Circuit Moldova

7/27/2019 Circuit Moldova

1/21

Manastirea Parva Rebra ( loc rebra, jud bistrita nasaud)

Mnstirea Rebra-Parva a fost atestat documentar nc din secolul al XV-lea, dar primelenscrisuri care vorbesc despre strvechiul lca de rugciune dateaz din anul 1755. Potrivitspecialitilor ns, mnstirea a existat cu siguran nainte de anul 1700. n 1782 cnd au fost

desfiinate toate ordinele clugreti din Transilvania, catolice sau ortodoxe, clugrii au fostalungai, dar bisericua a rmas intact. De atunci, mnstirea a mai fost locuit temporar declugri pn la 1822, cnd biserica din lemn a fost demontat i mutat mai nti n cimitirulvechi, iar de acolo, la scurt timp, pe locul unde se afl n prezent i biserica parohial.

n urm cu un secol, aici se mai puteau vedea urmele unei mnstiri vechi. namintirea acesteia, au fost plantai brazi i a fost amplasat o troi. Numele i-armas peste timp La mnstire. Mnstirea Rebra-Parva a fost renfiinat n anul1993 de clugri originari din zon, dar venii de la Mnstirea Turnu din judeulVlcea. Ei au instituit ca mod de via pravila practicat la Mnstirea Frsinei din

judeul Vlcea unde se copiaz modelul Muntelui Athos. Cu acest lucru a fost deacord i Consiliul eparhial al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului i Clujului care aaprobat atunci existena legal i canonic a schitului. Mnstirea Rebra-Parva adevenit loc de pelerinaj, mai ales dup ce, imediat dup ce a fost construit, n anii90, o puternic alunecare de teren a distrus o parte din cldirile aezmntuluireligios.

Imprejurimi: muzeul memorial Liviu rebreanu,casa memoriala George cosbuc

Manastirea Moldovita(vatra moldovitei,jud suceava)

Mnstirea Moldovia este una dintre cele mai vechi aezri monahale, cu unimportant trecut istoric.Originea sa nu este cunoscut cu precizie, ns tradiia o amintete nc dinperioada voievozilor Muatini. Sub domnia lui Alexandru cel Bun a fost ziditprima biseric din piatr, atestat documentar ntre 1402-1410 cu ntregulansamblu de contrucii, avnd hramul Buna Vestire i fiind deja un centrucultural. Mnstirea Moldovia s-a bucurat de privilegii i din partea luitefan cel Mare. Prin mai multe hrisoave voievodul a confirmat mnstirii 11 sate,mai multe iezere, prisci i privilegii comerciale, care o situau printre cele mai

nstrite mnstiri din Moldova. Ctitoria lui Alexandru cel Bun a rezistat pn lasfritul sec. al XV-lea, cnd s-a prbuit din cauza unor alunecri de teren. Ruinelese vd i astzi la 500 m distan de actuala construcie. Dorind s continueexistena aezmntului, voievodul Petru Rare i schimb amplasamentul iconstruiete n 1532 noua biseric (pstrat pn astzi), nchinnd-o aceluiaihram. Tot atunci mnstirea a fost mprejmuit cu ziduri i turnuri de aprare,cptnd aspect de fortrea. Pe ruinele fostelor chilii a fost ridicat n perioada1610-1612 clisiarnia (casa egumeneasc) de ctre episcopul Efrem de Rdui,pentru pstrarea odoarelor bisericii i organizarea unei coli de copiti i


2/21

miniaturiti. Sub domnia lui Alexandru cel Bun, la Mnstirea Moldovia funciona unimportant centru cultural, unde se copiau i se mpodobeau cri bisericeti. Celemai valoroase manuscrise dateaz din secolul al XV-lea. Activitatea culturaldesfurat n epoca lui Alexandru cel Bun a continuat i n secolele al XVII-lea (seremarc stdaniile episcopului Efrem de Rdui, mare crturar i ctitor la

Moldovia, care a organizat aici o coala de copiti i miniaturiti) i al XVIII-lea.Pictura interioar nu se abate de la tradiie, ns Rstignirea (naos) e socotit ceamai valoroas realizare pe aceast tem din bisericile Bucovinei. Se fac n modcurent asemnri cu arta italian (Coborrea de pe cruce) sau cu iconariiNovgorodului din sec. XV (Plngerea lui Iisus, peretele de nord). n conca altarului,la o mas concav, Cina cea de tain l are pe Iisus la centru ntr-o atitudine plinde cldur. Bogia elementelor figurative i decorative, strlucirea coloritului, suntimpresionante la Fecioara orant din bolta pronaosului ca i la Maica Domnuluindurtoare din timpanul portalului, imagine mai umanizat i mai tragic dect norice alt iconografie. Pictura exterioar datnd din anul 1537, mai mult dect ceainterioar, prezint evidente asemnri cu fresca de la Mnstirea Humor, estecomplex imagistic i bogat cromatic. n pridvor, ca peste tot, Judecata de Apoiinclude printre eretici pe Mohamed . Faada sudic, avantajat, abineconservat Imnul acatist i un impresionant Asediu alConstantinopolului, poate cel mai bine zugrvit; alturi Rugul lui Moisecompleteaz ilustrarea nvturii mariologice ortodoxe. Tot la sud, ntr-ocompoziie generoas, Arborele lui Iesei se nal strjuit de cpeteniile celor 12seminii ale lui Israil. Pe abside este reprezentat Cinul, ca gritoare legtur

ntre Biserica triumftoare din cer i cea lupttoare de pe pmnt. Remarcabil este mpletirea i unitatea elementelor bizantine i locale,

interpretarea romneasc a unor teme tradiional bizantine.Din punct de vedere artistic, mpodobirea bisericilor cu picturi exterioare este oinovaie. La Mnstirea Moldovia pictura reprezint un tot unitar de culturgeneral - pe lng scenele religioase. n exterior se pot vedea ( scene istorice Asediul Constantinopolului) i cu aspect cultural (Filosofii antici). Pestlpul de pe faada sudic sunt redai sfinii militari (Sf.Gheorghe,Sf.Dimitrie, Sf.Mercurie). n continuare, pe aceeai faad, la partea superioareste reprezentat " Imnul acatist ", una dintre cele mai frumoase temeiconografice care se poate vedea la bisericile din Bucovina. Alturi de "Imnulacatist" i "Asediul Constantinopolului" apar i " Rugul lui Moise" i Arborele luiIesei" (tem care ilustreaz genealogia lui Iisus i nu lipsete de la nici obiseric cu picturi exterioare din Moldova ). La baza ntregii picturiinterioare i exterioare, care se desfoar dup un program precis, stun principiu caracteristic artei cretine - acela de a oferi prin pictursinteza adevrurilor religiei. Spre deosebire de pictura din secolul al XV-lea, care vorbete mai mult prin sobrietate i simbolism, cea de laMoldovia, dei continu tradiia bizantin, are un caracter mult mai


3/21

realist, narativ. Realismul cu care sunt tratate personajele i felul n caresunt aezate n cadrul respectiv, insufl via scenelor. n ntreaga picturfigurile sunt judicios distribuite, urmnd s pun n valoare proporiilearmonioase ale bisericii. Siluetele elegante ale personajelor sunt n acord cusuprafaa curb a absidelor, n perfect concordan cu arhitectura monumentului.

Catapeteasma este sculptat n lemn, pictat i aurit, adevarat oper deart. Partea superioar, pn la candele, dateaz din secolul al XVI-lea, iarcea inferioar din secolul al XVIII-lea.

De vazut : Muzeul manastirii unde se pastreaza obiecte de valoare :broderii, manuscrise,icoane, precum si jiltul ctitorului Petru Rares. Icoanafacatoare de minuni a Maicii Domnului(in paraclis)

Manastirea Sucevita-(sucevita,jud suceava)

Sucevita este in ordine cronologica,ultima si cea mai mare manastire cu fresca pictata in exteriodin nordul Moldovei.Mnstirea a fost zidit la sfritul secolului al XVI-lea cu cheltuialantregii familii Movil, familie ce a dat Moldovei doi domni i un mitropolit. Prima ctitorie aMoviletilor, care a precedat actualul complex monastic, a fost o biseric mai modest, datnddin jurul anului 1578.Intre anii 1582 1586, cnd fraii Movil ajung sfetnici de ncredere aivoievodului Petru chiopul, ncep s nale un ansamblu monahal de mari proporii pe msura preteniilor i posibilitilor unor boieri foarte bogai i contieni n acelai timp de descendenlor princiar. Biserica acestui ansamblu monahal, cu hramul nvierea Domnului, apare nhrisoave din 1586. eremia Movil, domn al Moldovei din 1595 pn la moartea sa n 1606, esteconsiderat principalul ctitor al incintei de piatr a mnstirii, al chiliilor clugreti, al caseidomneti, precum i iniiatorul pictrii interioare i exterioare a bisericii. ndat dup urcarea sa pe tronul Moldovei n 1595, el se va preocupa att de mpodobirea bisericii cu picturi, ct i cunzestrarea mnstirii cu broderii, argintrie, manuscrise ce pot fi admirate i astzi n muzeulmnstirii. Cea mai bine conservat, dintre toate ansamblurile picturale ale artei medievalemoldoveneti, pictura Suceviei este n acelai timp tradiional i novatoare. Cu aspectul ei deuria carte ilustrat sugerat de multitudinea scenelor, care acoper aproape n ntregime pereii bisericii, att n interior ct i n exterior, precum i de prospeimea paletei cromaticedeosebit de variat, aceast pictur constituie comoara cea mai de pre a mnstirii.

Pictura realizat n fresc, executat de doi pictori moldoveni, Ioan Zugravul i fratele su,Sofronie, se pstreaz n forma original.Progamul iconografic al picturii interioare iexterioare a urmrit transpunerea n formele i culorile artei a nvturii de credin, aconinutului Sfintei Scripturi i a istoriei Bisericii. Totdeauna arta bisericeasc a fost pus

n slujba Bisericii i mai ales a cultului divin, fiind socotit ca un auxiliar al acesteia, care s-a format i s-a dezvoltat sub ndrumarea bisericii i are n primul rnd caracter i scop


4/21

educativ, didactic i catehetic adic de instruire a credincioilor n adevrurile decredin . Pictura a fost conceput i cultivat n Biserica Ortodox ca un ntregitor al catehezei,fiind o predic n imagini la ndemna oricui, i un material de cunoatere a adevrului istoric religios de mare valoare. iecare parte a lcaului de cult (altarul, naosul, gropnia, pronaosul, pridvorul) dup destinaie i funcionalitatea sa liturgic, formeaz un spaiu pictural aparte, cu semnificaie teologic i simbolic deosebit.Prezena creaiei, a profeilor Vechiului Testamentalturi de Testamentul cel Nou n acelai areal iconografic, nu subliniaz doar legturaindestructibil dintre cele dou Testamente, materializat ntr-o unitate cronologic, ci trebuie perceput ca parte integrant a desfurrii istorico-spaiale a lucrrii revelatoare i pronietoarelui Dumnezeu n lume, sub a crei oblduire se desfoar lucrarea de mntuire sau restaurare aomului.Manastirea este inclusa in patrimonial UNESCO.

De vazut : Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului

Actul mntuitor, de rscumprare, svrit de Domnul nostru Iisus Hristos prin Crucea invierea Sa, se extinde n timp ca lucrare n i prin Biseric. Biserica, n calitatea ei de instituiedivino-uman, atribut ce decurge din mpreuna-lucrare a lui Dumnezeu cu omul n vedereamntuirii, se afl n lume nu doar ca simplu punct central, ca axis mundi, ci ca realitate cecuprinde n sine ntreaga lume creat, misiunea ei fiind de a o aduce pe cea din urm la plintatcomuniunii cu Dumnezeu.

O particularitate a picturii de la Sucevia o reprezint verdele dominanta sa cromatic culoare atribuit Duhului Sfnt, simboliznd nnoirea duhovniceasc.

Dupa spusele cercetatorului francez Paul Henry, picture Manastirii Sucevita esteTestamentul artei clasice moldovenesti

Manastirea Putna(putna,jud suceava)

Denumita si Ierusalimul neamului romanesc(M.Eminescu), este si prima manastire zidita deStefan cel Mare.Legenda spune ca pentru ctitoria sa, voievodul a tras cu arcul dintr-un varf de munte si a hotarat sa inalte biserica acolo unde a cazut sageata. Inceputela 10 iulie 1466, dupa cucerirea cetatii Chilia (1465), lucrarile de constructie a bisericii cuhramul "Adormirea Maicii Domnului", vor fi terminate in anul 1469, slujba de sfintire avand lo

la 3 septembrie acelasi an. S-au construit apoi Casa Domneasca (1473), chiliile, zidul de apararcu turnurile aferente si Turnul Tezaurului, lucrarile finalizandu-se in anul 1481. Intrarea inincinta Manastirii Putna se face pe sub arcul boltit al unui turn compus din parter si etaj, pe acarui fatada estica se afla stema Moldovei datata cu anul 1471. Turnul a fost zidit in anul 1757,in vremea domnitorului Constantin Racovita, despre aceasta dand marturie si stema de pe fatadde vest, in care apar reunite stemele Moldovei si ale Tarii Romanesti. Deoarece poetul MihaiEminescu impreuna cu Ioan Slavici si cu alti participanti la Marea Serbare de la Putna din augu


5/21


6/21

Din punct de vedere architectural,manastirea Dragomirna este unica in Rasaritul ortodox,introducand o noua viziune artistica in arta bisericeasca moldava din sec XVII-lea.

Ii are nceputul n anul 1602, aa dup cum aflm din pisania de deasupra uii de intrare a bisericii mici numit iniial a schitului i aflat astazi n cimitirul mnstirii. Din aceast bisani

scris n limba slavon, aflm c n anul 1602, smeriii robi i nchintori ai sfintei Treimi, ChirAnastasie Crimcovici fost episcop de Rdui i Pan Lupu Stroici, mare logoft i fratele su PaSimion, mare vistier, au ridicat din temelie acest mic lca. n anul 1609 biserica mare amnstirii Dragomirna este deja terminat i s-a sfinit la 1 septembrie cu hramul PogorreaSfntului Duh. La noua biseric pisania lipsete, ca i cnd cea mai veche a bisericuei schituluar fi fost ndestultoare. Totui aa cum mrturisete asa numitul Testament sau mai bine zis blestemul lui Crimca din 1610, mitropolitul continu s-i asocieze drept ctitor pe Stroici. Pornind de la planul alungit fr absinde laterale a multor biserici din secolul al XVI-lea, avnddistribuie interioar cu pridvor, pronaos, naos i altar, foarte apropiat de cea a bisericii SfntuGheorghe din Suceava vecin, biserica mare a Dragomirnei se deosebete de aproape toatecelelalte monumente religioase anterioare prin aceea c se ncheie ctre apus prin o absid poligonal, ca i biserica din Blineti. Ceea ce apare cu totul nou n arhitectura religoasmoldoveneasc, prin zidirea bisericii mari a Dragomirnei, sunt proporiile neobinuite. Tendinade relativ nlare a bisericilor de la sfritul secolului al XVI-lea se transform la Dragomirnantr-o adevrat ieire din scar, nlimea cldirii n raport cu limea sa fiind excesiv.Dimensiune bisericii sunt: lungimea de 35 metri, limea aproximativ 9,5 metri iar nlimea deaproximativ 42 de metri.

Marele istoric Nicolae Iorga n lucrarea sa Neamul romnesc din Bucovina afirma:Vedere bisericii este o uimire de bucurie. E nalt si ngust ca o cutie de sfinte moate i eunul din cele mai strlucite monumente ale vechii noastre arhitecturi, iar pentru Crimcaun titlu venic de glorie.

Frumuseea de nedescris a Dragomirnei, o reprezint turla, giuvaerul acesta lucrat cuiubire fr de margini, care e mpodobit cu o mare bogie de podoabe . Trandafiraii de piatr sunt rspndii darnic nflorind orice colior i astfel ntreaga turl pare un rug de floarenvoalat. Nota puin exotic ntlnit pentru prima oar n arhitectura Moldovei, n decoruldltuit n piatr al turlei bisericii mari a Dragomirnei, se va transforma dup trei decenii ntr-otrstura caracteristic la Biserica Sfiinii Trei Ierarhi din Iai ale crei faade sunt n ntregimeacoperite cu broderie de piatr. Sculptura decorativ de la turla este de o mare bogie, varietatei miestrie. Aici ntlnim un vast repertoriu de motive ornamentale, geometrice i vegetale,rozete stilizate, stele formate din dou romburi, ptrate asociate cu un ornament polilobat.Impresia de broderie este obinut i prin tehnica utilizat la sculptura blocurilor de la turl,ornamentele i profilele desfurndu-se pe un singur plan, aproape fr diferene de relief.Aceast ornamentare deosebit detaeaz turla de ntreg ansamblul, ncununnd nu numai biserica ci ntreaga mnstire ca un element aparte, ca o emblem. Dei relativ bine conservat pictura Dragomirnei nu se pstreat integral. Chiar i n naos i altar acolo unde a fost complet


7/21

scene ntregi sau numai detalii, s-au ters datorit condiiilor prin care monumentul a trecut de-lungul veacurilor. Aceasta face n parte imposibil reconstituirea tuturor nelesurilor iconografici judecarea complet a stilului picturii. Dei motivele i elementele de sculptur n piatr,rnduite cu miestrie mai peste tot n interiorul bisericii Dragomirna, adaug acestui sfnt lcavaloare artistic deosebit, cu toate acestea ctitorul spre a-i desvri opera, a nvemntatzidurile i bolile naosului i altarului cu picturi n fresc. ntreaga ordonare iconografic,centrat pe dou compoziii, prima este Pantocratorul, reprezentat n calota turlei, cu figura blnd, subire, cu brbia ascuit, cea de-a doua este nlarea din conca absidei altarului,compoziie de mare elegan, cu etajare de planuri pe registre n nlime i cu o compunere aregistrului de baz pe mai multe planuri n adncime care dau senzaia de micare n spaiu. Laaceasta contribuie fr ndoial i fondul rou al cerului, de o spendoare i intensitate deosebit

Mobilierul din biseric este recent datnd din anul 1975. Este lucrat n lemn de stejar cuornamentaia inspirat din sculptura turlei, de ctre o familie de meteri, Croitoru. Tot de datrecent, 2003, este i iconostasul care ncadreaz icoana fctoare de minuni a Maicii DomnuluData i numele celui care a druit aceast icoan mnstirii nu ni se pstreaz. Este mbrcat argint, ns chipul luminos al Maicii Domnului, pare a te urmri cu privirea ei blnd i cald norice col al bisericii. Icoana fctoare de minuni a Maicii Domnului din Dragomirna estecunoascut c ajut la vindecarea bolnavilor i scoas n procesiune pe vreme de secet, adunnorii de ploaie, multe dintre minunile pe care le-a svrit aceast icoan nu s-au consemnat nscris.

Intregul ansamblu: biserica mic, biserica mare, cetatea i egumenia, sunt remarcabile caunitate de stil i viziune, aceeai arhitectur cu simetrii studiate, cu rigori geometrice, cutendine de nlime, trdeaz o gndire unitar, o singur minte i o singur voin dectitor i arhitect.

Intre anii 1763-1775 , laDragomirna se stabileste Sf Paisie Velicikovski,impreuna cu mai multiucenici.

Manastirea Humor

Biserica a fost zidita in 1530 de Toader Bubuiog, logofatul lui Petru Rares , si sotia sa,Anastasia. Arhitectura monumentului sacru de la Humor prezinta un interes aparte. Edificiu de plan treflat fara turla pe naos ca si in cazul altor ctitorii boieresti. Elementul particular este

pridvorul deschis cu arcade, inovatie in epoca determinata atat de traditia constructiva locala(prispe, foisoare) cat si de influentele renascentiste din exterior (loggia preluata mai tarziu si de"stilul bracovenesc"). O noutate este si tainita situata deasupra gropnitei; mai ales innenumaratele zile de restriste se pastrau aici obiectele de pret. Din pridvor se patrunde in pronaos, iar mai departe in camera mormintelor si in naos. Spre rasarit, biserica se termina prinabsida de forma circulara a altarului, despartit de naos printr-o catapeteasma foarte veche, oexceptionala sculptura in lemn. Unica prin valoare in pictura noastra veche este imaginea Maicii


8/21

Domnului cu pruncul din timpanul portalului; tot in pridvor, Judecata de Apoi se lasa privita sidin afara, luminata prin arcade. Daca peretele nordic a fost in mare parte sters de intemperii, cedinspre sud se constituie intr-un real tezaur. Imnul acatist (24 de strofe-scene) ocupa majoritateasuprafetei, ilustrat in special prin Glorificarea Mariei si monumentala compozitie AsediulConstantinopolului, voita eroare istorica purtand mesajul antiotoman specific vremii; li se alatuRugul in flacari, Acatistul Sfantului Nicolae si Legenda fiului risipitor. Absidele bisericii cuprindCinul (Deisis), rugaciune a tuturor sfintilor proprie numai picturii exterioare din Bucovina, fresde amploare considerata si ea o invocatie la apararea Moldovei in fata amenintarii semilunei.

Moaste: racla cu particele de la mai multi sfinti.

Icoane facatoare de minuni: Icoana Adormirii Maicii Domnului(sec 16),Deisis (sec 16), IcoanaMaicii Domnului(sec 16), Sf Arhanghel Mihail(sec 16)

Ceva asemanator nu ne ofera o a doua tara din lume (J.Strzykowski)

Manastirea Voronet

Supranumita si Capela Sixtina a Estuluipentru marea fresca de pe fatada de vest,numita Judecata de Apoi . a fost ctitorita de domnitorul Stefan cel Mare in anul 1488, in numai3 luni si trei saptamani.Primul staret al manastirii a fost Sf Cuv.Daniil Sihastrul,duhovnicrenumit al Moldovei si sfetnic al domnitorului, mormantul sau se afla in pronaosul bisericii.

De asemenea "albastrul de Voronet" este considerat de specialisti ca unic in lume si cunoscut carosul lui Rubes sau verdele lui Veronese. Pe fondul albastru este prezentat "Arborele lui Iesei"sau Genealogia Mantuitorului nostru Iisus Hristos iar pe coloane sunt pictati filozofii greco-

latini. Sunt cautati cu privirea Aristotel si Platon iar pe absida laterala retine atentia "chipulascetic al Sf. Onufirie". In stanga usii de la intrare este zugravit chipul aureolat al Sf. CuviosDaniil Sihastrul. Deasupra usii strajuieste Icoana "Deisis". Mantuitorul nostru Iisus Hristos,Judecatorul Atotdrept, priveste cercetator pe toti cei care trec pragul Bisericii noastre; in dreaptsi in stanga Sa, Maica Domnului si Sf. Ioan Botezatorul mijlocesc milostivirea pentru noi,oamenii. Pe contrafort este pictat Sf. Mare Mucenic Gheorghe, patronul Manastirii noastre, iar primele randuri ale acestui ansamblu de pictura, sus, "Acatistul Sf. Nicolae" si mai jos, "AcatisSf. Ioan cel Nou de la Suceava". In pridvor pictura reprezinta calendarul crestin-ortodox, iar pemulte Icoane se vad nume si zgarieturi, semne ale celor 206 ani de pustiire. Deasupra usii de laintrare, in pronaous, se afla o mununata Icoana - "Dulcea imbratisare" si mai sus inscriptia in piatra ce precizeaza numele ctitorului si timpul inaltarii Manastirii. Tabloul votiv, alintemeietorului, se afla in naos. Maria Sa, Stefan cel Mare si Sfant, pictat in anul 1496 impreuncu Doamna Maria-Voichita si Bogdan mostenitorul inchina, prin mijlocirea Sf. Mare MucenicGheorghe, Manastirea aceasta Mantuitorului nostru Iisus Hristos pentru a-i multumi ca l-a ajutain lupta impotriva cotropitorilor turci. Valoroasa artistic este catapeteasma din lemn de tisa, aurit,usile imparatesti fiind o adevarata capodopera de sculptura in lemn. De mare pret este tronul


9/21

Mitropolitului Grigorie Rosca si nadajduim ca va reveni acasa tronul original al Mariei-Sale, cedin Biserica fiind o copie distonand cu piesele vechi.

Pictura exterioara care se datoreaza Mitropolitului Grigore Rosca, prin celebrulalbastru deVoronet, este considerate una din capodoperele culturale ale lumii.Si aceasta manastire face

parte din patrimoniul UNESCO.De vazut : pictura exterioara cu celebrul albastru de voronet, si mormantul Sf Cuv.DaniilSihastrul.

Manastirea Slatina

Este prima ctitorie a domnitorului Alexandru Lapusneanu si intra, prin valoarea ei, in randulmarilor ansambluri monastice ale Moldovei medievale. Aceasta manastire, in unicitatea ei,seamana totusi cu celelalte mari manastiri din zona: Manastirea Dragomirna, ManastireaSucevita, Manastirea Moldovita, Manastirea Neamt si Manastirea Secu. Zidurile groase de piatsi biserica masiva, tot din piatra, stau falnice de peste veacuri. Numele locului si al manastirii -Slatina - vine de la un izvor din apropiere, care scoate slatina, adica apa sarata, dupa cum sspune in zona. Cu timpul insa, izvorul a secat, iar locul si-a pastrat vechiul nume.

Istoria zidirii Manastririi Slatina se pierde in negura timpului, dar legendele spun ca aici traia usihastru care l-ar fi sfatuit pe domnitorul Alexandru Lapusneanu sa zideasca o manastire pe locunde crestea un falnic paltin. Eftimie, cronicarul domnesc ofocial din acea vreme, arata cazidirea Manastirii Slatina a fost inceputa de Alexandru Lapusneanu in anul 1553 si s-a terminatin a doua lui domnie, in anul 1564. ntrarea in incinta manastirii se face dinspre rasarit, pe o aleeasfaltata, marginita de randuri de brazi falnici, martori ai atator vitejii si fapte de credinta, precum si pe o alee ce vine dinspre sosea, prin partea de vest. Ambele intrari se fac prin turnuricu gang. Turnul dinspre rasarit este construit din caramida, iar cel din vest, din bolovani de piatra. Accesul in incinta se face pe alei largi, pavate cu placi de piatra, marginite de straturi cuflori si peluze cu iarba. Incinta este inconjurata de un zid puternic, care are in cele patru colturicate un turn de aparare. Zidurile groase si inalte de 8-10 metri, din bolovani de piatra, aucreneluri pentru lupta. Biserica cea mare din Manastirea Slatina este una dintre cele mai mari dinMoldova, fiind construita in plan triconc alungit, potrivit traditiei arhitecturii moldovenesti, darsi a Bisericii Ortodoxe. Spatiul interior al bisericii este impartit, dupa traditie, in pridvor, pronaos, incaperea mormintelor (gropnita), naos si altar. n decursul timpului, Mnstirea Slatina

a fost un mare centru de cultur i art medieval romneasc. Ctitorul a nfiin at aici o

bibliotec cu cr i tiprite i manuscrise, precum i o coal de muzic, la care au nv at i tine din Gali ia. Aici s-au lucrat cu mult miestrie esturi, broderii, miniaturi, s-au copiat cronici.

Sf Moaste: capul Sf Grigorie Teologul


10/21

Manastirea Secu

Manastirea Secu este o vatra monahala de intensa traire duhovniceasca a carei vechime se ridicla aproape 500 de ani. In jurul anului 1500, pe domeniul feudal al Cetatii Neamtului, pe valeaParaului Secu, se aseaza un grup de sihastri care vor intemeia mai apoi, in anul 1530, subconducerea Ieroschimonahului Zosima, calugar de la Manastirea Neamt, schitul cu acelasi numSchitul lui Zosima.

Domnitorul Petru Rares (1527-1546) a cladit biserica Schitului Zosima pe locul actualei biserica cimitirului manastirii. Schitul a fost ingradit cu zid de piatra in anul 1550 de catre DoamnaElena, sotia voievodului, si de fiii sai. Din acest zid se mai pastreaza astazi o mica parte: laintrarea in manastire, in dreptul actualei biserici a cimitirului, unde, in urma cu cinci secole,fusese poarta de intrare in schit si clopotnita acestuia. Constructiile care alcatuiesc astazicomplexul manastiresc de la Secu nu dateaza toate din aceeasi perioada. Bisericii ctitorite decatre vornicul Nestor Ureche in 1602 i sa adaugat in secolul al XVIII-lea pridvorul, apoi, in prima jumatate a veacului trecut, un diaconicon, un proscomidiar, precum si pridvorasul de pelatura vestica. In anul 1850 i sa refacut in intregime pictura interioara si tot atunci sa reinnoit sicatapeteasma. Zidurile incintei si turnurile de aparare, a caror constructie a inceput, desigur, camin aceeasi vreme cu cea a bisericii, au suferit interventii si refaceri in timpul marelui domn alMoldovei, Vasile Lupu. Celelalte cladiri ale manastirii, in forma lor actuala, cu exceptia latureide sud, dateaza din perioada care a urmat incendiului naprasnic din 1821, provocat de turcii carau asediat manastirea. Arhitectura bisericii reclama puternice influente muntenesti, mai ales prinsistemul de boltire si de sprijinire a turlelor. Totodata, cupolele, spre deosebire de stilulmoldovenesc, se sprijina direct pe arcurile masive ale naosului si pronaosului, iar cele doua turlau baze octogonale, specifice constructiilor din Muntenia.

Pictura initiala, executata in anul 1602 de mesteri al caror nume nu sa pastrat, in stilul frescelor bizantine, pictura identica din punct de vedere al stilului si al culorilor utilizate cu cea de laManastirea Sucevita, sa pastrat, in cateva registre, atat in interior, deasupra usii dintre pronaos snaos si la mormintele ctitoricesti, unde se pot admira in intregime, cat si in exterior, deasupra pisaniei originale de la 1602, pe latura de sud. Sa subliniem si faptul ca, initial, biserica a fost pictata in exterior, lucru ce mai poate fi observat atat pe peretele de sud, cat si pe turla dedeasupra Sfantului Altar.

Pictura actuala a fost executata in ulei, intre anii 1849-1850, de pictorul Costache Lifsicar siucenicii sai si de zugravul Tudorache Ionescu, in stilul specific Renasterii, dar cu influenteslavobizantine.

Sf Moaste: lemn din Sf Cruce,chivotul in care s-au pastrat un fragment din piciorul Sf IoanBotezatorul,particele de la Sf Arhid Stefan,Sf Ap Andrei,Sf Pantelimon,Sf Haralambie,Sf IoanGura de Aur


11/21

Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului Cipriota

De vazut :Mormantul Sf Varlaam si Ioan de la Rasca si Secu

Manastirea Neamt

Prima atestare documentara a manastirii dateaza de la 1210. Izvoare istorice, care sa determinecu exactitate timpul si imprejurarile in care ea a luat fiinta nu exista. Traditii locale puternice, inmai multe versiuni, dovedesc existenta manastirii la sfarsitul celui de-al XIV-lea secol. Oinscriptie de pe un clopot din veacul al XIX-lea spune: "Acest clopot s-au varsat din materialulclopotului facut la 1393 de domnul Stefan cel dintai si care s-au topit la arderea manastirii Neamtu 1862 noiembrie 20". Manastirea a devenit unul din cei mai mari proprietari feudali, ceeace i-a permis sa participe la viata politica a Moldovei. In 1428, cand Alexandru subordoneazaunei manastiri 50 de biserici din diferite sate, dispunea "ca nici un mitropolit, nici slugile lui, nidregatorii lui, sa nu se amestece ".Sfantul Stefan cel Mare va avea o deosebita grija pentrumanastire, intarindu-i privilegiile acordate de domnitorii de dinaintea lui, inzestrand-o cu unclopot in 1485, cu un panaghiar in 1502 s.a. Din constructiile de atunci n-au ajuns pana la noidecat biserica lui Stefan cel Mare si partea inferioara a turnului clopotnita, zidit de Alexandru cBun. Cel dintai domnitor moldovean care, cum atesta documentele, a daruit Manastirii Neamtsate si mosii este Petru Musat. Acesta a zidit Cetatea Neamt, a integrat-o definitiv in sistemul daparare al tarii si, potrivit unei traditii puternice, tot el ar fi cladit la Manastirea Neamt, pe loculvechiului schit de lemn, o biserica de piatra, care a fost inconjurata de urmasii sai in scaunulMoldovei cu chilii calugaresti, diferite cladiri, turnuri si ziduri de aparare. Arhitectura si bogata

plastica decorativa exterioara adauga monumentului o maretie impunatoare. Un soclu, cu doualargiri succesive formeaza postamentul puternic din blocuri mari din piatra de talie, deasupracaruia se inalta peretii ziditi pana la doua treimi din inaltime cu bolovani de rau si piatra maimarunta. De la acest nivel pana la cornisa de piatra de sub streasina, paramentul este lucrat inzidarie de caramida. Pe portiunea aceasta a paramentului sunt doua randuri de ocnite - cele de jos, mai mari, iar cele de sus, mai mici - deasupra carora se desfasoara o bogata friza de ceramismaltuita, compusa din discuri, romburi si triunghiuri impodobite cu motive vegetale sigeometrice.La elementele de policromie ale fatadelor se adauga braiele si pilastri de caramidasmaltuita dispuse in campul zidariei, atat in frize care inconjoara monumentul cat si in forma decolonete, precum si picturile in fresca ce se mai pastreaza in unele ocnite. Fatadele absidelor, in partea lor inferioara, sunt decorate cu firide alungite pana la soclu. Cunoscutele contraforturi alearhitecturii moldovenesti sunt oranduite simetric in jurul monumentului: doua dispuse inunghiurile vestice si cate unul de o parte si de alta in dreptul arcului median al pronaosului, indreptul incaperii mormintelor si in dreptul proscomidiarului si diaconicului si, in sfarsit, unul min axul absidei rasaritene.Ferestrele prin care patrunde lumina in camera mormintelor, naos sialtarul bisericii, in decursul timpului, au fost largite si marite, dar cu prilejul lucrarilor derestaurare din 1958-1961 li s-a dat forma originara.


12/21

Perioada de maxima inflorire a manastirii a fost in sec al 18-lea, cand Sf Paisie Velicikovski sestabileste la Neamt, impreuna cu 60 de ucenici,unde desfasoara o intense activitatecarturareasca,traducand Filocalia in limba slavona(tiparita la Moscova, in 1793).Cei peste o mide calugari adunati in jurul staretului din toate tarile ortodoxe,vor duce faima Manastirii Neamt,in cele mai indepartate colturi ale Rusiei,Bulgariei,Serbiei si Sf Munte.

Sf Moaste:capul Sf Simeon din Muntele Minunat,moastele Sf necunoscut de la Neamt

Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul de la Neamt(sec 7)

De vazut

Muzeul Sf Paisie, mormantul Sf necunoscut

De asemenea aici a vietuit la inceput si Sf Ioan Iacob Hozevitul

Manastirea Sihastria

A fost intemeiata in 1655 , pe locul unei mai sihastrii,cunoscuta ca Sihastria luAtanasie dupa numele intemeitorului. Vremurile vitrege care au urmat si mai alesdesele incursiuni ale tatarilor de la inceputul sec. al XVIII-lea au facut ca schitulSihastria sa ajunga intr-o stare aproape de ruina. Indemnat de exemplul inaintasulsau, ca si de frumusetea locului, Episcopul Ghedeon de Roman construieste in anu1734 o noua biserica mai trainica si incapatoare pe care o inchina Manastirii Secudin apropiere, dupa obiceiul vremii. n anul 1821 cetele eteristilor lui AlexandruIpsilanti, urmarite de turci, se retrag in partile Moldovei, ajungand pana laManastirea Secu. Lupta sangeroasa care a urmat s-a incheiat cu arderea si pradaremanastirilor din imprejurimi de catre turci, printre care si Sihastria. Schitul nu a ain intregime. Tezaurul Sihastriei, dupa cum consemneaza pomelnicul ctitoricesc, afost ascuns in acele zile la Poiana Crucii "sub un fag", intr-un cazan de arama. Cutimpul taina obiectelor de cult s-a pierdut. Lucrarile de refacere au inceput abia inanul 1824, cu sprijinul efectiv al mitropolitului Veniamin Costachi si au durat

aproape doi ani. S-au refacut atunci biserica de piatra, turnul clopotnita, un corp dchilie in partea de sud, turnul portii si zidul de incinta. Renumitul "calfa pietrar" Nicolae Cerneschi din Botosani a condus lucrarile, contribuind atat cu pricepereasa cat si cu insemnate sume de bani, devenind astfel al treilea ctitor principal almanastirii.Vechile obiecte de cult fiind pierdute, se lucreaza in acelasi an noiobiecte bisericesti, in atelierele Manastirii Neamt: vase liturgice, candele si


13/21

cadelnite de argint, doua clopote etc. Astfel, Sihastria isi incepe din nou firulexistentei sale, intrerupt timp de patru ani. In vara anului 1941 un incendiunecrutator a mistuit paraclisul de lemn si o parte a chiliilor Sihastriei, din carecauza multi calugari au plecat la alte manastiri. Parintele staret Ioanichie fiind batran si bolnav, in anul 1942 este ales, in postul de loctiitor de staret, ParinteleCleopa. Prima grija a noului staret a fost refacerea incintei si a chiliilor arse. Cuajutorul manastirii Neamt, pana in 1944 s-au construit doua corpuri de chilii cu peste 20 de incaperi. Invingand dificultatile aduse de razboi si seceta, obsteacondusa de Parintele Cleopa se intareste duhovniceste, creste numeric si, cu marieforturi, reuseste sa construiasca in anul 1946 un nou paraclis. Din ansamblulconstructiilor, biserica centrala prezinta un interes deosebit, datorita faptului camesterul a reluat stilul clasic al bisericilor moldovenesti. Echilibrul proportiilor,

zveltetea turlei, efectul liniilor, sobrietatea interiorului si simplitatea decoratieiexterioare sunt cateva din caracteristicile ei. Biserica este construita in plan triconc,de dimensiuni reduse, cu o singura turla asezata pe naos. Este impartita in pridvor pronaos, naos si altar, avand lungimea in exterior de 21,50 metri, latimea la absidde 11 metri si inaltimea pe axul turlei de 20 metri. Peretii grosi de peste 1,25 metrsunt lucrati din piatra de rau, cu putina caramida in partea superioara si var hidraulic.

Intrarea se face prin partea de vest. Initial biserica n-a avut pridvor, cel actual fiinadaugat probabil in anul 1837, cand s-au efectuat si alte constructii la Sihastria.Mesterul, dorind sa realizeze un pridvor deschis, inspirat poate dupa cel de laGalata sau chiar Moldovita, l-a prevazut cu sase deschideri largi in ziduri, pentru avea cat mai multa lumina.

Cimitirul manastirii este asezat in locul actual de catre Parintele Cleopa, in anii1944-1945, sfintia sa mutand aici ramasitele pamantesti ale calugarilor din cele trcimitire existente pana atunci, unul dintre ele fiind asezat in jurul bisericii centrale

In cimitir, devenit deja loc de pelerinaj, se afla mormantul Parintelui Cleopa. Fiiiduhovnicesti, din evlavie, i-au pus in locul crucii modeste, de lemn, dorita de parintele, o frumoasa cruce de marmura. La mormantul sfintiei sale vin zeci decredinciosi, care aprind o lumanare, se roaga pentru odihna sufletului sau,amintindu-si cu drag de neuitatele sale cuvinte si mai ales de nesfarsita dragoste a


14/21

parintelui. Langa mormantul Parintelui Cleopa se afla mormantul Parintelui PaisieOlaru, un mare duhovnic al Moldovei, de asemenea vizitat de foarte multi pelerin

Sf moaste : racla cu moa tele de la 30 de sfin i, o particic din lemnul Sfintei

CruciIcoana facatoare de minuni a Maicii Domnului

De vazut: pictura din paraclisul Sf Prin i Ioachim i Ana, chilia printelui Cleopa,cimitirul manastirii.La Sihstria a intrat in monahism actualulPatriarh al Romaniei,PF Daniel.

Manastirea Agapia

Istoria acestei manastiri este legata de cea a schitului Agapia veche. Primul sihastcunoscut care s-a nevoit in poiana unde se afla astazi Manastirea Agapia Veche, afost cuviosul Agapie din Manastirea Neamt. Aici a intemeiat o biserica de lemn chramul "Schimbarea la Fata". Asa a luat fiinta prima sihastrie din Muntii Neamt,cunoscuta sub numele de "Sihastria lui Agapie. Prima mentiune documentara s-afacut prin Hotarnica lui Ilies Voda din 1437, care delimiteaza mosia ManastiriiAgapia de cea a Manastirii Neamt.

Vechiul Pomelnic de la Manastirea Agapia aminteste de Petru Rares si Elena

Doamna ca primi ctitori voievodali prin grija carora s-a zidit prima biserica de piatra de aici. In schimb, o inscriptie aflata in pronaosul bisericii mari de la Agapidin Vale mentioneaza pe Petru Schiopul si Ruxandra Doamna ca fiind intaii ctitordomnesti. Biserica a fost reparata dupa 1821, apoi intre 1858 si 1862, cand i s-auadaugat un nou pridvor, cel vechi inchizandu-se in sanul bisericii, si doua turle mamici, una pe pridvor, alta pe altar, si s-au largit ferestrele. Cele doua turle au fostmistuite de incendiul din 1903, ramanand numai turla veche a Pantocratorului, cuforma octogonala si cu calota sferica. Ea se sprijina pe arcele naosului boltit. Zidudespartitor dintre vestibul, pridvor si pronaos a fost inlocuit cu trei arce. Intrarea sface prin partea sudica, pe o usa masiva din lemn, iar in pronaos printr-o usametalica. Tampla, din lemn sculptat, a fost pictata in 1858. O data cu refacerile din1858-1862 s-a amenajat din nou mormantul ctitorilor. Policandrele au fostcomandate la Viena si executate in 1858-1862, iar candelabrele, imbracaminteaicoanelor imparatesti si alte obiecte ce impodobesc biserica au fost lucrate la Pari


15/21

Deasupra usii de intrare in biserica este pisania, incrustata in marmura cu litereslavone si icoana hramului "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" in mozaic deMurano.

Pictura este opera marelui pictor Nicolae Grigorescu. A fost executata in anii1858-1862, cand artistul avea 20 de ani.

Sf Moaste : o racla cu moaste de la mai multi sfinti

Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului (sec 14)

De vazut : muzeul manastirii agapia :broderii,covoare,manuscrise,cartivechi,obiecte de cult,picturi de Nicolae Grigorescu,mormantul mitropolituluiIrineu Mihalcescu,casa memoriala Alexandru Vlahuta.

Manastirea Varatec

Manastirea Varatec nu a fost intemeiata de domni, nici de mari sfetnici ai tarii.Primele urme monahale pe acest loc sunt legate de numele maicii Olimpiada, omaica de la Manastirea Durau, tunsa in monahism in Schitul Topolnita, inapropierea actualului Varatec. Pisania bisericii celei mari spune urmatoarele: "Laanul 1808 s-au zidit aceasta biserica ce sa praznuieste hramul Adormirea MaiciiDomnului prin osteneala Sfin. sale a pre. cuvi. Parintelui Iosif Duhovnicul si astaritei Olimpiadii, iar cei intai ctitori au fost maicile din acest locas. Al doileamari ctitori au fost Doamna Elenco Paladi, care au daruit 3 mosii si maicaElisabeta Bals au daruit mosia Vulturesti, maica Safta Brancoveanu au harazitmosiile Osica si Vladulenii cu mai multe indatoriri in testamentul sau, iar celelaltemosii, vii si acarete ce au daruit si alti ctitori sunt scrisa in cartea vietii sprevecinica lor pomenire. 1841, octomvrii 20. rept aceea, intre anii 1781-1785, maicastareta Olimpiada, fiica de preot, a primit marea misiune de a intemeia un schitintr-o poiana de langa Varatec. Poiana a fost cumparata de la padurarul IonBalanoiu. Lucrarea a inceput la sfatul Sfantului Paisie de la Neamt si cu binecuvantarea Mitropolitului Gavriil Calimachi.


16/21

Maica Olimpiada, cu numele din lume fiind Balasa Herescu, se va oferi trup sisuflet zidirii obstii primei isihii de la Varatecc. Ea va adormi in Domnul in anul1842, la varsta de 85 de ani.

Dupa anul 1844 se vor mai construi inca doua biserici: Biserica Nasterea SfantuluIoan Botezatorul, Biserica Schimbarea la Fata, cat si un Paraclis inchinat Sfantulu Nicolae. Potrivit insemnarilor celor vechi, din arhiva manastirii, in anul 1857,manastirea "avea 4 biserici cu 17 clopote, 300 de chilii si 700 de calugarite, 12mosii si un venit de 13.000 galbeni. Manastirea a intampinat o mare incercare indata de 11 iunie 1900. Un incendiu a cuprins o mare parte din manastire, pierderilfiind grele: chiliile au ars in mare parte, biserica a ramas fara acoperis si turle, iar clopotnita s-a prabusit si ea. Toate acestea au fost refacute in scurt timp, ele putanfi vazute pana astazi in manastire. Din-nainte de incendiu a ramas insa puterniculzid de piatra (1808-1812). Biserica manastirii, inchinata Adormirii MaiciiDomnului, imbina stilul moldovenesc cu elemente noi, aparute in Moldova prinsecolele XVIII-XIX. Biserica se afla inaltata in centrul curtii interioare, precum lamai toate manastirile ortodoxe, fiind zidita din piatra de rau, luata din zona, cat sidin caramida. Biserica are forma de nava, avand pridvor, naos, pronaos si Altar.Cele doua turle ale acesteia sunt cilindrice, fiecare avand cate un acoperis in formde clopot. In fata bisericii se afla statuia de bronz a Saftei Brancoveanu, care actitorit o parte din cele de folos manastirii. Statuia a fost lucrata de Ion Jalea, inanul 1935. Pridvorul bisericii are intrarea pe peretele sudic, fiind acoperit cu douacalote sferice sustinute de un singur arc longitudinal si de alte doua arce laterale.Pronaosul si naosul sunt despartite de un zid sustinut de doua coloane. Aceste doucupole sunt separate printr-un semicilindru de mici dimensiuni, sprijinit pe arcetransversale, in timp ce altarul prezinta un arc dublou spre apus, fiind boltit in sferde sfera la rasarit. n pronaos se afla "Mormantul duhovnicului Iosif", adormit inDomnul la data de 28 decembrie 1828. Acesta este primul duhovnic de laManastirea Varatec. Langa acesta se crede ca au fost inmormantate si primele

starete ale manastirii: Olimpiada, Nazaria si Magdalena, insa mormintele acestoranu au fost inca descoperite.Sfantul Altar este despartit de restul bisericii printr-osuperba catapeteasma sculptata in lemn de tisa si poleita cu aur, lucrare cu odeosebita valoare artistica, executata de Constantin Zugravul, in anul 1816, pecheltuiala logofetesei Elenco Paladi. Pictura bisericii a fost realizata in anul 1841,ea fiind refacuta in anul 1882, de pictorii T. Ioan si D. Iliescu. Intre anii 1968-196


17/21

pictura a fost din nou spalata si intarita de pictorul Arintiu Avachian si ajutoarelesale D. Gurita, G. Popescu, G. Salagian, cu binecuvantarea MitropolituluiMoldovei Teoctist, cu pornirea si staruinta maicii Pelaghia Amilcar, stareta aintregului sobor, si cu obolul credinciosilor. Muzeul manastirii Varatecpastreaza un valoros patrimoniu cultural-artistic si istoric, alcatuit dintr-unmare numar de hrisoave autentice, acte de danie si de intarire, obiecte de cult dinmetal pretios, icoane vechi, broderii, covoare si vesminte preotesti. Printre cele maideosebite obiecte din muzeu se numara: icoanele din secolul al XV-lea, de laManastirea Rasca, cat si cele din veacurile XVI-XVII, de la Valeni - Piatra Neamtsi Topolita, crucea din lemn de chiparos, facuta in anul 1596, si crucea de procesiune din lemn de maslin, donata in anul 1852 de Gheorghe si MariaHermeziu, potirul din argint aurit daruit in anul 1840 de Safta Brancoveanu,

Epitaful lucrat in fir de aur si argint de Smaranda Niculce in anul 1798,Evangheliarul grec tiparit la Venetia in anul 1811 si Evanghelia cea Mare tiparitala Manastirea Neamt, in anul 1821, ambele ferecate in argint aurit si impodobite cicoane emailate.

Staretele manastirii au acordat o deosebita atentie pregatirii profesionale amonahiilor, in cadrul Manastirii Varatec creandu-se mai multe ateliere-scoala,

dintre care mentionam: Scoala monahala de pregatire profesionala pentru maimulte indeletniciri si cultura generala pentru calugarite (infiintata la 1 septembrie1803, de Veniamin Costachi), Scoala de fete pentru calugarite (deschisa la 18decembrie 1860), Scoala de adulte (infiintata la 1 septembrie 1911), Seminarulmonahal pentru calugarite.

Sf Moaste: racla cu moaste de la mai mult de 30 de sfinti

Icoana facatoare de minuni a Sf Ana

De vazut: mormantul Veronicai Micle, casa Lahovary,codrii de arama

Manastirea Bistrita


18/21


19/21

Ierarh Nicolae la primul etaj si o camera la etajul superior, destinata probabilcorpului de garda ce strajuia accesul in manastire. Paraclisul nu este pictat si se pare ca nici nu a avut zugraveli anterioare, intreaga atmosfera interioara fiindcreata de un frumos iconostas din secolul al XVIII-lea. Alaturi de Slatina, bisericade la Bistrita constituie cea mai mare si impunatoare ctitorie a lui AlexandruLapusneanu. Ca plan si dimensiuni se apropie foarte mult de Manastirea Probota lui Petru Rares, avand intre naos si pronaos incaperea gropnitei si o singura turladeasupra incaperii principale. Absidele laterale, ca si cea a altarului, au forma poligonala, cu cate cinci si respectiv noua fete, acoperite cu firide alungite. Cate o pereche de puternice contraforturi sprijina colturile fatadei vestice, arcultransversal al pronaosului si segmentele din dreapta si din stanga absidelor lateralun singur contrafort aflandu-se in axul altarului.

Ca amintire a stranselor legaturi pe care romanii le-au intretinut cu Bizantul,in prima jumatate a secolului al XV-lea, in spatiul format de trecerea in naosse pastreaza icoana Sfintei Ana, creatie a artei bizantine cu o mare valoareistorica, artistica si spirituala

Icoana facatoare de minuni este considerata ca dar al imparatului Manuel IIPaleologul (1391-1425) si al sotiei sale Ana, facuta lui Alexandru cel Bun siDoamnei Ana (in 1407) in semn de recunostinta pentru buna primire de care

se bucurase fiul lor Andronic in timpul vizitei efectuate de acesta in Moldova.Sfanta icoana a fost purtata prin satele Moldovei in timpul foametei din 1947.

La Manastirea Bistrita s-au scris si doua dintre lucrarile fundamentale aleliteraturii noastre vechi, datorita carora au ajuns pana la noi, date, fapte sinume de oameni care s-au inscris in istoria tarii de la "descalecat" incoace:Pomelnicul inceput in 1407 si completat pana in secolul al XIX-lea siLetopisetul care se refera la perioada 1359-1506, fiind apoi continuat laManastirea Putna.

In atelierul care a fiintat probabil la Manastirea Bistrita inca din timpuldomniei lui Alexandru cel Bun, s-au lucrat in fir de aur si argint mai multebroderii si vesminte bisericesti cu o mare valoare artistica.


20/21

De vazut : Icoana facatoare de minuni a Sf Ana,daruita de imparatul bizantinIoan VIII Paleologul

Muzeul Manastirii Bistrita, Icoana hramului de pe turnul de intrare,

valoroasa pictura murala in fresca .

Manastirea Pangarati

A fost ridicata la sf sec 14 de catre sihastrul Simeon, care cu ajutorul lui Stefan ceMare a facut o biserica de lemn.Aceasta a fost arsa de catre turci, dar pe loculacesteia , Alexandru Lapusneanu a construit o biserica de piatra. Numelemanastirii provine de la un oarecare calugar Pangratie, dupa marturia

istoricului Nicolae Iorga, care marturiseste "se pare a fost un pustnic dedemult, dand numele paraului din apropiere". Acelasi istoric spune catermenul "pangarati" nu are "nici un amestec cu ideea de pangarire

Forma actual a mnstirii se datoreaz activitii energice a stareului Arhim.Varnava (1833-1859), care ne spune c aceast mnstire ajunsese cu totul n proast stare. Dup ce a intrat egumen a schimbat n mare msur relieful zoneimnstirii i a fcut a doua incint, cea dinspre sud ncadrat de zidurile chiliilor dcrmid n form de L, ce adpostea sub el beciul mare boltit cu 14 desprituriArhim. Varnava schimb n mod total nfiarea umil i drmat a mnstirii, printr-o activitate ctitoreasc i mult efort. El este cel care a ntemeiat satul cuoameni adui din diferite pri, sat care mai nainte nu exista dndu-i numelePngrai dup numele mnstirii. n anul 1872, la insistenele Ministerului deInterne n cldirile mnstirii a fost nfiinat un penitenciar. n timpul funcionriiacestuia are loc construirea pridvorului de pe latura nordic a bisericii monument,de ctre deinui. Biserica veche este o constructie masiva din piatra, care pare

mare in exterior, dar este putin spatioasa in interior; sunt de fapt doua bisericisuprapuse, cea de la subsol, inchinata initial Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, areintrarea prin sud, cea de sus, inchinata Sfantului Mare Mucenic Dimitrie, hramul principal al manastirii, are intrarea prin partea nordica.. Altarul este luminat de ofereastra la rasarit si alta la nord, in zona proscomidiarului. Catapeteasma din lemeste sculptata si pictata de staretul manastirii, in anul 1778. Naosul are absidele


21/21

foarte inguste si putin adanci. Ferestrele sunt din lemn, mici, duble, cu grilajmetalic la exterior. Pridvorul este luminat de o fereastra dreptunghiulara la nord salta la vest. Fatadele exterioare sunt simple, tencuite si varuite in alb pietros. In partea sudica sunt trei contraforturi masive, din piatra.

Sf Moaste : particele de la Sf Ap Iavoc, Sf Elefterie,Sf Siluan Athonitul,Sf IoanIacob de la Neamt, Sf ucisi in pustia Iordanului.

Din patrimoniul manastiri se pot aminti mai multe icoane vechi,datan din secXVIII.

Circuit Moldova

Documents

Transcript of Circuit Moldova