h;elepciuneabanilorPASTALBRUTI(NER

Tiaducere din francezi de Doru Mare;

@I

CuprinsI

g Introducere: Promisiunile lui Lenin

r 5 Partea intdi. Adoratori si detractori

t7 Capitolul z.'Gunoiul diavolului

39 Capitolul z:Despre eminenta demnitate a slracilor?

49 Capitolul 3: Franla sau tabuul banului

69 Capitolul 4: America sau moneda spirituali

S7 Partea a doua. Trei prejudecnli privind Vifelul de aur

S9 Ca?itolul S: Banul, stflpdnul lumii?

t18 Capitolul 6r Opulenga aduce nefericire?

t46 Capitolul 7: Sd fi ucis calculul sordid iubirea subliml?

r 7 5 Partea a treia.Bognlia oblign

r77 Capitolul 8: Sd reabilit[m valorile burgheze?

zoz Capitolul9.'Nu e o criml s[ te imbogifegti, nici s[ sirdcegti

nu-i o virtute

zzz Capitolul rc: Mina care ia, mdna care d5.

245 Concluzie: O schizofrenie asumati

249 Note

i nle lepci.un e a b ani I or 27r

Capitolul rGunoiul diauoluluilI

J,'limeni na ?oate sluji la doi stdpdni: cdci ori il vauri pe unul ;i-l va iubi pe celdlolt, ori ii oaf de'uotat

unuia ;i-l oa dispreyui pe celdlalt. Nu ?uteli sluji ;i luiDumnezeu, ;i lui Mamona."

Matei 6, z4

Banul se nagte in groaza si uimirea propriei sale nlscociri: totulii servegte drept vehicul, metalele, cochiliile, sarea (de unde vine

9i cuvintul salariu*), geptelul (pecuniar vine din latrnesc,tl pecus,

vit[), la fel cum termenul indian rupee igi are o rldicini san-

scriti care inseamni tot turm[2. Numai c[ aceastl plasticitate e

periculoasi. Minrl Vigelului de aur, simbol al materialismului gi

element comun al celor trei religii monoteiste, ilustreazl aceastl

putere a rltecirii: pe cind Moise e plecat de patruzeci de zile,

pe muntele Sinai, pentru a primiTablele Legii, poponrl lui, care

tocmai fugise din Egipt, incepe sI aibi indoieli. Si-i cere fratelui

lui Moise, Aaron: ,,Scoali 9i ne fb dumnezei care si meargi ina-

intea noastrI".To,ti cerceii de aur care atirni de urechile ferneilor,

f,ilor gi fiicelor sunt strdngi 9i topili pentru a ridica o statuie a

inlzdr| sal, salk. (N.t)

Inplepciunea banilor r7

unui vifel in fala ci.ruia evreii se prosterneaz[ si ciruia ii aduc

sacrificii. CAnd Moise coboar[ de pe munte si isi vede poporuldansind in jurul animalului este cuprins de o furie imensi 9isparge Tablele Legii pe care sunt inscrise Poruncile (Iesirea 32,r-r4).Idolul banului apare deci ca semn al nerlbdlrii in faga

absentei lui Dumnezeu. Simgindu-se pIr[si1i, oamenii creeazil

un substitut al divinitnfii, care ii indepdrteazd. de El. Ironia sor-

tii face ca, in zoo8, artistul englez Damien Hirst si realizeze o

sculpturi intitulat[ The Golden Calf , care a fost vdndutl la lici-tatie pentru ro,3 milioane de lire sterline. Frumos exemplu de

revolt[ postmodernl: denunfarea Vitelului de aur devine o noulmodalitate de a te imbogn,ti si de a aduna milioane!

iiariaiul abundentei ;i al siritieiI

in mitologia greacil,Plutus,zeul boglf,ei, orbit de Zeus pen-

tru c5. voise sI stlpAneascl lumea, igi imparte arbitrar favorurile.in piesa eponim[ a lui Aristofan, doi drume,ti il opresc, reprogin-du-i cI nu favorizeazd, decdt,,ticilogii". fin si-i deschidi ochii inaga fel incit zeul si poati recompensa in sfirgit gi oamenii cinstigi,

printre care se numlri si ei, promilAndu-i, daci le va indeplinidoringa, s5. se poarte apoi cu toatl cuviinfa. P1utus accepti, winds5.-si dea seama ce pagube a produs lipsa lui de clarviziune. Ceidoi complici cauti un vraci care s[ prepare anumite unguente,cind sosegte o femeie in cirje, pe care o cheami Calicia. Ea i9imanifest[ indignarea fiindci se doregte redarea vederii lui Plutus:

r8

Viyelul de aur. (N.t.)

Pascal Bruckner

tocmai orbirea lui este izvorul a tot ce li se intimpll de bineoamenilor, ceea ce-i oblign sI munceasci 9i sn-gi cinsteascl zeii.

Cind Plutus este vindecat de cecitate, mulEumitl unei mixturispeciale, este aclamat de slraci si il detroneazd pe Zeus. Numai

cii oamenii, ajungi bogali fhri si fi ftcut ceva pentru asta, ince-

teazi sl-9i mai practice meseriile, si mai fie de folos celorlalli,iar slricia se intoarce. Uluitoare concluzie: dacl toli oamenii s-ar

scllda in abundenli, s-ar sltura curAnd de plicerile vielii. Numai

lipsurile indeamnl la munci 9i inciti dorin1a.3

I

Platon este primul puritan al banului: in ideala sa Republic[,

lasi comerprl in seama celor care nu au statut de cetIleni, a imi-grantilor, a strlinilor, intrucit aceaste activitate coruPe sufletele.

Yiseazd, si traseze un cordon sanitar intre negustori gi restul

popula,tiei, pentru a eita contagiunea cu ,,moravuriie lor schim-

bitoare gi necinstite". Introducerea numerarului in Cetate ar fifost, cint[rind bine lucrurile,,,cea mai rea dintre calamit5li",

care ar face-o ,,neincrezdtoare ;i dugmlnoasi fali de ea insigi"a.

in Sofistul gi in Tbeaitetos stigmatizeazd. rctorii care vorbesc

impotriva remunerlrii, dar care i9i cdntlresc cu tofii cuvintele

dupi greutatea lor in aur. Acegti negustori ticllogi,,,vinItoricu simbrie ai tinerilor bogagi gi distingi", produc rationamente

pe bandi rulantl, pe cind filosoful, dup[ Socrate, trebuie si-giexpun[ opiniile frrl. a cere platI. Sofigtii prostitueazd adevIrul,

igi vAnd talentul cui dI mai mult gi ajung,,mijlocitori de lucruri

ale spiritului".Curios lucru, reprogul este reluat in zilele noastre, in Franta,

de unele voci din mass-media, care acrtzl" intelectualii ci-gi vdnd

conferingele pe bani, prin intermediul unor agenlii specializate,

degi ar trebui sI refuze orice, inclusiv drepturile de autor, gi s[trliasci in vlzduhul diafan al ,,valorilor spiritului"s. Argumentul

inTekpci.anea banilor t9

este acelagi cu al Comisiei Europene care urmlregte, sub influ-enta multina,tionalelor de dincolo de Atlantic, s[ suprime dreptul

de autor devenit,reaclionar" in acest ev al digitalizlrii. Accesul

la operele artistice ar trebui s[ fie gratuit pentru toat[ lumea,

sub rezerva de a plXti, bineinfeles, furnizorii respectivului acces6.

Creafia intelectual[ ar fi astfel supus[ industriei informagiei(Google, Apple, Amazon gi confralii), care gi-ar insugi intr-oveselie continuturile literare sau ale altor arte. Pe scurt, s-ar reveni

la sistemul de mecenat din wemea monarhiei absolute, sistemul

de suport de atunci fiind inlocuit de corporalii private. Se poate

contraargumenta cu butada lui Beaumarchais c[,pentru a putea

crearar trebui ca mai-nainte s[ poli minca", gi c[ un individ avid

de cigtig trebuie, frrd-ntirziere, si abandoneze meseriile refl.ec-

liei gi scrisului: acestea hrinesc mai degrab[ prost pe cei care 9i le

asumi qi favorizeazi un proletariat cultural a clrui soarti poate

trezi orice, numai invidie nu (chiar daci o carierl literar[ nu

este veduvitl de alte soiuri de satisfactie). Tocmai sofigtii, gi este

meritul 1or, se pare cI au inventat dreptul de autor, adicl remu-

nerarea scrisului gi a vorbitului ca modalitate de a putea reflecta

in deplinl libertate. ,Autorul este in ziua de azi un muncitorca oricare altul, care-gi c$tign pdinea prin muncl" rzicea EmileZola in r 8 8o, adiugAnd: ,,banul a emancipat scriitorul, banul a

creat literele moderne".T

Abia incepind cu Aristotel, primul mare teoretician al eco-

nomieis, monedavaaccede la demnitatea teoretici. Astfel, devine

,,misura comuni a tuturor lucrurilor", o convenlie care permites[ cumperi si si evaluezi obiecte neaseminltoare. Daci lulm uncizmar,un pescar 9i un medic, toti vor si facl schimb de servicii.Pot recurge la troc, cizmarul phtind consultagia cu o pereche de

incill[ri sau pescarul oferind un pe;te in schimbul sandalelor.

Metoda presupune insl coincidenEa 9i simultaneitatea nevoilorfieclruia, ceea ce este prea pulin probabil. Propunind bunuridiferite, cele trei meserii nu pot face schimburi intre ele decAt

Pascal Bruckner

prin intermediul banilor. Artificial 9i arbitrar - in greacl are

acelagi nume cu al legii, nurnisma, care a dat in francezil numis-

matic -, banul traduce legitura de dependenli dintre oameni,

definindu-se ca proporfie echitabili pentru mlrfuri eterogene.

Pentru Aristotel, care amestecl justilia cu dreptatea, banul nu

poate fi decit retribuirea unei munci care nu lezeazil niciuna

dintre pi4i: ,,Cel care comite o nedreptate, isi atribuie mai multdecit ar trebui si aibi,iar cel care suferi efectul primegte mai

pulin decat i-ar reveni".e Egalitatea este echilibrul dintre mai

mult gi mai pulin, in care se ia de la cel care are prea mult 9i se dicelui care nu are indeajunslo.,,Echitabil inseamnl media exacti

dintre un anume profit gi o anume pierdere."11

Aristotel distinge de la bun inceput intre doui tipuri de

bog[!ie: cea legitimi, a familiei, oikonomia,care urmlres,te sI faclviala phcut[ pentru tofi, gi cea problematicd, a acumuhrii care

nu cunoaqte limite, kbrematistikosr2. Cea dintdi presupune ges-

tionarea rafional[ a existenlei materiale in spaliul familiei gi al

servitorilor. Cea de-a doua desemneaztr achizigia speculativl a

negustorului care wea sn cdgtige mereu mai mult, independent de

ceea ce vinde. $i atunci, pentru fiecare lucru putem vorbi despre

modul propriu de utilizare 9i valoarea lui de schimb (distinc;ie

care va fi reluatl de Marx). in ce fel oare moneda, care ar fi tre-

buit si fie mlsura tuturor lucrurilor, se degradeazil pdnd la lipslde mlsurl, picat suprem pentru antici? Prin faptul ci ajunge

propriul siu scop 9i se reproduce la nesfirgit,ftrd a mai cunoaste

obstacole in respectiva expansiune.

Totugi, nu este o rugine s[ cauli profitul, gloria, cu condilia

s[ o faci fhri a pierde curnpltarea13. Fali de bog[1ie, Aristotel are

o opinie mai clementi decdt vor avea, ceva mai tdrzitt, cregtinii:

aceasta face parte dintre necesitilile vielii, dacl merge impreunicu virtutea 9i cu prietenia. Un om prevenitor poate munci pentru

a genera avereaprietenilor lui 9i pentru a se bucura de ea: ,,Viaga

prin ea insigi este, incl o dat[, bunl gi plicuti; o dovedegte faptul

in ;e lepci-ane a b ani lor 2l

cI toatl lumea gisegte in ea incintare gi, in mod deosebit, cei

virtuogi si bogafi. intrucit viaga 1or este cea mai de dorit, iarexistenla lor cea mai fericiti, fapt incontestabil"la. Mai tArziu,Seneca si Cicero, ei ingigi extrem de bogagi, vor vedea in viagl,in slnLtate, in bogilie elemente preferabile, de care ar fi o nesi-buintl s[ te lipsesti din moment ce ne sunt puse la dispozitie.Sunt bunuri care nu inlocuiesc nici raliunea, nici inlelepciunea,dar fie le sunt premisa, fie le devin complementare. Pentru stoici,

e mai bine si fii slnitos si bogat, decit bolnav si sXrac, intrucitaceasta este vointa Providengei. DacI ar fi dorit s[ fim infirmi 9islraci, ar fi trebuit si ne conformim. Providen;aface bine ceea ce

face. Asadar, in lumea inchisi a cosmosului grec, banul inffoduceo rupturi potenfial distructivi. Sparge timpul ciclic al eterneireintoarceri, introducind tentatia nemlrginirii.

llumnezeu si ilamona,I

Cre;tinismul se prezinti de la bun inceput ca o condam-nare a cdgtigului. Celebra metafori a lui Isus, repetat[ pi,nd.lasafietate: ,,$i iarIgi zic voud; mai lesne este sI treaci. o cimiliprin urechile acului, decAt s[ intre un bogat in impflrigia luiDumnezeu". (Matei 19,z6),pare lipsitl de echivoc gi se opunedin acest punct de vedere iudaismului dupi cum, mai tdrziu,

9i islamuluils, care vld in bognlie un dar de la Dumn ezeu, de

care te po! bucura ftri a-gi fi rusine, cu condilia s[-l fi ob$nutcinstit 9i sI practici milostenia (profetul Mahomed era el insusinegustor)16. Evreii vor fi. acrtzagi de primii episcopi cI idolatri-zeazd, profitul si ci, prin intermediul lui Iuda, l-au vdndut pe

22 Pascal BrucLner

Messia pentru ciliva arginli. Biserica romanl va pune accent

pe denunlarea cimdtlriei. Dante va aseza clmltarii in cel de-al

treilea briu din al gaptelea cerc, plasali inc[ mai rlu decit huli-torii 9i sodomigiilT. Timpul fiind numai al lui Dumnezeu, este

interzis si fructifici banii, prin excelenfi lipsili de fecunditate.

Deja Aristotel condamnase imprumutul cu dobind[ ca fiind osarcinl monstruoasi, impotriva naturii (in greaci, tokoi,dobdndl,

inseamni gi urmag)18: acelagi lucru generind acelagi lucru, fhrimuncI. Sfintul Augustin va relua metafora, acuzind cilm5;tdria

de ,,fornicagie spiritualI". Expresie simptomatic* fornicagia tri-mite la actul carnal, fhri justificare creatoare, simpli concupis-

cenll. Copulagia.,dejaun p[cat in sine, este pusi in serviciul unui

proiect diabolic: reproducerea banilor, care produce bastarziTe.

De aici scandalosul: clmXtdria este un oximoron, rrn ona-

nismfecund, aducind beneficii frri efort,zi 9i noapte, ba chiar

9i duminica, pe cdnd proprietarul doarme 9i il extorcheazd pe

cel imprumutat prin doblnz\ lipsite de mlsur[2o. Oare nu, inperioada feudali, un nobil din Limousin a mers pini la a sidipe cimp, pentru a-9i spori averea, monede Pe Post de seminle, in

speranra nu se gtie clrei recolte magice2l? Condamnarea line de

stupoarea faln de sterilul czre ar putea rodi, ca gi cum sperma s-ar

fi apucat s[ dea nagtere in absenla ovulului. Cim[trria? Un picatcare-gi conduce adeplii direct in sclavia etern[ a lui Satan22. inaga fel incit cadavrul cimitarului va fi transformat intr-o pugcu-

ligi infernali (i se refuz[ inmormdntarea in plmint cregtinesc) gi,

in anumite sculpturi, po ate fivilztttdefecAnd ducagi23. in Europa,

evreii, cdrora li se interzisese practicarea celor mai multe din-tre meserii, s-au orientat c[tre aceastd activitate, in aga fel incitcuvintul eweu a ajuns sinonim cu clmltar, dupi cum o confirma,

printre altele, gi cel de-al patrulea Conciliu de la Latran, din

rzt52a. Din aceastl cauzd. av suferit perseculii gi umilinge, pe

cind cimitarii crqtini, proprietarii de plminturi 9i negustorii2s

au fost supugi unei judeci,ti mai ing[duitoare. Chiar si in cadrul

Inyelepciunea banilor 23