Sau identificat mai multe grupuri de nume.

Toponime preistorice sau geto-dacice. Raspindirea acestor toponime coincide cu spatiul de formare a limbii romane. Acest teritoriu a fost populat in antichitate de traco-daci, fiind succedati in timp de daco-romani si daco-români. La spatiile respective se atribuie provinciile romanizate ale daciei, de la Tisa pina la Nistru, carpatii padurosi si pina la nordul balcanilor. Drept marturie a acestora servesc datele arheologice, antropologice. De mentionat ca toponimia dispune de un bogat arsenal de date, care confirma prezenta populatiei bastinase in spatiul carpato-danubico-pontic. Tracii la timpul lor, ocupau un spatiu enorm, de la Marea Egee, Marea Neagra si spre est pina la Marea Azov. Limba vorbita de Traci face parte din limba geto-daca, ei traiau in nemijlocita apropiere cu alte grupuri entice: triburi slave, baltice. De aici si influenta acestor grupe entice asupra limbii romane. Dupa colonizarea provinciei Dacia de catre Imperiul Roman, populatia bastinasa este in intregime asimilata fiind insusita o alta limba: limba latina si cultura romana. Urmele de limba geto-daca sunt foarte putine, si nu intotdeauna sigure. Este cert ca o mostenire de la geto-daci sunt denumirile raurilor mari: Dunarea, Prut, Nistru, Prut. De aceeasi origine(hidronime) Buzau, jiu, Motru, Lotru,precum si numele unor localitati: Turda, Oituz

Dunarea de exemplu reproduce forma traco-dacica Donare sau Donaris, avand la baza radacina Dan, care inseamna râu si cu sufixul –re- sau -ris-, considerat un sufix geto-dacic. In documentele vechi hidronimul apare mentionat cu mai multe forme: Danubius in latina, Dunavi I in slava, Dunai in rusa. Dar multi cred ca provine din limbile indo-europene.

Nistru- ar putea fi cuvint de origine indo-europeana, Istro- a curge, a navali. Pentru populatia din localitatile nistrene numele acestui râu este Nestru.

Prut- ara pina in prezent o explicatie etimologica plauzibila. Acesta ar proveni de la cuvintul grecesc:

-Porata- ceea ce inseamna vad, sau Pyretus, ceea ce inseamna zbuciumat.dar se considera ca radicalul geto-dacic Proth, ceea ce inseamna pârău, sta la baza originii acestui cuvânt.

Alta grupa de toponime

Toponime române- reprezinta fundamentul principal al nomenclaturii toponimice in acest spatiu. vechimea toponimilor romanesti urmeaza sa fie precizata. Primele denumiri autohtone purtator al carora au fost protoromanii, dateaza din a doua jumatate a mileniului 1 dupa Hristos. Sec VIII-X, este vorba de cultura dribu, descoperita linga localitatile Vulcanesti, rascaieti, Olanesti, Tudora. Numele acestor stravechi asezari nu se cunosc, deoarece lipsesc documentele scrise din sec XII-XIII. In secolele X-XIII, la est de carpati sunt mentionate mai multe formatiuni politice teritoriale, cunoscute sub denumirile de: Iasii, Berladnicii, Brodnicii. Aceste formatiuni se atribuie diverselor etnii(slavilor sau alanilor) si nu romanilor, dar conform unor cercetari mai detaliate, denumirile in cauza au la baza nucleele bastinasilor. In baza localnicilor de aici, sau format micile comunitati de oameni ce apartineau tinuturilor Tigheci, Lapusna, Orhei, asa numita Tara de Jos a Moldovei. Prin aceste comunitati, se considera ca a evolutionat comunitatea etnica romaneasca, si corespunzator toponimele derivate. Toponime romanesti propriu-zise dateaza din epoci mai tarzii, incepand cu secolul XV-lea, astfel numele de Tighina dispune de cea mai veche mentiune documentara(1408). Ulterior apar alte denumiri, la baza carora sta limba romana, acestea fiind mentionate intro serie de acte de pe langa cancelariile domnesti, din secolul XV. Arionesti, boghiceni, 1489, Branesti.

Hrisoavele din secolele XV-XVI arata ca pamanturile dintre Prut si Nistrul Inferior se aflau in acel timp sub stapinirea moldovei si cuprindeau numeroase sate: cum este Causeni, Lapusna, desi stepele marii pontice erau perindate de tatari. Un alt nivel cronologic de sate mentionate in documente se atribuie perioadei sec XVI-XVII, Balabanest-1602, Bisericanii-1541 etc., fapt ce dovedeste ca in acest rastimp pamanturile in cauza se aflau in componenta tarii moldovei. Nume de localitati se intilnesc si peste Nistru. In aceste parti aveau proprietati aveau proprietati demnitarii si boierii moldoveni. Astfel au aparut localitati cum este: Butor, Ghidirim, Caragas, Cosnita.

Toponime slave

Asa numita grupa de toponime preluate din alte limbi, a patruns in acest spatiu, datorita patrunderii sau prezentei a altor etnice precum: slavii, tatarii, turcii.

Toponime slave. Acesta reprezinta unele dintre cele mai vechi strate toponimice, dintre nistru si prut. Prezenta slavilor pe teritoriul daco-roman, este semnalat documentar si arheologic incepind cu secolul VI-VII. Triburile slave veneau in cautarea de o relativa liniste. Dupa invazia din est a triburilor barbare. Sau deplasat in 2 directii: spre balcani, si spre marea neagra, pina la dunare. Apoi trec dunarea si patrund in bizant. Penetreaza balcanii si ajung pina in grecia. Cultura vechilor asezati slave descoperite in aceste regiuni este asemanatoare, este comuna cu cea a slavilor dintre riul vistula si nipru. Epoca de convietuire romano-slava a durat pina in sec XIII, cind slavii devin cunoscatori si vorbitori de limba romana, ceea ce a favorizat asimilarea lor de catre populatia autohtona. De pe urma slavilor, au ramas numeroase nume de locuri, localitati, pe care leau preluat in vorbirea lor bastinasii: Crusova, bucova, dambovo, sadova etc. Slavii la rindul sau utilizau denumiri geografice create de romani, pe care le adaptau politic sau le traduceau. De ex. Barzova din Berzobia, Cerna din Zerna sau terna, Tistra, Camenca de la piatra, Brod de la vad. In documentele din sec. XV la fel de rind cu nume de localitati de origine romana sunt mentionate si asezari cu denumiri slave de ex. Calinovti (1421), Peresecina (1436), Sadova (1420). Ulterior Beleaventi (1600), Climauti, Zahorna, Trifauti ect.

Sursele documentare vechi atesta unele denumiri de riuri si lacuri vechi de provenienta slava: Bucoat, camenca, Lapusna, racovat,. In sec XVII-XIX se atesta o stramutare a populatiei dintro regiune in alta. Atfel in nordul moldovei apar multe sate locuite de ucraineni veniti din regiunile vest-ucrainene: Vladimirovca, Bocicauti, Corestauti, etc. Unele din ele poarta denumirile satelor de origine, altele au primit denumiri noi. Deobicei, majoritatea toponimelor cu sufixele -ofca- si -efca- denumesc localitati cu populatie rusa si ucraineana aparute in sec 19-20. Exemplu: Alexandrovca, Alexeevca, Bogdanovka, Egorovca etc.

Dintre popoare turcice care sau perindat pe teritoriul nostru, in nomenclatura topica au lasa urme pecenegii, cumanii, turcii, tatarii nogaici, gagauzii.

Pecenegii au aparut in sud-estul europei in sec. IX-lea. Navalind din est, si se asezau in vaile riurilor a zonei de stepa, inclusiv Nistru si Prut, pina la nord de dunare. In sec 11-12, patrund cumanii. Erau inpartiti in cumania alba si cumania neagra. Obiceiul de numi astfel teritoriul se trage inca de la mongoli, si poarele turanice. Pentru a cestia cuvintul alb insemna tot ce este a lor, iar negru tot ce este strain toto ce este birnic, supus. In trecut astfel si turcii denumeau Moldova ca Cara Bogdan, dupa numele

domnitorului Bogdan I. Ulterior cumanii au fost zdrobiti. Cumanii ne-au transmis primele cuvinte de origine turcica: cazan, beci, dusman, suman. Pecenegii si cumanii au lasa si unele nume topice: rauri si lacuri: Cainar, Calmatui, Ciuhur, Ciuluc, Cula, Ialpug etc. De numele ne amintesc si toponime din zonele vechi stapanite de ei: pe terit ucrainei, romaniei, bulgariei, serbia: Comana, Comanca, Cumanivca, Cumanovca.

Turcii- au stapinit unele regiuni din basarabia fara a le locui(raiale). Aici nu au existat populatie turceasca sedentara, in afara de fortificatii militare. Aceste din urma au si primit denumiri din limba turca. Astfel cetatea Albaa primit numele de Akkerman; Cetatea Tighina(Bender). Smil in Izmail, in cinstea vizirului Ismail.

Tatarii nohaici- patrund in moldova la sfirsitul secolului 15. In calitate de aliati a turcilor, primesc sub stapinire(control) tinutul Tighina. Hanul Ghirei stramuta pe aceste locuri populatie de tatari din Crimeea si din stepele Donului. Mai cu seama asezarile tataresti din Bugeac sporesc in a doua jumatate a sec 16. Tatarii au adus si multe toponime pe care transplantat din locurile de unde au venit: Baclia, Borogani, Baurci, Comrat, carora in crimeea le corespund: Abacli, Acuiu, Baurcea, Comrat etc. La sfirsitul secolului al 17-lea tatarii stapinesc toata regiunea bugeacului, si aici apar un numar considerabil de localitati, unele au disparut, fiind inlocuite de localitati slave. Catre sec 18, in partea de sud a basarabiei, existau 300 de aule si cisle tataresti. In timpul razboiului ruso-turc 1778, tatarii sunt stramutati din bugeac in Crimeea, in jur de vreo 12 mii.

Aceste denumiri au nume modificate din turca in romana. 1806-1812 perioada razboiului ruso-turc, zona bugeacului ramasese practic fara populatie, de aceea printr-un decret special al tarului rus, aceste locuri sunt date spre valorificare de catre alte populatii(rusi, ucraineni, bulgari, gagauji, uneori moldoveni).

Gagauzii- este o populatie turcica. In multe cazuri au ocupat asezarile parasite de tatari, formand localitatile de astazi ca : Adarma, Baschiu, baurci.

In Actuala RM se gasesc si denumiri de localitati de origine germana, in urma aparitiilor de colonii de germani. La mijlocul sec 19, existau 24 de colonii germane: Artiz, Culma, Leipzig, Lichtental, Paris etc. Multe dintre ele au primit denumirile dupa numele proprietarilor de pamint.

Toponime fizico-geografice si social istorice

(Nume de localitati, Ieremia 1970).

Modurile de formare a toponimelor sunt multiple si variate, de rind cu semnificatia lor etnolingvistica sau etnonimica ca punct de plecare pentru multe toponime, au servit trasaturile caracteristice obiectelor geografice. aspectul exterior a unor locuri(forma, pozitie, culoarea, calitatile solurilor, terenurilor). O alta grupa de toponime au aparut in legatura cu unele momente, situatii pozitii din viata oamenilor, care reflecta anumite stari din societate, anumite evenimente, fapte, intimplari de mult petrecute. Din acest punct de vedere se disting 2 grupe de toponime:

- Fizico-geografice

- Social-istorice

Desi multe denumiri topice se afla in strinsa legatura cu mediul natural, ele nu intotdeauna trebuie deduse din obiectele si fenomenele care au existat. Localitatile de obicei, nume de obiecte geografice, munti, rauri, sunt date de catre oameni, reiesind din anumite aspecte caracteristice, pe care ei le percepeau, si in multe cazuri reflecta nivelul de dezvoltare a societatii. Dar in ansamblu toponimia reflecta cu fidelitate aspecte si particularitati ale tinutului.

In acest context numele topice de ordin fizico-geografic dupa modul cum au aparut si ce semnificatie au se impart in mai multe categorii :

- Oronime- Hidronime- Florinime- Zoonime.

Oronimele aceste denumiri isi au originea in morfologia si morfometria suprafetei terenului. Intotdeauna ele au la baza lexicul local propriei limbi vorbite cum este :

Culme, deal, hirtop, magura, movila, pisc, ses, vale ect.

In multe situatii in baza toponimelor putem deduce caracteristicile locului care au fost sau persista si in prezent:

Adancata, Aninis, Arcaciu, Arsita, Birna, Buierac, Vagauna, Ripa.

Baza oronimica au si mul te localitati: Fundoaia, Funducui,Fundarii vechi, Obreja, Troian,Ungheni.

Au aspect oronimic si unele nume topice preluate din alte limbi : Corotna, Camenca, Coponca, Cruglic, Mocra. A kjui, Bestemac, Ciuhumingir. Taslic,

Hidronimele

Sursele de apa au jucat un rol important pentru viata oamenilor asigurind existenta lor (irigare, morarit, pescuit, comunicatii). Acestea au fost si primele locuri valorificate, sunt si cele mai dens populate. Cu cit obiectul acvatic este mai mare, cu atit importanta lor creste si denumirea lor au fost date din vremuri vechi care se pastreaza si in prezent. Numele de riuri mari Dunarea, Nistru au la baza apelativul de la apa.

Hidronimele la fel au la baza cuvinte din lexicul local specifice limbii : balta, bulhac, iezer, girla. Multe denumiri topice din categoria hidronimelor provin de la denumiri locale, de ex. adapoi, aricul mic, bahlui, mocirla, batagurele, broscar.

Hidronimele au generat si aparitia unor localitati situate in preajma riurilor. Multe dintre ele au primit numele acestora de ex. ezarenii vechi, ezarenii noi, isnovat, larga veche, larga noua,

Florinimele

Aceasta categorie toponimica reflecta particularitatile vegetatitiei tinutului nostru. In baza toponimelor topice care au la baza particularitatile vegetatiei se poate indentifica arealul de raspindire a unor specii, extinderea anumitor tip de vegetatie si alte aspecte. La fel si toponimele floristice se intilnesc in numar mare cu etnonimul cu caracter local de ex Bozarie, Bulgăria, Cînibari, Leorbiş. Provinienta floristica au si unele localitati : Baraboi, Bozieni, Branişte. Cepăria, Scăieni, Sîngera, Teia.

Zoonimele

Aceste nume topice au apelativul referitor la lumea animale. Zoonimele reflectă locurile de habitate, varietatea speciilor, numele de specii,

De ex denumirile de bouri, zimbri sau păstrat din numele topice : zîmbreni, turia.

Întîlnim o serie de localităţi cu denumiri de animale şi păsări : albina, broasca, japca, bursuc, veveriţa, gîsca, vălcineţ, cioara, soroca.

Toponimele Social istorice.

Acestea reflectă stări fapte şi fenomene din societate şi la fel indică asupra unor raporturi dintre oameni în comunitate sau dintre oameni şi state. După modul de formare acestei grupe de toponime se disting mai multe categrorii :

Antroponime, Etnonime, toponime sociale şi profesionale, oiconime, fortonime, toponime migratoare.

Toponime antroponime este cea mai numeroasa categorie. Au la bază nume de funcţii, poziţii sociale. Multe dintre denumirile localităţilor îşi au apariţia din perioada feudală. Atunci sec XIV XV pe teritoriul Moldovei existau obşti care reprezentau asociaţii teritoriale din mai multe sate numite cîmpuri sau ocoale. Aceste obşti avea trăsături specifice. : proprietate colectivă asupra pămîntului, proprietate individuală doar asupra ţarinilor (loc de lîngă casă numit rahlă) egale între ele „jrebi”, răspînidirea colectivă faţă de stat pentru toate fărădelegile.

Dupa cnezi erau denumite asezarile rurale: Bolomireste, Ostavceni,Procopita. Multe documente din sec 15, satele aveau denumirea cu semnificatia unde a fost, unde este, si probabil vine de la chezi: latcani, Raspopeni, Siscautii.

In societatea din aceste meleaguri se produce o diferentiere sociala intre saraci si avuti.(sfirsitul sec 15 inceputul sec 16). Saracii devin stapinitori de paminturi. De rind cu vatamani si juzi, apar denumiri de localitati de la conducatori de sate sau stapini, cei care reprezenta boierimea. Origine antroponimica au satele Danceni, Grozinti, Pascani. Boierii si slujitorii acestora primeau pamint si satele infiintate pe aceste mosii, primeau adesea numele stapinului. De rind cu acestea sunt si localitati care poarta numele de la mosi sau de la batrini sau razesi: Ialoveni, Milesti, Panasesti, de la batrinii Ilovan, Mirea si Panos.

In sec 19, in sistemul de nominatie a localitatilor se produc schimbari radicale. Dreptul de a desemna(numi) si intemeia noi localitati devin oficialii. In Basarabia, practic toate coloniile aparute dupa 1812 au denumiri de la numele unor personalitati tariste: Alexandrovca, Ecaterinovca, Elizavetovka, Mihailovca, Nicolaevca, Romanovca.

In perioada postbelica, antroponimele date localitatilor au fost completate cu nume de personalitati fie a miscarii revolutionare fie a puterii sovietice: kotovsk, Chirov etc.

Toponime etnonimice- acestea intr-un caz denota prezenta in spatiu dintre nistru si prut a grupurilor entice cu care au convetuit bastinasii acestea fixindu-le prezenta. Astfel de toponime pot servi ca ex bulgarica, lipoveni, valea rusului, tataresti, ucraienca , valul turgului, bocsele tiganilor. In alte situatii numele de locuri sau localitati isi au radacina de la numele triburilor tataresti fiecare avind pecetea lor (tacma) sau (danga). De la denumirea acestei tacme apar si nume de localitati : Besitagma,

Etnonime care stau la baza localitatilor de origine tatareasca au radacina de la tanga : abaclia, cimislia, sadaclia, taraclia.

Toponime sociale – acestea vin sa precizeze pozitia sociala, fiscala, juridica sau administrativa a locuitorilor. Noile locuri \ localitati au primit denumiri de la slujbasii de linga curte ori conducatori de osti care la fel primeau mosii care si le-au dat numele localitatilor. Ex. Bezeda, Logofteni, Paharniceni, Stolniceni. La fel unele toponime pastreaza amintirea despre persoane cu obligatiuni speciale in stat de ex. militare : Calarasi, Drujineni, Lipcani, Paicu, Simeni.

Toponime profesionale – acestea indica asupra unor localitati in care se practicau anumite meserii, sau mestesuguri care erau practicate in trecut in orase sau mahale. De aici a unor localitati atestate in documente : Barcari, Blanari, Fusari, Gradinari, Hamurari, Morari, Pitari, Rotari, Carbunari, Dubasari, Ursari. Indica asupra unor activitati industriale : explotator de sare (ocna), sau o anumita forma de transport care are la baza tema VAD ceea ce inseamna loc de trecere peste apa sau vad era loc de adapat vitele.

Toponime oiconimice – oicus din greaca inseamna locuinta. Aceste denumiri atesta existenta unor asezari de obicei astazi disparute. Ele se infiintau in jurul unei localitati fiind izolate in padure. Multe din ele erau legate de activitati : cisla, prisaca, sura sau apareau mici intreprinderi mori, varnite. Astfel de localitati : Blijnii hutor, Varnita, Izbiste, Cisla, Odai, Pompa, Prisaca,

Toponime migratoare – miscarea populatiei sub diferite motive au dus la aparitia de noi sate, de obicei pastrind denumirile de unde a venit populatiei. Valea perjei, Delacau, Vulcanesti.

In alte situatii satele intemeiate apar cu determinative : de sus, de jos, mic nou. Alte denumiri din acesta categorie reprezinta numele de locuri aduse de catre migranti : iserlia, chiriunea, todrita, sate de bulgari.

Procedeile de formare a toponimelor sunt in fond indentice cu cele de creare a numelor apelative(de provenienta). Din punct de vedere a structurii numele topice se clasifica in 2 grupe mari :

1.Toponime simple

2. Toponime compuse

Toponimele simple au la baza radacina, cele mai simple denumiri : deal, hol, izvor, sau radacinele pot avea sufix. Si aceastea intr-un caz sunt cu denumiri primare nederivate iar in alt caz cu denumiri derivate (cu sufixe). Toponimele primare nu au pe linga radacina sufix. Majoritatea din ele, au luat fiinta prin toponimizarea termenelor locali si a cuvintelor din lexicul comun. Intr-un caz are loc transferul denumirii unui obiect asupra altuia, cu care se afla in anumite raporturi, sau transpunerea denumirii unui obiect topografic asupra altuia intre care exista un raport de invecinatate. Astfel localitatea întemeiată in preajma lacului rosu a fost numita Roşu. Portiunea de teren situate linga Scumpia, a capatat denumirea de Scumpia. Transferul de nume poate avea loc si atunci cind intregul este denumit printr-o parte a sa, ex.-Padurea care a suferit din urma unui incendiu a capatat denumirea de Pojor-, sau un cimp intins, strajuit de o movila capata denumirea de Movila. Poate fi desemnat si printr-un element characteristic. Astfel speciile de arbor si arbusti au determinat denumiri de paduri:frasinul, plopi, rachita precum si varietatile de ierburi, dau nume la pasuni si fineata: chirau, parajina, paiusca etc.

In alte situatii,, in cazul toponimelor primare are loc transferul de nume pe baza de comparative, prin asemanarea imaginata dintre obiectele realitatii. Deobicei pe aceasta cale se formeaza microtoponimele care au apelativul local, ex: Burduful, Calul, Ousorul, Ursul, Potcoava.

Toponimele derivate se clasifica in : colective – locale, calificative, diminutive, augmentative.

Top. Derivate colective – locale denumesc colective de fiinte, lucruri, plante, precum si locul unde se afla aceste colective. Semnificatia lor initiala a fost Oameni din sau Oameni de pe; Loc cu multi sau multe; loc bogat in ; cele mai productice sufixe colective sunt:

1. Ani \ eni care indica apartenenta locala a unei comunitati (codreni, munteni, sateni, oraseni). Derivatele toponimice au la baza termeni locali sau toponime locale care arata locul sau regiunea unde locuiesc sau locul de unde provin ex: iezareni, helesteni, ialpugeni, sarateni, raileni.

Toponime care au la baza antroponime semnifica mosia sau satul vechilor proprietari de pamint care si iau dat nume. La inceput cuvintul Albodeni a insemnat oameni condusi de albota sau lucan oameni de pe mosia lui luca. In moldova ex. bodiceni, danceni, murgoceni, pascani.

2. Sufixul Ar care reprezinta nume de obiecte precum brazdar ori nume de persoane provenite de la profesii : lautar sau in alte persoane ce indica originea lor locala : morar, prisacar ect. Majoritatea toponimelor cu sufixul AR sunt la origine de tipul celor colective indicind : ghindar, nucar, visinar, in alte cazuri acest sufix are importanta numai locala si apare sub denumirile de :

coltar, limbar, patrar ceea ce initial a avut semnificatie COLT DE PADURE, FISIE LUNGA SI INGUSTA DE PAMINT, PARTE DE PADURE A CITRE 4 DESITINE.

3. Toponimele cu sufixele arie\erie – acestea formeaza toponime cu derivata de la plante : bozarie, cartofarie, socarie ect; nume de animale si pasari : batcarie, broscarie, capraria, giscaria ect, sau nume de obiecte : pietraria.

4. Sufixul esti – acestea inseamna LA FEL CU SAU CARE APARTINE LA. Ele apar de la antroponime si nume de persoane : albescu, constatinescu, ionescu de la ei porneste Albesti, Costesti, Onesti, Varzaresti. In aspect evolutiv formarea toponimelor se prezinta in felul urmator : proprietatea colectiva unui sat sau unei parti de sat stapinit de Albu a purtat numele ALBESC ceea ce inseamna al oamenilor care locuiesc pe mosia sau care sunt urmasii lui albu. De aici oamenii iar dupa aceea si asezarea a primit numele albesti - A LUI ALBU. Mai tirziu cind se destrama obstea unii dintre cetateni iau numele de albescu drept nume de familie formind ulterior si denumiri de locuri de localitati. Toponimele cu iesti, in special numele de localitati, sunt cele mai vechi forme de toponime, ex: Borzesti, Branesti(1429), Cornesti(1420), Grozasti(1479).

5. Toponimele derivate calificative- exprima particularitatile sau caracteristicile unor realitati geografice. In mare parte ele se refera la microtoponime care au structura: Balta lata, Deal Inalt, Movila Sapata, Vale Rosie. Ulterior, adjectivul care indica aceasta particularitate, devine de sine statator: Adanca, Lata, Lata, Sarata, si toponimele derivate diminutive si aumentative. In primul caz exprima ideea de minor, ceva mic, in al doilea caz, indica o majorare.- Asi- sau sufixul -el- sau -ica-(flaminzica), -iţa(odaita). Exista si denumiri care arata ca obiectele geografice pe care le denumesc se afla in vecinatatea celor primare: Lutoasa-Lutosita, sau apar cu denumiri recente: Carpineanca- aparut de la Carpineni.

Toponimele compuse constau din doua sau mai multe componente si exprima o singura notiune: ex. Cislita-Prut, Grinauti-Moldova, Ocnita-Razesti, care arata locul, si in alt caz aceste toponime indica asupra posesiei, apartenentei sau arata o dependenta ex. Balta Gradinii, Fintina lui Balan, Gura Largii, Valea Izvorului. Sau in cele din urma toponimele compuse indica asupra unor insusuri sau particularitati ex: Balta Lata, Malul Galben, sau o actiune ex: Girla Curgatoare, Stinca Cintatoare.

Toponime hidronimice din Republica MoldovaPrin consultarea dictionarelor tematice de stailit semnificatiile originea(originea):Jeloboc, Iezer, Girla, Foltan, Sipot, Raut,Ramnic,Bic, Duruitoarea, covurlui, cogalnic, calmatui, cula, Lapusna, ciuluc, , dunare, nistru Prut.

Denmmirile in cauza de identificat pe harta fizico-geografica a RM.Mersul lucrarii.Jeloboc- (izvorul jeloboc) satul jeloboc- Raionul orhei, latitudine 47 grade si 35 minute, la 10 km de orasul Orhei.izvor natura cu apa captata in vintina(slavona-Uluc,albia riului)Iezer- lac natural cu apa limpede,(de la slava- Iezioro)

Foltan-lac cu desis de stuf si papura(cu vegetatie), lac crihana veche(folt-pete, zdreanta)Sipot- Murmurul apei.

Raut-apa curgatoare riu,pirau, afluent de dreapta a nistruluiRamnic- apa care iese la suprafata,formind inceputul unui piriu(din ucraineana-ribnic-helesteu.Bic-afluent de dreapta a Nistrului, (din slava-bic, dupa puterea de curgere a apei)Duruitoarea-loc ingust in albia unui riu,unde apa in timp ce curge face zgomote.(pl-durduitori a drurui+sufixul ”toare”)COVIRLUI-covur:culcus de animale,birlog,vizuina,raspindit in nordul si centrul republici.(BRINZENI,SCAIENI) plural Covruri-din covru-culcus,prin metaforizare. Cogilnic-riu din sudul republici,(se explica prin-kahanat- iarba) Calmatui-sat in raionul Hincesti, de origine Turcica Kalma-ramas+substantivul SU(apa, riu)(riu care seaca,apa sau lac in albia unui riu secat) Cula-vale cu coaste repezi,si bine inierbate,(turcicul Kolkul-vale,riu. Poloneza-kula-groapa ,pestera) Lapusna-Ciuluc-din turca-Ciul-inseamna piatra,stinca +sufixul Luc(indica o particuraritate a locului/loc impietrit ,vale pietroasa) Dunare-fluviu(traco-dacica-donaris-la baza avind radicalul scito-sarmatian DAN-riu si sufixul geto dacic-RE)Nistru-riu,lantina Donaster/Dnestr-(radicalul scito-sarmatian-dana(riu, +componentul tracic iss(curent de apa puternic)Prut-

Lucrare de laborator Nr. 1Tema Unitatile structurale si unitatile romaniei.1. Pe hartile de contur de trasat unitatile structurale(unitati tectonice) care se distinc in cadrul

teritoriului Romaniei, conform hartii schematice din manualul scolar, clasa 12, I. Donisa, pag.7.

2. In baza analizei textului din manual, pag.7-9, de caracterizat unitatile structurale conform tabelului 1, din indrumarile metodice.

3. Pe hartile de contur de trasat hotarele principalelor unitati de relief care se deosebesc in cadrul teritoriului romaniei.(fig 1, indicatii metodice sau I. Donisa, pag. 10).Bibliografie

- Ioan Donisa si altii, 2002. Manual Geografie Romaniei.- Harta fizica a romaniei.