a[a cum propune]i Dvs., dat fiind c\ eu am `ncredere c\ ce discut\m noi folose[te multor altora, nu numai primarului, oamenilor care, p=n\ la urm\, nu trebuie s\ renun]e la esen]a firii umane, s\ viseze, s\ vrea, [i domnia voastr\ a]i demonstrat la Deleni, jude]ul Ia[i c\ ce a]i vrut a]i [i realizat. Deci, visul personal mai `nt=i, tocmai ca s\ demonstr\m c\ oamenii care au tonusul necesar, [i realizeaz\. P: Visul meu se reg\se[te oarecum [i `n ceea ce `mi doresc pentru comunitatea pe care o reprezint [i din care fac

Prim\ria

131

parte. Mi-a[ dori foarte mult ca toate proiectele pe care le-am g=ndit cumva, `n 2008 [i pe care le continui [i ast\zi, s\ le pot duce la bun sf=r[it. Aici este vorba despre ceea ce `mi doresc pentru comunitate, o infrastructur\ s\n\toas\, care la ora actual\ nu este a[a cum mi-o doresc, chiar dac\ am f\cut pa[i importan]i. Ca om, sunt realizat, am o familie excep]ional\, un copil excep]ional, o nevast\ asemenea, `mi doresc s\ fiu s\n\tos a[a cum le doresc tuturor oamenilor, `mi doresc... ca g=ndurile mele s\ fie numai bine inten]ionate a[a cum le doresc [i celorlal]i, la fel. Deci, toate lucrurile bune pe care mi le doresc mie [i familiei mele, la fel le doresc [i concet\]enilor mei. R: ~n condi]iile grele ale anului care a trecut [i ale acestuia care a `nceput, cu greut\]ile lui, r\m=ne]i un optimist? P: Cu siguran]\! Optimismul este ceea ce ar trebui s\ ne caracterizeze pe to]i. Un om care `[i pierde optimismul [i speran]a, este lipsit de orice ini]iativ\. R: Comuna Deleni este foarte urbanizat\, comparabil cu ce [tiam noi, de odinioar\, [i am apreciat `n interviul trecut c\ a]i avut foarte multe steaguri pe strad\, prin localitate. Acum v\ afla]i `ntr-o faz\ de re`nceput a activit\]ii, cu buget, programe etc. Vre]i s\ ne vorbi]i acum de visurile primarului? P: C=nd vorbim de visurile primarului, s\ [ti]i c\ aici sunt visurile a peste 10.000 de locuitori care fac parte din aceast\ comun\... P: Cu to]ii `[i doresc un trai mai bun, mai civilizat, o infrastructur\ corect\, ap\, gaz, canalizare... Sunt lucruri pe care [i le doresc cei 10.000 de oameni pe care eu `i reprezint [i m\ reg\sesc `n ei. Din p\cate, nu toate dorin]ele noastre pot fi [i puse `n practic\ `n viitorul imediat apropiat, adic\ s\ nu credem c\ dac\ eu [i cet\]enii ne dorim o infrastructur\ bun\, o s\ [i reu[im s\ le punem `n practic\, mai ales c\ bugetul pe

132

care `l am la dispozi]ie, `n anul 2013, este un buget la care trebuie s\ fii foarte echilibrat, s\ reu[e[ti s\ continui, `ntr-o oarecare m\sur\, lucrurile `ncepute [i s\ men]ii anumite lucruri, deci, nu este un buget prin care s\ te po]i dezvolta. R: S\ `n]eleg c\ deja a]i structurat bugetul? P: Da. Bugetul `l avem structurat. Pe 29 martie vom avea [edin]a de consiliu dup\ care vom vedea ce se va `nt=mpla. R: Nu pute]i anticipa, pentru c\ majoritatea consilierilor sunt de partea Dvs.? P: Nu. Cu siguran]\, la nivelul consiliului nu vor fi probleme pentru c\ la Deleni Consiliul local este format din oameni care cunosc la fel de bine ca [i mine problematica acestei comunit\]i. Cunosc la fel de bine ca [i mine dorin]ele oamenilor [i tot la fel de bine cunosc puterea financiar\ pe care o avem la ora actual\, adic\ nu vom avea probleme `n ceea ce prive[te abordarea priorit\]ilor pentru anul 2013 la nivelul comunei Deleni pentru c\ cei care fac parte la ora actual\ din Consiliul local [tiu foarte bine despre ce este vorba, [tiu foarte bine ce priorit\]i sunt [i [tiu foarte bine [i banii care `i avem la dispozi]ie. R: Care sunt priorit\]ile? P: ~n primul r=nd voi continua cu infrastructura stradal\, aceea care am `nceput-o din 2008. Ca [i dorin]e care, probabil, nu ]in neap\rat de noi dar sunt proiecte pe care le vom `ncepe anul acesta este construirea unei gr\dini]e noi `n satul Deleni, o gr\dini]\ pe care am anticipat mai de mult c\ va trebui s-o `ncep cu for]e proprii pentru c\ la nivelul satului Deleni am aproximativ 170 de copii care la ora actual\ `[i desf\[oar\ activitatea `ntr-o cl\dire retrocedat\ la Legea 10, o cl\dire veche boiereasc\, care nu `ndepline[te nici o condi]ie din punct de vedere uman [i sunt obligat s\ fac aceast\

133

gr\dini]\, chiar dac\ la un moment dat am sperat c\ voi avea un sprijin din partea Consiliului jude]ean sau din partea Inspectoratului {colar, dup\ ultimele discu]ii pe care le-am avut, se pare c\ va trebui s\ m\ descurc de unul singur [i voi `ncepe s\ fac aceast\ gr\dini]\ cu o finan]are multianual\, anul acesta voi `ncepe, sper ca `n 2-3 ani s\ reu[esc s-o fac. Este o investi]ie mare [i necesit\ destui bani, iar bugetul comunei Deleni nu este chiar at=t de mare `nc=t s\-[i permit\ acest lucru. ~mi mai doresc, este un lucru care, s\ spunem c\ este intrat `ntr-un culoar favorabil, este pe OG 577, este vorba de asfaltarea a 6,2 km de drum care face leg\tura `ntre satul Deleni (satul de re[edin]\), satul Slobozia, satul Feredeni, cu ie[ire la drumul na]ional care merge spre Boto[ani, DN28. Acesta este un proiect depus, este intrat pe un culoar favorabil, a[tept\m s\ primim finan]are pe el. Probabil, va fi `nceput [i finalizat `n mandatul acesta. A treia prioritate este de fapt, un cumul de priorit\]i, un cumul de lucruri pe care noi va trebui s\-l continu\m [i s\-l finaliz\m. Este vorba de investi]ia din zona Maxut, o aduc]iune de ap\ care este evaluat\ la aprox. 19 miliarde lei vechi care anul acesta va fi finalizat\. Vom continua extinderea gazului metan, lucru pe care l-am f\cut [i `n anii din urm\, anul acesta vom continua aceast\ extindere de gaz. Vom amenaja parcul [i centrul civic unde, poate a]i v\zut cl\direa nou\ care am f\cut-o anul trecut, am dat-o `n folosin]\, acolo este un panou pe care este f\cut un plan, cum va trebui s\ arate toat\ zona. ~mi doresc ca anul acesta s\ finalizez aceast\ lucrare [i se va finaliza cu siguran]\. Mai facem parte dintr-un GAL care deja a intrat la finan]are, s-a semnat contractul, sunt singura comun\ din Ia[i care ne-am asociat cu 11 comune din jude]ul Boto[ani. Sper s\ reu[esc s\

134

fac un parteneriat corect cu ei, care s\ vizeze `n primul r=nd, dezvoltarea comunit\]ilor noastre. Pe acest GAL, anul acesta voi accesa o M\sur\ care vizeaz\ reabilitarea c\minelor culturale, `mi doresc foarte mult la c\minul cultural Deleni o sal\ de spectacol [i, dac\ voi reu[i s\ accesez aceast\ finan]are, cu banii pe care `i voi ob]ine prin proiectul respectiv, nu sunt foarte mul]i, dar, probabil, cu 50.000 euro, consider c\ pot s\ fac o sal\ a[a cum merit\ s\ aib\ aceast\ comun\. R: De ce sunte]i a[a de m=ndru de comuna Deleni? P: Am s\ spun acest lucru f\r\ o lips\ de modestie pentru c\, Deleni este o comun\ format\ din oameni destoinici, m=ndri, muncitori [i probabil, c\ m\ reg\sesc `n ei c\ altfel, nu m-ar fi ales. Oamenii din comuna Deleni au nevoie de un om care s\-i reprezinte. Consider c\ primarul este cel care reprezint\ comunitatea. Dac\, de exemplu, `n fruntea unei comunit\]i, e un om care nu are ambi]ie, care nu are dorin]e, nu e `n regul\. Omul trebuie s\ fie reprezentativ pentru oamenii care l-au ales [i consider c\, prin faptul c\ eu sunt o fire mai ambi]ioas\, un tip energic [i cu viziuni mari, m\ reg\sesc printre concet\]enii mei. Eu sunt un om care de obicei, spun lucrurilor pe nume. Mi-a[ dori foarte mult ca to]i cet\]enii din comuna pe care eu o reprezint, s\ aib\ ini]iativ\. R: Altfel spus, prim\ria devine institu]ie educa]ional\. P: Noi suntem obliga]i s\ facem zi de zi lucrul acesta. {coala, biblioteca, prim\ria, au `n structura lor [i acest rol de a educa. R: Monumentul, grupul de la Maxut, mi-a pl\cut foarte mult ce a]i f\cut acolo. L-a]i mai `ntre]inut? P: Cu siguran]\. Este un lucru pe care noi trebuie s\-l avem tot timpul `n con[tiin]a noastr\, pentru c\ acolo vorbim de oameni care au c\zut pentru ]ara aceasta, care [i-au dat via]a, e o chestiune frumoas\ [i ceea ce am reu[it noi acolo, `n

135

parteneriat cu Brigada Getic\ de la Buz\u [i cu Funda]ia ,,Mare[al Averescu”, a fost o reu[it\ [i un lucru pe care ar trebui s\-l facem mai des. Acum, noi vom face slujbe acolo, pentru c\ la acel cimitir exist\ o tradi]ie pe care se merge, prim\ria se va implica. R: Sunt de acord cu Dvs. c\ sunte]i [i modest, [i foarte competent [i v\ doresc s\ fi]i s\n\tos! P: Mul]umesc pentru aprecieri [i da]i-mi voie ca, `n numele cet\]enilor din aceast\ comun\ s\ v\ adresez un g=nd bun [i `ntotdeauna c=nd veni]i la noi, s\ trata]i cu obiectivitate toate aspectele care apar aici. (Meridianul, an XV, nr. 12 (985) - 13 (986), joi, 28 martie - 4 aprilie 2013)

Ec. Prigoreanu... postura de om normal

Reporter: Bun\ ziua domnule primar Dumitru Prigoreanu! Mai `nt=i, v\ fac o m\rturisire de reporter care r\m=ne spus\ [i scris\: eu am venit la Dvs. ca la un om mai deosebit, ca la un spirit foarte liber [i foarte ,,ascu]it” dar un

spirit care taie ce e r\u [i r\m=ne cu partea bun\ pentru noi [i pentru cei din comuna Deleni. ~n care postur\ v\ convine s\ v\ situa]i? Primar: Bun\ ziua! Cred c\ cel mai important lucru pentru noi oamenii, este s\ ne situ\m `n postura omului normal, omul care simte, tr\ie[te, sper\, n\d\jduie[te. Mai devreme, a]i f\cut referire la icoana cu candel\ din biroul meu.

{coala

136

Dup\ cum a]i v\zut, candela aceea arde. A[a mi-a[ dori eu, ca mereu `n sufletul meu, `n sufletul oamenilor din comuna Deleni, `n sufletul rom=nilor, s\ existe vie [i aprins\ flac\ra aceasta de speran]\, de dragoste ca s\ reprezinte frumosul pentru om [i pentru na]ie. R: Mi-a]i f\cut c=ndva, o confesiune de tipul: ,,eu c=t sunt aici primar, sunt pentru comunitate”. C=t este de necesar ca un om s\ viseze [i s\ realizeze pentru comunitatea pe care o reprezint\? P: ~n primul r=nd, un om care `[i propune sau care a avut [ansa s\ fie ales s\ reprezinte o comunitate, trebuie s\ aib\ mereu vie `n suflet, `n minte, speran]a de mai bine a oamenilor pe care `i reprezint\. Un edil, un primar, un om care conduce colectivit\]i [i nu are vie aceast\ speran]\ de mai bine, nu va putea s\ dea randament niciodat\. Eu `ntotdeauna cred c\ se poate mai bine. ~ntotdeauna sper c\ am s\ reu[esc lucruri care sunt greu de f\cut, la prima vedere, dar niciodat\ nu disper. Deci, aceast\ speran]\ r\m=ne vie [i m\ ]ine mereu `n via]\ [i activ. Credin]a [i speran]a c\ voi reu[i, `mpreun\ cu oamenii `n fruntea c\rora sunt, s\ facem lucruri bune, mai bune pentru copiii no[tri, pentru nepo]ii no[tri, pentru urma[ii no[tri... R: Ce crede]i c\ a]i f\cut `n aceste dou\ mandate a[a de bine pentru Deleni, `nc=t s\ r\m=ne]i `n istoria locului?

P: Precizez c\ sunt la al doilea mandat dar de la al doilea, nu a trecut `nc\ nici un an. Deci, a r\mas mai mult din acest mandat, `n care se pot `nt=mpla lucruri foarte multe. Cred c\, `n primul r=nd, am schimbat `n acest mandat, percep]ia omului din comuna Deleni despre ce `nseamn\ administra]ie. Oamenii, dac\ vin la prim\rie, chiar dac\ nu toate problemele lor sunt rezolvate, (dar) g\sesc aici `n]elegere, g\sesc oameni care pot s\ le dea un sfat, o sugestie,

137

o recomandare, care s\ le aline problema pe care o au sau care pot g\si o solu]ie. Pentru c\ nu `ntotdeauna, problemele cu care ne confrunt\m noi aici, pot fi rezolvate la prim\rie, dar este `ntotdeauna bine c=nd g\se[ti un partener de dialog, un om, o echip\ pentru c\ primarul nu este de unul singur, nu el face [i conduce totul. R: Crede]i c\ primarul este un ales al locului? Adic\, dac\ e cel care e chemat de undeva de sus [i este ales s\-i reprezinte pe cei de jos…? P: Eu cred un lucru cu t\rie: cred, capacitatea primarului `n a face lucruri bune, se imprim\ asupra comunit\]ii respective. Deci, dac\ un primar [tie s\ gestioneze bine momentele de criz\, de fericire, de bucurie ale unei localit\]i, [tie s\ `mbine toate aceste lucruri, acea localitate se reg\se[te `n spiritul de echip\ a primarului, spiritul de ini]iativ\. Dac\ un primar este l\s\tor, moale, inactiv, acea comunitate nu tr\ie[te. R: Deleni este o comun\ bun\, bogat\, ordonat\. P: Fiecare comunitate are particularit\]ile ei. R: A]i vorbit de mentalitate [i de practic\. Oamenii, mai ales cei cu o anumit\ capacitate, cei care au harul de a face, simt la un moment dat c\ asta este profesiunea, sau via]a, sau chemarea pe care o au de la Cel de sus, de la el `nsu[i, dar este locul lui. Sim]i]i asta? P: Eu m\ reg\sesc `n ceea ce fac. Este o munc\ pe care o fac cu mare drag, chiar dac\ nu este simpl\. Sunt foarte mul]i oameni care au multe nemul]umiri. Sunt nemul]umiri pe care le au poate, [i din cauza administra]iei, sunt mul]i care au nemul]umiri personale dar, per ansamblu, `n condi]iile `n care infrastructura este pe drumul bun, oamenii au iluminat public, exist\ condi]ii foarte bune `n [colile [i gr\dini]ele din comuna Deleni, `nseamn\ c\ lucrurile merg `ntr-o direc]ie foarte bun\.

138

R: La Dvs. exist\ canalizare, ave]i ap\... gaz…? P: Avem [i gaz. Nu avem `n toat\ comuna pentru c\ suntem, ca suprafa]\, cea mai mare comun\ din jude]ul Ia[i, dar suntem pe drumul bun, adic\ an de an se `nt=mpl\ ceva bun: se extind re]elele de gaz, se extind re]elele de drum prin modernizare, cu rigole, cu pietruire, avem c=teva proiecte demarate din anul 2013, de exemplu, gr\dini]a de la Deleni la care deja am `nceput construc]ia, este o lucrare care cost\ 400.000 euro, bani care `i vom folosi doar din bugetul local. R: Comuna Deleni este `n apropiere de ora[ul H=rl\u. Eu am f\cut cercet\ri acum vreo 50 de ani pe aici [i iat\, s-au modificat [i pot spune c\ nici p\m=ntul m\car, nu-i acela[i pentru c\ `ntre timp a fost chimizat, r\scolit, schimbat ca [i categorie, oamenii s-au schimbat ca [i mentalit\]i. Am f\cut aceast\ introducere ca s\ `ncerc s\ v\ incit s\ vorbi]i despre cultura local\ [i tradi]ie. P: ~n luna decembrie, cel pu]in pentru comuna Deleni, este o lun\ cu semnifica]ie mare, `n afar\ de faptul c\ s\rb\torim Cr\ciunul. La sf=r[it de decembrie, la Deleni, are loc pe data de 31, o tradi]ie veche, cred c\ de peste 70 de ani, c=nd oamenii satului se `nt=lnesc cu obiceiurile, tradi]iile din aceast\ comun\. Noi avem un ansamblu ,,Coragheasca”, un ansamblu care ne reprezint\ peste tot cu cinste. Sunt copii cu v=rste cuprinse `ntre 10 [i 17 ani, copii la care anul acesta le-am luat costume na]ionale noi. Pe data de 31 decembrie vom face un lucru foarte frumos aici, `n fa]a prim\riei. Vin tineri, v=rstnici, cu plugu[or, cu capr\, cu urs, cu cerb, cu dansuri, cu c\iu]i [i-[i prezint\ obiceiurile care din an `n an se p\streaz\. Este un eveniment unic [i foarte frumos. R: Face]i asta pentru c\ sunte]i primar sau v\ sim]i]i integrat `n aceast\ via]\ cultural\?

139

P: Eu fac parte din acest eveniment pentru c\ mi-aduc aminte cu drag, c=nd eram copil, cum veneam la sfatul popular s\ vedem obiceiurile. R: Am o `ntrebare mai dificil\: unde crede]i c\ va ajunge limba rom=n\ [i cum crede]i c\ vor evolua aceste obiceiuri, at=t timp c=t tineretul ne pleac\, b\tr=nii fac c=t mai pot. Dar limba rom=n\, pentru c\ am observat [i `n diverse materiale c\ limba rom=n\ se schimb\, datorit\ termenilor tehnici, datorit\ realit\]ilor economice… P: Cred c\, p=n\ la urm\, limba rom=n\ nu se va pierde dar exist\ [i o explica]ie. Dac\ ve]i avea curiozitatea s\ urm\ri]i p\rin]ii care au copii `n clasele mici sau gimnaziu, cea mai mare preocupare a lor este ca cei mici s\ [tie 1 sau 2 limbi str\ine. Pentru c\, de mici, ei `[i imagineaz\ c\ atunci c=nd vor cre[te vor trebui s\ plece ,,`n afar\”, [i acolo va trebui s\ [tie cel pu]in o limb\ str\in\. Nu este un lucru r\u dar sunt mai preocupa]i de [tiin]a unei limbi str\ine dec=t de cunoa[terea propriei lor limbi. R: ~n comuna Deleni, oamenii mai pleac\, mai revin… ce se `nt=mpl\ vis-a-vis de mi[carea popula]iei? P: Un lucru `mbucur\tor la Deleni este c\ to]i cei care au plecat afar\, vin [i-[i fac o cas\ aici. Asta `nseamn\ c\ mai devreme sau mai t=rziu ei vor veni tot aici. (Meridianul, an XV, nr. 48 (1.021) - 49 (1.022), joi, 05 decembrie - 12 decembrie 2013)

Conacul Polizu-Micsunescu, Maxut

140

~ndemnul sufletesc...

Reporter: Domnule economist, domnule primar, ca `ntotdeauna c=nd este vorba de o ac]iune important\ a comunei Deleni [i a H=rl\ului `n cazul de fa]\, dumneavoastr\ sunte]i prezent. Dest\inui]i-v\ dac\ vre]i, la `ntrebarea: care sunt resorturile intime ale primarilor, de `ncurajeaz\ tradi]iile de Anul Nou, socotit c\ ast\zi, la Festivalul de la H=rl\u a]i fost 16 forma]ii, adic\ peste 200 de oameni? Dumneavoastr\ a]i avut un ansamblu foarte interesant, mai ales foarte t=n\r, cu vreo 5 – 6 reprezent\ri. Deci, resorturile intime pentru care `ncuraja]i asemenea tradi]ie.

Primar: Cred c\ cel mai important resort vine din interiorul sufletului nostru pentru c\, cu to]ii ne aducem aminte cu drag de copil\ria noastr\. Eu m-am n\scut, am copil\rit la Deleni [i-mi aduc cu mare drag aminte c\ `naintea s\rb\torilor de iarn\ se organizau diverse obiceiuri pe care noi ast\zi `ncerc\m s\ le conserv\m [i totodat\ s\ le promov\m. Probabil c\ noi primarii care ne implic\m `n aceast\ treab\ sim]im pulsul oamenilor, al zonei [i atunci, ne determin\ s\ ne implic\m. Eu consider c\ zona `n care suntem acum, Deleni – H=rl\u – Scobin]i, Cepleni]a – Cotnari este o zon\ plin\ de tradi]ii, de obiceiuri, de datini care ar fi mare p\cat ca s\ le pierdem.

R: Deci, excludem interesul electoral. P: Dac\ vre]i s\ v\ r\spund la aceast\ `ntrebare, am s\

spun a[a: unii oameni confund\ ac]iunile culturale cu chestiunile electorale. Asta ar `nsemna ca noi, primarii s\ nu ne mai implic\m `n nimic pentru c\ cineva g=nde[te c\ este electoral? Categoric, c\ noi prin ceea ce facem, c=[tig\m sau nu simpatia oamenilor care ne-au ales. Eu `mi doresc s\ fac

141

c=t mai multe lucruri bune ca oamenii s\ tr\iasc\ cu sentimentul c\ nu regret\ c\ m-au ales ca primar.

R: Subliniez [i eu ce a]i zis Dvs. Este vorba de `ndemn sufletesc generat de apartenen]a la o comunitate [i, de ce nu, ideea de permanen]\ a unor manifest\ri artistice de mare valoare sufleteasc\ [i cu semnifica]ii `n men]inerea identit\]ii.

P: Dac\ am face acest lucru doar `n campaniile electorale atunci ar putea fi confundat a[a ceva. Noi o facem tot timpul. De exemplu, la Deleni, din 2008, de c=nd sunt primar, fac acelea[i lucruri, promovez tradi]iile [i datinile, promovez copiii etc. Deci nu e o chestiune electoral\, e un lucru pe care-l fac din tot sufletul, a[a simt eu.

R: Nu m\ mir de ce v-au ales oamenii `n procent a[a de mare. V\ urez succes [i s\ ne invita]i la orice manifestare ve]i mai face Dvs. la Deleni.

P: Da]i-mi voie s\ v\ urez [i eu la mul]i ani Dvs., tuturor celor care sunt al\turi de noi, tuturor oamenilor care iubesc tradi]iile, obiceiurile. (Meridianul, an XVI, nr. 02 (1.026), joi, 16 ianuarie 2014)

Munca pe care o `ndeplinim cu pl\cere ne vindec\ de

truda ei.

William Shakespeare

142

18. COMUNA DOBROV|}

Ambi]ii cu m\sur\ !

Reporter: Suntem la Dobrov\], o localitate unde, mie mi s-a p\rut c\ izolarea este la ea acas\. Ba, chiar ,,l-am v=nat” pe primarul acestei comune. ,,L-am v=nat” cu chip c\, domniei sale nu-i place s\ fie filmat dar v\z=nd comuna, am zis c\ cine poate fi mai autorizat dec=t primarul C\t\lin Martinu[. C=t e de mare comuna Dvs.? C\t\lin Martinu[, primar comuna Dobrov\], jude]ul Ia[i: Ca [i suprafa]\, are 9.800 ha, cu 5.400 ha de p\dure, locuitori, circa 2.500. R: Deci, o comun\ cu vreo 300 - 400 de copii, `n cazul acesta. P: Aproximativ 300 - 400 de elevi. R: Ave]i o cl\dire `n construc]ie `n centrul comunei. Ce reprezint\? P: Reprezint\ un centru cultural [i administrativ. Va avea sal\ de proiec]ie, sal\ pentru cultur\, sediu administrativ. R: Am v\zut c\ mai ave]i o cl\dire veche `n spatele prim\riei... P: A fost centru administrativ pentru domeniul regal. Undeva p=n\ `n 1909 - 1910 a func]ionat, a avut un administrator.

143

R: Vreau s\ coment\m dou\ chestiuni. O localitate ca Dobrov\], `nconjurat\ de p\duri, n-are nici un venit de la domeniul forestier. Cum interpreta]i acest lucru? P: Nu cred c\ am ce comenta. Acesta este cadru

legal. Din punct de vedere administrativ nu avem beneficii, sunt minore, legate de faptul c\ cet\]enii se aprovizioneaz\ mai u[or cu lemne. ~n alte domenii nu avem nici un fel de avantaje, legea nu ne permite s\ tax\m absolut nimic, exploatarea lemnului se face de c\tre domeniul privat, ca atare, doar dezavantaje. R: Apropo de C\minul pe care `l construi]i, e grea via]a cultural\ `n satul Dvs.? Aici, nuan]a istoric\ este evident\, ave]i [i o m\n\stire, despre Dobrov\] se scrie de vreo 500 de ani... P: Da, e adev\rat, localitatea este mult mai veche de 500 de ani. Primele a[ez\ri au fost undeva pe zona mai `nalt\ a localit\]ii, sunt a[ez\ri geto-dace, dup\ care s-a deplasat mult mai t=rziu c\tre zona de amplasare pe care ast\zi putem s\ o vedem. {tefan cel Mare, c=nd a construit m\n\stirea, finalizat\ `n anul 1503, a constatat c\ existau sate. Deci, nu a venit [i a `ntemeiat a[ezare prin construirea m\n\stirii, ci m\n\stirea a fost construit\ `n mijlocul celor trei a[ez\ri care existau la momentul respectiv. R: {i acum vorbim numai de cultur\ video, adic\ prin telecablu, la televizor, sau mai pute]i realiza [i c=te ceva? P: ~n momentul de fa]\ are ca bastion principal [coala, unde se desf\[oar\ activit\]i culturale iar prin intermediul acestei construc]ii (C\minul), doresc `n cadrul unei colabor\ri

M\n\stirea Dobrov\]

144

cu Teatrul din Ia[i s\ desf\[ur\m activitate de aceast\ natur\, avem o sal\ de proiec]ie [i ne dorim `n timp s\ rul\m filme dar, filme rom=ne[ti, `mi doresc foarte mult acest lucru. R: {i vre]i s\ aduce]i ,,Luceaf\rul” de la Ia[i. P: Vreau s\ aduc Teatrul ,,Luceaf\rul” la Dobrov\]. A mai fost, noi avem o colaborare cu d=n[ii, au mai desf\[urat activit\]i, e ceva mai greu acum pentru c\ suntem `n reconstruc]ie cu aceast\ cl\dire, cl\direa veche era improprie, se demola, dar am convingerea c\ `n cursul acestui an s\ realizez construc]ia [i ca atare, vom putea s\ relu\m aceast\ activitate. R: Nu sunte]i prea ambi]ios, domnule primar? P: Nu sunt ambi]ios, fac pe r=nd, `n m\sura posibilit\]ilor ce-mi doresc pentru aceast\ comunitate. (Meridianul, an XV, nr. 03 (976), joi, 24 ianuarie 2013)

C=nd o u[\ a fericirii se `nchide, o alta se deschide; dar

deseori ne uit\m at=t de mult la u[a `nchis\ c\ nu o mai vedem pe cea care s-a deschis pentru noi.

Helen Keller

145

19. COMUNA DOLHE{TI

Primarul Doru cel t@n\r [i lini[tit !

Reporter: Suntem la Dolhe[ti – Ia[i [i st\m de vorb\ cu primarul comunei, Doru Petru Butnariu. Spune]i-ne ceva despre Dvs. Doru Petru Butnariu, primar comuna Dolhe[ti, jude]ul Ia[i: M\ numesc Butnariu Doru Petru, sunt noul primar al

comunei Dolhe[ti [i sunt inginer agronom. R: De ce crede]i c\ v-au ales oamenii? P: Pentru a rezolva multe dintre problemele r\mase. Avem probleme mari cu Legea fondului funciar. R: Deci, lumea vrea de la primarul Doru Butnariu s\ le rezolve problema p\m=ntului, s\ modernizeze drumurile, comuna... Ave]i un pic de asfalt `n comun\? P: Avem un pic de asfalt. Noi sper\m s\-l `ntre]inem. A fost o dona]ie privat\ f\cut\ de un fiu al satului, domnul doctor Baciu, care, din fonduri proprii a asfaltat satul Dolhe[ti. Comuna Dolhe[ti mai are 2 sate componente, satul Pietri[ [i satul Br\dice[ti. Satul Pietri[ este un sat cu popula]ie rrom\, `n propor]ie de 98%. Drumurile din sat sunt pietruite dar cea mai mare problem\ pe care o avem este lipsa apei. Avem proiect pentru ap\ [i canalizare, sper\m, cu anul 2014 s\ le depunem pe fonduri europene, unde s\ ob]inem [i finan]are, pentru a rezolva aceast\ problem\.

146

R: A]i intrat deja `n probleme? Acum v\ sim]i]i [i capabil s\ le rezolva]i dar [ti]i [i cam c=te ave]i. P: Da, sunt intrat deja `n probleme, sunt foarte multe dar sper ca majoritatea problemelor s\ le rezolv `n ace[ti 4 ani de mandat. R: ~n afar\ de ap\, canalizare, p\m=nt, c\ p=n\ la urm\ acesta este esen]ialul `ntr-o comun\ dar... au ie[it oamenii la munc\? P: Da, au ie[it la muncile c=mpului. Comuna Dolhe[ti este format\ din oameni gospodari, cumin]i, oameni c\rora le place s\ munceasc\. R: Au p\m=nt destul, au din ce s\ tr\iasc\? P: Nu cred c\ se poate tr\i numai din agricultur\. Avem 4 asocia]ii pe raza comunei. Avem o asocia]ie a cresc\torilor de animale cu 300 de vite la 2.980 de oameni, c=t are comuna [i aproximativ 2.000 de ovine. Avem [i apicultur\, avem tineri care au accesat fonduri europene, avem 3 proiecte pe 25.000 de euro [i `nc\ un proiect depus acum, `n cadrul uni GAL. Comuna Dolhe[ti face parte dintr-un GAL numit ,,Movila lui Burcel”, avem o asocia]ie cu profil agricol numit\ ,,Viitorul” pe un proiect accesat `n valoare de 500.000 euro, se afl\ la intrarea `n sat. Asocia]ia are `n arend\ o suprafa]\ de 400 ha de teren. ~n general p\m=ntul este organizat pe forme asociative. R: Ce v=rst\ ave]i, domnule primar? P: Am 37 de ani. Sunt c\s\torit [i am 2 copii. R: Ce g=nduri ave]i, `n leg\tur\ cu aceast\ comun\, ce visuri ave]i `n momentul acesta pentru comuna Dvs.? P: ~n urm\torii 4 ani vrem s\ facem 2 cabinete medicale, avem un singur cabinet medical `n satul Dolhe[ti, satele Pietri[ [i Br\dice[ti sunt la distan]\ mare fa]\ de Dolhe[ti [i atunci, ne-am g=ndit, `n Consiliul local s\ lu\m hot\r=rea de a construi 2 cabinete medicale `n cele dou\ sate; avem 4 [coli,

147

`n aceast\ privin]\ suntem bine organiza]i, avem o singur\ [coal\ care nu are grupuri sanitare la nivelul cerin]elor de acum [i cu aceast\ ocazie avem un proiect unde sper\m s\ realiz\m acest lucru. Avem 400 de copii `n comun\. R: Cei care sunt pleca]i, se mai `ntorc `n Dolhe[ti? P: Se `ntorc pentru c\ localitatea Dolhe[ti este a[ezat\ pe o zon\ frumoas\ de deal, o zon\ lini[tit\, cu aer curat. Sunt probleme cu locurile de munc\ pentru c\ nu avem industrie. P: {ti]i c=te dosare ave]i la Legea 416? P: Da, avem 120 de dosare. Este un procent mare dar sunt multe familii care nu au locuri de munc\, popula]ia `mb\tr=nit\, noi sper\m s\ mai scad\. R: Ave]i echip\ sportiv\? P: Nu avem. R: La C\minul cultural ave]i ceva activitate? P: Avem activitate, `n schimb, nu avem director de c\min. ~n c\min se afl\ [i biblioteca amenajat\, exist\ un bibliotecar, neav=nd o sal\ de sport, orele de educa]ie fizic\ se fac `ntr-o sal\ de la c\minul cultural. Avem proiecte f\cute pentru o sal\ polivalent\, pentru un C\min cultural `n satul Br\dice[ti... R: Am `n]eles c\ totu[i, c\ile de comunica]ie cam sufer\ la Dvs. Ave]i `n plan s\ asfalta]i [i `ntre cele trei sate? P: Avem proiecte f\cute pentru asfaltare, avem un proiect de 5,6 km aprobat la Ministerul Dezvolt\rii dar a[tept\m finan]are. R: Consilierii v\ sprijin\? P: Da, ne sprijin\. Sunt oameni de sat, oameni gospodari care vor s\ fac\ ceva pentru comun\. (Meridianul, an XV, nr. 14 (987) - 15 (988), joi, 11 aprilie - 18 aprilie 2013)

148

20. COMUNA ERBICENI

Primar nou, speran]e noi !

Reporter: ... Zi friguroas\ de toamn\ [i st\m de vorb\ cu primarul de la comuna Erbiceni. Bun\ ziua, domnule Ionel Lungu! Ionel Lungu, primar comuna Erbiceni, jude]ul Ia[i: Bun\ ziua [i bine a]i venit! R: Suntem gata s\ realiz\m

un interviu `n care Dvs. s\ spune]i cum a]i debutat ca primar [i, de ce nu, ce face]i ca aceast\ comun\, Erbiceni, cu o anume rezonan]\ istoric\, s\ devin\ din ce `n ce mai bine utilat\ [i cu condi]ii de via]\ mai bune. S\ remarc faptul c\ `n spatele actualei prim\rii, deja ave]i o nou\ construc]ie. Este pentru sediul noii prim\rii? P: Am debutat bine `n aceast\ comun\, `n mare parte am fost primit bine, sper s\ nu dezam\gesc pe cei care m-au votat. R: ~n ce procentaj a]i fost votat? P: Am ajuns la un procent de 48%. A fost o b\t\lie mare `ntre mine [i fostul primar. Referitor la ceea ce a]i zis Dvs., n-a[ c\uta s\ minimalizez [i efortul fostului primar pentru c\ proiectul a fost a dumnealui, adic\ aduc]iune ap\ [i canal dar nu se pusese `n practic\. R: S\ `n]eleg c\ deja a]i `ncheiat procesul cu canalizarea sau numai cu apa? P: Canal [i asfalt pe o por]iune de circa 3,2 km urm=nd ca anul viitor s\ se fac\ extinderile `n tot satul Erbiceni [i satul

149

B=rle[ti. Promisiuni sunt, ni se vor pune la dispozi]ie ni[te materiale `n cadrul de specialitate urm=nd ca noi s\ dispunem de for]ele noastre, s\ ne facem [an]uri [i toate celelalte pentru extindere de ap\ `n celelalte sate ale comunei, `n special satele Spinoasa [i Totoe[ti. Ni[te probleme sunt cu satul Spr=nceana dar sper\m s\ ajungem [i acolo. R: Cam ce popula]ie are comuna Erbiceni? P: Comuna Erbiceni are o popula]ie de circa 5.600 persoane. R: V-am prins greu, tocmai pentru c\ alerga]i `n diverse p\r]i ale jude]ului. P: Sigur c\ da. Cel pu]in pentru mine, pentru omul care vrea s\ fac\ ceva, trebuie s\ alerge dup\ fonduri, cel pu]in la nivelul comunei Erbiceni este nevoie de foarte multe. Un primar care a fost ales [i st\ `n birou, acela degeaba a fost ales. Am avut totu[i, noroc. Am avut o baz\ de unde pleca, a fost proiectul pentru ap\ [i canalizare. Nu a fost finan]are dar ne-am zb\tut, am stat numai pe drumuri, am str=ns toate actele necesare, ni s-a dat finan]area, inclusiv avansul de 22% [i `n felul acesta s-a demarat acest program, 3.2.2. la nivel de Erbiceni. R: Personal, m\ bucur c\ Erbiceni intr\ `n familia comunelor mai dezvoltate, mai organizate. P: Implic=ndu-te, `]i dai seama de foarte multe lipsuri, nu ai investitori. Dac\ o comun\ nu are investitori, nu supravie]uie[te. Repet c\ nu sunt tipul omului de a sta `n birou. Am luat deja contact cu ni[te persoane care au p\truns pe teritoriul comunei noastre, ni[te nem]i [i prin dumnealor Biserica Sf. Împ\ra]i C-tin [i Elena

150

am ob]inut deja o invita]ie la Camera de Comer] Rom=no – German\ din Bucure[ti pe data de 17 ianuarie 2013. Sper s\ aduc c=t mai mul]i investitori. R: Domnule primar, vre]i s\ comenta]i o idee mai veche pe care o am [i am pus-o [i `n discu]ia altor primari? Devine prim\ria din ce `n ce mai mult un centru educativ pentru popula]ie? Sigur, c\ este [coala, c\minul cultural dar, prim\ria `n sine... P: Tocmai, noi nu avem nimic, `n afar\ de prim\rie [i [coal\. Nu avem o sal\ de sport, nu avem un c\min cultural, nu avem o baz\ sportiv\, nu avem nimic la nivel de comun\. {i totul pleac\ de la comun\, vina este a noastr\, eu voi c\uta pe c=t posibil, cred c\ `n urm\torii 2 ani s\ rezolv problema c\minului cultural [i a unor baze sportive la nivel de comun\, prin construc]ia unei gr\dini]e care, cu certitudine va fi anul urm\tor [i multe altele care s\ duc\ la o educa]ie a copiilor, `ntr-un fel. Am spus-o [i `n campania electoral\, am demonstrat [i dup\, sunt `ntr-un contact continuu at=t cu cadrele didactice, c=t [i cu cadrele medicale, cu preo]ii din comun\ pentru c\ teoretic, de aici pleac\ educa]ia. R: La Dvs. `n comun\ a `nceput ,,porc\iala” electoral\? P: Nu. Sincer s\ spun, la un mod tacit, fiecare are crezul lui, sunt bucuros c\ aici nu se face ,,mahala”, fiecare se inspir\ din pres\, televizor... R: Pe cine sprijini]i `n campanie? P: Sus]in USL-ul. R: Ave]i [i doi b\ie]i tineri aici. P: Da. Pe domnul Costel Alexe, ne cunoa[tem `ntr-o oarecare m\sur\, iar la Senat pe domnul Laz\r. Sunt ni[te oameni pe care se pune speran]\. Cred c\ vor ajunge s\ ne dea o m=n\ de ajutor, cel pu]in nou\, la Erbiceni, tare suntem `n urm\ [i e p\cat.

151

R: Deci, ave]i nevoi de dezvoltare. Dvs. ave]i trandafiri albi pe la t=mple dar nu ave]i a[a o v=rst\ s\ nu visa]i. P: Am o v=rst\ de 52 de ani dar au mai fost [i altele la mijloc, necazuri,

greut\]i, dar li s-a f\cut fa]\ la toate, le-am scos pe toate la bun sf=r[it. Aceasta a fost una dintre cauzele care m-a determinat s\ depun candidatura la prim\ria Erbiceni. R: Sunte]i `mplinit familial? P: Din acest punct de vedere, da. R: Foarte cur=nd vom veni din nou s\ afl\m cu ce rezultate v\ ve]i confrunta. P=n\ atunci, sper s\ ne invita]i la Festivalul obiceiurilor de iarn\. P: Cu mare drag. E premier\, c\ut\m s\ aducem. La Erbiceni nu a fost niciodat\, comuna Erbiceni nu are ziua comunei. La o [edin]\ s-a votat s\ avem [i noi o zi a comunei. R: Domnule primar Ionel Lungu, eu, personal v\ felicit. V\ doresc s\ ave]i cele mai bune rezultate [i s\ ne pute]i vorbi despre ce pute]i realiza [i ce mai visa]i s\ realiza]i. P: Mul]umim frumos [i v\ mai a[tept\m [i alt\dat\. (Meridianul, an XIV, nr. 47 (968), joi, 22 noiembrie 2012)

Orice om trebuie s\ caute pacea at=t timp c=t are

speran]a de a o ob]ine. Th. Hobbes

Prim\ria

152

21. COMUNA GORBAN

Bun\voin]\ [i putere de munc\ !

Reporter: Stima]i prieteni, bine v-am g\sit ! Soare afar\, ca `n mijlocul zilei [i vreme frumoas\ de toamn\. Nici m\car v=ntul nu bate prea tare, se aud afar\ mici cioc\nituri la o cas\ care se construie[te. Unde ?, m\ `ntreba]i: la Gorban. O comun\ ie[ean\ pe care o cunosc de vreo 50 de ani, `n ideea

c\ pe aici s-au f\cut ni[te cercet\ri, pe aici au fost inunda]ii, pe aici, pe undeva s-a n\scut una din personalit\]ile politice ale ]\rii [i, `n sf=r[it, pe aici la Gorban, de ce n-a[ spune, se face capitalism `n limite omene[ti. Mai este `nc\ ceva important. Eu [i cu prietenul meu Val Andreescu am avut pl\cerea s\-l cunoa[tem pe primarul D\nu] Rotaru. Iat\-l, gata s\ ne acorde un interviu `n ultimele c=teva zile dar de data aceasta cu natur\ mai aparte. Domnule primar, mai `nt=i, bine v-am g\sit! D\nu] Rotaru, primar comuna Gorban, jude]ul Ia[i: Bine a]i venit ! R: V\ dorim s\ fi]i a[a ar\tos [i peste vreo 30-35 de ani [i s\ inspira]i at=ta `ncredere `nc=t s\ v\ realeag\ lumea `n to]i anii care urmeaz\. Dvs. a]i fost viceprimar, iar acum, din iunie, sunte]i primarul acestei comune. Ce v-a `ndemnat s\ candida]i ? P: Cred c\, comuna Gorban merit\ [i trebuie s\ ajung\ din urm\ comunele `nvecinate, care, dup\ percep]ia mea au luat-o `nainte, s-a muncit mai mult la bun\starea cet\]enilor [i,

153

sunt perseverent, sunt pentru cet\]eni [i cred c\ voi face lucruri mari `n comuna Gorban. R: Ce le-a]i promis s\ face]i ? P: ~n primul r=nd comuna Gorban are `n jur de 40 km de uli]e, `n toate cele 5 sate (sunt foarte multe) din care 10 km de-abia sunt pietruite. R: Ceea ce `nseamn\ foarte pu]in. P: Foarte pu]in. Restul sunt uli]e de p\m=nt. R: Deci, ave]i 40 km de uli]e care `nseamn\ [i mai multe poduri. P: Sigur c\ da, pode]e, poduri. Lucr\m, lucr\m la ap\ [i canalizare `n Podu Hagiului. Am terminat acum un proiect, nu a fost verificat bine [i c=teva uli]e nu au fost prinse `n proiect, am reu[it chiar de c=nd am ie[it primar, s\ aduc banii ca s\ finan]ez prelungire aduc]iune de ap\ la acest proiect, `nc\ un kilometru jum\tate, e o izb=nd\ pentru mine. R: Deja a]i `nceput cu izb=nzile, nu numai cu promisiunile. P: Sigur c\ da. ~n locul `n care spunea]i c\ se aude cioc\nit, este o [coal\ `n repara]ie capital\. R: C\min cultural ave]i ? P: Avem C\min cultural, avem un proiect depus din guvernarea trecut\, la Bucure[ti, cred c\ trebuie s\ relu\m, chiar ast\zi am primit o adres\ de la Consiliul jude]ean, unde trebuie s\ facem o repara]ie [i acolo. C\minul este proiectat [i construit pe tip vechi, adic\ `nchis, cum era fosta conducere. Acum sunt alte cerin]e. R: Ca s\ scormonesc `n activitatea Dvs. (deja a]i intrat `n emisiunea noastr\, v\ ve]i vedea pe internet, ve]i putea urm\ri), deja a]i intrat cu dou\ realiz\ri din ce-a]i promis. De fapt sunt trei. A]i zis c\ ave]i proiectul cu ap\, ave]i deja [coala [i...

154

P: Mai sunt proiecte de care m-am ocupat personal, `n perioada c=t am fost viceprimar, de asfaltare a 8 km de uli]e, le vom relua cu noua guvernare, sper dup\ 9 decembrie, mai avem canalizare `n restul satelor. Men]ionez c\ noi avem o comun\ cu 5 sate care, toate sunt racordate la re]eaua de ap\, mai pu]in canalizare `n 4 sate. {i acolo exist\ proiect. Am o realizare care trebuie s\ se finalizeze `n aceast\ perioad\, am f\cut mari demersuri pentru c\ `n comuna Gorban nu avem nici un microbuz [colar. De[i avem sate care se `ntind pe 15 km, migra]ia elevilor se face pe jos iarna. R: Domnule primar, iat\, USL este la putere, care, de ce n-ar spune-o alegerile care bat la u[\, dau c=[tig\tori sigur, USL-ul. Ve]i avea posibilitate s\ face]i mai mult dec=t v-a]i propus ? P: Eu am altfel de g=ndire. Eu am intrat primar, nu s\ stau permanent cu m=na `ntins\. Sunt situa]ii c=nd nu po]i ie[i. Sunt cofinan]\ri, la aceast\ [coal\ am confinan]are. Am preluat-o cu o prim\rie [i o comun\ care, la mul]i le spun, ca `ntr-o cas\ p\r\sit\ cu buzunarele `ntoarse pe dos. Eu n-a[ vrea s\ fie a[a c=nd voi preda. Totu[i, eu consider c\ nu Guvernul trebuie s\ ne dea mereu, nu Consiliul jude]ean, sunt [i alte surse. C=t am fost viceprimar, am adus `n comuna Gorban dou\ firme de transport interna]ional din Republica Moldova `nregistrate aici. Aceste firme au mai adus alte firme, [i la ora actual\, `n jur de 1,5 miliarde lei vechi se vars\ la bugetul local din taxele [i impozitele de la firmele respective. R: Deci, ave]i o prim\ surs\. Pia]\ ave]i ? P: Pia]\ nu avem, `ncerc\m s\ facem. Aceasta este o g=ndire de viitor. ~ncerc\m s\ aducem din nou legumicultura, s\ vedem posibilit\]ile pentru a crea venituri la comun\. R: Comuna mai are terenuri ?

155

P: Avem terenuri foarte pu]ine. Ne-am pricopsit acum cu un cet\]ean care a c=[tigat `n instan]\ vreo 100 [i ceva de hectare. Dup\ cum [ti]i, apropo de inunda]iile din ’69 – ’70, atunci s-a pierdut la comuna Gorban `n jur de 300 ha de teren. Terenul care a r\mas dincolo de dig l-a luat statul (silvicul). Nu [tiu cum vom putea s\-l aducem `napoi pentru c\ e un teren pierdut de la comun\. R: Mai ave]i ceva pentru cultura agricol\ ? P: Pentru cultura agricol\ avem 30 de ha r\mase. R: Eu sunt mirat pentru c\, chiar ave]i nevoie, pentru scopurile Dvs., de un teren cu care s\ face]i un lucru gospod\resc. Eu cunosc comune din jude] care sunt foarte bine dotate din punctul acesta de vedere. Deci ave]i multe griji. C=]i oameni ave]i la 416 ? P: Avem pu]ini, `n jur de 20 de persoane pentru c\ am p\strat `n special, pe cei care nu au, chiar fac treab\, sunt oameni cu care Consiliul local `[i face treaba `n comun\. Cu ei fac [an]uri, cu ei fac cur\]enie, cu ei fac totul. Toate controalele pe care le-am avut pe linie de mediu, am ie[it foarte bine. R: Deci, probleme curente, probleme de viitor... Cu ce v\ l\uda]i, domnule primar ? P: M\ laud cu bun\voin]\ [i putere de munc\. Chiar vreau s\ fac multe schimb\ri `n aceast\ comun\. Proiecte sunt, numai timpul le va rezolva pe toate dar acum a fost o perioad\ de incertitudine la guvernare, s-a guvernat pe muchie de cu]it, acum, sper\m ca de pe 9 decembrie s\ [tim cine st\ la guvernare 4 ani, s\ plec\m `nainte, s\ facem treab\. R: {i atunci ve]i lupta pentru victoria USL-ului ? P: Ca USL-ist, sigur c\ da. R: Domnule primar, dac\ ar fi s\ le transmite]i cititorilor [i ascult\torilor Dvs. c=teva cuvinte, ce le-a]i spune?

156

P: ~n primul r=nd s\ aib\ `ncredere, pentru c\ dup\ 22 de ani de la Revolu]ie, sper\m s\ plec\m pe drumul cel bun. Speran]a moare ultima `ntotdeauna dar lucrurile se vor pune la punct [i pentru cet\]eni, [i pentru ]ar\. R: Este `ncrederea primarului de la Gorban, un primar chiar cu for]\ de munc\ [i care inspir\, zic eu, destul\ `ncredere. Domnule primar, v\ mul]umesc pentru interviu, s\ fi]i s\n\tos [i s\ ne spune]i foarte cur=nd c\ ave]i [i mai multe lucruri cu care s\ v\ pute]i prezenta [i s\ fi]i `n continuare un bun gospodar. La revedere ! (Meridianul, an XIV, nr. 43 (964), joi, 25 octombrie 2012)

C\utare [i continuitate...

Reporter: Diminea]\ de iarn\, suntem pe Valea Prutului, `n comuna Gorban. Bun\ diminea]a! Cum sta]i cu preg\tirile pentru iarn\?

Primar: Preg\tirile sunt realizate 100%. Avem utilaje de desz\pezire utilate cu lan]uri, cu lame etc.

R: A]i mai pus [i garduri paraz\pezi? P: Am pus la un drum jude]ean care face leg\tura `ntre

DN28 [i comunele Cozme[ti [i Mo[na. Am plantat o perdea de protec]ie de forestier cu 1.200 de arbori [i arbu[ti. Se va vedea eficien]a peste 4-5 ani.

R: V\ v\d mai optimist acum, dup\ ce a]i intrat bine `n problemele prim\riei, dup\ ce a]i v\zut [i rezultatele unui an [i jum\tate de munc\. Ne-ar interesa starea dumneavoastr\ de spirit.

P: Nu po]i sta `n fruntea unei institu]ii dac\ nu e[ti optimist. Se v\d rezultatele. Am `nceput s\ punem piatr\ pe drumuri pe o distan]\ de 3 km. Piatra este a noastr\, o lu\m de la suprafa]\, nu excav\m.

157

R: C=ndva, aici a fost un sistem de iriga]ii. Mai este activ\ ideea de refacere a iriga]iilor `n comuna Dvs.?

P: ~n ceea ce prive[te proiectele pentru anul 2014, am luat leg\tura cu Camera Agricol\. Deja, `n partea de nord a jude]ului Ia[i, pe tot [esul Prutului, ni[te oameni care au f\cut o asocia]ie, au luat sta]iile de iriga]ii care sunt `nc\ func]ionabile. {i noi avem sta]ii func]ionabile. A r\mas ca arenda[ii care au mai mult teren, s\ fac\ o asocia]ie, s\ ia sta]iile [i s\ porneasc\ irigarea terenului. La noi, toate terenurile sunt irigabile.

R: ~n condi]iile unei produc]ii normale `n agricultur\, ]\ranul s-a `mbog\]it sau dimpotriv\?

P: Nu are cum s\ s\r\ceasc\, at=t timp c=t se face produc]ie, chiar dac\ a sc\zut pre]ul. }\ranul care are mai pu]in teren, nu-l vinde la diverse firme, `l p\streaz\ sau `l vinde `n pia]a liber\, ori cre[te animalele. Cresc=nd animalele, le vinde [i pe acestea [i de aceea el nu pierde at=t timp c=t se face produc]ie.

R: Suntem `n preajma s\rb\torilor de iarn\. Cum le `nt=mpina]i?

P: Le `nt=mpin\m `n mod tradi]ional. Eu cred c\ tradi]ia noastr\, chiar dac\ [i-a mai pierdut din obiceiuri, se `ncearc\ readucerea lor.

R: La prim\rie cum v\ sunt veniturile? P: Le-am reglat, avem un contabil econom. Am ie[it

foarte bine. Suntem chiar `n situa]ia s\ punem ceva deoparte. R: Spune-]i o urare cu ocazia acestor s\rb\tori.

P: Urez tuturor locuitorilor comunei Gorban, s\ aib\ un suflet bun, s\ fie `mp\ciuitori, s\ ne `ndr\gim unul pe altul, nu numai s\ ne b=rfim.

158

22. COMUNA GRAJDURI

3 `n 1: Popula]ia obi[nuit\,

cartierul [i spitalul

Reporter: Poposim `n comuna Grajduri, jude]ul Ia[i. C=ndva, nod important de cale ferat\, comuna Grajduri de azi e vestit\ cel pu]in prin dou\ elemente: vestitul cartier cu palatele ]iganilor [i o sec]ie a Spitalului de Psihiatrie. Pl\cerea noastr\ este `ns\, legat\ de convorbirea cu primarul comunei,

Constantin Zamfirache, t=n\r [i ambi]ios. Bun\ ziua! Bine v-am g\sit! Constantin Zamfirache, primar comuna Grajduri, jude]ul Ia[i: Bun\ ziua! ~mi face mare pl\cere s\ v\ v\d. R: Dincolo de partea oarecum glumea]\ a prezent\rii, este cel\lalt aspect, c\ p\re]i foarte t=n\r dar sunte]i primar de imediat de dup\ Revolu]ie. Era]i t=n\r, promi]\tor, acum sunte]i jurist, sunte]i omul care c=rmui]i destinele unei comune dificile [i v-a]i ar\tat fa]\ de noi, primitor [i z=mbitor. Nu v\ e fric\ de ziari[ti? P: Nu, nu am ce s\ ascund. C=t despre faptul c\ am `nceput de t=n\r, este adev\rat. C=nd unii `ncepeau s\ fac\ primii pa[i `n via]a real\, dup\ Revolu]ie, eu `ncepeam s\ fac primii pa[i `n via]a de administra]ie public\. Am luat-o ca pe o glum\, poate [i ca o curiozitate. ~ncet, `ncet, anii au trecut,

159

parte din probleme am `nceput s\ le rezolv\m, `ns\ sunt foarte multe. R: E grea via]a de familie `n comuna Grajduri? P: Nu pot s\ spun c\ e u[oar\. Cred c\ fiecare om are dreptul la speran]a de a tr\i mai bine, de a visa la mai frumos, de a g=ndi la un viitor mai bun pentru copii. R: ~n ceea ce prive[te via]a comunei, c=t\ popula]ie [i suprafa]\ ave]i? P: Comuna Grajduri are gradul II, cu o popula]ie cunoscut\... R: Din cauza ma[inilor de lux...? P: {i din cauza ma[inilor de lux pe de o parte, pe de alt\ parte, a frecven]ei multor vizitatori... R: S\ spunem totu[i c\ la Grajduri sunt zeci de palate ]ig\ne[ti [i, evident, popula]ia de genul acesta migreaz\ c=nd `ntr-o parte, c=nd `n alta, vin [i str\ini, vin de toate categoriile. P: Da, este o activitate destul de mare `n cartier, sunt meseria[i, constructori care, zilnic vin `n cartier, sunt persoane care asigur\ menajul celor care au o stare material\ bun\. R: Ave]i probleme sociale `n acel cartier? P: Da, sunt cet\]eni de etnie rrom\ care au s\r\cit, zilnic `nt=mpin\m tot felul de greut\]i din partea acestora, vin la prim\rie [i solicit\ ajutoare materiale, ajutoare care, [i noi, `n limita posibilit\]ilor le putem acorda. Problema grav\ este c\ au uitat s\ se ajute `ntre ei. Chiar dac\ `ntre ei sunt grade de rudenie foarte apropiate, nu se mai respect\, au uitat acel suflu care `i apropia `n trecut, pentru c\ ei erau foarte uni]i. R: Cine este cel mai des solicitat `n cartier, primarul sau poli]istul? P: De ceva timp, mai mult poli]istul. Noi suntem solicita]i `n ceea ce prive[te situa]ia social\ [i drepturile. R: C=te persoane ave]i la Legea 416?

160

P: ~n acest moment avem pu]ine, circa 24 de familii. R: Dat fiind c\ au un comportament mai altfel, ei primesc o mul]ime de amenzi. C=te `ncasa]i din ele? P: Legat de `ncasarea tuturor crean]elor la bugetul local, este o mare tragedie pentru noi. Sufer\ `ntreaga comunitate majoritar\ din cauza acestor probleme mari. Dac\ la rom=ni str=ngem 93 – 95% din totalul impozitelor [i taxelor datorate, din cartier str=ngem 5 – 6%. R: Ave]i totu[i, pu]ini oameni la Legea 416. P: Consider c\ ar trebui acordate ajutoare sociale [i persoanelor de etnie rrom\, pentru c\ am avea o posibilitate de a le mai diminua impozitele datorate. R: Eu cred c\ mai este necesar de spus [i de cauza pentru care `i supune]i unui proces educativ (adic\ omul trebuie s\ `n]eleag\), `n al doilea r=nd, partea de for]are a activit\]ilor, c\... trebuie s\ munceasc\, nu s\ fure. P: Spre surprinderea mea, ast\zi este o zi mai lini[tit\, poate [i pentru faptul c\ a fost mai frig afar\, este [i o perioad\ `n care cei care aveau de efectuat orele de munc\, s-a cam terminat, `ns\ noi am avut mari probleme cu ei, s\-i determin\m s\-[i fac\ aceste ore de munc\, ori la desz\pezit, la t\iat lemne pentru [coli, de aprovizionat b\tr=nii cu o g\leat\ de ap\, [.a.m.d. R: A]i fost solicitat `n leg\tur\ cu spitalul? P: Avem probleme cu cele dou\ spitale pentru c\ de[i, nu sunt spitale de interes local, sunt spitale de interes regional. Spitalul de Psihiatrie [i M\suri de Siguran]\ din Grajduri este spital regional, la fel, Sec]ia exterioar\ a Spitalului Socola (fostul TBC) este un spital `n care g\sim interna]i bolnavi din toat\ Moldova. Uneori suntem uita]i. Ori noi, ca [i activitate a Comitetului local pentru Situa]ii de Urgen]\ nu putem s\ intervenim totdeauna at=t de repede cum ne cer aceste spitale.

161

~ntr-adev\r, au o activitate foarte consistent\ [i trebuie s\ li se asigure alimentarea cu energie, asigurarea bazei materiale. R: Legat de partea cultural\, ave]i director de c\min cultural? Am v\zut c\ ave]i bibliotec\. P: Avem bibliotec\ local\, biblioteca ,,Elena Cuza”, are peste 20.000 de volume, avem [i o sal\ cu c=teva calculatoare `n incinta bibliotecii. R: Pentru primarul localit\]ii Grajduri, ast\zi, care e cea mai important\ problem\? P: Cea mai important\ problem\ este cea a etniei rrom\. Mi-am pus de multe ori problema s\ las deoparte activitatea de administra]ie public\, `ns\, am dou\ chestiuni care m\ mai opresc. Una, cea legat\ de anumite promisiuni, at=t c\tre mine, c=t [i c\tre oamenii din localit\]ile comunei, s\ ridic nivelul de trai [i de bun\stare a localit\]ii, [i a doua, ar fi mai mult de ordin personal... nu pot s\ fiu la[, s\ m\ auto-mul]umesc, s\ uit pe cei cu care am plecat la drum. R: Aceast\ comun\ tr\ie[te mai mult pe seama agriculturii, s\ `n]eleg. Prevede]i un alt viitor, ave]i asocia]ii? P: Sunt 2 asocia]ii pe raza comunei. R: Primarul este mul]umit de oamenii locului? P: Sunt mul]umim de oamenii care `ntr-adev\r `n]eleg prin ce trece comuna, `n]eleg [i care sunt cerin]ele, [i care sunt obliga]iile. Nu sunt mul]umit de ceea ce se `nt=mpl\ `n cartier [i de faptul c\ nu prea comunic\m cu ace[tia, m\ refer aici la, a[a zisul buliba[\, conduc\torul etniei [i cei care sunt gospodari din cadrul etniei. (Meridianul, an XV, nr. 06 (979), joi, 14 februarie 2013)

162

Cu gândul la comunitatea sa !

În periplul nostru prin comunele ie[ene din S-E jude]ului, am trecut [i prin comuna Grajduri, o comun\ mare, frumoas\ [i special\. O zi în care pe holul prim\riei [i în birourile frumos amenajate [i dotate corespunz\tor mai mul]i locuitori din satele componente erau preocupa]i de rezolvarea problemelor, mai mult ori mai pu]in importante. Pe sc\ri ne-am întâlnit cu conducerea prim\riei care pleca spre capitala jude]ului pentru a rezolva ceva legat de proiecte importante, iar primarul Constantin Zamfirache a avut amabilitatea (pentru care mul]umim!) s\ se întoarc\ din drum pentru a r\spunde celor câteva întreb\ri ale micro-interviului de mai jos:

Reporter: Stimate domnule primar, am dou\ `ntreb\ri pentru Dvs. Una se refer\ la proiecte, pentru c\ numai din banii din bugetul local nu se pot `nf\ptui obiective majore necesare pentru comun\. V-am ruga s\ ne vorbi]i despre modul cum aduce]i bani, europeni, s\ spunem, la nivelul comunei?

Primar: La momentul de fa]\ am dou\ proiecte finan]ate. Este vorba despre un proiect de platform\ pentru gunoi, care va `ncepe s\ fie pus `n practic\ la sf=r[itul lunii martie. M\ bucur de acest proiect pentru c\ pe l=ng\ faptul c\ o rezolv\m, `ntr-un fel, situa]ia depozit\rii gunoiului menajer

Prim\ria

163

[i de grajd [i de faptul c\ o s\ avem c=teva utilaje, un tractor cu remorc\, o vidanj\, deci lucruri care lipsesc cu des\v=r[ire la nivelul comunit\]ii [i care o s\ ne ajute `n activit\]ile care le vom desf\[ura de azi `nainte. Al doilea proiect este cu un parc care va fi construit p=n\ la sf=r[itul acestui an `n centru, l=ng\ gr\dini]\ [i c\minul cultural. De asemenea, am avut discu]ii cu domnul pre[edinte al Consiliului jude]ean Ia[i [i cu domnii vicepre[edin]i, legate de `nceperea aduc]iunii cu ap\. Deci, e un proiect care va fi controlat la nivelul Consiliului jude]ean. Mie `mi revine sarcina ca `ncep=nd din localitatea {anta, s\ preiau lucr\rile [i s\ le facem `n regie proprie.

R: Presa [tie c\ face]i parte dintr-un GAL mare. V-am ruga s\ ne spune]i ce spera]i de la acest GAL?

P: A[a este. Nu este cel din urm\ proiect pe care-l demar\m, dar, vreau s\ repar\m C\minul cultural, plus, s\ achizi]ion\m o ma[in\ de colectare a gunoiului. Fac parte din GAL-ul Colinele Ia[ilor `n care sunt incluse principalele comune din partea de Sud-Est a jude]ului Ia[i, adic\ Ciurea, Mogo[e[ti, Sc=nteia, {cheia, Ipatele, Mironeasa, Grajduri, [i to]i ne punem mari speran]e `n acest GAL motivate de faptul c\ `n anii viitori multe dintre fondurile europene se vor `ndrepta c\tre asemenea asocia]ii.

R: V\ adresez o ultim\ `ntrebare. Se cunoa[te c\ `ntre necesit\]i [i posibilit\]i exist\ diferen]e adesea, chiar `n vremurile acestea tulburi, [i mai mari. Cu siguran]\ c\ ave]i o agend\ plin\ de proiecte [i cred eu c\ [i din platforma electoral\ v-a]i propus s\ face]i foarte multe obiective. S\ `ncheiem `ntr-un ton pozitiv [i s\ ne spune]i ce a]i vrea s\ se mai `nt=mple, s\ mai realiza]i `n aceast\ comun\ frumoas\ [i special\?

P: Prioritare ar fi aduc]iunea cu ap\, canalizarea [i sta]ia de epurare [i drumurile. Drumurile sunt o prioritate

164

pentru noi. Mai sunt [i altele dar acestea sunt de necesitate maxim\.

R: Stimate domnule primar, cu bucuria c\ am stat de vorb\, c\ am aflat lucruri noi despre prim\rie, despre comun\ [i de ce nu, despre primar, echipa mobil\ a tvv.ro [i a ziarului Meridianul v\ mul]ume[te foarte mult [i v\ dore[te succes pe toate segmentele Dvs. de via]\ [i activitate.

(Val Andreescu) (Meridianul, an XV, nr. 07 (980), joi, 21 februarie 2013)

Lemnul vechi arde cel mai bine, prietenii vechi sunt

cei mai de `ncredere, autorii vechi sunt cei mai buni de citit, iar vinul vechi este cel mai bun de b\ut.

Athenaeus – gramatician grec

A avea curaj este deosebit de important. Po]i pierde banii - e r\u. Po]i pierde un prieten - e [i mai r\u. Dar dac\ ]i-ai pierdut curajul - ai pierdut aproape totul.

Winston Churchill

165

23. COMUNA LE}CANI

Centrul economiei ie[ene, la Le]cani ?

Mereu ambi]ios: Stelian Turcu

Reporter: La Le]cani avem pl\cerea s\ vorbim cu primarul acestei comune, domnul jurist Stelian Turcu. Bun\ ziua, domnule primar! Domnia ta, de c=nd e[ti primar aici, ai f\cut drumuri, poduri, comuna arat\ foarte bine. Nu e [i meritul primarului?

Jr. Stelian Turcu, primar comuna Le]cani, jude]ul Ia[i: Bun\ ziua! Este `ntr-adev\r, meritul primarului, pentru c\ zi de zi m\ ocup personal de dezvoltarea economic\ a comunei noastre astfel `nc=t le]c\nenilor s\ le fie mai bine.

R: C=]i le]c\neni ave]i `n aceast\ comun\? P: Dup\ noul recens\m=nt efectuat avem 7.033

locuitori [i observ\m o cre[tere `n ultimii 5 ani, de la 6.800, am ajuns la 7.033. Datorit\ pozi]iei geografice a comunei Le]cani [i faptul c\ se afl\ pe drumul european 583, cred c\ va cre[te num\rul de locuitori [i `n viitor.

R: E o noutate care `mi face pl\cere pentru c\ `n marea majoritate scade popula]ia pentru c\ pleac\ `n str\in\tate. Haide]i s\ consemn\m c=teva din realiz\rile Dvs. la Le]cani.

R: ~n ultimii ani am f\cut tot ce am putut pentru comuna Le]cani [i cred c\ acest lucru observ\ mai toat\ lumea care trece pe aici, `ncep=nd cu alimentare cu ap\, extinderea re]elei de gaz metan, `n satul Le]cani, `nfiin]area re]elei de

166

canalizare [i sta]ie de epurare, toate drumurile s\te[ti le-am pietruit, am modernizat prin asfaltare, drumul comunal spre Cogeasca, la toate [colile din comun\ am f\cut repara]ii capitale astfel `nc=t cred c\ la Le]cani nu sunt probleme pe linia construc]iilor de [coli, s-a modernizat [i c\minul cultural, avem modernizarea trotuarelor la drumul european…

R: Ave]i [i o frumoas\ gr\din\ de var\. Domnule primar, `nf\]i[area comunei Dvs. este foarte pl\cut\.

P: ~n prim\ria comunei Le]cani chiar se munce[te la toate compartimentele. Zi de zi st\m `n fa]a oamenilor [i le rezolv\m problemele, c\ pentru asta suntem `n slujba cet\]eanului. ~ntr-adev\r, spa]iile sunt inadecvate. Noi avem [i un proiect `n derulare cu un sediu nou de prim\rie.

Cred c\ la Le]cani, la momentul actual putem vorbi de o gospod\rire local\ [i de o form\ de colectare a taxelor [i impozitelor locale, prin sloganul nostru: prin noi `n[ine.

R: Cam c=t a]i `ncasat `n cota de taxe [i impozite? P: La momentul actual cred c\ avem 80% dar pentru a

avea impozite [i taxe colectate, trebuie s\ [i creezi oportunit\]i de a concesiona terenuri [i s\ oferim posibilitatea investitorilor s\-[i construiasc\ astfel, cl\diri.

R: A]i vrut s\ spune]i c\ aduce]i ni[te investitori [i c\ pl\nui]i ceva deosebit pentru comuna Dvs.

P: Da. Prin faptul c\ avem o pozi]ie strategic\ bun\, c\ suntem pe axa de dezvoltare vestic\ a municipiului Ia[i, vrem s\ aducem acei investitori serio[i care s\ ofere posibilitatea cre\rii de locuri de munc\ [i dup\ cum cunoa[tem, investitorii sunt cei care aduc venituri la bugetul local. De aceea, ne dorim ca prin strategia de dezvoltare economic\ durabil\ a comunei Le]cani `n perioada 2014 – 2020, dac\ actualmente, s-a construit primul parc industrial logistic de la Le]cani, urmeaz\ [i parcul agroindustrial la care se va `ncepe

167

construc]ia `n prim\vara anului viitor, avem [i parcul industrial pe o suprafa]\ de 30 de ha aprobat prin ultima hot\r=re a Consiliului local, din octombrie [i... dorim [i alte centre de afaceri s\ se dezvolte la Le]cani, astfel `nc=t, dac\ se vor crea locuri de munc\ sau investi]ii, oamenii din comun\ o vor duce mai bine pe linia realiz\rii de proiecte.

R: Nu sunte]i cumva prea ambi]ios s\ face]i ca popula]ia dimprejurul comunei [i bine`n]eles, a comunei, s\ graviteze, s\ fie `n aten]ia Dvs. [i s\ atrage]i `ntr-un sistem integrat de activit\]i?

P: Anul 2013 este anul cet\]eanului european [i cet\]eanul european este omul care se implic\ `n toate proiectele locale [i particip\ la constructivitatea unei comunit\]i. La Le]cani, prin investi]iile care le vom face, vom putea reu[i [i s\ realiz\m proiectele pe care le avem `n curs de derulare. Avem [i o catedral\ ortodox\ de construit `n comunitatea din Le]cani. Dup\ ce finaliz\m canalizarea pe toate uli]ele comunei, trebuie s\ intr\m cu proiectul de modernizare prin asfaltare a drumurilor s\te[ti.

R: Cum sta]i cu agricultura? P: La nivelul comunei sunt mai multe asocia]ii

agricole. Sunt aproape 5.000 ha de terenuri care sunt cultivate an de an [i se scot produc]ii destul de bune.

R: Constat cu pl\cere c\ v\ p\stra]i optimismul [i c\ reu[i]i s\ comunica]i o n\dejde `n viitor. Pentru asta v\ felicit [i v\ doresc s\ v\ realiza]i planurile.

P: Cu ambi]ie, `ntotdeauna, po]i s\ realizezi mai tot ceea ce-]i dore[ti, [i cu mult\ munc\, bine`n]eles. (Meridianul, an XV, nr. 45 (1.018), joi, 14 noiembrie 2013)

Biserica Rotund\

168

24. COMUNA LUNGANI

Vechime [i visuri !

Reporter: ~ntr-o zi frumoas\ de toamn\, tr\iesc un sentiment mai aparte, v\z=ndu-l pe primarul din comuna Lungani, pentru c\ aflu c\ este unul dintre cei mai vechi primari din jude]ul Ia[i. Cum de a]i reu[it ca din 1996 s\ fi]i primar la comuna

Lungani? Gheorghe Pricopie, primar comuna Lungani, jude]ul Ia[i: Sunt fiu al comunei Lungani, de profesie inginer agronom, am lucrat `n aceast\ comun\ din 1975, de c=nd am terminat Facultatea de Agronomie din Ia[i. Deci, am cunoscut cet\]enii din toate satele comunei [i probabil, c=nd mi-am pus candidatura, cet\]enii au `n]eles c\ i-am ajutat `n via]\ [i drept r\splat\ m-au votat permanent cu un procent de peste 80%. R: Deci, de 4 mandate, Dvs. sunte]i numai la prim\rie dar a]i servit [i c=mpul. P: Meseria e br\]ar\ de aur. R: Am v\zut c\ terenurile sunt bini[or lucrate. Ave]i [i asocia]ii agricole? P: Avem [i asocia]ii agricole `n comun\, printre care [i eu am o mic\ asocia]ie, de care r\spund din punct de vedere tehnic, tehnologic. R: A]i trecut deja la ini]iative. Ce alte ini]iative a]i mai avut ca om sau ca primar?

169

P: Am c\utat permanent s\ `mbun\t\]esc via]a cet\]enilor din comuna Lungani prin promovare de proiecte, reabilit\ri de drumuri s\te[ti, comunale [i cel jude]ean, 282E care trece prin comun\. R: Deci, grija pentru infrastructur\. A]i spus c\ ave]i [i aduc]iune de ap\ nou\? P: Da. Din anul 2007 beneficiez de un proiect, alimentarea comunei Lungani din sistem centralizat din sursa Timi[e[ti, finan]area a venit de la guvern prin Hot\r=rea de Guvern 577. Am reu[it s\ tragem ap\ `n toate cele 4 sate componente, deci, vreo 62 km de conduct\ `ngropat\. Mai avem nevoie de 18 miliarde lei vechi pentru a termina cele 4 rezervoare de alimentare cu ap\ continu\ [i f\r\ presiune, `ntruc=t acum aliment\m cu pompele [i datorit\ presiunii conductele cedeaz\. R: M\ impresiona]i! Cu canalizarea cum sta]i? P: Am depus 2 proiecte la Ministerul Dezvolt\rii. Avem unul de canalizare [i sta]ie de epurare Lungani – Goe[ti [i unul Crucea – Zmeu. Avem 2 proiecte deoarece configura]ia comunei [i relieful nu ne permite s\ facem un singur proiect. R: Ave]i sediul prim\riei `ntr-un conac vechi. Cum a[a? P: Suntem `ntr-un conac vechi al mo[ierului Cerchez. De 2 ani m\ judec cu mo[tenitorii boierului. Vreau s\ v\ spun c\ am pierdut procesul la ~nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie de la Bucure[ti, deci au c=[tigat conacul [i terenul din jurului lui. Din discu]iile purtate cu d=n[ii am analizat dou\ variante: una e s\ pl\tesc chirie pentru c\, conform legii trebuie s\ m\ lase vreo 3 ani ca s\ putem face alt\ cl\dire [i a doua, s\ o cump\r. Din discu]iile purtate, chiria s-ar ridica la peste 1 miliard de lei vechi anual. D=n[ii ar fi de acord s\ o v=nd\ prim\riei cu o sum\ mai potrivit\.

170

R: ~n loc s\ v\ face]i cl\dire nou\, e mai bine s\ o p\stra]i pe aceasta? P: Eu zic c\ e bine s\ o p\str\m pe aceasta [i s\ facem [i o cl\dire nou\. R: A]i f\cut proiect, v-a]i asigurat de sprijin? P: Avem proiect, am studiu de fezabilitate. Nu am putut s\-i dau drumul p=n\ acum pentru c\ nu intrasem `n posesia hot\r=rii judec\tore[ti. ~n acest moment o am pentru c\ am pierdut procesul. R: Ca un om gospodar, a]i vrea s\ o tine]i pe aceasta [i vre]i s\ mai construi]i [i alta. P: A[ vrea s\ o ]in din mai multe motive. R: Mai ave]i alte g=nduri de viitor? P: V\ pot spune realiz\rile f\cute `n timp. ~n anul 2000 – 2002, am beneficiat prin Programul SAPARD de un proiect `n valoare de 1 milion de euro [i am realizat `n comuna Lungani 8,5 km de asfalt. Avem 3,5 km care leag\ centrul comunei cu satul Goe[ti, cel mai vechi sat din comuna Lungani, de pe timpul lui Alexandru cel Bun. {i acolo a fost un conac boieresc, al lui Mi[u {tef\nescu, de asemenea, a fost revendicat de mo[tenitorii lui {tef\nescu. Cu p\rere de r\u, pot s\ spun c\ l-au c=[tigat, l-au preluat dar a r\mas a[a cum era. Vreau s\ spun c\ `n jurul conacului de la Goe[ti se afl\ un parc cu o suprafa]\ de 1 hectar care este patrimoniu na]ional, de asemenea, se g\se[te un salc=m japonez unde fratele lui Mi[u {tef\nescu, Barbu {tef\nescu Delavrancea a scris o parte din Trilogia ,,Apus de soare”. Acolo este o marmur\ care atest\ c\ pe acest teren [i `n acest conac a scris o parte din Trilogia ,,Apus de soare”. R: Foarte interesant. E o men]iune care chiar m\ bucur\ pentru c\ `nseamn\ c\ v\ ocupa]i [i de cultur\. Din acest punct de vedere, ave]i tradi]ii, obiceiuri?

171

P: Alte mari realiz\ri pe care le-am f\cut `n celelalte sate ale comunei, cum sunt satele Zmeu [i Crucea unde avem comunit\]i de rromi puternice. La Crucea, vesti]ii [i l\utarii de la Zmeu, unde s-a n\scut violonistul Dumitru Potoroac\. Am realizat o gr\dini]\ `n satul Zmeu prin fonduri PHARE [i una `n satul Crucea prin Banca Mondial\. Sunt gr\dini]e moderne cu care m\ pot m=ndri, numai c\ trebuie p\strate [i `ngrijite `n continuare. Tot `n acest parcurs, de c=nd sunt primar, am realizat 4 c\mine culturale `n cele 4 sate componente ale comunei Lungani, din materiale refolosite de la fostele grajduri ale CAP-ului. ~n satul Zmeu avem c\minul cultural modernizat anul acesta printr-un proiect FRDS, pe linie de rromi, unde, de asemenea, am realizat [i 1 km de asfalt `n mijlocul satului ce leag\ comunitatea de rromi de centrul satului, de [coal\, de biseric\, de c\minul cultural. R: S\ `n]eleg c\ le da]i [i locuin]e la rromi? P: Locuin]e nu le putem da, `n schimb le-am dat peste 100 de loturi de cas\ de 1.000 metri p\tra]i unde tinerii c\s\tori]i `[i pot face cas\. Am accesat un asemenea proiect de un modul de 10 case, am depus proiectul la Cluj, `n schimb n-am primit finan]are. R: Ave]i at=t de mul]i rromi? P: Comuna Lungani este pe primul loc `n jude]ul Ia[i ca num\r de rromi, `n jur la 1.860 de rromi, din totalul popula]iei comunei de 5.670 de locuitori, adic\ circa 32% declara]i, de etnie rrom\. Fa]\ de recens\m=ntul anterior, popula]ia comunei Lungani a crescut cu 500 de locuitori. R: Ave]i copii mul]i la scolile locale? P: La [coala Crucea avem peste 500 de elevi. A[ vrea s\ mai fac o remarc\. Din cauza acestor dou\ comunit\]i, comuna Lungani fiind o comun\ agrar\, nu avem alte

172

posibilit\]i, suntem cea mai s\rac\ comun\ din jude]ul Ia[i, din Rom=nia [i chiar din Consiliul Europei, declarat. R: Exist\ un document oficial prin care spune c\ sunte]i cea mai s\rac\? P: La toate proiectele f\cute prin SAPARD, apare documentul `n care spune c\ Lungani este cea mai s\rac\ comun\ din Rom=nia. R: Deci, e o recunoa[tere scris\, nu jurnalistic\. P: E o recunoa[tere scris\. R: ~n asemenea condi]ii, cum a]i reu[it a[a o performan]\ de ani de zile? Patru mandate sunt aproape o genera]ie. Cum v-a]i f\cut at=t de iubit de oameni? P: Sunt n\scut `n satul Zmeu, sunt rom=n, nu de etnie rrom\, am f\cut 8 clase `n satul Zmeu, am f\cut liceul la ,,Costache Negruzzi” din Ia[i, la 24 de ani am terminat Facultatea de Agronomie [i am fost [ef de ferm\ din 1975 p=n\ `n 1991 la cele dou\ sate, Zmeu [i Crucea. Tinere]ea mi-am petrecut-o `n agricultur\ [i i-am sprijinit [i atunci [i o fac `n continuare. Pasiunea mea este agricultura, `ntruc=t sunt de meserie. R: La 416 ave]i oameni? P: La 416 suntem tot pe primul loc `n jude]ul Ia[i, ca num\r de dosare. La `nceput am avut 600 de dosare, acum avem cam 200. R: Domnule primar, m\ bucur s\ v\ cunosc, e de apreciat activitatea Dvs., [i de agronomie dar [i de ordin administrativ. E o performan]\. A[ vrea s\ spune]i un cuv=nt de sf=r[it de an pentru cei pleca]i. P: Eu le doresc tuturor s\n\tate, putere de munc\ [i s\ se `ntoarc\ acas\. (Meridianul, an XIV, nr. 47 (968), joi, 22 noiembrie 2012)

173

Ca `ntotdeauna, Gheorghe Pricopie

e optimist !

Reporter: Suntem la prim\ria din Lungani [i st\m de vorb\ cu un primar adev\rat. Bun\ ziua, domnule Gheorghe Pricopie! Noi suntem gata s\ afl\m nout\]i din via]a comunei, s\ afl\m c\ v\ sim]i]i bine [i c\ anul acesta, 2013 trebuie s\ fie mai bun dec=t anul 2012. Mi-a]i dat `ntr-o discu]ie anterioar\ o veste grozav\ vis-a-vis de sediul prim\riei. Mai spune]i o dat\ despre ce este vorba. Primar: Actualul sediu al prim\riei comunei Lungani a fost revendicat de mo[tenitorii boierului Cerchez [i a fost [i c=[tigat. Am ajuns la o `n]elegere cu dumnealor [i Consiliul local Lungani a fost de acord s\ cump\r\m acest sediu iar banii s\-i d\m `n timp de 2 ani. Am dat [i o hot\r=re `n acest sens [i suma de bani se refer\ la prim\rie, la anexele gospod\re[ti [i suprafa]a de 8.000 mp care `nconjoar\ sediul. Este convenabil [i pentru noi [i pentru comun\. R: Domnule primar Pricopie, v-au l\udat oamenii de pe valea aceasta p=n\ la H=rl\u, c\ a]i `ncurajat obiceiurile de Anul Nou, ba, chiar a]i fost acolo, la Festivalul din data de 3 ianuarie. E greu, e u[or, cum e, ca s\-i mai `ncuraja]i pe ace[ti tineri? P: La noi `n comun\ `nc\ se p\streaz\ tradi]iile [i datinile obiceiurilor de iarn\ de la Anul Nou. Pe 28 decembrie am fost la Casa de cultur\ din T=rgu Frumos cu renumitul cerb de la Goie[ti, de asemeni, [i la H=rl\u, pe 3 ianuarie. Am luat premiul I `n ambele p\r]i. Probabil este o enclav\

Prim\ria

174

folcloric\ la Goie[ti unde b\tutul tobelor [i c=ntatul din fluier la cerb este o form\ separat\ fa]\ de zona noastr\. R: Domnia ta ai fost vreodat\ cu cerbul? P: Sigur c\ da. Am fost c=nd eram t=n\r, c\ doar sunt din comuna Lungani. R: {i acum dac\ ar fi, dup\ at=ta experien]\, ca s\ putem

men]ine particularit\]ile noastre na]ionale, spiritualitatea rom=neasc\, ce crede]i c\ ar trebui f\cut? P: Eu am f\cut ce trebuie. Am construit 4 c\mine culturale `n cele 4 sate componente ale comunei Lungani, `n satul Zmeu am taraf de muzic\ popular\, sunt renumi]i muzican]i, l\utari, amintesc doar pe Dumitru Potoroac\, vreau s\ spun c\ `n satul Zmeu, C\minul cultural poart\ numele lui Dumitru Potoroac\, am beneficiat de un proiect pe linie de rromi `n acela[i sat, cu dou\ componente: asfaltarea unui drum s\tesc care leag\ [coala, biserica, C\minul cultural din comunitatea rromilor, pe o lungime de 1 km [i a doua component\, am dotat C\minul [i forma]ia de muzic\ popular\ ,,Dumitru Potoroac\” cu instrumente muzicale, am o forma]ie de dansuri compus\ din 10 perechi de elevi. Am participat la o ac]iune folcloric\ pe linie de rromani la Casa T\t\ra[i, unde lumea a fost entuziasmat\ [i a v\zut datinile locale din comuna Lungani. R: V\ rug\m s\ ne spune]i un g=nd de `nceput de an 2013. P: ~mi doresc un an bun `n 2013, `n primul r=nd un an agricol bun, dac\ este m=ncare este [i via]\ bun\. ~mi mai

Vedere din comun\

175

doresc un buget consistent. Am aprobat taxele [i impozitele la comuna Lungani, le-am m\rit, noi suntem o comun\ s\rac\, nu avem alte surse de venit. Procentul este de 16% plus 2% contribu]ia Consiliului local Lungani. Alt g=nd pentru 2013 este s\ termin proiectul de alimentare cu ap\, am alte dou\ proiecte cu canalizarea, am dou\ proiecte cu asfaltare de drumuri comunale [i s\te[ti [.a.m.d. R: ~n concluzie, ave]i ce face. Noi v\ dorim s\ fi]i foarte s\n\tos, s\ fi]i mereu optimist [i s\ v\ ,,culege]i” laudele cum le-am auzit noi pe toat\ valea aceasta pentru ce reu[i]i s\ face]i. P: Mul]umesc! (Meridianul, an XV, nr. 02 (975), joi, 17 ianuarie 2013)

~l consider mai puternic pe cel ce se `nvinge pe el

`nsu[i, dec=t pe cel ce `[i `nvinge du[manul. Este mai greu s\ te `nvingi pe tine dec=t pe vr\[ma[.

Aristotel

Con[tiin]a este ,,bine crescut\”, de obicei nu vorbe[te

celor ce nu sunt gata s\ o asculte. Samuel Butler

176

25. COMUNA M|D#RJAC

O doamn\ cu sufletul `n palme !

Reporter: ... Suntem la M\d=rjac, unde doamna primar ne-a `nt=mpinat cu z=mbetul pe buze. Ce anume f\cea]i, doamna primar, c=nd am venit noi la Prim\rie? Valentina Oloeru, primar comuna M\d=rjac, jude]ul Ia[i: F\ceam recep]ie la prim\ria comunei M\d=rjac, la cre[\ [i la

c\minul cultural. Avem un proiect pe M\sura 3.2.2., pe bani europeni, care s-a c=[tigat foarte greu, dar acum am ajuns aproape de final. ~nc\ nu sunt aduse materiale pentru c\ mai trebuie completat [i la c\min, de asemenea la cre[\, `n prim\rie `nc\ nu s-a retu[at, deci este vorba de reabilitare prim\rie, reabilitare c\min cultural, construire cre[\ [i 6,8 km de asfalt. R: A]i atacat o problem\ important\. Aici sta]i r\u cu drumurile. P: Foarte r\u. Prin rug\min]ile mele ca primar, la al treilea mandat, am reabilitat drumurile comunale foarte bine, prin pietruire, `n unele sate, satul Frumu[ica [i satul Bojila iar `n M\d=rjac, toate uli]ele sunt asfaltate. R: Acesta este un lucru excep]ional dar de ce, 12 km, p=n\ la Pope[ti, pe unde se circul\, nu avem un dram de asfalt?

177

P: Nu este vina mea. Eu am f\cut demersuri la Consiliul jude]ean, la Drumuri jude]ene `n nenum\rate r=nduri, am un dosar foarte mare cu diferite adrese dar nu am avut nici un ajutor din partea nim\nui. R: E neglijat\ comuna Dvs.? P: Eu acum a[tept. Pentru c\ fac parte din USL, mi-a promis domnul Nechita c\ m\ va ajuta s\ facem c=t de c=t drumul jude]ean. R: Ce ve]i mai face, pentru c\ ave]i un peisaj cu adev\rat frumos? P: Avem un proiect pentru drumurile agricole, care este eligibil dar f\r\ finan]are, avem un proiect pentru Casa verde... Noi vrem s\ facem [i o l\pt\rie... R: A]i identificat `ntreprinz\torii sau v\ g=ndi]i la alte modalit\]i? P: Am identificat unul dintre ei, care a venit la noi, am vorbit cu dumnealor [i a[tept\m s\ ne apuc\m de treab\. R: Dac\ v-a[ `ntreba ce ave]i de f\cut pentru m=ine, pute]i s\ ne spune]i exact? P: Da. M=ine diminea]\ sunt la servici la ora 07:30. La ora 08:00 trebuie s\ plec s\ semnez ni[te documente la firma de consultan]\ pentru a merge mai departe la FEADR. De acolo plec la Administra]ia Finan]elor la T=rgu Frumos [i apoi la Administra]ia Finan]elor la Ia[i pentru a aproba bugetul. Facem o notificare (rectificare) de buget de 20,00 lei pentru piatr\. Facem acest drum dus `ntors, ca s\ depunem ni[te acte pentru a putea lua m\car 10 ma[ini de piatr\. R: C=t de mare e comuna Dvs.?

178

P: Nu este foarte mare. Avem 1.680 de locuitori [i este extins\ pe 750 de ha. R: C=]i oameni ave]i la Legea 416? P: La Legea 416 avem 106 dosare. Sunt mul]i oameni s\raci, la noi, baza social\ este la p\m=nt. Sunt persoane care nu au nici gard, nici cas\... sunt foarte nec\ji]i. R: Investitori str\ini? P: Nu avem, din cauza drumurilor. Visez s\ fac drumul jude]ean, s\ facem o caban\ la intrarea `n comun\. Deci, Vrem s\ dezvolt\m turismul. R: Pe cine sprijini]i `n alegeri? P: USL-ul. Sprijin pe domnul senator Laz\r [i pe domnul Costel Alexe, deputat. R: De s\rb\tori face]i ceva? P: Noi avem obiceiuri foarte frumoase. Avem mai multe ,,organiza]ii”, avem o capr\, cerbul de la M\d=rjac [i alaiul ursului care este extraordinar de frumos. R: Stima]i prieteni, a]i f\cut cuno[tin]\ cu prim\ri]a comunei M\d=rjac, o doamn\ mereu la treab\. (Meridianul, an XIV, nr. 49 (970), joi, 06 decembrie 2012)

Nici un om care sufer\, chiar lipsit de cultur\, nu este

mediocru. Emil Cioran

Prim\ria

179

26. COMUNA MIROSLAVA

Primar calm [i sigur !

Reporter: ... Din punctul meu de vedere, primarul de la Miroslava, e un tip mai aparte. Nu c\ ar fi fost mare sportiv de performan]\, ci pentru c\ e un foarte agreabil interlocutor, de ce nu, un primar adev\rat. Domnule

primar Dan Ni]\, bine v-am g\sit! Dan Ni]\, primar comuna Miroslava, jude]ul Ia[i: Bine

a]i venit! R: Miroslava ar trebui s\ se cheme ora[, acum. De ce

nu sunte]i `nc\, ora[? Ce-i lipse[te, pentru c\ gaz ave]i, canalizare ave]i, ap\...

P: Miroslava este o comun\ care are `n componen]\ 13 localit\]i. ~nc\ nu e destul de dezvoltat\, destul de pus\ la punct pentru a[a ceva.

R: De ce v\ place sportul? Numai pentru c\ a]i f\cut, sau [i c\ are un beneficiu imediat?

P: Beneficiul este de-alungul timpului. Dac\ statul ar investi mai mult `n sport, ar reu[i s\ duc\ tot tineretul la sport, costurile ar fi de 4 ori mai mici `n sistemul medical dec=t cel actual.

R: Ce mai face primarul cel nedomolit? P: La ora actual\, asfaltez ni[te drumuri, chiar ieri am

finalizat 4,7 km Miroslava – Balciu – Corne[ti – Proselnici.

180

Este un proiect care se afl\ `n g=ndul meu de c=]iva ani dar nu am reu[it p=n\ acum. ~nc\ nu e finalizat\ lucrarea. Practic, s-a pus primul strat de asfalt, urmeaz\ al doilea. Urmeaz\ rigolile pentru colectarea apelor pluviale. P=n\ `n luna iunie 2014, probabil, proiectul va fi finalizat. Finaliz\m proiectul construc]iei Centrului de Informare Turistic\, urmeaz\ dot\rile pe care le vom face `n luna decembrie [i, probabil spre ianuarie, februarie. Acum extindem re]eaua de ap\ `n zona de nord a drumului jude]ean 248A, adic\ toat\ valea Bahluiului, satele Miroslava Vale, G\ureni, Uricani, Br\tuleni [i Vorove[ti, a[tept\m finan]area pentru proiectul de alimentare cu ap\ a satelor Corne[ti, Proselnici, Danca[, trebuie s\ semnez contractul de finan]are. Este o finan]are pe cooperare transfrontalier\. Suntem `n curs de alimentare cu ap\ a satului Ciurbe[ti. Ciurbe[ti este un sat cu aproximativ 1.000 de locuitori.

R: Popula]ia comunei scade sau cre[te? P: Popula]ia comunei Miroslava cre[te de la an la an cu

1.000 – 1.500 de locuitori. R: Cam c=te autoriza]ii de construire a]i dat `n ultima

perioad\? P: Socotim, `n fiecare zi, cel pu]in 4. Sunt zile c=nd

d\m [i 7 autoriza]ii. R: {i, atunci, ce simte primarul c=nd d\ unuia, altuia?

Orice construc]ie `nseamn\ investi]ie. P: Ave]i dreptate dar `n acela[i timp, cresc [i obliga]iile

prim\riei. Pentru c\ el vine, construie[te dar [i eu trebuie s\ m\ duc `n `nt=mpinarea lui cu c=te ceva, [i asta `nseamn\ utilit\]i. ~n comuna Miroslava s-a v=ndut cam 60 – 70% din terenuri. Noi, avem la ora actual\, un intravilan de aproximativ 3.400 ha. ~n momentul `n care exist\ acest intravilan, trebuie s\ avem [i utilit\]i, `ncep=nd de la energia

181

electric\, care este principalul factor, ultima utilitate cerut\ ar fi gazele naturale.

R: P\duri mai ave]i? P: Avem p\duri, `n jur

de 600 ha, avem aproximativ 250 ha de lac...

R: Peste vreo 2-3 luni se va da voie str\inilor s\ vin\ s\ cumpere p\m=nt. Cum privi]i acest lucru, ca primar?

P: Este cel mai prost lucru care i se poate `nt=mpla Rom=niei. Cred eu c\ vor cre[te pre]urile dar dac\ se v=nd cu pre]urile de la ora actual\, puterea de cump\rare, a unui rom=n, e foarte mic\. Cei care vin din str\in\tate, vin cu salarizarea lor, practic, vin cu sume mari de bani.

R: Spunea]i adineauri de terenuri. Mai ave]i locuri de atribuit dac\ vin oameni s\ amplaseze ceva `n comuna Miroslava. Am o `ntrebare mai delicat\ pentru Dvs. Unii ,,au stors ni[te l\m=i scoapte” [i au formulat ni[te acuze la adresa Dvs. V\ deranjeaz\ dac\ v\ referi]i la ele?

P: Nu. Noi am t\iat `n comun\ anumite zone, zona economic\ a comunei unde avem aproximativ 250 ha teren care este proprietate public\ sau privat\ a prim\riei, unde se fac concesiuni numai pentru activit\]i economice. ~n celelalte zone ale comunei avem fostele islazuri comunale care sunt `n proprietatea prim\riei, o parte din ele sunt [i `n proprietate privat\, care pot fi concesionate prin hot\r=ri ale Consiliului local [i atribuite unor cet\]eni din comun\ sau din Rom=nia, care vor s\ fac\ c=te ceva. Pentru punerile `n posesie sau reconstituirile propriet\]ilor... este mai greu. Aceste reonstituiri au cam fost finalizate, au r\mas foarte mul]i oameni care nu pot s\-[i primeasc\ terenurile pentru c\ nu mai avem.

Prim\ria

182

R: Faptul c\ Dvs. a]i fost `nvinuit c\ ,,a]i aranjat” ni[te v=nz\ri, ni[te concesiuni, e de natur\ politic\?

P: Prim\ria este transparent\. Dac\ ei cred c\ s-a `nt=mplat a[a ceva, s\ vin\ s\ verifice. Am f\cut numai conform cu legea. Nici nu se poate altfel. Nu am f\cut gre[eli, am respectat legea `ntru totul. Cred c\ am gre[it atunci c=nd am `ncercat s\ spun adev\rul oamenilor. Eu `ncerc s\ fiu comunicativ cu toate persoanele care vin sau au nevoie de prim\rie.

R: Vreau s\ v\ felicit pentru sediul prim\riei. Ne apropiem de sf=r[itul anului. P=n\ la 31 decembrie, ce crede]i c\ mai pute]i face sau a]i vrea s\ realiza]i neap\rat?

P: Avem acea alimentare cu ap\ `n satul Ciurbe[ti [i la Valea Ursului, [i s\ finalizez toate lucr\rile din punct de vedere scriptic, pentru a `ncepe activit\]ile `n prim\vara anului 2014.

R: V\ mul]umesc pentru interviu! (Meridianul, an XV, nr. 45 (1.018), joi, 14 noiembrie 2013)

Tinere]ea ne aduce dragostea [i prietenii, `naintarea `n

v=rst\ ne las\ prietenii [i vinul. Thomas Moore

A filosofa `nseamn\ a `ncerca s\ r\spunzi cu mijloace

supermature la `ntreb\ri pe care [i le pun copiii. Lucian Blaga

183

27. COMUNA MO{NA

Tricolor [i tradi]ii !

Reporter: ... Plec de la imaginea tricolorului dintr-o prim\rie, [i de la imaginea primarului comunei Mo[na, jude]ul Ia[i. Domnul Georgel Popa este la al 3-lea mandat de c=nd este primar. Domnule inginer sau profesor, Dvs. ave]i `ncredere `n ziua de m=ine?

Georgel Popa, primar comuna Mo[na, jude]ul Ia[i: Sigur! Altfel nu am putea s\ construim [i s\ ne facem planuri pentru viitor dac\ nu am avea `ncredere `n ziua de m=ine.

R: Deci nu face]i parte din categoria primarilor n\scu]i sup\ra]i. Nici vorb\, sunte]i optimist...

P: Nu. Trebuie s\ vedem jum\tatea plin\ a paharului chiar dac\ acea jum\tate plin\ a `nceput s\ fie mai mic\.

R: Deci, ca om, sunte]i `mplinit, c\s\torit, copii... P: So]ia este `nv\]\toare la o [coal\ din localitate, am

un copil... ~n perioada c=nd mai am [i timp liber, mai ]in leg\tura [i cu [coala din comun\, de meserie sunt profesor de biologie [i chimie, iar `n restul timpului `ncerc\m s\ ne canaliz\m cu prezentul [i n\dejdea `n viitor.

R: C=nd a]i p\[it acum vreo 14 ani `n prim\rie, acum, dup\ un timp, a]i g\sit ce a]i c\utat `n prim\rie?

P: Am ajuns `n prim\rie dintr-o `nt=mplare, nu mi-am propus, nu am f\cut un scop `n via]\ de a ajunge cu orice pre], primar `n localitate. Ca orice primar nou, proasp\t instalat `n

184

func]ia de primar, mi-am propus foarte multe, am realizat majoritatea din propunerile cu care am venit aici [i am `ncercat s\ ob]in, `n primul r=nd, `ncrederea oamenilor iar `n al doilea r=nd, s-o p\strez.

R: Prin urmare, am v\zut pe teritoriul comunei Mo[na, spre exemplu, garduri paraz\pezi. Am v\zut o bibliotec\ [i o sal\ de C\min cultural care m-a mirat. Ave]i [i monumente arhitectonice. Prim\ria e cam p\c\toas\. Cum de nu a]i reu[it s\ v\ face]i prim\rie tr\snet?

P: Reu[eam dac\ ne propuneam. Am f\cut ,,impruden]a”, la momentul `n care se putea construi o prim\rie nou\, s\-mi propun s\ realizez tot ceea ce se poate realiza `n comun\ iar prim\ria la urm\.

R: Ce a]i realizat, dup\ p\rerea Dvs., mai deosebit? P: ~n primul r=nd, sunt m=ndru s\ spun c\ pentru

`nceput am realizat o bun\ colaborare cu oamenii din sat. Deci, asta o consider principala mea realizare. Oamenii vin la prim\rie cu `ncredere [i `mi place [i m\ bucur c=nd v\d c\ pleac\ mul]umi]i de aici. ~n primul r=nd cu b\tr=nii, cu copiii avem o rela]ie special\, cu persoanele care sunt cu nevoi [i vulnerabile.

R: C=t\ popula]ie are comuna? C=]i ave]i la 416? P: Comuna Mo[na are 2.000 de locuitori, avem circa

60-70 de dosare la 416. R: Altfel spus, nu-i drept s\ spunem c\ Mo[na e o

comun\ pr\p\dit\. P: Nu, sub nici o form\, nu este o comun\ pr\p\dit\

pentru c\ este a[ezat\ `ntr-o zon\ deosebit de fertil\, e o zon\ colinar\ `n care sunt la ele acas\ [i planta]iile de livezi, aici este soiul de gutui de Mo[na, suntem `n coasta Bohotinului [i exist\ vii [i toat\ lumea [tie de Busuioaca de Bohotin, chiar dac\ la Mo[na este o suprafa]\ mai mic\ dar exist\. Pe de alt\

185

parte, nici cerealele nu sunt absente. Avem circa 1.800 ha cu platou cu cereale. Suntem `ntre dou\ p\duri, una de foioase, una de salc=m. Avem [i apicultur\, acesta este unul din beneficii, pentru faptul c\ suntem un pic izola]i. Am avut grij\ [i de drumuri, sunt bune. Cu toate astea, suntem izola]i `n sensul c\ suntem la o distan]\ de circa 50 km `ntre Ia[i [i Hu[i. Suntem la o anumit\ distan]\ de aglomer\rile urbane, fapt care permite dezvoltarea apiculturii.

R: Ce prefera]i? Profesor, inginer sau primar? P: Prefer inginer, pentru c\ prima mea forma]ie a fost

de inginer [i, ca atare, nu pot s\ o uit [i s\ o reneg. R: Cam c=t suflet a]i l\sat `n prim\rie, de[i sunte]i om

la Mo[nei? P: Nu po]i s\ nu la[i suflet `n prim\rie, cu at=t mai mult

cu c=t sunt om al Mo[nei. ... Prin realiz\rile pe care le l\s\m `n urm\, aceste realiz\ri nu pot exista f\r\ s\ nu punem suflet.

R: C=te proiecte ave]i? P: Nu le-am num\rat. Pot s\ le enum\r pe cele mai

importante de care sunt m=ndru. Am atras tot ce se putea atrage pe fonduri europene `n perioada 2007 – 2012, circa 4 milioane de euro `n localitate. Noi ne-am dezvoltat pe drumul de leg\tur\. E adev\rat, e un drum jude]ean, cu investi]ia Consiliului jude]ean, dar tot la insisten]ele [i la solicitarea

Vedere panoramic\ asupra Dealului Mo[na

186

noastr\ s-a realizat, dup\ care am introdus apa curent\ `n toat\ localitatea. Dup\ aceea am introdus pe 7,5 km canalizarea, avem sta]ia noastr\ de epurare. Dup\ finalizarea extinderii de ap\ [i canalizare, `n prezent am reu[it s\ asfalt\m 7 km de drum local pe str\zile principale ale localit\]ii [i acum avem `n derulare un proiect european de 1 milion de euro, `n extravilanul localit\]ii.

R: Ave]i o sal\ de c\min excelent\, mare, bun\ [i pentru nun]i dar, activit\]i culturale ave]i? Ave]i director de c\min, sau numai bibliotecar destoinic?

P: Sigur c\ da. Avem. Este [i director de c\min, [i bibliotecar, e 2 `n 1, ca s\ spunem a[a, are o grij\ deosebit\.

R: Ce face]i pentru tradi]iile [i obiceiurile rom=ne[ti? P: Cred c\ anul viitor vom s\rb\tori 10 ani de c=nd am

`nfiin]at o forma]ie de dansuri populare. Pentru c\ trebuie s\ `ncerc\m s\ ne conserv\m tradi]iile [i obiceiurile care, iat\, se pierd.

R: Acum, de s\rb\tori ave]i forma]ii… P: Avem o forma]ie de dansuri populare, se nume[te

,,Gutui]a” format\ din copii cu v=rste cuprinse `ntre 5 [i 8 ani, o forma]ie de dansuri populare b\tr=ne[ti care, sunt foarte bucuros c\ `nc\ reu[esc s\ o men]in.

R: Deci, acum, cu ocazia s\rb\torilor face]i ceva… P: Dac\ ne `nt=lneam s\pt\m=na viitoare, cu siguran]\

puteam s\ vizion\m [i spectacolul pentru s\rb\tori de iarn\. ~n principal, se merge cu capra, at=t a mai r\mas.

R: C=nd a]i fost mai mic, a]i umblat cu obiceiurile de iarn\?

P: Am mers cu uratul, cu sem\natul, ca orice copil. A[teptam cu ner\bdare aceste zile.

R: {i v\ g=ndi]i acum, de s\rb\tori, s\ b\ga]i m=na `n buzunar pentru cei mai tineri care vin cu uratul?

187

P: Cum s\ nu! Cu mare bucurie… Este o cinste pentru cet\]enii c\rora le calc\ pragul copiii `n Ajun de Cr\ciun [i la Anul Nou.

R: Ce crede]i c\ ave]i ca prim obiectiv, pentru 2014? P: Pentru 2014 ne-am propus s\ continu\m cu

asfaltarea drumurilor, pentru c\ cet\]enii, la ]ar\ doresc ap\ curent\ [i asfalt. Am reu[it s\ aduc ap\ curent\ `n tot satul iar asfaltarea, am reu[it-o cam pe trei sferturi.

R: O urare de s\rb\tori…? P: S\ ne `nt=lnim s\n\to[i [i s\ dea Dumnezeu s\ fie un

pic mai bine anul viitor. (Meridianul, an XV, nr. 50 (1.023), joi, 19 decembrie 2013)

De[tep]ii sunt de[tep]i nu pentru c\ s-au n\scut a[a, ci

pentru c\ au `nv\]at s\ `nve]e. Tudor Octavian

Caracterul const\ `n t\ria hot\r=rii cu care cineva vrea

s\ fac\ ceva [i pune acel ceva `n execu]ie. Immanuel Kant

188

28. COMUNA MO}CA

Autobiografia ... cu sine !

Reporter: Suntem la Mo]ca, jude]ul Ia[i. Bine v-am g\sit, domnule primar, `n zi de toamn\, c\tre `nserat! Dori]i s\ ne spune]i Dvs. ce trebuie s\ [tie lumea despre un primar, acum ie[it, ce-i drept, cu numai 200 de voturi peste, dar dup\ cum vedem, t=n\r [i gata s\ `nfrunte greut\]ile? Constantin Serioja Hobinc\, primar comuna Mo]ca, jude]ul Ia[i: M\ numesc Constantin Serioja Hobinc\, sunt primar de la alegerile din iunie 2012 din comuna Mo]ca. Ca tr\s\turi de baz\ personale, m-a[ defini ca fiind constant [i serios. R: Cu ce i-a]i convins pe mo]cani s\ v\ voteze? P: Cu sinceritatea. Eu mi-am ar\tat disponibilitatea de a-i reprezenta [i de a le respecta visurile, dorin]ele, interesele. Nu pun mai presus interesul meu personal fa]\ de cel general. {i dac\ sunt sincer [i onest [i fac tot ceea ce ar putea s\ fac\ un primar pentru comunitate, nu cred c\ am ceva de pierdut. R: C=t de mare e comuna Mo]ca? P: Are o suprafa]\ 3.600 de km p\tra]i [i ca num\r de popula]ie, 5.200 de locuitori. La ultimul recens\m=nt am fost 4.985.

189

R: Deci, este o comun\ destul de mare. Am observat ceva impresionant pentru mine. ~n partea spre Pa[cani s-au construit multe case mari [i frumoase. P: Faptul c\ sunt frumoase, ne face s\ ne m=ndrim. Constat=nd dup\ sectorul de care a]i amintit, ar `nsemna c\ a crescut nivelul de trai. ~ntr-adev\r, este o zon\ care, c=ndva era `n extravilan, acum sunt `n intravilan extins, sunt o serie de tineri, sunt o serie de `ntreprinz\tori, mul]i dintre ei fac parte din etnia rrom\. Eu m\ bucur c\ au o ocupa]ie [i c\ din ocupa]ia pe care o au rezult\ un profit pe care `l investesc [i c=t de c=t place celor care trec pe acolo. R: Fa]\ de fostul primar [i a[a, `n general, Dvs. a]i venit cu ceva mai mult\ concrete]e. Ce a]i propus oamenilor de la Mo]ca, s\ v\ voteze? P: Dac\ a[ face o ierarhie a obiectivelor, mi-am propus s\ asfaltez mai `nt=i drumul la Boureni pentru c\ e singura localitate care se afl\ la ie[irea pe DN2 [i al doilea lucru, construirea gr\dini]ei care se afl\ peste drum de prim\rie [i care din 2007 a fost abandonat\. R: Cu [colile cum sta]i? P: Bini[or. Dup\ bugetul format de cealalt\ administra]ie, eu zic c\ am colaborat foarte bine, c\ avem un parteneriat deosebit cu [colile, am f\cut c=t de c=t repara]ii, geamuri termopan, `n unele cazuri am pus parchet, pe m\sura posibilului. Dac\ am face `n ritmul acesta p=n\ la sf=r[it de mandat, cred c\ nimeni nu ar avea ceva de repro[at. R: Ceva pentru cultura local\, ce a]i reu[it? P: N-a[ putea separa activitatea cultural\ de cea sportiv\. Mi-am propus s\ m\ ocup de echipa de fotbal Voin]a Mo]ca, s\ treac\ `n seria a-IV-a. Sunt tineri care ador\ activitatea sportiv\ [i o practic\, chiar dac\ nu sunt remunera]i.

190

R: Am auzit c\ ave]i o anumit\ faim\ `n comun\. Cum crede]i c\ v\ ve]i men]ine `n aten]ia locuitorilor [i cu acest grad de simpatie? P: E de ajuns s\-i conving c\ m\ str\dui s\ scot maximul de rentabilitate [i eficien]\. R: Ave]i proiecte cu Uniunea European\? P: Avem `n derulare sistemul integrat de ap\ [i canalizare care de anul viitor va fi func]ionabil. Pentru acest lucru vom `mprumuta ni[te bani pe timp de 20 ani, dar oricum, ne descurc\m, am avut licita]ia, a c=[tigat o anumit\ banc\ [i `l vom duce la `ndeplinire. Cu resursele pe care le avem, sper\m [i cu ajutorul celor de la jude], ne vom descurca onorabil. R: C=t v-a]i implicat `n campania electoral\? P: Nu am avut cheltuieli. Faptul c\ oamenii m\ cunosc, [tiu ce pot, cine sunt. C=nd oamenii te cunosc, ai autobiografia cu tine [i opinia public\ e cea mai bun\ oglind\ dar [i critic\. R: ~mi place cum a]i spus c\ ave]i autobiografia cu Dvs. ~n aceast\ campanie electoral\ pe cine sprijini]i? P: Sprijinim reprezentan]ii USL-ului. Sprijin pe domnul R\]oi pentru deputa]i [i pe domnul Constantinescu pentru senatori. R: De ce pe domnul R\]oi? P: Eu personal, `l cunosc de mult timp. {tiu c\ e un om gospodar, a fost primarul ora[ului T=rgu Frumos, [i primarul municipiului Pa[cani, `n am=ndou\ locuri s-a cunoscut m=na dumnealui de gospodar. R: M\ `ntorc la Mo]ca, `n cinstea Dvs. care, iat\, ave]i o comun\ mijlocie ca m\rime, Prim\ria

191

frumoas\ [i iat\, v\ l\uda]i cu echip\ de fotbal, presupun c\ [i cu tradi]ii, obiceiuri pentru c\ erau aici ni[te forma]ii grozave. P: Noi dorim s\ le re`nviem. Vom c\uta ca [i la noi, la s\rb\tori s\ stimul\m, s\ facem un concurs, s\ premiem cetele care au o presta]ie c=t mai frumoas\, un program artistic c=t mai frumos. Cred c\ pe data de 31 decembrie, tinerii care vor dori s\ participe, vor fi [i motiva]i. R: Ave]i oameni pleca]i din localitate? P: Sunt persoane care lucreaz\ [i `n Europa, S.U.A. dar important e c\ nu ne fac de r=s acolo unde au plecat [i vin cu experien]e noi. E important c\ vin cu fonduri [i mai investesc. R: Spune]i un cuv=nt de salut sau de urare de bine pentru cei care v\ v\d pe internet. P: Eu le doresc, `n m\sura `n care se poate, s\ fie s\n\to[i [i ferici]i. Fiecare om are o defini]ie a lui pentru fericire. (Meridianul, an XIV, nr. 47 (968), joi, 22 noiembrie 2012)

Cu c=t oamenii `mb\tr=nesc, cu at=t spiritul lor devine

mai suplu, mai cald, dob=ndind o `nf\]i[are mai organic\. S-ar zice aproape c\ pentru spirit, timpul este o dimensiune a `ntineririi.

Lucian Blaga

192

29. COMUNA MOVILENI

Ap\, canalizare [i sta]ii de epurare !

Reporter: ... O comun\ cu conota]ii istorice: Movileni. L-am g\sit pe primar, destul de u[or pentru c\ atunci c=nd l-am telefonat, era pe teren cu probleme de agricultur\. S\ remarc faptul c\ [i domnia sa [i cei ai casei alc\tuiesc o familie de intelectuali iar prim\ria din

Movileni, de[i are o sal\ imens\ de [edin]e, este foarte bine utilat\ [i func]ional\. Bine v-am g\sit, domnule primar ! Cristian R`mbu, primar comuna Movileni, jude]ul Ia[i: Bun\ ziua, bine a]i venit `n comuna Movileni ! Ne bucur\m de prezen]a Dvs. A]i venit `n Movileni, o comun\ cu un statut istoric, este o comun\ de mijloc, cu o suprafa]\ de aproximativ 8.000 de ha, cu o popula]ie de 3.250 de locuitori. R: C=]i oameni ave]i la 416 ? P: Suntem una din comunele care are aproape cei mai pu]ini asista]i sociali. ~n acest moment, ap]i de munc\ sunt aproximativ 23 de persoane. Este o comun\ de oameni gospodari, vreau s\ specific acest lucru, o comun\ cu oameni cu bun sim], echilibra]i, oameni care dintotdeauna au muncit [i [i-au dorit s\ fac\ ceva at=t pentru ei, c=t [i pentru cei din jurul lor. R: M-a]i impresionat c=nd a]i spus c\ sunte]i `n administra]ie, la prim\rie din 1990.

193

P: Nu, sunt din anul 2000. Sunt la al treilea mandat de primar [i un mandat de viceprimar. R: Cu ce i-a]i determinat pe aleg\tori acum 4-5 luni, s\ v\ realeag\ ? P: ~n primul r=nd, pentru modul meu de a fi, cum abordez problemele, cum discut cu ei [i cred c\ cel mai important este faptul c\ `ntr-adev\r, am depus eforturi deosebite [i am `ncercat, de c=nd sunt `n prim\ria Movileni, s\ fac lucruri bune, lucruri concrete care s\ foloseasc\ oamenilor din comun\. La acest moment putem discuta de finalizarea unui mare proiect, un sistem ap\ - canalizare - sta]ie de epurare, care a ajuns `n stadiul final de construc]ie. Avem o problem\, `n sensul c\ suntem lega]i de un proiect al unui vecin de-al nostru care nu reu[e[te s\-l definitiveze, `n leg\tur\ cu pompele de la magistrala de unde prelu\m apa. La `nceputul acestui an am reu[it s\ avem oameni racorda]i la sistemul de ap\, dar din cauza acestei probleme, mai a[tept\m. Sper\m ca vecinul nostru s\ fac\ rost de acei bani pentru a finaliza cele dou\ proiecte. R: I-a]i l\murit pe oameni s\ v\ voteze numai prin aduc]iunea de ap\ [i canalizare. P: Nu. {colile din comun\ au fost ref\cute, unele dintre ele. Avem o gr\dini]\ nou\ `n satul Pot`ngeni, un corp nou de [coal\ la Larga-Jijia, reabilitarea unui nou corp de [coal\ la Iepureni, pietruirea `n `ntregime a comunei, toate uli]ele, asfaltarea unor suprafe]e de drum, proiecte depuse, proiecte `n lucru. R: Deci, a]i adus c=teva milioane de euro `n comun\. P: Valoarea proiectelor implementate [i care urmeaz\ a fi implementate se ridic\ la aproximativ 5-6 milioane de euro. R: Automat, m\ g=ndesc [i la ce mai ave]i de adus.

194

P: Ar mai fi multe de adus. Obiectivele principale ar fi asfaltarea drumurilor comunale, un drum care pleac\ din DJ 282, de l=ng\ prim\rie, merge prin satul Movileni, intr\ `n satul Pot`ngeni [i iese tot `n DJ 282. Deci, dou\ sate care au nevoie de acest drum asfaltat [i, de asemenea, mai avem la Iepureni un drum de asfaltat, din DJ 282 spre DC 10 care traverseaz\ satul [i iese pe un drum care a fost f\cut printr-un proiect SAPARD. R: Cum sta]i cu C\minul cultural, biblioteca ? P: Biblioteca este func]ional\. Are `n dotare, `n afar\ de c\r]i, [i un program prin care am achizi]ionat un anumit num\r de calculatoare [i o re]ea de internet. Avem [i o echip\ de fotbal.

R: Cum sta]i cu popula]ia [colar\ ? P: Popula]ia [colar\ este `n sc\dere. Avem o sc\dere demografic\. R: Ce visa]i pentru comuna Dvs. ? P: Vise sunt multe [i sper ca mare parte dintre ele s\ fie realizabile. Dup\ cum v\ spuneam, cele dou\ proiecte de asfaltare ne sunt necesare [i `n acela[i timp, am reu[it s\ aducem investitori `n comuna Movileni. Am `ncheiat contracte cu diver[i investitori, pe diferite teme. Am `ncheiat un contract chiar cu o firm\ care avea partener german. R: De aceea scrie `n german\ la Dvs. pe hol ? P: Nu. Avem un parteneriat cu o localitate din Germania, un parteneriat care dureaz\ de 10 ani, o colaborare care ne-a adus un plus de valoare [i un c=[tig imens datorit\ faptului c\ de la nem]i spui c\ ai `ntotdeauna ce `nv\]a, nu numai realiz\rile materiale. Vise sunt multe. ~n viitor mi-a[ dori s\ pot face un Centru de `nv\]\m=nt pentru c\ [colile sunt situate `ntr-o incint\ mult prea mic\, cu un spa]iu relativ mic, pentru a se desf\[ura aceste activit\]i, ]in=nd cont c\

195

majoritatea copiilor din comuna Movileni vor `nv\]a de acum `ncolo la [colile de centru, [coala de centru de la Larga-Jijia. A[ vrea reabilitatea C\minului cultural s\ intre pe un f\ga[ normal. Am mai depus proiecte, nu am reu[it s\ le finan]\m, costurile sunt foarte mari, nu reu[im s\ pl\tim aceste investi]ii din bugetul propriu. Plus de asta, au fost proiecte [i `nc\ mai sunt `n derulare, la care am avut cofinan]\ri, chiar la ultimul proiect am avut o cofinan]are de 17 miliarde lei vechi. R: Ve]i face Festivalul obiceiurilor anul acesta ? P: Da. ~n fiecare an, la s\rb\torile de iarn\, avem pe 7 ianuarie S\rb\toarea obiceiurilor de iarn\. R: Care e cea mai important\, dintre forma]ii ? P: La noi capra este cea mai important\. R: Pe l=ng\ visele pentru comunitate, presupun c\ [i Dvs. personal ave]i vise. P: Din punctul meu de vedere, nu-mi doresc dec=t s\ fiu s\n\tos, celelalte vin de la sine. Pentru comunitate `mi doresc mult prea multe. Nu sunt genul care visez cu ochii deschi[i. Eu sunt un pic mai realist. ~n acest moment avem documenta]ie, avem proiecte depuse, proiecte cu care am semnat contracte, avem un grup local de ac]iuni la care sunt pre[edinte, o entitate format\ din mai multe unit\]i administrative [i oameni din mediul privat, la care avem o prim\ finan]are de 2,85 milioane de euro. Mai avem alt proiect `n valoare de 3 milioane de euro cu Ministerul Agriculturii care se ruleaz\ [i se implementeaz\ direct la noi, nu prin organismele [i institu]iile statului.

Prim\ria

196

R: Pe cine sprijini]i `n campania electoral\ ? P: ~n campania electoral\, din punct de vedere politic, sus]in USL-ul prin candida]ii lor, [i ca oameni, tot candida]ii USL-ului pentru c\ sunt oameni deosebi]i. Sus]in pe domnul Ad\sc\li]ei la deputa]i [i la senat pe domnul Varujan Vosganian. R: V\ doresc s\n\tate Dvs., familiei [i locuitorilor comunei Movileni. P: Mul]umim tare mult, s\ se `mplineasc\ ce a]i dorit Dvs. pentru noi. La fel doresc [i eu tuturor cet\]enilor comunei, s\ fie s\n\to[i [i eu s\ am putere de munc\, s\ fac lucruri frumoase [i utile. (Meridianul, an XIV, nr. 45 (966), joi, 08 noiembrie 2012)

Omul trebuie s\ `nve]e logica nu pentru a `nv\]a s\

judece corect, ci pentru a `nv\]a mai repede s\ judece corect.

Grigore Moisil

Experien]a este singura `n stare s\ ne ofere informa]ie

real\ despre via]\! Mircea Eliade

197

30. COMUNA PLUGARI

Tinere]e, lege, oameni !

Reporter: Am ajuns `ntr-o comun\ cu iz istoric, cu asfalt nou, cu oameni [i mai noi, cu probleme vechi [i de ce nu, cu mari speran]e. Bun\ ziua, domnule primar! Sunte]i la primul mandat. Deja a]i `nceput s\ face]i c=teva lucruri interesante, nu-i a[a? Paul Mursa, primar comuna Plugari, jude]ul Ia[i: Dup\ a[teptarea de 20 de ani, mai exact de la Revolu]ie, cred c\ nu s-au mai f\cut lucr\ri de reabilitare a drumului jude]ean care leag\ comuna Plugari de Borosoaia. Am ob]inut de la Consiliul jude]ean prin Direc]ia de Drumuri [i Poduri o sum\ de bani `n valoare de 750.000 lei, bani cu care se lucreaz\ acum la drumul acesta. R: Cu ce procentaj a]i ie[it primar? P: Aproximativ 50%. Am avut o echip\ foarte bun\ de consilieri, `n spate, am venit cu for]\ de munc\ proasp\t\, lumea [i-a dorit schimbare. Probabil munca fostului primar nu i-a mul]umit. R: Am `n]eles c\ sunte]i mare specialist `n contabilitate. Asta `nseamn\ c\ ve]i cheltui mai judicios fondurile prim\riei. P: Am experien]\ managerial\ [i avem grij\ de banul public. R: Cum sta]i cu veniturile `n comuna Plugari?

198

P: Acum este sf=r[it de an [i noi, chiar st\m foarte prost la capitolul bani. A[tept\m noul an, vom vedea bugetul [i s\ punem pe h=rtie proiectele care le vom derula. R: A]i spus c\ o parte din

lume este totu[i nemul]umit\ de activitatea Dvs. Ce s-a `nt=mplat? P: Noi zicem c\ procentajul de mul]umire este de 99%. Nu putem mul]umi pe toat\ lumea, mai sunt [i adversari. R: A]i `nceput s\ face]i cele legale `n domeniul construc]iilor [i a terenurilor st\p=nite de oameni. P: Exact. Sunt `n jur de 30 de familii care au construit pe domeniul public [i noi `ncerc\m s\ respect\m legea. ~n acest sens am avut [i o vizit\ de la Direc]ia Na]ional\ de Mediu. ~ncerc\m s\ intr\m `n legalitate [i `n normalitate `n acela[i timp. R: Ce visa]i s\ face]i c=t mai repede `n comun\? P: Dup\ cum am spus, e vorba de drumul Plugari – Borosoaia care va fi finalizat la sf=r[itul anului, ne propunem la anul s\ reabilit\m C\minul cultural care la momentul de fa]\ este o ruin\, `ncerc\m s\ termin\m lucr\rile la baza sportiv\, s\ reabilit\m [i pia]a, s\ `ncepem s\ o dot\m cu tarabe, cu alei pentru comercian]i [i `ncerc\m s\ prindem [i noi finan]are pentru c=teva proiecte europene. R: C=t e de mare comuna Plugari? P: Avem cam 3.750 de locuitori. R: Eu v\ mul]umesc pentru acest interviu, v\ doresc succes `n activitatea Dvs. (Meridianul, an XIV, nr. 48 (969), joi, 29 noiembrie 2012)

Biserica ortodox\ Plugari

199

31. COMUNA POPRICANI

Infrastructur\, prim\rie nou\

[i gaz metan !

Reporter: ... Zi `ntunecoas\ de toamn\, eu personal am venit cu foarte mult\ emo]ie aici, la Popricani, unde iat\, vorbim at=t cu domnul primar, c=t [i pe doamna viceprimar, ni[te oameni care m-au primit cu o buc\]ic\ din suflet, a[a cum am venit [i eu. Domnule primar, v\ rog s\ v\ prezenta]i Dvs. `n locul meu.

Valeriu P=rlog, primar comuna Popricani, jude]ul Ia[i: M\ numesc P=rlog Valeriu, sunt de meserie inginer agronom iar de la 10 iunie 2012, odat\ cu terminarea campaniei electorale, sunt primar ales al comunei Popricani. Sunt c\s\torit, am copii iar p=n\ a veni la prim\rie, am lucrat ca inginer agronom. R: Dvs., doamn\ viceprimar, cine sunte]i, ca s\ [tie lumea ? V: M\ numesc Curea Maria, sunt localnic\ de peste 30 de ani a comunei Popricani, lumea m\ [tie foarte bine, sunt viceprimar la noul mandat, deci primul mandat, consilier, dou\ mandate anterior, [i, fac o echip\ bun\, zic eu, cu domnul primar, cu care sper\m s\ aducem comuna pe un f\ga[ mai normal [i mai frumos. R: Am o `ntrebare: am auzit destule probleme pe care le-a avut prim\ria Popricani. ~n asemenea condi]ii, domnule

200

primar, cum v-a]i descurcat, pentru c\ lipsa banilor, lipsa proiectelor e chiar o mare problem\. P: Suntem la `nceput, facem o echip\ foarte bun\ [i odat\ veni]i `n prim\rie, ne-am asumat toate greut\]ile care le-am [tiut c\ sunt [i se g\sesc `n prim\rie. Nu am putea spune c\ avem realiz\rile pe care ni le-am dorit [i cu care am ap\rut `n fa]a oamenilor `n campania electoral\ dar parte din ele, cu ini]iativ\, cu pu]ini bani, cu mult\ munc\, am reu[it deja s\ le punem pe o direc]ie normal\. Comuna Popricani este o comun\ care are o problem\ pe care pu]ine comune o au `n jude] [i poate `n ]ar\. {tiu c\ mai este `n jude] comuna Vl\deni care este `n aceea[i situa]ie cu noi, unde conturile prim\riei sunt blocate [i accesul la fonduri [i la programe europene nu exist\. R: Deci, deja sunt ni[te probleme aproape insumontabile iar Dvs. a]i reu[it ca `n 4 luni s\ v\ achita]i salariile, s\ v\ face]i serviciul care asigur\ anumite servicii, m\ g=ndesc la cele de salubritate, [i, altfel spus, s\ mi[ca]i aceast\ unitate `n termenii legali. P: E adev\rat c\ am f\cut acest lucru dar ne mul]umesc foarte pu]in pe noi [i pe cet\]enii comunei. Oamenii din comuna Popricani `[i doresc mult mai multe de la noua echip\ de la prim\rie. R: Ce popula]ie are comuna Popricani ? P: Comuna noastr\ are `n jur de 8.000 de locuitori, este compus\ din 9 sate. Sunt r\sp=ndite `ncep=nd cu satul Cuza Vod\, C=rlig, V=n\tori [i satul Vulturi, satul Popricani, care este [i cel mai mare, Moime[ti, }ipile[ti, Rediu Mitropoliei [i Cotul-Morii. De

Biserica ,,Sf. Nicolae”

201

fapt comuna ar fi `mp\r]it\ `n dou\. R: P\m=ntul se lucreaz\ `n asocia]ii ? P: Da, p\m=ntul se lucreaz\, sunt [i gospod\rii individuale, mici fermieri care au posibilitate cu familia [i cu un tractor s\-[i cultive p\m=ntul dar majoritatea suprafe]ei de p\m=nt este `n asocia]ii. R: Cealalt\ popula]ie cu ce tr\ie[te ? Face navet\ la Ia[i? P: Sunt mul]i tineri pleca]i `n str\in\tate care mai c=[tig\ ceva, sunt constructori sau diver[i meseria[i care sunt naveti[ti. R: La 416, ave]i ceva ? V: Avem la 416 `n jur de 40-43 de persoane. Nu sunt foare mul]i pentru c\ dintre ace[tia sunt cu diferite boli, diferite afec]iuni [i chiar trebuie s\ fie ajuta]i. R: Domnule inginer, i-a]i l\murit pe oameni s\ v\ aleag\ acum c=teva luni de zile. Cu ce i-a]i determinat ? P: Vreau s\ v\ spun c\ nu a fost greu s\-i convingem fiindc\ noi doi eram deja cunoscu]i `n sat dar oamenii a[teptau altceva, voiau [i altceva s\ vad\. Din gre[elile fostului primar, noi am ajuns aici pentru a schimba ceva. R: C=]i consilieri ave]i ? V: Avem 9 consilieri, 8 de la USL [i unul de la UNPR. R: Fostul primar, c=]i consilieri mai are ? V: Mai are 5 consilieri. R: Deci, ave]i oarecum o opozi]ie `n consiliu. V: Avem majoritate [i asta este bine. P: Nu a fost greu s\-i convingem. Prima dat\ am ap\rut cu un program electoral foarte bine pus la punct, pe care ni-l [i dorim s\-l realiz\m. {tiind greut\]ile comunei, am f\cut un program pe care ne-am propus `n totalitate s\-l realiz\m. Este bine de [tiut [i de spus c\ drumurile sunt o problem\ foarte

202

important\ pentru cons\tenii no[tri [i [tim c\ `[i doresc to]i drumuri mai bune [i asta o vom face, apa este o problem\ vital\, deci ne lupt\m pe un program de aduc]iune a apei potabile [i canalizarea care este necesar\. Dorim s\ aducem [i gazul metan dar nu [tim dac\ vom reu[i `n acest mandat de 4 ani dar ca [i proiect, `l avem [i `l vom pune `n func]iune. Ne-am mai propus s\ reabilit\m C\minul cultural care se afl\ `n centrul comunei. R: Cu [colile cum sta]i ? P: S\ spunem c\ st\m bine cu [colile. La V=n\tori [coala este bine pus\ la punct datorit\ unor bani [i a unui program pe care l-a ,,prins” fostul primar, `n mandatul domnului Cristian Adomni]ei, pe c=nd era dumnealui ministru [i cu banii de atunci s-a f\cut reabilitarea [colii. R: Pe cine ve]i sprijini `n alegeri ? V: La Senat pe domnul Varujan Vosganian iar la deputa]i pe domnul Costel Ad\sc\li]ei. R: V-au blocat fondurile europene. Cum crede]i c\ v\ ve]i descurca, pentru c\ totu[i, v-a]i propus ni[te lucruri interesante ? P: {tim c\ ceilal]i primari au dezvoltat comunele cu proiecte europene, ceea ce nu am f\cut [i noi la Popricani. Ca s\ putem sc\pa de greutatea pe care o avem, adic\ avem aproape 2 milioane de euro pe care trebuie s\-i return\m statului, numai o voin]\ politic\ poate face aceast\ treab\. Credem `n parlamentarii care urmeaz\ s\ candideze, m\ refer la domnul Ad\sc\li]ei [i domnul Vosganian, deci voin]a lor politic\ `ntr-un nou parlament, `ntr-un nou guvern, s\ rezolve [i problema noastr\ de la Popricani. R: Din c=te am `n]eles eu, Dvs., pe l=ng\ prim\rie, mai ave]i [i altceva, c\ nu pute]i sta numai cu n\dejdea asta. {i atunci, ave]i un serviciu sau mai multe servicii c\tre popula]ie.

203

P: Servicii deosebite ca s\ le oferim popula]iei, nu avem. ~n afar\ de iluminatul public, avem serviciul de salubritate care ne cost\ foarte scump dar pe care `l facem [i reu[im `n momentul de fa]\ s\-l p\str\m [i s\ ]inem comuna curat\, alte servicii dezvoltate nu avem. R: A]i spus c\ sunte]i inginer agronom. Ce facem cu speran]ele `n agricultur\, c\ secet\ a fost [i la Ia[i, [i la Vaslui, `n toat\ Moldova, ba, chiar `n toat\ ]ara? Dup\ p\rerea Dvs., cum ie[im din aceast\ problem\ ? P: Acum, `n aceast\ perioad\, timpul este prielnic [i pentru agricultur\, [i pentru agricultori. Dac\ suntem orienta]i [i dispunem de bani, dar din p\cate pentru moment nu avem, trebuie s\ facem eforturi s\ putem sem\na `ncep=nd de acum rapi]\, gr=u, iar `n prim\var\ fiecare agricultor s\ se orienteze. R: Doamna viceprimar, ce crede]i c\ ve]i face cel mai repede `n mandatul acesta ? V: Noi dorim s\ facem foarte multe dar ca s\ le [i `ndeplinim..., `n primul r=nd vrem s\ d\m via]\ comunei. Vrem s\ mergem spre sediul nou al prim\riei, unde pe 6 decembrie ar fi inaugurarea. Vrem s\ facem c=t mai multe, reabilitarea C\minului cultural, o serbare c=mpeneasc\, o zi a comunei... Avem primar gospodar, harnic. R: Presupun c\ intrarea `n sediul nou este chiar primul obiectiv pe care vre]i s\-l face]i. P: Ne-am mai etichetat numele [i cu alte lucruri bune `n comun\. Am f\cut [i `n satul Cuza Vod\ c=teva treburi bune, am ajutat bisericile, am f\cut un grup sanitar la [coala de la Popricani, c\ut\m s\ p\str\m curat\ comuna, igienizarea este o prioritate. Mai avem o gr\din\ de var\ care odat\ era simbolul comunei Popricani [i care este `n programul nostru de reabilitare [i de modernizare [i acest lucru va da bine pentru comun\, pentru tineri [i pentru to]i s\tenii din comuna noastr\

204

[i de asemenea, pentru tineret avem o echip\ de fotbal, se nume[te S\geata Popricani, c\ut\m [i sponsori pentru ea iar pe terenul de fotbal avem o modernizare a stadionului, a bazei sportive cu s\li de antrenament [i cu tot ce trebuie tinerilor pentru a putea s\-[i desf\[oare activitatea `n condi]ii normale. A[tept\rile oamenilor din comuna Popricani sunt foarte mari. De aceea ne-am unit [i zi de zi facem c=te ceva pentru oameni. Noi, `n ace[ti 4 ani de mandat, vom face lucruri bune, poate [i peste a[tept\rile oamenilor din comuna Popricani. R: Ave]i o voce pl\cut\, sunte]i molcom la voce, ca un moldovean cu limb\ lat\ dar dulce. Ave]i [i du[mani ? P: Poate c\ mul]i du[mani nu avem. Ei, de acum se vor na[te [i vor fi chiar invidio[i pe ceea ce reu[im noi s\ facem. V: Mai bine zis, contracandida]i, dec=t du[mani, care aspir\ la a[a ceva. P: Du[m\niile sunt mai mult din mediul politic. Eu doresc ca [i consilierii, chiar [i fostul primar s\ vin\ `n echip\ [i s\ facem ceva pentru comun\. Este foarte important consiliul comunal, consilierii s\ vin\ aproape de primar, s\ sus]in\ proiectele, s\ ini]ieze [i s\ facem ceva pentru cet\]eni. R: V\ dorim s\ ne invita]i s\ film\m inaugurarea noului sediu al prim\riei [i chiar s\ face]i ceea ce a]i promis, mai ales c\, parc\ a]i p\[it cu dreptul. V: Ba, chiar mai mult dec=t s-a promis. P: V\ mul]umim c\ a]i p\[it pragul prim\riei noastre [i v\ mai a[tept\m. (Meridianul, an XIV, nr. 45 (966), joi, 08 noiembrie 2012)

205

Dotarea noii prim\rii !

Reporter: V-a]i mutat `n cas\ nou\? De c=t\ vreme? Primar: Da. ~n sediul nou de prim\rie suntem muta]i de aproape 3 s\pt\m=ni. Camerele `ncep s\ prind\ contur. Pe m\sur\ ce vine comanda de mobilier [i ceea ce ne-am propus s\ punem `n fiecare birou, pentru fiecare func]ionar, `ntregim [i facem tot ce ar trebui s\ aib\ primarul [i func]ionarul `ntr-un birou. R: S\ `n]eleg c\ v\ informatiza]i bine. P: Sigur c\ da. Vrem ca m\car `n sediul nou s\ avem ceea ce trebuie, o prim\rie `n dotare, confort... R: Aici ave]i un adev\rat palat. V\ avantajeaz\ c\ aduce]i dou\ birouri aici, unul de deputat [i unul de senator? P: Credem c\ pentru comuna noastr\ [i pentru colegiul 3 `n care ne afl\m, sediile de deputat [i senator, respectiv al domnului Varujan Vosganian [i a domnului Constantin Ad\sc\li]ei vor fi binevenite. Comuna noastr\ se afl\ pozi]ionat\ destul de bine `nc=t s\ le vin\ bine tuturor primarilor din comune, fiindc\ noi, primarii a[tept\m ajutor cu adev\rat din partea parlamentarilor. R: {tim ce probleme a]i avut, [i poate vom mai st\rui asupra lor, dar eu mai [tiu c\ ace[ti oameni ale[i trebuie s\ v\ ajute `ntr-un fel. Se spune c\ iarna facem car [i vara sanie. Dvs. mai ave]i de lucrat la car? P: Mai avem de lucru la car. ~n aceast\ perioad\ de iarn\ primarul cu func]ionarii prim\riei au destule activit\]i

Prim\ria

206

premerg\toare anului. Ne g=ndim acum la bugetul pentru anul acesta. Ne face s\ ne g=ndim mai mult la investi]iile pentru perioada `ntregului an. Avem destule proiecte, avem o echip\ special\ `n acest sens dar avem [i proiecte `n faz\ de dosar. R: A]i mai sc\pat de datorii, de blocaje... P: Nu. Dimpotriv\. De anul trecut ,,ne `ntindem” cu ni[te datorii, `mi vine greu acum s\ le mai pomenesc. Revenind la ce vom face `n perioada urm\toare, deja avem un proiect pe care, tehnic, dac\ am putea s\ ie[im cu el la treab\, l-am implementa. Este vorba de un proiect de aduc]iune de ap\, f\cut pentru o jum\tate din comun\, deci pentru satele C=rlig, V=n\tori, Vultur [i Satu Nou. Este deja `n parteneriat cu ApaVital [i dac\ m=ine am putea ie[i `n teren, ar fi bine. Trebuie s\ facem ceva. A[tept\rile oamenilor la primar, Consiliul local sunt foarte mari. Noi trebuie s\ le ar\t\m c\ ne mi[c\m repede, c\ ne g=ndim la d=n[ii [i c\ dorim s\ le facem o via]\ mai u[oar\, at=t timp c=t vor avea apa [i alte utilit\]i `n satul lor. R: Pentru agricultur\, ce le mai recomanda]i, cum `i `ncuraja]i? P: Terenurile comunei noastre se lucreaz\. Putem spune chiar `n procent de 100%. Func]ioneaz\ chiar 4 asocia]ii destul de puternice pe toate cele 9 sate iar vremea [i z\pada de afar\ arat\ semne bune, agricultorii sunt `ncuraja]i din punctul acesta de vedere. R: Cam c=]i oameni ave]i la Legea 416? P: Sunt `n jur de 100 de dosare. R: Pe agenda Dvs. de lucru, care e principalul obiectiv la zilei de m=ine, spre exemplu? P: Continu\m cu dotarea prim\riei. ~n primul r=nd noi avem un program cu publicul pe care `l respect\m.

207

R: Care mai sunt visele Dvs. `n prim\rie [i pentru oameni? P: Noi tot timpul ne g=ndim la oameni. {tiu un lucru: a[tept\rile oamenilor sunt foarte mari la primar. Zi

de zi m\ g=ndesc ce pot s\ fac [i cum s\ pot veni `n sprijinul lor. Zilnic a[ putea spune c\ fac ceva pentru d=n[ii. ~mi pare r\u c\ nu pot mai mult. Sunt oameni nec\ji]i, neputincio[i, oameni care, `n familia lor au diverse necazuri [i mai mult dec=t ajutorul social nu le putem da pentru c\ nu ne permit legile care ne guverneaz\, dar c=t pot, [i personal, [i ca primar, `i ajut. R: Crede]i c\ anul 2013 va fi mai u[or dec=t 2012? P: Eu cred c\ pentru mine va fi un an greu pentru c\ mi-am pus `n agend\ pentru tot anul multe proiecte pe care mi le doresc s\ le `ncep [i s\ le scot [i la cap\t. (Meridianul, an XV, nr. 05 (978), joi, 07 februarie 2013)

Un om inteligent recunoa[te comoditatea unei

afirma]ii cu caracter general, dar se `nclin\ `n fa]a autorit\]ii unui element particular.

Oliver Wendell Holmes Jr.

{coala

208

32. COMUNA PRIS|CANI

Comuna `n s\rb\toare

Visul primarului Constantin Chiril\:

asfalt p@n\ la M\c\re[ti

Redactor: ... Zi de toamn\ frumoas\, soare afar\, chiar cald [i l-am ,,prins” pe primarul comunei Pris\cani, inginerul Constantin Chiril\, dup\ ce domnia sa a f\cut ni[te deplas\ri prin comun\ [i [i-a f\cut datoria c\tre cet\]eni la biseric\, prin prezen]\ etc. adic\ un primar activ, p=n\ la urm\. Domnule inginer, mai `nt=i bine v-am g\sit ! Constantin Chiril\, primar comuna Pris\cani, jude]ul Ia[i: Mul]umim [i bine a]i venit ! R: ~ntr-o convorbire preliminar\, m\rturisesc c\ m-a]i impresionat prin logica unor g=nduri [i fapte [i prin ce ne povesti]i c\ s-a `nt=mplat `n comuna Pris\cani. S\ le spun cititorilor c\ eu am fost acum mul]i ani `n comuna Pris\cani, director de [coal\ la M\c\re[ti. Nu mai recunosc acum nici Pris\canii [i n-am mai fost la M\c\re[ti de mul]i ani. Domnule primar, zice]i-mi cum a]i reu[it s\ schimba]i fa]a comunei `n at=t de pu]ini ani ? P: ~ntr-adev\r este o `ntrebare pe care... am c\utat s\-i g\sesc rezolvare. Din clipa `n care am venit primar, sunt la al doilea mandat, deci m-am `ntors acas\ `n 2008 datorit\ unor `mprejur\ri, [i nefericite pentru c\ p\rin]ii mei au plecat [i au r\mas aici tradi]iile familiei Chiril\ `ntruc=t `n istoricul ei am

209

descoperit c\ familia Chiril\ actualmente este a cincea genera]ie venit\ din trei fra]i de la Pechea, Gala]i. ~ntoarcerea mea `nseamn\, dup\ 40 de ani, dorin]a a fost s\ `nv\] [i singura avere pe care mi-a d\ruit-o tata

a fost cartea. ~n anii ’60, c=nd am plecat de acas\, p\m=ntul era concentrat la CAP-uri [i singurul lucru pe care mi l-a spus: ,,nu am alt\ avere dec=t cartea”. {i mi-a fost drag\ cartea, am plecat `n lume, am v\zut toat\ lumea, am primit de la societate tot ce se poate primi [i sunt convins c\ este momentul s\ m\ `ntorc acas\. R: A]i f\cut totu[i, sport de performan]\, cu sportul a]i umblat `n lume sau…? P: Am f\cut [i sport de performan]\, am v\zut toat\ Europa, am v\zut Australia, Asia ca rugbist [i bine`n]eles, ast\zi, doi fr\]iori de-ai mei sunt la Mellbourne, iat\ familia Chiril\, translatat\ de la Pechea la Pris\cani [i de la Pris\cani la Mellbourne, Australia. M-am `ntors cu g=ndul de a d\rui locului unde m-am n\scut, c\ de fapt, un coleg de-al meu a m\rturisit sincer c\ centrul P\m=ntului e la Pris\cani, adic\ locul na[terii lui, centrul P\m=ntului. Repet permanent c\ [ansa vie]ii mele a fost s\ m\ nasc la Pris\cani [i destinul mi l-am descris plec=nd de la Pris\cani. Una e s\ te na[ti la Moscova, Leningrad, Paris [i una e s\ te na[ti la Pris\cani. R: Cu ce v\ l\uda]i ? P: Ast\zi pot spune c\ la Pris\cani, o comun\ binecuv=ntat\ de Dumnezeu, `ntre dou\ ape, Prut [i Jijia, are ap\ curent\, canalizare, 8 km `n dou\ sate, Moreni [i Pris\cani, avem jum\tate din comun\ asfaltat\, acestea `ntr-un mandat. Avem o baz\ sportiv\ modern\, am inaugurat-o tot `ntr-un

Prim\ria

210

mandat. Am lucrat `n 4 ani cu proiecte finalizate. Toate proiectele pe care le-am accesat `n 2008 – 2012 au o valoare de aproximativ 3 milioane de euro. Mai avem un parc, o alt\ baz\ sportiv\ la [coal\ de 100 mii de euro, am avut Casa Verde de 100 mii euro de finalizat, deci proiectele care ne-au stat `n putin]\, noi le-am f\cut, `n perioada de opozi]ie, bine`n]eles. R: Cu [colile chiar pute]i s\ v\ l\uda]i ! P: Avem o gr\dini]\ modern\ la centru, pe care am f\cut-o total din temelii, am ob]inut fonduri [i proiect RK la [coala din centrul Pris\caniului, e `n lucru, [i m\rturisesc sincer c\ [coala `n care am `nv\]at eu acum 40 de ani, am g\sit-o la fel. Deci de 40 de ani nu s-a f\cut m\car o investi]ie la [coala Pris\cani. Avem [ansa ca anul acesta poate cel mai t=rziu `n primul trimestru al anului 2013 s\ fie finalizat RK-ul, o investi]ie nou\, o [coal\ nou\ `ntr-adev\r, unde avem ap\ curent\, avem grupuri sanitare moderne, canalizare. R: Cu cultura, cu C\minul cultural cum mai sta]i ? P: Cel mai grav `n comuna noastr\ este c\ nu avem C\min cultural. N-am avut, `l avem `n studiu de fezabilitate aprobat prin Hot\r=re de Guvern, r\m=ne ok-ul pentru finan]are. Dac\ noii parlamentari vor avea ochi buni pentru Pris\cani, vom face [i C\min cultural. R: Eu am r\mas impresionat c\ ave]i o cale de acces foarte bun\, e asfaltat. Ce mai urm\ri]i s\ face]i ?

Familia Chiril\

211

P: Cu asfaltul, cu condi]iile bune de circula]ie, am semnat cu municipiul Ia[i a doua etap\ de dezvoltare. Am semnat documente de aderare la zona metropolitan\ a Ia[iului. Asta `nseamn\ servicii c\tre ora[, `n ceea ce prive[te transportul public, avem `n fiecare zi, din dou\ `n dou\ ore microbuz care circul\ de la Pris\cani la Ia[i [i cu acest microbuz am rezolvat transportul m\rfurilor c\tre ora[ [i bine`n]eles, o treab\ care la mul]i li se pare simpl\ dar pentru noi foarte important\, elevii cei mai buni care termin\ clasa a-VIII-a, am f\cut parteneriat cu o firm\ de transport [i asigur\m `n fiecare zi 3 microbuze de elevi care urmeaz\ liceu sau [coli profesionale `n ora[, pleac\ diminea]\ la ora 06:30, la 07:30 sunt `n ora[, face un traseu cu to]i copiii care `i las\ la liceu [i apoi dup\-amiaz\ la ora 15:00 se `ntorc cu ei la Pris\cani. Am negociat un abonament bun, lunar, cu fiecare copil, asta `nseamn\ c\ nu mai deranj\m `n ora[ nici un c\min. R: Primarul comunei, ce viseaz\ s\ fac\, apropo de mandatul nou pe care l-a]i ob]inut ? Ce viseaz\ s\ realizeze c=t mai mult [i c=t mai repede ? P: Dac\ e s\ visez trebuie s\ v\ spun [i realitatea din teren. Tezaurul de valoare al comunei Pris\cani sunt tinerii, copiii. Cei mai inteligen]i copii `i avem la M\c\re[ti. Nu sunt modest, eu predau c=te o or\ `n fiecare [coal\ educa]ie tehnologic\ pentru a vedea `n fiecare zi [i `n fiecare s\pt\m=n\ pulsul [colii. M\ intereseaz\ prezen]a, educa]ia, problemele din [coal\ [i atunci, mi-am luat c=te o or\ `n fiecare zi la fiecare [coal\. Ei, bine, la Pris\cani, tezaurul de aur sunt tinerii iar brandul comunei `l avem la tineri. Tinerii de azi, viitorul de m=ine. R: Sunte]i o comun\ de grani]\. Ave]i vreun fel de probleme speciale ? Odinioar\ se pescuia `n Prut, acum nu prea mai cred.

212

P: De-abia acum m-a]i atins la coarda sensibil\ pentru c\ o s\ v\ prezint aici stema comunei Pris\cani (a se vedea `n filmarea de pe tvv.ro), unde vede]i, sus e semnul Cet\]ii, la mijloc este r=ul Prut [i dedesubt cele trei sate M\c\re[ti, Pris\cani [i Moreni reprezentate prin stupi de albine pentru c\ numele comunei vine de la prisac\. Fiecare sat este o prisac\ dar dincolo de Prut, dup\ linia neagr\ sunt cele trei sate pe care Prutul le-a desp\r]it [i sunt `n Basarabia. Avem coresponden]\ M\c\re[ti de 900 de locuitori dar M\c\re[ti `n Basarabia este o comun\ de 4.700 de locuitori. Avem Moreni la noi, Moreni la Basarabia. Iar fondul negru [i lacrimile sunt desp\r]irea de fra]ii no[tri din Basarabia. Asta `nseamn\ grani]\, asta `nseamn\ trafic, asta `nseamn\ pescuit. Dar, r\m=ne un offf mare pentru c\ albinele de la noi merg la ei, animalele s\lbatice de la ei vin la noi iar noi ca oameni, trecem Prutul dup\ trei ore de a[teptare `ntr-o vam\ aiurea, nedreapt\. R: S\ `n]elegem latura patriotic\ `n numele unei idei na]ionale... P: Dac\ ar fi s\ m\ g=ndesc la patriotism, comuna Pris\cani are `n jur de 180 de fii ai satului c\zu]i `n cele 3 r\zboaie, pe anumite fronturi pentru Pris\cani. Avem fiu al satului c\zut `n R\zboiul de Independen]\ (1877) dar avem `n Primul [i Al doilea R\zboi Mondial [i pentru lucrul acesta am adus 4 tunuri la monumentele eroilor din Pris\cani. E ca un semn de simbol pentru c\ `n spatele fiec\rui tun sunt acei fii ai satului care au c\zut `n r\zboi [i atunci c=nd comemor\m Ziua Eroilor, m\ g=ndesc la ei c\ sunt prezen]i prin aceste tunuri. Chiar `n momentul `n care le-am adus, ne-au spus clar, aceste tunuri au fost p=n\ la cotul donului `n r\zboi. Dac\ v\ uita]i pe ele, sunt semne de gloan]e [i le-am adus `n amintirea bunicului meu care a fost `n r\zboi mitralior `n prima linie a

213

frontului [i spunea de multe ori seara, c=nd eu eram mic, c\ nu are p\r `n cap c=]i vr\jma[i a dobor=t cu mitraliera, [ansa vie]ii lui a fost c\ nu l-a atins nici un glon], a venit acas\. R: Domnule primar, m\ `ntorc un pic la actualitate. Recunosc, dup\ un timp mi s-a p\rut foarte dichisit\ comuna Dvs. E organizat\, casele destul de ar\toase [i proasp\t vopsite. Este [i m=na Dvs. acolo ? P: ~n 2008, c=nd m-am `ntors acas\, toat\ lumea a avut o repulsie fa]\ de mine. M-au ales dar au fost g=nditori [i tot m\ `ntrebau c=nd voi face ceva [i pentru ei. {i le-am spus, l\sa]i-mi timp s\ pot lucra. Erau familii care nu deschideau poarta, sistemul care a venit din urm\ i-a ]inut `n `ntuneric, i-a ]inut constr=n[i, i-a ]inut `n acele dosare de ajutor social, nu le d\dea voie s\ vorbeasc\. R: Acum c=te dosare de ajutor social ave]i ? P: Din 150, mai sunt 18 pentru c\ din prima zi c=nd am venit am f\cut cur\]enie `n biroul primarului [i am g=ndit c\ totul se face prin munc\ [i am pus `naintea banilor, munca [i le-am spus la to]i `n gura mare: dac\ vom munci, vom avea bani. ~mpreun\ cu preotul satului, cu poli]istul satului, cu [coala, cu administra]ia, am f\cut o hor\ comun\. R: S\ `n]eleg c\ ave]i o colaborare aproape de perfec]iune cu toate institu]iile statului. P: Da, [i tot consiliul meu, at=t consilierii liberali, PSD sau PDL au votat proiectele noastre f\r\ nici o ezitare. R: Industria, organizarea `n agricultur\ cum e la Dvs. ? P: C=nd am venit aici nimeni nu avea `ncredere `n proiectele europene. V-am spus la `nceput c\ am lucrat `n Direc]ia agricol\, consultan]\ agricol\ ie[ean\, am lucrat `n planurile strategice de dezvoltare a PNDR-ului, am lucrat pe programul LEADER cu exper]i din Fran]a, Germania, [i bine`n]eles, mi-am `mbun\t\]it tot ce `nseamn\ sistem de

214

achizi]ii publice, management, am absolvit dou\ masterate, am absolvit doctoratul. Lucrul acesta l-am spus la to]i: eu voi fi primul care voi face un proiect pentru comuna mea. Azi avem 62 de proiecte numai la comuna noastr\.

R: Mai aflu un lucru care chiar m\ surprinde: sunte]i doctor `n [tiin]e. P: Da, deci eu sunt inginer mecanic agricol [i anul acesta am absolvit doctoratul `n cercet\ri `n ceea ce prive[te studiul combinelor de recoltat cereale p\ioase. R: Mai ave]i iriga]ii pe teritoriul comunei ? P: Avem dar exist\ un mister. Sistemul de iriga]ii a func]ionat p=n\ `n 1990 aici `n zon\ [i ast\zi, cu dou\ ape, Prut [i Jijia, nu mai pompeaz\ ap\. Sistemul nu mai func]ioneaz\, s-au scumpit utilit\]ile, s-a decapitalizat sistemul de iriga]ii prin ANIF [i acum p\m=ntul a fost `mp\r]it [i nimeni nu mai are acces. Din 2008 p=n\ acum am construit patru mari asocia]ii, am concentrat terenurile, parcele la noi sunt `ntre canale de iriga]ii [i acum putem spune c\ `n perioada mandatului vom implementa inclusiv aceste sisteme de iriga]ii pentru c\ ele vor fi de fapt comoara terenurilor noastre. R: Domnule doctor inginer, mai `nt=i m\ bucur mult s\ v\ v\d, s\ v\ cunosc, v\ urm\resc expozeul [i `mi place dar acum, spre final, dou\ `ntreb\ri nu le pot evita. Un vis al Dvs. c\tre imediat\ realizare, care ar fi ? Unde v\ ve]i `ndrepta aten]ia ? P: Am promis solemn `n alegerile din 2012, punctul de lucru al primarului va fi `n satul M\c\re[ti. Asta `nseamn\ c\ voi translata canalizarea [i aduc]iunea de ap\ c\tre M\c\re[ti.

Stadion

215

Obiectivul cu apa l-am rezolvat, urmeaz\ s\pt\m=na viitoare s\ ne apuc\m de construit. Deci, conducta de ap\ potabil\ va merge 12 km `n acest sat. A doua promisiune pe care o am solemn\ [i care o solicit `n toate convorbirile directe cu parlamentari, cu buget cu tot, este drumul de asfalt de la Pris\cani la M\c\re[ti. Sunt 10,3 km. Acesta este visul meu. S\ ajung cu asfaltul la M\c\re[ti `n acest mandat [i s\ `mi `ndeplinesc o promisiune fa]\ de aleg\torii mei din acest sat c\, se poate [i vreau [i trebuie. R: Vine campania electoral\. Pe cine sprijini]i domnule primar ? P: Noi, la Pris\cani am ridicat [tacheta plec=nd de la aceste realiz\ri. Cine se va implica `n proiectele comunei Pris\cani, va primi votul. Eu, ca primar liberal sunt `ntr-o Uniune Social Liberal\. R: V\ felicit pentru monografiile comunei, pentru ce a]i realizat `ntr-o comun\ odinioar\ cenu[ie [i sper s\ ne `ntoarcem cu pl\cere la Dvs. [i pentru alte informa]ii, [i pentru suflet, [i pentru scris pentru mai t=rziu. P: ~n interiorul meu, c=nd am venit la Pris\cani, comuna mea era pe locul 80 din cele 98 de localit\]i ale jude]ului Ia[i. Mi-am promis c\ la mandatul care se va termina, comuna mea s\ fie printre primele 10 comune din jude]ul Ia[i. R: V\ vom urm\ri cu toat\ aten]ia. V\ mul]umesc pentru interviu [i v\ doresc s\ v\ g\sesc totdeauna s\n\tos [i optimist. (Meridianul, an XIV, nr. 45 (966), joi, 08 noiembrie 2012)

216

Primarul, la Paris `nva]\

Reporter: Suntem la Ia[i [i am `nt=lnit unul din prietenii mei de suflet, Constantin Chiril\, primarul comunei Pris\cani. Ce face]i la Ia[i? Primar: Ast\zi, 5 martie a.c. am avut o `nt=lnire la Sala Verde cu nou\ primari din jude]ul Ia[i [i cu 4 primari din jude]ul Vaslui, `n cadrul Grupului de Ac]iune Local\ {tefan cel Mare pe care l-am `nfiin]at [i cu care vrem s\ pornim dezvoltarea micro-regional\ a acestui GAL

`n perspectiva fondurilor care apar `n perioada 2013 – 2020. R: S\ le spunem cititorilor ziarului Meridianul c\ acum vreo s\pt\m=n\ v-a]i plimbat pe str\zile Parisului. P: Da. Am fost `n perioada 18 – 28 februarie invita]i `ntr-o comun\ cu care noi suntem `nfr\]i]i `n Fran]a de c\tre administra]ia comunei, delega]ia fiind alc\tuit\ din 13 fii ai satului, consilieri ai comunei Pris\cani, [efi de asocia]ie [i tineri care vor s\ se `ntoarc\ acas\, pe un program de instruire, documentare [i vizitare a unor ferme din Fran]a, a unor GAL-uri din Fran]a [i bine`n]eles, cu acest scop am fost [i la T=rgul Interna]ional Profesional de Agricultur\. Dorim prin aceste `nt=lniri profesionale pe care le facem cu consilierii, cu fermele din Fran]a, cu parteneriatul pe care-l avem prin Asocia]ia Normandie-Moldavie s\ aducem c=t mai multe proiecte la Pris\cani, s\ aducem c=t mai mul]i investitori [i de

217

ce nu, s\ cre[tem gradul de cunoa[tere al locuitorilor comunei mele c\tre dezvoltare european\. R: Este un slogan acolo: To]i diferi]i dar to]i egali. Noi chiar vom putea fi egali cu ei? P: Am avut un dialog foarte sincer `n cadrul unui Grup de Ac]iune Local\ din Belgia [i `n Fran]a. {ti]i care a fost ideea care ap\rut `n dialogul nostru comun? Suspiciunea, ne`ncrederea [i pornirea unui proiect sau cum se spune la rom=ni, `nfruptarea din banii proiectului. Acolo ei mi-au spus fresh: noi c=nd facem un proiect, `l facem `n folosul comunit\]ii. Nu exist\ nici un interes personal. M-a uimit acest lucru [i cred c\ noi aici gre[im. C=nd vrem s\ facem un proiect, `l facem pentru comunitatea noastr\. ~n momentul `n care comunitatea c=[tig\ [i eu ca individ, am rezolvat\ problema. R: Dvs. ave]i destule proiecte, c\ a]i `nflorit comuna. Cu M\c\re[tii ce vre]i s\ mai face]i? P: Analiz=nd [i cunosc=nd situa]ia de la M\c\re[ti, pot spune c\ este o oaz\ de verdea]\ pe malul Prutului, un loc s\lbatic, un loc la care `mi este drag [i `mi place, `mi plac oamenii, `mi plac locurile de la M\c\re[ti, `mi place s\ m\ plimb cu c\ru]a... (Meridianul, an XV, nr. 09 (982), joi, 07 martie 2013)

218

33. COMUNA R|DUC|NENI

,,Am al\turi `ntreaga comunitate !"

Reporter: R\duc\neni, toamn\, st\m de vorb\ cu domnul primar `n biroul dumnealui, un birou plin cu trofee, cupe, care mai de care mai mari. Mihai Irimia, primar comuna R\duc\neni, jude]ul Ia[i: Sunt cupele fotbali[tilor no[tri. R: Mai ave]i vi]\ de vie prin R\duc\neni? P: Da, din fericire pentru zona noastr\, suprafa]a viticol\ a r\mas aproape aceea[i `n compara]ie cu alte comune unde s-au distrus `n totalitate. R: Face]i reclam\ la Busuioaca de Bohotin, pentru c\ e `n comuna Dvs. Bohotinul? P: Da, este adev\rat. Este `n comuna noastr\ `ns\, recunosc cu regret, `n privin]a suprafe]elor cultivate cu Busuioac\ de Bohotin, sunt alte comune care ne-au luat-o `nainte. Noi am r\mas cu vechea planta]ie `nfiin]at\ prin anii ’80 dar acum au ap\rut alte comune cu suprafe]e mai mari. R: Domnul Tudosie spune c\ aici, la Dvs. a descoperit Busuioaca de Bohotin. P: Sincer s\ fiu, p\rerile sunt `mp\r]ite. Este, oricum o autoritate. A fost, practic, o pasiune. Cineva a f\cut un altoi din pur\ curiozitate. R: Apropo, am fost `n America [i singurul vin care l-am g\sit a fost Busuioac\ de Bohotin. P: E posibil. Este singurul vin nobil, ro[u aromatic.

219

R: Sunte]i la primul mandat? Cu ce se m=ndre[te primarul de R\duc\neni la primul mandat? P: Da. O mul]umire extraordinar\ este c\ simt c\ am al\turi `ntreaga comunitate la ceea ce vreau s\ fac. R: ~n ce propor]ie v-au votat? P: ~n propor]ie de 64%. Am `nceput cu reabilitarea trotuarelor, pasul urm\tor, vrem ca `n toate satele componente din comun\ s\ reabilit\m ni[te drumuri dar prin lucr\ri de betonare. R: Care e primul sat la care v\ `ndrepta]i aten]ia? P: ~n satul Bazga, satul meu de ba[tin\. R: De ce crede]i c\ este important R\duc\nenii ca [i localitate, pentru comunele Groze[ti, Gorban, Costuleni...? P: Chiar datorit\ istoricului ei. R: Spitalul func]ioneaz\? P: Nu, din p\cate spitalul a fost `nchis. Acesta este unul din obiectivele mele. Vom depune toate eforturile ca s\ redeschidem spitalul. R: Ce crede]i c\ ve]i realiza `n imediata perioad\? P: ~n imediata perioad\ voi asfalta drumul de la Biserica Catolic\ p=n\ la Spitalul rural [i voi trece la repararea C\minului cultural; reabilitarea Pie]ei Agroalimentare din R\duc\neni [i vrem ca s\ se poat\ oferi ni[te servicii `n spa]ii c=t se poate de igienice. R: Ve]i face [i Obor? P: Da, `ncerc\m [i cu Oborul. R: Este o comun\ a[ezat\ R\duc\nenii? P: Da. Primarul trebuie s\ aduc\ c=t mai mul]i investitori `n comun\. Avem c=teva izvoare de ap\ mineral\ `n R\duc\neni, care au fost recunoscute chiar din anii 1900. Am g\sit un posibil investitor, de fapt doi. Unul din ei dore[te s\ `mbutelieze apa mineral\, s\ o valorifice, cel de-al doilea ar

220

dori s\ `nfiin]eze un sanatoriu. Este ap\ rece, nu termal\, are un con]inut puternic de magneziu, foarte benefic\ pentru ochi [i bolile digestive. R: Pe cine ve]i sprijini `n campania electoral\? P: Voi sprijini candida]ii USL. Domnul Cozmanciuc, care este chiar candidatul meu de suflet [i bine`n]eles, domnul Vosganian. R: Dat fiind c\ interviul se va putea vedea [i prin Australia, Canada, SUA, un cuv=nt pentru oamenii care ar putea s\ v\ aud\ [i c\ vre]i s\ face]i investi]ii `n ap\ mineral\, vindec\toare `n acela[i timp. P: Cu mare drag, dac\ am pornit aceast\ produc]ie, a[tept s\ fim contacta]i, s\ `ncerc\m s\ facem s\ beneficieze c=t mai mult\ lume din binefacerea acestei ape. (Meridianul, an XIV, nr. 45 (966), joi, 08 noiembrie 2012)

R|DUC|NENI + 1.000 de moldoveni…

Reporter: Stima]i prieteni, sunt `mpreun\ cu primarul comunei R\duc\neni, Mihai Irimia, `n cl\direa nou\ a prim\riei, un adev\rat palat. Cum v\ sim]i]i, domnule primar, `n acest palat administrativ… ca primar oarecum nou, pentru c\ ave]i abia un an [i jum\tate de c=nd sunte]i `n func]ie?

Primar: M\ simt oarecum, pe jum\tate `mplinit suflete[te. Aici referindu-m\ la faptul c\ diferen]a dintre ceea ce mi-am propus pentru anul `n curs, s\ fac, [i ceea ce am f\cut, rezultatele sunt 60% realiz\ri [i 40% nerealiz\ri.

R: Prim\ria comunei R\duc\neni are… venituri?

Prim\ria

221

P: Avem venituri. Pe raza comunei activeaz\ Serviciul de Poli]ie de Frontier\ care ne pl\te[te impozite, avem [i Serviciul de Eviden]a Popula]iei…

R: Mai ave]i spital? P: Acum avem numai Asisten]\ Social\. Chiar azi

avem o inaugurare a unui nou pavilion deschis `n cl\direa fostului spital. Spitalul este `nchis din anul 2009 dar s-a deschis un serviciu de asisten]\ social\ pentru oameni ai str\zii.

R: A]i spus c\ ave]i deja ni[te realiz\ri ale prim\riei, ale primarului. Care sunt principalele realiz\ri ale primarului comunei R\duc\neni `n anul 2013?

P: Anul acesta am finalizat lucr\rile de modernizare a trotuarelor prin pavelare, de asemenea, `n satul R\duc\neni nord, fostul sat Bazga, zilele trecute am recep]ionat executarea unei beton\ri pe o lungime de 580 de metri.

R: Cam c=te comune graviteaz\ `n jurul centrului numit R\duc\neni?

P: ~n jur de 12 comune. R: Cam c=te proiecte a]i reu[it anul acesta [i, la ce

proiecte de viitor spera]i `n 2014? P: Avem un proiect de modernizare prin asfaltare a 12

km de drumuri, `n toate satele comunei R\duc\neni. Avem `n `ntocmire un proiect pentru construirea unei Case de Cultur\ deoarece c\minul nostru este deteriorat `n propor]ie de 90%.

R: ~nseamn\ c\ face]i pa[i serio[i c\tre urbanizare… P: Sigur c\ da. Acesta este ]elul nostru. A[a cum am

mai spus [i alt\dat\, comuna R\duc\neni a reprezentat un pol de referin]\ pentru toate localit\]ile [i comunele din jur.

R: Eu, care am fost pe aceast\ vale a Prutului `n `nv\]\m=nt, [tiu c\ odinioar\ erau oameni care treceau de dincolo de Prut [i veneau la T=rgul de la R\duc\neni. Am

222

documente `n acest sens. Acum, mai ave]i vreo leg\tur\ cu ,,fra]ii” de peste Prut?

P: Da, o leg\tur\ c=t se poate de str=ns\. Numai `n dou\ luni de zile, am eliberat c\r]i de identitate cu domiciliul `n R\duc\neni, la 1.000 de persoane. {i-au dob=ndit cet\]enie, automat, [i-au depus [i acte pentru ajutorul social sau aloca]ie pentru copii dar trebuie s\ privim [i partea cealalt\ a lucrurilor.

R: Domnule primar, c=t de patriot v\ mai sim]i]i Dvs., care, toat\ ziua trebuie s\ v\ ocupa]i de treburile comunei, trebuie s\ face]i rost de bani, adic\ ave]i sumedenie de probleme de rezolvat? Ave]i timp s\ v\ g=ndi]i la… apropo de Basarabia… de ]ar\...?

P: Sunt foarte patriot. A[a am fost educat. To]i oamenii din genera]ia mea au fost educa]i `n spirit patriotic. Ca s\ accentuez acest lucru: am fost, acum 2 ani, la Piatra Neam], la un meci de fotbal dintre Rom=nia [i Albania. S-a c=ntat imnul Rom=niei. V\ spun sincer c\ imnul nostru actual nu este destul de popularizat. ~nainte, chiar [i acum, c=nd `l ascult, sincer, m\ impresioneaz\ pentru c\ prin educa]ia pe care am primit-o c=t am fost t=n\r pentru mine a fost un respect.

R: {i atunci, ace[ti oameni din R\duc\neni, care aud c\ s-ar putea s\ ne unim cu Moldova, crede]i c\ primesc cu bra]ele deschise ideea de unire… [i pentru ce?

P: Nu v\d de ce nu ar primi. Cu majoritatea oamenilor cu care am discutat, sunt de acord, mai ales cei v=rstnici care au luptat sau au rude peste Prut. Vom `nt=mpina greut\]i pe de o parte, `ns\, eu consider c\ vom avea de c=[tigat. Vom lua exemplul de munc\ de la ei. Cu p\rere de r\u v\ spun, c\ ei muncesc mai mult dec=t noi.

R: Vin s\rb\torile de iarn\. V-a]i preg\tit?

223

P: Da. Am `mpodobit comuna cu lumini. ~n centrul comunei am plantat un br\du] de 15 metri, `l vom [i `mpodobi iar cu efortul Consiliului local [i al Prim\riei am f\cut cam 1.500 de pachete pentru elevii no[tri, cadouri de Mo[ Cr\ciun.

R: V\ felicit pentru acest lucru. Pu]ini primari se pot l\uda cu asta. Deci, a]i preg\tit s\rb\torile [i ave]i bateriile `nc\rcate pentru 2014. Care va fi primul obiectiv care crede]i c\ `l ve]i pune `n func]iune?

P: ~n 2014, `ncep=nd cu luna aprilie, vom `ncepe lucr\rile de asfaltare la drumul care trebuia s\-l facem anul acesta, adic\ drumul din centrul comunei, de la biserica catolic\ p=n\ la fostul spital rural.

R: C=te culte ave]i aici? P: Avem 2 culte: ortodox `n principal, [i catolic. R: Am `nt=lnit de cur=nd, o singur\ comun\ care zice

c\ se descurc\ cu fondurile [i chiar anul acesta va `nregistra un excedent. La Dvs. cum e?

P: Anul acesta a fost ca un du[ rece pentru noi, primarii [i vom `ncerca s\ c\ut\m modalit\]i noi de autofinan]are. ~n afar\ de taxele locale, eu am `n plan, cu ajutorul Grupului de Ac]iune Local\, s\ redeschidem fabrica de conserve de pe teritoriul comunei [i s\ `nfiin]\m un microabator pentru animale.

R: O urare cu ocazia acestor s\rb\tori de iarn\ pentru cei care ne citesc, ne aud, ne v\d…

P: ~n primul r=nd, mult\ lini[te sufleteasc\ [i mult\ `n]elegere `ntre noi. La mul]i ani cu multe bucurii [i s\n\tate. (Meridianul, an XV, nr. 50 (1.023), joi, 19 decembrie 2013)

224

34. COMUNA REDIU

Sal\ de teatru, la Rediu ?

Reporter: ... Unii dintre dumneavoastr\ a]i auzit de cuv=ntul ,,rediu” care ar fi trebuit s\ `nsemne un teren bun de agricultur\ undeva l=ng\ un sat. Al]ii a]i auzit de sate [i comune cu numele de Rediu, a[a cum am auzit [i noi c\ l=ng\ Ia[i exist\ localitatea Rediu. Ce n-am [tiut e c\ aici

se afl\ un ales, de c=te mandate domnule primar? Vasile Haid\u, primar comuna Rediu, jude]ul Ia[i: De trei mandate. R: Adic\ de 12 ani [i din c=te am `nteles a]i fost [i viceprimar `nainte, deci de aproape 20 de ani `n administra]ie. Lumea din sat v\ alint\ dom' Vasilic\ nu v\ spune domnul primar. Sunte]i recunoscut intim, adic\ personaj apropiat de oameni dac\ zic ,,dom' Vasilic\”. Eu spun c\ e onorant pentru un primar, care adesea e privit cu circumspec]ie, e onorant ca lumea s\-l cunoasc\ de aproape. Ce le-a]i f\cut? P: Av=nd `n vedere c\ eu sunt n\scut `n aceast\ comun\, am fost plecat pentru o perioad\ de timp din localitatea de domiciliu, m-am `ntors `napoi dup\ 26 de ani [i o parte din cet\]enii comunei au venit la mine acas\ [i au c\zut ei de cuviin]\ [i de acord s\-mi propun\ s\ candidez la func]ia de primar. N-am putut s\-i refuz. Le-am explicat care este situa]ia: ,,M\i oameni buni eu sunt plecat de at=ta timp din

225

Rediu, mult\ lume nu m\ mai cunoa[te, familia Haid\u este o familie numeroas\ `n comuna Rediu, [ti]i c\ printre ,,Haid\i” mai sunt [i usc\turi, depinde de calit\]i, dar sunt unii care fac bine. Nu [tiu ce [anse voi avea eu dac\ o s\ candidez la primar, dar dac\ voi ie[i primar am tot interesul ca `n comuna `n care m-am n\scut [i m-am `ntors `napoi `n ea, s\ lupt pentru ea, dac\ m\ mai ]ine puterea [i s\n\tatea, s\ devin\ comuna Rediu o comun\ european\”. R: Trebuie s\ spunem c\ `n Rediu s-a construit acum enorm, enorm. E o adev\rat\ sta]iune l=ng\ Ia[i. P: Pe mul]i a[ ruga s\ se urce pe dealul Grajdului [i s\ se uite `n comuna Rediu, din 2004 cum s-a schimbat comuna Rediu. Deci, comuna Rediu este o cumun\ `n mare dezvoltare. ~n urm\torii ani va fi exact cum v-am spus, o comun\ european\, care va avea toate condi]iile de trai, aceast\ comun\ pe care eu, deocamdat\, o conduc. R: E terenul cam accidentat. Reu[i]i canalizare, ap\, chestii de genul \sta? P: Reu[im, de ce s\ nu reu[im? Ce nu se face acum? Dac\ fac al]ii cas\ pe mun]i noi n-o s\ reu[im pe un mic teren accidentat s\ facem o drenare, o canalizare? Din punct de vedere al terenului, cum rezist\, nu se pune problema. R: {i prim\rie nou\? P: Am proiect pentru prim\rie nou\ [i sper\m c\ `n urm\torul mandat s\ ne apuc\m de aceast\ prim\rie.

Prim\ria

226

R: Totu[i cu ce i-a]i cucerit pe oameni? Ce a]i f\cut pentru ei? P: P\i ce n-am f\cut pentru oameni… Chiar ei pot men]iona ce am f\cut pentru ei. R: Sunt convins. P: Prima dat\ c=nd am intrat `n prim\rie m-am apucat de proiecte. Dac\ vrei s\-]i dea bani Guvernul, Statul, trebuie s\ ai proiecte. am b\gat proiect pentru alimentare cu ap\, proiecte pe drumuri, proiecte pe biserici, proiecte pe [coli [i oamenii v\z=nd ceea ce-am f\cut eu era [i normal s\ m\ voteze [i al treilea mandat [i sper [i la al patrulea mandat. R: Spune]i-mi `n ce procent v-au votat la al treilea mandat? P: ~n procent de 63 la sut\. R: E un procent bun de tot... P: Vreau s\ v\ spun c\ oric=t a[ `ncerca eu s\ scot un procentaj mai mare nu se poate, pentru c\ pe lista de votan]i sunt vreo 4.000 de votan]i dar majoritatea din ei sunt pleca]i `n str\in\tate. De 3 mandate, de c=nd candidez, n-am avut mai mult de 1.700 de votan]i. De asta nici nu pot scoate un procentaj de 90 la sut\. Dac\ ar fi to]i prezen]i cu siguran]\ ar fi 90 la sut\. R: Mie `mi place c\ vorbi]i a[a de `ncrez\tor `n rezultate [i `n oameni, asta `nseamn\ c\ sunte]i mult mai apropiat dec=t mul]i al]i primari, de oameni. P: Tot timpul mi-a pl\cut s\ fiu apropiat de oameni. Tot timpul a fost `ntre oameni [i vreau s\ v\ spun c\ eu `i iubesc pe oameni [i oamenii m\ iubesc pe mine. R: Am v\zut c\ dintre cadrele didactice, `nt=mpl\tor am auzit o discu]ie: ,,Ne ducem la primar s\ ne dea”. Ce s\ le mai da]i?

227

P: P\i le dau transport gratuit. Cred c\ sunt printre pu]inele comune `n care profesorii au transport gratuit. Facem sacrificii mari pentru ca profesorii care predau la Rediu s\ primeasc\ bani pentru transport. {i a[a salariile sunt mici, le-au luat toate sporurile… R: Cam ce popula]ie [colar\ ave]i? P: 474 de elevi. R: Dac\ reu[i]i s\ dezvolta]i [i alte sectoare care ar fi cel la care ave]i grij\ `n primul r=nd? P: Prima prioritate care o am actualmente este drumul DC 21 SMA Rediu-Prim\rie [i {coala. Asta este prima prioritate pe care mi-o doresc [i ne-o dorim to]i din comun\. R: Am trecut pe el, am v\zut c\ e pietruit. P: E pietruit dar trebuie asfaltat. R: Pentru cultur\ ce vre]i s\ face]i, c\ sunte]i `n preajma Ia[iului. P: Orice pentru cultur\ fac. ~n fiecare an facem ziua comunei. Avem persoane talentate, copii talenta]i. Eu nu aduc soli[ti pe bani mul]i. Eu formez tinerii din comun\. R: Mi-a pl\cut cum a]i vorbit. A]i spus c\: ,,Abia a[tept s\ se iveasc\ tineri capabili s\-i cresc, s\-i ajut”. P: Am proiect pentru c\min cultral, acum lucrez la un proiect pentru o sal\ de teatru. R: Miza]i pe lumea bun\ care [i-a f\cut vile aici? P: Da, da, mizez. ~ncerc s\ fac acest proiect [i sper s\ prind acest proiect pentru o sal\ de teatru [i un c\min cultural pentru tinerii din comuna noastr\. R: Domnule primar nu sunte]i prea m=ndru de realiz\rile dumneavoastr\? P: Pot s\ fiu m=ndru de ceea ce am realizat, dar vreau s\ v\ spun c\ n-am realizat chiar 100 la sut\, mai este. Sunt multe lucruri care mai trebuie realizate.

228

R: Sunte]i un pic nemul]umit c\ ave]i at=tea de f\cut [i nu reu[i]i, `nc\? P: Dac\ ar fi bani, v\ da]i seama c\ toat\ lumea ar face c=t mai mult. Dar banul vorbe[te, finan]area. Dac\ nu este finan]are nu po]i face nimic. R: Sunte]i angrenat `n campania electoral\? P: Da. R: Pe cine sprijini]i? P: Pe USL. R: Care sunt candida]ii locului? P: Candida]ii locului sunt `n Colegiul 2, domnul Varujan Vosganian la Senat, [i domnul Relu Fenechiu la Camera Deputa]ilor. R: Domnule primar al comunei Rediu ziarul Meridianul v\ vrea s\n\tos. P: V\ mul]umesc, asemenea! (Meridianul, an XIV, nr. 47 (968), joi, 22 noiembrie 2012)

Via]a este acolo unde te reg\se[ti, momentul `n care

sim]i c\ `]i apar]ine clipa [i c\ `n ea st\ ascuns\ o via]\ `ntreag\.

Chris Simion

229

35. COMUNA ROM#NE{TI

Primarul s\ dea tonul...

Reporter: E s\rb\toare pentru rom=nism [i noi suntem la Rom=ne[ti. Primarul comunei Rom=ne[ti este antrenat `ntr-o sumedenie de ac]iuni, ba, mai vin [i cet\]enii pentru ajutoare iar noi ,,c\dem” cu presa, s\ afl\m informa]ii despre activitatea primarului [i nu numai, s\ particip\m la ac]iunile

de la [coal\ [i de ce nu, s\ ne sim]im bine. Bine v-am g\sit! Bucuro[i de musafiri?

Adrian Ciobanu, primar comuna Rom=ne[ti, jude]ul Ia[i: Suntem bucuro[i c=nd vine cineva [i `ntreab\ de Rom=ne[ti?

R: Ce `nseamn\ ast\zi, comuna sau satul Rom=ne[ti? P: Rom=ne[ti este o comun\ situat\ la 30 de km de

municipiul Ia[i, `n partea nordic\ a jude]ului, la 9 km de ora[ul Podu Iloaiei. Este compus\ din 3 sate: Rom=ne[ti, Av=ntu [i Ursoaia [i are o popula]ie de aproximativ 1.900 locuitori.

R: Deci, e aproape de ora[ dar... e marginea lumii, cumva.

P: Nu e chiar la marginea lumii dar este situat\ `ntre dou\ zone de infrastructur\ ale jude]ului Ia[i, de aceea unii consider\ c\ suntem mai izola]i.

R: Din punct de vedere cultural noi am sosit ast\zi la dumneavoastr\ s\ urm\rim o ac]iune care chiar ne-a atras

230

aten]ia. ~n plan na]ional este Ziua Culturii Rom=ne, data de na[tere a lui Mihai Eminescu, iar la dumneavoastr\ la [coal\ deja ave]i concursuri de literatur\, ave]i `nt=lniri cu scriitorii [i am zis c\ venim [i noi cu redac]ia ziarului Meridianul s\ ne `nt=lnim cu elevii, cu primarul, cu oameni care vor s\ aud\ despre scrieri [i despre cultur\. V-a]i preg\tit `n mod special pentru aceast\ zi a culturii?

P: La noi aceast\ zi este s\rb\torit\ de aproximativ 12 ani. Se organizeaz\ concursuri, sunt invita]i scriitori [i alte persoane din domeniul culturii ale jude]ului. Ast\zi, din ce am `n]eles, va veni unul dintre cei mai importan]i invita]i, domnul Varujan Vosganian.

R: E greu `ntr-o comun\ ca Rom=ne[ti, cu conota]ii patriotice, o comun\ care era cu rom=ni adev\ra]i...

P: Rom=ne[ti este un sat de r\ze[i `nfiin]at de pe vremea lui {tefan cel Mare [i `ntr-adev\r, ace[ti r\ze[i au `ncercat s\ conserveze anumite obiceiuri. Legat de cultur\, aici avem [i oameni care s-au implicat `n aceste activit\]i de-alungul timpului.

R: De c=t\ vreme sunte]i primar? P: Sunt la al 4-lea mandat, din anul 2000. R: Am nevoie s\-mi spune]i dac\ a]i f\cut pa[i c\tre

urbanizare, c\tre asigurarea unor condi]ii mai normale ast\zi. M\ g=ndesc la ap\, canal etc.

P: Suntem una din comunele care am depus proiecte cam pe toate programele de finan]are, inclusiv la GAL. La GAL avem dou\ proiecte depuse. Unul este depus din prim\var\, am semnat contractul de finan]are cu APDRP pentru achizi]ionarea unui utilaj iar `n luna noiembrie 2013 am depus un alt proiect pentru `nfiin]area unui parc `n comuna Rom=ne[ti, de 55.000 euro. Dar, `n general, noi am depus proiecte mai mult pe partea de infrastructur\: ap\, canal,

231

drumuri, [coli [.a.m.d. Avem 2 [coli noi, una `n satul Rom=ne[ti, alta `n satul Ursoaia. Avem `n satul Av=ntu `nceput\ o [coal\ nou\, care din anul 2007 nu am mai f\cut nimic la ea. Acum finaliz\m [i aduc]iunea cu ap\, va mai dura 3-4 luni p=n\ la distribuire. Legat de drumul comunal, am depus proiect at=t prin SAPARD, unde nu am prins finan]are. L-am mai depus o dat\ prin fonduri restructurale [i a fost respins `n prima sesiune apoi nu am mai reu[it s\ mai facem punctaj pentru a putea intra la finan]are iar drumul a r\mas doar pietruit.

R: C\min cultural ave]i? P: Avem un proiect depus pentru construire C\min

cultural, `n schimb avem bibliotec\ dar nu are cl\dire proprie, o mut\m dintr-un loc `n altul. Func]ioneaz\. Am `nceput construirea unui sediu nou de prim\rie, este aproape finalizat, sper\m ca `n prim\var\ s\ ne mut\m `n noul sediu.

R: Cum a]i reu[it s\-i face]i pe oameni s\ v\ voteze cu un procent de 65%? Care a fost cheia?

P: Lucrurile s-au [i mi[cat `n aceast\ comun\. S-au f\cut foarte multe lucruri, s-a schimbat mult fa]a comunei... `n bine. Acesta ar fi unul din motive: realiz\rile care sunt plus rela]ionarea cu electoratul, cu oamenii din comun\.

R: Scriu `n editorialele mele c\ acum, re]eaua na]ional\ de educa]ie este televiziunea, cr=[ma, [coala [i ar trebui s\ fie [i primarul. Dumneavoastr\ de ce crede]i c\ sunte]i model de educa]ie sau... pute]i fi model cultural, model de comportament?

Biserica ,,Sf. Gheorghe”

232

P: Cred c\ primarul trebuie s\ dea tonul `ntr-o comun\. Cred c\ rela]ionarea cu oamenii conteaz\ cel mai mult `n activitatea unui primar. Eu sunt dintr-un sat component al comunei, locuiesc [i am locuit dintotdeauna aici, sunt inginer agronom de profesie, am [i o mic\ afacere, deci oamenii m\ pot lua ca model de om gospodar.

R: Zilele trecute am fost [i am filmat la multe festivaluri. Aici, la Rom=ne[ti a]i f\cut festival?

P: Noi nu am f\cut `nc\ Ziua comunei pentru c\ nu am avut sediu de prim\rie. Avem o baz\ sportiv\ nou\ care am finalizat-o `n toamn\ [i sper\m ca anul viitor s\ facem [i Ziua comunei. Vreau s\ organizez la un nivel mai ridicat [i S\rb\torile de Anul Nou.

R: Fiindc\ sunte]i [i arendator, `mi pute]i spune dac\ se poate tr\i din agricultur\?

P: Se poate tr\i dar este greu s\ re`nnoie[ti parcul cu utilaje performante.

R: Ce ar trebui s\ facem, ca agricultura s\ asigure nu numai subzisten]a, s\ fie profitabil\?

P: ~n primul r=nd, ar trebui ca Guvernul s\ dea subven]iile la timp.

R: La `nceput de an 2014 echipa noastr\ de la ziarul Meridianul v\ dore[te La mul]i ani Dvs. [i celor din prim\rie. (Meridianul, an XVI, nr. 03 (1.027), joi, 23 ianuarie 2014)

Nimic pe lume nu are o for]\ mai mare dec=t o idee a c\rei vreme a sosit.

Victor Hugo

233

36. COMUNA SC#NTEIA

Constat\ri îmbucur\toare

cu F\nic\ S\c\leanu

Reporter: Bun\ ziua, domnule primar al comunei Sc=nteia! Noi suntem gata s\ consemn\m din ceea ce ne ve]i spune Dvs. Sunte]i la al 4-lea mandat. V\ rog s\ ne spune]i 5 din cele mai importante elemente de progres pe care le-a]i realizat `n ace[ti ani. Le pute]i ierarhiza?

F\nic\ S\c\leanu, primar comuna Sc=nteia, jude]ul Ia[i: Am de spus 5 elemente, a[a cum le numi]i Dvs., dac\ nu cumva, chiar mai multe. Sigur, sunt primar din anul 2000.

R: Din anul 2000 a]i f\cut asfalt bun, a]i organizat comuna, `n sensul de rigole [i tot ce `nseamn\ cur\]enie [i ordine, adic\... activitate.

P: Acestea intr\ `n atribu]iunile unui primar c\, de fapt, cu asta se [i ocup\. Cu ajutorul structurilor care le are, cu ajutorul cet\]enilor, cu ajutorul celor care beneficiaz\ de ni[te bani de la prim\rie, `n spe]\ celor de la Legea 416.

R: Ave]i mul]i oameni la 416? P: Este o comun\ unde se poate spune c\ sunt printre

cei mai pu]ini beneficiari, `n jur de 30 de persoane, la o comun\ cu peste 4.000 de locuitori.

R: Continu\m cu realiz\rile... [osele asfaltate... P: N-a[ putea s\ spun c\ am [osele asfaltate. Am

drumul jude]ean care ajunge la prim\rie, `n jur de 2 km

234

asfaltat, mai am o cale pietonal\ asfaltat\ din bugetul local, care face leg\tura cu Gara, `n schimb, toat\ re]eaua de drumuri este pietruit\ [i arat\ bine. E clar c\ re]eaua de trotuare din comun\ este de peste 3 km. ~nc\ nu avem aduc]iune de ap\ dar `n anul 2014 avem semnat un protocol cu ApaVital [i `ncep=nd cu anul viitor vom demara lucr\rile pentru aduc]iune de ap\.

R: Cu re]eaua de `nv\]\m=nt cu sta]i? P: Pot spune c\ avem o colaborare chiar foarte bun\.

Avem 2 directori coordonatori, avem 2 [coli coordonatoare, cl\dirile arat\ chiar foarte bine. Toate [colile se `nc\lzesc cu lemne. Din 7 [coli `n cele 7 sate, 6 func]ioneaz\ pe centrale, 1 func]ioneaz\ pe sobe.

R: C=]i elevi ave]i la nivelul comunei? P: Toat\ popula]ia [colar\ este de aproximativ 850

elevi, cu tot cu pre[colari. Avem 2 gr\dini]e separate ca [i cl\dire, de [coal\, `n satele Sc`nteia [i Borose[ti, iar `n celelalte 5 sate gr\dini]ele func]ioneaz\ `n cadrul corpului [colii.

R: Am observat c\ la Dvs. exist\ [i o biseric\ adventist\. Sunt probleme vis-a-vis de convie]uirea dintre ortodoc[i [i adventi[ti?

P: Nu avem probleme. Noi nu avem numai biseric\ adventist\ `n comuna Sc=nteia. Avem [i biseric\ baptist\, evanghelist\. ~ntr-adev\r, ceea ce a]i v\zut Dvs., e o noutate. E un grup mai mic dar au fost puternici [i au construit o cas\ at=t de impun\toare, at=t de frumoas\. Peste 98% din popula]ie e ortodox\.

Prim\ria

235

R: ~n leg\tur\ cu agricultura, anul trecut un cet\]ean a scos 1.000 kg de porumb [i a luat 1.000 lei. Acum, a scos 1.500 kg dar ia numai 700 lei. ~ntrebarea e dac\ s-a `mbog\]it ]\ranul prin produc]ia de anul acesta?

P: }\ranul nu poate s\ se `mbog\]easc\ niciodat\ din cultivarea p\m=ntului, doar s\ supravie]uiasc\ dar dac\ ]inem cont [i de fondurile europene care se dau acum pentru fiecare hectar, pot fi sunt ni[te bani de care beneficiaz\ cet\]eanul dar, de `mbog\]it, nu se va `mbog\]i niciodat\. Avem 4-5 asocia]ii pe raza comunei, una chiar mai mare, `n jur de 1.500 ha.

R: Cum sta]i cu adunarea taxelor [i impozitelor? P: Legat de taxe [i impozite, chiar dac\ am colecta

100%, tot n-am avea veniturile `n a[a fel `nc=t s\ putem supravie]ui pe cont propriu. Noi supravie]uim datorit\ cotelor defalcate care le primim de la bugetul centralizat. ~n comuna Sc=nteia impozitele [i taxele sunt colectate `ntr-un procent destul de mare comparativ cu alte comune. Procentual, la acest moment, avem peste 70% colectat.

R: Aici s-a n\scut Valentin Silvestru. De ce s\ nu face]i o cas\ memorial\ aici?

P: Sincer, probabil nu m-am g=ndit. Am g\sit alte priorit\]i pentru comunitate dar mi-a]i dat o idee [i voi reveni la ea.

R: Spune]i un cuv=nt pentru s\rb\torile care vor sosi. P: Eu am o rela]ie foarte bun\ cu cet\]enii din comun\,

de aceea am [i fost ales, sunt la al patrulea mandat ca primar. ~i rog `n continuare s\ m\ sprijine pentru a-mi duce mandatul la cap\t [i `mpreun\ vom realiza multe din problemele care le administr\m [i care le avem `n vedere.

(Meridianul, an XV, nr. 48 (1.021), joi, 05 decembrie 2013)

236

37. COMUNA SCOBIN}I

Cultur\ [i frumuse]e !

Reporter: ... Zi de toamn\ autentic\, mi[carea noastr\ c\tre o localitate pe care o consider mai aparte [i c\tre prim\ria acestei comune, Scobin]i, [i st\m de vorb\ cu domnul primar Gheorghe Hri]cu, `n leg\tur\ cu realiz\rile comunei [i `n

leg\tur\ cu ceea ce figureaz\ pe agenda primarului `n momentul acesta. Bun\ ziua, domnule primar ! Gheorghe Hri]cu, primar comuna Scobin]i, jude]ul Ia[i: Bun\ ziua [i bine a]i venit la noi ! R: Ne afl\m `ntr-un moment `n care ar trebui s\ ne g=ndim la alegeri dar Dvs. parc\, sunte]i preocupat mai mult de problemele comunei. Pute]i s\-mi spune]i care este problema zilei pe agenda Dvs. ? P: Problema zilei este continuarea lucr\rilor de aduc]iune ap\ potabil\ `n satul Sticl\ria. R: Deja a]i atins un punct de suflet pentru mine, satul Sticl\ria, unde c=ndva am fost profesor. Ce-a]i mai f\cut `n acest sat, pentru c\ sunte]i de acolo ? P: Chiar dac\ sunt de acolo, cred c\ cel mai pu]in am f\cut `n Sticl\ria [i mai mult am f\cut `n centrul comunei [i, bine`n]eles, `nt=i faci lucrurile trainice [i bune `n centru [i apoi te extinzi spre celelalte sate componente ale comunei. Nu

237

puteai s\ faci asfalt `n satul Sticl\ria [i aici `n centru s\ fie drumuri din p\m=nt sau nu puteai s\ duci gazul metan `nt=i `n Sticl\ria [i dup\ aceea s\-l aduci `n Scobin]i, c=nd conducta trece pe la [oseaua na]ional\. R: Iat\, deja a]i `nceput cu ce-a]i realizat. Asfalt `n Scobin]i [i cu gaz metan. Mai continua]i cu alte c=teva ? Sunte]i la al 4-lea mandat. P: De l\udat ar trebui s\ ne laude al]ii dar `n mare, unele realiz\ri cred eu c\ sunt destul de `nsemnate, mai ales de c=nd am preluat comuna, mare lucru nu prea avea. De atunci [i p=n\ acum, m-am axat `n principal pe re]eaua de drumuri, pe re]eaua apei potabile, trebuie s\ duc ap\ potabil\ `n toate satele comunei, bine`n]eles c\ am avut [i unele oportunit\]i `n ce prive[te gazul metan. Am introdus gazul metan `n Fete[ti, Scobin]i, acum mergem spre Zagavia [i am racordat satul B\deni urm=nd ca `n viitor s\ mergem [i spre Sticl\ria. Avem un sistem de canalizare `n satele Fete[ti, Scobin]i [i Zagavia care, la sf=r[itul s\pt\m=nii va fi preluat de ApaVital. A[a cum am spus, avem ap\ potabil\ `n patru sate, mai pu]in Sticl\ria [i acum, `n 2013 vom `ncheia lucrarea `n parteneriat cu ApaVital [i bine`n]eles, [i alte activit\]i `n `nv\]\m=nt. R: V-a]i f\cut [coli noi ? P: {coli noi nu, dar avem o [coal\ nou\ la Zagavia cu clasele I-IV, avem gr\dini]e noi, una `n satul Sticl\ria pe care am finalizat-o `n 2010 [i una `n satul B\deni, `n 2004. Am reabilitat [coala de tip Spiru Haret, [coala veche din Scobin]i, unde a `nv\]at [i maestrul profesor Hatmanu, n\scut chiar aici, p\rin]ii dumnealui au fost primii `nv\]\tori ai acestei [coli [i ... celelalte [coli, am `ncercat s\ le d\m o not\ nou\, ca elevii s\ simt\ c\ `nva]\ `n condi]ii bune. R: Ce popula]ie mai are comuna Scobin]i ?

238

P: ~n jur de 8.000 de locuitori. E o comun\ mare, statistic avem 7.684 locuitori dar ei vin, pleac\... R: Am v\zut case frumoase, aici drumurile sunt chiar asfaltate [i atunci oamenii cred c\ sunt mul]umi]i de acest lucru dar ei vin, pleac\, dup\ cum spune]i Dvs., mai vin s\-[i construiasc\ chiar dac\ se duc prin Europa, nu numai la Ia[i. A]i f\cut vreo statistic\ `n leg\tur\ cu plec\rile peste hotare ? P: Da, acum cred c\ avem `n jur de 2.000 de cet\]eni pleca]i peste hotare. Majoritatea se `ntorc s\ construiasc\ `n comun\. R: Cam c=]i oameni mai ave]i la 416 ? P: La 416, cred c\ mai sunt vreo 52, majoritatea sunt persoane cu probleme de s\n\tate. R: Deci ave]i un procent foarte mic, ceea ce `nseamn\ c\ oamenii sunt gospodari. Cu ce se ocup\ `ndeosebi ? Ave]i [i unit\]i industriale sau numai agricultur\ ? P: Unit\]i industriale sunt mai pu]ine, mai sunt oameni angaja]i `n H=rl\u, la o fabric\ de mobil\, la confec]ii. Majoritatea lucreaz\ `n construc]ii, at=t `n ]ar\ c=t [i peste hotare. Avem c=teva societ\]i agricole cu capital str\in [i rom=nesc, p\m=nturile sunt lucrate `n propor]ie de peste 96%, avem pe raza noastr\ [i o ferm\ de 250 ha de vi]\ de vie nobil\, acolo unde lucreaz\ o parte din oameni. R: Cu veniturile pentru prim\rie cum sta]i ? P: Eu sunt mul]umit dar vorba aceea – niciodat\ nu e[ti mul]umit – `n ceea ce prive[te taxele [i impozitele, am f\cut `n a[a fel `nc=t s\ `ncerc\m ca nimeni s\ nu fraudeze. Am avut grij\ ca taxele s\ nu fie prea mari, dac\ cineva are o proprietate trebuie s\-[i pl\teasc\ impozitul. R: ~n ce procentaj v-au ales la alegerile din iunie a.c. ?

239

P: Am c=[tigat cu 85%. E un procentaj mare, trebuie s\ munce[ti, s\ comunici cu oamenii, trebuie s\ simt\ c\ e[ti de-al lor. R: Am v\zut c\ sunte]i foarte dinamic, cred eu c\ [i aceasta este o cheie a aprecierii oamenilor, c\ a]i alergat dup\ bani, dup\ ajutoare, dup\ selectarea oamenilor [.a. Presupun c\ asta este vizibil. P: Da, de mic am `nv\]at s\ muncesc. R: Ce profesie ave]i ? P: M\ laud c\ sunt jurist dar muncesc de la 16 ani. Am lucrat la fostul ICIL [i apoi am avut o moar\ de porumb [i un cazan de ]uic\, o asocia]ie agricol\ `mpreun\ cu domnul profesor Mu[ei [i dup\ aceea am intrat `n politic\ [i afacerile ,,le-am b\tut `n cuie”. R: Una peste alta, actualul jurist, Gheorghe Hri]cu este mul]umit cu ce realizeaz\ ca primar ? P: Oarecum da dar, dac\ te mul]ume[ti, nu mai faci. Sunt noi provoc\ri ... R: S\ vedem provoc\rile noi. De exemplu apreciez c\ a]i sprijinit ,,Monografia comunei Scobin]i” care este un lucru de anduran]\. Ce mai vre]i s\ face]i acum, `n imediatul viitor ? P: ~n primul r=nd aduc]iunea cu ap\ potabil\ de care am vorbit la `nceput, apoi asfaltarea DJ 281 care traverseaz\ comuna noastr\, este asfaltat `n propor]ie de 60% dar `n Sticl\ria [i `n B\deni nu este asfaltat [i aceasta este cea mai mare problem\ a mea. Datorit\ faptului c\ la conducerea jude]ului, `n mandatul trecut a fost un om cu care nu am putut s\ colaborez, nu am reu[it s\ asfaltez dec=t 800 de metri liniari, cu cel\lalt pre[edinte de Consiliu Jude]ean am asfaltat o mare parte a drumului jude]ean, acum cu domnul pre[edinte Cristian Adomni]ei avem o colaborare foarte bun\ [i `n]eleg c\

240

acest drum jude]ean este prioritatea zero pentru modernizarea drumurilor jude]ene. R: Pe cine sprijini]i `n alegeri ? P: Sprijin candida]ii USL, pe domnul senator Constantinescu [i pe domnul deputat Anghel Stanciu. R: V\ doresc s\ fi]i s\n\tos [i activ `ntotdeauna, eventual dac\ vre]i s\ spune]i dou\ cuvinte pentru cei care v\ ascult\, v\ citesc sau v\ v\d pe internet. P: Pentru cei care sunt din comuna noastr\ le doresc s\n\tate, speran]\ [i putere de munc\ [i s\ ne `n]elegem `n continuare cum ne-am `n]eles cel pu]in p=n\ acum sau chiar mai bine. Pentru cei care nu sunt din comuna noastr\, `i a[tept\m `n comuna Scobin]i, o comun\ frumoas\, dinamic\, care chiar dac\ se modernizeaz\, nu-[i uit\ r\d\cinile [i tradi]iile. (Meridianul, an XIV, nr. 44 (965), joi, 01 noiembrie 2012)

C\s\toria este triumful imagina]iei asupra inteligen]ei.

A doua c\s\torie este triumful speran]ei asupra experien]ei.

Oscar Wilde

241

38. COMUNA SIRE}EL

Vechime [i implicare !

Reporter: Suntem `n comuna Sire]el, jude]ul Ia[i. Avem pl\cerea s\ schimb\m c=teva cuvinte cu primarul acestei comune. Bun\ seara, domnule primar! La al c=telea mandat sunte]i? Gheorghe Ancu]a, primar comuna Sire]el, jude]ul Ia[i: M\ numesc Gheorghe Ancu]a, primarul comunei Sire]el [i sunt la al treilea mandat.

R: De 8 ani [i jum\tate, `n comuna Sire]el, s-a pus amprenta unui primar cu o m=n\ de om foarte muncitor. Ne spune]i ceva despre comuna pe care o p\stori]i? Ce a]i f\cut `n aceste mandate de v-au ales a treia oar\? P: Dup\ cum a]i observat [i Dvs., la intrarea `n comun\, a]i v\zut o comun\ de oameni gospodari, muncitori, fiecare `[i gospod\re[te locuin]a pentru c\ [tiu s\ o fac\. ~nc\ din 2004, de c=nd am intrat `n aceast\ func]ie, tot timpul am alergat, m-am zb\tut pentru binele comunei, binele locuitorilor. R: De c=t\ vreme ave]i aici asfalt? P: Am realizat asfaltarea drumului jude]ean 281 care face leg\tura `ntre Sire]el [i comuna Lespezi, am asfaltat un drum comunal, am pietruit toate drumurile din comun\. Prin Ordonan]a 7 am construit o baz\ sportiv\ pentru tinerii din

242

comun\, care are un teren multifunc]ional cu gazon artificial, cu lumin\ nocturn\, vestiare, du[uri… R: Ave]i echip\? P: Avem [i echip\ de fotbal. Domnul viceprimar se ocup\ de echip\. R: ~n ultima legislatur\, de c=nd domnul Anghel Stanciu este deputat, ce anume a]i f\cut `mpreun\? P: Eu `l stimez pe domnul Anghel Stanciu, `l respect. Consider c\ dumnealui putea s\ ne ajute [i mai mult dar faptul c\ se afla `n opozi]ie, nu a putut. M\ g=ndesc c\ dumnealui a fost cu g=ndul al\turi de noi, cu inima, cu sufletul... R: Am v\zut c\ ave]i o [coal\ aproape model. P: ~nc\ nu s-a f\cut recep]ia, [i `n momentul c=nd se va face, `l voi invita pe domnul profesor al\turi de noi. R: Canalizare, aduc]iune de ap\? P: Am depus proiect pe M\sura 3.2.2., ap\, canalizare, modernizare drumuri comunale [i s\te[ti, a fost declarat eligibil dar f\r\ finan]are. Eu sper c\, dac\ cu ajutorul nostru, cu ajutorul lui Dumnezeu, domnul Anghel Stanciu va reu[i s\ ia mandatul de deputat, sunt convins c\ ne va ajuta, va fi al\turi de noi. R: Care este proiectul cel mai greu pentru mandatul care urmeaz\, a primarului? P: Pentru viitor ne dorim s\ rezolv\m problema aduc]iunii de ap\, canalizare, sta]ie de epurare [i asfaltarea drumurilor comunale [i s\te[ti. R: C=te sate are comuna Sire]el? P: Comuna Sire]el este compus\ din 5 sate cu 4.300 locuitori. Avem [i beneficiari de ajutor social. Sunt convins c\ ei ar lucra [i `n alte p\r]i [i nu ar dori s\ fie la ajutor social dar faptul c\ distan]a p=n\ la ora[ este foarte mare, costurile

243

pentru transport sunt mult mai mari, se limiteaz\ c=t pot [i dac\ se `ncadreaz\, noi nu putem s\-i refuz\m. R: C=]i elevi ave]i la [coal\? P: Avem aproximativ 700 de elevi. Consider c\ natalitatea este bun\ `n comun\. R: A mai sc\zut num\rul popula]iei de la ultimul recens\m=nt? P: Da. Inten]ionat m-am uitat [i am v\zut cifrele din care reiese c\ popula]ia este `n sc\dere. R: Cum a]i g=ndit vis-a-vis de 2 chestiuni: 1. ca s\ `i aduce]i pe oameni acas\ trebuie s\ descoperi]i unde ar putea lucra. Inten]iona]i s\ aduce]i investitori?; 2. sunte]i apreciat de oameni. Crede]i c\ prim\ria devine din ce `n ce mai mult [i o institu]ie educativ\? P: Noi tot timpul a[tept\m investitori dar deocamdat\ nu s-au ivit. Referitor la a doua chestiune, apreciez c\ m-a]i `ntrebat. Da, prim\ria, [coala [i biserica au cele mai mari roluri [i sunt foarte importante. Consider c\, at=t timp c=t suntem `n mijlocul oamenilor, venim cu propuneri noi, discu]ii prin care noi trebuie s\ `i d\m spre calea cea dreapt\. R: Via]a primarului este lini[tit\? P: S\ [ti]i c\ nu e chiar lini[tit\. R: Mai face]i ceva pentru revigorarea obiceiurilor de Anul Nou? P: Noi, `n fiecare an facem preg\tiri `nainte de 31 decembrie. Noi suntem invita]i de domnul primar de la T\t\ru[i, unde `n fiecare an face un festival [i toate prim\riile din jur se prezint\ fiecare cu c=te un obicei: calul, cerbul de la Sire]el... R: Deci, ave]i de g=nd s\ `ncuraja]i obiceiurile, treadi]iile [.a.m.d.

244

P: A[ vrea s\ precizez c\ pentru mine este un sentiment de bucurie, mai ales la cump\na dintre ani, copiii merg cu uratul din cas\ `n cas\, [i m-am oferit s\-i `nt=mpin cu ceva, bani, cornule]e. R: Ave]i un cuv=nt de s\rb\tori pentru cet\]eni? P: Cu tot respectul [i cu toat\ dragostea, urez locuitorilor comunei Sire]el, s\rb\tori fericite al\turi de cei dragi, un An Nou cu bucurie [i pentru anul viitor, mai prosper [i mai bun. (Meridianul, an XIV, nr. 48 (969), joi, 29 noiembrie 2012) Se aprinde... bradul

Reporter: Sire]el este o comun\ cu rezonan]\ istoric\, chiar important\. E o comun\ destul de bine gospod\rit\. V-am luat cam pe nea[teptate dar `ntreb\rile sunt legate numai de activitatea primarului [i mi-ar face pl\cere s\ spune]i c\

reu[i]i s\ face]i fa]\ [i func]iei, [i, de ce nu, [i nevoilor actuale dat fiind c\ suntem `ntr-o perioad\ de grele `ncerc\ri. E greu pentru comuna Dvs.? Primar: Eu nu consider c\ este greu, datorit\ faptului c\ din banii pu]ini pe care `i avem, ne gospod\rim `n a[a fel, pentru a ne rezolva problemele care, de obicei, le au toate comunele, `ncep=nd de la drumuri, p=n\ la [coli, gr\dini]e [i alte necesit\]i. ~n calitatea mea de cet\]ean al comunei Sire]el, de om gospodar [i, totodat\ de primar, fac ceea ce este necesar `n comun\. ~ncep=nd din var\, c=nd facem drumurile [i alte lucr\ri care necesit\ pe l=ng\ drumuri, odat\ cu perioada de

Prim\ria

245

iarn\ ne organiz\m [i cu ornarea comunei, cu aducerea bradului `n centrul comunei… R: Ve]i face [i un festival de folclor pentru Cr\ciun sau Anul Nou? P: Noi nu facem festival folcloric, `n schimb, pe data de 31 decembrie, `n centrul comunei se adun\ tinerii care `n fiecare an `[i prezint\ obiceiurile de iarn\. R: Cum v\ descurca]i cu taxele [i impozitele? P: La nivel local noi facem tot ceea ce putem pentru a colecta taxele [i impozitele. P=n\ acum avem cam 65-70% colectat. Ne descurc\m dar foarte greu pentru c\ Sire]el este o comun\ care nu are un poten]ial economic cum au alte comune din jurul Ia[iului. R: La [coal\ nu ave]i probleme cu `nc\lzirea... P: Pentru [coli, `nc\ din var\ ne-am organizat, am adus lemne pentru foc, am reparat sobele, nu avem probleme cu c\ldura [colii. R: Cu banii de la Legea 416 reu[i]i? P: La Legea 416 suntem `n urm\ cu doar o lun\, s-au adus banii pentru `nc\lzirea locuin]elor... ~ntr-adev\r, distan]a p=n\ la ora[ este mare, chiar dac\ ar dori s\ se angajeze, salariile sunt mici, cu cheltuiala pe navet\, m=ncare, nu mai r\m=ne cu nimic. O parte din ei au mai fost pleca]i `n str\in\tate, merge greu [i acolo, s-au re`ntors. Eu sunt bucuros [i `i apreciez pe cei care au plecat mai din timp, pentru c\ au f\cut ceva `n comun\, au f\cut case frumoase... R: Dac\ ar fi s\ v\ `ntreb, p=n\ la 1 ianuarie, ce problem\ deosebit\ ave]i de rezolvat sau de `mplinit? P: Sunt bucuros c\ am accesat ni[te fonduri europene, facem parte din Grupul de Ac]iune Local\ (GAL) Axa Belce[ti – Focuri – Scobin]i – Sire]el, cu centrul la Belce[ti. Eu, `mpreun\ cu domnul viceprimar ne-am ocupat de acest

246

proiect [i `n cadrul acestuia am reu[it achizi]ionarea unui buldoexcavator cu toate utilajele `n dotare. S\pt\m=na trecut\ am semnat contractul de finan]are, sper\m ca `ntr-o lun\ de zile s\ ne apar\ buldoexcavatorul pentru a avea cu ce s\ ne gospod\rim pe plan local, mai ales c=nd vine z\pada. Noi nu am pus paraz\pezi pentru c\ nu avem, `n schimb, niciodat\ nu am stat `nz\pezi]i. Pentru anul 2014 avem multe de f\cut `n comun\, `mpreun\ cu viceprimarul, cu locuitorii, le vom face. Avem `n prim plan Gr\dini]a cu program normal Sire]el care este `ntr-o repara]ie capital\ [i a[tept\m s\ o finaliz\m `n prim\var\. Puteam face [i mai multe dar am avut o baz\ sportiv\ multifunc]ional\ cu gazon artificial, cu lumin\ nocturn\, cu vestiare, cu du[uri... R: Sunte]i un tip optimist? P: Da, sunt optimist. La vremurile de azi trebuie s\ fim optimi[ti. R: ~n via]a familial\ sunte]i `mplinit, mul]umit? P: Da, mul]umesc, slav\ Domnului, am o familie, 3 copii, fiecare `n competi]ie, unul mai iste] ca cel\lalt, se `ntrec `n rezultatele de la [coal\. R: Domnule primar, v\ doresc [i eu, ca [i toat\ redac]ia [i cei care v\ cunosc, La mul]i ani, s\ ne vedem s\n\to[i `n 2014. P: Mul]umim, domnule profesor! Eu v\ urez Dvs. La mul]i ani, s\n\tate, tot ce v\ dori]i [i cu aceast\ ocazie, vreau s\ urez [i locuitorilor comunei Sire]el mult\ s\n\tate, S\rb\tori fericite al\turi de cei dragi [i s\ ne vedem s\n\to[i [i tot cu z=mbetul pe buze ca acum, [i `n anul 2014! (Meridianul, an XV, nr. 49 (1.022), joi, 05 decembrie 2013)

247

39. COMUNA STRUNGA

O doamn\ `n frunte, Mariana Laz\r !

Reporter: Suntem la Strunga, o localitate cunoscut\ pentru izvoarele sale, pentru surse de s\n\tate [i, de ce nu, pentru ni[te oameni mai aparte. C=nd eram mai mic, credeam c\ la Strunga este munte. Ei, mi se pare c\ nu este munte dar oamenii sunt neao[i moldoveni.

M-am bucurat c=nd doamna primar a acestei comune a acceptat s\ ne dea un interviu. S\rut m=na! Bine v-am g\sit! Mariana Laz\r, primar comuna Strunga, jude]ul Ia[i: Bun\ ziua! Bine a]i venit la noi, pe meleagurile comunei Strunga! R: C=t e de mare comuna Strunga? P: Comuna noastr\ cuprinde 8 sate, are 3.900 de locuitori conform recens\m=ntului, fa]\ de recens\m=ntul din anii anteriori, c=nd erau peste 4.600, deci o sc\dere, ca `n toat\ ]ara. Avem foarte mul]i pleca]i `n str\in\tate, mai ales din localitatea F\rc\[eni, care este localitatea cu cea mai mare popula]ie. R: C=]i mai [tiu despre comuna Strunga [i sta]iunea Strunga? P: Cred c\ despre sta]iunea Strunga [tiu cei mai `n v=rst\ pentru c\ din ’90 – ’96 a fost revendicat\ de c\tre Manolescu care a avut [i teren, p\duri, sta]iunea, sediul prim\riei [i am r\mas f\r\ sta]iune.

248

R: M\car, se mai face ceva acolo? P: Nu. De c=nd a fost l\sat\ nesupravegheat\, s-au demolat toate cl\dirile, au fost furate lucrurile din sta]iunea respectiv\. R: ~n planurile doamnei primar intr\ [i ideea s\ mai ob]ine]i ceva? Sunt acele ape t\m\duitoare. P: Normal. Noi am vrea din tot sufletul s\ avem din nou denumirea acestei localit\]i s\ fie sta]iune dar faptul c\ apar]ine altcuiva, noi nu mai putem interveni. R: Face]i al\turi. Mai ave]i terenuri ale prim\riei pe aproape? P: Nu cred, pentru c\ [i partea de sus de izvoare, p\durea, b\nuiesc c\ este tot a boierului Manolescu. R: Mo[tenitorii sunt `n ]ar\? P: Da, este doamna Cocea, sor\ cu Manolescu. Am `n]eles c\ ei au fost interesa]i s\ o v=nd\ [i s\ o ia cineva ca s\ fac\ sta]iune dar problema s-a `mpotmolit la un proces. R: Din punctul meu de vedere, dac\ nu a]i renun]at la ideea de a pune `n valoare aceste izvoare, deja sunte]i pe calea cea bun\. Dac\ vre]i, mai povesti]i-ne despre Strunga, comuna pe care o p\stori]i. Am `n]eles c\ sunte]i profesoar\ de chimie. Ce ne spune]i despre oamenii locului? P: Cred c\ sunt ni[te oameni la locul lor, respectuo[i, muncitori, mai ales cei `n v=rst\ care `nc\ `[i mai ridic\ p\l\ria c=nd treci pe strad\ pentru a te saluta. Am un respect deosebit pentru oameni, iubesc omul [i cred c\ de aceea m-am [i g=ndit s\ candidez pentru func]ia de primar, de asemenea, iubesc [i copiii. R: Spune]i-mi ce s-a realizat `n aceast\ comun\ pe drumul asigur\rii condi]iilor normale? P: ~n anul 1986, c=nd am venit eu, am f\cut naveta la F\rc\[eni, la 7 km de Strunga, la [coal\ [i mergeam pe jos [i

249

erau ni[te drumuri pline cu noroi. Dup\ 1996 s-a `nceput pietruirea drumurilor prin proiecte SAPARD, apoi s-a realizat aduc]iunea de ap\ `n aproape toat\ comuna, mai pu]in `n dou\ sate mai mici, Crive[ti [i Gura V\ii care au o popula]ie mai `mb\tr=nit\. Avem canalizare la Strunga, s-a `nceput [i un proiect cu gazul metan, dar cel care a ob]inut licita]ia, a renun]at p=n\ la urm\ [i nu a mai continuat. Avem un proiect f\cut din 2007, pe M\sura 3.2.2. care cuprinde patru obiective: asfaltul `n localitatea F\rc\[eni, `n localitatetea Crive[ti, gr\dini]\ `n localitatea Strunga, deci `n centrul comunei, [i utilaje pentru prim\rie. R: V\d c\ v-a]i informa]izat, ave]i cam tot ce v\ trebuie, inclusiv sistem de supraveghere `n comun\. P: Da. C=t am fost director, am adus dou\ re]ele de calculatoare pentru [coala Strunga, o re]ea de 11 calculatoare la {coala cu clasele I – IV Br\tule[ti, de asemenea, `nainte de desfiin]area [colii de la Crive[ti am avut [i acolo 5 calculatoare, dar, `n urma desfiin]\rii, elevii au fost nevoi]i s\ vin\ la [coala Strunga. R: Sunte]i profesoar\ de drept [i de fapt. A]i ajuns `n fruntea comunei. Crede]i c\ prim\ria devine din ce `n ce mai mult o institu]ie educativ\? P: Pe de o parte da, pentru c\ [i prim\ria, mai ales prin personalul care este `n cadrul prim\riei, o bibliotec\ care este de asemenea `n cadrul prim\riei, [i aici este un punct de educa]ie. Bine`n]eles, [coala este pe primul loc.

Prim\ria

250

R: Deci, ave]i institu]ii specializate, [coala [i C\minul cultural, eventual. Dar, prim\ria `n sine, m\ leg numai de faptul acesta, c\ Dvs. supraveghea]i principalele puncte de pe teritoriul satului [i automat, [ti]i [i dac\ se mi[c\ vreun ho] prin preajm\, ca s\ zic a[a. P: Avem sisteme video [i la [coli, bine`n]eles, [i la Strunga, [i la F\rc\[eni, pentru c\ av=nd at=tea lucruri importante `n [coal\, este normal s\ fie p\zit\ `ntr-un fel. R: Ave]i destul\ experien]\ `n spate ca [i profesoar\, nu [tiu c=t\ experien]\ ave]i la prim\rie, dar presupun c\ destul\ ca s\ pute]i s\ v\ exprima]i. E greu pentru o femeie s\ fie primar? P: Eu spun c\ nu este foarte greu. Mai greu este la `nceput, p=n\ te adaptezi, te acomodezi cu toate problemele. E adev\rat c\ sunt lucruri mai str\ine pentru mine dar `ncet, `ncet `ncep s\ m\ obi[nuiesc cu toate [i s\ le iau esen]a. R: Deci, nu ave]i `ndoieli c\ ve]i reu[i. Pute]i vorbi de un specific anume `n comuna Strunga. M\ refer [i la activitatea cultural\. Strunga era vestit\ pentru forma]ia ei, Cerbul. P: Da, e adev\rat c\ la s\rb\torile de iarn\ se p\streaz\ tradi]ia [i nu vreau s\ o pierd. O s\ `ncerc s\-i ajut. La F\rc\[eni se face Capra, care, `n fiecare an se cump\r\ acele podoabe [i ei vin `n decembrie, pe 24, la prim\rie pentru a cere aprobare. R: Din ce am constatat, v-a cam r\mas sufletul la F\rc\[eni. P: Nu. M\ refer la faptul c\ acolo au mai multe tradi]ii, mai multe obiceiuri. Acolo fac Cerbul, Ursul, Capra, mai ales copiii, c=nt\ frumos. Sunt mai mul]i copii la [coala F\rc\[eni.

251

R: Vreau s\ v\ fac un compliment. Vorbi]i foarte dulce, moldovene[te, calm, pl\cut urechii. Cum se simte doamna primar, ca om `n plan personal? P: M\ simt realizat\, am o familie frumoas\, nu aplec urechea c=nd se vorbesc lucruri ur=te. Dup\ at=tea mandate, `n care so]ul meu a candidat [i la prim\rie, [i la Senat, deci, sunt obi[nuit\ [i cei care vorbesc de r\u sunt cei care niciodat\ nu o s\ ne vrea binele, indiferent ce se `nt=mpl\. R: Doamn\ primar, v\ mul]umim [i v\ dorim s\n\tate [i realizarea tuturor dorin]elor Dvs. P: Mul]umesc, asemenea [i Dvs.! (Meridianul, an XIV, nr. 46 (967), joi, 15 noiembrie 2012)

Dup\ ce ai visat, trebuie s\ tr\ie[ti. {i a tr\i `nseamn\ a

lupta `mpotriva vie]ii. Panait Istrati

A reaminti oamenilor vechile cuget\ri, înseamn\ a-i

îndruma spre virtute. Nu e vorba de a-i face s\ citeasc\, ci de a-i face s\ g=ndeasc\.

Montesquieu

252

40. COMUNA TANSA

Pentru c\ ace[ti oameni merit\

mult mai mult !

Reporter: Stimate d-le primar, în aceast\ zi frumoas\ de toamn\ târzie st\m de vorb\ [i permite]i-mi, dac\ nu cumva este prea târziu, s\ v\ adresez sincere felicit\ri pentru succesul înregistrat la alegerile locale! A[ dori s\ v\ adresez o întrebare, a[a ca pentru început. Cu ce argumente crede]i c\ a]i câ[tigat electoratul de v-a votat

în cel mai înalt post din administra]ia comunal\, pentru primul mandat de primar, iar noi v\ ur\m înc\ 4-6 mandate?

Daniel Voinescu, primar comuna Tansa, jude]ul Ia[i: V\ mul]umim de urare, dar noi avem o vorb\: Ce-i prea mult, stric\! Nu mi-am pus în gând s\ duc atâtea mandate. Consider c\ am câ[tigat cu acel suflu nou [i tineresc [i împreun\ cu vicele primar dorim s\ ducem comuna pe locul care îl merit\ ace[ti oameni buni [i gospodari, dac\ nu mai sus, m\car pe locul pe care era când eram [i noi copii! La ora actual\, comuna noastr\ este foarte îmb\trânit\, sunt [i case nelocuite...

R: Chiar despre aceasta voiam s\ v\ întreb. Cum este comuna d-voastr\, d-le primar? Cum sunt oamenii?

P: Ca peste tot, comuna noastr\ este cea mai frumoas\! Este o comun\ care nu arat\ nici r\u dar nici bine, încerc\m s\-i construim o alt\ fa]\ [i un alt fond prin proiecte de investi]ii majore. Doresc ca aceast\ comun\ s\ aib\ o imagine

253

bun\ la nivel de jude], s\ fie respectat\ [i apreciat\. Cu mul]i ani în urm\, dac\ mergeai la ora[ [i spuneai c\ e[ti din Tansa sim]eai c\ oamenii se mir\ [i te apreciaz\, acum... unii ne întreab\: Tansa? Pe unde vine?

R: Sunte]i un om tân\r [i ambi]ios, cu siguran]\ c\ programul [i platforma electoral\ con]ine câteva priorit\]i ale comunei cu care a]i convins. Vorbi]i-ne despre acestea pentru c\ se [tie, proiectele mari se finan]eaz\ din fonduri europene de milioane de euro.

P: La ora actual\, avem în execu]ie proiectul pentru construirea unei baze sportive în localitatea Suhule], este finan]at din fonduri guvernamentale dar [i cu o contribu]ie din bugetul local, lucr\rile trebuiau finalizate acum o lun\ de zile, am încercat, am dus tratative cu constructorul pentru c\ aveam alocat\ suma de 12.000 lei cu care s\ finaliz\m cl\direa, urmând ca la anul s\ finaliz\m investi]ia în întregul ei. Mai avem reabilitarea c\minului cultural din Tansa, un c\min care timp de 16 ani a fost l\sat în paragin\ [i dac\-l l\sam [i în acest an cred c\ se d\râma. De cel pu]in 4 ani nu s-a mai putut intra în el! Este p\cat s\ pierdem a[a o cl\dire cu pere]ii de 60 cm [i cu c\r\mid\ f\cut\ aici la noi. Dup\ ce rezolv\m cu cl\direa, vom monta [i acoperi[ul, urmând ca prin fonduri de la GAL (GAL „Colinele Ia[ului”, unde suntem membri), s\ dot\m c\minul cu toate cele necesare. Pentru reabilitarea complet\ a c\minului am prins o finan]are de 90.000 euro pe care vreau s\-i cheltuim judicios. Tot din aceste fonduri dorim s\ construim un pod nou, la Cazane, a[a cum spunem noi. Podul vechi este impracticabil [i localnicii sunt nevoi]i s\ înconjoare câ]iva kilometri.

254

R: Se [tie c\ familia [i tineretul constituie baza societ\]ii, iar copiii reprezint\ una din priorit\]ile primarului. Vorbi]i-ne despre [coal\, despre copiii satelor [i despre tineret!

P: Pentru mine [i pentru echipa mea, pe primul loc se afl\ [coala pe care vrem s-o ajut\m cât mai mult. {coala Tansa a ocupat primul loc între [colile din mediul rural ale jude]ului nostru, din punctul de vedere al rezultatelor ob]inute! Felicit [i prin intermediul d-voastr\ pe dl director [i colectivul de cadre didactice! În cele dou\ sate ale comunei avem tot atâtea [coli [i tot atâtea gr\dini]e. La Tansa avem chiar o [coal\ nou\, dat\ în folosin]\ acum patru ani. Corpul profesoral este local, dar pentru [coal\ înc\ mai avem multe de f\cut. Dorim ca în comuna noastr\, în care nu sunt decât 500 metri de trotuar s\ construim mai multe trotuare.

R: Ca în mai toate comunele din ]ar\, credem c\ [i în comuna Tansa, ocupa]ia de baz\ a locuitorilor ei este agricultura [i cre[terea vitelor. Cum sta]i la acest capitol?

P: Putem spune c\ în general a început [i la noi comasarea suprafe]elor agricole, avem cinci asocia]ii care lucreaz\, din care dou\ de la }ib\ne[ti. Aceste asocia]ii dispun de utilaje [i ma[ini agricole [i aplic\ normele unei agrotehnici europene.

R: Oamenii sunt mul]umi]i de cât primesc pentru arend\?

P: Cei mai mul]i sunt, mai sunt [i cazuri de nemul]umiri, ca peste tot. Înafar\ de o societate de la B\ce[ti,

Biserica din Tansa

255

oamenii au primit undeva la 600 kg la hectar! {i asta în condi]ii de secet\.

R: Domnule primar, se [tie c\ Legea 18 este una stufoas\, greu de aplicat [i prost aplicat\ de la început. La d-voastr\ cum este?

P: În aceast\ privin]\ nu putem s\ ne l\ud\m. Cred c\ Tansa face parte din comunele unde sunt cele mai mari probleme, în sensul c\ suntem r\ma[i în urm\ la emiterea de titluri de proprietate. O alt\ problem\ grea este aceea c\ avem de restituit o mare suprafa]\ de teren, care la aceast\ dat\ este împ\durit\. Comisia Jude]ean\ nu a acceptat, am primit doar 3 ha din 150! Oamenii trebuie pu[i în posesie [i p\mânt nu mai este!

R: Din dubla dumneavoastr\ calitate, de responsabil cu respectarea dreptului de restituire dar [i de mare îndr\gostit [i ap\r\tor al p\durii (a]i fost p\durar, nu?), cum vede]i solu]ionarea acestei probleme delicate?

P: P\durea nu trebuie înstr\inat\ sau defri[at\, ea trebuie administrat\ de c\tre stat, indiferent de forma de proprietate, chiar dac\ proprietarii sunt pu[i în posesie, avem zeci de cazuri în comun\. P\rerea mea de fost lucr\tor în silvicultur\ este c\ p\durea trebuia dat\ numai pe titlu iar de administrat trebuia s-o administreze statul.

R: Se cunoa[te rolul de institu]ie fundamental\ a Bisericii [i a[a cum spune latinul „Nihil sine Deo!”, nimic f\r\ Dumnezeu!, v\ întreb despre biserica din comuna Tansa.

P: Oamenii no[tri sunt credincio[i, [i primarul este. Avem trei biserici, Biserica „Sf. Voievozi Mihail [i Gavril” de la Suhule], este declarat\ monument istoric [i încerc\m prin GAL s\ facem o împrejmuire. Avem o biseric\ mare [i frumoas\ la Tansa, construit\ numai din piatr\ cioplit\,

256

rela]iile sunt foarte bune, mai exist\ o comunitate care are o biseric\ pe stil vechi.

R: Cum conlucra]i cu CL, ave]i majoritate, sunte]i sprijinit?

P: Efectiv, eu cred c\ dup\ formarea CL, opozi]ia nu ar trebui s\ fie decât constructiv\! Proiectele sunt f\cute pentru întreaga comunitate [i ar trebui aprobate. Avem majoritate [i pân\ la acest moment nu au fost probleme în adoptarea proiectelor importante. Oamenii ne-au votat pentru a construi [i a aduce bani europeni, pentru a face obiective importante, drumuri bune, ap\, canalizare, [coli etc.

R: Au fost alegeri, a]i câ[tigat, vin alegeri, pe cine sprijini]i la parlamentare? Cine considera]i c\ v\ va ajuta în acest mandat pentru binele comunei?

P: Eu am candidat din partea Partidului Democrat Liberal [i este firesc s\ sus]in candida]ii PDL! Am fost [i trebuie s\ r\mânem o familie, cu bune [i cu rele!

(Val Andreescu) (Meridianul, an XIV, nr. 46 (967), joi, 15 noiembrie 2012)

Fiecare s\ se str\duiasc\ s\ calce pe urmele celor

dint=i, nu at=t pentru a-i urma pe ei, c=t pentru a se dep\[i pe sine.

Baltasar Gracian Y Morales

257

41. COMUNA TODIRE{TI

~n]elepciune [i ... rezultate !

Reporter: Suntem `ntr-o localitate despre care am auzit mai de mult c=te ceva. Este vorba de o localitate numit\ Todire[ti [i iat\, vi-l `nf\]i[\m pe domnul primar Buzatu care este unul dintrei cei doi primari mai vechi din jude]ul Ia[i. Domnule primar Buzatu, v\

rog s\ fi]i s\n\tos [i s\ v\ `ndeplini]i `n continuare sarcinile de primar pe care le tot rezolva]i, le ave]i din 1992, e o performan]\. Felicit\ri pentru performan]\! Bine v-am g\sit! Vasile Buzatu, primar comuna Todire[ti, jude]ul Ia[i: Bun\ ziua! Bine a]i venit `n comuna Todire[ti! A[a cum reiese din prezentarea Dvs., este ceva vreme de c=nd reprezint aceast\ comunitate `n calitate de primar [i am putea discuta mai multe aspecte ale comunit\]ii. R: Sunte]i de 20 de ani primarul acestei localit\]i. Crede]i c\ o parte din `nf\]i[area comunei, din activitatea social\, cultural\, agricol\ vi se datoreaz\? P: Nu a[ spune c\ mi se datoreaz\ `n totalitate. ~ns\, todire[tean fiind la origine, `ntors `n comun\, nu puteam s\ accept c\ Todire[ti-ul r\m=ne a[a, `ntr-un anonimat, cel pu]in la nivel de jude]. Cred c\ a[ezarea geografic\ a condus c=ndva la izolarea, oarecum, a localit\]ii, nefiind pe un traseu [i pe o zon\ care s\ intereseze pe foarte mult\ lume.

258

R: Altfel spus, nefiind o [osea na]ional\ pe aici, dar este o [osea asfaltat\, v\ asigur\ leg\tura cu comunele `nvecinate. Deci, a]i reu[it, zic eu, s\ conduce]i bine treburile, ca dup\ Revolu]ie s\ fie o comun\ foarte dichisit\, curat\, nou\ ne-a pl\cut ce am v\zut aici. Cum a]i reu[it? P: {tiu cu to]ii c\ au trebuit foarte multe eforturi f\cute, a trebuit s\ ne g=ndim la o strategie de dezvoltare a comunei [i `nc\ de atunci am g=ndit-o pe termen mai lung, nu sper=nd sau propun=ndu-mi s\ fiu at=t de longeviv dar nu avea importan]\ cine urma dup\ mine, tebuia s\ contribui la dezvoltarea comunei. {i atunci am f\cut o inventariere a tot ce e r\u [i la momentul respectiv drumurile erau o prioritate. R: Dovad\ c\ ave]i leg\tur\ bun\ cu Pa[cani, cu Ia[i [i cu T=rgu Frumos. P: ~n ceea ce prive[te acest aspect, la acest moment avem comuna traversat\ de drumul comunal `n principal, traversat\ `n totalitate de asfalt, de pode]e, cu rigole f\cute prin programe, parte prin programe SAPARD, parte din ele prin proiecte de hot\r=ri. R: Aduc]iune de ap\ ave]i? P: Da. Aduc]iunea de ap\ este f\cut\ prin proiect, `nc\ din anul 1997 am demarat, chiar era absolut o prioritate, av=nd `n vedere calitatea apei din f=nt=nile noastre. S-au constatat foarte multe `mboln\viri, intoxic\ri cu nitri]i din apa noastr\. R: Acum ave]i for\ri la mare ad=ncime? P: Aceasta era solu]ia dat\ prin proiect dar am insistat [i am recurs la o alt\ solu]ie mult mai viabil\ [i cu o calitate a apei mult mai s\n\toas\. Este vorba de captarea unui izvor natural cu un debit consistent care nu scade `n niciun fel de `mprejur\ri, de secet\, un debit de 26 de litri pe secund\ care asigur\ apa at=t Todire[ti-ului, H\rm\ne[ti-ului [i spre Cotnari.

259

Vorbim deci, despre un sistem serios de alimentare cu ap\, ecologic, vorbim de o surs\ natural\, calitatea apei este extraordinar\ [i la ora aceasta s-au bran[at `n jur de 80% din Todire[ti. R: Canaliz\ri? P: Acum definitiv\m, dac\ nu anul acesta, `n aprilie-mai vom avea finalizat [i sistemul de canalizare [i epurare `n comun\. R: Ce proiecte europene a]i reu[it? P: Vorbeam despre proiectul demarat, cu drumurile [i apoi vorbim de acest proiect, de canalizare [i epurare. R: Cam c=t\ popula]ie are comuna? P: Avem 4.800 de locuitori, o popula]ie [colar\ considerabil\, 980 de copii. De aici a [i intervenit necesitatea moderniz\rii [colilor [i prin proiecte guvernamentale am reu[it modernizarea [colii din centru `nc\ din anul 2000, apoi `n 2008 am finalizat [coala [i gr\dini]a din Todire[ti 2 unde `nva]\ circa 150 de copii. R: C\min cultural ave]i? P: Da. C\minele culturale au fost f\cute `n perioada 1996-2000. Dou\ dintre ele au fost modernizate, unul construit, av=nd `n vedere [i num\rul mare de tineri care existau la acel moment. R: Asta `nseamn\ c\ mai p\stra]i unele obiceiuri, tradi]ii, mai face]i festivalul obiceiurilor de Anul Nou? P: Da, aici nu s-a pierdut mai nimic din ceea ce `nseamn\ tradi]ie. R: Care e cel mai puternic obicei la Dvs. de Cr\ciun sau Anul Nou?

Prim\ria

260

P: Sunt acele forma]ii artistice, vorbim de cerb, urs... ~nc\ se p\streaz\ aceast\ tradi]ie. R: Am scris despre obiceiul cu cerbul, acum 30 de ani. Deci, primarul nu are cum s\ nu `ncurajeze tradi]iile. P: Chiar insist pe p\strarea tradi]iilor. R: Ajutor la 416 ave]i? P: La 416 a[ vrea s\ spun c\ s-a redus num\rul considerabil. Probabil, datorit\ unor condi]ii care uneori sunt exagerate dar `ncerc s\ cred c\ s-a mai redus num\rul celor chiar nevoia[i, unde existen]a lor ]ine numai de ajutorul social. R: Care este secretul de a]i reu[it s\ sta]i 20 de ani, cinci mandate s\-i reprezenta]i pe ace[ti oameni? Din c=te v\d, p\m=nturile sunt bini[or lucrate, casele frumoase, deci, un electorat stilat, mai aparte. Felicit\ri! P: Mul]umesc! Cred c\ oamenii `n]eleg [i ei r\spund faptului c\ `ncerci s\-i aju]i `n parte, `ncerci s\ rezolvi problemele generale ale comunit\]ii. Uneori este suficient, c\ nu ai alte p=rghii financiare, `ncerci s\ explici. Conteaz\ foarte mult modul cum te ata[ezi de oameni pentru c\ ei r\spund `n acela[i mod automat. R: F\c=nd leg\tura cu Marin Preda, asta ar `nsemna c\ Dvs. sunte]i unul dintre cei mai iubi]i p\m=nteni pe aceste locuri. P: Nu trebuie s\ exager\m `ns\ at=ta timp c=t te afli `n fruntea unei comunit\]i, trebuie s\-i iube[ti [i s\ te faci iubit de ei. Numai a[a se pot realiza lucruri frumoase, numai a[a se poate colabora. R: Pe cine sprijini]i `n campania electoral\? P: Eu sunt primar PNL de-alungul tuturor mandatelor. Acum cunoa[tem conjunctura. Vorbim despre USL adic\ de domnul senator Constantinescu [i de domnul deputat Stanciu.

261

R: Acest interviu se va putea vedea pe internet. Un cuv=nt pentru cei pleca]i sau pentru ai Dvs. P: Pentru ai no[tri le transmit acela[i mesaj pe care l-am transmis mereu todire[tenilor: s\ aib\ `ncredere, s\ aib\ speran]\ `n viitor, `n mai bine, s\ colaboreze [i `n aceast\ perioad\ a alegerilor a[a cum colaboreaz\ cu mine de obicei `n tot ceea ce facem, s\ ie[im la vot, s\ vot\m pentru c\ `n ei ne punem speran]e (cei care i-am amintit adineauri). R: Domnule primar Buzatu, eu v\ doresc s\ fi]i s\n\tos `n continuare, s\ ave]i aceea[i figur\ blajin\ [i, de ce nu, s\ conduce]i at=t c=t ve]i vrea Dvs, destinele comunei, cu s\n\tate [i cu prietenie. P: V\ mul]umesc! (Meridianul, an XIIV, nr. 46 (967), joi, 15 noiembrie 2012)

Ceea ce ai fost nevoit s\ descoperi singur `]i las\ `n

minte o urm\ pe care po]i p\[i din nou, c=nd se ive[te nevoia.

Georg Christoph Lichtenberg

262

42. COMUNA TRIFE{TI

,,Avem patru proiecte !"

Reporter: ... Zi de toamn\ chiar frumoas\, u[or `nsorit\, la Trife[ti. Despre Trife[ti ar trebui s\ v\ spun c\ [tiu, de c=nd eram profesor la Probota [i aveam o echip\ de volei extraordinar\, mai ales la Zaboloteni. Mi-am adus aminte c\ pe aici am trecut [i

noi [i iat\, am revenit [i cu un car de sentimente [i cu dorin]a de colaborare cu prim\ria din Trife[ti. Domnule primar, bun\ ziua ! Mi se pare mie sau sunte]i mai `ncruntat ast\zi ? Alexandru Iv\nuc\, primar comuna Trife[ti, jude]ul Ia[i: Bun\ ziua! De regul\, n-ai cum s\ fii altfel la prim\rie, mai ales acum `n perioada aceasta c=nd toat\ lumea, o parte se preg\tec de alegeri, o parte vin s\ cear\ ajutoare sociale, sunt o groaz\ de probleme sociale pe care trebuie s\ le rezolv\m [i atunci, neav=nd bani ca s\ putem face fa]\ problemelor, evident c\ devii un pic `ncruntat, devii un pic stresat, pentru c\ acestea sunt problemele prim\riei. R: Spune]i-mi, a[a cum vede]i Dvs. la Trife[ti – Ia[i, se poate tr\i din agricultur\ ? P: E o `ntrebare grea. Eu nu sunt agricultor de meserie dar v\d pe cei care lucreaz\ p\m=ntul, m\ refer la cei care lucreaz\ suprafe]e mari. Se poate tr\i. Nu e [i cazul celor care au 1-2 hectare. Aceea este o agricultur\ de subzisten]\, doar ca

263

s\-[i asigure strictul necesar, m=ncarea, m\m\liga, cum zicem noi. Dar ca s\ o consider\m ca pe o afacere, nu, e greu. R: Se mai pescuie[te pe la Dvs. ? P: {i mie `mi place pescuitul dar anul acesta nu am reu[it s\ ies nic\ieri la pe[te pentru c\ a fost un an foarte greu. Au fost alegeri locale, referendum, am fost implicat foarte mult `n munc\. R: Dup\ ce a]i `nceput s\ v\ rea[eza]i la locul Dvs., adic\ la munc\, cam la ce visa]i s\ realiza]i repede ? P: Evident c\ visez s\ realizez multe. Nu [tiu c=te o s\ pot realiza pentru c\ actuala guvernare, actuala conducere, mi-a l\sat un gust amar. Am v\zut c\ au `nceput s\ taie bani de la investi]ii [i s\ dea la ajutoare sociale [i la salarii. Evident c\ [i acolo trebuie bani, sunt convins, dar trebuia g\sit\ o alt\ solu]ie de finan]are [i nu de la investi]ii. {i v\ spun de ce m\ doare chestia aceasta: pentru c\ noi am avut 5 proiecte aprobate [i avizate de Comisia Inter-ministerial\, o parte chiar cu contract de finan]are [i acum ne trezim c\ ne sun\ s\ ne spun\ c\ trebuie s\ venim s\ ne lu\m documenta]ia pentru c\ programul nu mai func]ioneaz\. Aveam 4 proiecte PNDI, 2 pentru drumuri, 1 de reabilitare C\min cultural, o extindere de ap\ [i canalizare [i acum ,,ne-am trezit” c\ programul ,,a c\zut”. R: Ce a]i apucat s\ face]i `n domeniul drumurilor, asfaltare, aduc]iuni de ap\ ? P: Nu am reu[it s\ asfalt\m nimic, am reu[it s\ aducem ap\ [i canalizare `n comun\, ceea ce este un lucru mare, a fost un proiect mare de 4 milioane de euro. L-am finalizat. Se pare c\ treaba merge bine, canalizarea este deja gata deci, p=n\ la sf=r[itul anului sper\m s\ `ncepem bran[\rile. R: Insist s\ vedem cu ce a]i vrea s\ ie[i]i `naintea oamenilor `ntr-un viitor foarte apropiat.

264

P: ~mi doresc s\ realizez m\car c=t am realizat `n primul mandat. Am adus ap\ [i canalizare, am f\cut aproximativ 5.000 metri de trotuar prin satele comunei, am pietruit drumurile s\te[ti `n totalitate. C=nd am venit eu nici m\car o strad\ nu era pietruit\. Am avut mult de lucru, am muncit [i chiar m-am implicat. Evident, c\ am avut [i sus]inere financiar\, c\ altfel n-a[ fi putut s\ realizez nimic. Am modernizat institu]ia prim\riei, cl\direa prim\riei, am pus centrale termice, am pus centrale la [coli, la gr\dini]e, la toate bisericile din comun\, i-am ajutat cu bani s\-[i fac\ pr\znicare, s\-[i fac\ pictur\, am adus bani [i de la Guvern pentru biserici, deci, m-am implicat, am f\cut destule. Dac\ pot s\ realizez tot at=t [i `n al doilea mandat cred c\ m-a[ sim]i onorat. R: Am v\zut totu[i, c\ alerga]i mult `n teren. P: Cele mai multe probleme nu se rezolv\ `n prim\rie, ci pe teren. R: Am o rug\minte. Eu am uitat s\ v\ prezint la `nceput. De ce nu v-a]i prezenta Dvs. pentru public [i pentru cititori. P: Am 45 de ani, sunt c\s\torit, am doi copii, ambii sunt studen]i la Medicin\, locuim aici, avem [i noi p\m=nt ca [i ceilal]i cet\]eni ai comunei, am [i o gr\din\ de legume care aduce bani, deci muncim [i `n afara orelor de program, nu numai `n prim\rie. Sunt absolvent de Facultate de Management. N-a[ vrea s\ m\ laud prea mult. R: Nu este vorba de acest lucru, ci c\ oamenii trebuie s\ [tie cine conduce [i, [tiu, de vreme ce v-au reales. Atunci c=nd vezi pe internet [i v\ ve]i vedea [i Dvs. `n c=teva zile, lumea zice c\ acesta este unul dintre primarii `nf\]i[a]i la tvv.ro. Ce popula]ie are comuna ? P: Are 4.050 de locuitori. Avem 5.600 ha de teren arabil.

265

R: C=]i oameni ave]i la 416 ? P: Atunci c=nd am venit eu la prim\rie am g\sit 320 de dosare. Am `ncercat s\ le mai triem [i am reu[it. Acum am ajuns la 70 de dosare. R: M\ bucur s\ aflu ce ne-a]i spus Dvs. Pentru `ncheiere, spune]i-ne pentru viitor, acum c\ vine [i anul 2013, un cuv=nt pentru viitor pentru cei care v\ ascult\ [i v\ citesc `n ziarul Meridianul. P: Sunt convins c\ cei care vor vedea pe internet sau vor citi ziarul vor putea face o compara]ie `ntre cei care scriu din r\utate ni[te comentarii care nu m\ caracterizeaz\ [i nu sunt nici pe departe adev\rate sau dac\ nu, `i invit la Trife[ti s\ vad\ ce am f\cut. Am proiecte de viitor, am multe de f\cut, depinde doar de sursa de finan]are. Dac\ nu, vom `ncerca s\ facem [i din veniturile noastre proprii, c=t ne permite. M\car s\ mai moderniz\m o [coal\, s\ mai facem un gard. R: Iat\, un primar ambi]ios. Vor fi [i greut\]i, vor fi adversit\]i, dar eu v\ `ndemn s\ nu renun]a]i la idealurile Dvs. P: Cu siguran]\ nu voi renun]a, nu renun] pentru c\ oamenii m-au votat [i au pus speran]e `n mine [i nu vreau s\-i dezam\gesc. Anul acesta a fost scrutinul cu cei mai mul]i participan]i la vot. Am avut 67% din voturi. R: Domnule primar, eu personal, v\ felicit pentru ce a]i f\cut [i voi fi bucuros de colaborare `n continuare. (Meridianul, an XIV, nr. 45 (966), joi, 08 noiembrie 2012)

Agricultur\ [i turism !

Reporter: Trife[tii jude]ului Ia[i ai zilelor noastre. Am v\zut `n afara prim\riei oameni care sunt prezen]i la primirea ajutorului social. Sau, ce fel de ajutor primesc, domnule Alexandru Iv\nuc\, primarul comunei?

266

Primar: Da, sunt alimente de Uniunea European\. Pentru cei care au dosare de ajutor social, pentru cei care au pensii mai mici de 400 lei, pentru persoane cu dizabilit\]i. Avem cam 700 de persoane care sunt asista]i sociali [i primesc alimente. R: Dvs. [i primarul de la Dume[ti, jude]ul Vaslui sunte]i unii dintre cei mai muncitori oameni pe care i-am descoperit `n cele dou\ jude]e [i v\ felicit pentru asta. Dar, ca un om cu adev\rat muncitor, acum, iarna, v\ face]i ,,carul” sau mai ave]i `nc\ nevoie de sanie? P: La modul propriu, noi acum facem sanie. Ne chinuim cu z\pada, nu avem utilaj de desz\pezire [i atunci am improvizat ceva. Am f\cut un plug pentru z\pad\ pe care l-am ag\]at `n urma unui tractor [i care... merge [i ne cost\ [i mai pu]in. Din p\cate avem un drum jude]ean care ne creaz\ probleme, este vorba de drumul care merge de la Trife[ti la un sat, dar nu am stat [i am a[teptat s\ vin\ d=n[ii, l-am desfundat noi, din banii prim\riei. R: Revin la ideea ,,carului”. Ca s\-l umple]i la var\, la ce se g=nde[te primarul, prim\ria? P: Ne g=ndim la un buget mai bine a[ezat, mai bine structurat, mai ales pe investi]ii. Sper\m c\, Consiliul jude]ean va da bani [i pentru investi]ii anul acesta. Anul trecut, trebuie s\ recunosc, noi am f\cut totu[i ceva dar, am f\cut din bugetul nostru, nu am primit al]i bani pentru investi]ii. Am f\cut trotuare, am `ncheiat proiectul de aduc]iune cu ap\ [i canalizare, implement\m acum un alt proiect pentru promovarea turismului specific zonei Trife[ti pentru c\ avem aici Casa Memorial\ ,,Costache Negruzzi”, avem mormintele familiei Negruzzi `n curtea bisericii, biserica, [coala, care au r\mas mo[tenire de la familia Negruzzi, avem ce promova.

267

R: Turismul ar putea s\ fie o baz\ de dezvoltare. P: De ce nu. Poate s\ aduc\ [i bani, numai c\ st\m cam prost la capitolul infrastructur\. Este un drum jude]ean la care s-au `nceput lucr\ri `n anul 2009 [i a[a a r\mas, `n faza de `nceput. R: Ave]i speran]e mai mari `n agricultur\, dup\ seceta de anul trecut? P: Da. Adic\ sper s\ nu se repete fenomenul. Sunt oameni care nu au porumb pentru a hr\ni animalele, al]ii le-au v=ndut pentru c\ nu aveau ce s\ le dea de m=ncare. R: Ce specialitate ave]i Dvs.? P: Eu am f\cut Facultatea de Management. R: Deci, dac\ e vorba de organizarea muncii, deja [ti]i ce ave]i de f\cut. P: Sunt [i la o v=rst\ la care am acumulat ceva experien]\. Peste tot unde am lucrat, am lucrat cu oamenii. R: V\ urmeaz\ oamenii, c=nd e vorba s\-i sf\tui]i s\-[i cumpere un animal? P: Oamenii vin la prim\rie nu numai cu astfel de probleme, ci [i cu idei de afaceri, `i ajut\m pe oameni cum putem [i poate chiar mai mult, s\ depun\ c=t mai multe proiecte, pe m\sura 1.1.2., m\sura 1.4.1. [i multe alte lucruri. R: Apicultori ave]i? P: Avem foarte mul]i apicultori care [i-au dezvoltat stupina pe m\sura 1.4.1. R: C=]i kilometri sunt de aici p=n\ la Prut? P: Merg=nd `n linie dreapt\, sunt pu]in sub 2 km.

Casa Memorial\ ,,Costache Negruzzi”

268

R: Prutul era c=ndva surs\ de pescuit, de m=ncare. Se mai pescuie[te pe Prut? P: Se mai pescuie[te. Chiar sunt localnici care merg la pescuit. Anul trecut, din p\cate, nu s-a prins pe[te. Debitul a fost foarte sc\zut. R: Din p\cate, noi st\m acum de vorb\ despre actualitatea unei comune care, pe valea Prutului fiind, ar trebui s\ fie un pic mai bogat\. Aici, Bivolari, Trife[ti, la Probota sunt mai multe terenuri inundabile, dar aici, dac\ nu ave]i nici o palm\ de p\m=nt nelucrat, `nseamn\ c\ oamenii sunt gospodari. Ce `i sf\tui]i acum s\ fac\ pentru vara care vine? P: Cei mai mul]i oameni a[teapt\, ca din senin, s\ vin\ ajutoarele sociale, aloca]ia... Foarte pu]ini sunt care au plecat `n str\in\tate sau care s\ fac\ navet\ la Ia[i. cei mai mul]i vin la prim\rie pentru a se interesa cum s\-[i fac\ un dosar de ajutor social. N-a[ vrea s\ spun acum c\ Trife[ti este o comun\ de asista]i sociali, dar cei de la AJOFM le ofer\ locuri de munc\ [i cei mai mul]i dintre ei refuz\, motiv=nd c\ naveta este scump\. I-a[ sf\tui s\-[i demareze c=te o investi]ie, propria afacere. I-am sf\tuit pe to]i s\-[i pun\ o jum\tate de hectar de gr\din\ de legume, o vie, sau s\ creasc\ 3 vaci, s\ poat\ comercializa. Mai pot lua [i subven]ie, `[i face un salariu, e propriul lui [ef, nu depinde de nimeni. R: Crede]i c\ m\surile acestea noi, de impozitare suplimentar\ a celor care de]in mai mult de 2 vaci, ar putea `ncuraja totu[i, zootehnia? P: Da. Nu cred c\ impozitul pe o vac\ ar putea determina pe cineva s\ o v=nd\. R: Anul acesta, plec\m cu speran]e, mai `ncrez\tori `n el?

269

P: A[a ar trebui. A[tept\m bugetul [i vom vedea ce hot\r=ri vom lua. ~n func]ie de banii pe care `i vom avea, sigur, c\ o s\ facem ceva, dar nu [tim `nc\ ce [i `n ce anvergur\. (Meridianul, an XV, nr. 05 (978), joi, 07 februarie 2013)

Iv\nuc\ nu se las\ !

Redactor: … E o real\ pl\cere s\ st\m de vorb\ cu un primar care, cred eu, toat\ ziua ba, are grij\ de veniturile comunei, ba, de agricultur\, ba, de p\m=nt [i de ce nu, de via]a spiritual\ a

conlocuitorilor. Devoalez faptul c\ primarul Alexandru Iv\nuc\ vrea s\ construiasc\ un C\min cultural nou, asta `nseamn\ grija pentru distrac]ie sau pentru cultur\. Bun\ ziua, domnule primar! Sigur c\ mie `mi face pl\cere de a vorbi cu ni[te practicieni de talia Dvs., m\rturisesc de la bun `nceput c\ `mi sunte]i nu numai simpatic ci, deosebit de respectat pentru c=te reu[i]i [i c\ grija pentru oamenii din comun\ s-a v\zut, c\ p=n\ [i `nainte de a-mi acorda interviul, au venit aici vreo 17-18 oameni s\ le semna]i acte, s\ vorbi]i cu ei. Deci, care e prima [i cea mai important\ ac]iune a primarului `n ziua de ast\zi?

P: Bun\ ziua! Cred eu c\ cea mai important\ ac]iune a primarului trebuie s\ fie grija fa]\ de cet\]ean pentru c\ cet\]enii ne-au votat, [i-au pus `ncredere `n noi, ne-au pus `n fruntea ob[tei ca s\ `i reprezent\m [i nu s\ le fim [efi. Asta pe

Prim\ria

270

de o parte. Pe de alt\ parte, cred c\ primarul odat\ ajuns `n v=rful piramidei nu trebuie s\ se simt\ [ef ci s\ pun\ um\rul [i s\ fac\ ceea ce este mai bine pentru comunitate.

R: Am v\zut c\ ave]i o r\bdare de fier. Sunt unii mai vorb\re]i, al]ii mai gr\bi]i dar, `i primi]i pe to]i [i nu ,,v-a]i ie[it din pepeni”.

P: Sunt la al doilea mandat [i deja unele dintre problemele pentru care oamenii vin la prim\rie le [tiu de cum intr\ pe u[\ sau simt pe om ce vrea s\ rezolve la prim\rie numai dac\ m\ uit `n ochii lui. Sigur c\, o parte sunt `ndrept\]i]i s\ vin\ pentru c\ se simt frustra]i ori se simt fura]i, ori se simt marginaliza]i [i atunci, vin la primar s\ cear\ un sfat sau o h=rtie prin care s\ i se confere un drept sau orice altceva care poate s\ certifice primarul. Alt\ categorie de cet\]eni sunt cei care vin [i cer ceva ce nu li se cuvine sau ceva ce nu este al lor. Pur [i simplu nu `n]eleg c\ legea nu se poate aplica pentru toat\ lumea la fel.

R: Mi-a mai pl\cut ceva [i v-a[ ruga s\ detalia]i. Vre]i s\ intra]i `ntr-un circuit turistic. Aici, la Dvs., déjà ave]i o bibliotec\ ,,C. Negruzzi”, ave]i monumente de peste 100 de ani deci, partea turistic\ a existen]ei Dvs. pare accesibil\ [i necesar\. Detalia]i?

P: Chiar asear\ m-am `ntors de la Bucure[ti, unde am fost la un T=rg Na]ional de Turism. Noi avem acum `n implementare un proiect pentru promovarea turistic\ a poten]ialului turistic al comunei prin ac]iuni de marketing [i publicitate [i am participat la acest t=rg tocmai pentru a promova produsele turistice specifice zonei noastre cum ar fi Casa memorial\ ,,Costache Negruzzi”, biserica de la Hermeziu din satul unde s-a n\scut scriitorul Costache Negruzzi [i care a fost ctitorit\ de scriitor, plaja r=ului Prut... Proiectul este pentru a scoate `n eviden]\ poten]ialul turistic al

271

comunei [i pentru a putea `nscrie Casa memorial\ ,,Costache Negruzzi” `n circuitul na]ional turistic.

R: Am auzit de cur=nd c\ [i ie[eni [i vasluieni vor s\ fac\ navigabil r=ul Prut. Dvs. a]i vorbit deja de plaja r=ului Prut.

P: Plaja r=ului Prut are scopul de a fi folosit\ ca [i mijloc de agrement dar nu [tiu dac\ cineva are un proiect ca s\-l fac\ navigabil.

R: Domnule primar, ziceam c\ mi-ar place s\ discut\m dou\ chestiuni. Cu un practician de talia Dvs. nu poate fi dec=t un c=[tig. P\m=ntul, p=n\ la urm\, are destul\ valoare acum, [tim s\-i facem valoarea, [tim s\-l asigur\m ca valoare na]ional\?

P: Eu zic c\ da. Dac\ ne uit\m la noi `n comun\, p\m=ntul are valoare, fermele care s-au `nfiin]at aici, pentru cultivarea p\m=ntului, [i m\ refer aici la fermele mari, care practic, ,,se bat” pentru p\m=nt, pentru c\ p\m=ntul aduce p=n\ la urm\, un venit din care se poate tr\i. Evident, nu din suprafe]e foarte mici dar, cine are o suprafa]\ de 5-6, chiar 10 hectare, poate s\ tr\iasc\ bine. Aici, lu=nd `n calcul [i arenda pe care o prime[te.

R: Anul acesta, porumbul, spre exemplu, dar [i gr=ul [i alte cereale, s-au f\cut mai bine dec=t `n al]i ani. Faptul c\ cet\]eanul X a ob]inut, `n loc de 3.000 kg de porumb, 5.000 kg, dar l-a v=ndut pe jum\tate de pre]. Este un c=[tig, este un progres pentru ]\ranul care o duce totu[i, greu?

P: Este un c=[tig doar dac\ ]\ranul acas\, `[i furajeaz\ animalele din propria locuin]\ [i atunci, s\ v=nd\ animalul la un pre] mai mare, ca s\-[i poat\ valorifica mai bine [i produc]ia de porumb. Dac\ vinde porumbul direct de pe lan, la pre] pe bucat\, nu ob]ine mare lucru pentru c\ nu-[i scoate nici cheltuiala. Faptul c\ s-a ob]inut o produc]ie mare, a sc\zut [i

272

pre]ul. Asta se `nt=mpl\ dintotdeauna. Dac\ e pu]in pierde ]\ranul, dac\ e mult, tot ]\ranul pierde, pentru c\ a[a a fost de-a lungul istoriei.

R: Dar nu argumentul istoric poate ar trebui s\ conteze, ci faptul c\ noi to]i nu valorific\m exact la poten]ial, nici produc]ia, nici a[a numita dezvoltare integrat\...

P: Poate... s\ se implice statul sau cet\]enii s\ fac\ o form\ de asociere ca s\ le permit\ s\ depoziteze cerealele undeva, s\ a[tepte p=n\ s\ le creasc\ valoarea. Sunt ace[ti intermediari care vin [i dau un pre] derizoriu, omul este for]at s\ v=nd\. Are copii la [coal\, are facturi, are rate la banc\ [i este for]at s\ v=nd\ atunci c=nd are nevoie de bani.

R: Va veni ziua aceea c=nd agricultura va fi realmente profitabil\? Da]i un pronostic.

P: Sunt convins c\ va veni ziua aceea. ~ntrebarea este, c=nd? (Meridianul, an XV, nr. 47 (1.020), joi, 28 noiembrie 2013)

De[i legea nu mai are nici o putere s\ ne condamne, ea

are totu[i putere s\ ne porunceasc\. Thomas Adams

273

43. COMUNA }IBANA

O comun\ frumoas\ [i

cu oameni frumo[i !

Poate c\ cea mai frumoas\ toamn\ am întâlnit-o într-o mare [i apreciat\ comun\ ie[ean\, }ibana, o comun\ cu rezonan]\ istoric\ [i cu oameni harnici, care la data când reporterii no[tri au vizitat-o se aflau în gr\dini [i în câmp, acolo unde culegeau bucuro[i roadele

bogate ale acestei toamne darnice! Cei aproape 7.500 de locuitori st\pânesc 7.500 ha de

teren iar gospod\riile lor, cca. 2.200 situate în localit\]ile Lexeni, Oproaia, Moara Ciornei, Runcu, Poiana-M\n\stirii, }ibana, Poiana de sus, Gârbe[ti, Domni]a [i Vadu Vejei, cele 10 [coli [i 15 gr\dini]e, liceul, bisericile sunt tot atâtea argumente care vin în sprijinul afirma]iei c\ }ibana este o comun\ cu adev\rat... mare, sunt elemente care dau importan]\ [i tr\inicie acestei comune din sud-estul jude]ului Ia[i. Mâna]i de dorin]a de a revedea locurile [i oamenii dar [i cu inten]ia de a afla câte ceva despre bilan]ul primului an din mandatul de primar, am ajuns în comun\ [i am discutat cu factori importan]i din administra]ia local\ [i, în primul rând, cu ambi]iosul Gheorghe Rotaru, primarul comunei }ibana, cel care a avut amabilitatea s\ ne vorbeasc\ direct [i sincer despre realiz\ri, despre oameni [i despre greut\]i: „Apreciez c\ am

274

f\cut pu]in fa]\ de cât merit\ locuitorii comunei noastre dar sunt hot\rât s\ transpun în fapt\ tot ceea ce am promis, [tiam c\ nu va fi u[or [i nu este dar cel mai important proiect finalizat este Dispensarul Gârbe[ti [i continu\m s\ fim preocupa]i de alimentare cu ap\, asfalt\ri de drumuri [i împietruiri. Dispensarul este poate cel mai mare câ[tig pe care ast\zi îl are Gârbe[tiul. Pe 1 mai am reu[it, cu mari eforturi s\ deschidem acest punct sanitar precum [i farmacia de lâng\ acesta, din dorin]a de a veni în ajutor, în special, b\trânilor [i copiilor. Am avut ajutor [i din partea domnului deputat Petru Movil\ care ne-a sprijinit atunci când i-am cerut ajutorul”, a afirmat edilul-[ef al comunei }ibana. Ne-am ar\tat interesa]i de aceast\ unitate medico-sanitar\ [i am aflat c\ deja sute de locuitori bolnavi au trecut pragul dispensarului [i au fost bine trata]i.

~n cl\direa unde func]ioneaz\ dispensarul s-a deschis [i o farmacie, pentru ca oamenii s\ nu mai fie nevoi]i s\ mearg\ kilometri întregi ca s\-[i cumpere medicamente.

Nimic nu este u[or dar primarul [i echipa sa sunt hot\râ]i a continua s\ schimbe în bine fa]a unei comune care merit\ foarte mult [i în care treburile administra]iei r\m\seser\ cam în urm\. Primarul ne-a vorbit despre lupta în instan]\ pentru a nu pl\ti mari sume mo[tenite de la vechea administra]ie, cea care se pare c\ a vorbit foarte mult la telefon, [i pentru un studiu de fezabilitate inexistent (în valoare de 700 milioane lei vechi). Tot primarul Gheorghe Rotaru ne-a vorbit [i despre alte necazuri: despre un proces greu cu Oproiu Florin Vasile, cel care a cerut în instan]\ 48 de hectare de p\[une la Domni]a !

Ca în mai toate comunele, [i la }ibana, primarul apreciaz\ c\ una dintre cele mai mari probleme sunt drumurile, pe care se circul\ greu dar drumurile din }ibana au

275

început s\ fie u[or-u[or reparate. „În m\sura posibilit\]ilor, acolo unde a fost cea mai mare nevoie, s-au adus ma[ini de piatr\ pentru acoperirea gropilor [i pentru nivelarea drumurilor, a[a cum am procedat la Vadu Vejei, la Gârbe[ti, în fa]a [colii, acolo unde s-au dus 10 ma[ini de piatr\ [i s-a încercat, atât cât s-a putut, l\rgirea drumului, la Oproaia, la pod, au fost duse ma[ini cu piatr\, [i s-a încercat în\l]area drumului [i amenajarea lui pentru c\, în toamna anului trecut, nu mai puteau urca ma[inile”.

Dincolo de necazuri [i neîmpliniri r\mân realiz\rile [i lupta primarului pentru a conferi comunit\]ii sale o via]\ mai bun\, a[a cum ar fi buldoexcavatorul cump\rat de prim\rie în luna decembrie, o investi]ie care s-a dovedit a fi extrem de util\. „F\r\ aceast\ ma[in\, în iarn\, atunci când z\pezile au pus st\pânire peste sate, f\r\ acest buldoexcavator nu s-ar fi salvat câteva vie]i!”, a mai spus primarul de }ibana. Om gospodar [i bun comerciant, primarul a achizi]ionat utilajul cu mai pu]in de un miliard de lei vechi [tiind c\ iarna, firmele de specialitate au tarife de 1,5 - 2,5 milioane lei vechi pe or\. Per total, în anii trecu]i factura pentru o singur\ iarn\ de la o firm\ de profil ar fi ajuns la peste 600 milioane lei vechi. „De aceea, atât buldoexcavatorul cât [i camionul au fost achizi]ionate de prim\rie ca s\ nu se mai pl\teasc\ astfel de sume la firmele de specialitate, economisindu-se bani grei în bugetul prim\riei, mai ales c\ sunt utile [i pe timp de iarn\ [i pe timp de var\”, a afirmat Gh. Rotaru.

O alt\ achizi]ie în folosul comunit\]ii a fost cea a unei autoutilitare, Dacia Duster, din dorin]a [i necesitatea de a avea

Prim\ria

276

o ma[in\ pentru transportul oamenilor din comun\, atunci când este nevoie. Primarul a fost întrebat despre interesul fa]\ de [coal\ [i de copiii satelor. {i aici sunt realiz\ri notabile: „Din iunie 2012, din momentul în care s-a schimbat conducerea Prim\riei, dou\ [coli au c\p\tat o fa]\ nou\. Cu sprijinul directorilor, [colile de la Vadu Vejei [i de la Poiana de Sus au fost modernizate [i consolidate. La Poiana de Sus, pân\ în toamna anului trecut când s-a decis renovarea cl\dirii care a ars în 2008, nu s-a mai investit nici un ban iar copiii au înv\]at în condi]ii dificile. Ast\zi, 70 de copii de gr\dini]\, printre care [i cei mai mici de la clasa zero pentru care s-au creat condi]iile necesare, împreun\ cu cei aproape 100 de copii din clasele I-IV înva]\ în condi]ii decente, în clase curate. Am renovat o sal\ de clas\ pentru copiii care au intrat la clasa zero, am împrejmuit [coala cu un gard [i am consolidat un perete”, a afirmat primarul comunei }ibana.

Din discu]ia cu cel care conduce administra]ia local\ a comunei }ibana, am aflat despre ampla manifestare dedicat\ Zilelor Comunei }ibana, cu invita]i de marc\ precum Mioara Velicu [i Aurel Moldoveanu, despre grija [i colaborarea cu principalele institu]ii de cultur\ [i spiritualitate din comun\, biserici, cimitire, [coli, gr\dini]e, c\minul cultural, proasp\t reabilitat etc. Una dintre priorit\]ile pe care actuala conducere a Prim\riei }ibana a luat-o foarte în serios [i a tratat-o cu maxim\ aten]ie a fost [i r\mâne cea a achit\rii banilor cheltui]i de profesori cu naveta: „pentru prima dat\ în istoria comunei, cadrele didactice au primit to]i banii pe navet\, a[a cum [i salariile asisten]ilor personali [i indemniza]iile înso]itorilor persoanelor cu handicap au fost pl\tite în totalitate”.

277

Pe dealurile cultivate cu porumb se lucra de zor, iar primarul a f\cut aprecieri pozitive fa]\ de bog\]iile aduse de toamna aceasta tuturor celor care au muncit p\mântul, recolte bogate [i de bun\ calitate.

„Porumbul a fost recoltat de pe 30-40% din suprafa]\ [i mai dureaz\ pân\ la sfâr[itul lui octombrie pentru c\ la noi în mare majoritate locuitorii se ocup\ cu agricultura [i cre[terea animalelor: vite mari, oi, porci [i furajele sunt din cultura porumbului”, a afirmat printre multe altele Gh. Rotaru. O comun\ cu oameni harnici, frumo[i [i inteligen]i, oameni care au ales în fruntea lor un om care a demonstrat în familie c\ este un bun organizator, are rezultate bune [i a[a procedeaz\ [i la nivel de comun\, planuri [i proiecte mari: re]ele de aduc]iune ap\ potabil\, drumuri asfaltate, canalizare, sta]ii de epurare [i alte proiecte investi]ionale menite s\ europenizeze comuna. Hâtru [i inteligent, în final primarul a apreciat: „Suntem r\ma[i în urm\ iar eu chiar cred c\ am prilejul s\ demonstrez c\ pot face ceva pentru comunitate, probleme avem multe, dac\ era o comun\ care nu mai avea nevoie de nimic eu cum puteam s\ demonstrez c\ sunt în stare s\ realizez ceva important!” Ne-am desp\r]it cu bucuria adus\ de sinceritate [i de toamna bogat\ dar [i cu promisiunea unor noi investi]ii [i proiecte în folosul tuturor cet\]enilor din satele apreciatei comune ie[ene }ibana.

(Val Andreescu) (Meridianul, an XV, nr. 39 (1.012), joi, 03 octombrie 2013)

Biserica din Alexeni

278

44. COMUNA }IB|NE{TI

,,{i nu e toamn\ mai frumoas\ !"

De-a lungul timpului [i a profesiunii de ziarist am cunoscut bine [i am vizitat cu pl\cere [i interes toate comunele celor dou\ jude]e vecine, Ia[i [i Vaslui, peste tot sunt locuri [i comunit\]i de o rar\ frumuse]e [i bog\]ie, locuri pe care nu po]i s\ le ui]i [i care te îmbie s\ le revezi iar de unele chiar te ata[ezi suflete[te. O asemenea comun\ pe care am rev\zut-o este [i

comuna }ib\ne[ti din Jude]ul Ia[i! Comun\ mare [i bogat\, cu oameni „mari” [i boga]i,

comun\ despre care [tiam c\ este a[ezat\ în centrul unui triunghi cu vârfurile în ora[ele Ia[i-Vaslui-Roman [i pân\ la care distan]ele sunt egale, de 50 km, c\ are peste 8.000 de locuitori, aproape 10.000 ha de teren [i c\ este compus\ din mai multe sate: Glodenii-Gândului, }ib\ne[ti, Jigoreni, R\zboieni, V\lenii, Tungujei, Recea [i Grie[ti, dar ceea ce [tiam bine era istoria sa în care P.P. Carp, ministru, prim-ministru al României [i unul din fondatorii societ\]ii literare Junimea din Ia[i î[i are un loc binemeritat. Mai [tiam multe date istorice, geografice [i arhitecturale despre Castelul, Parcul [i Mausoleul P.P. Carp, despre frumosul [i importantul parc dendrologic, despre oameni [i câteva din realiz\rile moderne ale comunei, dar ceea ce nu [tiam [i nu puteam b\nui era faptul c\ toamna de la }ib\ne[ti poate fi atât de frumoas\ [i atât de bogat\!

279

Pentru a ne vorbi despre toamn\, recolte, sate, oameni, realiz\ri [i gânduri de viitor am stat de vorb\ cu cinci oameni importan]i din comun\, oameni din administra]ie, întreprinz\tori, din înv\]\mânt [i din cultura local\. Oameni care cu mare amabilitate, pentru care mul]umim!, au acordat pentru TV.V. [i pentru ziarul Meridianul de Ia[i-Vaslui, interviuri în exclusivitate, interviuri care pot fi v\zute pe tvv.ro. Ast\zi red\m o parte din interviul realizat de reporterul nostru de teren, prof. dr. Dumitru V Marin, cu apreciatul primar de }ib\ne[ti, cunoscutul [i longevivul primar Vasile Ipate:

Reporter: A[a suntem noi f\cu]i, s\ descoperim sau s\ redescoperim lumea, a[a suntem noi f\cu]i, s\ avem uneori surprize pl\cute sau nepl\cute [i mai ales, a[a suntem noi, to]i oamenii, cu n\dejdea c\ descoperim noi prieteni, noi oameni adev\ra]i [i de ce nu, realit\]i care s\ ne bucure, altfel n-am fi optimi[ti. }ib\ne[ti este o comun\ care m\ surprinde, de[i am v\zut mii [i mii de comune [i sate. M\ surprinde prin aerul s\u civilizat, prin cur\]enie, printr-un parc [i de ce nu, prin existen]a unui grup de oameni de o calitate absolut remarcabil\. A[ zice c\ `n fruntea acestui grup de oameni se afl\ primarul, Vasile Ipate, un tip nu activ, ci hiperactiv [i special vreau s\-l prezint, cel care ne-a purtat ba `n centru, ba `n preajma unor personalit\]i, ba `n prim\rie, care e bine informatizat\ [i, `n sf=r[it, un om care mi-a pl\cut prin mobilitatea sa spiritual\. Bine v-am g\sit! C=]i ani a]i spus c\ a]i fost secretarul acestei comune?

Vasile Ipate, primar comuna }ib\ne[ti, jude]ul Ia[i: Am fost secretarul comunei din anul 1970 p=n\ `n 2012, c=nd am ie[it la pensie. Deci, am fost 42 de ani secretarul comunei }ib\ne[ti.

280

R: Un om care a aplicat legea, a cunoscut-o [i [i-a asigurat respectul cet\]enilor tocmai prin respectarea legilor [i de ce nu, [i a tradi]iilor. Domnule primar, aici ave]i monumente, ave]i tradi]ie istoric\, cultural\. Reu[i]i s\ le men]ine]i?

P: Cu greu se men]in [i reu[im s\ le men]inem, `ncerc\m s\ p\str\m tradi]iile. Comuna }ib\ne[ti este atestat\ documentar de la 14 august 1483, pe timpul lui Alexandru cel Bun, are un num\r de 8 localit\]i, o popula]ie de 8.300 de suflete.

La nivelul localit\]ii avem 2 unit\]i cu personalitate juridic\, Liceul Tehnologic ,,P. P. Carp” [i {coala Gimnazial\ Glodenii – G=ndului. Aceast\ [coal\ este de sine st\t\toare, are statut de personalitate juridic\, acest sat fiind primul ca m\rime ca [i popula]ie din comun\, la fel [i popula]ia [colar\. Iar la Liceul Tehnologic ,,P. P. Carp” vin [colile din cele 7 sate, se aduc copiii cu microbuzele [colare datorit\ sistemului de `nv\]\m=nt care este, iar la atelierul-[coal\ vin copii [i din comuna Dag=]a. Nu avem probleme `n `nv\]\m=nt, majoritatea cadrelor didactice sunt calificate.

La nivelul localit\]ii }ib\ne[ti avem un ansamblu ,,P. P. Carp”, fondatorul Junimii. Acest ansamblu dateaz\ din sec. XIX. Ne m=ndrim cu mausoleul familiei P. Carp, proiectat de Gustave Eiffel, care a fost construit `n anul 1930.

R: E greu de administrat o comun\ cu a[a `nc\rc\tur\ istoric\ [i cultural\?

P: E foarte greu de administrat. Noi, la nivelul localit\]ii avem un parc dentrologic care este revendicat de

Prim\ria

281

mo[tenitorii Elisabetei Sturdza, parc, care a fost al familiei Carp, s-a retrocedat 1,5 ha din 8,5 ha, [i conacul.

R: Eu v\ laud pentru informatizarea pe care o ave]i. P: Am realizat-o [i dat fiind faptul c\ am lucrat at=ta

timp ca secretar [i m-am lovit de anumite situa]ii, mai ales acum c=nd suntem `n secolul vitezei. Avem [i biblionet.

R: Deja sunte]i `n pas cu cerin]ele informatice ale momentului. Dar, cu agricultura cum sta]i?

P: Marea majoritate a produc\torilor s-au asociat. Avem un arendator italian cu o suprafa]\ mare de teren luat\. Sunt oameni serio[i. Nu-mi fac nici un fel de problem\ la nivelul comunei. Oamenii au `n]eles c\ lucr=nd p\m=ntul comasat, e altfel [i ei c=[tig\. Avem `ns\ probleme cu impozitele la stat pentru teren. Pentru ei e ceva derizoriu.

R: Dac\ ar fi s\ v\ `ntreb de necazuri, exemplifica]i? P: Necazuri sunt multe dar, se datoreaz\ lipsei

fondurilor b\ne[ti. De exemplu, avem un proiect de epurare [i sta]ie de canalizare. Din cele 8 sate, 7 sunt racordate la re]eaua de alimentare cu ap\. A r\mas un singur sat, care, ne chinuim `mpreun\ cu Apavital s\-l aducem pe linia de plutire. Am f\cut un proiect, este aprobat la Bucure[ti prin Agen]ia de Mediu, este verificat la cota zero, `n fiecare lun\ trimit c=te o h=rtie la agen]ie [i ne spune s\ a[tept\m de fiecare dat\. Valoarea proiectului este de 2 milioane de euro, a r\mas numai s\ ne dea ok-ul. De asemenea, prin Ordonan]a Guvernului 28/ 2013, care a unit celelalte proiecte, am un proiect de construc]ie baz\ sportiv\ terminat\, avem echip\ bun\. Pe aceast\ Ordonan]\ ni s-a aprobat 1,87 miliarde lei vechi pentru continuarea lucr\rilor.

(Dumitru V. Marin [i Val Andreescu) (Meridianul, an XV, nr. 39 (1.012), joi, 03 octombrie 2013)

282

45. COMUNA }IG|NA{I

Proiecte, apropiere [i respect reciproc !

Reporter: ~n reportajul de fa]\ a[ vrea s\ pun [i o parte din sufletul meu pentru c\ aici, la }ig\na[i, am activat c\tre `nceputurile carierei mele de profesor, foarte t=n\r [i... necalificat [i atunci m-am `ntors mai mult cu n\vala acestor amintiri ale tinere]ii. Dar `nt=mplarea face c\ `n fa]a mea se afl\ primarul unei

comune frunta[e mai dintotdeauna pentru c\ aici au fost oameni harnici, tare de treab\ la vremea lor [i la munca lor. A[adar, cu inima `nainte ! Domnule primar, bine v-am g\sit ! Ca s\ nu v\ prezint eu, v\ rog s\ v\ prezenta]i Dvs. Iulian Chiril\, primar comuna }ig\na[i, jude]ul Ia[i: M\ numesc Iulian Chiril\, am 43 de ani, sunt c\s\torit, am doi copii, am c=[tigat mandatul de primar cu un procent de 68%, am candidat din partea USL-ului [i am reprezentat din cadrul USL-ului, PSD-ul. Am venit cu for]e proaspete, am `nceput `nc\ din prima zi lucrul, am o experien]\ foarte vast\ `n administra]ie, 23 de ani de activitate. Pentru mine nu a fost foarte greu s\ `ncerc munca `n administra]ie. R: C=t\ popula]ie are comuna }ig\na[i ? P: Comuna }ig\na[i are o popula]ie de 4.823 de locuitori, `n patru sate, }ig\na[i, C=rniceni, Mihail Kog\lniceanu [i {tejarii. R: C=te asocia]ii agricole are ?

283

P: Pe raza comunei func]ioneaz\ o societate agricol\ foarte puternic\, condus\ de un super-specialist, domnul Placinschi Aurel, cred c\ e singura societate care produce semin]e selec]ionate. R: Asta `nseamn\ [i venituri pentru popula]ie. P: Da, pentru c\ `n Asocia]ia Agricol\ }ig\na[i lucreaz\ 285 de muncitori. ~n afar\ de aceasta mai sunt societ\]i comerciale, comer]. R: Se mai pescuie[te pe la Dvs. ? P: Avem dou\ iazuri care, la momentul de fa]\ sunt f\r\ ap\. Inten]ion\m ca pe viitor s\ facem ceva cu privire la acest lucru. Dac\ e secet\ cum a fost anul acesta, o s\ facem igienizarea iazurilor `ncep=nd cu prim\vara anului viitor, dar avem pe raza comunei dou\ societ\]i piscicole. R: Oamenii locului, cu ce se mai ocup\ ast\zi ? P: Agricultura este baza. Fiind foarte aproape de Ia[i, 22 de km, mai sunt cet\]eni care mai lucreaz\ `n construc]ii, fac naveta la Ia[i, `n confec]ii, la o fabric\ de p=ine dar foarte pu]ini. R: Cu cadrele didactice nu a]i avut probleme niciodat\. P: Cu cadrele didactice nu sunt probleme. Mai nou, de c=nd am ajuns primar, m-am g=ndit s\ achizi]ionez un buldo-excavator [i un microbuz 19^1, tocmai `n ideea de a asigura transportul la profesori [i buldo-excavatorul ne trebuie neap\rat, este necesar. R: Mul]i gospodari au f\cut asta [i bine face]i ! Cu cultura, mai ave]i C\min cultural ? P: Avem C\min cultural, am `nfiin]at o echip\ de dansuri, am re`nfiin]at echipa de fotbal, ocup\ `n clasament locul III, un loc destul de bun. Inten]ion\m s\ `nfiin]\m [i o discotec\, acum moderniz\m c\minul cu geamuri termopan, cu cur\]enie...

284

R: Proiecte cu Uniunea European\ ave]i ? P: Avem un proiect la fostul dispensar `n }ig\na[i, care e oarecum `n derulare, Centru educativ pentru copii. Eu sunt convins c\ `l ob]inem astfel `nc=t copiii, dup\ orele de curs s\ mearg\ acolo s\-[i desf\[oare activitatea de dup\-amiaz\. R: Eu am r\mas uimit c\ a]i f\cut [osea asfaltat\ `ntre }ig\na[i [i {etr\reni. P: Da, [oseaua asfaltat\ e f\cut\ `n 2001, eram contabil [ef pe atunci. St\m foarte prost la capitolul pietruire drumuri s\te[ti. Ini]ial, m\ bucur s\ spun c\ de c=nd am intrat primar, am scos comuna la lumin\ `n sensul c\ nu exista iluminat public. ~nc\ din prima zi de mandat iluminatul public func]ioneaz\. Reu[im s\ achit\m costurile, am g\sit o firm\ bun\ care a modernizat, e `n curs de modernizare, mai avem un pic [i termin\m modernizare iluminat public pe toat\ comuna }ig\na[i. R: Pe cine sprijini]i la Senat ? P: La Senat, bine`n]eles o s\-l sprijinim pe Varujan Vosganian iar la deputa]i pe domnul Constantin Ad\sc\li]ei. R: C=]i oameni ave]i la 416 ? P: La 416 avem 24 de oameni. R: Cu ce i-a]i c=[tigat pe oameni, adic\ ce le-a]i promis? P: ~n primul r=nd, eu cred c\ oamenii din comuna }ig\na[i au crezut `n mine. Eu am ajutat absolut pe to]i cei care mi-au deschis u[a, indiferent cu ce probleme au avut. Ei, c=nd au apelat la Iulian Chiril\, ei [tiau c\ au un sprijin [i c\ se va rezolva problema. Electoral, nu le-am promis nimic. Eu am avut [i am o echip\ foarte t=n\r\ cu oameni care au foarte mult\ priz\ la public, nu am dat daruri la alegeri. R: Ce visa]i s\ face]i ?

285

P: ~n primul r=nd am efectuat extindere de re]ea cu ap\, cam 2,4 km la satele C=rniceni, Mihail Kog\lniceanu [i }ig\na[i. La Stejarii `nc\ nu este aduc]iune cu ap\. Am adus pe satul }ig\na[i 2,2 km de refulare, o

sta]ie de pompare [i 900 metri `n sat. Am `nceput la [coala din Mihail Kog\lniceanu RK. Am achizi]ionat panouri intrare – ie[ire la toate satele de pe raza comunei. Am f\cut gardul de jur-`mprejurul cimitirului Mihail Kog\lniceanu. R: Vis-a-vis de educa]ia pe care trebuie s\ o facem publicului [i cr=[mele existente, Dvs. reu[i]i s\ ap\ra]i fa]a comunei, adic\ s\ nu ave]i prea mul]i be]ivi pe drumuri ? P: Ca `n fiecare comun\, mai sunt, dar sunt cazuri rare. R: Ce va fi mai frumos `n comuna }ig\na[i, la sf=r[itul mandatului lui Iulian Chiril\ ? P: La sf=r[itul mandatului lui Iulian Chiril\ v\ asigur c\ va func]iona iluminatul public, toate drumurile vor fi pietruite, [colile vor fi modernizate [i un lucru care mi se pare foarte important, faptul c\ `ntre mine [i to]i locuitorii comunei exist\ o apropiere [i un respect reciproc. R: {tim deja pe cine ve]i sprijini la parlamentare dar s\ ne spune]i de ce `i sprijini]i pe cei doi ? P: Am mare `ncredere `n Constantin Ad\sc\li]ei, e un om de calitate, un om care are experien]\ oarecum `n administra]ie [i sunt convins c\ face fa]\ s\ ne reprezinte la Colegiul nr. 3, `n Parlament iar pe Varujan Vosganian e un senator destoinic, e un om de cuv=nt [i care a demonstrat c\ are c=t de c=t grij\ de Ia[i.

Prim\ria

286

R: A[ vrea s\ zice]i dou\ cuvinte pentru cei care nu-s din comun\, a[a ca un cuv=nt de salut ? P: ~n primul r=nd le doresc s\n\tate, s\ se bucure de rude, de familie, `i a[tept pe to]i la s\rb\tori acas\, cei pleca]i `n str\in\tate. R: V\ dorim s\n\tate [i Dvs., s\ fi]i a[a de simpatizat [i peste 4, [i peste 8, [i peste mul]i ani [i, `n acela[i timp s\ v\ ]ine]i cuv=ntul. Noi v\ felicit\m pentru ob]inerea prim\riei [i de ce nu, pentru visurile Dvs. (Meridianul, an XIV, nr. 44 (965), joi, 01 noiembrie 2012)

Dac\ stai s\ judeci oamenii, nu mai ai timp s\-i iube[ti.

Maica Tereza

Democra]ia [i libertatea adev\rat\, mai `nainte de

toate, cer moralitate. Ion Heliade Radulescu

287

46. COMUNA }U}ORA

Suflet, siguran]\ [i competen]\ !

Reporter: Suntem la }u]ora, o comun\ de pe Valea Prutului, l=ng\ Ia[i [i de ce nu, o comun\ de o vechime considerabil\. Domnule primar, bun\ diminea]a! Suntem `n prag de iarn\, peste c=teva zile sunt [i alegerile parlamentare [i purt\m o discu]ie mai mult dec=t

prieteneasc\ `n leg\tur\ cu comuna Dvs., cu Dvs., cu oamenii pe care `i conduce]i, de ce nu, cu `ncrederea `ntr-un viitor. Costic\ S\c\leanu, primar comuna }u]ora, jude]ul Ia[i: M\ bucur c\ a]i venit [i la noi. Eu m\ numesc Costic\ S\c\leanu, sunt primar al comunei }u]ora din anul 1992 [i dup\ cum a]i men]ionat Dvs., e drept c\ am administrat comuna a[a, cu bune, cu rele, ceea ce cred c\ locuitorii comunei au fost mul]umi]i deoarece m-au ales [i `n aceast\ legislatur\. R: Sunte]i un om al locului, a]i crescut aici, a]i ac]ionat ca om de finan]e, cu portofelul, cum se zice iar de at=ta vreme sunte]i ca primar, primarul fiind primul om al unei comune. Porni]i de jos, cu o experien]\ de via]\ de-a dreptul impresionant\. Ce ar trebui s\ fac\ guvernan]ii, ce ar trebui s\ se fac\ din punct de vedere social, pentru ca [i comuna }u]ora, [i nu numai, s\ devin\ comun\ european\? P: Ca o p\rere personal\, `n ceea ce prive[te locuitorii comunei, pentru a face o agricultur\ c=t de c=t performant\,

288

trebuie s\ fie c=t de c=t ajuta]i de guvern prin ni[te mijloace cel mai sigur b\ne[ti, pentru c\ altfel nu se poate. Ar trebui ca fiecare s\ aib\ c=te un tractor `n curte, cu toat\ gama de accesorii... R: Au p\m=nt s\ lucreze? P: Fiecare gospod\rie are c=te 3 - 5 ha dar este foarte greu de lucrat cu caii. Le trebuie utilaje agricole, ca s\ nu apeleze la al]i prestatori de servicii. R: Spunea]i `nainte ceva referitor la `ncurajarea agriculturii. P: Dup\ p\rerea mea, ar trebui s\ fie `ncuraja]i [i cu semin]e de calitate pentru c\ semin]ele trebuie ]inute `n anumite condi]ii iar oamenii nu au aceast\ posibilitate [i atunci, ei pierd din start, dac\ pun semin]e proprii. R: Mai spunea]i `n discu]ia premerg\toare, de `ncurajarea prin achizi]ionarea lor sau s\ li se asigure v=nzarea acestor produse. P: Sigur c\ da. S\ fie la un pre] c=t de c=t modest pentru a-[i putea permite s\ cumpere. R: Statul poate face a[a ceva, oare? P: Sigur. Poate s\ subven]ioneze, chiar [i utilaje, semin]e... R: P=n\ la urm\, vorbim de subven]ioarea agriculturii sub diversele ei forme. P: Sigur c\ da. Chiar [i la persoanele fizice. Este adev\rat, [tim cu to]ii c\ lucr\rile `n agricultur\ se fac pe suprafe]e mai mari [i cu mijloace tehnice mai moderne, [i acest lucru [i-l permite numai o societate dar ar trebui s\ fac\ ceva [i pentru mul]imea care `[i lucreaz\ p\m=ntul propriu. R: Aici sunte]i pe malul Prutului. Se mai poate iriga?

Prim\ria

289

P: Cum s\ nu! Au fost iriga]ii dar nu mai irig\ nimeni. Este aici o singur\ unitate din Italia care lucreaz\ cam 1.500 ha de teren [i lucreaz\ foarte bine. Exist\ un procent foarte mic, de 10% care irig\ prin ni[te sisteme de iriga]ii proprii. Suntem `nconjura]i de ap\, Jijia, Prut dar... R: S\ `n]eleg c\ sunt destul de pu]ini intreprinz\tori aici.

P: Nu avem oameni care de]in suprafe]e mari de teren. Suprafa]a teritorial\ a comunei este de 3.807 ha, inclusiv intravilan. R: V\ ajut\ c\ sunte]i `n coasta Ia[ului? P: Ne ajut\ `ntr-un fel pentru c\ avem pia]a de desfacere foarte aproape [i acest lucru este bun pentru locuitorii comunei pentru c\ fac jum\tate de or\ cu microbuzul p=n\ la cea mai mare pia]\ a Ia[iului dar mai sunt mul]i care fac pe mici suprafe]e gr\dini de legume. R: Ca primar [i ca om al locului, ce crede]i c\ ar trebui s\ mai face]i. Ce a]i f\cut e clar, de-a lungul acestui timp v-a]i pus amprenta asupra localit\]ii dar mai sunt lucruri importante de f\cut. Am v\zut c\ ave]i un c\min destul de mare, [colile sunt destul de frumoase, dar, mai ave]i c=te ceva de f\cut? P: Domnule profesor, v\ mul]umesc c\ m-a]i `ntrebat. Avem o gr\dini]\ la {coala }u]ora, 30% construit\. Mai a[tept\m bani de la guvern. Avem c\minul cultural construit din 1956, din chirpici [i nu cred c\ mai ]ine. Vom mai insista s\ ne ajute `ntr-un fel guvernul, pentru c\ noi suntem o comunitate mai mic\ [i din veniturile locale nu va exista niciodat\ posibilitatea de a efectua astfel de investi]ii. ~n rest,

Biserica ,,Na[terea Maicii Domnului”

290

avem ni[te utilaje pentru preg\tirea de iarn\, vom mai achizi]iona ni[te piese pentru autogreder, pentru tractor, combustibil ca s\ fim preg\ti]i pentru sezonul rece. Am trimis pe domnul viceprimar la un depozit s\ aduc\ ni[te calorifere [i ni[te ]evi, s\ facem `n cl\direa dispensarului comunal, `nc\lzire cu central\, deocamdat\ pe centrale electrice, mai avem [i dou\ s\li de gr\dini]\, bibliotec\ [i sper\m ca p=n\ la sf=r[itul anului s\ termin\m. De[i avem sobe, totu[i, avem posibilitatea s\ facem `nc\lzire prin central\. Am f\cut [i un grup sanitar cu pu]inul buget pe care `l avem. R: Constat c\ vorbi]i totu[i, cu siguran]\ despre ce a]i f\cut, ce mai vre]i s\ mai face]i, deci ca un gospodar adev\rat. Ce a]i mai vrea s\ face]i, s\ le da]i locuitorilor comunei Dvs.? P: Pentru locuitorii comunei [i pentru mine, a[ vrea c\ Cel de sus s\ ne dea s\n\tate. Ce am f\cut, nu a[ vrea s\ mai amintesc pentru c\ se vede, ceea ce facem, dup\ cum am spus, din pu]inul pe care `l avem, `ncerc\m s\ men]inem comuna, a[a cum am men]inut-o 20 de ani, `ntr-o stare func]ionabil\, [coli, s\n\tate, tot ce avem `n comun\. Se poate circula `n condi]ii optime, cu microbuzul, leg\turile sunt bune cu celelalte localit\]i, cu Ia[ul. R: Suntem `n campania electoral\. V-a]i implicat? P: Da. Ne implic\m [i referitor la alegerile din 9 decembrie, consider c\ la noi, popula]ia deja este mobilizat\, dore[te s\ vin\ la alegeri, cam [tiu pe cine voteaz\, majoritatea ce]\]enilor are a[tept\ri mari. R: V\ mul]umesc mult pentru tot ce ne-a]i spus. Mi-a f\cut pl\cere s\ v\ aud vorbind sigur pe Dvs. V\ doresc s\ vi se `mplineasc\ visurile [i s\ ne vedem c=t mai cur=nd. P: V\ mul]umesc [i eu foarte mult pentru interviu [i pentru cuvintele frumoase pe care mi le-a]i adresat. Mul]umesc [i locuitorilor comunei }u]ora pentru c\ `mi sunt

291

dragi, drept dovad\, pentru ei am muncit 20 de ani [i voi munci toat\ via]a. (Meridianul, an XIV, nr. 49 (970), joi, 06 decembrie 2012)

Siguran]\ [i cump\tare

Reporter: V\ invit\m la ni[te exerci]ii intelectuale pentru c\ st\m de vorb\ cu primarul comunei }u]ora, domnul Costic\ S\c\leanu. Sunt gata s\ `ntreb c=te ceva legat de sufletul nostru, al oamenilor care ani [i ani am servit o idee. Mi-a pl\cut o expresie deosebit\: ,,cu omenia te na[ti”. Ce `nseamn\ asta, dup\ p\rerea Dvs., care a]i v\zut [i a]i tr\it destule? Primar: Omenia vine de la gen\, de la familie, [i, bine`n]eles, dac\ ai t\ria s\ faci ceea ce te `nva]\ p\rin]ii. R: Educa]ia ar putea s\ fac\ din cineva, OM, sau influen]a social\ este deosebit\? P: Sigur c\ da. ~n primul r=nd, trebuie s\ ai cei 7 ani de acas\. R: Totu[i, ast\zi, `n zilele noastre, putem vorbi de cur\]ie sufleteasc\ `n mediul administrativ, public, politic, sau suntem un pic sceptici? P: Se poate vorbi dar p\rerea mea e c\ nu se vrea. R: Domnule S\c\leanu, la interviul anterior v-am sim]it un pic fr\m=ntat [i ne-optimist cu privire la Basarabia... M\ uit la omul de aproximativ 60 de ani, trecut prin destule valuri ale vie]ii [i-i [tiu r\spunsul: ,,`nc\ nu se simte vreo `mbun\t\]ire; p=n\ [i pescuitul pe Prut a cam disp\rut”. P: Unirea cu Basarabia e f\r\ `ndoial\, benefic\, dar al]ii nu ne las\.

292

R: E un avantaj c\ sunte]i aproape de Ia[i. Cu s\r\cirea aceasta a agricultorilor locali... P: E bine c\ din cultura lor `nalt\, din civiliza]ie, din via]a lor mai bun\... prelu\m [i noi. R: Cum crede]i c\ va evolua limba rom=n\ [i cum preia `nv\]\m=ntul local acest impact cu tehnica [i limbajul mai nou... P: Nu se poate s\ nu `n]elegem c\ trebuie s\ ardem etape, s\ ajungem repede la nivelul europenilor. Cu toate astea s\ ne p\str\m limba, p\m=ntul, tradi]iile...

...Primarul Costic\ S\c\leanu e un tip sf\tos care provoac\ pl\cerea unor convorbiri cu jurnali[ti [i scriitori. Vom reveni, cu pl\cere, la }u]ora – Ia[i. (Meridianul, an XV, nr. 49 (1.022), joi, 12 decembrie 2013)

S\ nu-]i faci prieten din omul care nu ]i-e pe potriv\.

S\ ai leg\turi cu cel care te merit\ [i s\-i ]ii departe pe cei care nu te merit\.

Confucius Caracterul nu e un dar, ci o sum\ de deprinderi tari,

dob=ndite din munc\. Simion Mehedin]i

293

47. COMUNA VALEA LUPULUI

Grija pentru urbanizare !

Reporter: Suntem `n comuna Valea Lupului, jude]ul Ia[i. De c=te ori am trecut pe aici, m-am g=ndit unde este prim\ria [i cine este primarul acestei comune at=t de urbanizat\, at=t de aglomerat\, `nc=t acum spunem c\ este ,,ora[ul” Valea Lupului [i nu o comun\, c=ndva un pic mai pr\p\dit\. Dar, ast\zi e

adev\rat centru industrial. Bun\ diminea]a, domnule primar! Sunt bucuros c\ `ntr-o diminea]\ de toamn\ sunt partenerul Dvs. de ac]iune [i de vis. Bine v-am g\sit! O vizit\ cam nea[teptat\, recunosc, dar primarul comunei Valea Lupului se va prezenta el `nsu[i. Dumitru Mihailuc, primar comuna Valea Lupului, jude]ul Ia[i: Eu sunt Dumitru Mihailuc, de profesie inginer, la primul mandat la alegerile locale din aceast\ var\. P=n\ a fi primar, am lucrat la o unitate foarte mare, S.C. Fortus S.A., am avut [i func]ii de conducere dar cel mai mult am fost pre[edinte de Sindicat peste 14 ani de zile. Deci, am experien]\ `n lucrul cu oamenii, `n administra]ie mi-a venit mai u[or `n anumite domenii. Sunt alte domenii la care este de `nv\]at permanent. Valea Lupului este o comun\ care s-a format din 2004, printr-o Hot\r=re de Guvern, unde a fost component\ din comuna Rediu. Are peste 5.000 de locuitori, este `n extensie foarte mare fiindc\ toat\ zona care este aproape de ora[ul Ia[i, este permanent `n construc]ie, deci, `n

294

fiecare an se fac peste 200 de locuin]e. Cei care doresc s\-[i fac\ o cas\ pe p\m=ntul de proprietate trebuie s\ o realizeze `n condi]iile legii. R: Am `n]eles `n acela[i timp, c\ `i `ncuraja]i c=t se poate ca s\ ave]i investitori pentru c\ de acolo mai iese banul. P: Investitori nu prea sunt pentru c\, dac\ veni]i de la Ia[i spre Tg. Frumos, pe partea st=ng\ sunt agen]ii economici din partea Ia[ului, pe partea dreapt\ sunt agen]i economici doar la drumul european. Deci, nu ne putem bucura, ca alte comune. R: Ace[ti 5.000 de oameni din comun\ se ocup\ cu agricultura sau au alte locuri de munc\. P: Pu]ini se ocup\ de agricultur\. Au alte servicii `n ora[ul Ia[i. R: Ave]i [i oameni care au ajutoare sociale? P: Nu sunt foarte mul]i dar... sunt. Sunt aproape 30 de oameni. R: A]i venit cu ni[te visuri. Deja a]i spus c\ a]i realizat c=te ceva. Ne spune]i cum a]i reu[it `n aceast\ perioad\ scurt\ s\ face]i deja c=teva lucruri notabile? Am v\zut c\ ave]i stadion, ave]i un ziar al comunei, ave]i visuri care chiar mi-au pl\cut. P: ~n primul r=nd am organizat pu]ine lucruri `n prim\rie. Al doilea lucru, am pus `n func]iune site-ul prim\riei, pentru ca toate informa]ii `n leg\tur\ cu comuna, cu prim\ria, cu Hot\r=rile Consiliului local, s\ poat\ fi accesate de toat\ lumea. Totodat\, pentru transparen]\ am editat un ziar al comunei, care `l vom publica trimestrial, prin Hot\r=rea Consiliului local, `n care to]i locuitorii din comun\ s\ nu ia ca informa]ii toate b=rfele sau toate r\ut\]ile care se dau `n comun\, ci informa]ii referitoare la legisla]ia local\, cea na]ional\, planuri, proiecte sau lucr\ri care se fac `n comun\.

295

R: Crede]i c\ oamenii vor citi, mai ales c\ e o abunden]\ `n presa scris\? P: Eu cred c\ da, fiindc\ este un ziar al comunei. Oamenii ar fi interesa]i de ce face primarul `n comun\, ce face Consiliul local.

Probabil este [i un element de urm\rire a activit\]ii noastre. ~n primul r=nd, din var\ am zis c\ vom face anumite lucr\ri de infrastructur\. Deocamdat\ suntem `n lucrare cu un drum de 1 km de strad\ care face leg\tura `ntre Ia[i [i Valea Lupului, care, `mpreun\ cu Prim\ria Ia[ului vrem s\ asfalt\m. Este un fel de parteneriat. Totodat\, am reu[it tot ce `nsemna canalizarea `n Valea Lupului, vrem s\ facem recep]ia, am f\cut predarea la APA VITAL. Practic, nu se mai ocup\ comuna, se ocup\ APA VITAL. R: Povesti]i-ne de stadion. P: Stadionul l-am ,,mo[tenit” `ntr-o anumit\ faz\. Aceast\ baz\ sportiv\ care este `ntr-o loca]ie `n afara satului, printr-o licita]ie din 2008, de-abia acum au `nceput lucr\rile la acest stadion [i vreau ca `n prim\var\ s\ le finalizez. Am reu[it s\ fac cota zero a terenului pentru c\ este `ntr-o zon\ de deal iar la zona de vestiare, m\car p=n\ c=nd vine z\pada, s\ punem geamuri de termopan, instala]ia electric\. Mai exist\ lucr\ri: alimentarea cu utilit\]i, apa etc. R: Stadion ave]i. Echip\ ave]i? P: Avem echip\ buni[oar\, e `n primele locuri. Deocamadat\, sper ca stadionul s\ fie finalizat p=n\ la vara viitoare pentru a putea face primele jocuri oficiale pe el. Mai este nevoie [i de fonduri. R: Pentru bilan]ul de peste o lun\, ce a]i preg\tit s\ spune]i `n ziarul comunei [i nou\, evident?

Biserica ,,Pogor=rea Sf. Duh”

296

P: P=n\ la finalul anului, mai lucr\m la un proiect pentru asfaltarea a 2,2 km de drum care va lega strada 1 Decembrie cu [coala pe strada Nucilor, pe strada Trandafirilor [i biserica, pe strada Bisericii, cu rigola [i asfaltarea aferent\. S\ fie desf\[urat\ licita]ia [i lucr\rile s\ `nceap\ `n prim\var\. Sunt primii kilometri de asfalt `n Valea Lupului, `n afara acelui kilometru pe care `l facem `n acest an. R: Deja vorbi]i despre realiz\ri doar dup\ c=teva luni. P: Sunt pu]ine dar pentru anul urm\tor avem c=teva lucruri care le putem face. Totodat\, prin asocia]ia GAL, prin care 2,8 milioane de euro se vor gestiona `ntr-un parteneriat public – privat, vreau s\ facem un trotuar la drumul european [i o pia]\ agroalimentar\. ~n afar\ de acest lucru, vrem s\ facem un proiect cu ajutorul celor doi parlamentari care vor fi pe colegiul nr. 8, colegiul `n care se afl\ [i comuna Valea Lupului, cei care vor fi ale[i `n decembrie, s\ ne ajute pentru un proiect de finan]are guvernamental\ sau european\ pentru 8,5 km de drumuri. A mai fost f\cut un studiu de fezabilitate `n 2010 la acest drum dar a fost f\r\ finan]are. R: Deci, pe cine sprijini]i `n alegeri? P: Din punct de vedere al apartenen]ei mele politice, sunt din cadrul USL. La Senat pe doamna Mihaela Popa [i la Camera Deputa]ilor pe domnul Emacu Gheorghe. Mai vreau s\ g\sim linie de finan]are pentru un proiect pentru sediu de prim\rie [i o Cas\ de cultur\. Nu se poate s\ st\m mereu `ntr-o chirie, este greu [i pentru locuitorii comunei. ~n primul r=nd, sloganul meu din campanie a fost ,,fapte [i nu vorbe”. Eu sunt din aceast\ comun\ [i am intrat `n acest joc politic pentru aceast\ func]ie ca s\ fac ceva `n comun\. {i se poate face ceva dac\ `ntr-adev\r [tii unde s\ ba]i. (Meridianul, an XIV, nr. 47 (968), joi, 22 noiembrie 2012)

297

48. COMUNA VALEA SEAC|

Dezvoltare [i n\dejdi !

Reporter: Suntem `n comuna Valea Seac\ [i st\m de vorb\ cu primarul acestei comune, domnul Valeriu Roman, care se afl\ `n func]ie de 6 ani. Ca `ntotdeauna, reportajele noastre nu sunt nicicum preg\tite, nicicum anun]ate dar

pentru un profesor universitar, acum [i primar nu cred c\ nu se poate r\spunde la `ntreb\rile curente ale muncii de primar. E grea munca de primar `n comuna Valea Seac\? Valeriu Roman, primar comuna Valea Seac\, jude]ul Ia[i: Nu este o munc\ grea. Este o munc\ destul de ampl\ dar oricum, implic\ foarte multe activit\]i [i munca de primar este `n folosul comunit\]ii [i pentru cet\]eni. S\ [ti]i c\ avem o comun\ cu o `ntindere foarte mare, de 37 kmp, are 6.214 locuitori, este o comun\ aproape de ora[ul Pa[cani, cu 3 sate: Topile, Con]e[ti, Valea Seac\, o comun\ `n proces de dezvoltare. R: Mul]i se pl=ng c\ este procesul de golire a satului pentru c\ oamenii pleac\ `n str\in\tate. P: Ave]i dreptate, mul]i cet\]eni sunt pleca]i `n str\in\tate, `n special tineretul din cele trei sate dar rodul muncii lor `n str\in\tate se vede prin banii pe care `i trimit [i dezvoltarea comunei. R: Sunt multe case noi?

298

P: Sunt foarte multe case noi `n toate cele trei sate. Degeaba i se spune la ora actual\ Valea Seac\, datorit\ faptului c\ e `ntr-un proces continuu de dezvoltare. S-a `ncercat p=n\ acum asfaltarea anumitor drumuri, avem proiecte de asfaltare, avem proiecte de ap\ - canal, avem proiecte pentru [coli. Poate `n urm\torii 3-4 ani comuna va ajunge totu[i, la un nivel de dezvoltare a[teptat de cet\]enii comunei. R: Ave]i deja proiecte `n derulare? P: Avem un proiect, este singurul pe jude]ul Ia[i pe 3.2.2.D - calamit\]ile anului 2010 pe 3,2 km de asfalt. Va uni centrul comunei Valea Seac\, adic\ satul Valea Seac\ de satul Topile. Din Con]e[ti va porni anul urm\tor aduc]iunea de ap\ dinspre T\t\ru[i care va merge pe ruta Con]e[ti – Valea Seac\ - Topile. E un proiect mai amplu care va fi pe o perioad\ de 5 ani cu confinan]are din partea prim\riei Valea Seac\ de 1%. Avem proiecte [i pe modernizare de [coli. ~n general, am f\cut tot posibilul s\ aducem proiecte europene cu cofinan]are local\ [i cu bani nerambursabili. R: Am c=teva `ntreb\ri dificile pentru Dvs. ~n primul r=nd, dac\ primarul este mul]umit de munca domniei sale, `n al doilea r=nd, dac\ oamenii sunt mul]umi]i de munca Dvs.? P: ~n permanen]\ am `ncercat s\ fac `n a[a fel `nc=t cet\]enii s\ fie mul]umi]i de ceea ce fac [i v\ spun sincer c\ mereu m\ g=ndesc dac\ am f\cut ceva, ce urmeaz\ [i dac\ ceea ce fac are impact asupra popula]iei. Nu [tiu dac\ am auzit pe cineva spun=nd c\ este mul]umit de munca lui, `n totalitate. Datorit\ vremurilor, dar noi am vrea s\ facem mai mult.

299

R: Extindem un pic prima `ntrebare. Dvs. sunte]i, din informa]iile mele, un tip deosebit de preg\tit, iat\, ave]i ore la universitate, sunte]i un adev\rat intelectual. Cu visele personale [i familiale `n asemenea situa]ii, e greu la Valea Seac\? P: Dac\ vrei s\ te dedici muncii, trebuie s\ faci tot posibilul s\ mul]ume[ti cet\]enii din comun\, `n primul r=nd, tot ceea ce faci trebuie s\ fie neap\rat `n sprijinul lor [i `n folosul lor. Un vis ar fi acela s\ aib\ comuna `n urm\torii ani, aproape toate str\zile asfaltate, s\ aib\ comuna ap\, canalizare. Am `nceput deja, proiectele sunt `n derulare. Am `nceput un lucru foarte important [i anume reabilitarea [i modernizarea celor 3 [coli [i gr\dini]e din cadrul comunei. R: C=t\ popula]ie [colar\ ave]i? P: Avem 3 [coli cu aproximativ 1.200 de elevi. R: Deci, partea de `nv\]\m=nt ar fi `n aten]ia primarului [i a omului, `n acela[i timp. Cultura, presupun c\ la fel... P: ~n primul r=nd, trebuie s\ mergem de la [coal\. Totul se rezum\ la `nv\]\m=nt. R: V-a[ ruga s\ ,,ad=nci]i” o problem\. Dat fiind c\ a]i zis c\ aceast\ comun\ se dezvolt\, c\ ave]i popula]ie [colar\ chiar bun\, c\ se fac multe case... se poate vorbi de patriotism aici, de educa]ie patriotic\ sau... cum se realizeaz\ elementul acesta (e vatr\ str\mo[easc\), de patriotism? P: La ora actual\, dac\ vorbim de patriotism, trebuie s\ ,,o lu\m” `n primul r=nd, din [coli. Se `ntorc elevii, se `ntorc, la r=ndul lor oamenii, `nv\]=nd `n aceste [coli, se duc la universit\]i, se `ntorc profesori [i majoritatea profesorilor [i

Prim\ria

300

`nv\]\torilor sunt din localitate. Tot ca patriotism, este [i faptul c\ cei care pleac\ `n afar\, vin, investesc tot `n comun\, `[i deschid mici afaceri, leg\tura cu satul se ]ine `n permanen]\. R: Dar to]i acei care se `ntorc, nu se `ntorc neap\rat la agricultur\, dimpotriv\, [i atunci... se industrializeaz\ comuna sau fac navet\ la Pa[cani? P: S\ [ti]i c\ suntem una dintre comunele care la ora actual\, de exemplu, `n apicultur\ are una dintre cele cele mai mari asocia]ii apicole care exist\ `n zon\. Se bazeaz\ pe culturi, sunt mul]i oameni `n cadrul asocia]iei care [i-au f\cut proiecte pe apicultur\. Am [i eu 20 de stupi. Momentan sunt mul]umit de munca [i de oamenii din comun\ dar a[ fi vrut mai mult. A[ fi vrut ca aceast\ comun\ s\ arate mult mai bine dar sper s\ ajung la momentul c=nd voi fi pe deplin mul]umit. Legat de mul]umirea popula]iei din comun\, eu zic c\ oamenii sunt mul]umi]i dar sunt [i probleme. R: Cum sta]i cu `ncas\rile la taxe [i impozite? P: Fondurile, pe anul acesta au fost aproximativ 90% `ncasate. R: Ve]i face festival al obiceiurilor de Cr\ciun [i Anul Nou? P: Anul acesta vreau s\ fac prima edi]ie, pe 26 decembrie. Fiind la prima edi]ie, am zis c\ poate ne vom descurca, noi nu vrem s\ se piard\ obiceiurile. R: Cu ocazia acestor s\rb\tori nu pleca]i `n concediu? P: Cred c\ mai important e s\ stai l=ng\ cet\]ean, s\ urm\re[ti activitatea [i modul cum se desf\[oar\. R: Cum anume v-a]i preg\tit pentru iarn\? P: Avem un tractor cu lam\ proprie, avem nisipul necesar [i sarea pentru `nt=mpinarea iernii. R: P=n\ la 31 decembrie, ce crede]i c\ mai ave]i neap\rat de f\cut?

301

P: ~n aceast\ perioad\ ne preg\tim s\ construim bugetul pentru anul urm\tor [i `mpreun\ cu Consiliul local vreau s\ ini]iez un proiect de `nc\ 3,5 km de asfalt din fonduri proprii. R: Foarte mult\ lume are visul acesta al infrastructurii [i nu lipse[te nici la Dvs. Ca om de cultur\, ca om care g=ndi]i `n perspectiv\, ce-ar trebui s\ facem noi to]i pentru acest nivel cultural al oamenilor? P: V\d `n special, `n ora[e c\ se fac deschideri de saloane, lans\ri de c\r]i. ~n ultima perioad\ s-a cam `ndep\rtat, s-a cam omis s\ se coboare un pic [i `n preajma satului. Noi avem c\min cultural dar, deocamdat\ nu avem director de c\min. S-ar putea face `n cadrul bibliotecii diverse lans\ri de c\r]i. Suntem deschi[i `n permanen]\, numai s\ fim solicita]i. (Meridianul, an XV, nr. 49 (1.022), joi, 12 decembrie 2013)

Cel mai important lucru la Jocurile Olimpice nu este

s\ c=[tigi, ci s\ participi, a[a cum `n via]\ nu conteaz\ triumful, ci lupta. Esen]ial nu e s\ cucere[ti, ci s\ lup]i bine.

Pierre De Coubertin

302

49. COMUNA V#N|TORI

F\r\ vân\tori... la V@n\tori !

Reporter: Primarul cu care st\m de vorb\ reprezint\ o comun\ care chiar mi-a pl\cut, de[i nu este asfalt dec=t prin mijlocul satului. Cum se explic\, domnule primar, c\ aici, la V=n\tori sunt case a[a mari, frumoase [i, hai s\ zicem, de oameni boga]i, c=nd tot aici e o regiune agricol\. Se

mai practic\ v=n\toarea, apropo de denumirea satului? Constantin Lupu, primar comuna V=n\tori, jude]ul Ia[i:

Exist\ mai mult asfalt dar a]i trecut dumneavoastr\ pe o por]iune mai mic\. Am reu[it, avem 10 kilometri de asfalt, am reu[it din 2008-2012 un proiect european pe m\sura 3.2.2. [i am reu[it [i noi s\ asfalt\m 9,6 kilometri de drum. ~ncet, `ncet, prindem s\ ne moderniz\m [i noi, prindem s\ aib\ [i comuna noastr\ un alt aspect, `n afar\ de casele de oameni gospodari [i de locurile lini[tite.

R: Vin oamenii `napoi, la V=n\tori, de pe unde se duc? P: Sper\m s\ facem leg\tura cu Pa[cani. Avem dou\

drumuri prinse `n programe pentru modernizare [i sper\m s\ le realiz\m ca s\ fie [i comuna noastr\ mai atractiv\ [i pentru investitori [i pentru mul]i tineri care au plecat din sat din cauza situa]iei generale din Rom=nia. Sper\m ca odat\ cu modernizarea infrastructurii tinerii s\ se re`ntoarc\ `n sat.

R: Cu apa cum sta]i?

303

P: Chiar acum preg\team o situa]ie pentru Consiliul Jude]ean, un deviz general pe trei proiecte de ap\-canal care le-am avut depuse la Ministerul dezvolt\rii [i am `n]eles c\ se vor relua depunerile. Deci avem trei proiecte pe toate satele principale pe V=n\tori, Crivesti, H=rtoape [i sper\m `ntr-un timp c=t mai scurt s\ fie prinse la finan]are.

R: Alte proiecte ale primarului? Am `n]eles c\ sunte]i la a doua candidatur\ sau la a treia?

P: La al doilea mandat. Proiecte sunt de prima dat\ c=nd am `nceput primul mandat. Am realizat c\ singura cale de perspectiv\, singura cale de a schimba comuna sunt proiectele [i mai ales proiectele pe fonduri europene. Am avut un proiect aprobat, finan]at [i finalizat, am f\cut recep]ia la ele (nr. drumuri). Proiectele au avut `n componen]\ 9,6 kilometri de asfalt, modernizare c\min H=rtoape, contruire gr\dini]\ `n satul Crive[ti [i reconstruire un centru social `n satul Poieni]a.

R: L-a]i dat `n folosin]\ centrul social? P: Cu centrul social suntem la stadiul de avizare dar

`ntr-un timp scurt `n d\m `n folosin]\. R: Ce candida]i ave]i aici la Senat [i la Camera

Deputa]ilor? P: Din partea USL la Senat domnul Florin

Constantinescu, la Camera Deputa]ilor domnul profesor Anghel Stanciu.

R: De ce crede]i c\ trebuie ales, votat, domnul profesor Anghel Stanciu?

Stejarul din com. V=n\tori

304

P: Domnul profesor de multe ori a fost `n comun\ la noi, l-au interesat problemele … poate el a reu[it mai pu]in `n practic\, fiind `n opozi]ie, dar problemele noastre tot timpul a venit [i le-a ascultat. Vrem ca odat\ cu alegerile din 9 decembrie s\ reu[im s\ fim la putere pentru ca `n afar\ de a vrea, s\ se poat\ realiza ceea ce dorim.

R: Deci i-a]i sim]it sprijinul p=n\ acum [i crede]i c\ se poate face o echip\ [i `n continuare.

P: Se poate face o echip\ [i `n continuare mai ales c\ dumnealui are printre multe obiective [i [coala. {coala care este baza societ\]ii pentru c\ avem nevoie de educa]ie dar nu numai de educa]ie ci [i de baz\ material\. {colile sunt un punct unde st\m destul de slab [i asta presupune multe investi]ii [i avem toat\ n\dejdea c\ domnul profesor Stanciu ne va ajuta [i `n alte probleme dar mai ales cu [colile.

R: E clar. Dumneavoastr\ v-a]i clarificat toate problemele zilnice [i ne-a]i dezv\luit din g=ndurile dumneavoastr\. Trebuie s\ `n]elegem c\ domnul primar al comunei V=n\tori este un tip `mplinit `n via]a familial\? Adic\ unul din primarii serio[i ai jude]ului. Ave]i vreo reac]ie la afirma]iile unui candidat din opozi]ie, care spune c\ el e autorul unor proiecte pe care doar le-a aprobat `ntr-o calitate oficial\?

P: Nu ne intereseaz\ asemenea exager\ri. Nimeni nu ne-a ajutat [i nu cred c\ afirma]iile sale trebuiesc luate `n serios. Dezaprob\m asemenea practici. (Meridianul, an XIV, nr. 47 (968), joi, 22 noiembrie 2012)

305

50. COMUNA VOINE{TI

Gaz, asfalt [i c\min cultural !

Reporter: Stima]i telespectatori [i cititori, avem pl\cerea s\ vorbim cu primarul comunei Voine[ti, o comun\ de oameni gospodari, mie mi-a pl\cut [i cum este organizat\, dar, ca s\ v\ spun drept, mi-a pl\cut discu]ia anterioar\ cu primarul. Bine v-am g\sit, domnule primar !

Gheorghe Dobreanu, primar comuna Voine[ti, jude]ul Ia[i: Bine a]i venit ! R: Parc\ n-ar fi bine s\ v\ prezint eu. Ce-ar fi s\ v\ prezenta]i Dvs. pentru to]i. P: Numele meu este Dobreanu Gheorghe. Sunt n\scut `n urm\ cu 49 de ani aici, `n Voine[ti, sunt de profesie inginer, am absolvit facultatea de Medicin\ Veterinar\ `n anul 1986 [i de 3 luni sunt primarul acestei comune. R: Din iunie, iat\, p\stori]i comuna Voine[ti. Ce popula]ie are comuna ? P: 6.000 de locuitori. R: Este o comun\ mare [i vreo c=teva zeci de oameni la 416... P: Au fost mai mul]i dar se pare c\ ultimele exigen]e de acordare sunt at=t de mari `nc=t au r\mas mult mai pu]ini dec=t am plecat la drum. R: Ace[tia sunt foarte s\raci ?

306

P: Dac\ a[ spune c\ sunt foarte, foarte s\raci, a[ fi un primar care [i-ar denigra oarecum nivelul de trai al locuitorilor din comuna pe care o p\storesc, dar realitatea este c\ sunt foarte, foarte s\raci. R: ~n general, `n Moldova to]i ne pl=ngem de s\r\cie. P: Eu, dac\ ar fi s\ m\ pl=ng, m\ pl=ng de altceva, de faptul c\ cei care ar fi trebuit s\ se `ngrijeasc\ ca nivelul de trai s\ creasc\, n-au f\cut-o, m\ refer la cei dinaintea mea. R: Cam ce investi]ii [i investitori ave]i pe teritoriul comunei Voine[ti ? P: Investitori ... spre zero. R: Nici m\car `n agricultur\ ? P: Avem un singur investitor care, din p\cate, abia a[teapt\ s\-[i `ncheie socotelile cu investi]ia, motivele, numai dumnealui le [tie, dar se confrunt\ cu mari greut\]i, este un investitor `n zootehnie, are o ferm\ de 27 de capete de bovine (vaci cu lapte) [i, probabil problemele legate de livrare, pre]ul de livrare, [i de terenuri, [i de baz\ furajer\ `l fac s\ plece din comun\. R: P\m=ntul este `n asocia]ie, se lucreaz\ mecanizat? P: Oamenii din Voine[ti au `n]eles mai greu faptul c\ rezultate bune se ob]in atunci c=nd lucreaz\ `n asocia]ie, pe terenuri mari [i au `nceput `n ultimul timp s\ se g=ndeasc\ [i la aceast\ form\ de asociere. Dar, p=n\ de cur=nd lucrau individual. R: ~n condi]iile `n care ave]i o comun\ destul de mare, cred eu, c\ [i popula]ia [colar\ este destul de mare, cu medicii [i cu profesorii cum sta]i, dat fiind c\ ave]i [i posibilitatea navetei c\tre Ia[i ? P: Dac\ ar fi s\ `ncepem cu [coala, avem profesori, `nv\]\tori bine preg\ti]i, califica]i, nu ne confrunt\m cu probleme de asigurarea cadrelor din `nv\]\m=nt. Nici `n

307

s\n\tate nu ne putem pl=nge, pentru c\ avem 4 cabinete medicale cu medici bine preg\ti]i, serio[i, care lucreaz\ de mu]i ani `n Voine[ti. Ne confrunt\m cu baza material\ `n dispensar, este foarte veche. R: Baz\ sportiv\ ave]i ? P: Avem o baz\ sportiv\, avem o echip\ de fotbal care activeaz\ `n Divizia a-IV-a. R: Deci, tineretul are unde s\ se mi[te. Un C\min cultural, o bibliotec\ ? P: Aici este o mare problem\. Spre surprinderea Dvs. comuna Voine[ti nu are un C\min cultural. Una din primele idei cu care am [i c=[tigat alegerile, una din primele trei promisiuni pe care le-am f\cut aleg\torilor a fost c\ `n mandatul acesta voi construi un C\min cultural. R: Alte promisiuni ca priorit\]i, pentru primar ? P: O promisiune la care deja am demarat lucr\rile este aduc]iune, gaz, asfaltare pe 7 km [i construirea unui after-school. Este un proiect de 3 mil. euro (125 miliarde lei vechi). Este un proiect care a fost blocat de fostul primar [i dup\ multe discu]ii [i deplas\ri la Bucure[ti, am reu[it s\ demar\m lucr\rile [i deja s-au asfaltat primii kilometri de drum, centrul after-school `l vom inaugura. R: ~nseamn\ c\ sta]i bine cu popula]ia [colar\. P: Foarte bine, natalitate foarte bun\, mai ales c\ avem un sat, Slobozia, unde popula]ia de etnie rrom\ este de 80%. Avem [i acolo un Centru de zi unde copiii vin [i `[i preg\tesc temele, au o mas\ cald\, deci avem grij\ [i de ei. R: Dvs. ave]i o figur\ de om foarte lini[tit, mie personal, mi-a]i c=[tigat `ncrederea, dar care este visul cel mai seam\ pe care `l ave]i acum ca primar ? P: S\ fac multe pentru aleg\torii care m-au ales, adic\ promisiunile pe care le-am f\cut s\ le duc la `ndeplinire, dac\

308

nu 100%, m\car spre 80 - 90%. {tim c\ sunt vremuri grele dar ajuta]i [i de cei din Consiliul jude]ean, parlamentarii no[tri, sper s\ pot duce la cap\t promisiunile pe care le-am f\cut. R: V\ nec\jesc un pic, din pricina aleg\torilor Dvs, chiar nu dormi]i noaptea ? V\ a[tepta]i s\ v\ critice ? P: Da. Ca orice om, nu avem numai prieteni, cu b\t\lia aceasta electoral\, eu am dus o b\t\lie de vreo 8 ani, cu 3 campanii, nu mi-am creat numai prieteni, mi-am creat [i foarte mul]i du[mani. R: V\ doresc s\ fi]i s\n\tos [i s\ ne `nt=lnim c=t de cur=nd foarte optimi[ti. P: Mul]umesc ! {i Dvs. v\ doresc acela[i lucru, s\ fi]i s\n\tos [i s\ pute]i face mult mai mult pentru presa din Moldova `n perioada care urmeaz\. (Meridianul, an XIV, nr. 43 (964), joi, 25 octombrie 2012)

Nu de moarte mi-este fric\, ci de ve[nicia ei! Tudor Arghezi

Nimic nu e a[a de tare ca trecutul. Pe acela nimeni [i nimic nu-l poate schimba.

Lucian Blaga

309

OBSERV|RI CONCLUZIVE

- U[or se poate reconstitui portretul robot al omului

dint=i la nivelul unit\]ilor administrative.

- Sunt diferen]e sesizabile (nici nu se putea altfel)

`ntre ale[ii din comune, ba, chiar [i la ora[e, `n ceea ce

prive[te rolul, calitatea, visurile [i realiz\rile

intervieva]ilor.

- Cei 50 de primari sunt printre cei mai buni, mai

nimeri]i, chema]i pentru aceast\ func]ie de loc u[oar\.

- Implicarea primarilor asigur\ permanen]\

cultural\ [i, mai ales `n p\strarea jocurilor dramatice cu

m\[ti, subiectul meu preferat (de ce, vede]i `n alt\ carte).

- Institu]ia PRIMARULUI devine din ce `n ce mai

mult, element autoritar `n educa]ie.

- Intervieva]ii no[tri sunt oameni vii, activi [i

reprezentativi. Niciunul nu are ceva supranatural, doar,

poate ceva voin]\ peste obi[nuit, [i noroc ! Ni[te

~NVING|TORI !

310

POSTFA}| Fragmente pentru azi [i

pentru amintiri viitoare

Tr\im vremuri de ame]itoare incertitudini, de încrâncenare dus\ la extrem, r\sturnarea sc\rii de valori, pescuit în ape nelimpezite [i lipsa de modele iar cei chema]i s\ se ia la lupt\ cu via]a pentru g\sirea [i atingerea unui scop binedefinit sunt pu[i în situa]ii adesea imposibile. Elevii satelor noastre g\sesc modele printre directori, profesori ori înv\]\torii din [coala lor, printre preo]i, doctori [i asisten]i medicali, bibliotecari etc., dar pe m\sur\ ce cresc, ei realizeaz\ c\ to]i cei de mai sunt sus limita]i în realizarea unor proiecte grandioase tocmai din cauz\ c\ nu dispun de sume importante de bani. Altfel gândesc despre edilii-[efi din comunit\]ile lor, cei care au inaugurat o [coal\, o gr\dini]\ nou\, un drum asfaltat, aduc]iune cu ap\ potabil\, sta]ii de epurare ori aduc]iune de gaze naturale. Da, primarul este un model pentru to]i copiii [i elevii satelor noastre! Despre acest fel de primari scrie prof. dr. Dumitru V. Marin în noua sa carte intitulat\ „Primarii, ca ni[te oameni acolo, [i ei”, despre aceste veritabile modele, despre „omul care sfin]e[te locul”, iar titlul te duce cu gândul la partea strict-uman\ a acestui exponent al comunit\]ii locale, la bucuriile [i necazurile întâmpinate în munca lor de autoritate local\ investit\ cu mare putere decizional\ în munca nobil\ de a satisface interesul general al cet\]enilor.

311

De mult\ vreme, autorul, persoan\ [i personalitate complex\, cu realiz\ri la vârf în multiple domenii, deschiz\tor de direc]ii în pres\, televiziune [i radio, ca reporter tv, radio sau ziarist la ziarul Meridianul de Ia[i-Vaslui, al c\rui director general este, are strânse leg\turi cu primarii celor dou\ jude]e vecine, îi cunoa[te pe to]i, îi intervieveaz\ [i-i public\ în mijloacele sale de pres\. Cartea de fa]\ este rodul acestor c\l\torii de ziarist. În ea sunt publicate convorbirile cu 50 de primari din jude]ul Ia[i, interviuri în care primarii se prezint\ [i sunt prezenta]i, u[or edulcorat am zice noi, cu gândurile, bucuriile [i necazurile unor momente care, peste timp, vor fi adev\rate segmente de speran]e, de frumoase amintiri. Amintiri la care viitorii b\trâni frumo[i, dar adu[i de spate, albi]i [i rida]i excesiv din cauza stresului, a lipsei finan]\rilor de proiecte, a[teptatului pe la u[i ministeriale pentru aprob\ri, nesomnului [i grijilor responsabile fa]\ de comunitate, plus [icanele celor din opozi]ie, vor l\crima, se vor bucura [i se vor mândri la diverse momente aniversare cu o dovad\ scris\ a vremurilor când... „am fost primar!”. {efii administra]iilor publice locale care r\spund de buna func]ionare a administra]iei publice, oamenii propulsa]i prin vot în fruntea comunit\]ilor lor se descoper\ azi [i se vor reg\si peste timpuri în aceast\ carte, cu întreaga problematic\, a primarului de alt\dat\, î[i vor aminti elemente concrete din rela]iile cu consiliile locale ale mandatelor de primar, vor zâmbi, se vor bucura [i, în mod cert, se vor întrista la amintiri despre penuria [i greut\]ile bugetelor anuale, la realiz\rile [i lipsurile din

312

serviciile publice pe care le-au condus. Ei trebuie s\ realizeze [i cu ce mare personalitate au stat de vorb\, care le ridic\ automat valoarea. Autorul prezint\ cu o bun\ cunoa[tere a realit\]ilor acestor ani [i cu un stil personal de a adresa întreb\ri, momente importante din via]a celor mai mul]i primari ie[eni [i pentru a conserva autenticitatea momentelor ireversibile [i ineluctabile p\streaz\ forma primar\, ,,din ve[nicia de azi” a r\spunsurilor la întreb\ri. Este important faptul c\ un om înzestrat peste m\sur\ cu sim]ul, datoria [i puterea de „a face” se apleac\ [i asupra acestui segment socio-politic l\sând adesea munca sa de cercetare în domeniul care l-a consacrat [i încercând s\ eternizeze primarii cu realiz\rile [i încrâncen\rile lor, cu emo]iile [i bucuriile lor, cu grijile [i neajunsurile lor, a[a „ca ni[te oameni acolo, [i ei”! Dar mai sus de toate acestea vor sta proiectele [i realiz\rile unor investi]ii pentru viitorime, tot atâtea semn\turi veritabile (de primar [i nu „ca primarul!”) pe devenirea comunit\]ii sale.

O carte ca prilej de `nv\]\tur\ azi [i `n viitor ! Val Andreescu

313

ADDENDA

314

Curriculum Vitae Nume: MARIN Prenume: Dumitru, V. Data na[terii: 28 aprilie 1941, sat. Giurgioana, com. Podu Turcului, jud. Bac\u

Studii superioare: Facultatea de Filologie, Ia[i (1965), Facultatea de Filologie (limbi str\ine), Bucure[ti (1974).

o Doctorat `n filologie, 1998, cu teza „Importan]a revistei Ion Creang\ `n folcloristica rom=neasc\”, Univ. Bucure[ti (`ndrum\tor, Mihai Pop). Activitate didactic\: o profesor de limba [i literatura rom=n\ [i director la M\c\re[ti-Ia[i, la liceele 2, 3, 4 [i Mihail Kog\lniceanu, Vaslui, total, peste 40 de ani. o inspector la Comitetul de Cultur\ [i Art\ Vaslui - martie 1970 - februarie 1974. Activitate editorial\ [i de pres\:

editor: Tudor Pamfile, Basme, Ed. Junimea, 1976, 121 pag. editor publica]ii: Vl\starul (1990), Teleradiodivertisment (1994), MERIDIANUL (1996 [i azi).

60 de studii [tiin]ifice publicate `n ziare [i reviste, peste 700 de editoriale, mii de emisiuni [i interviuri, inclusiv cu 6 Pre[edin]i de Stat, 14 Prim-mini[tri, mini[tri, Regele Mihai, parlamentari europeni, etc.

315

Diferite extrase [i bro[uri, printre care <UNISON RADIO, continu\...>, 1999, O datin\ spectacol - Ursul (1980), [.a.

Evolu]ia `nv\]\m=ntului vasluian p=n\ `n 1859, Extras din Anuarul Inst. „A.D.Xenopol”, an XVII, 1980 [.a.

Colaborator la Adev\rul, Albina, Anuarul Institutului de istorie „A. D. Xenopol”, Clepsidra, Clopotul, Cronica, Gazeta de est, Revista „Baaadul Literar”, „13 PLUS”, „Ecouri Literare” „Studii [i Cercet\ri de Istorie a Presei”, „Convorbiri Literare”. ~ndrum\torul cultural, Meridian Vaslui-B=rlad, Sc=nteia tineretului, Vl\starul, Vremea nou\, etc. Colabor\ri la numeroase unit\]i Mass-media, vicepre[edinte al UNIUNII ZIARI{TILOR PROFESIONI{TI din Rom=nia.

„Liceul M. Kog\lniceanu, centenar”, monografie, Vaslui, 1990.

„TUDOR PAMFILE [i revista ION CREANG|”, (Ed. Cutia Pandorei, Vaslui, 1998, 294 pag.), „examineaz\ condi]iile formative ale revistei, contribu]ia ei ([i a lui Tudor Pamfile, n.n.) la realizarea unui corpus al folclorului rom=nesc... deschide o poart\ c\tre recuperarea integral\ a acestui pre]ios element de patrimoniu” (Iordan Datcu, Dic]ionarul etnologilor rom=ni, vol. II, Saeculum, Bucure[ti, 1998, p. 65). Lucrare de referin]\ `n domeniu.

„Z\pad\ pe flori de cire[”, primul roman din Vaslui, 1999, 274 p.

„TV.V.-15... explozia...”, Ed. Tiparul, B=rlad, 2006, 556

pag., „...atestat de noble]e material\ [i spiritual\ a unui timp...

VOLUME

316

`n explozia cultural-informa]ional\ din jude]ul Vaslui, la `nceputul mileniului...”

„Meridianul (Vaslui – B=rlad) – ax\ cultural – informa]ional\” (Vaslui, Ed. Pim, Ia[i, 2009, 416 pag.) „o oper\ pentru un timp [i o ilustrare a unui mediu unic ...” (Emil Constantinescu, fost pre[edinte al Rom=niei), „… carte dintr-o via]\ `n ac]iune ...” (Prof. dr. Marian Petcu – Bucure[ti).

„Festivalul Na]ional al Umorului „Constantin T\nase”, Vaslui - 40 (m\rturii, documente, foto-album)” (Ed. PIM, Ia[i, 2010, 216 pag.), „Un hronic modern” (Simion Bogd\nescu, Cronica, 2010).

TV.V - Vaslui - Rom=nia, Europa (Fil\ de istorie, pres\ [i cultur\), ed. PIM, Ia[i, 2011, 256 p. (O istorie cultural\).

MARIN 70 (70 de autori, 70 de m\rturii, 70 de autografe pentru 70 de ani), volum omagial, ed. PIM, Ia[i, 2011, 210 p. (volum `ngrijit de Val Andreescu).

GIURGIOANA - BAC|U, Sat - Biseric\ - Oameni, ed. PIM, Ia[i, 2011, 170 p. (Monografie).

Editoriale valabile din vremuri regretabile, ed. PIM, Ia[i, 2013, 258 p. (Carte aniversativ\ cu incursiuni `n realitate).

CU EMINESCU, DASC|L DE SUFLET, studii [i adnot\ri istorico-literare, ed. PIM, Ia[i, 2013, 172 p. (Unele dintre cele mai valoroase studii publicate).

MARIN D.V. OPERA ~N C+MPUL CRITIC {I VALORIC NA}IONAL (Th. Codreanu, C.D. Zeletin, N. Constantinescu etc.), ed. PIM, Ia[i, 2013

„SPIRALE” INTERNA}IONALE - Vasluieni pe spi]e din roata istoriei, Ed. PIM, Ia[i, 2013, 208 p.

317

PRIMARII, ca ni[te oameni acolo, [i ei, Ed. PIM, Ia[i, 2014, 338 p. Activit\]i sociale, politice, profesionale, culturale:

a `nfiin]at primele posturi de radio [i TV din Vaslui, B=rlad ([i Moldova);

candidat la Prim\rie, Parlament, Consilier jude]ean, pre[edinte al ecologi[tilor din jude]ul Vaslui (F.E.R.), pre[edinte al Ac]iunii Populare, Vaslui (A.P.), delegat la `nt=lniri interna]ionale;

DIRECTOR GENERAL [i Proprietar al grupului de pres\ CVINTET TE-RA (televiziune, radio, ziar). Organizator [i conduc\tor de cercuri [i cenacluri literare;

a sus]inut moral [i material Festivalul Na]ional al Umorului „Constantin T\nase”, Vaslui - 40 de ani;

Onorat cu numeroase diplome, distinc]ii [i premii, Ordinul Ziari[tilor Clasa I;

Invitat la BBC, `n emisiuni speciale, [i, `n Turcia (Istanbul [i Ankara);

Singurul vasluian `n DIC}IONARUL ETNOLOGILOR ROM+NI din toate timpurile pentru c\ „deschide o poart\ c\tre recuperarea integral\ a acestui pre]ios element de patrimoniu” revista ION CREANG| [i activitatea lui Tudor Pamfile.

9 fi[e personalizate `n ,,ISTORIA JURNALISMULUI DIN ROM+NIA, ~N DATE”.

Colabor\ri recente, dintr-o list\ impresionant\: - DUMITRU V. MARIN - 15 KM S|RUT !, fragment din „Z\pada II” - „Ecouri Literare” (Asocia]ia Cultural\ „Poesis Moldaviae” Vaslui, nr. 6, 2010, ed. PIM, Ia[i, p. 16).

- MARIN, DUMITRU - MERIDIANUL: FIL| DIN ISTORIA PRESEI VASLUIENE {I NA}IONALE -

318

„Studii [i Cercet\ri de Istorie a Presei” (Universitatea „Petre Andrei” din Ia[i, Asocia]ia Rom=n\ de Istorie a Presei, Volumul II, - 180 de ani de pres\ rom=neasc\ - An II, Ia[i, 2009, ed. Junimea, Ia[i, 2009, pp. 351 - 359) etc.

- Ziarul Meridianul, editorialist, apari]ie `n fiecare num\r. - D.V.M. - „Noi [i Eminescu” - Ecouri Literare, I, 2009 [i articol program. - D.V.M. - „170 de ani de `nv\]\m=nt public la Vaslui”, Simpozion I - III, Meridianul (nr. 46, 47, 48 - 2011) DESPRE OM {I OPER|: 1. PERSONALIT|}I „Persoan\ cu numeroase calit\]i, probând pe deplin valoarea incontestabil\ a unui moldovean de elit\, erou de roman, sau de film, sau de povestioare vecine cu legenda, ecologist convins – dr. Dumitru V. Marin a vrut, a [tiut [i a putut s\ fie un om adev\rat. Mai mult: el este un model de ac]iune de-a lungul învolburatelor timpuri pe care na]iunea noastr\ le parcurge.”

Prof. Dr. Alexandru Ionescu, Laureat al Premiului Academiei

„{ti]i ce-mi place cel mai mult ? Fostul meu coleg de facultate, la Ia[i, [i prietenul de idealuri, scrie, [i la propriu [i la figurat, istoria presei locale a Curentului cultural – informa]ional `n centrul c\ruia se afl\ [i iat\ a unui Festival Na]ional al Umorului unde are contribu]ii fundamentale.”

Prof. Univ. Dr. Mihai Miron, Pre[edinte UZP „O oper\ pentru un timp [i o ilustrare a unui mediu unic, via]a care pulseaz\ `n editoriale, `n c\r]ile sale [i `n filmul lui Porumboiu ... un `nving\tor prin munc\, merite

319

na]ionale prin activitatea politic\, autoritate moral\, recunoscut\. Afirm c\ a avut harul de A FACE !”

Prof. Univ. Dr. Emil Constantinescu, Pre[edintele Rom=niei, 1996 – 2000

„MERIDIANUL… coordonat\ geografic\, loc de munc\, opera unui lider de pres\ incontestabil, `n b\t\lia cu lumea ! … Document pentru Istoria culturii [i a presei rom=ne[ti !”

Prof. Univ. Dr. Mihai Miron, Pre[edinte UZP „Dintr-un material brut imens, Dumitru V. Marin scoate o carte, dintr-o via]\ `n ac]iune realizeaz\ o oper\ cultural\ vie [i, iat\, alert scris\. Lider `n presa local\, lider al Curentului cultural - informa]ional vasluian, `n b\t\lie cu timpurile pe aceste meleaguri … F\r\ egal, ca om de pres\.”

Conf. univ. Dr. Marian Petcu, Univ. Bucure[ti 2. DIC}IONARE {I LUCR|RI DE SINTEZ| - Iordan Datcu, „DIC}IONARUL ETNOLOGILOR ROM+NI” Ed. SAECULUM I.O., Bucure[ti, 1998: MARIN, Dumitru V., pp. 65 - 66. - Petru Necula, Mihai Ciobanu, „Dic]ionarul Personalit\]ilor Vasluiene”, ed. „Cutia Pandorei”, Vaslui - 2001: MARIN, Dumitru V., p. 87. - Ioan Baban, UNIVERS CULTURAL {I LITERAR VASLUIAN, Autori - Publica]ii - Societ\]i, DIC}IONAR, Ed. PIM, Ia[i, 2008, MARIN, Dumitru V., pp. 267 - 269.

320

- Ion N. Oprea, B+RLAD, Istorie, cultur\, amintiri, Ia[i, ed. PIM, 2010: CARTEA LUI D.V. MARIN NA{TE AMINTIRI, pp. 184 - 189. - Vasile Ghica, „NASC {I LA TECUCI OAMENI”, mic dic]ionar enciclopedic, ed. PIM, Ia[i, 2008: Marin, Dumitru V., p. 162. - Vasilica Grigora[, FRAGMENTE DE SPIRITUALITATE ROM+NEASC|, Bucure[ti, 2001. - Traian Nicola, VALORI SPIRITUALE TECUCENE, B=rlad, 2002, vol II, p. 85. - ENCICLOPEDIA PERSONALIT|}ILOR DIN ROM+NIA, edi]ia a - V- a, 2010, Hubners Who is Who, p. 790. - Istoria Jurnalismului din Rom=nia `n date, Enciclopedie cronologic\, ed. Polirom, Volum coordonat de Marian Petcu (pag. 514, 655, 902, 910, 930, 936, 945, 965 [i 1002). - Cornel Galben, ,,Personalit\]i b\c\oane”, vol. VII, Dic]ionarul scriitorilor b\c\oani. 3. ~N DIVERSE VOLUME {I PUBLICA}II - Avram D. TUDOSIE [i colab.: COLEGIUL NA}IONAL AGRICOL „DIMITRIE CANTEMIR” DIN HU{I (fondat ca {coal\ de Viticultur\) tradi]ie - actualitate - n\zuin]e 1908 - 2008, Volumul II `ntregit [i `mbog\]it, ed. SFERA B+RLAD - 2009: Oameni cu adev\rat, Prof. dr. Dumitru V. Marin, pag. 119. - Simion Bogd\nescu, Revista CRONICA, revist\ de cultur\, serie nou\, ANUL XLIII, 1592, nr. 12, decembrie 2010, Ia[i: Un hronic … modern, pag.10.

321

- Emilian Marcu, Revista CONVORBIRI LITERARE, Anul CXLIV, noiembrie 2010, nr. 11 (179), p. 193: Dumitru V. Marin, Meridianul (Vaslui - B=rlad) Ax\ cultural-informa]ional\, Editura PIM, Ia[i, 2009, 416 pag. - Valeriu Lupu, Valentina Lupu, Ziarul Meridianul, nr. 8 (877), joi, 23 februarie 2011: TVV - mesager al actului de cultur\, pag. 9. ([i altele). - Prof. Dr. Ing. Avram D. Tudosie, Meridianul, nr. 26 (804), joi, 3 septembrie 2009: Scrisoare/ cronic\ (de la cititorul) Avram D. Tudosie, pag. 8. - Revista 13 PLUS, an XIII, nr. 1-2-3 (137), ian-febr-martie 2010, pp.19-23: {i la Vaslui tr\iesc Dalile (Dumitru V. Marin, Z\pad\ pe flori de cire[, `n spa]iul pentru iubire, Vaslui, 1999). - Gruia Novac, Ziarul Meridianul, nr. 31 (809), joi, 15 octombrie 2009: MERIDIANUL (Vaslui - B=rlad) Ax\ Cultural - Informa]ional\, O carte - document de istorie cultural\, s=mb\t\, 10 oct. 2009, B=rlad - „Biblioteca”, pag. 9. - Mihaela Z\rnescu (Apari]ie editorial\), Ziarul Monitorul de Vaslui, vineri, 21 august 2009, nr. 2020 (4001): „Un cr=mpei de monografie”, pag. 10. - Lucian Vasiliu, Ziarul Lumina, Ia[i, mar]i, 11 decembrie 2007: Lumina]i-v\ fa]a: Imagine, sunet, carte (TVV - 15). - Ion N. Oprea - Ia[i, LOHANUL, revist\ cultural-[tiin]ific\, 88 pag., fondator Vicu Merlan, an III, nr. 4 (10), noiembrie 2009, pp. 38-39: „TVV - 15 `n explozia

322

cultural-informa]ional\ din jude]ul Vaslui”, Cartea - o permanen]\”. - Avram D. Tudosie, Ziarul Meridianul, nr. 4 (783), joi, 29 ianuarie 2009, pag. 10: Avram D. Tudosie, TVV - 15… explozia… O ENCICLOPEDIE. - George Stoian, Ziarul Meridianul, nr. 42 (861), joi, 21 octombrie 2010: Consemn\ri entuziaste - O CARTE PENTRU AZI {I PENTRU ISTORIE, pag. 8 (Festivalul Na]ional al Umorului „Constantin T\nase”, Vaslui - 40). - Ioan D\nil\, De[teptarea, Bac\u, TVV - 15, considera]ii, 28 mai 2010. - Ioan D\nil\, De[teptarea, Bac\u, Vorbe care r\m=n, nr. 6096, vineri-duminic\, 28 - 30 mai 2010, p. 3 - Ecomondia, an VII, ian. - iunie 2011, p. 4 - 6, Conferin]e, `nt=lniri, Vaslui (2011). - Ecouri Literare, Oameni [i fapte, D.V. Marin, repere biografice, p. 65 (2009). - Silvia P\tr\[canu, Fiii satului s-au reunit la Giurgioana, De[teptarea, Bac\u, 7 nov. 2011, p. 4. - Cornel Galben, D.V. Marin, Giurgioana - Bac\u, Sat - Biseric\ - Oameni, ATENEU, ian. 2012, subt. Autori [i c\r]i, p. 4. - C. D. Zeletin, Cuv=nt `nainte, GIURGIOANA-BAC|U, Sat-Biseric\ -Oameni, ed. PIM, Ia[i, 2011, p.5. - C. D. Zeletin, Aflu …, MARIN 70 - 70 de autori, 70 de m\rturii, 70 de autografe, pentru 70 de ani, ed. PIM, Ia[i, 2011, p. 180. - Valeriu Lupu, Meridianul, an XV, nr. 25 (998),

323

joi, 27 iunie 2013, pag. 12, La bra] prin istorie cu profesorul Marin. (Cu Eminescu, Dasc\l de suflet - Studii [i adnot\ri istorico-literare). - Ion N. Oprea - Ia[i, LOHANUL, Magazin cultural-[tiin]ific, 278 pag., fondator Vicu Merlan, an VII, nr. 3 (27), octombrie 2013, pp. 167-169: „Tablet\/ Marin D. V. – Un ambi]ios: ~ntre laude [i palme”. - Emilian Marcu, Revista CONVORBIRI LITERARE, Anul CXLVII, nr. 12 (216), decembrie 2013, ,,V.D. Marin, Opera în c=mpul critic [i valoric na]ional, Editura PIM, Ia[i, 2013, 202 p.”,

* - Diploma de excelen]\ a Uniunii Ziari[tilor Profesioni[ti (dec. 2011) pentru vol. MERIDIANUL - Ax\ Cultural - Informa]ional\, Vaslui, 2009. - Ordinul U.Z.P. - Numeroase articole [i editoriale `n Meridianul de la `nceput [i p=n\ ast\zi.

* FILM: „A fost sau n-a fost” (filmul lui Corneliu

Porumboiu, consacrat lui D.V.M., an 2006), premiat la Cannes, [.a. [.a.

* Primul Cet\]ean de onoare al comunei Podu - Turcului,

jude]ul Bac\u (aprilie 2011).

324

CUPRINSUL

Volumul omagial ,,MARIN 70” - 70 de

autori, 70 de m\rturii, 70 de autografe,

pentru 70 de ani

Argument..................................................................................3

1. P.S. Corneliu, episcop de Hu[i, dr. `n Teologie -

„La popas aniversar”................................................................5

2. Traian B\sescu, pre[edintele Rom=niei - „MESAJ”................6

3. Prof. dr. Emil Constantinescu, pre[. Rom=niei

(1996 - 2000) - „Omul care sfin]e[te locul”.............................7

4. Pre[. de Onoare al P.S.D. Ion Iliescu, pre[. Rom=niei

(1989 - 1996) - „Stimate domnule Marin”...............................9

5. Mircea Snegur, primul pre[. al Rep. Moldova -

„Prietenul meu de la Vaslui”..................................................10

6. Ing. Dan Albescu, dir. `ntrep. construc]ii -„Loialitate [i..”..13

7. Mihaela B\bu[anu - Amalanci, poet\, Bac\u -

„T=n\r `n g=nd [i fapt\”..........................................................15

8. Val Andreescu, redactor [ef ziarul „Meridianul”, poet -

„7 decenii de tr\ire incandescent\”........................................17

9. Prof. Petru[ Andrei, poet, membru al U.S.R. -

„Meritul nu cere r\splat\, cere cinstire”.................................21

10. Mihai Apostu, scriitor, pre[edinte Asocia]ia Cultural\

„Poesis Moldaviae” Vaslui - „S\ nu uit\m ...”......................23

11. Vasile Arhire, ziarist, director TVR Ia[i -

„De la cuvinte la numere”…………………………………25

12. Prof. Ionel Armeanu-{tef\nic\ director

Protec]ia Copilului Vaslui - „D. V. M. - la 70 de ani”.........27

325

13. Gheorghe Balan, consilier local, Podu-Turcului,

jud. Bac\u - „Din copil\rie...”……………………....……...29

14. Timona Balmu[, jurnalist\, redactor [ef

„Unison Radio” B=rlad - „A [ti pentru ce tr\ie[ti”.................31

15. Ing. hortiviticol Emil B\l\jan, -

„Respectul meu, al familiei [i al oamenilor”…………..……34

16. Prof. Simion Bogd\nescu, B=rlad, poet,

prozator, critic literar - „C=nd floarea de cire[ ...”.................35

17. Mona Bujor, primar com. Sole[ti, jud. Vaslui -

„D. V. M. - O for]\ puternic\”................................................38

18. M\rioara Buraga, pensionar\, Vaslui - „R=nduri pentru ...”..40

19. Vasile Chelaru, comisar [ef de poli]ie B=rlad -

„La mul]i ani,... S\ tr\i]i !”………………………………....42

20. Prof. Gheorghe C=rj\, director „L.M.K.” Vaslui -

„Popasul la Kog\lniceanu”.....................................................44

21. Dr. Lauren]iu Chiriac, istoric, Vaslui - „{coal\ vasluian\ ”...47

22. Ing. Jan Ciupilan, primar mun. Hu[i -

„Cet\]ean [i prieten... sau invers”……………………….......50

23. Prof. Costin Clit, prozator, monografist -

„Implicare [i atitudine”……………………………………..52

24. Prof. dr. Theodor Codreanu, eminescolog,

critic literar, Hu[i - „Un infatigabil c\ut\tor”........................56

25. Cercet\tor [tiin]ific Mircea Colo[enco, Bucure[ti -

„Biruin]a e a ta”…………………………………………..…58

26. C. L. com. Podu-Turcului, jud. Bac\u -„Expunere de motive”,

Diplom\ „Cet\]ean de onoare al com.

Podu-Turcului, Hot\r=re C. L. com. Podu - Turcului”……..59

27. Radu Corozel, comisar de poli]ie Vaslui -

326

„Respectul elevilor”…………………………………....…...65

28. Calistrat Costin, critic literar, pre[edinte U.S.R.

filiala Bac\u - „La mul]i ani, tinere septuagenar”................66

29. Adi Cristi, scriitor, publicist, dir. cotidianul „24 ore” Ia[i -

„La mul]i ani, Don Quijote”...................................................68

30. Dr. Cristian David, senator de Vaslui, fost ministru -

„A]i fost [i politician”.............................................................71

31. Academician, prof. univ. dr. Ion Dediu -

„Un `ndr\zne] unionist [i un mare patriot”……………….....73

32. Ing. Petru Fr\sil\, jurnalist, director PRIMA TV Ia[i -

„Primul om de televiziune din Moldova”..............................75

33. Adina Huiban, poet\, Vaslui - „Aveam unde s\ `nv\]\m”.....80

34. Dr. Gabriela Iacobescu, primar com. Podu Turcului,

jud. Bac\u - „E de-al nostru”..................................................82

35. Prof. univ. dr. Alexandru Ionescu, Bucure[ti -

„Umbre pe pere]ii universului”..............................................84

36. Prof. dr. Nicolae Ionescu, „L.M.K.” Vaslui -

„Complexitatea preocup\rilor lui D. V. Marin ...”................90

37. Dr. Valeriu [i prof. Valentina Lupu, Vaslui -

„Personalitate de larg\ cuprindere intelectual\”…………...92

38. Dr. `n medicin\ Valeriu Lupu, Vaslui - „Un om al cet\]ii”..94

39. Av. Daniel Cernat - Marin - „Povestea unor g=nduri”..........98

40. Ing. Radu D. Marin - „Tat\, dasc\l [i prieten”……..……..104

41. Ing. Sergius - Lucian Marin - „Drag\ tat\”……………….106

42. Prof. Victor Marin, pensionar, Ia[i - „E fratele meu”.........108

43. Prof. dr. Vicu Merlan, dir. revista LOHANUL Hu[i -

„La ceas aniversar”……………………………………….111

44. Ing.Vasile Mihalache, pre[. C.J. Vaslui - „Consilierul…”.114

327

45. Prof. univ. dr. Mihai Miron, pre[. U.Z.P., Bucure[ti -

„Nevoia de GURU”..............................................................116

46. Jurnalist Alexandru Mironov, fost ministru - „Laudatio”....118

47. Ioan M`cnea, Vetri[oaia, poet, prozator -

„Atingerea mitului”……………………………………......119

48. Cercet\tor, Ion N. Oprea, Ia[i - „Tezaurator ...”..................123

49. Ludovic Orban, senator, Bucure[ti - „Enervant ...”.............127

50. Ec. dr. Ioan Pav\l, dir. A.F.P. Vaslui - „Deschiz\tor ...”....128

51. Prof. Sorin Popoiu - „Coleg excep]ional”............................130

52. Prof. Theodor Pracsiu, critic literar, jurnalist, Vaslui -

„Spectacolul unei personalit\]i”...........................................131

53. Prof. Hristache Pricope - „Voca]ie pentru limba rom=n\”...137

54. Ing. Vasile Puf, dir. A. C. A. Vaslui -

„Apicultor [i activizator”……………………………..…...139

55. Ticu Ro[ca, fost elev, St\nile[ti - „Domnul profesor ...”....141

56. Col. Paul Sm=nt=n\, [eful Jandarmeriei jude]ului Vaslui -

„Unui om adev\rat”..............................................................145

57. Prof. Adrian Solomon, deputat - „Urare [i repro[”..............146

58. George Stoian, publicist, Slobozia - „D. V. M. - Marc\...”.147

59. Ziarist, C\t\lin Striblea, redactor Realitatea TV -

„Undeva, la `nceput”…..…………………………………..151

60. Dr. Levente Csaba Szekely, prefectul jud. Vaslui -

„Ini]iatorul curentului informatic”……..……………….....154

61. Prof. {tefan {erban, Ia[i - „M\rturie pentru un om …”…...155

62. Prof. univ. dr. Lauren]iu {oitu, cercet\tor [tiin]ific,

Univ. A.I. Cuza Ia[i - „O prezen]\ activ\ ...”......................158

63. C\lin Popescu-T\riceanu-„Primul ministru are `ncredere”.160

64. Acad. R\zvan Theodorescu - „~l recunosc”…………........162

328

65. Dr. ing. Avram D. Tudosie, cercet\tor, oenolog, Hu[i -

„Prietenul meu de suflet D. V. Marin”................................163

66. Nicolae Viziteu, caricaturist, Vaslui - „ ...Omul”................172

67. Jurist Marius Vladu, secretar adj. al PNL, Bucure[ti -

„I-a pl\cut s\ construiasc\”..................................................176

68. Ec. Varujan Vosganian, senator, scriitor, om politic -

„Prietenul meu cel nedomolit”…………………………....178

69. Acad. Prof. dr. C.D. Zeletin, biofizician, poet - „Aflu…”..180

70. Prof. Corneliu Bichine], vicepre[. C. J. Vaslui -

„C=nd po]i spune despre cineva ...”…………………...…..182

D.V. Marin: CUV+NT … LA S|RB|TOARE !...............184

ADDENDA…………………..…………………………....188

Foto - Documente…………………………………..…..….191

Date cronologice…………………………………....…..…193

Curriculum Vitae..................................................................195

REZUMAT..........................................................................203

CUPRINSUL…………………………………….……..…205

329

FOTODOCUMENTE

331

1992

334

OPERA

(tablou sintetic)

1. Romancier: Z\pada pe flori de cire[ (1999) ̂ proze scurte ̀ n dif. reviste. 2. Monografist:

- ,,Evolu]ia ̀ nv\]\m=ntului vasluian p=n\ la 1859” (1980); - Liceul ,,Mihail Kog\lniceanu (1990); - ,,Unison Radio Vaslui continu\...” (2000); - MERIDIANUL – istorie a presei locale [i a Curentului Cult. – Inf., 416 p. (2009); - Festivalul Na]ional al Umorului ,,C-tin T\nase”, 218 p. (2010); - GIURGIOANA – Bac\u, Sat, Biseric\..., 170 p. (2011).

3. Contribu]ii [tiin]ifice: - Cu Eminescu, Dasc\l de suflet - Studii [i adnot\ri ist.-lit., 172 p. (2013). - ,,Meridianul: Fil\ din Istoria Presei locale [i na]ionale” (2009); - ,,170 de ani de ̀ nv\]\m=nt public la Vaslui” (2011). 4. Istorie cultural\:

- TV.V. – 15… explozia, 556 p. (2006); - Tv.V – Vaslui – Rom=nia - Europa, 256 p. (2011).

5. Etnografie [i folclor: - Tudor Pamfile [i Revista ,,Ion Creang\”, (etnofolcloristic\) 294 p. (1998); - ,,Considera]ii privind c=ntecul popular” (1974); - ,,Importan]a Rev. ,,ION CREANG|” `n folclorul rom=nesc”, tez\ doctorat

(1998); - ,,Curentul Cultural – Informa]ional” (serial); - Articole, reportaje, editoriale.

6. Reportaje [i memorii de c\l\torie: - Editoriale valabile din vremuri regretabile, 258 p. (2013); - ,,Spirale” interna]ionale – Vasluieni pe spi]e din roata istoriei, 208 p. (2013); - PRIMARII, ca ni[te oameni acolo, [i ei, 338 p. (2014).

7. Editor: - Tudor Pamfile – Basme (1976); - Ziarul Meridianul (1996 →) - Unison Radio B=rlad [i www.tvv.ro (1990 →)

8. Referin]e: - MARIN 70 – Volum omagial, 210 p. (2011); - MARIN D.V. – Opera ̀ n c=mpul critic [i valoric, 202 p. (2013). - Biblioteca jude]ean\ Vaslui: Biobibliografie ,,DUMITRU V. MARIN la 70 de ani” (2011).

10 ianuarie 2014

335

REZUMAT

O carte mai aparte !

Rare sunt ocaziile `n care oamenii cu r\spunderi fa]\ de comunitate s\ poat\ fi `nf\]i[a]i a[a cum sunt, cu bune [i cu rele (dar), vii, activi [i optimi[ti. Meritul jurnalistului este acela de a fi stimulat peste jum\tate dintre primarii jude]ului Ia[i s\ se `nf\]i[eze `n lumina real\, aceea de promotori ai progresului local, de purt\tori ai visurilor pentru cei care nu se pot exprima, de lupt\tori pentru ei [i pentru cet\]eni ! Interviurile ca dialoguri vii, antrenante, la obiect [i cu subiecte reproduse `ntocmai cum au fost realizate ,,la cald”, `ntr-o dezbatere a principalelor subiecte locale [i `ntr-o limb\ absolut actual\ duc spre principala calitate a c\r]ii: DOCUMENT, de minte, inim\, sim]ire [i limb\ rom=neasc\. Ca orice bun\ realizare, unic\ `n domeniu, cartea de fa]\ serve[te publicul care vrea s\ `nve]e, acum [i `n viitor.

SUMMARY

A book somehow special !

Rare are the occasions in which people with responsibilities to the community can be portrayed as they are, with good and bad (but) come optimistic too.

Merit journalist is to be stimulated more than half of Ia[i county mayors to appear in the light of real progress that local promoters, the carriers of dreams for those who can not express, its fighters and citizens!

Interviews as dialogues living, entertaining, topical subjects and reproduced exactly as they were made hot in a discussion of the main local topics and in a language absolutely current main quality of the book go to: DOCUMENT, mind, heart, feelings and Romanian language.

Like any good unique achievement in the field, this book serves the public who wants to learn, now and in the future.

336

Tehnoredactare: Anca Moldoveanu

Web site: www.tvv.ro

E-mail: [email protected]

337

CUPRINS Primarii: Ve[nicia… de azi!…………………….……………5 Ora[ul H=rl\u………………………………………..............13 Municipiul Pa[cani……………………………………….....29 Ora[ul Podu Iloaiei………………………………………….33 Ora[ul T=rgu Frumos………………………………………..36 Aroneanu………………………………………………........46 Bal[………………………………………………….............49 B\l]a]i………………………………………………….........53 B=rnova…...………………………………………………...56 Belce[ti………………………………………………...........66 Bivolari……………………………………..........................75 Ciorte[ti……………………………………………………..88 Ciurea……………………………………………………….98 Comarna…………………………………………………...103 Coste[ti…………………………………………………….108 Cotnari……………………………………………………..113 Cucuteni…………………………………………………...122 Deleni………………...……………………………............126 Dobrov\]………………………………………….…..........142 Dolhe[ti……………………………………………............145 Erbiceni………………………………................................148 Gorban……………………………………………...……...152 Grajduri……………………………………………............158 Le]cani……………………………………………...……...165 Lungani…………………………………………..………..168 M\d=rjac…………………………………….……..……....176 Miroslava…………………………………………………..179 Mo[na………………………………………………...........183 Mo]ca………………………………………………………188 Movileni…………………………………………………...192

338

Plugari………………..…………………............................197 Popricani………………………………………….…….....199 Pris\cani………………………………...............................208 R\duc\neni………………………………...........................218 Rediu……………………………………............................224 Rom=ne[ti……………………………………………….…229 Sc=nteia………………………...………….........................233 Scobin]i…………………………………………................236 Sire]el……………………………………………………...241 Strunga………………………………………….................247 Tansa…………………………………................................252 Todire[ti……………………………………………...........257 Trife[ti…………………...…………...................................262 }ibana……………………………………...........................273 }ib\ne[ti…………………………………………...............278 Tig\na[i…………………………………............................282 }u]ora………………………………………………...........287 Valea Lupului……………………………………...............293 Valea Seac\..........................................................................297 V=n\tori…………………………………………................302 Voine[ti…………………………………………………....305 Observ\ri concluzive……………………………………....309 POSTFA}|: Fragmente pt. azi [i pt. amintiri viitoare…....310 ADDENDA………………………………………………..313 Curriculum Vitae………….………………………………314 Cuprins ,,MARIN 70”……………………….…………….324 FOTODOCUMENTE……………………………………..329 OPERA (tablou sintetic)……………………………..........334 Rezumat……………………………………………………335 Cuprins…………………………………………………….337

O carte – o sum\ de experien]e – un num\r de

destine `ntr-o vreme comun\ primarilor [i autorului,

expresie a dialogului constructiv pe scena unui timp c=nd

toate se rea[eaz\. Omenia r\m=ne, restul e tehnologie…

tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model ...1).pdf · `n]elepciunea poporului, nu...

Documents

Transcript of tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model ...1).pdf · `n]elepciunea poporului, nu...