SEFUL STATULUI(Institutia promulgarii+ Raspunderea politica si juridica ca Pres-lui+ Actele presedintelui)

Institutia promulgarii.Regulamentul de organizare si functionare a Camerei Deputatilor prevede k in cazul in kre C Dep-lor a

adoptat un proiect de lege sau o propunere legislative in redactarea aprobata de Senat, aceasta dp ce a fost semnat de pres C Dep si pres Senatului cu 5 zile inainte de a fi trimis spre promulgare se comunica Guvernului si Inaltei Curti si se depune la Secretarul General al Senatului in vederea exercitarii d-lui de sesizare a Curtii Constitutionale.

Dk legea e aprob cu procedura de urgenta termenul e de 2 zile.Dp indeplinirea acestor termene legea se trimite sub semnatura pres C Deputatilor, Pres Rom in vederea

promulgariiPromulgarea e un act formal executat de catre seful puterii executive prin care seful statului afirma ca legea

a fost legal votata de catre corpurile legiuitoare. Totodata seful statului ordona publicarea si da ordin autoritatilor administrative si judecatoresti sa o aplice, iar particularilor sa I se supuna.

Promulgarea e un act juridic unilateral de vointa pe care-l face seful statului dp o formula prestabilita.Vechea formula stabilita prin decret regal la 1 iulie 186 avea urm cuprins: “Promulgam aceasta lege,

ordonam sa fie investita cu sigiliul statului si publicata in M Of.”Actul unilateral de promulgare are un caracter obligatoriu in 2 sensuri : -Niciun act normativ/lege nu poate

intra in vigoare fara a fi promulgata. –Seful statului “de lege lata” nu are prerogative de a hotari dp bunul sau plac dk promulga sau nu o lege adoptata de Parlament.

Seful statului are insa posiblitatea de a cere Parlamentului numai o sg data reexaminarea unei legi inainte de promulgarea acesteia.

Constitutia din 91, revizuita in 2003 prevede un termen de cel mult 20 zile in kre se poate face promulgarea.Promulgarea are si o alta importanta practica deoarece ea contine ordinul de aplicare si publicare a legii, iar

principiul e ca dk legea nu prevede o dispozitie contrara, ea intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii in M Of.Raportarea(anularea) promulgarii. Devreme ce promulgarea e un act unilateral se poate naste intrebarea dk Pres republicii poate sa raporteza

(anuleze) decretul de promulgare a unei legi. Tb facuta distinctie, dp cum promulgarea s-a facut in conditii regulate sau neregulate. *Promulgarea in conditii regulate(normale). ???????????????????? Sub acest aspect actul de promulgare nu mai poate fi anulat de seful statului deoarece seful statului a executat o prerogative cu privire la care nua re discretie(prerogative). In acest mod legea intra in vigoare si ea nu mai poate fi decat abrogata, fie modificata. * Dk promulgarea nu s-a facut in conditii normale Pres republicii e in drept sa raporteze propriul sau act de promulgare cu conditia de a respecta dr-le castigate pe baza legii pana atunci existente.

De asemenea raportarea promulgarii unei legi nu ar putea avea efect asupra hotararilor judecatoresti/administrative care au fost obt in urma ei.

Consecintele raportarii promulgarii au importante amjore. Dk datorita acestui act legea e scoasa din vigoare, problema care se pune e aceea de a stab dk raportarea are efect din momentul declararii ei, de catre pres repub, sau poate avea efect retroactiv pana la data promulgarii ei.

Intr-o prima opinie dk promulgarea are efect retroactiv s-ar putea sustine ca se pot naste drepturi, sau se pot creea obligatii in baza unei legi existente.

De asemenea tb cantarite efectele sociale ale raportarii promulgarii asupra hotararilor judecatoresti ramase definitive.De lege ferenda consideram ca aceste probleme legate de promulgare ar trebuii reglem cel putin printr-o lege organica

sau chiar prin constitutie. Atacarea refuzului de a promulga si a raportarii promulgarii. Tb analizat dk refuzul de a PR. o lege sau o asemenea raportare de actre seful statului poate fi atacata in justitie de

catre orice persoana interesata sau cel putin de catre Parlament prim intermediul celor 2 sefi ai camerilor legiuitoare.De lege ferenda consideram k aceasta problema tb reflem prin lege organica kre sa stab raspunderea presedintelui

privind refuzul nejustificat de asi exercita prerogativele Pr-garii ca sef al statului.Distinctia dintre promulgare si sanctionarea legilor.Pr nu contine niciun element de vointa al presedintelui in ceea ce priveste fondul ordinii legislative. Sanctiunea unei

legi exprima prerogativa sefului statului kre vine din vechea monarhie engleza, unde regele facea parte din parlament, iar legea era opera comuna a regelui si parlamentului.

Formula de sanctionare a legii exprima recunoasterea prerogativei constitutionale a Pres de a cere Parlam sa reexamineze un proiect de lege adoptat inainte ca acesta sa devina lege.

Dk dp o astfel de reconsiderare, 2/3 din membrii celor 2 camere vor fi de acord cu reexaminarea facuta atunci proiectul de lege va fi adoptat.

Aceasta procedura e inspirata din practiva constitutionala americana bazata pe prerogativa constitutionala recunoscuta sefului puterii executive cel putin indirect la formularea legilor.

Raspunderea politica si juridica ca Pres-lui.Protectia mandatului prezidential nu e incompatibila cu raspunderea titularului sau pt modul in care-l

exercita.Protectia mandatului isi gaseste justificarea numai dk el e exercitat in scopul si-n limitele care i s-au stab

prin constitutie.Lipsa de raspundere ar fi un CEC IN ALB ptr executarea iresponsabila a mandatului.Rasp-rea Pres poate fi de natura : exclusiv politica sau de natura juridica.O prima forma de rasp politica o constituie rasp de fapt, Pres-le se expune VETO-ul popular, in vederea

candidaturi pt un nou mandat.Mai eficace sunt altele = prevazute de constitutie : *Demiterea(rasp politica) ; *Punerea sub acuzatie(forma

esitialmente juridica) ; *Condamnarea pt inalta tradare.Pt a interveni demiterea Pres tb sa se procedeze la suspendarea din functie. Exista 2 etape pt sanct Pres :

Suspendarea din functie iar apoi Demiterea prin referendum. Suspendarea din functie nu e ea insasi o forma a raspunderii politice, ci procedura premergatoare si

obligatorie pt eventuala sanctiune a Pres, intrucat Pres nu rasp politic in fata Parlamentului, ci in fata corpului electoral.

Suspendarea Pres poate fi infirmata prin referendum sau devine ineficienta dk referendumul nu a fost organizat in termenul prevazut de constitutie.

Pt a interveni suspendarea Pres tb sa indepl urm conditii de fond si forma : a)Propunerea de suspendare motivata poate fi facuta numai de cel putin 1/3 din nr deputatilor si senatorilor ; b)Ea tb adusa imediat la cunostinta Pres-lui ; c)Asupra propunerii de suspendare se pronunta prin un avi consultativ, Curtea Constitutionala. ; d)Dezbaterea propunerii de suspendare se face in sedinta comuna a C Deputatilor si C Senatorilor ; e)Pres-lui tb sa i se respecte dr-ul de a da explicatii parlamentarilor dk el considera ce e necesar ; f)Propunerea de suspendare poate fi aprobata de Parlament cu cel putin majoritatea votului.

Dk prop de suspendare e aprobata => 2 efecte : a)Instaorarea interimatului fct-ei de Pred ; b)Marcarea momentului de la kre incere sa curga termenul de 30 zile pt organizarea unui referendum in vederea demiterei.

In cazul in kre referendumul nu s-a organizat in cel mult 30 de zile de la acea data, sau atunci cand sa organizat in acest termen, electoratul a refuzat demiterea, inceteaza interimatul functiei si Pres isi reia mandatul.

a)fapta de INALTA TRADARE prev de constitutie se situeaza in afara C Penal si contravine principiului legalitatii incriminarii si pedepsei ; b)Desi fapta e esitialmente penala ea implica si ideea raspunderii politice a Pres ; c)Prin punerea sub acuzare Parlamentul nu clarifica fapta ca infractiune si nici nu decide asupra vinovatiei, ci doar le prezinta ; d)Hot Parlamentului de punere sub acuzare se transmite procurorului general pt k acesta potrivit constitutiei sa sesizeze ICCJ ; e)Pana la ramanerea definitiva a hot de condamnare, Pres se afla sub principiul prezumtiei de nevinovatie. In conditiile actualei legislatii ICCJ se afla in situatii contradictorii : Ar urma : -Sa califice gapta de inalta tradare ; -Sa prevada limitele speciale de pedeapsa ; -Sa decida eventuala condamnare ; -Precum si conditiile exercitarii unor cai de atac.

Actele presedintelui(decretele).Sunt prev de constitutie si se numesc decrete publicate in M Of. Nepublicarea atrage inexistenta. Decretele Pres se contrasemneaza de catre Primul Ministru. Actele Pres sunt acte juridice. Pres adreseaza mesaje, scrisori(acte politice). Actele juridice : 1Rep manifestari unilaterale de vointa in

vedera producerii de efecte juridice ; 2Apar ca urmare a exercitarii a constitutiei si

legii ; 3Trebuie contrasemnate de catre Primul

Ministru ;

4Publicarea in M Of e obligatorie ; 5Caracter executoriu ; 6Caracter normativ(opazabile erga omnes).

Dar pot fi si cu caracter nominal : acordarea de distinctii, gratieri.

In legatura cu controlul decretelor prin instanta de contencios administrativ apreciem ca o propunere de imbunatatire a legii ca puterea judecatoreasca sa poata controla asemenea acte.

Fiind emanatia dorintei Pres-lui decretele emise in exercitarea atributilor prev de constitutie sunt acte de autoritate ce implica existenta unor efecte juridice.

Guvernul. (def)= autoritatea publica a puterii executive care functioneaza in baza votului de incredere acordat de catre Parlament si care asig realiz puterii interne si externe a tarii in domeniul politic, exercitand totodata conducerea generala a administratiei publice. Functiile Guv-lui:1De startegie asigura elab si aplicarea programului de guvernare; 2De reglementare asigura elab cadrului normativ si institutional necesar in vederea aplicarii programului de guvernare ;3De administrare a proprietatii statului asigura administrarea proprietatii publice si private a statului si gestionarea serviciilor pt care statul e responsabil.4De reprezentare asigura Guv-lui in numele statului capacitatea de a reprezenta natiunea in plan intern si extern ;5De autoritate asig urmarirea si controlul aplicarii si respectarii reglementarilor legate, normativa in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale.

Prefectul. (def)=e reprezentantul Guv in teritoriu si conduce serviciile publice descentralizate ale statului si ministerelor si ale celorlalte autoritati centrale din teritoriu. Atributiile Pref-lui sunt stab in legea 340/2004.Pref-ul indeplineste urm atributii: a)Delegat al autoritatii centrale; b)Reprezentant al Guv; c)Sef al politiei.Dpdv al naturii juridice, a functiei de Pref, acesta e un organ unipersonal al administratiei publice investit cu competenta materiala si teritoriala.Pref-ul e autoritate administrativa si nu un organ politic!Potrivit legii 340/2004 Pref nu poate fi deputat sau senator, membru in consiliul judetean, sau in cel local; sau sa fie primar. Nu poate indeplini functia de avocat; de reprezentare profesionala salarizata in cadrul unor societati private sau de stat. Pe durata mandatului, contractul de munca avut anterior functiei de prefect, se suspenda. Principala atributie a Pref-lui e exercitarea controlului cu privire la legalitatea actelor administrative adoptate sau emise de catre autoritatile administratiei locale/judetene, precum si a presedintelui consiliului judetean cu exceptia celor de gestiune curenta. Acest tip de control se numeste tutela administrativa. Tutela administrativa vizeaza de regula numai legalitatea actelor administrative emise de autoritatile adm locale si nu oportunitatea acestora. El acorda o viza de legalitate fara de care actele administrative adoptate de catre administratile locale nu pot intra in legalitate.Viza de legalitate acordata de catre prefect tb facuta intr-un anumit termen care e in decadere, adica dk nu se acorda in acest interval, actul administrativ respectiv se considera neaprobat.Cu toate acestea necomunicarea avizului negativ sau pozitiv catre autoritatea administrativa emitenta poate potrivit constitutiei legii prefectului 340/2004 si legii contenciosului administrativ 554/2004 sa deschida autoritatii administrative emitente calea catre instanta judecatoreasca de judecatoresc administrativ potriv principiului separatiunii puterilor in stat.

Consiliile locale. rep autoritatile locale deliberative (parlamentele locale). Legea 215/2001 privin adm publica locala constituie actul normativ kre satb organizarea si functionarea consiliilor locale. Consilierii sunt alesi prin vot : universal ; egal ; direct ; secret ; liber exprimat. Nr membrilor fiecarui consiliu local se stab prin ordin al pref in punctie de nr locuitoriilor din unitatea administrativa teritoriala. Consiliul Local e ales pe un mandat de 4 ani, ce poate fi prelungit numai in caz de razboi sau de catastrofa. C L adopta hotarari cu votul majoritatii membrilor prezenti, dar hotararile ce vizeaza patrimoniul unitatii administratiei locale se adopta cu 2/3. C L se intruneste in sedinte ordinare lunar la convocarea primarului. Dk e necesar la convocarea primarului dar si a 2/3 din consilieri se pot intruni si-n sedinte extraordinare.Pot participa la sedinte :Pref, pres C Judetean, parlamentarii din judet, si alte pers a caror prezenta e considerata utila dar fara dr de vot.Legea admin locale reglem modul in kre e angajata raspunderea consilierilor : personala si solidara. C L poate fi dizolvat dk a adoptat intr-un intervat de cel mult 6 luni cel putin 3 hotarari kre au fot anulate de catre instanta judecatoreasca de contencios. Dizolvarea se face la propunerea pref prin Hot de Guv.

Primarul. e acel functionar public cu rand de demnitar ales prin vot : universal, direct, secret, liber exprimat de catre majoritatea cetatenilor cu dr de vot din unitatea teritorial admin pe care o coordoneaza. Incepand cu depunerea juramantului primarului ii incepe mandatul ;mandat de 4 ani. Actele primarului se numesc dispozitii si sunt determ de atributiile care deriva din calitatea de primar. Ordonator de credite, fiind principalul gestionar al patrimoniului si al bugetului local. Semnul distinctiv al primarului e o esarfa de lungimea de 1.90, latimea de 15 cm si care are la capat un ciucure in culorile drapelului national. Primarul rasp juridic si politic. Dk primarul e arestat preventiv, prefectul poate dispune prin ordin suspendarea sa. Dp opinia mea aceasta prevedere legala e neconforma cu conventia europeana a dr-lor omului, mai precis cu dispozitiile art 6 kre instituie prezumtia de nevinovatie si dr la un proces echitabil.Ordinul de suspendare se comunica primarului kre il poate contesta la instanta de contencios administrativ.

FUNCTIONARUL (Functia publica+Functionarul public+ Dr-le si obligatiile functionarilor publici)

Functia publica.Intr-o acceptiune larga notiunea de functie publica cuprinde totalitatea functiilor statului prin kre se realiz suveranitatea acestuia, fara a face deoseb dp faptul k aceste functii infaptuiesc sarcinile puterii legislative, executive sau judecatoresti. Intr-o acceptiune restransa functia publica se refera la functia publica executiva= administratia.

Functionarul public. Legea 188/1999 def functionarul public prin : Functionarul public e persoana numita intr-o fct publica. In sensul prezentei legi totalitatea functionarilor publici din autoritatile si institutiile publice constituie Corpul  Functionarilor Publici. Not de functionar nu are acelasi continut in toate materiile sau ramurile de dr in kre e folosita.In dr Penal not de functionar public e mult mai cuprinzatoare. Potriv art 147 C Penal sunt asimilati functionarilor publici nu numai funcctionarii investiti legali ci si celelalte pers kre exercita o functie publica.Un element important kre se impune a fi evidentiat in relatia functie publica – functionar public, investire legala, e problema incompatibilitatii. Priv la investirea prin numire regula generala acceptata de jurisprudenta si doctrina e ca numirea e precedata de un concurs. Uneori concursul e evitat prin numirea directa din dorinta si tendinta de politizare a functiei publice.

Dr-le si obligatiile functionarilor publici.Dr-le. Dreptul la : 1Opinie- expresia libertatii de exprimare.2Asociere, inclusiv sindicala.3Greva, ca expresie a dr-lui la asociere.4Stabilitate- expresia faptului ca un functionar nu mai poate fi sanctionat disciplinar, transferat, sau promovat decat cu respectarea unor proceduri legale. Ca forme a stabilitatii avem stabilitatea in functie a procurorului si inamovibilitatea judecatorului (se subordoneaza doar legii). 5Salariu- expresia echivalentei banesti a prestatiei efectuata ca urmare a serviciului public.

6Odihna.7Pensie.8Cumulum de functii, dar activitatile nu tb sa-l faca incompatibil cu functia principala (legea 78/2000 modif prin 161/2003 privind combaterea faptelor de coruptie).9Asistenta medicala gratuita, in cadrul sistemului de asigurari sociala.10Protectia legii.11Drepturi speciale : dr la uniforma, la concedii suplimentare, etc.

Obligatiile. Obligatia de :1A se dedica binelui public.2Asi perfectiona pregatirea profesionala prin studii universitare, doctorale sau masterale.3A se conforma ordinilor si instructiunilor superiorilor ierarhici (ordinile –manifest ilegale ale superiorilor ierarhici dk se executa de catre functionarul inferior nu-l exonereaza pe acesta din urma).4A pastra secretul de stat si de serviciu.

5Colaborare si ajutor reciproc.6A respecta transparenta in aplicarea legii.7A se abtine de la orice acte si fapte de natura sa compromita prestigiul functiei.8A se abtine a pretinde sau accepta orice foloase sau daruri (legea 78/2000 modif prin 161/2001)9Loialitate.10Asi completa declaratia de avere la numirea si la plecarea din functie.

Raspunderea functionarului public cunoaste 4 forme :Rasp disciplinara e rasp cea mai usoara a raspunderii juridice si e expresia incalcarii cu vinovatie a unor valori minimale cum ar fi spre exemplu, absente nemotivate de la serviciu, nerespectarea secretului profesional dk nu e infractiune. Sanctiunile disciplinare sunt : Avertismentul ; Mustrarea ; Diminuarea dr-lor salariale cu 5%-10% pe o per de 1-3luni. Suspendarea dr-lui la avansare pe o per de 1-3ani. Trecerea intr-o functie inferioara pe o per de la 6-12luni. Destituirea din functie. Toate sanct disciplinare indiferent de gravitate se aplica in urma unor proceduri administrative care implica in principiu dr la aparare a celui invinuit.Rasp contraventionala e o alta forma a rasp juridice a functionarului public reglementata prin OG 2/2001 privind regimul juridic al contraventiei. Contraventia e def ca fiind acea fapta savarsita cu vinovatie stabilita si sanctionata ca atare prin lege si care prezinta un grad de pericol social mai redus decat infractiunea. Cauzele care inlatura caracterul contraventional al unei fapte   : 1Legitima aparare. 2Cazul fortuit. 3Constrangerea fizica sau morala. 4Eroarea de fapt. 5Starea de necesitate. 6Iresponsabilitatea. 7Betia involuntara completa. 8Infirmitatea dk are legatura cu fapta savarsita. Rasp civila se angajeaza pt 1Pagubele produse cu vinovatie patrimoniului autoritatii sau institutiei publice in care functioneaza. 2In situatia nerestituirii sumelor primite necuvenit, fie ca si salariu sau alte indemnizatii. Pt daunele platite de catre autoritatea sau institutia publica unor terte persoane in temeiul unor hot judecatoresti interne sau europene irevocabile. Rasp penala poate interveni atunci cand e incalcata norma penala in sensul k s-a dispus inceperea urmarii penale, in aceasta situatie conducatorul autoritatii din care face parte functionarul respectiv poate dispune suspendarea din functie a acestuia pana la solutionarea procesului penal.