Toponomia Comunei Francesti

7/23/2019 Toponomia Comunei Francesti

http://slidepdf.com/reader/full/toponomia-comunei-francesti 1/100

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIUFACULTATEA DE LITERE , ISTORIE SI JURNALISTICĂSpecializarea Ro!"#$Fra"cez#

LUCRARE DE DI%LO&Ă

Coordonator ştiinţific, Absolventă,Conf.univ. dr.Pafil Andrei Lavinia Elena Cazacu

SIBIU!!"

!



UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIUFACULTATEA DE LITERE , ISTORIE SI JURNALISTICĂSpecializarea Ro!"#$Fra"cez#

TO%ONI&IA CO&UNEI FRĂNCESTI#$udetul valcea%

Coordonator ştiinţific, Absolventă,Conf.univ. dr.Pafil Andrei Lavinia Elena Cazacu

SIBIU!!"

"



CUP&I'SARGU&ENT (a). *

'(CONSIDERATII INTRODUCTIVE (a). +".".Coordonate istorice si )eo)rafice (a). +"..radiţia orală şi docu-ente (a). ".*.As(ecte social/econo-ice".0.Particularităţile ale )raiului co-unei 1r2nceşti o)lindite

in to(oni-ie (a). "".0.".Prezentare )enerală (a). "".0..Particularităţi fonetice (a). "+

".0.*. Particularităţi -orfolo)ice (a). "3".0.0. Particularităţi le4icale (a). "

)(DIC*IONR TO%ONO&IC AL CO&UNEI FR+NCETI (a). "5

-(BIBLIOGRAFIE GENERALĂ (a). 6



ARGU&ENTAnaliza co-(letă a (articularitaţilor to(oni-ice ale unei re)iuni

(oate (roduce sur(rize , ea nefiind destinată unui cititor co-od ,dornic dea se delecta . Unicul său sco( este să (ună in valoare i-(ortantele

caracteristici ale to(oni-elor si să desco(ere alte trasături relevante care să

confere lucrării caracterul de cercetare. 7 astfel de sur(riză corelata cu

necesitatea realizării unui studiu care sa aibă valoarea de docu-ent (entru

re)iunea cercetată -/a deter-inat să incerc să ur-aresc cu -are atentie

date cu valoare si-bolică (entru co-ună , să alcatuiesc un dicţionar

to(oni-ic 8n care să sur(rind (unctele fiecărui ele-ent ti(ic in vederea

stabilirii influenţelor asu(ra li-bii noastre .

A- evidentiat -ai int2i date cu (rivire la coordonatele istorice si

)eo)rafice ,la traditia orală si la as(ecte social/econo-ice care au 9ucat un

rol i-(ortant in evolutia co-unei (recu- si la (articularităţile )raiului din

această re)iune care -arc:ează s(ecificul zonei oltaneşti si valoarea

re)ională a unor cuvinte intrate in uz .;n acest sens -i/au fost de folos

infor-aţiile (reluate de la v2rstnicii satului (recu- si (ro(riile cunostiinţe

acu-ulate de/a lun)ul ti-(ului in care -/a- aflat (e teritoriul co-unei .

<ai de(arte a- considerat nacesară alcătuirea dicţionarului

to(oni-ic care inventariază toate ele-enetele ti(ice de (e teritoriul

co-unei ,folosindu/-ă de datele obtinuţe (rin (ro(ria cercetare in zonă dar

si de cele aflate din cărţi de s(ecialitate .;n ceea ce (riveste eti-olo)iacuvintelor si sensurile acestora o -are i-(ortanţă o au diversele o(inii ale

cercetatorilor care oferă -ai -ulte (osibilităţi de inter(retare .

*



Prin -unca -ea de cercetare a- relizat o lucrare co-(letă si

totodată nouă (entru co-una 1r2neşti ,8ncercarea -ea nu-arandu/se

(rintre (ri-ele de acest )en.

A- fost s(ri9inită in de-ersul -eu de săteni dar -ai ales de d/lconf.univ.dr.PA<1IL <AEI căruia 8i -ulţu-esc.

0



'( CONSIDERA*II INTRODUCTIVE

'('(Coor.o"a/e i0/orice 0i 1eo1ra2ice

Co-una 1r2nceşti este aşezată 8n (artea sud/vestică a &o-2niei,

a(arţine 9udeţului =2lcea şi ocu(ă (artea centrală a acestuia, situ2ndu/se

(e văile r2urilor Bistriţa şi 7tăsău la 3 >- de <unici(iul &-./=2lcea,

"" >- de oraşul ?orezu, * >- de staţiunea balneo/cli-aterică @ovora.

Astăzi co-una nu-ără nouă sate aşezate la sud/vestul <unţilor

Că(ăţ2nei deşi iniţial cu(rindea doar şase Sur(atele, <oşteni, Coşani,

=iişoara, Lunca şi 1r2nceşti. Ulterior acestora li s/au adău)at du(ă noua

8-(ărţire ad-inistrativ/teritorială din "636 satele <ănăileşti, @enuneni şi

'e)reni.

enu-irea de 1r2nceşti vine de la eti-onul latin fr2ncD, nu-e

)eneric dat odinioară la noi occidentalilor latini. Le)enda s(une că nu-ele

satului vine de la un ne)ustor veneţian (e nu-e 1r2ncuD care s/a aşezat

(e aceste -elea)uri 8n ti-(ul do-niei lui <ircea cel Bătr2n.

La nord se 8nvecineaza cu staţiunea @ovora la nord/vest cu

co-una Păuşeşti la nord/est cu co-una <i:ăieşti la sud cu co-una

Băbeni la sud/vest cu co-unele Firineasa şi Po(eşti la vest cu

co-unele 7teşani şi o-şani.

1iind aşezată 8n zona subcar(atică, co-una are un as(ect )eo)raficdivers dealuri aco(erite la 8nălţi-i de două , trei sute -etri cu (ăduri defoioase ur-ate de (lantaţii de (o-i, iar (e văile celor două r2uri se află

lunci 8n)uste şi fertile.Cercetările 8ntre(rinse (2nă 8n (rezent nu au stabilit cu (recizie anul

8nte-eierii co-unei 1r2nceşti, -otiv (entru care vo- (rezenta (e (arcursul

+



lucrării c2teva le)ende (ăstrate 8n tradiţia orală (2nă 8n zilele noastre şi

docu-ente scrise care (ot contribui la stabilirea vec:i-ii acestei co-une.

ocu-entar, satul 1r2nceşti a fost 8nte-eiat 8n anul "*6+ (rintr/un

docu-ent de donaţie din ti-(ul lui <ircea cel Bătr2n (rin care un fr2nc, unne)ustor, (ri-eşte (artea de sud/vest a ţinutului co-unei 1r2nceşti cu viile,

(eştele, -ierea, ceara (entru 8ntărirea co-erţului cu ne)ustorii străini.

Pro)resul ce se des(rinde din aceste date 8şi avea li-itele sale sc:i-bul se

-ăr)inea la v2nzarea unor (risoase şi la cu-(ărarea unor -ărfuri de lu4.

ar de fa(t 8n 8ntrea)a ţară şi 8n această (arte a 9udeţului =2lcea #=2lcea

oraş, t2r) 8nfiinţat de <ircea cel Bătr2n%, s/a desăv2rşit siste-ul de obli)aţii

#credinciosa slu9bă% şi de (rivile)ii #i-unitatea% ale -arilor feudali. ;n ti-(ul

do-niei lui s/a stabilit for-ularul actelor de (ro(rietate e-ise de cancelaria

do-nească a Gării &o-2neşti, ceea ce 8nsea-nă 8n (ractică fi4area 8n scris a

re)ulilor 9uridice cu (rivire la (ro(rietatea feudală.

Cercetările actuale au dovedit că localitatea 1r2nceşti, fiind aşezată

l2n)ă cetatea Buridava a 9ucat un rol i-(ortant 8n dezvoltarea societăţii

traco/)etice 8n această (arte a ţării. Pe aici treceau dru-urile care le)au

7cniţa cu (artea sud/vestică a 7lteniei şi cu (artea nordică a acestei zone

#ru-ul Sărarilor%. ;n (artea de nord a co-unei 1r2nceşti se află ealul

C2ineşti, vatra acestei co-une, unde se consideră că a fost ridicată o cetate

din (ă-2nt care se afla cu desc:idere s(re toate văile ce o 8-(re9urau =alea

7tăsăului, =alea <elcerei şi =alea Bistriţei cu un (unct de observaţie nu-it

=2rful celor rei ?otare.;n satul @enuneni se )ăseşte (unctul B2rloa)ă unde au fost

desco(erite (iese din neolitic to(oare din (iatră, secere, o r2şniţă şi un

-or-2nt de incinerare a stăbunilor. e aici rezultă că teritoriul co-unei

1r2nceşti a fost (o(ulat din vre-uri străvec:i şi viaţa a continuat datorită

3



condiţiilor )eo)rafice şi cli-aterice (2nă la for-area statelor feudale c2nd

8nce( (ri-ele atestări docu-entare.

'.)( Tra.i3ie oral# 4i .oc5e"/eradiţia orală a (ăstrat (2nă 8n zilele noastre o serie de le)ende cărora

li se alătură docu-ente de o -are valoare 8n care sunt 8nre)istrate datele

c:eie care au 9ucat un rol i-(ortant 8n evoluţia acestei co-une din (unct de

vedere econo-ic, istoric, cultural şi (olitic.

"..". Le)enda satului Sur(atele

Se s(une că a e4istat c2ndva o re)iune 8n care terenurile nu aveaustabilitate şi alunecau, (roduc2nd denivelări. 7a-enii, dornici de a/şi )ăsi

locul, au venit şi s/au aşezat aici. Fi/au ridicat locuinţe dar s/au lovit de

obstacole (entru că terenurile se sur(au şi (roduceau (a)ube. Fi totuşi, ei au

reuşit să se 8n-ulţească şi să crească (e aceste -elea)uri (e care le/au iubit

şi cărora (rezenţa u-ană le/a conferit stabilitate. Astfel, ei au dat nu-e

satului lor 8n a-intirea -o-entelor )rele (rin care au trecut şi (entru a arăta

(uterea cu care au stăvilit forţa naturii. Azi, satul atra)e şi (rin fru-useţea

for-elor de relief.

"... Le)enda <2năstirii intru/un Le-n

Le)enda s(une că (e locul unde azi se văd din de(ărtare albele ziduri

ale sfintei <ănăstirii intr/un Le-n, un cioban 8şi (ăştea tur-a (e un (lai

verde (e care se )ăseau c2ţiva bătr2ni ste9ari de o fru-useţe ne8nt2lnită. ;ntr/

o noa(te, el a visat că trebuie să se ridice o -ănăstire (e aceste locuri, -ai

(recis acolo unde se va )ăsi 8ntr/un ste9ar sf2nta Icoană a <aicii o-nului,

cea care a fost (unctul de (ornire 8n ridicarea construcţiei.

Acest -esa)er a trans-is (rin viu )rai (orunca du-nezeiască şi nu

du(ă -ult ti-( s/a ridicat -ănăstirea construită dintru/un sin)ur ste9ar. 'u a



fost nevoie dec2t de le-nul sfinţit (rin cuv2ntul du-nezeiesc (entru a da

naştere uneia dintre cele -ai fru-oase -ănăstiri construită 8n stil

br2ncovenesc.

"..*. Le)enda lui <i:ai =iteazuradiţia s(une că a e4istat c2ndva un o- cu o (ersonalitate

i-(unătoare, fi)ură e-ble-atică (entru cei din 9ur, s(irit ener)ic şi de

te-ut. Se nu-ea că(itanul C/tin Băbeanu şi era locuitor al cătunului

<ănăileşti. Se s(une că 8nsuşi do-nul <i:ai =iteazu a aflat de fa(tele eroice

ale acestui o- şi dre(t răs(lată i/a oferit -ari terenuri (e care acesta le/a

stă(2nit şi cărora le/a dat nu-ele său, 8nte-eind astfel 8n anul "3!! co-una

Băbeni, vecină a co-unei 1r2nceşti.

"..0. Le)enda 7tăsăului

Le)enda arată că 8n a(ro(ierea locului unde şi/a să(at albia r2ul

7tăsău, trăia c2ndva o fa-ilie for-ată din tată şi fiu 8ntre care era o

(uternică le)ătură. Ei 8şi duceau e4istenţa liniştit (2nă 8ntr/o zi c2nd fiul a

dis(ărut. $alea l/a cu(rins (e tatăl 8ndurerat care a )ăsit tru(ul ne8nsufleţit al

unicului său fiu 8n a(ele r2ului 7tăsău. Ce s/a 8nt2-(lat cu adevarat 8ncă nu

s/a aflat, 8nsă e si)ur că 8n acel -o-ent durerea l/a 8-(ins (e acest (ărinte

să rostească un bleste- 8nfiorător la adresa r2ului. 'i-eni nu a uitat

dra-atica 8nt2-(lare care a fost -ult ti-( (e buzele sătenilor.

"..+. Le)enda Sc:itului <ănăileşti

7a-enii s(un că 8n vre-uri de de-ult, (e un delişor, 8n -i9locul

satului <ănăileşti şi/au )ăsit loc de ve):e şi de ru)ăciune c2ţiva călu)ăricare du(ă (uterile lor şi a9utaţi de săteni au reuşit să ridice Sc:itul

<ănăileşti. <ai t2rziu, c2nd aceşti călu)ări n/au -ai e4istat iar construcţia s/

a de)radat, localnicii au refăcut acest sf2nt lăcaş unde au -ers ei să se roa)e

5



alături de (reot. Astăzi, (e acest loc se 8nalţă o fru-oasă biserică zidită din

(iatră şi cără-idă sub for-ă de cruce, av2nd o sin)ură turlă.

"..3. ;n (erioda neolitică, e4istenţa oa-enilor (e -elea)urile

co-unei 1r2nceşti este dovedită de ciocane de (iatră şi două r2şniţedesco(erite 8n satele @enuneni, (unctul Băloa)a şi 1r2nceşti 8n (unctul

C2nideşti.

"... ;n secolul II, 8naintea naşterii lui ?ristos, s/au desco(erit (e

vatra satului C2ineşti o cetate dacică din (ă-2nt, -or-inte, vetre, suliţe,

seceri, obiecte funerare ase-ănătoare celor desco(erite 8n satul 1eri)i,

co-una Costeşti.

"..5. ;n secolul al II/lea şi al =I/lea, 8n satul =iişoara s/a desco(erit

un tezaur care cu(rinde -ai -ulte -onu-ente ro-ane şi )receşti din această

(erioadă, care de-onstrează continuitatea noastră (e acest (ă-2nt.

"..6. ;n anul "*60 sunt atestate satele 1r2nceşti şi Sur(atele.

".."!. ;n anul "*6+ 8nce( să se for-eze satele Sur(atele, 1r2nceşti,

<ănăileşti şi @enuneni.

".."". ;n "+*!/"+* este atestat satul @enuneni ca un sat liber (e

-alul r2ului Bistriţa.

"..". ;n "+*3, boierul Preda Br2ncoveanu, -are vornic, unc:iul

voievodului Constantin Br2ncoveanu avea 8ntre alte sate şi satul <ănăileşti

(e care/l 8ntre)eşte <atei Basarab.

".."*. ;n "3!! că(itanul Constantin Băbeanu din <ănăileşti este

alături de <i:ai =iteazu 8n ransilvania, fiind alături de do-nitor şi 8n lu(taanti/oto-ană.

".."0. ;ntre "3*+/"3+5 este constituită biserica de zid a <ănăstirii

intr/un Le-n, av2nd ctitori (e <atei Basarab şi Preda Br2ncoveanu.

6



".."+. ;n "36* se construieşte (ri-a biserică din le-n din satul

@enuneni.

".."3. ;n "5" ecourile revoluţiei lui udor =ladi-irescu (ătrund şi

(e -elea)urile localităţii noastre şi o (arte din (o(ulaţia ne-ulţu-ită dedo-inaţia fascistă se ataşează cauzei =ladi-irescului.

"..". ;n "5*6 iau fiinţă (ri-ele şcoli 8n satele @enuneni şi Sur(atele.

".."5. ;n "530 are loc dezrobirea ţi)anilor de (e -oşiile -ănăstireşti

şi 8-(ro(rietărirea lor.

".."6. ;n "530 are loc etatizarea (ă-2nturilor -ănăstireşti, ale

-ănăstirilor intr/un Le-nD şi Sur(ateleD, fiind 8-(ro(rietăriţi o (arte

din ţărani (rin răscu-(ărare.

"..!. ;ntre "5/"55 (este cincizeci de bărbaţi se 8nroleză 8n

ar-ată şi (artici(ă la &ăzboiul de Inde(endenţă. ;n această (erioadă,

cetăţenii din localitate a9ută ar-ata ro-2nă cu :aine şi bucate.

"..".;n anul "6+ se vor desfiinţa co-unele Sur(ate şi @enuneni

for-2ndu/se co-una 1r2nceşti.

"...;n "636 se for-ează actuala co-ună cu satele aferente.

Aşadar, istoricul co-unei a -arcat datele esenţiale (rivind naşterea şi

evoluţia celor nouă sate care (rin unitate ad-inistrativă şi teritorială au

constituit ceea ce azi se nu-eşte co-una 1r2nceşti.

'.-(A0pec/e 0ocial$eco"oice

;n toate eta(ele de dezvoltare istorică a localităţii 1r2nceşti

(rinci(alele ra-uri econo-ice au fost a)ricultura şi creşterea ani-alelor.

Su(rafeţele 8ntinse de (ăşuni şi (ăduri e4istente 8n acestă re)iune au oferit

condiţii o(ti-e (entru aceste 8ndeletniciri şi au asi)urat bună or)anizare a

vieţii localnicilor.

"!



<odul de viaţă este dat de i-(licarea co-unei 8n diferite sectoare

econo-ice 8n a)ricultură (este +!H din (o(ulaţie 8n industrie (este !H

şo-eri "+H elevi şi studenţi "+H. Preocu(ările sătenilor sunt diverse, 8n

acord cu cerinţele societăţii care s/a dezvoltat şi a i-(us nor-e noi de viaţă.Astfel se desfăşoară servicii 8n cadrul C7'SU</C77P ciz-ărie, croitorie,

frizerie şi desfacere de -ărfuri. Pe (lan co-unal, 8ndeletnicirile casnice

străvec:i sunt ţesutul, brodatul (entru fe-ei t2-(lărie, zidărie, dul):erie

(entru bărbaţi.

Statornici 8n (reocu(ările lor, localnicii au considerat că este -ai bine

ca locurile de -uncă oferite de instituţiile aflate (e teritoriul co-unei să fie

ocu(ate de ei. Pentru aceasta ei au ur-at studii su(eriore astfel 8nc2t

(ersonalul didactic, sanitar, cei care asi)ură ordinea şi buna ad-inistrare

sunt fii ai satului.

;n ceea ce (riveşte situaţia socio/de-o)rafică a localităţii, (o(ulaţia

actuală este de 3"5 locuitori dintre care 6!H ro-2ni, "!H ro-ani şi alte

naţionalităţi. <utaţiile econo-ico/sociale au avut o dina-ică foarte -are 8n

(erioda "63!/"65+, (este +!H din (o(ulaţie -i)r2nd s(re oraş. ;nce(2nd cu

"66 se resi-te feno-enul invers.

Anual se or)anizează festivalul folcloric (rile9 cu care se 8ntrec 8n

fru-useţea 9ocului şi a c2ntecului )ru(uri de tineri, continuatori ai tradiţiei.

$ocul căluşarilor este foarte a(reciat deoarece el a fost cunoscut 8ncă din

ti-(uri străvec:i. Co-una se bucură de succesele obţinute de )ru(ul

căluşarilor din satul Sur(atele cunoscut (e (lan 9udeţean.C2t (riveşte cadrul s(iritual şi cultural, datele e4istente confir-ă

nivelul actual al succeselor 8nre)istrate. Astfel, (ri-ele şcoli au fost

8nfiinţate 8n "5*6 8n satele @enuneni şi Sur(atele tre(tat activitatea s/a

""



e4tins şi a cunoscut rezultate -ulţu-itoare, cele -ai -ulte cadre fiind

calificate.

Pri-ele că-ine culturale au luat fiinţă 8n aceleaşi sate 8n "6.

Istoricul dis(ensarelor u-ane este recent. u(ă "6+! se 8nfiinţează (ri-ele (uncte sanitare 8n cele trei -ari sate ale co-unei @enuneni,

1r2nceşti şi ezrobiţi. ;n "660 s/a construit localul actual al is(ensarului

U-an 8n satul 1r2nceşti 8n care 8şi desfăşoară activitatea cadre care dau

dovadă de o bună (re)ătire.

Preocu(ările actuale vizează 8-bunătăţirea condiţiilor de viaţă ale

(o(ulaţiei (rin asi)urarea a(ei curente şi a )azului -etan.

'.6( %ar/ic5lari/#3i ale 1rai5l5i co5"ei Fr!"ce4/i

o1li".i/e 7" /opo"iie

".0.". Lucrarea de faţă inventariază un nu-ăr de "56 to(oni-e ale

teritoriului localităţii 1r2nceşti, incluz2nd nu-e de terenuri a)ricole, dealuri,văi, a(e, aşezări u-ane, biserici şi -2năstiri, toate acestea re(rezent2nd

(uncte de re(er ale universului )eo)rafic, social, econo-ic şi s(iritual al

locuitorilor acestei re)iuni.

o(oni-ele analizate cu(rind *+ ele-ente to(ice .in totalul

to(oni-elor conse-nate ,cele care (rovin din li-ba latină se situeaza (e

(ri-ul loc , se-ostr2nd 8ncă o dată (uternica influentă a cestei li-bi (e

teritoriul ţării noastre.Sur(rinzător , 8n acestă re)iune subcar(atică se si-te

destul de bine influenta li-bii slave concretizată(rin (rezenta a nu-eroase

to(oni-e , c2teva dintre ele 8nt2lnite c:iar de -ai -ulte ori 8n cadrul

"



diverselor nu-e to(ice , (recu- luncă lon>a#0 ori% , -ănăstire

-onastJri, deal delu etc.

Analiza to(oni-elor 8n discutie a evidentiat c2torva cuvinte (rovenite

din li-bi care au influentat -ai (utin li-ba ro-2nă.Asfel , cuvintele Arsenie, Petcu, u-itru ,Koltic#Koltea%vital (rovin din li-ba )reacă bun)et,

cioc,)roa(ă,-al, (2r2u (rovin din din li-ba turcă:otar, soi- sunt

8-(ru-utate din li-ba -a):iară colonel, ne)ru işi are ori)inea 8n li-ba

)er-ană.C:iar şi li-ba evraică şi/a e4ercitat influenţat 8n această re)iune a

tării (rin utilizarea antro(oni-elor E-anoil şi Ana.Se si-te c:iar (rezenţa

ele-entelor auto:tone , a cuvintelor for-ate (e teren ro-2nesc (rin diferite

-odalităţi , feno-en care accentuează ca(acitatea creatoare a (o(orului

ro-2n, (uterea de asi-ilare şi de ada(tare a ele-entelor lin)vistice alo)ene

şi funcţia (ro(iilor -ecanis-e lin)vistice.

<erită evidenţiată frecvenţa unor ele-ente to(ice care (un 8n

valoare s(ecificul )eo)rafic al co-unei 1r2nceşti. Astfel ele-entul to(ic

VALE# lat. VALLIS% a(are de "3 ori 8n ti-( ce %+R+U #alb. %8RRUA% se

8nt2lneşte de " ori. eritoriul co-unei este străbătut de două -ari r2uri

Bistriţa şi 7tăsăul. Astfel, substantivul r2uD care (rovine din latinescul

rivusD intră 8n co-(onenţa unor to(oni-e LA R+U, %ESTE R+U.

eşi este o re)iune deluroasă, co-una are doar două dealuri care se

8ntind (e su(rafeţe -ari de teren. Este vorba des(re Deal5l C!i"e4/ilor” şi

“ Deal5l l5i B#loiD, ele-ente to(ice 8n co-(onenţa cărora intră substantivul

dealD #care (rovine din li-ba slavă #.9l:%.Un alt ele-ent to(ic cu frecvenţă -ică #de ori% dar cu o i-(ortanţă

deosebită (entru co-ună este I;LA;, loc (entru (ăşunat care asi)ură :rana

ani-alelor co-unei. e o 8ntindere se-nificativă, I;LA;UL DE;ROBI*I

şi I;LA;UL VIIOARA sunt bine 8n)ri9ite de localnici.

"*



1iind o re)iune (roductivă, co-una deţine -ari su(rafeţe destinate

(o-iculturii, av2nd livezi şi o)răzi ce datează de zeci de ani . Astfel se

8nt2lnesc ter-eni to(ici ca: LIVADIA BADEI, <N LIVADIE, <N

OGRADĂ, OGRĂJOARĂ, OGRĂ;I(e ase-enea, cultivarea viţei/de/vie a re(rezentat una din

(reocu(ările sătenilor azi e4istă c2teva su(rafeţe de -ari di-ensiuni

recunoscute (entru (roductivitatea lor <N VIE, SUB VII, LA VIA

DEACONULUI(

Pe teritoriul co-unei se 8nt2lnesc trei -ari (ăduri %ĂDUREA

&+NĂSTIRII, %ĂDUREA SUR%ATELE, %ĂDUREA ;&EOAICA(rebuie -enţionat că deşi azi aceste (ăduri ocu(ă su(afeţe foarte -ari, 8n

decursul anilor ele au fost reduse. Prin tăierea lor s/a avut 8n vedere creşterea

continuă a su(rafeţelor (ăşunilor, f2naţelor şi terenurilor arabile care s/au

cultivat cu cereale. Aceste terenuri au fost nu-ite CURĂTURI, ter-en

to(oni-ic 8nt2lnit de două ori 8n CURĂTURI, CURĂTURA LUI

C=IRI*Ă(

Se-nificativă este, de ase-enea, (rezenţa ele-entului to(ic

F+NT+NĂ care a(are de două ori. A-(lasate 8n locuri 8n care nevoia de

a(ă este i-(etuoasă, at2t F+NT+NA NISEI c2t şi F+NT+NA

GRECULUI sunt foarte cunoscute.

7 se-nificaţie -ai (rofundă o are to(oni-ul LUNCA (rin care se

8nţele)e terenul de (e -alurile (2r2urilor dar c:iar cursul de a(ă -ai -are

dec2t un (2r2u. Pe l2n)ă acestea, co-una 8nre)istrează şi (oieni situate 8n (rea9-a livezilor şi a (ădurilor. Sunt cunoscute: %OIANA c5 V+RTEJU şi

%OIANA LUNGĂ.

'u-eroase to(oni-e su)erează caracteristicile e4terioare ale locului

res(ectiv ALBIN>LE, A%A ROIE, BARCOASA, FURNICAR,

"0



G+RLICIU, GRINDUL <NALT, <N CIOC, <N CUCULICI, <N GRO%I,

%IETRĂDAIE, <N %LEI, <N %ONOR, <N VALEA CU NISI%, LA

CIREI, LA COARE, LA GRĂDINĂ, LA OGRADĂ, LA %ODIOR,

LA %OVARNĂ, %+R+UL c5 NISI%, SUB DOS, SUB &AL, VALEACĂLDĂRII(

Alte to(oni-e (rezintă as(ecte ale ve)etaţiei şi faunei din acele locuri

VALEA CU RUGI, VALEA ANINOASEI, GORUNI, <N ;ARTĂRI,

LA FERIGĂ, LA C+NE%ITE, SUB VII .

Bo)ată este seria to(oni-elor care (rovin de la antro(oni-e

BĂLU*OAIA, ARSANCA, C+&%UL VLADULUI, CURĂTURA LUIC=IRI*Ă, DEALUL LUI BĂLOI, DRU&UL ANDREESCU, DRU&UL

;A&FIRESCU, F+NT+NA GRECULUI, F+NT+NA NISEI,

GORGOI, GULERA*I, LUNCA &IROIULUI, LA BU=ARU, LA

CIUCĂ, LA GĂINOIU, LA ONECI, LA %ĂUNA, LA UDREA, LA VIA

DEACONULUI, LIVADIA BADEI, %ETCU, %ISCUL ANEI, VALEA

LUI CA;AN(

".0.. Particularităţi fonetice

;n )raiul din localitatea 1&M'CEFI se 8nt2lnesc c2teva

(articularităţi fonetice şi fonolo)ice s(ecifice, dintre care se re-arcă c2teva

alternanţe vocalice şi consonantice eNi #deal O dial , )alben O )albin % !N#

#v2lcea / vălcea % iN! # sin)ur O s2n)ur, ziua O z2na % 2 N? # v2rf O v2rv % .Nz

#văd O văz %.

Se 8nt2lneşte feno-enul sinco(ării #de)et deşt% si c:iar :a(lolo)ia 9u-atate 9u-atQ asta toa-na astR toa-na.

Un caz s(ecific este cel 8n care du(ă consoanele 4D şi @D ur-ează de

obicei vocale (alatale uşe, -ătuşe, )ri9e.

"+



7 (articularitate a(arte, s(ecifică zonei este trecerea vocalelor (alatale

8n seria centrală du(ă .D şi pD, -ai ales 8n (re(oziţii şi cuvinte cu (refi4ul

des dă, (ă la, d2n sat, -ă dăzbrac.

;n unele cuvinte , 7iD a(are creat (rin antici(are (2ine, c2ine, -2ine.1recvent se 8nt2lneşte (alatalizarea lui 4 şea(te.

".0.*. Particularităţi -orfolo)ice

;n această re)iune o (articularitate s(ecifică este dată de folosirea

(re(onderală a (erfectului si-(lu făcuiD, -ersăiD, -ăncaiD etc. &areori

a(are şi for-a infinitului lun) nu dareţi D nu c2ntareţi D.

e cele -ai -ulte ori nu-ele de (ersoană, de fa-ilie sunt articulate

enclitic, nu (roclitic C2-(ul =laduluiD, ealul C2ineştilorD, ru-ul

AndreescuD.

Se re-arcă frecvenţa -are a derivatelor di-inutivale care au valoare

e4(resivă ALBIN>LE, BRĂNITOARA, CETĂ*EAUA, &ĂLURELU.

;n aceeaşi -ăsură se 8nt2lnesc to(oni-e (rovenite din antro(oni-e, derivate

cu sufi4e au)-entative ARSANCA, GULERA*I, LUNCA &IROIULUI,

BĂLOI(

Se 8nt2lnesc c2teva ele-ente to(ice for-ate (rin derivare re)resivă de

la su(ranu-e sau (renu-e LA COLONEASĂ # cea căsătorită cu uncolonel% ARSANCA # soţia lui Arsenie%.

Pentru a (une 8n evidenţă res(ectul faţă de cineva frecvent se folosesc

(ronu-ele de (oliteţe o-niei lor, du-nealor, du-neata, du-neavoastră

etc.

"3



Un feno-en des 8nt2lnit este li(sa articolului :otăr2t co(ilu, co(acu,

elevu etc.

".0.0. Particularităţi le4icale

e obicei se 8nt2lnesc re)ionalis-e şi cuvinte care au (ri-it un 8nţeles

nou, ne8nt2lnit şi ne8nţeles de (ersoane care nu trăiesc 8n această re)iune.

Astfel 5.5.oiD este denu-irea folosită de localnici (entru şanţ -ai

ad2nc străbătut de a(ăD o 3!r#D se foloseşte (entru (uţinD areiD are

8nţelesul lui -ăcarD acia

D este ec:ivalentul lui oareD "i0cai

D se

foloseşte cu sensul de c2ţiva, c2tevaD .roaieD are sensul lui -ulţi-eD

a 5r.i"aD este verbul care 8nsea-nă de fa(t a u-bla fără nici un sco(, a

intra şi a ieşi de zeci de oriD a 0e #r#"iD se foloseşte 8n locul lui a se

descurcaD. Acelaşi lucru se (oate s(une des(re ai.a"D care 8nsea-nă

ridicătură de (ă-2ntD ci5/5r#D care este un obiect de le-n folosit 8n

do-eniul la(telui c#pi0/ereD care este un vas de le-n 8n care se cerne

-ălaiul /roac# sau alieD care este vasul 8n care se s(ală rufe .r51 sau

i?#rD care re(rezintă un adaos -etalic cu a9utorul căruia se 8nc:ide uşa sau

(oarta .ol.oraD se foloseşte ca adverb şi sensul de (lin, foarte 8ncărcat

.i/aaiD este ec:ivalentul lui -are, destul de consistent i52# sau /oa"#D

se foloseşte (entru a reda o stare -o-entană, s(un2ndu/se I/a trecut iufaD

a 0e 0coro@iD 8nsea-nă a se usca, a se ru-eni foarte rău a 0e 0/r#peziD se

foloseşte cu sensul de a se 8năs(ri a 0e #l##"iD care de obicei a(are 8ne4(resia a se bălăbăni cu -oarteaD 8nsea-nă a se lu(ta cu -oartea, a da

-2na cu -oarteaD.

"



)( DIC*IONAR TO%ONI&IC AL CO&UNEI

FR+NCETI

ALBIN>LE, teren a)ricol care a(arţine satului &OTENI, situat 8n

(artea estică a acestuia. o(oni-ul are la bază eti-onul albinăD care

(rovine din li-ba latină al?i"a Tstu(. (confor- Dic3io"ar5l liii

ro!"e o.er"e, "6+5%.

enu-irea derivă de la cuv2ntul albinăD deoarece 8n această zonă

(redo-ină salc2-ul.

%A RIE, teren destinat (ăşunatului şi (o-iculturii care se 8ntinde

(e o su(rafaţă de "!! :ectare. ;n (artea de vest se 8nvecinează cu terenul

nu-it <N GRUIE*E, iar 8n (artea sudică cu R+%A OI&ULUI.

Locul este cunoscut sub această denu-ire deoarece este străbătut de

(2r2ul A%A ROIE, afluent al r2ului Bistriţa, care are o a(ă de culoare

roşiatică. Ap# O latinescul a5a Ro45 O latinescul ro0e50.

ARSNCA, (ădure situată 8n vecinătatea terenului nu-it

GULERA*I, (e teritoriul satului COANI. Aceasta a a(arţinut c2ndva

ARSANILOR , (ro(ietari de -ari su(rafeţe de teren.

'.A. C7'SA'I'ESCU consideră că la baza for-ării acestui

to(oni- s/a aflat antro(oni-ul ARSENIE, cuv2nt care (rovine din li-ba

)reacă şi care 8nsea-nă bărbatD. '.A. C7'SA'I'ESCU arată că

ARSANCA a luat naştere din nu-e -arital, iar nu de la ad9ectivul «arsD.#confor- '.A. Constantinescu, icţionar ono-astic ro-2nesc, "63*,

(a)."3%.

"5



BARCOSA, teren arabil destinat cultivării cerealelor. Se )ăseşte

situat 8ntre r2ul BISTRI*A şi şoseaua 9udeţeană R&( V+LCEA$BĂBENI$

=ORE;U(

'u-ele locului (rovine de la for-a acestuia care este ase-ănătoareunei bărci lovite, s(arte. La baza to(oni-ului BARCOSA se află eti-onul

barcăD care este de ori)ine italiană arca.

BĂLU*OIA, denu-irea sub care -ai este cunoscut satul

DE;ROBI*I de la SUR%ATELE .e SUS. o(oni-ul are la bază

antro(oni-ul BĂLU*Ă, un sătean -ai 8nstărit, res(ectat (entru caracterul

său.

'.A. Constantinescu arată că acest antro(oni- s/a for-at de la

cuv2ntul BAL căruia i s/a adău)at sufi4ul uţăD. #confor- '.A.

Constantinescu, o(. cit., (a). "55%.

Bal fr. al #confor- Dic3io"ar5l liii ro!"e o.er"e%.

BIS>RICA CA%>LA DE CI&ITR este situată 8n cătunul

&OTENI, afl2ndu/se (e -alul dre(t al r2ului Bistriţa. Ea este construită

sub for-ă de corabie. 'u este (ictată, are doar c2teva icoane realizate 8n stil

bizantin. Este 8nc:isă cultului şi se foloseşte doar ca(elă (entru ci-itir.

Biserică latinescul a0ilica Capela it. capella Cii/ir )r.

ii/irio", it. cii/ero #confor- Dic3io"ar5l eHplica/i? al liii ro!"e,

"6+, Dic3io"ar5l liii ro!"e o.er"e%.

Ior)u Iordan arată că substantivul ca(elăD are la bază cuv2ntul

-a):iar pol"a pol"a ca(elăD #confor- Ior)u Iordan, Topo"iaro!"ea0c#, "63*, (.6%.

BIS>RICA COLNC, situată 8n satul Sur(atele, 8şi are denu-irea de

la o colină #nu-ită C7L'IC% (e care este aşezată. Ea este a-intită de Anton

Pann 8n Povestea vorbeiD. Bătr2nii 8şi a-intesc că Anton Pann a fost (reot

"6



la această biserică locuind şi 8ndru-2nd corul de la <ănăstirea intr/un

Le-n. u(ă cercetările realizate 8n această re)iune se (are că aici s/a născut

-elodia i-nului nostru naţional. Col"ic sl. ol"iK(

BIS>RICA <NĂL*REA D&NULUI se află (e un deluşor, 8n-i9locul satului <ănăileşti. La 8nce(ut această biserică a fost sc:it de

călu)ări cunoscută sub nu-ele de Sci/5l &#"#ile4/i. ;n "3!! sc:itul a ars,

iar du(ă aceasta s/a nu-it Sci/5l Ar0. Sc:itul este o -ănăstire -ică

aşezată 8ntr/un loc sin)uraticD #confor- Dic3io"ar5l liii ro!"e

o.er"eM(

Această biserică, unică 8n felul său este zidită din (iatră şi cără-idă

sub for-ă de cruce, av2nd o sin)ură turlă din cără-idă.

<NĂL*ARE este un substantiv for-at de la verbul a 7"#l3aD lat.

i"al/iare DO&N lat. .o#i%"50(

BIS>RICA SF+NTUL NICOLE este situată (e un deluşor 8n satul

1r2nceşti, (e -alul st2n) al r2ului Bistriţa, (e (artea st2n)ă a şoselei

9udeţene. Este construită din (iatră şi cără-idă sub for-ă de corabie. Are

două turle aco(erite cu tablă şi este (ictată 8n te-(era, deoarece a fost

renovată 8n anul "655.

'u-ele to(ic este for-at (rin ataşarea cuvintelor i0eric# lat.

a0ilica, 02!"/ sl. 0?e " /5 , cărora se adau)ă antro(oni-ul 'IC7LAE.V

'.A. Constantinescu arată că NICOLAE (rovine din latinescul

NICOLAS, fiind vorba des(re SA'CUS 'IC7LASD. #confor- '.A.

Constantinescu, o(. cit., (. ""%.

BIS>RICA SFN*II TR>I IERR=I este aşezată 8n -i9locul

satului @enuneni, l2n)ă şosea, fiind zidită din (iatră şi cără-idă sub for-ă

de corabie, cu ziduri )roase, av2nd o sin)ură turlă aco(erită cu tablă.

!



Ele-entele to(ice care alcătuiesc to(oni-ul sunt biserică lat.

a0ilica 02!"/ sl( 0?e " /5 /rei lat( /re0 ierar b). ierar # )r.%.

BIS>RICA SFN*II VOIEV;I se află (e -alul dre(t al r2ului

Bistriţa, 8n satul =iişoara. Are o sin)ură turlă aco(erită cu sită. 'u are

(ictură interioară, (e (ereţi fiind e4(use icoane foarte vec:i.

?oie?o. sl. ?o@e?o.a.

BSTRI*A, r2u, afluent al 7ltului care străbate localitatea 1r2nceşti

de la vest la est. Bistriţa izvorăşte din versantul sudic al -unţilor Că(ăţ2nii

şi se varsă 8n 7lt 8n dre(tul localităţii Băbeni. Acest r2u a fost atestat

docu-entar la "3 -artie "060, 8ntr/un :risov al lui =lad Călu)ărul.Princi(alii săi afluienţi sunt PM&MUL CAP&EI, PM&MUL

@?EGW&IEI, PM&MUL APA &7FIE, PM&MUL <ELCE&EA, =ALEA

PM&MULUI, PM&MUL @M&LICIULUI, PM&MUL 7LW&EFI, PM&MUL

PIE&7ASA, PM&MUL BM&L7A@W.

Acest :idroni- este foarte vec:i, a(ărut (robabil 8n sec. I=/=I e.n.

Ior)u Iordan arată că to(oni-ul are la bază cuc2ntul de ori)ine slavă0/r:D care 8nsea-nă şi re(edeD şi li-(edeD. ;n continuare -ai

(recizează că Dic3io"ar5l liii ro!"e cunoaşte şi ad9ectivul i0/ri3, #D

8nt2lnit 8n ?aţe) care 8nsea-nă as(ru #la )ust%, acruD, totdeauna ca e(itet

al lui (run#ă%D. #confor- Ior)u Iordan, o(. cit., (. +!!%.

BRĂNITORA, (ădure cu co(aci de (este + de ani. o(oni-ul

are la bază eti-onul r"i4/eD care (rovine din b). ra"iP/eD.

BranişteD 8nsea-nă (ădure 8n care e interzisă tăierea le-nelor

(ădure cu co(aci de (este + de aniD. #confor- Dic3io"ar5l liii ro!"e

o.er"eM(

"



. Porucic consideră că branişteD 8nsea-nă loc o(rit (entru ceva

#(ăşune, v2nat, cultură, aşezări o-eneştiD, do-eniul StatuluiD.#confor- .

Porucic, LeHico"5l /ere"ilor e"/opici .i" lia ro!#, "6*", (. 30%.

BQDA, (ădure care se află (e terenul dintre satul @enuneni şi satul=iişoara.

BudăD 8nsea-nă 8n acce(ţiunea dată de . Porucic (ădureD, loc

8-(ăduritD. Aşadar, denu-irea este dată de s(ecificul locului. #co-for- .

Porucic, o(. cit., (. 30%.

Dic3io"ar5l liii ro!"e o.er"e arată că cuv2ntul budaD

(rovine din rusescul, (olonezul budaD, o(inie susţinută şi deDic3io"ar5l

liii ro!"e(

;n <oldova budăD 8nsea-nă cocioabă de le-n 8n (ădure 8n care

locuiesc le-nariD (răvălioară de le-n, -a):erniţă, şatră, baracăD.

BQDA, teren arabil situat 8n i-ediata a(ro(iere a (ădurii Buda de care

este se(arat (rin calea ferată. 1iind teren rezultat din defrişarea unei (ărţi a

(ădurii, el (ăstreză aceeaşi denu-ire cu aceasta.

CSA V>C=E, teren intravilan folosit 8n )rădinărit. o(oni-ul a

a(ărut recent. Este vorba de un substantiv ca0a lat. ca0a şi un ad9ectiv

?ece lat. cl. ?e/5l50 lat. (o(. ?ecl50 care (rin ataşare oferă la (ri-a

vedere c2teva (uncte de re(er asu(ra locului 8n discuţie. Este vorba des(re

un teren aflat 8n (rea9-a unei constucţii care datează de -ult ti-( şi care se

află 8ntr/o re)iune -ai izolată, re(rezent2nd un (unct de orientare (entru

zona 8n care este situată.C+&%QL VLADQLUI, teren a)ricol favorabil cultivării (oru-bului

care se 8ntinde (e o su(rafaţă de 0 :ectare. Se 8nvecinează 8n (artea estică cu

dru-ul co-unal Andreescu, la vest cu dru-ul co-unal Ka-firescu, la nord

cu terenul nu-it SWCWU&A, iar la sud cu şoseaua Băbeni/o-şani.



enu-irea de C+&%UL VLADULUI sau C+&%UL LUI VLAD

este dată, aşa cu- arată tradiţia, de fa(tul că aici a fost (usă o ţea(ă din

ti-(ul lui =lad Ge(eş (entru a ins(ira frică :oţilor şi t2l:arilor care erau

(ede(siţi cu -oartea (entru furturi şi cri-e.o(oni-ul s/a for-at (rin alăturarea substantivului co-un si-(lu

c2-(D care este de ori)ine latinăca-(us şi a nu-elui (ro(riu =lad, care se

află 8n cazul )enitiv, indic2nd (osesia.

'.A. Constantinescu consideră că antro(oni-ul Vla. (rovine din

slavul Vla.iir sau Vla.i0la?, tot de ori)ine slavă care 8nsea-nă a

stă(2niD. Acesta arată că a-bele nu-e au circulat la noi şi 8n for-a

8ntrea)ă, a(oi reduse la =lad, la fel cu &adu, alt nu-e (referat al dinastiei

-unteneD. #confor- '.A. Constantinescu, o(. cit., (. 0!5%.

C+NID>TI, su(rafaţă arabilă de -are 8ntindere cultivată cu (lante

cerealiere. Se află 8n estul satului 1r2nceşti, fiind (ri-ul teren care se află la

:otarul care des(arte co-una Băbeni de co-una 1r2nceşti.

CETĂ*EUA, (isc situat (e EALUL CMI'EFIL7& cunoscut

(entru fa(tul că aici a e4istat c2ndva o cetate.

o(oni-ul are la bază substantivul cetateD care (rovine din latinescul

ci?i/a0, $a/i0(

Ior)u Iordan are o altă e4(licaţie şi arată că interesante sunt

Cetăţ#e%aua şi Cetăţica, (rin fa(tul că a(elativele cores(unzătoare nu a(r 8n

dicţionarele li-bii noastre. Pri-ul ar (utea fi -oştenit ca atare # lat.

ci?i/a/ella%.D # confor- Ior)u Iordan, o(. cit., (.0+"%.Ion Po(escu/Siretenu oferă aceeaşi e4(licaţie 8nt2lnită şi 8n

Dic3io"ar5l liii ro!"e o.er"e confor- căreia la baza to(oni-ului

Ce3#3e5a se află substantivul ce/a/e care (rovine din li-ba latină ci?i/a0,

*



ci?i/a/i0.D #confor- Ion Po(escu/Sireteanu, C5?i"/e ro!"e4/i

25".ae"/ale, vol.I, "66+ (. +"%.

CONI, unul dintre cele nouă sate care for-ează co-una 1r2nceşti,

atestat 8ncă din "63! 8ntr/un :risov al lui Constantin Br2ncoveanu. El estesituat 8n a-onte de satul 1r2nceşti şi i-ediat 8n a(ro(ierea satului ezrobiţi.

'u-ele său vine de la aşezarea )eo)rafică sub for-ă de coş. Co4 sl. Ko0i.

rebuie (recizat că (2nă 8n "636 c2nd a avut loc noua 8-(ărţire

ad-inistrativ/teritorială a ţării, satul Coşani nu re(rezenta o unitate distinctă,

de sine stătătoare. ;-(reună cu satele ezrobiţi şi Sur(atele for-a o (arte a

co-unei care se nu-ea <M'WSI&E'I, datorită fa(tului că 8n această

re)iune e4istau două -2năstiri foarte cunoscute <2năstirea intr/un Le-n

şi <2năstirea Sur(atele.

CRQCEA CU R%ELE, (ădure de -ică 8ntindere situată deasu(ra

<ănăstirii Sur(atele. 'u-ele locului este dat de fa(tul că (e un )orun se

află crestată o cruce cu un şar(e care este si-bol al răului. Localnicii care

8ncă de de-ult au dovedit un cult deosebit faţă de se-nul sf2nt al

creştinis-ului s(un că (unctul C&UCEA CU FA&PELE -arc:ează locul

unde s/a (etrecut un eveni-ent (e (lan local, av2nd o str2nsă le)ătură cu

viaţa de la <2năstirea Sur(atele. Prin unirea celor două si-boluri cruceaD

şi şar(eleD ei e4(lică triu-ful reli)iei asu(ra răului care e4istă oriunde.

o(oni-ul este for-at din două substantive (use 8n le)ătură (rin

inter-ediul unei (re(oziţii Cr5cea cr5ce lat. cr5H, $cr5ci0 c5 lat.

c5 4arpe lat. 0erpi0, $i0.CURĂTQRA LUI C=IRI*Ă, teren a)ricol destinat cultivării

cerealelor. CURĂTURĂ este un derivat ro-2nesc de la verbul a cura # a

curăţa% lat. c5rare #confor- Ior)u Iordan, o(. cit., (. /3%.

0



Dic3io"ar5l liii ro!"e arată că (rin curătură se 8nţele)e loc 8ntr/

o (ădure, curăţat de arbori, de -ărăcini (entru a fi cultivatD.

'u-ele to(ic s/a for-at (rin alăturarea antro(oni-ului C?I&IGW la

substantivul curăturăD e4(ri-2nd (osesia. '.A. Constantinescu arată că acest antro(oni- s/a for-at de la

cuv2ntul de bază C=IR căruia i s/a ataşat ter-inaţia iţăD. CirD #CJrus%

este de fa(t un nu-e (ersan care 8n li-ba )reacă 8nsea-nă autoritateD.

#confor- '.A.Constantinescu, o(. cit., (. *!%.

CURĂTQRI, teren a)ricol situat 8n vecinătatea <2năstirii intr/un

Le-n (e care 8n e(oca -edievală se aflau viile acestei -2năstiri. o(oni-ul

este un derivat al cuv2ntului curaD care (rovine din li-ba latină.

Ior)u Iordan oferă o e4(licaţie co-(letă asu(ra evoluţiei acestui

to(oni-. Acesta arată că Curătura, Curăturile, Curăturiţa, sin)ure sau

8nsoţite de deter-inative (e l2n)ă alte cuvinte e4istă 8n toate re)iunile ţării şi

indică cel (uţin la ori)ine, locuri de (e care s/au scos co(acii, (entru a fi

transfor-ate 8n terenuri a)ricole, i-aşuri, livezi de f2n etc.D.

+



Ior)u Iordan (recizează că uneori (otavea avea şi sensuri s(eciale şi oferă

dre(t e4e-(lu indicaţiileDic3io"ar5l5i liii ro!"e caree4(lică (e curăturăD nu nu-ai (rinteren defrişatD, ci şi (rin coastă dedeal (lantată cu vieD, a(oi (rin loc

-lăştinosD.Ior)u Iordan face (recizarea că şi ovie (oate fi curăţită de butucii ei şi

transfor-ată deci 8n curătură D.#confor- Ior)u Iordan, o(. cit.,(. %.. Porucic -enţionează că e4istă re)iuni 8n care acest cuv2nt are şi

sensul de (odiş 8naltD. #confor- . Porucic, o(. cit.,(. *3%.

DELUL C+IN>TILOR , deal cu (ăşune şi f2naţe de -are

8ntindere care a(arţine satilui <oşteni. enu-irea derivă de la antro(oni-ul

Ion C2ineanu, fost că(itan 8n oastea lui <ircea cel Bătr2n #"*60%, c2nd 8n

lu(ta de la &ovine acesta l/a răs(lătit (e că(itanul său (entru deosebitele

fa(te de ar-e cu -oşia din dealul de la nord/vest de <2năstirea intr/un

Le-n. 'u-ele to(ic este for-at din substantivul .ealD care (rovine din

slavul .9l: şi substantivul c2ineştilorD, articulat enclitic cu articolul :otăr2t

lorD, e4(ri-2nd (osesia.

3



E4istă o altă le)endă care oferă o altă e4(licaţie a for-ei to(ice

DC2ineştiD. Aceasta s(une că denu-irea acestui deal a fost dată de fa(tul că

(ro(ietarul acesturi terenuri era un o- foarte :ain la suflet, co-(arat de

se-enii săi la răutate cu un c2ine.C!i"e lat. ca"i0.

DELUL LQI BĂLI, nu-ele dealului situat deasu(ra Băluţoaiei.

'u-ele locului vine de la (ro(ietarul acestuia, Băloi.

'.A. Constantinescu arată că antro(oni-ul acesta s/a for-at de la

cuv2ntul de bază #lD #ad9ectiv care 8nsea-nă alb, blond, dra)%, cu

a9utorul sufi4ului oi

D. #co-for- '.A. Constantinescu, o(. cit., (. "60%.

Av2nd 8n vedere această e4(licaţie, se (are că (rin acest nu-e BWL7I

se definesc c2teva trăsături fizice şi -orale care/l caracterizează (e cel care

(oartă acest nu-e.

DEASQ%RA &RII, teren a)ricol destinat le)u-iculturii, (ro(ietate

a <2năstirii intr/un Le-n.

o(oni-ul este for-at din (re(oziţia .ea05praD cu 8ncărcătura

se-antică de ridicăturăD şi substantivul oar#D care (rovine din li-ba

latină ola.

Dic3io"ar5l liii ro!"e o.er"e -enţionează că deasu(raD este

adverb şi are sensul de D8n (artea de sus, 8n (artea su(erioară, sus, (este

#ceva%D.

Acest adverb este for-at din (re(oziţia .eD care (rovine din li-ba

latină .e şi a05pra #adverb% care este tot de ori)ine latină a.$ 05pra.Dea05pra oriiD este un -u-e to(ic foarte cunoscut de săteni

deoarece această -oară este (ro(rietate a <2năstirii intr/un Le-n şi

foloseşte celor care au nevoie de serviciile -aicilor de la această -2năstire.



D>LNI*A, f2şie 8n)ustă şi lun)ă de teren situată 8n lunca din satul

1r2nceşti, 8nvecinată cu izlazul =iişoara, situată 8n (artea sudică a satului.

Del"i3# (rovine din li-ba slavă .9li"ica #Dic3io"ar5l liii

ro!"e o.er"eM(. Porucic e4(lică acest cuv2nt (rin (arcelă de (ă-2nt dată (rin

8-(ărţirea vetrei satului sau a c2-(ului :otarul c2-(ului dat, toloaca din

9urul satului loc de arătură lun) şi 8n)ustD. #confor- . Porucic, o(. cit., (.

+%.

E. Berne>er aduce o altă e4(licaţie arăt2nd că ;nse-narea ori)inară

a acestui a(elativ este (arcelă de (ă-2nt, :otarD. Acesta susţine că la baza

for-ării acestui cuv2nt stă slavul .elD care 8nsea-nă (arteD, confor-

ucrainianului .il "ca care 8nsea-nă 8n)răditura unei fer-e, a unui sat

:otarD. #confor- E. Berne>er, Sla?i0ce0 E/olo1i0ce0 r/er5c I,

"6!5/"6"*, (. "6+%.

DE;ROB*I, nu-ele satului aflat (e =alea 7tăsăului, situat 8n

a-onte de satul Coşani. 'u-ele cel vec:i era <2năstireni, fiind atestat din

"3*. Acesta a fost locuit de ţi)ani robi care lucrau (e (ă-2nturile

<2nastirii intr/un Le-n. Prin le)ea rurală din "530 aceşti ţi)ani au fost

dezrobiţi, au dob2ndit un statut (ro(riu iar din acel -o-ent satul s/a nu-it

ezrobiţi.

'u-ele to(oni-ului este for-at (rin derivare cu (refi4ul .ezD de la

verbul a robiD care 8nsea-nă a lua cuiva libertatea #(o(.a 8nte-niţa%D.

#confor- Dic3io"ar5l liii ro!"e o.er"e%.Ro sl. ro5.

DRQ&UL ANDRE>SCU, denu-ire a dru-ului care se află (e

teritoriul sarului @enuneni, situat 8n (artea estică a re)iunii nu-ite C2-(ul

=ladului.

5



'u-ele to(ic vine de la antro(oni-ul A'&EESCU, (ro(ietarul

terenului care este traversat de acest dru-.

Cu (rivire la -odul de for-are al acestui antro(oni-, '.A.

Constantinescu arată că la baza lui se află cuv2ntul ANDREI care este deori)ine )reacă şi care 8nsea-nă bărbătescD. Prin derivare cu sufi4ul escuD

s/a a9uns la for-a actuală. #confor- '.A. Constantinescu, o(. cit., (.""%.

;n ceea ce (riveşte substantivul .r5D o(iniile sunt diferite. Astfel,

el este considerat cuv2nt de ori)ine slavă. #confor- Dic3io"ar5l liii

ro!"e o.er"e Dic3io"ar5l eHplica/i? al liii ro!"e%. Dr5 sl.

.r5(At2t I.A. Candrea #Dic3io"ar5l E"ciclope.ic il50/ra/ Car/ea

Ro!"ea0c#D, "6*"%, Se4til Puşcariu #Lia ro!"#, I, "63, (. +5 şi

5+% c2t şi Al. &osetti #I0/oria liii ro!"e, I, "653, (. "0% consideră că

substantivul dru-D este de ori)ine )reacă, 8-(ru-utat slavilor de sud #)r.

.roo0%. I.I. &ussu 8l consideră cuv2nt )reco/latinD.

DRQ&UL ARSNCA, nu-ele dru-ului care traversează (ădurea

Arsanca şi -er)e s(re co-una <i:ăieşti.

DRQ&UL DO&NEI, dru- care trece (rin re)iunea nu-ită ;'

S<&ECI şi care (oartă nu-ele oa-nei <aria Br2ncoveanu cea care a

ordonat consolidarea acestui dru-. atorită influenţei sale şi )raţie

res(ectului (e care i/l (urtau localnicii, aceasta a ră-as 8n a-intirea lor ca

stă(2na care a si-ţit nevoia e4istenţei acestui dru-.

Doa"# lat. .oiM"a.I.A. Candrea oferă o definiţie a cuv2ntului dru-D. Acesta re(rezintă

8ntindere de loc bătătorit, (ietruit etc. (e unde u-blă oa-enii cu (icioarele,

cu trăsura, cu carulD.#conffor- I.A. Candrea, o(. cit.%.

6



DRQ&UL T+RGULUI, dru-ul care făcea le)ătura 8ntre co-una

1r2nceşti şi cunoscutul t2r) de la &2ureni. Acesta traversează re)iunea

nu-ită @ULE&AGIşi (ădurea A&SA'CA.

Astăzi acest dru- e4istă deşi nu -ai are aceeaşi i-(ortanţă ca altădatăc2nd el re(rezenta un (unct c:eie (entru localnicii care -er)eau 8n t2r)ul

a-intit (entru valorificarea diverselor (roduse.

T!r1 sl( /r:1:.

DRQ&UL ;A&FIR>SCU, dru- care se află (e teritoriul satului

@enuneni, situat 8n (artea vestică a re)iunii nu-ite CM<PUL =LAULUI.

'u-ele to(ic vine de la antro(oni-ul;a2ire0c5

, (ro(ietarul

terenului care este traversat de acest dru-. Acesta a considerat că este nevoie

de o cale de co-unicare 8ntre diverse re)iuni ale satului iar (e terenul care i/

a a(arţinut a for-at acest dru- care serveşte tuturor sătenilor. Este un dru-

(ietruit (e care se (oate circula cu (iciorul dar şi cu alte -i9loace de

trans(ort.

'.A. Constantinescu arată că la baza for-ării antro(oni-ului

;A&FIRESCU se află substantivul vec:i SAFIR care are for-ele sa-fir,

za-fir care (rovin din li-ba )reacă. La 8nce(ut cuv2ntul ;a2ir a fost

folosit ca (renu-e iar -ai t2rziu (rin derivare cu sufi4ul escuD s/a a9uns la

for-a ;A&FIRESCU. #confor- '.A. Constantinescu, o(. cit., (. *33%.

FGUL CQ TR>I =OTRE, nu-ele fa)ului care a(arţine (ădurii

aşezate deasu(ra <2năstirii Sur(atele, cunoscut şi nu-it astfel datorită

)rosi-ii sale dar -ai ales (entru fa(tul că el re(rezintă (unct de re(er 8nale)erea direcţiei.

Fa1 lat 2a150 Trei lat. /re0 =o/ar -a):( a/r.

*!



F+NT+NA GRWCULUI se află situată 8n -i9locul (ădurii PECU,

8n nordul satului 1r2nceşti, servind localnicilor trecători, -ai ales 8n ti-(ul

-uncilor a)ricole.

12nt2na (oartă nu-ele celui care a făcut/o, aşa zisul Grec5, un bătr2ncare era astfel (oreclit. F!"/!"# lat. 2o"/a"a.

'.A. Constantinescu arată că nu-ele Grec,$5 a circulat frecvent 8ntre

"+!!/"5!! 8n a-bele ţări şi 8n Ardealul -eridional. El era (urtat ca

su(ranu-e de i-i)ranţii aro-2ni sau )reci care 8ncercau să se elibereze (rin

fu)ă de 9u)ul oto-an, (ărăsind (rovinciile )receşti. u(ă aceea a fost

(reluat de dacoro-2ni ca (renu-e. #confor- '.A. Constantinescu, o(. cit.,

(. 55%.

@. <i:ăilă arată că cuv2ntul Grec (rovine din latinescul Graec50,

Graeca #confor- @. <i:ăilă, Dic3io"ar al liii ro!"e ?eci, "60, (.

"!3%.

F+NT+NA NISIEI, f2naţe situate (e dealurile din a(ro(ierea

<2năstirii intr/un Le-n. o(oni-ul s/a for-at (rin alăturarea

substativului f2nt2năD şi a antro(oni-ului 'isia, o fostă călu)ăriţă care a

construit f2nt2na (e aceste locuri. Le)enda s(une că Anton Pann ar fi avut o

aventură cu această călu)ăriţă, ne(oată a stareţei -2năstirii.#confor- o(iniei

lui C:ristian Ionescu, la baza for-ării antro(oni-ului 'isia se află

substantivul (ro(riu Dio"i0 foarte frecvent 8n vec:ea @recie, Dio"X0io0

face (arte dintr/o fa-ilie de antro(oni-e derivate sau co-(use

Dio"0ia"o0, Dio"0i1e"e0, Dio"0iKle0, etc. 1iu al -arelui KeusionJsos, era zeul vinului. ;n (rezenţa alailui -eandrelor şi satirilor, av2nd

(e ca( o cunună din viţă de vie el străbătea lu-ea cu sco(ul de a/i 8nvăţa (e

oa-eni să cultive viţa de vie şi să stoarcă vinul, fiind stă(2nit de o -are

veselie. Pentru acesta el era sărbătorit cu un fast deosebit.

*"



Cu toate aceste date, ori)inea şi se-nificaţia nu-elui iXnJsos ră-2n

8ncă nesi)ure.

S/a arătat că Di"0o0 este un co-(us a cărui se-nificaţie ar fi flu4ul

lu-inii, cur)erea lu-iniiD #/"0 ar a(arţine radicalului indo/euro(ean Y0"e5. a cur)e, a treceD%.

eşi s/a considerat că acest nu-e avea o clară se-nificaţie (ă)2nă, el

a fost (urtat şi de către creştinii din (ri-ele secole ale erei noastre, (rintre

care s/au aflat şi c2ţiva -artiri sanctificaţi de biserică.

C:ristian Ionescu (recizează că Preluat din )reacă de către slavi #8n

v. sl. ionisii, ionisZ ionisia, 8n (o-elnicul de la ?orodişte, "050%,

nu-ele a9un)e şi la ro-2ni, care au folosit alături de for-a cultă ionisie,

fe-. Dio"i0ia şi (e ieniş, ienis #atestate 8n docu-entele -oldoveneşti

c:iar de la 8nce(utul sec."+%.[

Astăzi, ionis este un (renu-e rar 8nt2lnit. 1or-a (entru fe-inin

a(are s(oradic un 8-(ru-ut din franceză, enisa. 1or-a nor-ală Dio"i0a

(are a fi ieşită din uz. #confor- C:ristian Ionescu, &ic# e"ciclope.ie

o"oa0/ic#, "6+, (. "!5/"!6%.

Av2nd 8n vedere aceste e4(licaţii, se (oate s(une că antro(oni-ul

Ni0ia este for-a (rescurtată a substantivului Dio"i0ia, care (entru -asculin

cunoaşte for-a ionis, ionJsios, 8nt2lnită cu (recădere 8n calendarul

ortodo4.

FR+NC>TI, to(oni- care denu-eşte localitatea aşezată 8n (artea

centrală a 9udeţului =2lcea, (e văile r2urilor Bistriţa şi 7tăsău, la o distanţăde 3 >- de -unici(iul &-./=2lcea, "" >- de oraşul ?orezu şi * >- de

staţiunea balneo/cli-aterică @ovora.

Localitatea este atestată docu-entar 8n "6*+ (rintr/un :risov al lui

<ircea cel Bătr2n 8n ur-a bătăliei de la &ovine.

*



Ea are c2ţiva vecini 8n nord se 8nvecinează cu @ovora 8n nord/vest cu

co-una Păuşeşti 8n nord/est cu co-una <i:ăieşti8n sud cu co-una Băbeni

8n sud/vest cu co-una Firineasa şi co-una Băbeni 8n vest cu co-una

7teşani şi co-una o-şani. 'u-ele to(oni-ului vine de la fr2ncD, nu-e )eneric dat odinioară

la noi occidentalilor latiniD. #confor- Dic3io"ar5l liii ro!"e

o.er"e%.

1r2ncii au fost ne)ustori )enovezi stabiliţi se (are 8n Evul <ediu (e

teritoriul actualei co-une 8n cătunul <a:alaua <are. Se (are că vorbind o

li-bă diferită #italiana% localnicii le/au zis bălţaţiD care 8nse-na li-bă

st2lcităD. Astăzi, (e teritoriul co-unei 1r2nceşti nu-ărul fa-iliilor care

(oartă nu-ele BWLGAU este foarte -are.

7no-astica ro-2nească cunoaşte o for-ă -ult -ai vec:e, 1r2ncuD

#fost su(ranu-e devenit nu-e de fa-ilie%, care este atestat 8ncă din secolul

al \=/ lea, av2nd o bo)ată serie de devate şi variante (recu- 1r2ncea,

1r2nciuc, 1r2n):iş, 1r2nculea etc.

Cuv2ntul ro-2nesc re(roduce (rintr/un inter-ediar slav fran)osD

care a fost atestat 8n Bizanţ, 8ncă din secolul =I c2nd fran)oiD dese-na un

(o(or situat 8n a(ro(ierea Al(ilor. Abia 8n secolul \ este atestată

se-nificaţia francezD. #confor- C:ristian Ionescu, o(. cit., (. +3%.

Av2nd 8n vedere se-nificaţia ori)inară a substantivului fr2ncD el este

inter(retat ca cinstit, liber, i-(etuos, 8ndrăzneţ, neascuns, loial. Av2nd ca

trăsături de bază aceste caracteristici, (o(ulaţia care s/a aşezat (e acesteteritorii şi/a ales bine nu-ele care să o re(rezinte 8n faţa altor co-unităţi.

FURNICÁR, teren arabil recunoscut (rin fa(tul că 8n această re)iune

se 8nt2lneau foarte -ulte -uşuroaie de furnici roşii.

**



Dic3io"ar5l liii ro!"e o.er"e arată că furnicarD 8nsea-nă "%

&idicătură -ică de (ă-2nt care adă(osteşte o colonie de furniciD %

otalitatea furnicilor dintr/un -uşuroiD.

;n (rezent aceste -uşuroaie au dis(ărut deoarece acest teren a fostfoarte bine lucrat şi 8n)ri9it.

Cuv2ntul 25r"icarD (rovine din latinescul Y 2or"icari50.

G+RLCIU, teren arabil de -ari di-ensiuni, situat 8n (artea de

&ăsărit a satului 1r2nceşti, aflat la :otarul care des(arte satul de co-una

Băbeni.

'u-ele locului (rovine de la for-a sa care ase-ănătore unei sticle.

Acest teren se află 8n a(ro(ierea r2ului Bistriţa şi (rezintă u-iditate

fa(t care se concretizează (rin obţinerea recoltelor bo)ate .

Dic3io"ar5l liii ro!"e o.er"e arată că 8n afară de sensul de

bază care este )2t al unei sticleD, )2rliciD 8nsea-nă 8n unele re)iuni şi

;ncă(ere str2-tă care for-ează intrarea 8ntr/o (ivniţăD.

GENUN>NI, nu-ele satului care este a-(lasat de/a lun)ul r2ului

Bistriţa, situat (e albia -a9oră c2t şi (e terasele inferioare ale dealului

ar9an. Acesta este atestat docu-entar din anul "+*. P2nă 8n anul "636

c2nd a avut loc noua 8-(ărţire ad-inistrativ/teritorială, acest sat a a(arţinut

co-unei 1oleştii de $os. Abia du(ă această dată el a fost ali(it co-unei

1r2nceşti, care şi/a e4tins )raniţele.

o(oni-ul (rovine din li-ba latină 1e"5"a/1e"5"ae care 8nsea-nă

vale flancată de dealuri.Satul @enuneni face (arte din cate)oria satelor răsfirate şi are o reţea

8ntinsă de uliţi, 8n lun)ul cărora sunt dis(use )os(odăriile, 8ntre care se

)ăsesc )rădini cu (o-i fructiferi sau terenuri arabile cultivate cu le)u-e şi

(oru-b.

*0



Ior)u Iordan acce(tă o(inia oferită de I.A. Candrea 8n Dic3io"ar5l

E"ciclope.ic il50/ra/]. confor- căreia to(oni-ul @enuneni (rovine de la

cuv2ntul 1e"5"eD care 8nsea-nă loc foarte ad2nc 8ntr/o a(ă, a(ă ad2ncă şi

linăD. #confor- Ior)u Iordan, o(. cit., (. 0!5%. .Porucic e4(ilică cuv2ntul 1e"5"eD (rin bulboană cu a(ă lină

#8ntr/o a(ă cur)ătoare%D. #confor- . Porucic, o(. cit., (. *5, 0"%.

Pe (lan local e4istă o altă e4(licaţie care are o circulaţie -ai restr2nsă

şi care nu este considerată corectă confor- căreia nu-ele satului ar (roveni

de la antro(oni-ul @E'U'EA'U care ar fi fost un sătean a(reciat (robabil

(entru anu-ite calităţi.

Este clar că eti-olo)ia to(oni-ului este susţinută şi de (oziţia

)eo)rafică, de re)iunea 8n care se află satul.

GRGOI, teren care a a(arţinut unui sătean nu-it u-itru @or)oş

şi care a fost lăsat -oştenire. Locul a (ri-it nu-ele (ro(rietarului său

deoarece acesta este un o- foarte cunoscut iar (oziţia (e care s/a aflat acest

teren a re(rezentat (entru ceilalţi un re(er clar.

'.A. Constantinescu arată că for-a antro(oni-ului GORGO

(rovine de la G=EORG=IE, cuv2nt de ori)ine )reacă care 8nsea-nă

a)ricultorD. Acesta (recizează că antro(oni-ul vine -ai (recis din for-a

GORG=E cu o eo, for-ă ce a(are deseori ca eroare de scriere sau

scurtare, d2nd lui 1 c:irilic valoarea de 1eD. #confor- '.A. Constantinescu,

o(. cit., (. 3+%.

Av2nd 8n vedere această e4(licaţie (ute- s(une că (ro(ietarulterenului nu-it @7&@7FI a fost un a)ricultor destoinic care şi/a iubit

(ă-2ntul (e care l/a nu-it c:iar cu (ro(riul nu-e.

GORUN, (ădure de -ică 8ntindere 8n care (redo-ină arborii de

)orun.

*+



o(oni-ul s/a for-at (rin derivare cu sufi4ul i4D de la cuv2ntul de

bază 1or5"D care (rovine din li-ba bul)ară 1or5".

GRNDUL <NLT, nu-ele su(rafeţei aşezate 8n (artea nord/estică a

satului ezrobiţi. Ea este 8n -od e)al 8-(ărţită 8n (ăşune şi teren forestier.Este o su(rafaţă care serveşte interesului localnicilor.

o(oni-ul denu-eşte o (arte i-(ortantă a satului ezrobiţi, nu-ele

to(ic fiind bine susţinut de (oziţia )eo)rafică 8n această re)iune dru-ul care

8n -are (arte ră-2ne (ietruit nu este foarte s(aţios iar casele sunt re(artitate

de/o (arte şi de alta a sa. Pe -ăsură ce dru-ul urcă casele sunt -ai răsfirate

iar el devine tot -ai 8n)ust.

'u-ele to(ic s/a for-at (rin alăturarea substantivului )rindD care

denu-eşte 8ntr/o oarecare -ăsură o for-ă de relief şi a ad9ectivului 8naltD

care evidenţiază trăsătura de bază a acestei re)iuni.

Dic3io"ar5l liii ro!"e o.er"e arată că )rindD 8nsea-nă f2şie

de teren de/a lun)ul -alurilor unui r2u (e care a(ele nu o aco(eră dec2t 8n

cazul unor inundaţiiD.

Substantivul 1ri".D (rovine din sl. 1re " .:, 8n ti-( ce ad9ectivul

7"al/D8şi are ori)inea 8n lat. in al/5.

GULER*I, loc cu f2naţe şi (o-icultură, situat 8n (artea de &ăsărit a

satului Coşani. Este o re)iune deluroasă, foarte (roductivă şi oarecu-

considerată de localnici zonă de atracţie turistică toc-ai (entru (oziţia

)eo)rafică şi liniştea (e care o oferă. C2ndva, aici a e4istat şi o cabană.

enu-irea (rovine de la nu-ele celui care a (osedat acest teren, aşa/

zisul G5lea care a (ri-it această (ro(rietate (rin refor-a dată de A.I. Cuza.

*3



'.A. Constantinescu arată că la baza antro(oni-ului @ULEA se află

cuv2ntul GUL. Prin derivare cu a9utorul sufi4ului eaD s/a a9uns la această

for-ă. #confor- '.A. Constantinescu, o(. cit., (. 6!%.

Pentru a a9un)e la for-a actualului to(oni- a fost nevoie de o nouăderivare a for-ei antro(oni-ului @ULEA. Aşadar se (are că 8n acest caz

este vorba des(re o creaţie ro-2nească.

=EBED>U, nu-ele v2lcelei care se află 8n re)iunea nu-ită ealul

C2ineştilor.

I;L;UL DE;ROB*I, teren de -are 8ntindere folosit (entru

(ăşunat, 8nvecinat 8n (artea de sud cu <2năstirea intr/un Le-n.

'u-ele to(ic a luat naştere (rin alăturarea substantivului izlazD care

(rovine din b). izlaz şi a nu-elui satului care (osedă acest teren care

serveşte tuturor sătenilor.

Dic3io"ar5l liii ro!"e o.er"e (recizează că izlazD 8nsea-nă

i-aş, loc (rielnic (ăşunatului.D

I;L;UL VIIORA, (ăşune de -are 8ntindere situată 8n (artea

vestică a satului =iişoara, 8nvecinată cu (ădurea K-eoaica.

<N BRIG=IDI, nu-ele celei -ai -ari lunci care a(arţine satului

ezrobiţi. ;n această re)iune creştea arboret care sevea la realizarea

bidinelelor, (erii care erau folosite (entru văruit.

1olosit ca re)ionalis-, cuv2ntul bri):idieD s/a identificat din (unct

de vedere se-antic cu bidineaD. eşi locul a (urtat această denu-ire,

obiectul 8n sine fiind denu-it (rin -aterialul din care a fost realizat, sensul afost bine cunoscut de cei care au folosit acest cuv2nt.

Bi.i"ea tc. Ba.a"a.

<N BUNG>T, teren (e care se află (ăşuni şi (e care se cultivă

(re(onderent cereale, situat 8ntr/o re)iune deluroasă.

*



Ior)u Iordan este de acord cu e4(licaţia dată de Dic3io"ar5l liii

ro!"e şi consideră că 5"1e/D 8nsea-nă (ădure deasă şi 8ntunecoasă,

desiş.D Se arată că este vorba des(re un substantiv colectiv for-at de la

cuv2ntul deori)ine albaneză 5"K care 8nsea-nă ste9arD. #confor- Ior)uIordan, o(. cit., (. 0+%.

.Porucic consideră că bun)etD 8nsea-nă (ădure -are de un desiş

enor- #bătr2nă sau nu%D. #confor- .Porucic, o(. cit., (. 3+%.

Ior)u Iordan (recizează că o(oni-icul nostru trebuie să fi av2nd,

-ăcar 8n unele cazuri, sensul eti-olo)ic, acela de ste9ărişD. #confor-

Ior)u Iordan, o(. cit., (. 0+%.

;n )eneral o(iniile asu(ra 8nţelesului şi eti-olo)iei cuv2ntului

bun)etD coincid. Astfel şi I.I. &ussu arată că to(oni-ul BUNGET care are

for-e (entru (lural bun)ete, bun)eturi are 8nţelesul de (ădure deasă şi

8ntunecoasă desiş codru secularD. Acesta susţine că deoarece (rovine din

li-ba albaneză are sensul de ste9arD şi c:iar de )orunD.#confor- I.I.

&ussu. E/"o1e"eza ro!"ilor, "65", (. 5%.

Aceeaşi e4(licaţie este dată şi de 7v. ensuşianu care susţine că

BUNGET este derivat dintr/o for-ă -ai vec:e bun)D cu a9utorul sufi4ului

etD. El (recizează că 8n dacoro-2nă, alături de 8nţelesul de (ădure de

ste9arD, 8nsea-nă şi desi-ea unei (ăduriD. Cu toate acestea 7v. ensuşianu

susţine că nu-ai (ri-ul sens re(roduce 8ndea(roa(e sensul albanezului bun>

ste9arD. #confor- 7v. ensuşianu, I0/oria liii ro!"e, vol. I, "63",

(. 5%.<N CEIR , f2naţe şi (ăşuni situate 8ntr/o re)iune deluroasă, 8n (artea

de nord a satului 1r2nceşti.

Ceairul, loc de (ăşune era folosit -ai ales (entru (orci. Acest teren a

a(arţinut unei fa-ilii cu un statut bine deter-inat, fa-ilia Pretorienilor.

*5



;n (rezent (e această su(rafaţă s/au (lantat şi (o-i fructiferi. ;n

anu-ite (orţiuni au crescut -ărăcini, tufişuri, diverse (lante.

Cuv2ntul ceairD (rovine din li-ba turcă Yair care 8nsea-nă

c2-(ieD.<N CIC, teren arabil 8-(re9-uit de (ădurea K-eoaica, situat 8n

(artea vestică a satului =iişoara.

'u-ele locului este dat de for-a sa care este ase-ănătoare unui cioc,

adică foarte ascuţită.

Acest teren este -ăr)init de o (aret de o (ădure de brad iar de cealaltă

(arte de un zăvoi t2năr care se află (e -alul st2n) al r2ului Bistriţa.

Dic3io"ar5l liii ro!"e o.er"e arată că acest cuv2nt este de

ori)ine albaneză coK .

Se4til Puşcariu arată că acest cuv2nt a fost 8-(ru-utat (rin

inter-ediul aro-2nilor şi că el este de ori)ine albaneză /0oK . #confor-

Se4til Puşcariu, o(. cit., (. 3%.

I.A. Candrea 8l are 8n vedere din (unct de vedere al ra(ortului cu

bul)arul Zo?KaD. #confor- I.A. Candrea, o(. cit.%.

@r. Br2ncuş susţine că 8n acest caz este vorba des(re un ele-ent de

substrat traco/dac. #confor- @r. Br2ncuş, Voca5lar5l a5/o/o" al liii

ro!"e, "65*, (. 3"/3%.

Al. &osetti consideră că substantivul ciocD face (arte din cate)oria

cuvintelor care sunt co-une li-bilor ro-2nă şi albaneză. #confor- Al.

&osetti, o(. cit., (. 0!/0%.<N CUCULCI, re)iune cu (ante şi (ădure. Sătenii au nu-it/o astfel

deoarece de aici se auzea frecvent c2ntecul cucului.

'u-ele to(ic are la bază eti-onul c5c5D care (rovine din latinescul

c5c50D şi este o creaţie ro-2nească (rin derivare cuv2ntului de bază

*6



cucuD i s/a ataşat sufi4ul liciD, feno-en (rin inter-ediul căruia s/a a9uns la

for-a di-inutivală CUCULICI.

<N GR%I, re)iune nu-ită astfel deoarece aici localnicii au făcutcără-idă necesară construirii a două şcoli una 8n satul <oşteni, alta 8n satul

ezrobiţi. @ro(ile rezultate 8n ur-a realizării acestei acţiuni au adus

denu-irea locului.

=asile Breban e4(lică acest cuv2nt (rin )aură #-are% 8n (ă-2ntD.

#confor- =asile Breban, Dic3io"ar 1e"eral al liii ro!"e, "65%.

eşi nu sunt foarte ad2nci, aceste )ro(i dau re)iunii 8n care se )ăsesc

un as(ect ne(lăcut, fiind de fa(t denivelări ale solului.

Cu (rivire la eti-olo)ia cuv2ntului, Dic3io"ar5l liii ro!"e

o.er"e arată că substantivul )roa(ăD (rovine din li-ba albaneză 8n care

e4istă for-a 1rop[. Aşadar, este vorba des(re un cuv2nt auto:ton, co-un cu

li-ba albaneză.

=asile Breban #confor- o(. cit.% şi @. <i:ăilă #confor- o(. cit.% susţin

că 8n cazul substantivului 8n discuţie este vorba des(re un cuv2nt auto:ton.

Aceeaşi o(inie este susţinută şi de Ior)u Iordan #confor- o(. cit., (. 5/*!,

*6/*5+% I.I. &ussu #confor- o(. cit., (. *0/*+% @r. Br2ncuş #confor-

o(. cit., (. 50% care consideră că substantivul )roa(ăD a(arţine li-bii traco/

dacilor, fiind aşadar un cuv2nt care a(arţine fondului auto:ton al li-bii

ro-2ne.

<N GRUI>*E, (arcelă de teren care se 8ntinde (e o su(rafaţă de !:ectare, fiind foarte 8nclinată. Este destinată cultivării cerealelor dar şi

(o-iculturii. ;n (artea estică se 8nvecinează cu Pădurea Statului, la vest cu

satul 'e)reni, iar la sud cu satul lui Cazan.

0!



u(ă cu- s(un sătenii, nu-ele locului vine de la antro(oni-ul

Gr5ia, cel care a deţinut acest teren, boier şi că(itan 8n oastea lui <i:ai

=iteazul, că(itanul @ruia, sau cu- a(are c:iar 8n le)endele istorice @ruia

lui 'ovacD. 'u-ele to(ic este for-at (rin derivare de la antro(oni-ul @ruia cu

a9utorul sufi4ului eţeD, cu sensul de colinăD.

7(iniile (rivind eti-olo)ia acestui substantiv sunt 8-(ărţite. Astfel,

s/a arătat că substantivul co-un )ruiD este de ori)ine latină 1r5i lat.

1r5""i5 #confor- I.A. Candrea, o(. cit. Al. &osetti, o(. cit., (. *6! 7vid

ensuşianu,Opere

, II, "6+, (. 306%.Dic3io"ar5l liii ro!"e o.er"e

-enţionează că re)ional acest substantiv (rezintă for-a )rui, )ruieD şi

8nsea-nă (isc sau coastă de deal clină, -ovilă.

7 altă inter(retare este dată de I.I. &ussu #confor- o(. cit., (. *+/

*3% care susţine că 1r5i a(arţine fondului le4ical auto:ton.

&evenind la for-a antro(oni-ului 8n discuţie, '.A. Constantinescu

consideră că la bata acestuia se află substantivul Gr5i, Gr5ie care 8nsea-nă

cocorDşi colinăD şi care este de ori)ine slavă. #confor- '.A.

Constantinescu, o(. cit., (. 56%. Această o(inie este susţinută şi de Ior)u

Iordan 8n Dic3io"ar al "5elor .e 2ailie ro!"e4/i, "65*, (. *%.

<N GQRA =N*EI, denu-irea dată unei v2lcele care se află 8n satul

Sur(atele de Sus care este 8n)ustă şi (uţin ad2ncă, av2nd versantele 8n (antă

uşoară.

@ura #15r# lat. 15la% este folosit cu sensul de "% loc de vărsare aunui afluent 8n r2ul (rinci(al % desc:izătură (rin care iese sau se varsă

ceva )ura fluviului )ura crateruluiD. #confor- =asile Breban, o(. cit.%.

Pentru a 8ntări e4(licaţia trebuie -enţionate şi alte afir-aţii cu (rivire

la inte)rarea substantivului )urăD 8n cadrul nu-elui to(ic. Astfel . Porucic

0"



arată că )urăD 8nsea-nă sf2rşitul văiiD, sf2rşitul r2urului sau al (2r2uluiD.

#confor- o(. cit., (. *, 0"%.

Ior)u Iordan arată că locurile nu-ite astfel sunt aşezări o-eneşti,

situate la confluenţa a(ei cur)ătoare res(ective #eventual la ca(ătul ei, 8ni(oteza foarte rară de alt-interi, că 8nceteză de la sine, fără să se verse 8n

alta%D. #confor- Ior)u Iordan, Topo"iia ro!"ea0c#%.

<N LIVDIE, loc (e care se află o livadă de (o-i fructiferi, situat 8n

(artea de sud a re)iunii nu-ite Băluţoaia.

'u-ele to(ic este for-at din (re(oziţia 7"D şi substantivul li?a.ieD

care este un ter-en for-at (rin derivare de la eti-onul li?a.#

D, (rin

sufi4are cu ieD. ;n ur-a acestui (roces se a9un)e la for-a actuală a

to(oni-ului 8n dicuţie, -ai (recis la o strctură di-inutivală.

Ior)u Iordan arată că acest to(oni- cunoaşte -ai -ulte variante

to(ice folosite 8n funcţie de re)iuni, (recu- Li?a.a, Li?a.ia, Li?e.ea( El

arată că 8n )eneral nordul şi centrul ransilvaniei, -er) din (unct de vedere

lincvistic, cu <oldovaD. #confor- Ior)u Iordan, o(. cit., (. ++"%.

Dic3io"ar5l liii ro!"e o.er"e c2t şi =asile Breban 8n

Dic3io"ar 1e"eral]] arată că substantivul li?a.#D (rovine din b).

li?a.a, ucr. le?a.a.

;' LI=AIE este un loc care (rezintă at2t interes )os(odăresc c2t şi

)eo)rafic, atră)2nd (rin fru-useţea (eisa9ului şi a aşezării sale )eo)rafice.

<N LQNCĂ, terenuri aflate (e -alurile r2ului Bistriţa, a(arţin2nd

satului 1r2nceşti. Acestea au fost (ro(rietăţi ale fa-iliei coloneluluieodorescu.

=asile Breban 8n Dic3io"ar 1e"eral].. sur(rinde două sensuri ale

cuv2ntului luncă ".şes de/a lun)ul unei a(e cur)ătoare, 8n care se

0



acu-ulează aluviunile re)iune inundabilă a unei a(e. . Pădure de sălcii,

arini, (lo(i etc, (e -alurile unei a(e cur)atoare.

;n cazul nostru nu-ele to(ic se 8ncadrează 8n (ri-a e4(licaţie lunca

re(rezintă unul din cele -ai (roductive terenuri ale co-unei, fiind destinatăcultivării le)u-elor cu (re(onderenţă.

Situată 8n a(ro(ierea r2ului , lunca este un teren foarte fertil care

-enţine u-idiatea 8n tot cursul anului , (roduc2nd culturi bo)ate.

L5"c# sl. lo"

Ka #lo"Ka%.

<N LQNCA ANDRON>SCU, teren a)ricol de -are 8ntindere,

recunoscut (entru (roductivitate, care a a(arţinut (reotului Andronie

Andronescu.

Această su(rafaţă nu a(arţine 8n totalitate acestui localnic, ci este

(orţionată şi a(arţine diverselor fa-ilii. Influenţa nu-elui (reotului satului a

atras i-(unerea acestei denu-iri re)iunii 8n care acesta era (osesorul unei

su(rafeţe a)ricole.

'.A. Constantinescu arată că antro(oni-ul ANDRONESCU are la bază cuv2ntul ANDRONIC ( El s(une că

S/a a9uns la for-a actuală (rin (ierderea finalului ic, tratat ca sufi4, s(re a

(ri-i altulD. # confor- '.A. Constantinescu, o(. cit., (. ""%.

Aşadar, 8n cazul antro(oni-ului A'&7'ESCU este vorba des(re un

derivat de la for-a A'&7'IC, a(roa(e ieşită astăzi din uz ca (renu-e

#dar cunoscut ca nu-e de fa-ilie%.

C:ristian Ionescu arată că A".r"ic re(roduce nu-ele (ersona9ului

)recesc Androni>os, vec:i şi destul de frecvent 8n ono-astica @reciei antice

#nu-ele era (urtat, (rintre alţii de conducătorul -ercenarilor )reci ai lui

arius etc.%D.

0*



C:ristian Ionescu -ai susţine că A".r"iKo0 este o for-ă ad9ectivală

a unui co-(us din a".r0 bărbatD şi "iKe victorieD #^ 'icolae%.

Acest nu-e a fost foarte cunoscut la ro-ani şi a devenit celebru

datorită lui Livius Andronicus. Aşadar, (reluat de ono-astica creştină şi (ăs(lătit (rin biserică, Andronic (are ceva -ai frecvent 8n răsăritul Euro(ei.

Prin inter-ediul ono-asticii slave nu-ele a9un)e şi la ro-2ni, diferitele

for-e sub care a(are fiind atestate 8nce(2nd cu secolul "3 ronic,

Andronic, Andronac:e, ron, ronea, ronca etc. Alături de for-a

A".ro"ic #accent (e finală%, a(are şi fe-ininul A".ro"icaD #confor-

Cristian Ionescu, o(. cit., (. 0!%.

<N LQNCA &IRIULUI, şes de/a lun)ul r2ului 7tăsău unde se

cultivă cereale. 'u-ele to(ic vine de la antro(oni-ul &IREA, (reotul

satului care deţinea acest teren.

'.A. Constantinescu arată că la baza acestui antro(oni- se află

cuv2ntul &IRON care (rovine din li-ba )recă şi care 8nsea-nă (arfu-

lic:idD.

Acesta arată că <iroiu este un derivat ce se (oate e4(lica din

&IRON scurtat, din substantivul -ir #de un)ere% sau din substantivul -ire.

Ca(idan e4(lică (e <ire (rin arabul &ir5 şi albanezul ire bun, fru-os

D. #confor- '.A. Constantinescu, o(. cit., (. ""%.

Av2nd 8n vedere această o(inie, trebuie enunţată e4(licaţia co-(letă

dată de C:ristian Ionescu nu-elui (ro(riu <I&7'. Acesta arată că <I&7'

re(roduce un vec:i nu-e )recesc, &Xro". eşi este vorba des(re un nu-ede ori)ine )recească, care de obicei este co-(us din două ele-ente le4icale,

8n cazul acestui substantiv este vorba des(re un nu-e si-(lu, a(ro(iat din

(unct de vedere se-antic de substantivul -JronD care 8nsea-nă ulei

(arfu-at, balsa-D.

00



C:ristian Ionescu oferă e4(licaţia confor- căreia (rin inter-ediar

slav, cuv2ntul )recesc a a9uns şi 8n ro-2nă, sub for-a -ir untdele-n

sfinţit, folosit 8n biserica creştină la săv2rşirea unor ritualuri din aceeaşi

fa-ilie -ai fac (arte -ireas-ă, -iros etc.D #confor- C:ristian Ionescu, o(.cit., (. "*%.

;n continuare autorul arată că <Jron este (reluat de către creştini din

(ri-ele secole ale erei noastre şi că răs(2ndirea acestui nu-e 8n r2ndul

credincioşilor de li-bă )reacă este (usă 8n le)ătură cu valoarea de ter-en

ecleziastic al substantivului -Jron -irD. Acest nu-e 8nce(e să fie folosit de

către ro-2ni 8ncă din secolul "+, a(ăr2nd diverse for-e derivate. #confor-

C:ristian Ionescu, o(.cit., (. "*/"0%.

Articulat enclitic, antro(oni-ul &iroi5 indică (osesia şi i-(une unui

loc nu-ele (urtat de o fi)ură e-ble-atică a satului, (reotul, cel care (oartă

un nu-e 8nt2lnit 8n calendarul ortodo4, 8n traducere liberă 8nse-n2nd

alesul, unsul lui u-nezeu.D

<N LQNCA %%II, teren a)ricol (osedat de (reotul ION. 'u-ele

to(ic este o construcţie for-ată din (re(oziţia 8nD, substantivul co-un

si-(lu luncaD şi un alt substantiv co-un (o(aD care este de ori)ine slavă

pop:( ;n cazul acestui substantiv nu este vorba de(re un antro(oni-, %O%A,

frecvent folosit ca nu-e de fa-ilie, ci este vorba des(re ec:ivalentul (o(ular

al substantivului (reotD. 1olosind această for-ă, to(oni-ul (ri-eşte o

valoare (eiorativă.

Substantivul co-un si-(lu (o(aD este articulat enclitic cu articolul:otăr2t iD şi e4(ri-ă (osesia, afl2ndu/se 8n cazul )enitiv. ;ntrea)a

construcţie devine astfel o structură (osesivă care 8şi )ăseşte centrul de

)reutate 8n substantivul (o(aD care denu-eşte (ersoana care deţine un

0+



anu-it bun, 8n cazul de faţă un teren a)ricol de -ari di-ensiuni, destinat

cultivării le)u-elor.

<N &ORCLĂ, f2naţe şi (ăşuni care se 8ntind (e o su(rafaţă de -ici

di-ensiuni.enu-irea este dată de s(ecificul locului de a fi -lăştinos, de a (ăstra

u-iditate.

Dic3io"ar5l liii ro!"e o.er"e e4(lică substantivul -ocirlăD

(rin 8ntindere de a(ă stătătoare, (lină de noroi şi -2lD, arătănd că acest

cuv2nt (rovine din b). oZ5r, oZ5rlaK .

1iind o zonă -lăştinoasă, f2naţele obţinute sunt de (roastă calitate.

&eferitor la ori)inea substantivului -ocirlăD o(iniile au fost diferite

de/a lun)ul ti-(ului.

I.A. Candrea 8n Dic3io"ar E"ciclope.ic]. arată că substantivul

ocirl# (rovine din b). oZorli?\. Aşadar, li-ba de ori)ine este aceeaşi cu

cea -enţionată de Dic3io"ar5l liii ro!"e o.er"e 8nsă diferă for-a

substantivului.

At2t =asile Breban 8n Dic3io"ar 1e"eral].. c2t şi Dic3io"ar5l

eHplica/i? al liii ro!"e arată că substantivul ocirl# (rovine din b).

oZilo.

Lazăr Făineanu 8n Dic3io"ar 5"i?er0al al liei ro!"e, "6!5, arată

că substantivul 8n discuţie (rovine din (ol. oczla.

eşi o(iniile referitoare la eti-olo)ia acestui cuv2nt sunt 8-(ărţite, 8n

ceea ce (riveşte valoarea se-antică a acestuia ea este recunoscută de cătretoţi cei care s/au ocu(at de cercetarea acestui cuv2nt.

<N NQCI, f2naţe şi (ăşuni situate (e dealul PECU, 8n a(ro(ierea

PWU&II SAULUI, a(arţin2nd satului 1r2nceşti. Kona este recunoscută

datorită e4istenţei unor nuci foarte bătr2ni.

03



Acest teren care se 8ntinde (e o su(rafaţă bine (ro(orţionată,

(rezent2nd -ici denivelări a a(arţinut colonelului eodorescu, -are

(ro(ietar de (ă-2nturi. Pentru aceasta, locul nu-it astăzi ;' 'UCI a

cunoscut o denu-ire -ai (recisă care făcea referire directă la (osesorulacestui teren, fiind cunoscut 8n r2ndul sătenilor (rin nu-ele ;' 'UCII

CWPIA'ULUI. Uneori, c:iar astăzi se foloseşte această denu-ire.

Substantivul "5cD de )enul -asculin, cu for-a (entru (lural nuciD

(rovine din substantivul co-un si-(lu nucăD care este de ori)ine latină

"5H, "5ci0.

<N %L>I, teren a)ricol, folosit (arţial ca izlaz, situat 8n (artea estică

a satului ezrobiţi, sub Pădurea Statului.

enu-irea este dată de fa(tul că acest teren nu este foarte (roductiv,

fiind considerat de localnici (leşuvD, adică li(sit de (roductivitate.

'u-ele to(ic este for-at din (re(oziţia 7"D şi din for-a ad9ectivală

ple4D care (entru fe-inin cunoaşte for-a plea4#D for-a (entru (lural

este ple4iD.

=asile Breban 8n Dic3io"ar 1e"eral].. oferă e4(licaţia confor-

căreia ple4D 8nsea-nă 8n (ri-ul r2nd c:elD, referitor la o- 8n al doilea

r2nd, făc2ndu/se tri-itere la dealuri, -unţi, for-e de relief, ple4D 8nsea-nă

)olaş care este li(sit de ve)etaţieD.

%le4 sl. pl9P] .

e re-arcat este că 8n construcţia nu-elui to(ic intră for-a folosită

(entru (lural (leşiD ceea ce 8nsea-nă că este vorba des(re un teren de -are8ntindere, -arcat de sărăcie şi sterilitate.

<N %ONR , deal cu f2naţe situat 8n nordul satului Sur(ate, la

altitudinea de "+! -etri.

0



'u-ele dealului este dat de structura sa. Ponorul este de fa(t o

coastă (ră(ăstioasă for-ată (rin (răbuşirea, ru(erea sau alunecarea unor

straturi de terenD. #confoe- =asile Breban, Dic3io"ar 1e"eral ]..%.

<N %ONOR este o re)iune caracterizată (rin ariditate.Cuv2ntul po"orD (rovine din b)., sl. po"or.

<N %RĂJITE, teren arabil, (arţial cultivat cu (o-i fructiferi şi

folosit c:iar ca izlaz, situat s(re estul re)iunii nu-ite <N GRO%I.

'u-ele locului este dat de fa(tul că zona 8n care se )ăseşte acest teren

este foarte aridă, li(sită de u-iditate şi (rin ur-are li(sită de (roductivitate.

o(oni-ul a dob2ndit o valoare (eiorativă deoarece localnicii au

(ornit c:iar de la sensul real al verbului a (ră9iD (entru a -arca trăsătura

definitorie a acestei re)iuni. 1olosirea acestei for-e verbale este foarte

a(ro(iată de realitate locul nu-it <N %RĂJITE, se află 8ntr/o zonă bătută

tot ti-(ul de soare ve)etaţia este li(sită de viaţă.

'u-ele to(ic este for-at din (re(oziţia 8nD care are rolul de a indica

locul des(re care se s(une ceva şi structura substantivizată (ră9işteD creată

8n ur-a derivării de la verbul a (ră9iD cu a9utorul sufi4ului işteD.

=erbul a (ră9iD care re(rezintă for-a c:eie 8n for-area to(oni-ului

8n discuţie (rovine din slavă pra^i/i(

<N RUG>T, 8ntindere de f2naţe, (arţial folosite ca izlaz.

'u-ele to(ic are la bază eti-onul r51D care (rovine din li-ba

latină ro150. #confor- Dic3io"ar5l liii ro!"e o.er"e%. Prin derivare

cu sufi4ul e/D s/a a9uns la for-a actualului to(oni- care are valoare desubstantiv colectiv.

=asile Breban 8n Dic3io"ar 1e"eral].. arată că substantivul ru)D

care are for-a (entru (lural ru)iD (rovine din li-ba latină r550.

05



<N S&R>CI, loc (e care se află terase -ici, cu ad2ncituri şi izvoare

care se varsă 8n =alea Albinelor, situat 8n (artea de vest a satului ezrobiţii

din eal.

<N >SURI, teren a)ricol situat de/o (arte şi de alta a r2ului 7tăsău.enu-irea locului este dată de for-a şi de strctura acestuia, fiind o

re)iune care nu cunoaşte diferenţe de nivel, situată la o 8nălţi-e -ică. ;n

acce(ţiunea dată, ter-enul este ec:ivalent cu substantivul c2-(ieD.

eşi este vorba des(re un sin)ur teren de -are 8ntindere, nu-ele to(ic

este -arcat de folosirea for-ei de (lural care (une 8n evidenţă structura şi

di-ensiunile locului astfel denu-it.

o(oni-ul are la bază eti-onul 0e4D care (rovine din li-ba latină

0e0050(

<N L>U _LEUV, f2naţe, (arţial izlaz, situate 8n (artea de nord/

vest a satului Sur(atele.

;n cazul acestui to(oni- intervine o -odificare fonetică care se

caracterizează (rin dis(ariţia unui sunet din interiorul cuv2ntului. Este vorba

des(re vocala aD. ;n ur-a acestui (roces care (oartă nu-ele de sinco(ăD

accentul va trece de (e vocala aD 8nt2lnită 8n interiorul substantivului corect

folosit şleauD (e vocala eD care se -enţine 8n cadrul substantivului şleuD.

Dic3io"ar5l liii ro!"e o.er"e e4(lică substantivul şleauD

(rin (ădure de arbori de diferite s(eciiD şi arată că acesta (rovine din li-ba

)er-ană 0clee(

=asile Breban 8n Dic3io"ar 1e"eral]] e4(lică acelaşi substantiv (rin dru- de ţară, nea-ena9et, bătătorit de careD şi consideră că acesta

(rovine din (ol. 0zlaK, 0zlacK(

Andrei Avra- #confoe- Co"/ri53ii e/iolo1ice, "66% oferă o

e4(licaţie co-(letă arăt2nd că şleauD 8nsea-nă de fa(t noroi #foarte a(os,

06



a-estecat cu ză(adă%D. El (recizează că acest cuv2nt are variantele şleafD

şi şleuD care circulă 8n ransilvania, nordul <unteniei şi nordul <oldovei.

&eferitor la eti-olo)ia acestui substantiv, Andrei Avra- atată că

sensul substantivului şleauD concordă 8ntr/o -ăsură -ai -ult dec2tsatisfăcătoare cu unul din sensurile )er-. SclacK D. ;n continuare oferă

c2teva e4(licaţii de ordin fonetic susţin2nd că eşi este de (resu(us că 8n

şleau se-iconsoana (rovine dintr/o velară fricativă, nu oclusivă aceasta

este re(rezentată 8n ro-2nă (rin _)V sau _>V şla), şloc etc.%, ceea ce

8nsea-nă că aici ave- a face cu cores(ondenţa fonetică )er-ană _4V

#fricativă velară surdă% Oro-. _uV, nu _>V O _uV, crede- că oclusiva din

SclacK a (utut fi 8nlocuită cu _uV, sub influenţa lui şleau Tdru- bătătorit,

nea-ena9at #cu eti-olo)ie -ulti(lă%, cunoscut şi el, 8n re)iunile 8n care

circulă şleauD.#confor- Andrei Avra-, o(. cit., (. 6%.

Andrei Avra- ca şi =asile Breban -enţionează un alt sens (entru

acest cuv2nt, acela de curea la :a-D.

;n cazul to(oni-ului 8n discuţie, acesta cores(unde (ri-ului sens al

substantivului şleauD care re(rezintă sensul de bază, cunoscut 8n diverse

re)iuni.

<N TR>STIE, teren arabil de (roductivitate -ică, -lăştinos, cu foarte

-ultă trestie şi ţi(iri).

'u-ele to(ic este for-at (rin alăturarea (re(oziţiei 7"D ş i a

substantivului /re0/ieD care este de ori)ine slavă /re0/i #Dic3io"ar5l liii

ro!"e o.er"e%.=asile Breban 8n Dic3io"ar 1e"eral]] arată că substantivul

/re0/ieD (rovine din slavă, 8nsă din for-a /r`0/i@e.

;n (rezent, (e acest teren nu -ai e4istă trestie 8nsă denu-irea s/a

(ăstrat.

+!



<N VLEA CU NIS%, nu-ele văii care se (relun)eşte (rin -i9locul

Pădurii Statului, (rin (artea estică a satului ezrobiţi şi care aduce aluviuni

8n r2ul 7tăsău.

'u-ele locului este dat de (rezenţa unei -ari cantităţi de nisi( care arezultat (rin sfăr2-area, trans(ortul şi acu-ularea unor roci, resturi or)anice

sau -inerale. Acest nisi( este folosit de localnici 8n construcţii, fiind de o

bună calitate.

=ALEA CU 'ISIP este o re)iune foarte valoroasă (entru 8ntrea)a

co-ună deoarece ea oferă -ari cantităţi de nisi( care servesc desfăşurării

activităţii unei -ari balastiere care se află (e teritoriul satului 1r2nceşti.

Substantivul "i0ipD (rovine din b). "a0ip, sl. "a0ap.

;n cadrul nu-elui to(ic este inclus şi substantivul ?aleD care

denu-eşte o ad2ncitură de teren creată (rin acţiunea unei a(e cur)ătoareD şi

care (rovine din li-ba latină ?alli0.

C5 lat. c5.

<N VE, tern a)ricol cultivat cu viţă de vie şi (o-i fructiferi care se

8ntinde (e o su(rafaţă de "+ :ectare. Acesta a(arţine satului @enuneni.

;n trecut acest teren a a(arţinut -arilor (ro(ietari de (ă-2nt şi era

-uncit de ţăranii -ai (uţin 8nstăriţi. 'u-ele locului a fost dat de fa(tul că

aici, (e o su(rafaţă de -ari di-ensiuni se cultiva doar viţă de vie.

Vie lat. ?i"ea.

<N ;R;ĂRI, teren a)ricol destinat (o-iculturii, situat 8ntr/o

re)iune deluroasă. 'u-ele to(ic este dat de s(ecificul locului (o-ii care au fost (lantaţi

aici erau zarzări. Acest teren a a(arţinut colonelului eodorescu. Astăzi

s(ecificul terenului s/a ac:i-bat 8nsă denu-irea s/a (ăstrat.

+"



o(oni-ul este for-at din (re(oziţia 8nD şi substantivul zarzărD care

(rovine din zarzărăD. Acest cuv2nt este de ori)ine bul)ară zarzala,

zarzali@a(

Dic3io"ar5l liii ro!"e o.er"e -enţionează şi for-a dezarz#rD arăt2nd că acesta (rovine din turcescul zer.ali(

LA BORD>I, loc aflat (e ealul C2ineştilor, unde un localnic, Pătru

P2rvu/Budi:oi şi/a a-ena9at un bordei.

B7&EI Dlocuinţă rustică rudi-entară, să(ată #(e 9u-ătate% 8n

(ă-2ntD. #confor- =asile Breban, o(. cit.%.

I.A. Candrea oferă o definiţie a(ro(iată celei de -ai sus, arăt2nd că

or.eiD 8nsea-nă colibă (e 9u-ătate să(ată 8n (ă-2nt şi aco(erită tot cu

(ă-2nt sau cu (aie, stuf etc.D

I.A. Candrea, =asile Breban, Dic3io"ar5l liii ro!"e o.er"e,

Dic3io"ar5l eHplica/i?]. nu (recizează ori)inea, afir-2ndu/se că acest

cuv2nt este de ori)ine necunoscută.

Analizat din altă (ers(ectivă, se (are că substantivul bordeiD este un

cuvănt -oştenit din substratul traco/dac #auto:ton%. #confor- I.I. &ussu, o(.

cit., (. 33/35%.

7 (ărere diferită 8i a(arţine acade-icianului Al. &osetti care arată că

substantivul bordeiD este un cuv2nt ro-2nesc care este 8-(ru-utat din

li-bile ucrainiană şi s2rbo/croată. #confor- Al. &osetti, o(. cit., (. *6! şi

*6%.

LA BRAB>TE, teren arabil favorabil cultivării cerealelor.Cuv2ntul (rovine din slavonescul ?rai` . &e)ional ?D s/a transfor-at

8n D. ;n loc de vrabieD s/a s(us brabieD. Substantivul -oţional vrabeteD

a devenit brabeteD.

+



eşi brabeteDeste un substantiv co-un si-(lu la ori)inea sa, 8n cazul

nu-elui to(ic LA B&ABEED s/a (rodus o transfor-areacest substantiv a

devenit (rin noul său statut substantiv (ro(riu, -ai (recis nu-e de (oreclă

care a fost 8ncetăţenit (rin circulaţia -are (e care a avut/o.LA B&ABEE ră-2ne denu-irea locului (osedat de un localnic care

a fost (robabil ase-ănat de către cei care l/au nu-it astfel cu un vrabete%.

Vrae/e b). ?raec.

LA BRE;U, teren arabil situat 8ntr/o tonă deluroasă a satului

1r2nceşti.

enu-irea locului este dată de nu-ele (osesorului acestuia.

Substantivul reazD (rovine din b). r@a0 #confor- Dic3io"ar5l liii

ro!"e o.er"e%. =asile Breban #confor- o(. cit.% arată că acest

substantiv (rovine din b). reaz.

BreazD 8nsea-nă isteţ, deşte(t, )rozav. ;n cazul nu-elui B&EAKU se

(are că acesta are rolul de a evidenţia calităţile (ersoanei astfel nu-ite.

Astfel, se (oate 8nţele)e de ce locul res(ectiv a (ri-it denu-irea celui

care (entru se-enii săi a re(rezentat un -odel.

'u-ele to(ic s/a for-at (rin alăturarea (re(oziţiei laD care (rovine

din lat. illac şi a antro(oni-ului B&EAKU, e4(licat eti-olo)ic (rin

ad9ectivul breazD.

LA CĂLDĂRRU, nu-ele locului care a(arţine fa-iliei Căldăraru.

'u-ele acestei fa-ilii a fost dat de 8ndeletnicirea de a face şi a vinde

căldări.Substantivul căldareD (rovine din lat. cal.aria, dese-n2ndun nou

vas -are, rotund, de obicei de ara-ă 8n care se (ăstrează sau se fierbe a(a.

erivat de la cuv2ntul de bază căldareD, substantivul căldărarD

8nsea-nă -eşter care face sau re(ară căldări sau alte din ara-ăD.

+*



Aşadar, la baza antro(oni-ului CĂLDĂRARU se află substantivul

căldărarD. Pentru a se a9un)e la for-a actualului to(oni- care indică

(osesia s/a folosit (rocedeul derivării cu a9utorul sufi4ului aruD care are

valoare au)-entativă.La nivelul satului 1r2nceşti nu-ele de fa-ilie CWLW&A&U are o

-are frecvenţă, fa(t care (une 8n evidenţă o trăsătură esenţială a c2torva

săteni, aceea de a vinde căldări.

LA C+NE%TE, teren a)ricol situat (e -alul r2ului 7tăsău (e care

se cultivă c2ne(ă.

Substantivul c2ne(işteD care are for-a (entru (lural c2ne(iştiD este

un derivat de la cuv2ntul de bază c2ne(ăD cu a9utorul sufi4ului colectiv

işteD.

Substantivul c!"ep#D (rovine din lat. ca"epa #confor- Dic3io"ar5l

liii ro!"e o.er"e%.

=asile Breban 8n Dic3io"ar 1e"eral].. arată că for-a din li-ba latină

care cores(unde ro-2nescului c!"ep#D este Yca"apa # ca""ai0%.

Astăzi (e teritoriul co-unei nu -ai e4istă nici un teren (e care se

cultivă c2ne(a. @eneraţiile -ai tinere au sc:i-bat do-eniul (reocu(ărilor

lor.

LA CIOC+I, su(rafaţă situată 8n (artea de nord a satului @enuneni şi

cătunului 'e)reni ce se 8ntinde (e o su(rafaţă de 6,+ :ectare, folosită (entru

(ăşunat.

Locul a (ri-it această denu-ire deoarece aici, 8n ti-(ul do-niilor fanariote, (2nă la "5", oa-enii locuiau 8n bordeie. eoarece 8n acea

(erioadă a izbucnit o boală foarte (ericuloasă nu-ită ciu-a lui Cara)eaD,

ţăranii din aceste locuri au (lecat (entru un ti-( la Bucureşti unde se afla un

centru de 8n)ri9ire (entru cei bolnavi. Aceşti ţărani au acordat s(ri9in celor

+0



loviţi de această boală ei 8i trans(ortau s(re centrele de 8n)ri9ire cu carele

lor. Această -eserie a fost (racticată (2nă 8n luna dece-brie c2nd boala a

8ncetat.

u(ă aceea ţăranii s/au 8ntors la bordeiele lor, adică cioc2iD.u(ă cu- reiese din aceste e4(licaţii, ter-enul cioc2iD re(rezintă o

for-ă ar:aic/re)ională (entru actualul substantiv bordeiD. ;n (rezent acest

ter-en nu -ai este folosit nici c:iar 8n această re)iune deoarece el a fost

8nlocuit cu noua for-ă bordeiD care are aceeaşi valoare se-antică.

LA CIR>I, teren situat 8ntr/o re)iune deluroasă a satului 1r2nceşti

(e care se află c2ţiva cireşi.

Substantivul cire4D (rovine din lat. Y cere0i50 care denu-eşte (o-ul

roditor cu flori albe, cultivat (entru fructele lui.

;n cadrul nu-elui to(ic s/a i-(us for-a de (lural.

LA CIQCĂ, teren arabil situat 8n satul Coşani care a a(arţinut fa-iliei

Ciucă.

Acest antro(oni- care se i-(une ca nu-e to(ic este foarte rar 8nt2lnit.

Pentru a oferi o e4(licaţie funda-entală a acestui substantiv (ro(riu '.A.

Constantinescu a făcut c2teva cercetări care l/au condus la concluzia că la

baza cuv2ntului Ci5c# se află substantivul ci5cD care 8nsea-nă v2rfD dar

şi ţintăD. Acesta -ai (recizează că antro(oni-ul ar cores(unde for-ei

verbale a$i aci5caD (recu- şi locuţiunilor verbale a$i aa/e pe ci"e?aD,

a pri".e "ecazD. #confor- '.A. Constantinescu, o(.cit., (. 0"%.

Actualii (osesori ai terenului nu au -odificat denu-irea bine8ncetăţenită.

LA COLON>ASĂ, teren arabil de 8ntindere -edie, situat 8n satul

Coşani. renul astfel denu-it a a(arţonut fa-iliei colonelului ănăsescu,

fa(t ce a i-(us 8ncetăţenirea denu-irii actual folosite.

++



;n cazul de faţă, -ai e4act, este vorba des(re un ele-ent to(ic care s/a

for-at (rin derivare re)resivă de la un su(ranu-e LA COLONEASĂ

re(rezintă ec:ivalentul structurii cea căsătorită cu un colonelD.

Aşadar, la baza actualului to(oni- se află substantivul co-un si-(lucolo"elD care (rovine din li-ba franceză colo"el.

LA COLNC, tern a)ricol situat 8ntr/o re)iune deluroasă ce (rezintă

denivelări.

Substantivul col"icD are sensul de ". colină . dru- 8n)ust care

trece (este un deal. Acesta (rovine din sl. ol"iK .

;n această re)iune se află şi o biserică foarte fru-oasă cunoscută sub

nu-ele Biserica ColnicD.

Aflat (entru un ti-( la <ănăstirea intr/un Le-n şi cunosc2nd

fru-useţea locurilor 8ncon9urătoare, Anton Pann a scris c:iar un c2ntec

intitulat De treci dealul (rin colnicD 8n care descrie cu -ult talent

fru-useţile acestei zone, (un2nd 8n valoare sensul cuv2ntului colnicD.

LA CORE, teren a)ricol situat 8n satul ezrobiţi, 8n a(ro(ierea

<ănăstirii intr/un Le-n.

'u-ele to(ic LA C7FA&E este un derivat de la cuv2ntul de bază

coşD. =aloarea se-antică a celor două cuvinte este foarte a(ro(iată.

CoşareD 8nsea-nă ". Construcţie cu (ereţii din nuiele, 8n care se

(ăstrează (oru-bulD. . ;n)răditură de nuiele 8n care sunt adă(ostite oile,

vacile etcD. #confor- =asile Breban, o(. cit.%.

Se (are că aici erau adă(ostite ani-alele de la <ănăstirea intr/unLe-n.

Co4are sl. Ko0ara.

LA CR>*U, teren arabil situat 8n satul Coşani, care a a(arţinut unui

localnic nu-it Cre35.

+3



o(oni-ul are la bază for-a de -asculin a nu-elui de fa-ilie

Cre35M cre3 #des(re (ăr, blană, l2nă% c2rlionţat, buclat, 8ncreţit, răsucit

8n inele #confor- =asile Breban, o(. cit., Dic3io"ar5l eHplica/i?].,

Dic3io"ar5l liii ro!"e o.er"e%. Ad9ectivul creţD este considerat cueti-olo)ie necunoscută #confor- I.A. Candrea, o(. cit. '.A.

Constantinescu, o(. cit., (. +/+* Ior)u Iordan, Dic3io"ar].., (. "*5

Dic3io"ar5l eHplica/i?((M(

Dic3io"ar5l liii ro!"e o.er"e arată că ad9ectivul cre3D

(rovine din lat. Y crici50 # cric50 )r. riKo0 cercD%.

E4istă o(inii confor- cărora ter-enul co-un creţD a(arţine fondului

le4ical auto:ton al li-bii ro-2ne #confor- =asile Breban, o(. cit. Al.

&osetti, o(. cit., (. ", +, *56 I.I. &ussu, o(. cit., (. 65/66 @r.

Br2ncuş, o(. cit., (. "%.

I.I. &ussu arată că de la for-a de bază creţD s/au for-at diverse

antro(oni-e (recu- Creţu, Creţeanu, Creţulescu etc. Acesta consideră că

Actualul Tcreţ vine dintr/o fază -ai vec:e a li-bii latine care nu (utea fi

dec2t Y creci5 ori Ycre/i5 #i".ici5 @5.e3 raci5 ra3 etc.%.D

#confor- I.I. &ussu, o(. cit., (. 65%.

C:ristian Ionescu #confor- o(. cit., (. ""% arară că Un nu-e de

fa-ilie Creţu ne s(une astăzi că (urtătorul este fiul unei (ersoane cu acest

nu-e şi ni-eni nu se aştea(tă ca individul 8n cauză să aibă nea(ărat (ărul

creţD.

C:ristian Ionescu -ai (recizează că vec:iul co)no-en lat.Ci"ci""/50, for-at de la substantivul ci"ci""50D care 8nsea-nă c2rlionţ,

buclăD are un cores(ondent (erfect, din (unct de vedere se-antic, 8n nu-ele

nostru de fa-ilie CRE*U. #confor- C:ristian Ionescu, o(., (. 50%.

+



LA F>RIGĂ, teren arabil astfel nu-it deoarece era (rielnic creşterii

feri)ii. Astăzi, (arţial se -ai 8nt2lneşte feri)ă dar aceasta nu -ai este

(redo-inantă.

Feri1# lat. 2iliH, ici0.LA GĂINIU, teren a)ricol situat 8n vecinătatea re)iunii nu-ite ;'

@&7PI care a a(arţinut unui sătean cunoscut sub nu-ele de @WI'7IU.

La baza for-ării acestui antro(oni- se află substantivul co-un

si-(lu 1#i"# care (rovine din li-ba latină 1alli"a.

LA GR+UL FLOREI, teren arabil cultivat cu )r2u, situat (e

EALUL CMI'EFIL7&.

;n cadrul nu-elui to(ic sunt incluse două substantive unul co-un,

si-(lu 1r!5D care este de ori)ine latină 1ra"5 şi altul (ro(riu, 1loarea,

care are rolul de a evidenţia (ersoana care (osedă acest teren cultivat cu

)r2u.

Antro(oni-ul FLOAREA are la bază eti-onul FLOR care (rovine

din latinescul FLORUS antro(oni-ul se află 8n str2nsă le)ătură şi cu

substantivul 2loareD. #confor- '.A. Constantinescu, o(. cit., (. +5%.

C:ristian Ionescu 8ncadrează antro(oni-ul 1L7A&EA 8n fa-ilia a

cărei te-ă este FLOR şi susţine că acest cuv2nt este o creaţie ro-2nească de

la substantivul floareD. Acesta arată că ;n ono-astica latină sunt atestate

cu -ult ti-( 8naintea e(ocii creştine, nu-ele (ers. Flr50, Flora, str2ns

le)ate de nu-ele unei cunoscute divinităţi din -itolo)ia ro-ană, Flora,

zeiţă a florilor şi a ve)etaţiei. =ec:e divinitate italică a (ri-ăverii #cultul1lorei (are a fi de ori)ine sabină%, zeiţa era celebrată (rin cunoscutele serbări

denu-ite 1loralii, 8ntre 5 a(rilie şi * -ai. Se-nificaţia nu-elui 1lora era

binecunoscută ro-anilor #ca dealtfel şi vorbitorilor li-bii ro-2ne% 8ntruc2t

are la bază un radical italic Y flo/#s%, re(rezentat 8n latină de flos, floris,

+5



devenit 8n ro-2nă floare #cuv2ntul a(arţine radicalului indo/euro(ean Y lo

ca şi )er-. blu-e%D. #confor- C:ristian Ionescu, o(. cit., (. "*5/"*6%.

LA GRĂDNĂ, teren arabil recunoscut (entru (roductivitate, destinat

cultivării le)u-elor, zarzavaturilor.Substantivul 1r#.i"#D (rovine din b)., sl. 1ra.i"a.

LA &ĂNĂSTRE, teren arabil care se află 8n a(ro(ierea <ănăstirii

intr/un Le-n, (e =alea 7tăsăului. 'u-ele to(ic este dat de (oziţia

)eo)rafică a locului, -ai (recis de )radul de a(ro(iere de cunoscuta

<ănăstire intr/un Le-n.

o(oni-ul se identifică cu for-a substantivală -ănăstire, fără a

cunoaşte vreo -odificare.

&#"#0/ire sl. o"a0/ri, (reluat din li-ba )reacă #o"a0/irio"%.

LA &RA VERGII, nu-ele -orii aflate (e r2ul 7tăsău, (ro(rietate

a unui localnic nu-it =eri)eanu. 'u-ele acestei -ori (rovine de la nu-ele

(ro(ietarului. ;n cazul de faţă este vorba des(re o (rescurtare a

antro(oni-ului =eri)eanu.

&oar# lat. ola. LA

NĂRODA, teren arabil care a(arţine satului =iişoara.

Localniciii/au dat această denu-ire deoarece c2ndva el a a(arţinut unei

fe-ei care era considerată (roastă, li(sită de inteli)enţă.

Prin articulare cu articolul :otărăt aD, ad9ectivul nărodD care are la

bază for-a nerod,/oadăD s/a substantivizat, devenind nu-e de (oreclă.

Dic3io"ar5l liii ro!"e o.er"e arată că ad9ectivul "ero.D (rovine din sl. "ero.:.

=asile Breban susţine 8nsă că acesta (rovine b). "ero.a.

+6



LA OGRDĂ, nu-ele locului unde se afla o o)radă -are, situată

8ntr/o zonă deluroasă a satului 1r2nceşti. Azi ea nu -ai e4istă, 8nsă

denu-irea s/a (ăstrat deşi terenul este destinat cultivării cerealelor.

Substantivul o1ra.#D (rovine din slavul o1ra.a. =asile Breban aratăcă sensul de bază al acestui cuv2nt este curte, bătăturăD re)ional el are

se-nificaţia )rădină, livadăD. Ior)u Iordan aduce co-(letarea confor-

căreia 8n 7ltenia şi <untenia o)radăD -ai 8nsea-nă şi staul, )ra9d, loc

8n)rădit (entru ani-ale, )rădină de (oa-e, de le)u-e 8n ti-( ce 8n <oldova

este sinoni- al cuv2ntului curteD.

;n cazul to(oni-ului 8n discuţie este vorba de sensul re)ional de

livadă, teren destinat (o-iculturiiD.

LA ON>CI, situat 8n satul Coşani care a a(arţinut unui localnic cu

nu-ele 7neci care avea o locuinţă situată 8ntr/o zonă -ai izolată.

'.A. Constantinescu consideră că antro(oni-ul ONECI are la bază

nu-ele IOAN, ebraicul IOC=ANAN sau IONANNA, latinescul

IOANNES, -ai (recis for-a ION (rin derivare cu sufi4ul TeciuD.

#confor- '.A. Constantinescu, o(. cit., (. 5"%.

C:ristian Ionescu arată că nu-ele ION a fost şi este 8ncă cel -ai

răs(2ndit şi cel -ai frecvent nu-e de (ersoană nu doar la ro-2ni, ci la toate

(o(oarele euro(ene. El face (arte din seria nu-elor biblice care au devenit

(o(ulare 8nainte de &efor-ă. Astfel, ;n li-ba ro-2nă, nu-ele Ion a (ătruns

8n diferite (erioade istorice, din diverse li-bi astfel e4(lic2ndu/se e4istenţa

unor for-e actuale destul de diferite unele de altele. ;n linii )enerale,nu-eroasele variante, for-e şi derivate care for-ează fa-ilia nu-elui I7'

8n ono-astica noastră, (ot fi (o(ulare sau culte]..Ion a(are 8n slava vec:e

sub for-ele IOANU, IANU]D. #confor- C:ristian Ionescu, o(. cit., (.

"0%.

3!



;n continuare acesta arată că I7' este o creaţie ro-2nească şi astfel

for-a s(ecifică sub care vec:iul nu-e ebraic se -anifestă 8n ono-astica

noastră #8n -od nor-al, toate derivatele de la I7' şi :i(ocoristicile acestora

(ot fi considerate tot creaţii ro-2neşti%D. #confor- C:ristian Ionescu, o(.cit., (. "+%.

Aşadar, for-a antro(oni-ului ONECI este un derivat de la cuv2ntul

de bază I7'.

LA %ĂQNA, su(rafaţă arabilă 8-(r0e9-uită de tufişuri, situată 8n

(artea inferioară a locului bine deli-itat nu-it Ceair.

'u-ele locului (rovine de la deţinătoarea acestui teren care se nu-ea

Păuna.

'.A. Constantinescu e4(lică antro(oni-ul ca av2nd la bază etino-ul

%ĂUN, analizat ca substantiv. Acesta susţine că (lec2nd de la for-a de bază

a acestui substantiv, for-a (entru )enul fe-inin este %ĂUNAD. #confor-

'.A. Constantinescu, o(. cit., (. *0+%.

Ior)u Iordan este de aceeaşi (ărere Strict for-al, este clar că ave- a

face cu fe-ininul lui (ăunD. #confor- I.Iordan, o(oni-ia], (. *65%.

=asile Breban #confor- Dic3io"ar].% (rezintă c2teva trăsături

definitorii ale acestei (ăsări nu-ite (ăunD este o (asăre do-estică -are,

ori)inară din India -asculul are un (ena9 strălucitor şi o coadă cu (ene

fru-os colorate, (e care o (oate roti.

%#5" lat. pa?o, / o"i0.

Av2nd 8n vedere aceste trăsături definitorii, se (oate s(une că este (osibil ca antro(oni-ul PWU'A să fi luat naştere (rin ra(ortarea la aceste

caracteristici co-une fru-useţea (ăunului a deter-inat c2teva si-ilitudini

cu natura fe-inină. Astfel, se (oate crede că Păuna era o fe-eie deosebită,

foarte re-arcată.

3"



LA %ODIR , nu-ele unui (od de -ici di-ensiuni a-ena9at 8n

re)iunea ealului C2ineşti.

'u-ele to(ic are valoare di-inutivală, fiind un derivat cu a9utorul

sufi4ului iorD de la cuv2ntul de bază po.D care (rovine din sl. po.\.LA %ODIOR re(rezintă nu-ele to(ic care deli-itează re)iunea

situată 8n i-ediata a(ro(iere a acestui (od şi nu doar nu-ele acestuia.

LA %OVRNĂ, re)iune deluroasă care a(arţine satului ezrobiţi şi

(e care se cultivă at2t (o-i fructiferi c2t şi cereale. Localnicii s(un că

denu-irea este dată de s(ecificul locului este 8-(ovărat de culturi, fiind

recunoscut (entru (roductivitate.

Sensul curent al substantivului (ovarnăD este acela de "% loc s(ecial

a-ena9at unde se face ţuică % cazan 8n care se fabrică rac:iu, s(irt, ţuică.

%o?ar"# b). po?ar"@a.

E foarte (osibil ca acest teren care astăzi (oartă nu-ele LA

P7=A&'W c2ndva să fi fost locul unde se fabrica ţuica. Astăzi, e foarte clar

8nsă că nu-ele to(ic este dat de bo)ăţia culturilor şi 8n acest caz to(oni-ul

se (oate e4(lica ca av2nd la bază substantivul po?ar#D sl. po.\?ora.

LA R+U , teren a)ricol cultivat cu cereale care se află 8n (ro(rietatea

<ănăstirii Sur(atele, a(arţin2nd satului cu acelaşi nu-e.

Pe teritoriul co-unei, -ai (recis 8n satul Coşani e4istă un alt to(oni-

care cunoaşte aceeaşi denu-ire LA &MU. ;n cazul acesta, terenul astfel

nu-it se află (e -alul r2ului 7tăsău.

;n a-bele cazuri nu-ele to(ic este dat de fa(tul că terenurileres(ective se află 8n a(ro(ierea unui r2u.

R!5 lat. ri?50.

3



LA SCORQ, teren arabil situat 8n zona ealului C2ineşti. 'u-ele

locului a fost dat de (rezenţa unui scoruş 8n această re)iune, un arbore cu

fructe co-estibile dar 8necăcioase.

o(oni-ul are la bază substantivul 0cor54#D, #fructul scoruşului%,care (rovine din b). 0Kor5Pa.

LA *+L&Ă, teren arabil situat 8n satul =iişoara, 8nvecinat cu (ădurea

K-eoaica. S(ecificul locului este că acesta (rezintă o for-ă deosebită,

ase-ănătoare unor ridicături de (ă-2nt, sub for-a unor creste.

LA *+&BRAICA, nu-ele unei -ici terase cultivată cu (oru-b,

situată 8n sudul re)iunii nu-ită ;' @&7PI, care se 8nvecinează cu LU'CA

CI<II&ULUI.

LA *+*OAI, teren care a(arţine satului =iişoara, care a fost

destinat cultivării viţei de vie.

S(ecificul acestui teren de a fi cultivat cu vie a dat nu-ele locului

recunoscut (entru fru-oşii stru)uri cu boabe -ari şi lun)uieţe.

'u-ele to(ic are la bază eti-onul 3!3# lat. /i/ia.

o(oni-ul, analizat 8n ansa-blul său, are valoare (eiorativă deoarece

la baza for-ării sale se află for-a (o(ulară ţ2ţă. Localnicii au (ornit de la

acest eti-on şi (rin ataşarea sufi4ului cu valoare au)-entativă oaiaD s/a

a9uns la for-a actualului nu-e to(ic.

;n (rezent (e acest teren nu se -ai cultivă viţă de vie 8nsă denu-irea a

ră-as nesc:i-bată datorită fa(tului că aici au crescut c2ndva cei -ai

fru-oşi şi )ustoşi str)uri.LA *IGNI, re)iune situată 8n (artea vestică a satului 1r2nceşti 8n

care vre-e 8ndelun)ată au trăit c2teva fa-ilii de ţi)ani. Aici a e4istat un

)ru( de case a a(arţinut acestora.

3*



&e)iunea astfel nu-ită s/a aflat 8n a(ro(ierea :otarului ce des(arte

satul 1r2nceşti de satul @enuneni.

Dic3io"ar5l liii ro!"e o.er"e arată că substantivul 3i1a"D

care (rovine din bul)ărescul, s2rbescul ci1a"i" dese-nează o (ersoanăcare face (arte dintr/o (o(ulaţie ori)inară din India şi răs(2ndită 8n -ai toate

ţările Euro(ei, trăind 8n unele (ărţi 8ncă 8n stare se-i/no-adăD.

=asile Breban oferă aceeaşi e4(licaţie (entru cuv2ntul ţi)anD 8nsă

arată că acest substantiv este de ori)ine slavă, for-a de la care (rovine

fiindci1a"i"5.

Astăzi aceste fa-ilii de ţi)ani nu -ai trăiesc (e teritoriul co-unei

1r2nceşti 8nsă (rezenţa acestora c2ndva (e aceste -elea)uri a deter-inat

(ăstrarea denu-irii.

LA QDREA, teren (e care se află terase şi (ante cu (o-i fructiferi şi

(oru-b care a(arţine fa-iliei Udrea.

'.A. Constantinescu arată că antro(oni-ul (rovine de la nu-ele

ADRIAN, lat. ?adrianus este vorba des(re for-a ro-2nească vec:e directă

sau (rin filieră slavă UDRE lat. O )r. Adrianus (rin sufi4area cu eaD s/a

a9uns la această for-ăD. #confor- '.A. Constantinescu, o(. cit., (. 0%.

Fi C:ristian Ionescu afir-ă acelaşi lucru la baza antro(oni-ului

UDREA se află nu-ele ADRIAN care a fost (reluat din latină de către

)reci #sub for-a Adrianos% nu-ele a a9uns la (o(oarele slave iar de aici la

ro-2ni. 1or-ele A.ria" şi A".reia" a(ar 8ncă din "035şi "06! 8n vec:i

docu-ente ale Gării &o-2neşti cu valoare to(oni-ă a(are 8n <oldova,B2tcele Andrienilor.

C:ristian Ionescu arată că 7 for-ă (o(ulară şi fără 8ndoială cea -ai

vec:e este U.re#aM a cărui frecvenţă la ro-2ni este dovedită de o zicală

8nre)istrată de Anton Pann Tcare cu- venea, tot Udrea/l c:e-a. A(oi

30



identitatea dintre A.ria" şi U.reaM este asi)urată de e4istenţa for-elor

7dr`u #8ntr/un docu-ent din ti-(ul lui <ircea cel Bătr2n%, U.rb5] e la

Udre#a% se for-ează cu sufi4ul (atroni-ic O işte #8nt2lnit şi 8n alte nu-e

(ers. ro-2neşti sau sud/slave% un derivat foarte răs(2ndit la ro-2ni 8n (erioada vec:e, U.ri4/e #astăzi nu-e de fa-ilie%.D #confor- C:ristian

Ionescu, o(. cit., (.3%.

LA ULĂR>TI, nu-ele su(rafeţei de teren situată 8n (artea de

&ăsărit a satului 1r2nceşti, care a(arţine fa-iliilor 7laru.

eşi for-a antro(oni-ului este 7LA&U, datorită (ronunţării

re)ionale s/a 8ncetăţenit for-a to(ică ULA&U care a suferit o transfor-are

fonetică vocala iniţială oD a fost 8nlocuită de vocala uD 8n cadrul nu-elui

to(ic se observă că vocala aD a fost 8nlocuită cu vocala ăD.

'u-ele to(ic este un derivat cu a9utorul sufi4ului eştiD de la for-a

ulărD care (rovine de la substantivul olarD, for-ă corectă, 8ntălnită 8n toate

re)iunile ţării.

'.A. Constantinescu arată că la baza antro(oni-ului se află eti-onul

7LA&, substantiv, fiind vorba des(re fa-ilia 7laru, frecvent 8nt2lnită.

#confor- '.A. Constantinescu, o(. cit., (.**5%.

Dic3io"ar5l liii ro!"e o.er"e arată că substantivul olar

(rovine din li-ba latină ollarius.

=asile Breban 8n Dic3io"ar.. arată că substantivul olar (rovine din

for-a oal# care este de ori)ine latină olla. El e4(lică acest lucru arăt2nd că

oala este un vas de lut ars, cu )ura lar)ă şi cu 8nălţi-ea -ai -are dec2tlun)i-ea iar olarul este -eşterul care face #şi vinde% aceste vase sau alte

obiecte din lut ars.

LA VA D>ACONULUI, (ro(rietate care a(arţine fa-iliei eaconu,

cultivată cu viţă de vie.

3+



Vie lat. ?i"ea.

'.A. Constantinescu arată că 8n cazul antro(oni-ului eaconu este

vorba de for-a Diaco"5 care a cunoscut o scurtare sub influenţa -a):.

DEACD. #confor- '.A. Constantinescu, o(. cit., (.0%.Av2nd 8n vedere această e4(licaţie, este totuşi bine cunoscut fa(tul că

atăt for-a EAC7'U c2t şi IAC7'U circulă (e teritoriul 8ntre)ii ţări şi

că 8ntre cele două variante e4istă diferenţe de (ronunţare dar şi cu valoare

se-antică.

LIVDIA BDEI, locul situat la sud de Băluţoaia de c4are se

des(arte (rin ru-ul oa-nei. 'u-ele locului vine de la (ro(rietarul

acestei livezi.

'.A. Constantinescu arată antro(oni-ul BADEA are la bază eti-onul

BADE, ter-en vec:i ro-2nesc de res(ect a-ical faţă de cel -ai 8n etateD.

Acesta (recizează că acest cuv2nt este atestat ca nu-e de (ersoană din

secolul al \=/lea. #confor- '.A. Constantinescu, o(. cit., (. "53%.

;n (rezent, alături de antro(oni-ul Badea -ai circulă for-a (o(ulară

bade, 8nt2lnită 8n toate re)iunile ţării, folosită ca ter-en de (oliteţe dar -ai

ales ca ter-en cu care fe-eile de la ţară se adresează bărbatului iubit. ;n

7ltenia această for-ă nu este frecvent folosită dar se 8nt2lneşte.

;n cadrul nu-elui to(ic este inclus substantivul li?a.ieD care este o

for-ă (relun)ită a substantivului li?a.#D care (rovine din b). li?a.a, ucr.

le?a.a. Acest substantiv are rolul de a (reciza s(ecificul locului este vorba

des(re o su(rafaţă de teren (lantată cu (o-i fructiferi sau de un teren (e carese lasă să crească iarba (entru cosit sau (ăşunat.

LQNCA CI&ITRULUI, re)iune (rielnică cultivării cerealelor,

situată 8n estul satului ezrobiţii din vale, 8n a(ro(ierea <ănăstirii intr/un

Le-n.

33



'u-ele locului este dat de vecinătatea acestuia cu ci-itirul din acest

sat.

Cii/ir )r. ii/irio", it. cii/erio #confor- Dic3io"ar5l

eHplica/i?]., Dic3io"ar5l liii ro!"e o.er"e%.I.A. Candrea 8n Dic3io"ar E"ciclope.ic ].. face tri-itere la

francezul cie/ire.

LQNCA &ĂNĂIL>TI, teren arabil destinat cultivării cerealelor,

le)u-elor şi zarzavaturilor. erenul (oartă această denu-ire deoarece este

cea -ai -are luncă a satului <ănăileşti, fiind foarte cunoscut (entru

(roductivitatea sa. Lunca este străbătută de r2ul Bistriţa.

'u-ele to(ic vine de la antro(oni-ul &a"oil# #<ănoilă%, -ai

-arele sc:itului <ănăileşti, cel care a luat :otăr2rea de a ridica această

construcţie de cult 8n această (arte a satului.

'.A. Constantinescu arată că acest antro(oni- are la bază nu-ele

&ANUEL, ebraicul E&&ANOIL. Acesta e4(lică Căderea lui Te iniţial

s/a (rodus 8n )reaca -edie, ca 8nb nu-ele 8-(ăratului <anuel Co-nen,

a9un)2ndu/se la for-a <A'7IL, /W.D.#confor- '.A. Constantinescu, o(.

cit., (. "!!%.

C:ristian Ionescu arată că E<A'UEL este un nu-e vec:i 8n

ono-astica ro-2nească, care are o frecvenţă destul de -are şi care se (are

că ar cores(unde unui vec:i nu-e biblic I<<A'UEL. Acest nu-e face

(arte din bo)ata serie a teoforicelor 8n care a(are ele-entul el/ care

8nsea-nă divinitatea, du-nezeuD I<<'UEL are astfel se-nificaţiau-nezeu cu noiD.

evenit nu-e calendaristic #datorită unui -artir din ti-(ul lui

iocleţian%, E<A'UEL se răs(2ndeşte 8n ono-astica tuturor (o(oarelorD.

3



iferitele for-e atestate din secolul "+ (robează că nu-ele a (ătruns la noi

din li-bile slave vecineD. #confor- C:ristian Ionescu, o(. cit., (. "*%.

;n ceea ce (riveşte for-a <anoil#ă%, C:ristian Ionescu oferă

e4(licaţia Prin 8-(ru-uturi sau creaţii ro-2neşti, fa-ilia nu-elui se8-bo)ăţeşte tre(tat a9un)2nd la un nu-ăr -are de for-e, derivate şi

:i(ocoristice #unele devenite nu-e de fa-ilie, altele ră-ase ca (renu-e 8n

uz%, dintre care cită- <anoil#ă%, <anuil#ă%, <ănăilă, <2năilă, <anole

etc.D. #confor- C:ristian Ionescu, o(. cit., (. "*%.

LQNCA N>DII, teren destinat cultivării cerealelor, situat 8n (artea de

&ăsărit a satului 1r2nceşti, (e -alul dre(t al r2ului Bistriţa.

'u-ele locului (rovine de la antro(oni-ul NEDA, (ro(ietar al

acestor (ă-2nturi care deţinea şi o -oară cunoscută sub nu-ele de -oara

lui 'edaD.

'.A. Constantinescu arată că antro(oni-ul NEDA are la bază nu-ele

slav dat du-inicii, NEDELEA. Aşadar, antro(oni-ul s/a for-at cu

a(oco(a 'E, fiind o for-ă sud/slavă Ne.a Ne.eaD. #confor- '.A.

Constantinescu, o(. cit., (. ""3%.

Acest antro(oni- are la bază substantivul "e.eie care (rovine din

slavul "e.9l@a du-innicăD şi care face referire la o (etrecere (o(ulară

c2-(enească, or)anizată de obicei cu (rile9ul unei sărbători sau al unui

:ra-D re)ional acest cuv2nt are sensul de loc (lan 8n v2rful unui -unteD.

#confor- Dic3io"ar5l liii ro!"e o.er"e%.

Aşadar se (oate crede că 8n această luncă se or)anizau c2ndvasărbători sau se cinsteau zile i-(ortante ale vieţii cotidiene. Prin e4tensie

se-antică s/a a9uns la for-a antro(oni-ului 'EA care ar (utea fi

considerat un o- al serbărilor (o(ulareD.

35



;n cadrul nu-elui to(ic antro(oni-ul 'EA este articulat enclitic cu

articolul :otăr2t iD care are rolul de a indica (osesia. Accentul cade (e

vocala DeD, se află aşadar (e (ri-a silabă.

LQNCA VIIOREI, terenuri de -ari di-ensiuni aflate 8n nordulsatului =iişoara, (e -alul dre(t al r2ului Bistriţa. ;n )eneral aceste su(rafeţe

a)ricole sunt destinate cultivării le)u-elor şi zarzavaturilor.

Su(rafaţă aflată de/a lun)ul unei a(e cur)ătoare, această luncă este

-ăr)inită de/o (arte de calea ferată iar de cealaltă (arte de un zăvoi t2năr.

Această luncă (oartă nu-ele satului căruia a(arţine.

Ior)u Iordan inventariază şi to(oni-ul =iişoara e4e-(lific2nd (rin

ealul =iişoareleD şi consideră că la baza for-ării acestui to(oni- se află

substantivul ?ie lat. ?i"ea. #confor- Ior)u Iordan, o(. cit., (. 03"%.

&ĂLUR>LU, teren arabil folosit (entru cultivarea )r2ului şi

(oru-bului, 8ntins (e o su(rafaţă de 6 :ectare. ;n (artea vestică se

8nvecinează cu =MLCEAUA LUI PLEA=W, la sud cu PWU&EA

SAULUI iar la nord cu calea ferată.

enu-irea locului este dată de fa(tul că (e această su(rafaţă se află o

ridicătură (ă-2ntoasă, un -ic -al.

'u-ele to(ic este un derivat de la cuv2ntul de bază alD cu a9utorul

sufi4ului 5rel5D 8ntre) cuv2ntul dob2ndeşte o valoare di-ininutivală.

Dic3io"ar5l liii ro!"e o.er"e arată că substantivul al este

de ori)ine albaneză al.

=asile Breban #confor- Dic3io"ar ] % consideră că substantivul-alD care are for-a (entru (lural -aluriD este un cuv2nt auto:ton, arăt2nd

că acesta (oate avea 8n unele situaţii c:iar sensul de r2(ă.

Av2nd 8n vedere feno-enul e4tensiei se-antice, Ior)u Iordan arată că

substantivul alD este sinoni- cu substantivul re1 care este de ori)ine

36



slavă. ;n lucrarea Topo"iia ], (. */** acesta 8nre)istrează ca sinoni-e

(entru to(oni-ul ro-2nesc <al#ul%, (e Bre)ul #8nt2lnit 8n 9udeţul Brăila%,

(recu- şi I'SULA B&E@ULUI #8n 9udeţul Ialo-iţa%.

&ĂNĂIL>TI, nu-ele unuia dintre satele care for-ează co-una1r2nceşti, a-(lasat de/o (arte şi de alta a r2ului Bistriţa, 8n aval de satul

@enuneni. Acesta este aşezat (e lunca Bistriţei, (e terasele inferioare ale

ealului <estecenilor şi ealul =iilor.

Este un sat răsfirat şi liniar, atestat 8ncă din "+3+ c2nd boierul Preda

Br2ncoveanu avea 8ntre altele şi satul <ănăileşti (e care 8l 8ntre)eşte <atei

Basarab.

'u-ele acestui sat vine de la antro(oni-ul <anoilă sau <ănăilă, cel

care a fost -ai -arele sc:itului <ănăileşti, a-(lasat 8n această re)iune a

co-unei şi din :otăr2rea căreia a luat naştere acest lăcaş de cult.

Acest sat a a(arţinut (2nă 8n "636 co-unei 17LEFII E $7S

8nce(2nd cu această dată, el a fost ataşat co-unei 1r2nceşti, contribuind la

constituirea unităţii co-unale.

&ĂNĂSTREA DNTR$UN L>&N, -onu-ent istoric, situat la

a(ro4i-ativ 3 >- sud de &-/=2lcea şi la 6 >- -ai sus #la nord% de

co-una Băbeni, (e valea 7tăsăului, 8n co-una 1r2nceşti. Această -ănăstire

este se(arată (rin dealurile vecine de <ănăstirea Sur(atele şi <ănăstirea

@ovora.

Ea este construită 8n secolul \=I/\=II, iar (ri-ul docu-ent 8n care

a(are -enţionat nu-ele său (oartă data de ! a(rilie "3*+.Pri-a eta(ă a construcţiei este făcută de <atei Basarab, 8n ti-( ce

autorul celei de/a doua eta(e este Preda Br2ncoveanu.

!



Sf2nta <ănăstire intr/un Le-n s/a făcut cunoscută at2t (rin istoria

celor care i/au fost ctitori, c2t şi (rin Icoana <aicii o-nului, făcătoare de

-inuni care de fa(t a fost (unctul de (lecare 8n ridicarea acestei -ănăstiri.

'u-ele <ănăstirii intr/un Le-n este dat de unicitatea construcţiei8ntre)ul lăcaş de cult este realizat dintr/un sin)ur ste9ar secular.

Le)enda s(une că această -ănăstire a luat naştere din dorinţa

du-nezeiască un cioban care/şi (ăştea tur-a (e aceste -elea)uri a visat

locul unde trebuia ridicată sf2nta construcţie. Lui i s/a s(us că aceasta va fi

realizată din le-nul unui sin)ur ste9ar 8n care se va )ăsi o icoană a <aicii

o-nului.

;n (rezent, fru-oasa -ănăstire este -onu-ent istoric, loc care oferă

(rile9 de ad-iraţie şi conte-(lare tuturor turiştilor dornici de a cunoaşte.

'u-ele to(ic este for-at (rin alăturarea a două substantive care sunt

le)ate (rintr/o (re(oziţie este vorba des(re substantivul #"#0/ire sl.

o"a0/ri (reluat din li-ba )reacă #o"a0/irio"% substantivul le" lat.

li1"5 (re(oziţia co-(usă .i"/r5 care este for-ată din (re(oziţia si-(lă

.e lat. .e şi (re(oziţia 7"/r5 lat. in/ro.

&ĂNĂSTREA SUR%TELE este situată 8n co-una 1r2nceşti,

satul Sur(atele, 9udeţul =2lcea, fiind ridicată (e locul unei ctitorii anterioare.

Istoria sa este vec:e, acest lăcaş e4ist2nd ca cetate şi loc de 8nc:isoare cu

-ult 8nainte de do-nia lui Constantin Br2ncoveanu.

ovada si)ură a e4istenţei acestei -ănăstiri o constituie ?risovul din

"+" (rin care do-nitorul 'ea)oe Basarab 8i 8ntăreşte dre(tul asu(ra -oşieidin C2ineşti/=2lcea.

Cu vre-ea, această ctitorie s/a ruinat. ;n anul "!3, oa-na

Br2ncoveanu, soţia do-nitorului -artir, a refăcut din te-elie vec:ea

biserică şi a zidit 8n 9urul ei toate clădirile necesare unei -ănăstiri de -aici.

"



<arile eveni-ente din "53*/"530, -ai (recis secularizarea averilor

bisericeşti şi 8-(ro(rietărirea ţăranilor s/au resfr2nt ne)ativ asu(ra

-ănăstirilor. ;n "5* <inisterul Cultelor a dat un decret (rin care -ănăstirea

s/a desfiinţat şi a ră-as 8nc:isă + ani.u(ă această (erioadă de )rele 8ncercări, -ănăstirile şi/a reluat

activităţile şi s/a făcut a(reciată -ai ales (entru buna or)anizare.

'u-ele to(ic are la bază verbul a 0eM 05rpaD de fa(t el este un

derivat de la acest verb care s/a substantivizat (rin articularea cu articolul

:otăr2t enclitic leD. Le)enda acestei -ănăstiri arată că cei care au ridicat

acest lăcaş de cult au 8nti-(inat c2teva (roble-e la 8nce(ut deoarece terenul

era alunecos iar zidurile nu aveau stabilitate. <ănăstirea (oartă nu-ele

satului căruia a(arţine.

=erbul “a 0eM 05rpaD care este sinoni- cu a se (răbuşiD, a se

dăr2-aD, a se năruiD el (rovine din latinescul d 05r5pare.

&ELC>REA , teren a)ricol de -ari di-ensiuni favorabil culturii

cerealelor, cunoscut sub denu-irea de CM<PUL <A&E datorită for-ei şi

8ntinderii sale. Parţial, el este folosit ca izlaz.

Situat la :otarul care des(arte satul 1r2nceşti de satul @enuneni, acest

teren este străbătut de/o (arte şi de alta de o vale ad2ncă ce (oartă aceeaşi

denu-ire. ;n (artea nordică el este -ăr)init de o (ădure de -are 8ntindere

nu-ită (ădurea <ELCE&EA.

o(oni-ul <ELCE&EA are la bază antro(oni-ul &ELCEREANU,

(ro(rietarul acestor terenuri foarte cunoscute.&EST>CENI, teren a)ricol destinat cultivării cerealelor, 8ncon9urat

de o (ădure de -esteceni.



Locul (oartă această denu-ire deoarece iniţial 8ntrea)a su(rafaţă era

ocu(ată de această s(ecie de arbori. Ulterior, (rin defrişare, terenul şi/a

-odificat s(ecificul a fost folosit 8n a)ricultură.

;n (rezent, nu-ărul acestor arbori nu este foarte -are, 8nsă, (rezenţalor 8n această re)iune atra)e (ăstrarea nu-elui to(ic 8ncetăţenit.

Substantivul e0/eac#"D este de ori)ine latină a0/ici"50. ;n

cadrul nu-elui to(ic s/a i-(us for-a de (lural a acestui substantiv.

&LCI, zonă destinată cultivării cerealelor, recunoscută ca o re)iune

-lăştinoasă, care (ăstrează u-iditatea. Ea se află 8n satul =iişoara.

enu-irea locului (rovine de la antro(oni-ul <lăceanu, (ro(ietarul

acestor terenuri.

Cu toate acestea, nu-ele locului este dat de trăsătura s(ecifică a

acestuia, aceea de a fi -lăştinos, cu -ult s-2rc.

At2t Dic3io"ar5l liii ro!"e o.er"e c2t şi =asile Breban 8n

Dic3io"ar] consideră că substantivul lac#D care are for-a (entru (lural

-lăciD (rovine din bul)ărescul, s2rbescul laKa.

&ORA N>DII, nu-ele -orii care se afla (e Lunca 'edii, -ai

(recis (e -alul dre(t al r2ului Bistriţa.

'u-ele to(ic este alcătuit din două substantive unul co-un, si-(lu,

oar#D care (rovine din li-ba latină ola şi care este articulat cu

articolul :otăr2t enclitic aD altul (ro(riu, antro(oni-ul Ne.a, cel care a

fost (ro(ietarul acestei -ori.

;n (rezent -oara nu -ai serveşte intereselor sătenilor 8nsă i-(ortanţa (e care aceasta a avut/o ti-( 8ndelun)at a deter-inat (ăstrarea denu-irii.

&OT>NI, sat care a(arţine co-unei 1r2nceşti, aşezat 8n a-onte de

satul ezrobiţi, (e (artea st2n)ă a r2ului 7tăsău. Acesta este atestat

*



docu-entar 8n anul ""3 8ntr/un docu-ent din ti-(ul do-nitorului

Constantin Br2ncoveanu.

'u-ele to(ic are la bază a(elativul o4/ea"D care 8nsea-nă ţăran

liberDşi care (rovine din slavul o0/i.Se (are că acest sat a fost (o(ulat 8ncă de la 8nce(ut de ţărani care

(rezentau inde(endenţă socială, o anu-ită (ro(rietate, erau aşadar liberi s(re

deosebire de confraţii lor din satele 8nvecinate #e4e-(lu satul ezrobiţi%.

'u-ele satului a fost dat de cate)oria socială căreia a(arţineau

locuitorii săi.

&UTLA, teren arabil situat (e -alul dre(t al r2ului Bistriţa,

8nvecinat 8n (artea sudică cu (ădurea Ste9eret.

NEGR>NI, nu-ele celui -ai vec:i sat care a(arţine co-unei

1r2nceşti, atestat 8ncă din (erioada (re-edievală.

'u-ele 8i vine de la cuv2ntul "er5D, nu-e atribuit locuitorilor din

(artea subcar(atică a ţării.

Ulterior, vreo (ersoană şi/a 8nsuşit nu-ele care a devenit antro(oni-

NEGRESCU.

'.A. Constantinescu #confor- o(., (. **0% consideră că la baza

acestui antro(oni- se află ad9ectivul NEGRU.

Dic3io"ar5l liii ro!"e o.er"e arată că ad9ectivul "e1r5

(rovine din francezul "1re.

=asile Breban #confor- Dic3io"ar ] %arată că acest ad9ectiv (rovine

din li-ba latină "i1er, / 1ra, / 1r5. 'u-ele satului a (utut fi dat şi de c2teva trăsături s(ecifice ale

locuitorilor acestui sat erau ne)ri la faţă, adică aveau tenul foarte 8nc:is.

Această su(oziţie (oate fi luată 8n consideraţie deoarece c:iar C:ristian

Ionescu oferă c2teva ar)u-ente care susţin această afir-aţie. Acesta arată

0



că 'u-ele de culori, 8n s(ecial alb #^Alba% şi ne)ru sunt foarte frecvente

şi vec:i 8n ono-astica -ultor (o(oare, funcţia lor iniţială fiind aceea de

su(ranu-e sau (oreclă, atribuită ca o aluzie la culoarea (ielii sau a (ărului

#la noi, Albu, 'e)ru şi nu-eroase derivate de la acestea sunt frecvente nu-ede fa-ilie%.D #confor- C:ristian Ionescu, o(. cit., (. 33%.

Aşadar, se (are că nu-ele acestui sat care este un derivat de la for-a

de bază ne)ruD s/a aflat 8n str2nsă le)ătură cu o trăsătură fizică a

locuitorilor.

OGRĂJORĂ, (lantaţie de (o-i fructiferi care se află (e -alul

dre(t al r2ului 7tăsău. Aceasta nu se 8ntinde (e o su(rafaţă de -ari

di-ensiuni 8nsă este recunoscută at2t (entru (roductivitate c2t şi (entru

deosebita (oziţie )eo)rafică (e care o ocu(ă.

o(oni-ul are la bază eti-onul o1ra.# care este de ori)ine slavă

o1ra.a el re(rezintă un di-inutiv care s/a for-at (rin sufi4are de la

cuv2ntul o1ra.#D cu a9utorul sufi4ului oar#D. Se observă alternanţa

consonantică a lui .D 8n @D, s(ecifică (ronunţiei olteneşti.

;n cazul acestui to(oni- accentul care -arc:ează re)istrul 8n care se

(ronunţă 8n diferite re)iuni se află (e silaba (enulti-ă a cuv2ntului ceea ce

oferă -uzicalitate şi ar-onie vocalică.

OGRĂ;I, (lantaţie de (o-i fructiferi situată (e -alul st2n) al r2ului

7tăsău.

'u-ele to(ic este dat de s(ecificul locului, acela de a fi destinat

(o-iculturii c2t şi de fa(tul că această su(rafaţă se re-arcă (rindi-ensiunile (e care le -ăsoară. Acest fa(t este relevant c:iar din for-a

to(oni-ului for-a care s/a i-(us este cea de (lural.

Se (oate lua 8n consideraţie şi e4(licaţia confor- căreia locul s/a

nu-it astfel deoarece el este destinat (o-iculturii 8n totalitate dar 8n acelaşi

+



ti-( el a(arţine -ai -ultor fa-ilii. O1r#ziD (oate 8nse-na 8n acest

conte4t -ai -ulte o)răzi care a(arţin (ersoanelor diferite.

OTĂSĂU, r2u de -are i-(ortanţă care izvorăşte din -asivul

=2nturariţa şi care se varsă 8n r2ul Bistriţa (e teritoriul localităţii 1r2nceşti.Acesta intră 8n localitatea 1r2nceşti 8n satul L5"ca.

&2ul trece (rin dealuri subcar(atice versantul dre(t este -ult -ai

abru(t dec2t cel st2n). atorită for-elor de relief, r2ul (rezintă caturi şi

(ra)uri care se for-ează şi dis(ar de la o (erioadă de viituri la alta.

;n verile foarte călduroase r2ul are tendinţa de a seca. =ersantul dre(t

este 8-(ădurit iar cel st2n) are foarte -ulte terenuri a)ricole şi (a9işti. Acest

r2u nu are caracter (er-anent 8n (erioadele (loioase sunt activate şi alte

or)anis-e torenţiale care au a(ort 8n creşterea debitului care variază de la un

an la altul, de la un anoti-( la altul.

7tăsăul (rezintă o serie de afluienţi P2r2ul <alului, P2r2ul lui

Bo)dan, P2r2ul lui Petcu, P2r2ul &ece, P2r2ul Podarului, P2r2ul Anei, P2r2ul

Stanciului, P2r2ul cu 'isi(.

?idroni-ul are la bază cuv2ntul slav o/ 07"”care 8nsea-nă de la

fiuD.

%ĂDQREA &ĂNĂSTRII, nu-ele (ădurii situate 8ntre satele

1r2nceşti şi ezrobiţi, făcănd (arte din PWU&EA SAULUI.

'u-ele locului este dat de fa(tul că această (ădure se află 8n (artea

vestică a locului (e care se )ăseşte <ănăstirea intr/un Le-n.

Dic3io"ar5l liii ro!"e o.er"e arată că substantivul (ădureD (rovine din li-ba latină pa.5le.

=asile Breban #confor- Dic3io"ar].% arată că for-a cores(unzătoare

acestui substantiv 8n li-ba latină este pa.5le # pal50, /5.i0 baltă,

-laştinăD%.

3



&eferitor la cuv2ntul (ădureD, Ion Po(escu/Sireteanu arată că

Lin)viştii au arătat de -ultă vre-e că p#.5re se e4(lică (rin cuv2ntul

latinesc (o(ular pa.5le#% a cărui for-ă clasică este pal50, )en. pal5.i0,

ac. pa.5le şi 8nsea-nă Tbaltă, -laştină.D #confor- Ion Po(escu/Sireteanu, o(. cit., (. "6%.

Astfel autorul re-arcă sc:i-barea de sens 8n ro-2nă se va trece de la

sensul ori)inal (reluat din li-ba latină la cel de 8ntindere -are de teren

aco(erită cu arboriD.

%ĂDQREA SUR%TELUI, nu-ele (ădurii de -are 8ntindere care

a(arţine satului Sur(atele.

'u-ele to(ic este for-at (rin alăturarea substantivului (ădureD şi a

nu-elui satului care (osedă acest teren forestier.

%+R+UL NEI, afluent al r2ului 7tăsău, situat 8n (artea drea(tă a

acestuia.

'u-ele to(ic este for-at (rin alăturarea substantivului co-un si-(lu

p!r!5D şi a substantivului (ro(riu A"a.

Dic3io"ar5l liii ro!"e o.er"e arată că substantivul p!r!5D

este de ori)ine albaneză p[rr5a.

@. <i:ăilă #confor- o(. cit., (. "0!% şi =asile Breban #confor-

Dic3io"ar ].% arată că acest cuv2nt este auto:ton, traco/dac. Alături de

for-a literară circulă şi varianta p!r#5D, folosită re)ional datorită unei

(ronunţări diferite.

'u-ele to(oni-ului (rovine de la antro(oni-ul A"a, (ro(ietaraterenului (e care se află acest (2r2u.

'.A. Constantinescu consideră că nu-ele ANA (rovine de la ebraicul

=a""a care 8nsea-nă 8ndurareD sau bunaD. #confor- '.A.

Constantinescu, o(. cit., (. 5%.



C:ristian Ionescu oferă o e4(licaţie -ult -ai co-(letă (ornind de la

aceeaşi o(inie ca şi '.A. Constantinescu. El arată că s(ecialiştii a(ro(ie

nu-ele ebraic de verbul a"a"D care 8nsea-nă a avea -ilăD, a binevoiD.

;n )eneral se consideră că nu-ele =a""a (rovine dintr/un substantiv careare sensul -ilă, bunăvoinţăD.

C:ristian Ionescu arată că e4istă o altă inter(retare confor- căreia

nu-ele 8n discuţie este inclus 8n fa-ilia teoforicelor frazeolo)ice astfel

=a""a ar fi o abreviere, (rin eli-inarea nu-elui divinităţii, dintr/o frază

verbală care 8nse-na Ia:ve a avut -ilă, Ia:ve s/a 8nduratD.

Ebraicul=a""a

, redat 8n )reacă şi 8n latină (rinA""a

s/a răs(2ndit

foarte uşor 8n toată Euro(a. Acest nu-e a a9uns la ro-2ni (rin inter-ediul

slavilor, cunosc2nd o ra(idă răs(2ndire 8n toate re)iunile şi devenind din

(unct de vedere al frecvenţei, al treilea nu-e de botez fe-inin. oate

for-ele şi derivatele acestui cuv2nt sunt atestate 8nce(2nd cu secolul \= iar

astăzi sunt folosite ca :i(ocoristice, fie ca (renu-e inde(endente.

Se re-arcă a(ariţia nu-elui A"a 8n diferite credinţe şi obiceiuri

(o(ulare ro-2neşti, -ai ales 8n desc2ntece 8n care A"a este văzută ca o z2nă

care/i (oate a9uta (e cei bolnavi.

Sărbătorită cu -are fast la ro-2ni, Ana (are a fi la ori)ine o divinitate

a lu-ii, fiind foarte (osibil ca Ana din folcorul ro-2nesc să fie o

re-iniscenţă din (erioada daco/ro-ană.

C:ristian Ionescu face (recizarea că 8n ceea ce (riveşte lat. A""a

unii 8l consideră de ori)ine etruscă, iar alţii, o for-aţie latină de la a"50Tbabă, 8ntruc2t A""a din Bovillae este, 8n -itolo)ia ro-ană, nu-ele unei

bătr2ne care ar fi salvat (o(orul de la foa-eteD. #confor- C:ristian Ionescu,

o(. cit., (. *3/*%.

5



%+R+UL %A RIE, afluent al r2ului Bistriţa care cur)e 8ntr/o

re)iune situată 8n (artea stăn)ă a acestuia.

'u-ele (2r2ului este dat de culoarea brun/roşcată a a(ei acestuia,

culoare rezultată din cauza solului (e care/l s(ală aceasta se -enţine totti-(ul.

'u-ele to(ic este for-at (rin alăturarea substantivului apaD care

(rovine din latinescul a5a şi a ad9ectivului ro45D care este de ori)ine

latină ro0e50.

%+R+UL B+RLAGĂ, afluent al r2ului Bistriţa care traversează un

teren aflat 8n (artea drea(tă a acestui r2u.

'u-ele (2r2ului se datorează fa(tului că acesta şi/a să(at 8n (ă-2nt

un fel de ad2ncitură ase-ănătoare culcuşului unui urs, adică unui b2rlo).

La baza derivatului B!rloa1#D se află eti-onul !rlo1 care este de

ori)ine slavă r:lo1:. Cu a9utorul sufi4ului a1#D s/a a9uns la actuala

for-ă to(ică care a dob2ndit valoare au)-entativă.

%+R+UL C%REI, afluent al r2ului Bistriţa care cur)e (e un teren

situat 8n (artea st2n)ă a r2ului.

Se (are că denu-irea a fost dată de fa(tul că sătenii care locuiau 8n

a(ro(ierea acestui (2r2u 8şi adă(au ca(rele aici.

Capr# lat. capra.

%+R+UL CU NIS%, afluent al r2ului 7tăsău care cur)e 8ntr/o

re)iune situată 8n (artea st2n)ă a acestuia.

'u-ele to(ic este dat de fa(tul că acest (2r2u aduce foarte -ult nisi(8n r2ul 8n care se varsă.

Ni0ip b). "a0ip, sb. Na0a.

%+R+UL G+RLCIULUI, afluent al r2ului Bistriţa, situat 8n (artea

drea(tă a acestuia.

6



'u-ele to(ic este dat de fa(tul că acest (2r2u traversează terenul

arabil cunoscut sub denu-irea G+RLICIU care se află 8n a(ro(ierea r2ului

Bistriţa.

Ele-entul to(ic 1!rliciD care (rovine din s2rbescul 1rbc estearticulat cu articol :otăr2t l5iD deşi este vorba des(re un substantiv co-un

si-(lu 8n cazul )enitiv şi nu des(re un antro(oni-, acesta indică (osesia.

%+R+UL G=E*ĂREI, afluent al r2ului Bistriţa, aflat 8n (artea

st2n)ă a acestuia.

Se nu-eşte astfel deoarece acesta se află 8ntr/o re)iune cu -ultă

):eaţă.

o(oni-ul are la bază eti-onul 1ea3#D care (rovine din latinescul

1lacia.

%+R+UL LUI BOGDAN, afluent al r2ului 7tăsău situat 8n (artea

drea(tă a acestuia.

'u-ele to(oni-ului (rovine de la antro(oni-ul BOGDAN,

(renu-ele (ro(ietarului terenului (e care cur)e acest (2r2u (2nă la vărsarea

8n r2ul căruia 8i este afluent.

'.A. Constantinescu arată că nu-ele Bo1.a" este ec:ivalentul

)recescului Teo.oro0, a ebraicului Na/a"ael, a latinescului Deo.a/50,

(reciz2nd 8nsă că acest nu-e nu este calendaristic. Se (are că acesta a a(ărut

(entru (ri-a dată 8n <ara-ureş şi a(oi 8n Ardeal de unde a trecut şi

<oldova (rin inter-ediul statului -oldovean. #confor- '.A.

Constantinescu, o(. cit., (. 0%.C:ristian Ionescu arată că 8n (rezent acest nu-e este frecvent 8nt2lnit,

fiind de ori)ine slavă. 1iind co-(us din ele-entele o1D care 8nsea-nă

u-nezeuD #cuv2nt foarte vec:i de ori)ine slavă 8nrudit cu iranianul a1a

şi indianul a1a al cărui sens de bază era cel de noroc, reuşităD% şi din .a"

5!



care 8nsea-nă datD, sensul 8ntre)ului co-(us este acela de dăruit, dat de

u-nezeu nu-ele Bo)dan se 8ncadrează 8n seria nu-elor teoforice, fiind

identic din (unct de vedere se-antic cu ebraicul Jo"a/a", )recescul

Teo.o/o0, francezul Deo.a/, Die5.o""e.C:ristian Ionescu arată că -a9oritatea s(ecialiştilor sunt de acord că

Bo)dan este un calc du(a )recescul Teo.oro0 #^ udor% sau Teo.o/o0.

Cele două ele-ente de co-(unere erau destul de frecvente 8n trecut, unele

co-(use cu o1 O (ăstr2ndu/se şi astăzi 8n ono-astica (o(oarelor slave

Bo15il #-il (lăcutD%, Bo1o0la? #slav slavăD% etc.D. #confor-

C:ristian Ionescu, o(. cit., (. 33 %.

C:ristian Ionescu oferă c2teva (osibilităţi de inter(retare ale acestui

nu-e. Acesta arată că unii s(ecialişti au considerat că (rezenţa nu-elui (e

teritoriul ţării noastre (oate fi e4(licat (rin influenţa sud/slavă. Astfel,

Bo1.a" ar (utea fi considerat fie un vec:i 8-(ru-ut co-un din e(oca

(ri-elor contacte cu slavii, fie o influenţă se(arată a ono-asticii slave

răsăritene #8n nord% sau acelei sud/slave #8n sud%. Se re-arcă fa(tul că deşi

nu este un nu-e calendaristic Bo)dan s/a folosit frecvent la noi la fel ca şi la

(o(oarele slave, (rob2ndu/se astfel vec:i-ea şi valoarea sa tradiţională.

In zona Banatului, cuv2ntul o1.a"D este folosit cu sensul de

co(ilD, la fel ca 8n li-ba rusă 8n care 8nsea-nă co(il nebotezatD sau 8n

li-ba ucraineană 8n care 8nt2lni- for-a o.a"D cu sensul de co(il

nele)iti-D. Pornind de la aceste as(ecte C:ristian Ionescu arată că acă

a-inti- că, 8n unele re)iuni, orice co(il este nu-it 8nainte de botez Bucur,a- (utea e4(lica cuv2ntul co-un Tbo)dan 8n acelaşi fel nu-e (ro(riu

devenit co-unD. #confor- C:ristian Ionescu, o(. cit., (. 3%.

5"



%+R+UL &LULUI, afluent al r2ului 7tăsău, situat 8n (artea

drea(tă a acestuia. P2r2ul (oartă acest nu-e deoarece el trece (e l2n)ă un

-al c:iar 8nainte de a se vărsa 8n r2u.

'u-ele to(ic s/a for-at (rin alăturarea a două substantive (2r2ulDcare este articulat cu articolul :otăr2t enclitic lD şi -alulD care este

articulat cu articolul :otăr2t l5iD. Prin alăturarea acestora s/a a9uns la

actuala for-ă care aduce o infor-aţie de bază ce face referire la (ri-ul

substantiv este vorba des(re un (2r2u care cur)e 8n a(ro(ierea unei for-e

de relief for-ată de/a lun)ul vre-ii (rin de(uneri de nisi( şi aluviuni.

E (osibil ca denu-irea to(ică să fie dată de fa(tul că (2r2ul astfel

nu-it a contribuit la for-area -alului des(re care este vorba.

%+R+UL &ELC>REA, afluent al r2ului Bistriţa, situat 8n (arte

st2n)ă a acestuia .

Acesta (oartă nu-ele terenului (e care 8l traversează. ;nainte de a se

vărsa 8n r2ul Bistriţa el strabate o distanţă destul de -are şi adună foarte

-ulte aluviuni, diferite or)anis-e non/-ateriale (e care reuşeşte să le ducă

8n cele -ai -ulte cazuri (2nă la r2ul 8n care se varsă.

Acest (2r2u serveşte sătenilor deoarece el oferă a(ă ani-alelor care

trăiesc 8n această re)iune.

%+R+UL OLĂR>TI, afluent al r2ului Bistriţa , aflat 8ntr/o re)iune

care se )aseşte 8n (arte drea(tă a acestuia. El străbate terenurile care a(arţin

fa-iliei 7laru, -otiv (entru care a (ri-it această denu-ire.

%+R+UL %IETRASA , afluent al r2ului Bistriţa, situat 8n (arteast2n)ă a acestuia .

eoarece traversează o re)iune (ietroasă duc2nd cu el c:iar (ietriş, el

a (ri-it această denu-ire.

5



o(oni-ul are la bază eti-onul pia/r#D care (rovine din latinescul

pe/ra( ;n acest caz este vorba des(re un cuv2nt derivat de la această for-ă

de bază cu a9utorul sufi4ulu oa0#D care are valoare au)-entativă.

%+R+UL %>TCU afluent al r2ului 7tăsău care cur)e (e un terenaflat 8n (artea drea(tă a r2ului , 8ntr/o zonă deluroasă.

'u-ele to(ic (rovine de la antro(oni-ul %ETCU.

'.A. Constantinescu arată că antro(oni-ul 8n discuţie are la bază

nu-ele %ARASC=EVA din calendarul ortodo4 , du(ă nu-ele )recesc al

zilei vineri, T(re)ătirea care la slavii de sud se c:ea-ă %e/Ka, a cincea zi din

să(tă-2nă . in nu-ele fe-inin s/a creat şi un -asculin frecvent -unt. si

-old.D#confor- '.A. Constantinescu, o(. cit.,(. "/"5%. Acesta arată că

antro(oni-ul PECU se (oate e4(lica şi din bul)ărescul %e/Ka.

C:risrian Ionescu #confor- o(. cit., (. *!% arată că nu-ele %e/ca şi

%e/c5 sunt for-aţii bul)ăreşti de la pe// care 8nsea-nă cinciD O vineri fiind

a cincea zi a să(tă-2nii /, folosite ca :i(ocoristice (entru %ara0ci?a.

Pe teritoriul co-unei -ai e4istă două nu-e to(ice care fac referire la

antro(oni-ul %ETCU dealul şi (ădurea Petcu. P2r2ul care (oartă acelaşi

nu-e străbate dealul Petcu şi (arcur)e o distanţă foarte -are 8nainte de a se

vărsa 8n r2ul Bistriţa. e obicei, 8n (erioade (loioase sau 8n ti-(ul iernii

acesta 8şi -ăreşte cursul, căr2nd -2l şi nisi(.

%+R+UL %ODRULUI, nu-ele unui alt afluent al r2ului 7tăsău

care se află 8n (artea st2n)ă a acestuia.

eoarece el trece (e sub un (od cunoscut (entru felul 8n care a fostrealizat de către un localnic, (oartă această denu-ire.

Ele-entul to(ic (odarD este un derivat de la cuv2ntul de bază po.

care (rovine din slavul po.: cu a9utorul sufi4ului arD. Substantivul derivat

este articulat cu articolul :otăr2t enclitic luiD (entru sonoritate s/a (referat

5*



acest articol 8n locul celui (osesiv/)enitival care s/ar fi (lasat 8naintea

substantivului.

eşi sensul de bază al substantivului (odarD este acela de (ersoană

care conduce un (od (lutitorD sau (ersoană care 8ncasează ta4a (entru un (od (lutitorD 8n cazul de faţă este vorba des(re (ersoana care a construit

(odul. ;n această re)iune nu au e4istat (oduri (lutitoare deoarece debitul

a(ei nu a (er-is acest lucru şi astfel nu (oate fi vorba dec2t des(re un sens

derivat al substantivului (odarD.

%+R+UL R>CE, afluent al r2ului 7tăsău situat 8ntr/o re)iune care se

)ăseşte 8n (artea st2n)ă a acestuia.

atorită fa(tului că a(a sa este foarte rece indiferent de anoti-(, el a

(ri-it această denu-ire.

'u-ele to(ic s/a for-at (rin alăturarea unui substantiv şi a unui

ad9ectiv substantivul fa(tul că este vorba des(re o a(ă cur)ătoare -ică,

(er-anentă sau te-(orară 8n ti-( ce ad9ectivul (rezintă calitatea de bază a

acestei a(e, aceea de a fi foarte rece.

Ad9ectivul rece alcătuit din două silabe este de ori)ine latină rece"0.

'u-ele to(ic %+R+UL RECE se bucură de frecvenţă 8n -a9oritatea

zonelor ţării.

%+R+UL STNCIULUI, ulti-ul dintre afluenţii r2ului 7tăsău,

situat 8n (artea st2n)ă a acestuia.

atorită fa(tului că acesta traversează unteren a)ricol care a(arţine

unui localnic nu-it SA'CIU s.a i-(us denu-irea actuală.7 altă e4(licaţie dată de localnici ar fi aceea că această (ersoană ce

(oartă nu-ele S/a"ci5, fiind interesat de (rezenţa unui fir de a(ă cur)ătoare

(e terenurile sale a 8n)ri9it acest (2r2u, favoriz2ndu/i trecerea 8n re)iunile

50



care (rezentau denivelări deoarece folosea această sursă de a(ă (entru iri)at

doar 8n interes (ersonal, el a dat nu-ele său acestui (2r2u.

Av2nd 8n vedere e4(licaţia eti-olo)ică a acestui cuv2nt, '.A.

Constantinescu 8n ur-a cercetărilor realizate 8n acest sens a a9uns laconcluzia că la baza for-ării nu-elui STANCIU se află cuv2ntul STAN

care (rovine din slavul STANI şi care are sensul de a staD#8n sus%, a se

ridicaD. Prin derivare cu sufi4ul ciuD s/a a9uns la for-a actuală. #confor-

'.A. Constantinescu, o(. cit., (. *+%.

Fi Se4til Puşcariu a fost interesat de evoluţia acestui nu-e. Acesta

)ăseşte aceeaşi eti-olo)ie (entru antro(oni-ul 8n discuţie arăt2nd că acesta

este un derivat al cuv2ntului STAN care (rovine din for-a S/a"i0la?. <ai

(recis el (rovine din li-ba slavă S/a"ci5 # S/a"Zo%. #confor- Se4til

Puşcariu, o(. cit., (. 6%.

%+R+UL VLEA %+R+ULUI, nu-ele (2r2ului care 8nc:eie seria

afluenţilor r2ului Bistriţa şi care este situat 8ntr/o re)iune ce se află 8n (artea

st2n)ă a r2ului.

eoarece el cur)e dins(re re)iunea cunoscută sub nu-ele de =ALEA

PM&MULUI, a (ri-it această denu-ire.

;n cazul acestui nu-e to(ic a(are un feno-en nou substantivul

co-un ?ale # lat. ?alli0% este 8ncadrat de unul şi acelaşi substantiv

(2r2uD (ri-a for-ă a acestui cuv2nt re(rezintă (ri-ul ele-ent al

8ntre)ului to(oni- 8n ti-( ce a doua for-ă re(rezintă al doilea ele-ent to(ic

care face (arte din to(oni-ul VALEA %+R+ULUI.;ntre)ul to(oni- re(rezintă o for-ă s(ecială inventariată 8n cadrul

to(oni-iei co-unei 1&M'CEFI, cu valoare e4(licită şi nu a-bi)uă.

%>STE R+U, teren a)ricol situat 8ntr/o re)iune de şes, cunoscut

(entru (roductivitate.

5+



'u-ele to(ic este dat de fa(tul că acest teren se află (e (artea cealaltă

a r2ului 7tăsău. ;n acest caz (re(oziţia (esteD este ec:ivalentă cu dincoloD.

o(oni-ul s/a for-at (rin alăturarea (re(oziţiei pe0/eD ş i a

substantivului Dr2uD (esteD este alcătuită din pre şi 0pre lat. 05per r!5 lat. ri?50 .

'u-ele to(ic este o construcţie (re(oziţională care indică locul.

%>TCU, nu-ele dealului de -ari di-ensiuni situat (e teritoriul

satului 1r2nceşti. El se află 8n i-ediata a(ro(iere a (ădurii Petcu.

o(oni-ul are la bază antro(oni-ul %ETCU. Acest deal se re-arcă

(rin varietatea re)iunilor sale (arţial serveşte (o-iculturii, c:iar cultivării

)r2ului şi (oru-bului dar şi (ăşunatului şi f2naţelor.

%>TCU, nu-ele (ădurii situate 8n nordul satului 1r2nceşti, aflată 8n

i-ediata a(ro(iere a dealului care (oartă acelaşi nu-e. ;n (artea nordică ea

se 8nvecinează cu PWU&EA SAULUI.

Este o (ădure t2nără de ste9ar, car(en şi fa).

%ETRA, nu-ele locului (e care se 8nt2lnesc cereale, (ăşuni şi (o-i,

8nvecinat cu re)iunea nu-ită VALEA BOC<. Este aşezat 8n (artea de nord a

satului 1r2nceşti.

La baza nu-elui to(ic se află antro(oni-ul PE&IA.

'.A. Constantinescu arată că acest antro(oni- are la bază nu-ele

%ETRU, fiind vorba des(re a(ostolul %ETRU, lat. %ETRUS, nu-e create

(entru a traduce (e ebraicul e(:a care 8nsea-nă st2ncă, (iatrăD, nefolosite

anterior ca nu-e de (ersoană. Acesta afir-ă că <ai (recis, f(r-a de bazăeste %ĂTRU, for-a fe-inină fiind %ETRIA. #confor- '.A.

Constantinescu, o(. cit., (. "*/"**%.

Fi C:ristian Ionescu arată că antro(oni-ul %ETRIA este un derivat

de la cuv2ntul de bază %ETRU (e care 8l consideră o creaţie (ro(rie

53



ono-asticii creştine. Acesta arată că la baza for-ării nu-elui Petru s/a aflat

cuv2ntul co-un de ori)ine )recească p/ro0 care a devenit nu-e (ersonal.

Astfel, vec:i-ea #atestările docu-entare 8nce(2nd din sec. "0%, frecvenţa

-are şi răs(2ndirea nu-elui 8n toate re)iunile ro-2neşti au avut ca ur-area(ariţia unor nu-eroase derivate şi variante, care alături de for-ele

8-(ru-utate for-ează o bo)ată fa-ilie ono-astică #o -are (arte din

for-ele (e care le vo- cita sunt şi astăzi 8n uz ca (renu-e, iar altele (ot fi

8nt2lnite ca nu-e de fa-ilie sau 8n to(oni-ie% %e/r5lM, %e/r5c#M, ].D.

#confor- C:ristian Ionescu, o(. cit., (. *0/*+%.

%IETRĂDIE, re)iune deluroasă, cu coaste (e care se află terase cu

(oru-b, (runi, stufăriş şi case răsfirate, aflată s(re (artea nordică a satului

ezrobiţii din eal.

'u-ele to(ic este dat de s(ecificul locului este o re)iune (ietroasă,

ne(rielnică culturilor. o(oni-ul are la bază eti-onul pia/r#D care (rovine

din latinescul pe/ra. Prin derivare cu a9utorul sufi4ului #.aieD s/a a9uns la

for-a actuală.

o(oni-ul for-at dintr/un sin)ur ele-ent to(ic evidenţiază o

trăsătură distinctă a locului (e care/l denu-eşte, de data aceasta o

caracteristică ne)ativă. 'u-ele are rezonanţă (uternică deoarece el se află 8n

str2nsă le)ătură cu s(ecificul locului.

%SCUL NEI, re)iune deluroasă situată la -are 8nălţi-e, destinată

(ăşunatului. 'u-ele to(ic are la bază antro(oni-ul A'A, (osesoarea

acestor terenuri.7(iniile referitoare la substantivul pi0cD diferă. Astfel, =asile Breban

#confor- Dic3io"ar ]% şi Dic3io"ar5l eHplica/i?]. 8l consideră cuv2nt cu

eti-olo)ie necunoscută. Ior)u Iordan oferă două inter(retări arăt2nd că acest

substantiv (oate fi de ori)ine ucraineană #cf. o(. cit., (. *6/0% dar 8n acelaşi

5



ti-( a(recia că Piscu ar (utea fi şi #un% (ol.#onez% %0co, )r. %i0Ko0, %i0K5,

].D. #confor- Ior)u Iordan, Dic3io"ar], (. *3%.

I.A. Candrea #confor- Dic3io"ar E"ciclope.ic]% consideră că

substantivul este de ori)ine slavă #pi0c sl. Y p0c5 botD%.<ircea ?o-orodean #confor- Vecea ?a/r# a Sarize1e/50ei 7"

l5i"a /opo"iiei, "65!, (. "0/"*+% consideră substantivul (iscD cuv2nt

auto:ton.

eşi o(iniile care (rivesc eti-olo)ia cuv2ntului sunt diferite, 8n ceea

ce (riveşte valoarea se-antică aceasta este aceeaşi 8n cazul tuturor

inter(retărilor (isc 8nsea-nă ridicătură, 8nălţi-e, deal, v2rf st2ncos al unui

-unte.

=asile Breban face (recizarea că 8n anu-ite re)iuni, 8n sens (o(ular,

(isc are şi 8nţelesul de (artea de la car sau de la sanie 8n care se fi4ează

(roţa(ulD.

%DUL BSTRI*EI, nu-ele (ri-ului (od construit (este r2ul

Bistriţa. Situat (e şoseaua (rinci(ală a co-unei, el este foarte bine

consolidat, av2nd o -are i-(ortanţă.

'u-ele to(ic este alcătuit din substantivul co-un si-(lu po.D care

este articulat cu articolul :otăr2t enclitic #l% şi din :idroni-ul BISTRI*A.

%OINA CU V+RT>JU, teren a)ricol destinat (arţial (o-iculturii.

o(oni-ul este for-at din două substantive care sunt le)ate cu

a9utorul (re(oziţiei si-(le c5D (ri-ul, (oiana face referire la locul care

ur-ează a fi descris, -ai (recis la un teren li(sit de co(aci şi care esteaco(erit cu iarbă şi flori al doilea, ?!r/e@5 defineşte trăsătura esenţială a

acestui loc, aceea de a face si-ţită (rezenţa unui v2nt (uternic care ridică 8n

aer diverse obiecte şi (raf.

%oia"a poia"# sl. pol@a"a ?!r/e@ b). ?#r/ez.

55



%OINA LQNGĂ, teren destinat f2naţelor şi (ăţunatului situat (e

valea r2ului 7tăsău.

'u-ele to(ic este dat de fa(tul că aceasta se 8ntinde (e o su(rafaţă de

-ari di-ensiuni, -ai (recis are for-a unei f2şii lun)i a cărei lăţi-e este-edie.

o(oni-ul este alcătuit din două ele-ente to(ice substantivul

poia"#D care denu-eşte locul des(re care ur-ează să se discute şi

ad9ectivul l5"1D, for-a (entru fe-inin, care defineşte trăsătura de bază a

terenului ale cărui ca(ete sunt de(ărtate unul de altul. Ad9ectivul l5"1 este

de ori)ine latinălo"150

.

%URCĂR>*, re)iune deluroasă situată 8n satul Sur(ate, 8n (artea

nord/vestică a <ănăstirii Sur(ate.

'u-ele to(ic s/a i-(us deoarece 8n această re)iune, c2ndva sătenii

aduceau (orcii. o(oni-ul are, aşadar, la bază eti-onul porcD care (rovine

din latinescul porc50D. ;n cazul de faţă, datorită (ronunţării re)ionale s/a

(rodus o transfor-are fonetică vocala oD s/a transfor-at 8n 5D. Pornind

de la acest cuv2nt de bază, (rin derivare cu a9utorul sufi4ului ăreţD s/a a9uns

la for-a folosită şi 8n (rezent.

Ior)u Iordan consideră că to(oni-ul are la bază cuv2ntul porcar sau

p5rcar şi arată că dicţionarele li-bii noastre nu cunosc un di-inutiv 8n e3

de la acest a(elativ] <ai toate derivatele cu acest sufi4 de la te-e

substantivale au valoare di-inutivalăD. #confor- Ior)u Iordan,

Topo"iia], (. 0+%.R+%A I&ULUI, o alunecare de teren, lun)ă de *+! -, lată de "+!

-. A fost nu-ită astfel deoarece 8n -i9locul acestei re)iuni a trăit o fa-ilie

de şoi-i.

56



o(oni-ul este for-at (rin alăturarea cuv2ntului r!p#D #coastă

abru(tă a unui deal sur(ătură de (ă-2nt făcută de torente sau de şuvoaie%

care este de ori)ine latină ripa şi a cuv2ntului 4oiD care (rovine din

li-ba -a):iară 0olo.S/a arătat că re)ional ter-enul r2(ăD are şi sensul de (2r2u -ic sau

-ai -areD. #confor- . Porucic, o(. cit., (. 0"%.

SĂCĂTQRA, nu-ele locului situat 8n (artea de nord a re)iunii

nu-ite CM<PUL =LAULUI, a(arţin2nd satului @enuneni.

'u-ele to(ic este for-at (rin derivare de la verbul a 0ecaD #for-a

literară%, ceea ce 8nsea-nă că deşi c2ndva acest teren deţinea -ultă a(ă,

astăzi el fiind li(sit de u-iditate.

A 0eca lat. 0iccare.

SCUNELE, nu-ele locului aflat 8n (artea de vest a <ănăstirii

Sur(atele (e care se află (o-icultură şi culturi de cereale.

enu-irea este dată de fa(tul că 8n această re)iune e4istă trunc:iuri

de (o-i care au for-a unor scaune.

'u-ele to(ic este for-at (rin articularea substantivului 0ca5"D care

(rovine din latinescul 0ca"5.

SRA, teren arabil e4celent (entru cultivarea )r2ului şi (oru-bului

care se 8ntinde (e o su(rafaţă de + :ectare. Se 8nvecinează 8n (artea de est cu

=alea Aninoasei.

;n re)iunea care azi este astfel nu-ită, a locuit c2ndva 8ntr/un bordei o

fe-eie care avea şase co(ii şi un frate care locuia -ult -ai de(arte. Atuncic2nd acesta venea s/o vadă s(unea că -er)e la soraD şi astfel locul a (ri-it

această denu-ire.

6!



Substantivul sorăD defineşte orice (ersoană de se4 fe-inin

considerată 8n ra(ort cu fraţii săi. Cuv2ntul (rovine din li-ba latină 0oror,

ori0.

STEJER>T, re)iune forestieră (rielnică (ăşunatului, situată 8n (arteaestică a satului 1r2nceşti care 8ncadrează Unitatea <ilitară.

enu-irea se e4(lică (rin fa(tul că această (ădure este de ste9ari.

Cuv2ntul 0/e@ere/D face (arte din fa-ilia de cuvinte a substantivului

0/e@arD, fiind for-at (rin derivare cu sufi4ul e3D.

Dic3io"ar5l liii ro!"e o.er"e arată că substantivul ste9ar

(rovine din bul)ărescul0/eêr

.

7vid ensuşianu #confor- o(. cit., (.*36% arată că 0/e@ar, s2rbescul

0/eêr c2t şi bul)ărescul 0/eêr5 8nsea-nă ţ2ţ2năD dar are şi sensul de

trunc:i, st2l(D doar croatul 0/er^ Ts(ecie de ste9ar oferă un sens a(ro(iat

de acela al cuv2ntului ro-2nescD.

rebuie (recizat că eti-olo)ia (o(ulară a cuv2ntului ste9ar consideră

că ter-enul este o creaţie ro-2nească din verbul a 0/a # lat. 0/are% şi din

substantivul @ar # sl. âr5% acesta s/ar (utea e4(lica (rin fa(tul că le-nul

de ste9ar, (rin ardere, (roduce -ult 9ar.

SQB DS, f2naţe de -are 8ntindere. enu-irea este dată de (oziţia

)eo)rafică a acestui teren care se află 8n s(atele unei (ăduri.

'u-ele to(ic este co-(us din (re(oziţia si-(lă 05 lat. 05 şi din

substantivul .o0 lat. .or05 .o005 .o05 .o0.

SQB &L, re)ine situată 8n a(ro(ierea ealului C2ineştilor 8n care (rin alunecarea (ă-2ntului s/a for-at o de(unere (ă-2ntoasă nu-ită -alD.

7vid ensuşianu arată că sensul ori)inar al cuv2ntului -alD este de

-unteD, dealD, ridicătură de (ă-2ntD. #confor- 7vid ensuşianu, Ure

?eci .e li# 7" /opo"iia ro!"ea0c#, "565, (. "%.

6"



. Porucic oferă foarte -ulte 8nţelesuri acestui ter-en ento(ic

Dre)iune de l2n)ă o a(ă #-are sau -ică% stătătoare ori cur)ătoare #(. %

-unteD, (antă foarte -are dar fără st2nci #(. +% f2şie 8n)ustă de la

-ar)inea a(ei stătătoare #(. *5% denivelare bruscă şi abru(tă de teren #(.03% loc de teren -2los sau cu a(ă foarte a(roa(e de su(rafaţăD #(. +!%.

SQB VI, teren destinat cultivării viţei de vie, aşetat 8n (antă, situat 8n

vecinătatea ealului C2ineşti.

Vie lat. ?i"ea.

SUR+%Ă #SUB R+%Ă%, teren arabil. o(oni-ul se 8nt2lneşte at2t 8n

satul Sur(atele c2t şi 8n satul @enuneni. ;n (ronunţie labială

D a dis(ărut

iar (re(oziţia s/a conto(it şi a a(ărut cuv2ntul 05r!p#D.

SUR%TELE, nu-ele unuia dintre cele nouă sate ale co-unei,

aşezat 8n st2n)a r2ului 7tăsău, (e terasele -i9locii ale ealului <are. Este

atestat docu-entar 8n "+! 8ntr/un docu-ent editat de 'ea)oe Basarab la 0

se(te-brie.

o(oni-ul are la ori)ine verbul a 0e 05rpaD care (rovine din

latinescul 05r5pareD #r5pe0%.

@ustav isc: 8n lucrarea Siee"br1e" i" Lic/e .er Sprace,

?er-annstadt "66, (. arată că aceeaşi 8nse-nare are, a(ro4i-ativ,

PrăvălişD.

RLI*Ă, teren arabil destinat cultivării cerealelor care se 8ntinde (e

o su(rafaţă de + :ectare.

enu-irea to(ică vine de la (ro(rietara de acu- trei, (atru sute de anicare era nu-ită 8n (o(or orli3a #este vorba des(re un nu-e de (oreclă%.

VLEA ANINOSEI, nu-ele văii care a(arţine satului @enuneni,

8nvecinată cu terenul nu-it SRA. enu-irea locului vine de la ariniD,

co(acii care 8-(re9-uiesc această vale.

6



'u-ele to(ic este for-at (rin derivare cu sufi4ul oa0eiD alăturat

substantivului aninD #for-a (o(ulară%.

Ari" lat. ali"50.

VLEA BOC<, nu-ele unei su(rafeţe de -are 8ntindere (e care seaflă f2naţe şi (o-icultură, situat 8n nordul satului 1r2nceşti, fiind aşezat 8ntre

dealuri.

VLEA BQ*IILOR , teren arabil aşezat (e -alul st2n) al r2ului

7tăsău unde sătenii (re(arau alcoolul.

B5/ie lat. 5//i0.

VLEA C%REI, vale care se 8ntinde (e o su(rafaţă de (este * >-.

A fost astfel nu-ită datorită ani-alelor ce o (o(ulau.

Capr# lat. capra.

VLEA CĂLDĂRII, nu-ele văii care are for-a unei căldări.

C#l.are lat. cal.eria.

VLEA CU RQGI, nu-ele văii care a(arţine satului <oşteni şi care

-ai (oartă denu-irea <NTRE VĂI deoarece este situată 8ntre două văi -ici.

'u-ele locului este dat de -ulţi-ea ru)ilor aflaţi 8n această re)iune.

R51 lat. ro150.

VLEA LUI CA;N, -ică de(resiune ce ocu(ă o su(rafaţă de +!!

-, situată 8n (artea sudică a terenului cunoscut sub nu-ele ;' @&UIEGE,

care a(arţine satului @enuneni.

'u-ele to(ic vine de la antro(oni-ul CA;AN localnic care

stă(2neşte re)iunea 8n care este situată această vale. '.A. Constantinescu arată că acest antro(oni- se (oate e4(lica şi (rin

turcescul aza" care 8nsea-nă re)i-entD. La boierii din sfatul do-nesc

-untean acesta a(ărea şi ca (renu-e. #confor- '.A. Constantinescu, o(.

cit., (. *%.

6*



VLEA &ELC>REA, vale care străbate de/o (arte şi de alta terenul

arabil cunoscut sub nu-ele &ELCEREA.

VLEA &TREI, nu-ele locului care a a(arţinut unei localnice

cunoscută sub nu-ele &ITRA #care (rovine de la for-a u-itru,u-itra%.

D5i/r5 este unul dintre cele -ai vec:i şi frecvente nu-e ro-2neşti

care cores(unde )recescului Dee/rio0 #fe-. Dee/ria%. Cuv2ntul cunoaşte

nu-eroase derivate şi :i(ocoristice ale acestora, for-2nd o nu-eroasă

fa-ilie de antro(oni-e &i/r5, &i/rea, &i/5, &i3a etc. #confor- C:ristian

Ionescu, o(. cit., (. ""0%.

'.A. Constantinescu #confor- o(. cit., (. 0% arată că &ITRA este o

for-ă care vine de la cuv2ntul de ori)ine )reacă DI&ITRIED.

VLEA OTĂSĂULUI, nu-ele văii care se află 8n a(ro(ierea r2ului

7tăsău.

VLEA %+R+ULUI, nu-ele (2r2ului care se(ară Pădurea Statului

de Pădurea <elcerii, taie izlazul <elcerea 8n două (ărţi şi se varsă 8n r2ul

Bistriţa.

VLEA %+R+ULUI, teren forestier cu -ulte denivelări, cu o vale

ad2ncă traversată de un (2r2u, de unde şi denu-irea de =ALEA

PM&MULUI.

VLEA R>CE, nu-ele unei (ăduri reduse, situată 8n nordul satului

Sur(ate.

'u-ele to(ic s/a for-at (rin alăturarea substantivului vale şi aad9ectivului rece care (rovine din latinescul rece"0 #(roas(ăt%.

VLEA RQNCULUI, nu-ele văii care 8nce(e din satul <oşteni,

dins(re (artea vestică şi care se varsă 8n r2ul 7tăsău, (e sub iazul <ănăstirii

intr/un Le-n.

60



o(oni-ul are la bază eti-onul r5"cD care 8nsea-nă curăturăD,

loc ars, fiind (er-anent 8n bătaia soarelui sau e4ist2nd -ult cărbune 8n

această tonăD. R5"c lat. r5"c50.

VLEA SOC>TULUI, (ădure de foioase situată la sud de<ănăstirea Sur(atele.

Ele-entul to(ic 0oce/D este for-at (rin derivare cu a9utorul sufi4ului

De/D de la substantivul 0ocD care (rovine din latinescul 0a5c50.

VLEA STNCIULUI, nu-ele văii situată 8ntr/o re)iune care

a(arţine unui locuitor al satului ezrobiţi, nu-it S/a"ci5.

VĂCĂRT, teren a)ricol şi (ăşune aflat 8n a(ro(ierea <ănăstirii

Sur(atele.

o(oni-ul este un derivat de la for-a verbală a ?#c#riD for-at cu

a9utorul sufi4ului (artici(iului /D.

V#c#ri/ ?ac# lat. ?acca.

V+LCEUA LUI %LEVĂ, nu-ele v2lcelei care se află 8n (artea

vestică a (unctului nu-it &#l5rel5. Ea cur)e (r terenul care a(arţine unui

sătean cunoscut du(ă (orecla %LEAVĂ #fi). o- de ni-ic dro9dia

societăţiiD%.

%lea?# sl. pl9?a V!lcea lat. Y ?allicella.

VIIORA, sat a-(lasat 8n drea(ta r2ului Bistriţa, 8n aval de

<ănăileşti. Este atestat 8ntr/un docu-ent din anul "3+3 (rin Po(a ?irsu

cu-(ără o (arte de (ă-2nt din Buda şi =alea =iişoarei. El este aşezat 8n luca

Bistriţei, 8n (artea drea(tă av2nd o sin)ură uliţă (rinci(ală.o(oni-ul este vec:i şi (rovine din antro(oni-ul &ĂLĂIERU sau

&ĂLĂIE*U. =ec:iul nu-e al satului a fost &ĂLĂE*U.

6+



'.A. Constantinescu #confor- o(. cit., (. *"6% consideră că la baza

antro(oni-ului &#l#e35 se află substantivul &ĂLAI #care are eti-olo)ie

necunoscută%.

;Ă%DII, de(resiune de di-ensiuni restr2nse care are for-a uneicăldări 8n care ză(ada (ersistă (2nă s(re -iezul verii z#po.ie # sl.

zapo.:% şes (uţin scufundat 8ntre 8nălţi-i, (latou.

;&EOICA, nu-ele (ădurii care se află 8n satul =iişoara, a(reciată

(entru fru-useţea sa şi (entru s(eciile de co(aci.

Le)enda s(une că sătenii credeau 8n e4istenţa unei K-eoaice 8n

această (ădure. Consider2nd că aceasta se adă(osteşte 8ntr/o scorbură,

localnicii au dat foc acestui le-n (entru a 8nde(ărta s(iritul rău.

o(oni-ul are la bază eti-onul ze5D care (rovine din slavul z]i.

;OTN, nu-ele terenului care se află 8n (artea de &ăsărit a satului

1r2nceşti.

Locul a fost cunoscut sub această denu-ire deoarece el a a(arţinut

unui localnic care (urta nu-ele ;OTEA, -are (ro(ietar de terenuri.

'.A. Constantinescu consideră că antro(oni-ul are la bază cuv2ntul

de ori)ine )reacă ;OTIC care 8nsea-nă vitalD. #confor- '.A.

Constantinescu, o(. cit., (. "+%.

63



6



-( BIBLIOGRAFIE GENERALĂ

'( Avra-, Andrei, Co"/ri53ii E/iolo1ice, Bucureşti, Editura Univers

Enciclo(edic, "66.

)( Berne>er, E., Sla?i0ce0 E/olo1i0ce0 r/er5c I, ?:eidelber),

"6!5 O "6"*.

-( Br2ncuş, @ri)ore, Voca5lar5l a5/o/o" al liii ro!"e, Bucureşti,

Editura Ftiinţifică şi Enciclo(edică, "65*.

6( Breban, =asile, Dic3io"ar 1e"eral al liii ro!"e, Bucureşti, Editura

Ftiinţifică şi Enciclo(edică, "65.

f( Candrea, I.A, Dic3io"ar5l E"ciclope.ic il50/ra/ “Car/ea Ro!"ea0c#”

Bucureşti, Editura Cartea &o-2neascăD, "6*".

g( Constantinescu, '.A., Dic3io"ar o"oa0/ic ro!"e0c, Bucureşti,

Editura Acade-iei &.S.&., "63*.

h( ensuşianu, 7vid, I0/oria liii ro!"e ?ol( IM, Bucureşti, Editura

Ftiinţifică, "63".( ensuşianu, 7vid, Opere, II, Bucureşti, Editura <inerva, "6+.

j( ensuşianu, 7vid, Ure ?eci .e li# 7" /opo"iia ro!"ea0c#

Anuarul Se-inarului de Istoria Li-bei şi Literaturii &o-2ne%, Bucureşti,

"565.

'k( \ \ \ O Dic3io"ar5l eHplica/i? al liii ro!"e, Bucureşti, Editura

Acade-iei &.S.&., "6+.

''( \ \ \ O Dic3io"ar5l liii ro!"e o.er"e, Bucureşti, Editura

Acade-iei &.P.&., "6+5.

')( ?o-orodean, <ircea, Vecea ?a/r# a Sarize1e/50ei 7" l5i"a

/opo"iiei, Clu9/'a(oca, Editura acia, "65!.

65



'-( Ionescu, C:ristian, &ic# e"ciclope.ie o"oa0/ic#, Bucureşti, Editura

Editura enciclo(edică ro-2nă, "6+.

'6( Iordan,Ior)u, Topo"iia ro!"ea0c#, Bucureşti%, Editura Acade-iei

&.P.&., "63*.'f( Iordan, Ior)u, Dic3io"ar al "5elor .e 2ailie ro!"e4/i, Bucureşti,

Editura Ftiinţifică şi Enciclo(edică, "65*.

'g( is:, @ustav, Siee"br1e" i" Lic/e .er Sprace, ?er-annstadt,

"66.

'h( <i:ăilă, @., Dic3io"ar al liii ro!"e ?eci, Bucureşti, Editura

enciclo(edică ro-2nă, "60.

'( Po(escu/Sireteanu, Ion, C5?i"/e ro!"e4/i 25".ae"/ale ?ol(IM, Iaşi,

Editura Bucovina, "66+.

'j( Porucic, ., LeHico"5l /ere"ilor e"/opici .i" lia ro!"#, "6*".

)k( Puşcariu, Se4til, Lia ro!"#, I, Bucureşti, Editura <inerva, "63.

)'( &osetti, Al., I0/oria liii ro!"e, I, Bucureşti, Editura Ftiinţifică şi

Enciclo(edică, "653.

))( &ussu, I.I., E/"o1e"eza ro!"ilor, Bucureşti, Editura Ftiinţifică şi

Enciclo(edică, "65".

)-( Făineanu, Lazăr, Dic3io"ar 5"i?er0al al liei ro!"e, Craiova,

Editura Sa-itca, "6!5.

Toponomia Comunei Francesti

Documents

Transcript of Toponomia Comunei Francesti