2.Încă din antichitate egiptenii au cunoscut forma şi dimensiunile pământului(exemplu piramida lui Keops):

perimetrul bazei reprezintă a 120 parte din lungimea gradului terestru; raportul dintre perimetru bazei şi înălţimea piramidei este 3,14.

Forma de baza a Pamantului este cea de sfera.Elipsoidul de rotatie reda forma usor bombata a planetei la Ecuator si mai turtita la poli.Forma de geoid se aseamana si mai mult cu forma reala a Pamantului.Forma reala este de terroid si a fost obtinuta din observatii satelitare.Raza ecuatoriala = 6378,1 kmRaza polara = 6356,7 kmRaza medie = 6368 kmDiferenta = 21,4 kmTurtirea = 1/298.3Lungimea Ecuatorului = 40075 kmLungimea unui meridian = 40008 kmSuprafata Pamantului = 510 mil.km2Volumul Pamantului = 1,08 mld.km3

Erastotene din Alexandria (275-195 î.e.n. – matematician, astronom, geograf, şi filozof grec) este primul care a măsurat circumferinţa pământului. El a observat că la solstiţiu de vară în localitatea Assuan (oraş în Egipt pe Nil, în aval de cataracte are un baraj de 101 m înălţime şi 4 km lungime – Barajul Sadd al Ali, cu o hidrocentrală de 2100Mw) razele soarelui cădeau la amiază vertical într-un puţ pe când în localitatea Alexandria (oraş în Egipt , port la Marea Mediterană, întemeiat de Alexandru Macedon 332 î.e.n., important centru economic şi cultural al lumii elenistice, renumit prin FARUL construit în anul 3 î.e.n. una din cele şapte minuni ale lumii antice, precum şi celebra bibliotecă cu 700 000 volume) razele formau un unghi de 500. Cunoscând distanţa dintre cele două puncte (l) 5000 stadii (o stadie egipteană este cca 210 m) a calculat lungimea cercului.

Unghiul alfa a fost măsurat cu ceasul orar (gnomonul), a cărui înălţime măsurată şi umbra aruncată de el a determinat lungimea L a circumferinţei Pământului.

= 7,20; /360o=l/L ; L= 5000x50 = 250000 stadii;L = 250000x210 = 52 500 000 m = 52 500 km.

3. Metode de proiecţie a punctelor

Planimetria = proiecţia orizontală a detaliilor terenului; determinarea punctelor în plan şi transpunerea lor la o scară pe o foaie de hârtie, în scopul reprezentării prin semne convenţionale a formei perimetrelor suprafeţelor şi a determinării mărimii acestora.

Altimetria = determinarea înălţimilor cotelor punctelor de pe teren, faţă de un plan de comparaţie care este nivelul mării. Este reprezentat relieful obţinându-se astfel o vedere fidelă şi completă a terenului.

3)Sistemele de coordonate utilizate in topografie sunt:1 geografice, polare, bipolare si rectangulare(pag 27)2 geografice, kilometrice si carteziene3 kilometrice, rectangulare si polare

4) Elementele topografice ale terenului.Elementele topografice ale terenului determină poziția reciprocă în spațiu a

punctelortopografice ce aparțin unui detaliu oarecare. Elementele topografice sunt:-liniare (aliniamentul, lungimile înclinate și orizontale, diferențele de nivel);-unghiulare (unghiuri verticaleși direcții orizontale din care

Elemente topografice liniare– Distanta (lungimea) inclinata LAB– lungimea segmentului de dreapta care uneste punctele A si B– Distanta orizontala DAB proiectia distantei inclinate pe un plan orizontal– Aliniamentul ABeste linia sinuasa obtinuta prin intersectia suprafetei topograficecu un plan vertical care trece prin punctele A si B– Diferenta de nivel ΔZAB – este distanta masurata pe verticala intre suprafetelede nvel care trec prin punctele A si B

Elemente topografice unghiulareUnghiul vertical de panta al terenului – este unghiul in plan vertical pe care il face directia ABcu planul orizontal φ1 sau φ 2– Unghiul Zenital Z – ZA si ZB este unghiul in plan vertical,format de lungimea inclinata L cu verticala locului data de directia vectorului acceleratie gravitationala (firului cu plumb)

– Unghiul orizontal α este unghiul diedru format de planurile verticale (V1 si V2 ) ce contin celedoua linii de vizare (DCA si DCB)

6. Orientarea liniilor pe teren.7.Convergenţa meridianelor, Declinaţia magnetică.

100. Pe harti este trecuta scara: a) numerica si scara grafica transversala101. Panta terenului se calculeaza : a) p=tga , b) p= dh/Dab c) ambele102. pe planul topografic dea lungul liniei de panta data se pastreaza aceiasi b)panta103. cresterile de coordonate se determina prin b)teorema Pitagora104. Erorile se clasifica in b) sistematice,intimplatoare,grosolane105.Valoarea adevarata reprezinta: b) notiune abstracta a marimilor catra care tindem106. Valoarea medie reprezinta: d) media aritmetica a valorii obtinute107. Erorile instrumentale se clasifica in b) sistematice , constante108 Intre erori si corectii exista relatia: a) eroare = -corectie109.Dupa valoarea de referinta erotile se impart in:110. Toleranta reprezinta: c)valoarea maxima admisa a erorilor111.Valoarea adevarata a unei marimi: C) se poate determina prin masurari repetate112. Retelele de sprijin planimetrice pot fi:113

191 Profilul transversal se ececuta odata cu: a)profilul longitudinal.192. Ridicarea planimetrica si altimetrica poate fi executata d)cu toate instrumentele193. Pozitia planimetrica a punctelor caracteristice la ridicarea tahimetrica se determina prin: b)metoda polara194. Pozitia altimetrica a punctelor caracteristice la ridicarea tahimetrica se determina prin: c)nevelment trigonometric195. La ridicarea tahimetrica distantele dintre puncte se determina prin metoda : c) direct si idirect196. Tahimetrele sunt utilizate doar la ridicarea : c) si planimetrica si altimetrica197.Punctele reteleo de ridicare se depun in plan prin c) ambele variante (polare si rectanculare)198. La depunerea situatiei pe planurile topografice se aplica metoda: d) toate cele anterioare199. Partea grafica a intocmirii planului ridicarii tahimetrice se incepe cu a) trasarea cadrului planuilui si caroiajului200.Cadrul planului topografic este de tip b)geometric