Încep llucrãrile ddereabilitare aa SSpitaluluide CCopii „„Sfânta MMaria”* a fost semnat contractul pentru proiectarea ºiexecuþia lucrãrilor de reabilitare a Spitalului Clinicde Urgenþã pentru Copii „Sfânta Maria” Iaºi, cel maimare proiect cu finanþare europeanã din RegiuneaNord-Est * proiectul, finanþat prin ProgramulOperaþional Regional (POR) 2014-2020, are o valoare totalã de 121.476.128,04 lei PAGINA 5

Programul NNaþionalde DDezvoltareLocalã îîn jjudeþ ((II)Care sunt proiectele dezvoltate decomunele din judeþul Iaºi prinProgramul Naþional de DezvoltareLocalã, coordonat de MinisterulDezvoltãrii Regionale ºi AdministraþieiPublice. PAGINA 11

Încã uun ppas ccãtreAutostrada UUnirii * a fost semnat contractul derevizuire a studiului de fezabilitate pen-tru segmentul Târgu Mureº – Ditrãu -Târgu Neamþ din viitoarea Autostradã aUnirii * pentru construcþia tron-soanelor Târgu Mureº - Târgu Neamþºi Iaºi - Ungheni se vor accesa fondurieuropene, urmând ca tronsonul TârguNeamþ - Iaºi sã fie construit prinparteneriat public-privat PAGINA 4

Publicaþie lunarã editatã de Consiliul Judeþean Iaºi Anul II Nr. 8 – mai 2019 12 pagini Se distribuie GRATUIT

Ruginoasa aa ccâºtigatprima eediþie aa „„CupeiSatelor” lla ffotbal!* formaþia ieºeanã s-a impus la turneul final, de laConstanþa, fãrã a încasa vreun gol! * ca premiu,tinerii fotbaliºti din Ruginoasa vor însoþi echipanaþionalã de fotbal a României în deplasarea dinNorvegia (preliminariile Euro 2020) PAGINA 9

Dorel Lebãdã: „Am convingereacã vom deveni un judeþ curat, verde ºi extrem de primitor”

Sorin Flutur: „Dezvoltarea infrastructurii de drumuri va facilita accesul investitorilor în judeþ”

Consilierii judeþeni, la raport

PAGINA 8

PPaaggiinnaa 22 - AAddmmiinniissttrraaþþiieePPaaggiinnaa 33 - AAddmmiinniissttrraaþþiieePPaaggiinnaa 44 - PPrrooiieeccttee ttrraannssffrroonnttaalliieerree PPaaggiinnaa 55 - PPrrooiieeccttee eeuurrooppeennee PPaaggiinniillee 66-77 - SSããnnããttaattee PPaaggiinnaa 88 - CCoonnssiilliieerrii jjuuddeeþþeennii PPaaggiinnaa 99 - AAccttiivviittããþþii ssppoorrttiivveePPaaggiinnaa 1100 - HHoottããrrâârrii CCJJ PPaaggiinnaa 1111 - IInnffoorrmmaaþþiiii uuttiilleePPaaggiinnaa 1122 - DDeessttiinnaaþþiiii

IInnvveessttiiþþiiii îînnccoommuunnaa OOþþeelleenniiÎn comuna Oþeleni, în ciuda distanþeide aproape 70 de kilometri de Iaºi,timpul nu stã în loc, ci se scurge înbeneficiul comunitãþii. Mai multeproiecte care vor face mai uºoarãviaþa localnicilor sunt în acestmoment în derulare PAGINA 2

Axa rrutierã IIaºi - SSuceava,pregãtitã ppentru llicitaþie* la finalul celui mai impor-tant obiectiv de infrastructurãdin regiune, 22 de comune ºioraºe din cele douã judeþe vorfi conectate la reþeaua trans-europeanã de transport (TEN-T),iar peste 800.000 de locuitorivor beneficia de drumuri modernizate PAGINA 2

„Iaºul are cel mai modernspital din Europa, în domeniulchirurgiei spinale”

„Iaºul are cel mai modernspital din Europa, în domeniulchirurgiei spinale”

„Iaºul are cel mai modernspital din Europa, în domeniulchirurgiei spinale”

„Iaºul are cel mai modernspital din Europa, în domeniulchirurgiei spinale”

Asistenþa maternalã, îngrijirea alternativã a copiilor

4.500 dde ccopii ddin jjudeþulIaºi aau ffost ccrescuþi de ppãrinþi pprofesioniºti

* în urmãtoarea perioadã, în judeþ vor fi angajaþi225 de noi asistenþi maternali PAGINA 3

Toate proiectele transfrontaliereale Consiliului Judeþean au fost declarate eligibile* toate cele 13 proiecte transfrontaliere depuse de Consiliul Judeþean Iaºi în cadrul Programului Operaþio-nal Comun România-Republica Moldova 2014-2020 au fost declarate eligibile ºi au fost admise în urmã-toarea etapã a procesului de evaluare ºi selecþie, respectiv cea tehnicã ºi financiarã * suma totalã care vareveni judeþului Iaºi ca partener în aceste proiecte va fi de peste 16 milioane de euro PAGINA 4

* „„OOrraa eexxaaccttãã îînn nneeuurroocchhiirruurrggiiee ssee ddãã ddee llaaIIaaººii!! EEssttee oo rreeaalliittaattee,, îînnsseeaammnnãã ccãã iinnoovvaaþþiiiillee,,lluuccrruurriillee iinnoovvaattiivvee îînn nneeuurroocchhiirruurrggiiee pprriimmaa ooaarrãã ssuunntt iimmpplleemmeennttaattee aaiiccii,, îînnsseeaammnnãã ccããppaattoollooggiiaa ddiiffiicciillãã ddiinn aacceeaassttãã þþaarrãã ssee ttrraatteeaazzãã îînnaacceesstt ssppiittaall...... AAvveemm cceell mmaaii mmooddeerrnn ssppiittaall ddiinnEEuurrooppaa!! NNuu ppoott ssãã ssppuunn ccãã ppee ttooaattee ddoommeenniiiillee,,ddaarr ppee ddoommeenniiuull cchhiirruurrggiieeii ssppiinnaallee ssuunntteemmssiinngguurruull ssppiittaall ddiinn EEuurrooppaa ccaarree aarree rroobboott””,,ssuussþþiinnee ddrr.. LLuucciiaann EEvvaa,, mmaannaaggeerruull SSppiittaalluulluuiiCClliinniicc ddee UUrrggeennþþãã „„PPrrooff.. DDrr.. NNiiccoollaaee OObblluu”” IIaaººii PAGINA 6-7

„Iaºul are cel mai modernspital din Europa, în domeniulchirurgiei spinale”

mai 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roADMINISTRATIE2 ¸

Consiliul Judeþean Iaºi a înaintatcãtre Sistemul Electronic de Achi-ziþii Publice (SEAP) în vederea

validãrii ºi încãrcãrii, contractul de achi-ziþie publicã de execuþie a lucrãrilor, încadrul obiectivului de investiþie „Regiu-nea Nord – Est – Axa Rutierã Strategicã1: Iaºi – Suceava”.

Pentru a putea participa la licitaþie,ofertanþii trebuie sã facã dovada experi-enþei similare, fiind necesar ca, în ultimiicinci ani, sã fi executat contracte deinfrastructurã transport rutier.

Contractul ce urmeazã a fi încheiateste în valoare de 141.599.393 lei. Lun-gimea totalã a drumului care va fi moder-nizat este de 167,933 km, din care,91,768 km pe teritoriul judeþului Iaºi.

Execuþia lucrãrilor în judeþul nostru afost împãrþitã în trei loturi iar firmele potlicita pentru oricare dintre acestea: LLoottuull11 – Modernizarea DJ 282 Limita Iaºi –Rediu – Movileni – Gropniþa – DJ 281Dîn lungime de 29,584 km; LLoottuull 22 –Modernizarea DJ 281D Coarnele Caprei– Focuri – Gropniþa ºi Modernizarea DJ281B Coarnele Caprei – Belceºti (DJ281) în lungime de 22,001 km; LLoottuull 33 –Modernizarea DJ 281 de la Belceºti –Cepleniþa – DN 28B ºi Modernizarea DJ

281 de la DN 28B – Scobinþi – Lespeziîn lungime de 40,610 km.

În judeþul Suceava vor fi moderniza-te DJ 208 limitã judeþ Iaºi – Budeni –Dolhasca, DJ 208A Suceava – Ipoteºti –Bosanci – Udeºti – Liteni – Dolhasca, DJ209C Suceava – Frumoasa – Liteni, DJ209D Liteni – Stroieºti (DN17 – E58) –Costâna – Dãrmãneºti (DN2 – E85).

Valoarea totalã a proiectului este de 327.030.642,42 lei din care299.270.337,14 lei asistenþã financiarãnerambursabilã.

La finalul celui mai important obiec-tiv de infrastructurã din regiune, 22 decomune ºi oraºe din cele douã judeþe vorfi conectate la reþeaua trans-europeanãde transport (TEN-T) iar peste 800.000de locuitori vor beneficia de drumurimodernizate.

Proiectul „Regiunea Nord- Est- Axarutierã strategicã 1: Iaºi-Suceava” faceparte din Planul de Dezvoltare RegionalãNord – Est 2014 – 2020, Axa prioritarã6: Îmbunãtãþirea infrastructurii rutiere deimportanþã regionalã, Prioritatea deinvestiþii 6.1: Stimularea mobilitãþiiregionale prin conectarea nodurilorsecundare ºi terþiare la infrastructuraTEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale.

Axa rutierã Iaºi – Suceava, pregãtitã pentru licitaþie

Axa rutierã Iaºi – Suceava, pregãtitã pentru licitaþie

Axa rutierã Iaºi – Suceava, pregãtitã pentru licitaþie

Axa rutierã Iaºi – Suceava, pregãtitã pentru licitaþie

* la finalul celui mai important

obiectiv de infrastructurã din regiune, 22 de comune

ºi oraºe din cele douã judeþe vor fi conectate la reþeaua

trans-europeanã de transport (TEN-T), iar peste 800.000 de

locuitori vor beneficia de drumuri modernizate

În comuna Oþeleni, în ciudadistanþei de aproape 70 de

kilometri de Iaºi, timpul nu stãîn loc, ci se scurge în benefi-ciul comunitãþii. Mai multeproiecte care vor face mai

uºoarã viaþa localnicilor suntîn acest moment în derulare.

Investiþiile se fac prin Programul Naþio-nal de Dezvoltare Localã pentru care admi-nistraþia a solicitat fonduri, acum fiind înderulare patru astfel de proiecte.

Se construieºte o grãdiniþã cu programnormal în satul Oþeleni, în valoare de1.442.625 lei, iar la Hândreºti va fi ridicatão grãdiniþã nouã, aflatã acum în etapa pro-iectãrii, finanþatã cu suma de 529.625 lei„„PPeennttrruu pprrooiieeccttuull ccee pprreevveeddee aalliimmeennttaarreeaa

ccuu aappãã îînn ssiisstteemm cceennttrraalliizzaatt aa llooccaalliittããþþiiii HHâânn-ddrreeººttii,, uunnddee lliicciittaaþþiiaa eessttee îînn ccuurrss ddee ffiinnaalliizzaa-rree,, PPrriimmããrriiaa aa pprriimmiitt ffoonndduurrii îînn vvaallooaarree ddee88..225599..005566 lleeii.. AAvveemm aaccuumm îînn eexxeeccuuþþiiee ººiipprrooiieeccttuull ppeennttrruu rreeaabbiilliittaarreeaa,, eexxttiinnddeerreeaa ººiiddoottaarreeaa ddiissppeennssaarruulluuii uummaann ddiinn ssaattuull OOþþee-lleennii,, ppeennttrruu ccaarree ttoott pprriinn PPNNDDLL IIII aa ffoosstt aalloo-ccaattãã ssuummaa ddee 11..336644..337700 lleeii””, a spus prima-rul comunei, Mihai Felician Gherãescu.

Potrivit acestuia, Programul Naþional deDezvoltare Localã aduce beneficii comuni-tãþilor locale „„SSee mmuunncceeººttee.. PPrrooggrraammuull eesstteeffooaarrttee bbuunn,, ccããccii nnuu ppeerrmmiittee ssãã ddaaii bbaanniiii îînnaa-iinnttee ccoonnssttrruuccttoorruulluuii,, ssee ffaacc ddooaarr ddeeccoonnttuurriippee ssiittuuaaþþiiii ddee lluuccrrããrrii.. PPee ffoonndduurrii eeuurrooppeennee aauummaaii rriissccaatt uunniiii pprriimmaarrii ººii aauu ppllããttiitt aavvaannssuurrii llaaccoonnssttrruuccttoorrii,, iiaarr aacceeººttiiaa nnuu ss-aauu þþiinnuutt ddeettrreeaabbãã.. PPNNDDLL mmii ssee ppaarree oo vvaarriiaannttãã mmaaiibbuunnãã””, a menþionat acesta.

Programul Naþional de DezvoltareLocalã (PNDL) reprezintã sursa principalã

de finanþare pentru infrastructura localã ºiare la bazã principiul conform cãruia în fie-care localitate din þarã trebuie sã fie asiguratun set minim de servicii publice în domeniiprecum sãnãtate, educaþie, apã, canalizare,energie termicã ºi electricã, inclusiv ilumi-nat public, transport, drumuri, salubrizare,culturã, culte, locuire ºi sport. La nivel naþi-onal, cea de-a doua etapã a programului(2017-2020) finanþeazã 9.500 de obiectivede investiþii, dintre care 2.500 de creºe ºigrãdiniþe, 2.000 de ºcoli ºi 5.000 de alteobiective (din toate domeniile eligibile).

În judeþ, prin PNDL II sunt susþinutefinanciar 224 de proiecte.

ªi pentru ca locuitorii comunei sã numai fie nevoiþi sã meargã zeci de kilometripânã la o unitate medicalã, în satul Hân-dreºti a fost construit un dispensar medicalcu fonduri din bugetul local. Drumurilecomunale sunt în curs de modernizare.

Investiþii în comuna Oþeleni

Costul lucrãrilor a fost de 1,057 milioanede lei, fondurile fiind alocate prin ProgramulNaþional de Dezvoltare Localã I (PNDL). Clãdi-rea de 379 de metri pãtraþi are acum cinci sãlide clasã moderne, un cabinet medical, grupsanitar, vestiare. Au fost refãcute instalaþiile elec-trice, cele sanitare, canalizarea, a fost montatã ocentralã termicã nouã. „Suntem un judeþ noro-cos întrucât prin acest Program Naþional deDezvoltare Localã avem finalizate sau în curs definalizare peste 250 de obiective care au fostsau vor fi modernizare ºi reabilitate”, a declaratGenoveva Farcaº, inspectorul ºcolar general alInspectoratului ªcolar Judeþean. În comunaÞibãneºti sunt în derulare, prin PNDL II, altepatru proiecte privind reabilitarea ºi moderniza-rea unor unitãþi de învãþãmânt. „Unul este pen-tru grãdiniþa din Tungujei, în valoare de1.050.999 lei ºi un altul pentru cea din Glode-nii Gândului de 1.048.523 lei. Alte douã proiec-te vizeazã reabilitarea ºi modernizarea ªcoliiGimnaziale Dr. Petru Brânzei din localitateaJigoreni-11.324.351 lei ºi reabilitarea, moderni-zarea ºi extinderea Liceului Tehnologic Petre P.Carp, suma ce urmeazã a fi investitã aici fiind de4.232.296 lei. Sunt obiective importante caremeritã implicarea tuturor”, a afirmat AuricaCobuz, primarul comunei Þibãneºti.

În comuna Ciurea, ºcoala de la Dumbrava,veche de peste 60 de ani a fost reabilitatã cu

sume guvernamentale ºi redatã copiilor ºi pro-fesorilor. ªi aceastã investiþie, de 866.094 lei, s-a realizat cu fonduri prin PNDL II. Lucrãrile aufost finalizate cu doi ani înainte de termenul pre-vãzut în contract.

ªcoala are cinci sãli de clasã, toate dotatecu mobilier nou, ºi un laborator de informaticã.Pe lângã lucrãrile de reabilitare ºi consolidare aclãdirii, au fost refãcute instalaþiile electrice ºi afost montatã o centralã termicã nouã.

„ªcoala din Dumbrava oferã acum celemai bune condiþii pentru copii, ºi le doresc sãîºi aminteascã de anii petrecuþi aici ca de ceamai frumoasã perioadã a vieþii. Când am preluatmandatul de preºedinte al Consiliului JudeþeanIaºi ºi am vãzut cum arãtau multe dintre unitãþi-le de învãþãmânt, am promis cã acest lucru seva schimba. ªi iatã cã, dupã aproape trei ani,sunt zeci de ºcoli, grãdiniþe ºi creºe pe care amreuºit sã le aducem la standarde moderne. Pen-tru copii este nevoie de implicarea ºi dedicareanoastrã, a celor din administraþie ºi a celor dinsistemul de învãþãmânt”, a spus, la inau-gurare, preºedintele Consiliului Judeþean, Maricel Popa.

Pentru construcþia, reabilitarea ºi moderni-zarea ºcolilor, grãdiniþelor ºi creºelor, judeþul aprimit prin PNDL II suma de 196.170.631 lei,adicã 43,6 milioane de euro, bani de care vorbeneficia peste 100 de unitãþi de învãþãmânt.

Unitãþi dde îînvãþãmânt mmodernizate îîn jjudeþPreºcolarii ºi elevii din majoritatea comunelor judeþului se bucurã de spaþii noi în care sã înveþe ºi sã se joace. Acestea au fost date

în folosinþã dupã ample lucrãri de reabilitare ºi modernizare.

Axa rutierã Iaºi – Suceava, pregãtitã pentru licitaþie

mai 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro ADMINISTRATIE23¸

* în urmãtoarea perioadã, în judeþ vor fi angajaþi 225 de noi asistenþi maternali

Înainte de a fi o profesie, asistenþamaternalã reprezintã o provocare, ace-ea de a deveni pentru o vreme pãrinte.

Asistentul maternal profesionist este aceapersoanã care, dincolo de condiþiile ºiobligaþiile stabilite legal, oferã necondiþio-nat dragostea ºi cãldura necesare dezvol-tãrii unui copil.

Fiind o profesie relativ nouã din dome-niul protecþiei copilului, asistenþa materna-lã constituie o alternativã de îngrijire, creº-tere ºi educare în afara familiei naturale,toate îndatoririle acesteia fiind preluate defamilia asistentului maternal.

O astfel de activitate presupune în pri-mul rând acceptul tuturor membrilor fami-liei de a primi necondiþionat în cãmin unnou membru.

La Iaºi, iniþiativa formãrii unei reþele spe-cializate de asistenþi maternali a apãrutacum mai bine de 25 de ani, când, judeþulnostru avea cel mai mare numãr de copiiinstituþionalizaþi la nivel naþional. Sub for-ma unui program pilot, „Familii Foster-Care” prin colaborarea dintre Centrul deSprijin Familial ºi Ocrotirea Copilului Iaºicare funcþiona în cadrul Consiliului Jude-þean ºi Fundaþia pentru Copiii Noºtri –Bucureºti, în anul 1995 erau pregãtiþi pri-mii asistenþi maternali.

Necesitatea oferirii de servicii similarecreºterii ºi educãrii într-un centru de plasa-ment devenise stringentã, iar „închidereainstituþiilor de tip vechi ºi dezvoltarea deservicii de îngrijire alternativã” era unadintre condiþiile impuse la nivel europeanîn domeniu.

ÎÎnn uurrmmãã ccuu 2200 ddee aannii,, îînn jjuuddeeþþ,, eexxiissttaauu uunnnnuummããrr ddee 7799 ddee ffaammiilliiii FFoosstteerr,, aaccuumm,, îînneevviiddeennþþaa DDiirreeccþþiieeii GGeenneerraallee ddee AAssiisstteennþþããSSoocciiaallãã ººii PPrrootteeccþþiiaa CCooppiilluulluuii,, ddiinn ssuubboorrddii-nneeaa CCoonnssiilliiuulluuii JJuuddeeþþeeaann,, ssuunntt aapprrooaappee880000 ddee aassiisstteennþþii mmaatteerrnnaallii pprrooffeessiioonniiººttii((ddiinn ccaarree 662277 îînn mmeeddiiuull rruurraall)) ccee ooccrrootteesscc11..550000 ddee ccooppiiii.. DDiinn 11999988 aapprrooaappee 44..550000 ddee ccooppiiii aauu ffoosstt îînnggrriijjiiþþii îînn aassiisstteennþþããmmaatteerrnnaallãã..

Dintre cei atestaþi ca ºi pãrinþi profesio-niºti în primul an al existenþei acestei„meserii” la nivelul judeþului, 20 ocrotescºi educã ºi în prezent copii.

Asistentul maternal are calitatea deangajat al DGASPC, cu îndatoriri ºi drep-turi contractuale.

Dacã la început, îngrijirea în familiilesubstitut a fost prevãzutã ca fiind una petermen scurt, cu timpul, aceasta a devenituna pe termen mediu, chiar lung, cauzatãde absenþa resurselor economice ale fami-liilor de origine. Acest lucru a condus ladiluarea legãturilor afective dintre copii ºipãrinþii naturali, intensificarea celor cuasistentul maternal, astfel încât, înmomentul reintegrãrii sau integrãrii fami-

liale copilul riscã sã resimtã separarea depãrintele temporar ca pe o situaþie deabandon, asemanãtoare celei iniþiale, de lainstituirea mãsurii de protecþie.

Identificarea unei familii de asistenþimaternali, potrivitã pentru copiii care ajungîn evidenþa DGASPC, poate fi extrem desolicitantã atât profesional cât ºi afectiv,pentru specialiºtii din sistem.

O ffamilie pentru ppatru ccopii

Orice copil are dreptul la o familie. Darce e de fãcut când „orice copil” nu e unul,sunt patru ºi nu sunt orice copii, sunt Ana,

Ionuþ, Andrei ºi Cosmin?...ªi ei, ca mulþialþii, au avut o familie care, din nefericire,i-a pierdut. Astfel, dreptul lor la o familie,a devenit obligaþia celor de la DGASPC dea le gãsi una... ªi nu orice familie, ci pecea mai bunã, cea mai potrivitã, cea maiiubitoare ºi dornicã a le oferi cãldura ºistatornicia unui cãmin.

Ana, Ionuþ, Andrei ºi Cosmin...patrudestine, o singurã poveste. Centrul de Pla-sament Ion Holban le-a fost casã timp deun an de zile, oamenii de acolo le-au fostalãturi ºi, ce e mai important, au crezut înºansa de a le gãsi familia potrivitã, care sã-i accepte, sã-i înþeleagã ºi sã-i iubeascã.

„ªi de ce ar fi un lucru aºa de greu?”, arputea veni întrebarea, având în vedere cã laIaºi avem familii profesioniste, ”pãrinþi”cuºcoalã, cu interes, cu disponibilitate. Darcâþi dintre ei ar lua 4 copii deodatã?

Cãutãri, dosare, rapoarte, întâlniri. Zilenumãrate, trecute, în care soluþia, familia

pentru aceºti copii pãrea a fi un vis chiar ºipentru asistenþii sociali. Pânã într-o zi,când, dintr-un raport care pãrea oarecare,au „rãsãrit” niºte informaþii: Iacob Lanuþaºi Mihãiþã, asistenþi maternali, pãrinþi cudoi copii, de 14 ani 9 ani.... Dincolo defilele unui dosar, asistenþilor sociali aiDGASPC li se contura deja imaginea vii-toarei familii a celor 4 fraþi, ºi nu aveau sãse înºele....

A urmat întâlnirea. Cu emoþie, cu spe-ranþã, cu teamã, cu ochii curioºi ºi timizide copii prinºi într-un joc strãin,în care nubãnuiau cã vor gãsi îndeplinirea unui vis, ofamilie...

O femeie frumoasã, caldã, plinã deemoþie, un bãrbat înalt, cu mâinile bãtãto-rite de muncã, cu faþa, parcã, lipsitã deexpresie s-au prins în jocul copiilor deparcã s-ar fi ºtiut dintotdeauna. Mihãiþã,bãrbatul sever ºi impunãtor, s-a topit cândmezinul grupului, Cosmin, i-a dat la o par-te mâinile aspre de muncã ºi s-a cuibãritîn braþele lui, într-o îmbrãþiºare parcã multaºteptatã.

Cu toþii au ºtiut atunci cã au gãsit aceafamilie ºi aºa a început cãlãtoria...amintiri,speranþe, dorinþe ºi aºteptãri, teamã ºiîncredere.

Copiii ºi-au gãsit locul, liniºtea, sigu-ranþa. Familia ºi-a înþeles rostul, sensul,ºi-a descoperit resurse nebãnuite, a trãitsentimente neºtiute Lenuþa ºi MihãiþãIacob au devenit din nou pãrinþi..pentruîncã patru copii.

Devotamentul, rãbdarea, încrederea,iubirea au transformat efortul ºi teama în

reuºita copiilor. ªi reuºita înseamnã acum,dupã aproape trei ani, dragoste, stabilitate,echilibru, evoluþie ºcolarã... „Doamnamama”, cum era strigatã la început, adevenit, simplu, dar atât de complex ºiexpresiv, MAMA.”

225 dde nnoi aasistenþi maternali îîn jjudeþ

Acum, DGASPC implementeazã proiec-tul „TEAM-UP: Progres în calitatea îngrijiriialternative a copiilor”, iniþiat de cãtre Auto-ritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturi-lor Copilului ºi Adopþie, ºi finanþat în cadrulProgramului Operaþional Capital Uman2014-2020, pe axa prioritarã 4: „Incluziunesocialã ºi combaterea sãrãciei”.

Beneficiarii acestui proiect sunt asisten-þii maternali ºi copiii din centrele de plasa-ment, scopul fiind acela de a reduce câtmai mult numãrul copiilor ºi tinerilor insti-tuþionalizaþi.

Proiectul presupune douã componente:pe de o parte rambursarea cheltuielilor cuplata drepturilor salariale ale asistenþilormaternali profesioniºti în perioada 2014-2018 (estimatã la valoarea de peste 100milioane de lei), iar pe de altã parte, finan-þarea programelor de formare profesionalãa acestora.

Totodatã, vor fi asigurate ºi salariileasistenþilor maternali care vor fi angajaþi înperioada 2019-2023, pentru careDGASPC Iaºi estimeazã recrutarea, pregã-tirea ºi angajarea unui numãr de 225 depersoane.

Cursuri dde fformare profesionalã ppentru „asistent mmaternal profesionist”

Pentru a fi atestat ca asistent maternalprofesionist este necesarã o pregãtire teo-reticã ºi practicã de specialitate. Cursurileau o duratã de 10 zile însumând 80 de orede formare, din care 55 de ore de pregãti-re teoreticã ºi 25 de ore de pregãtire prac-ticã. Formatorii sunt specialiºti din cadrulDGASPC Iaºi (psihologi, asistenþi sociali,medici).

Cei care parcurg cursurile de formareînvaþã care sunt etapele de dezvoltare alecopiilor, ºi provocãrile fiecãreia, precum ºi

modul în care pot soluþiona problemele ceapar în evoluþia celor mici, despre forma-rea ataºamentului ºi consecinþele cu privi-re la separarea ºi pierderea persoanei dereferinþã.

În partea a doua a stagiului de formare,potenþialii asistenþi maternali profesioniºtiefectueazã activitatea de pregãtire practicãîn centrele din cadrul DGASPC, unde suntimplicaþi în activitãþi împreunã cu copiii.Din relatãrile celor care au efectuat stagiilede practicã, acesta este momentul când decele mai multe ori are loc conexiuneaemoþionalã dintre viitorii asistenþi mater-nali profesioniºti ºi copii.

Aceastã profesie este una cu totul spe-cialã, deoarece dincolo de atribuþiile dinfiºa postului este nevoie de multã empatieºi disponibilitate afectivã întrucât, dintrenevoile copiilor care necesitã ocrotire, ceade iubire ºi acceptare necondiþionatâ ocu-pã un loc central în viaþa acestora.

Criterii ppentru aa ddeveni asistent mmaternal

Persoana care doreºte sã devinã asistentmaternal trebuie sã întruneascã anumitecondiþii ºi anume : sã fie absolvent de stu-dii medii (liceul cu/fãrã diplomã de baca-laureat), sã aibã vârsta maximã de 50 deani, referinþe pozitive din partea autoritãþiilocale, disponibilitatea de a urma cursuri-le de formare profesionalã organizate deDGASPC Iaºi, în vederea atestãrii.

Totodatã, este necesar ca atât solicitan-tul cât ºi membrii familiei sale sã aibã dis-ponibilitate ºi condiþii pentru ocrotireasimultanã sau succesivã a doi copii, indi-ferent de sex, vârstã, apartenenþã etni-cã/religioasã sau stare de sãnãtate. unspaþiu locativ adecvat care sã acoperenecesitãþile de preparare a hranei, igienã,educaþie ºi odihnã ale utilizatorilor sãi,inclusiv cele ale copiilor care urmeazã sãfie primiþi în plasament.

Accesul la domiciliul trebuie sã fie unulfacil, ºi sã existe posibilitatea deplasãriiurgente cãtre unitãþile medicale dacãsituaþia o impune. Vor fi de asemenea veri-ficate ºi evaluate îndeplinirea corectã aobligaþiilor care revin unui pãrinte, com-portamentul în societate, starea de sãnãta-te, profilul psihologic, creºterea, îngrijireaºi educarea propriilor copii.

Asistenþa maternalã - îngrijirea alternativã a copiilor

4.500 de copii din judeþul Iaºi aufost crescuþi de pãrinþi profesioniºti

Rezultatele obþinute la olimpiadeleºcolare de cãtre doi dintre elevii de la„Modulul de excelenþã pentru copiisupradotaþi care provin din mediul rural”din cadrul Centrului de Servicii SocialeBucium confirmã calitatea actului socio-educaþional din sistemul de protecþie acopilului din judeþul Iaºi. Ilinca EcaterinaAngheluº, elevã în clasa a XI-a la Colegiul

Naþional „Mihai Eminescu”, a obþinut

premiul special la Olimpiada Naþionalã deGeografie, care a avut loc la Universitatea„Dimitrie Cantemir” din Târgu Mureº, lacare au participat 350 de concurenþi.

Premiul I la Olimpiada Naþionalã deLimbã Neogreacã, desfãºuratã la Plo-ieºti, a ajuns la Iaºi, acesta fiind ob-þinut de Graþian Ioachim Mãrincean, elev în clasa a X-a la Colegiul Naþional„Emil Racoviþã.

Copii ccu ccare nne mmândrim

mai 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro

42PROIECTE TRANSFRONTALIERE

* toate cele 13 proiectetransfrontaliere depuse deConsiliul Judeþean Iaºi în cadrulProgramului Operaþional ComunRomânia-Republica Moldova2014-2020 au fost declarateeligibile ºi au fost admise în urmãtoarea etapã aprocesului de evaluare ºiselecþie, respectiv cea tehnicã ºi financiarã * suma totalã careva reveni judeþului Iaºi capartener în aceste proiecte va fide peste 16 milioane de euro

Proiectele din domenii precum cul-tural-istoric, modernizarea infras-tructurii rutiere dar ºi sãnãtate,

transport, siguranþã ºi securitate, educa-þie, cercetare, dezvoltare tehnologicã ºi inovare ºi gestionarea deºeurilor au o valoare totalã de 24,5 milioane de euro.

MMuuzzeeuull „„IIoonn CCrreeaannggãã”” va fi restaurat încadrul proiectului „Cãlãtor pe meridianeculturale”, implementat cu raionulFãleºti, în valoare de 1,7 milioane deEuro din care judeþului Iaºi îi vor revenipeste un milion de euro.

De lucrãri de consolidare ºi reabilitarede 873.000 de euro va beneficia ºiMMuuzzeeuull „„MMiihhaaii EEmmiinneessccuu”” prin proiectul„Educaþie ºi culturã fãrã frontiere”. Va fi

înlocuitã tâmplãria iar instalaþiile electri-ce, sanitare ºi termice vor fi refãcute. Tot-odatã, vor fi reabilitate ºi instalaþiile exte-rioare de apã ºi canalizare, vor fi amena-jate trotuare ºi alei în jurul clãdirii.

Proiectul „Circuit turistic internaþionalde promovare a patrimoniului cultural-istoric” va fi derulat în parteneriat cuRaionul Strãºeni ºi va avea o valoare de1,5 milioane de Euro. În cadrul acestuia,va fi restauratã CCaassaa MMeemmoorriiaallãã „„CCoonn-ssttaannttiinn NNeeggrruuzzzzii””. Conacul de la Herme-

ziu are nevoie de înlocuirea tâmplãriei,refacerea instalaþiilor electrice, sanitareºi termice precum ºi a acoperiºului.

SSttããrreeþþiiaa MMããnnããssttiirriiii GGoolliiaa va fi reabilitatãîn cadrul proiectului „Dezvoltarea turis-mului transfrontalier prin valorificarea tra-diþiei, culturii ºi monumentelor în regiu-nea transfrontalierã Ungheni, RepublicaMoldova - Iaºi, România”, a cãrui valoaretotalã este de 1,7 milioane de euro. Aiciurmeazã a fi refãcute pardoselile, restaura-te uºile ºi înlocuitã tâmplãria ferestrelor.

Beciul va fi reabilitat, iar instalaþiile termi-ce, electrice ºi sanitare schimbate.

În domeniul sanitar, proiectul „Endo-manet- Endometriosis ManagementNetwork”, în valoare totalã de 1,6 mili-oane de euro, va fi derulat la SSppiittaalluull ddeeOObbsstteettrriiccãã ººii GGiinneeccoollooggiiee „„EElleennaa DDooaamm-nnaa”” ººii SSppiittaalluull RRaaiioonnaall FFããlleeººttii. Partene-riatul presupune dotarea cu aparaturanecesarã ºi formarea unei echipe deexperþi pentru diagnosticarea ºi tratareaendometriozei.

SSeeccþþiiaa ddee ccaarrddiioollooggiiee ddiinn ccaaddrruull SSppiittaa-lluulluuii ddee CCooppiiii „„SSffâânnttaa MMaarriiaa”” va fi dotatãcu aparaturã performantã prin proiectul„Transheart for children – Transfrontalierplatform for children with heart diseases”în parteneriat cu Raionul Strãºeni, învaloare totalã de 1,5 milioane de euro.

Clãdirea monument istoric, veche depeste 160 de ani în care funcþioneazãSSeeccþþiiaa PPaaººccaannuu aa SSppiittaalluulluuii ddee PPnneeuu-mmooffttiizziioollooggiiee va fi reabilitatã în cadrulparteneriatului cu raionul Teleneºti„Together for health”. Aceastã secþie vafi dotatã cu echipamente, tehnicã ºi apa-raturã medicalã de ultimã generaþie pen-tru prevenirea ºi tratarea tuberculozeiprin proiectul „Reabilitarea ºi moderni-zarea serviciilor de sãnãtate în regiuneatransfrontalierã Ungheni - Iaºi în vedereaîmbunãtãþirii, tratãrii ºi detectãrii de caza tuberculozei”.

MMaatteerrnniittaatteeaa „„CCuuzzaa VVooddãã”” va beneficiade un mamograf digital de înaltã perfor-manþã în cadrul unui parteneriat cu Sta-bilimentul Medical din Raionul Sângerei.

În ceea ce priveºte infrastructura rutie-rã, tronsonul de ddrruumm jjuuddeeþþeeaann 224499AA IIaaººii- UUnngghheennii pe o lungime de 6,5 km va fimodernizat contra sumei de 1,6 milioanede euro. Alþi 9 km din acelaºi drum jude-þean vor fi reabilitaþi pentru 1,8 milioanede euro în cadrul unui proiect comun cuConsiliul Raional Leova.

Dupã aprobare, suma totalã care vareveni judeþului Iaºi ca partener în aces-te proiecte va fi de peste 16 milioane de euro.

Toate proiectele transfrontaliereale Consiliului Judeþean au fost declarate eligibile

Prezenþi la Iaºi, pe 9 mai, ministrulTransporturilor - Rãzvan Cuc, directorulgeneral al Companiei Naþionale deAdministrare a Infrastructurii Rutiere -Narcis Neaga, ºi reprezentantul firmeiIngenieria Especializada Obra Civil eIndustrial SA, din Spania, au semnatcontractul de revizuire a studiului defezabilitate (SF) pentru segmentul TârguMureº – Ditrãu - Târgu Neamþ (210 km)parte din Autostrada Unirii, Târgu Mureº- Ungheni. În premierã, câºtigãtorul lici-taþiei nu a fost contestat, acesta având ladispoziþie 14 luni pentru a finaliza stu-diul, valoarea contractului fiind de 17,58milioane de lei. „„AAmm îînnþþeelleess ffooaarrttee bbiinnee

mmeessaajjuull ppee ccaarree rroommâânniiii ll-aauu ttrraannssmmiissffaaþþãã ddee lliippssaa uunneeii iinnffrraassttrruuccttuurrii mmaarrii îînnRRoommâânniiaa,, mmaaii aalleess îînn zzoonnaa MMoollddoovveeii.. DDeeaacceeeeaa,, nnee-aamm mmoobbiilliizzaatt ººii,, aamm rreeuuººiittsseemmnnaarreeaa aacceessttuuii ccoonnttrraacctt,, îînnaaiinnttee cchhiiaarrddee tteerrmmeennuull pprrooppuuss iinniiþþiiaall.. ÎÎmmpprreeuunnãã ccuuppaarrllaammeennttaarriiii ddee IIaaººii vvoomm ssttaabbiillii ccuummppuutteemm rreedduuccee ppeerriiooaaddaa ddee rreevviizzuuiirree aaaacceessttuuii ssttuuddiiuu ddee ffeezzaabbiilliittaattee,, ddeeooaarreeccee,,ssuunntteemm ccoonnddiiþþiioonnaaþþii ddee aaccoorrdduull ddee mmeeddiiuuccaarree ttrreebbuuiiee ssãã ppaarrccuurrggãã oo pprroocceedduurrããddeessttuull ddee vvaassttãã ppeennttrruu aa ffii oobbþþiinnuutt.. PPâânnããppee 3300 iiuunniiee vvaa ffii îînnccããrrccaattãã ppee SSIICCAAPP,,ppllaattffoorrmmaa ddee aacchhiizziiþþiiii ppuubblliiccee ,, pprroocceedduu-rraa ddee sseelleeccþþiiee aa ooffeerrttaannþþiilloorr ppeennttrruu pprroo-iieeccttaarreeaa ººii eexxeeccuuþþiiaa ttrroonnssoonnuulluuii TTâârrgguu

NNeeaammþþ –– IIaaººii.. ªªii ttoott ppâânnãã llaa aacceeaassttãã ddaattãã,,vvoomm llaannssaa pprrooiieeccttaarreeaa ººii eexxeeccuuþþiiaa ppeennttrruuttrroonnssoonnuull IIaaººii - UUnngghheennii ((ppoodduull ppeesstteePPrruutt)).. AAccuumm ssee lluuccrreeaazzãã llaa aaccoorrdduull ddiinnttrreecceellee ddoouuãã gguuvveerrnnee,, aaccoorrdd ccaarree vvaa ccoonnssttii-ttuuii ffuunnddaammeennttuull lleeggaall ppeennttrruu ccoonnssttrruuccþþiiaappoodduulluuii””, a afirmat ministrul Transportu-rilor, Rãzvan Cuc.

Ministrul Transporturilor a spus cã ºi-ardori ca ºi avizele de mediu sã fie obþinuteîntr-un timp mai scurt, sarcina urmând areveni firmei câºtigãtoare. „VVoomm vveeddeeaaccuumm ppuutteemm ssccuurrttaa ccââtt mmaaii mmuulltt ppeerriiooaaddaaddee rreevviizzuuiirree aa aacceessttuuii ssttuuddiiuu ddee ffeezzaabbiilliittaa-ttee,, ccuu aammeennddaammeennttuull ccãã ppee ppaarrtteeaa nnooaassttrrããnnooii nnee ffaacceemm ttrreeaabbaa,, ddaarr ººttiiþþii ffooaarrttee bbiinnee ccããssuunntteemm ccoonnddiiþþiioonnaaþþii ººii ddee aaccoorrdduull ddeemmeeddiiuu,, ccaarree ttrreebbuuiiee ssãã ppaarrccuurrggãã oo pprrooccee-dduurrãã ddeessttuull ddee vvaassttãã ppeennttrruu aa ffii oobbþþiinnuutt””, aadãugat acesta.

Pentru construcþia tronsoanelor TârguMureº - Târgu Neamþ ºi Iaºi - Ungheni sevor accesa fonduri europene, urmând catronsonul Târgu Neamþ - Iaºi sã fie con-struit prin parteneriat public-privat. Con-

form ministrului Transporturilor, pentrusecþiunea podul de peste Prut ºi Iaºi -Ungheni studiul va fi demarat pânã la sfâr-ºitul lunii iunie. Acest pod ar urma sã fielipit la viitoarea autostradã Târgu Mureº -Iaºi - Ungheni, proiect care va conecta ºiRepublica Moldova spre vestul Europei.

De asemenea, reprezentantul Guvernu-lui a anunþat cã România dispune de 5,1miliarde de euro, fonduri alocate prinProgramul Operaþional InfrastructurãMare (POIM) ºi cã în iulie va fi lansatãprocedura de licitaþie pentru proiectareaºi execuþia Centurii Iaºului.

* a fost semnat contractul de revizuire a studiului de fezabilitatepentru segmentul Târgu Mureº – Ditrãu - Târgu Neamþ din viitoareaAutostradã a Unirii * pentru construcþia tronsoanelor Târgu Mureº - Târgu Neamþ ºi Iaºi - Ungheni se vor accesa fondurieuropene, urmând ca tronsonul Târgu Neamþ - Iaºi sã fie construit prin parteneriat public-privat

Încã un pas cãtre Autostrada Unirii

mai 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro PROIECTE EUROPENE25

* la Iaºi va intra în operare pri-ma instalaþie complexã de trataremecano-biologicã din România

Reprezentanþii Consiliului Judeþean Iaºiºi asocierea SORAIN CECCHINI TEC-HNO ESPANA SLU-SC IASICON SA-

SC EDIL INDUSTRY SRL au semnat con-tractul de delegare a gestiunii operãrii staþiilorde transfer ºi a instalaþiilor de tratare a deºeu-rilor municipale în judeþul Iaºi.

În urmãtorii cinci ani, prestatorul va asigu-ra operarea ºi administrarea staþiilor de trans-fer a deºeurilor de la Ruginoasa, Bãlþaþi ºiHârlãu, sortarea deºeurilor municipale în sta-þiile Ruginoasa, Þuþora ºi Hârlãu precum ºicompostarea deºeurilor verzi ºi tratareamecano-biologicã a celor reziduale în cadrulstaþiei de la Þuþora.

Valoarea contractului este de aproximativ40 milioane de Euro. „„CCrreedd ccãã eessttee uunnmmoommeenntt ddee ssããrrbbããttooaarree.. NNooii cceeii ccaarree nnee ooccuu-ppããmm ddee aassttffeell ddee pprrooiieeccttee cchhiiaarr ººttiimm cceeîînnsseeaammnnãã ffiinnaalliizzaarreeaa uunnoorr aassttffeell ddee pprroocceedduurrii..EEssttee ffooaarrttee iimmppoorrttaanntt ssãã dduucceemm aacceesstt aannggaajjaa-mmeenntt mmaaii ddeeppaarrttee ppeennttrruu ccãã cciivviilliizzaaþþiiaa nnooaassttrrãã,,aa uunnuuii ppooppoorr,, aa uunneeii llooccaalliittããþþii îînncceeppee ccuu ccuu-rrããþþeenniiaa.. NNuu ppuutteemm ssãã aarruunnccããmm llaa iinnffiinniitt gguunnoo-iiuull oorriiuunnddee,, ssaauu ssãã îîll dduucceemm ppee mmaalluull aappeeii.. LLaaIIaaººii eessttee pprriimmaa iinnssttaallaaþþiiee ccoommpplleexxãã ddee ttrraattaarreemmeeccaannoo-bbiioollooggiiccãã ddiinn RRoommâânniiaa ccaarree vvaa iinnttrraaîînn ooppeerraarree””, a spus Gabriel Moiceanu, preºe-

dintele Federaþiei Asociaþiilor de DezvoltareIntercomunitarã. Transferul deºeurilor va fiasigurat prin Staþia de la Ruginoasa care are ocapacitate de 44.000 tone/an, cea de la Bãl-þaþi de 17.000 tone/an ºi cea de la Hârlãu, cuo capacitate de 1.800 tone/an, proiectatãpentru a deservi oraºele Hârlãu ºi comuneleDeleni ºi Scobinþi, integratã în SMID, fiindrealizatã prin alt proiect.

Sortarea deºeurilor reciclabile se va face laRuginoasa, aici existând o capacitate de 10000 de tone anual ºi la Þuþora, unde, capaci-tatea staþiei a fost extinsã de la 10.500 tone/anla 51.000 tone/an, prin introducerea unei noilinii. Iniþial, aceasta a fost construitã doar pen-tru sortarea deºeurilor reciclabile colectateseparat din municipiul Iaºi.

70 mmilioane eeuro pentru îîmbunãtãþirea calitãþii mmediului îîn jjudeþ

Deºeurile verzi vor fi transformate în com-post în staþia de la Þuþora, aceasta asigurândprelucrarea a 10.000 de tone anual, apoi rein-troduse în circuitul economic

Tot aici, se va realiza ºi tratarea mecano-biologicã a deºeurilor reziduale (140.000tone/an), colectate în amestec cu biodeºeuri-le, înaintea depozitãrii. Staþia de prelucrare dela Þuþora este construitã pe acelaºi amplasa-ment cu cea de sortare ºi cu depozitul undeva fi stocat ºi materialul biostabilizat rezultat.

În urma tratãrii mecano-biologice se obþindeºeuri biostabilizate-folosite ca material de

acoperire zilnicã în cadrul depozitului ºideºeuri uscate cu potenþial energetic-utilizatedrept combustibil alternativ în instalaþiile deproducere a cimentului.

Deºeurile reziduale care nu pot fi valorifica-te sunt transferate în depozitul ecologic.

„„AAcceesstt pprrooiieecctt eessttee ffiinnaannþþaatt ddee UUEE ººii îînngglloo-bbeeaazzãã cceeaa mmaaii îînnaallttãã tteehhnnoollooggiiee ddiinn uunniiuunnee.. AAffoosstt uunn pprriivviilleeggiiuu ssãã ccoonnssttrruuiimm aacceeaassttãã lliinniiee îînnRRoommâânniiaa,, aamm aavvuutt ººaannssaa ssãã îîmmppããrrttã㺺iimm ddiinneexxppeerriieennþþaa nnooaassttrrãã ººii aamm ccoonnvviinnggeerreeaa ccãã vvoommlluuccrraa bbiinnee îîmmpprreeuunnãã””, a afirmat Alberto Carre-ra, reprezentantul firmei Sorain Cecchini Tec-hno Espana.

„„SS-aa ddoovveeddiitt aa ffii uunn pprrooiieecctt ddiiffiicciill,, uunn pprroo-iieecctt ccaarree aa pprreessuuppuuss mmuullttãã mmuunnccãã ººii mmuulltteeeeffoorrttuurrii,, llaa ccaarree ss-aauu aadduuss ccoorreeccttuurrii ppee ppaarrccuurr-ssuull ddeerruullããrriiii.. AAmm ggããssiitt îînnþþeelleeggeerree llaa AAuuttoorriittaatteeaaddee MMaannaaggeemmeenntt aa PPrrooggrraammuulluuii OOppeerraaþþiioonnaallRReeggiioonnaall ººii aamm rreeuuººiitt ssãã ddeeppã㺺iimm pprroobblleemmeelleeppee ccaarree llee-aa pprreessuuppuuss aacceesstt pprrooiieecctt.. CCoonnssiilliiuullJJuuddeeþþeeaann nnuu aa aavvuutt oo mmiissiiuunnee ffaacciillãã,, ddaarr iiaattãã-

nnee îînn aacceesstt mmoommeenntt ccâânndd ttooaattee ccoommppoonneenntteelleeddeevviinn ffuunnccþþiioonnaallee.. IImmpplleemmeennttããmm aassttffeell,, ddiirreecc-ttiivvaa eeuurrooppeeaannãã ddee mmeeddiiuu ººii eevviittããmm pprroocceedduurraaddee iinnffrriiggeemmeenntt ppee ccaarree oo rriissccaamm.. PPrrooiieeccttuullSSMMIIDD ccoonnttrriibbuuiiee llaa ccrreeººtteerreeaa ssttaannddaarrdduulluuii ddeevviiaaþþãã aa ppooppuullaaþþiieeii îînnttrreegguulluuii jjuuddeeþþ.. TToottooddaattãã,,ttrreebbuuiiee lluuaatt îînn ccaallccuull ººii eeffeeccttuull ppoozziittiivv aassuupprraaffaaccttoorriilloorr ddee mmeeddiiuu pprriinn rreedduucceerreeaa eemmiissiiiilloorr îînnaappãã,, îînn aaeerr ººii îînn ssooll””, a precizat Maricel Popa,Preºedintele Consiliului Judeþean Iaºi

Proiectul „Sistem de Management Integratal Deºeurilor în judeþul Iaºi” a fost finanþat prinProgramul Operaþional Sectorial „Mediu”2007-2013, cu o valoare estimatã de306.479.369 lei cu TVA (69.350.207 euro)având drept scop dezvoltarea unui sistemintegrat de management al deºeurilor în jude-þul Iaºi, în vederea îmbunãtãþirii calitãþiimediului. Investiþiile realizate contribuie laimplementarea angajamentelor asumate prinTratatul de Aderare, cu privire la Directivele UEîn domeniul deºeurilor.

Contractul pentru desemnareastaþiilor de transfer a deºeurilora fost semnat

Proiectul „Reabilitarea ºi modernizarea Spi-talului Clinic de Urgenþã pentru Copii „Sf.Maria” Iaºi este finanþat prin Programul Operaþional Regional (POR) 2014-2020,având o valoare totalã de 121.476.128,04 leicu TVA (aproximativ 27 milioane de euro).Contribuþia Consiliului Judeþean este de33.250.668,77 lei cu TVA (7,2 milioane deeuro). Pentru proiectarea ºi execuþia lucrãrilorpe care le va efectua, constructorul va încasa79.770.000 lei la care se adaugã 15.156.300lei, valoarea TVA.Durata de execuþie a lucrãri-lor va fi de 48 de luni. Cel mai mare proiect cufinanþare europeanã din Regiunea Nord-Estprevede lucrãri de refacere a infrastructurii, izo-lare termicã a faþadei, înlocuire a tâmplãriei,izolarea termicã a planºeului peste subsolulneîncãlzit, realizarea sursei de rãcire pentru

saloane, sãli de tratamente, sãli de operaþie ºi

cabinete medicale. Va fi instalat un sistem depanouri solare ca formã alternativã de produ-cere a agentului termic necesar obþinerii apeicalde de consum, se vor efectua lucrãri demodernizare a instalaþiilor de iluminat, înlocui-rea corpurilor de iluminat fluorescent ºi incan-descent cu corpuri cu eficienþã energeticã ridi-catã. „„PPoott ssppuunnee ccãã eessttee oo mmiissiiuunnee îînnddeepplliinniittãã,,nnuu aa ffoosstt uuººoorr ssãã aajjuunnggeemm aaiiccii,, ss-aa mmuunncciitt mmuullttllaa aacceesstt pprrooiieecctt.. CCâânndd aamm sseemmnnaatt llaa GGuuvveerrnn,, îînnpprreezzeennþþaa pprreemmiieerruulluuii,, ccoonnttrraaccttuull ddee ffiinnaannþþaarreeaamm ssiimmþþiitt oo mmuullþþuummiirree iimmeennssãã ppeennttrruu ccãã,, llaaIIaaººii,, uurrmmaa ssãã ssee iimmpplleemmeenntteezzee cceell mmaaii mmaarreepprrooiieecctt ccuu ffiinnaannþþaarree eeuurrooppeeaannãã.. DDiinn aacceellmmoommeenntt aa îînncceeppuutt oo nnoouuãã eettaappãã,, cceeaa aa ppuunneerriiiiîînn pprraaccttiiccãã ººii,, iiaattãã-nnee aaccuumm,, dduuppãã ttooaattee ddeemmeerr-ssuurriillee lleeggaallee ppee ccaarree aa ttrreebbuuiitt ssãã llee îînnddeepplliinniimm,,sseemmnnâânndd ccoonnttrraaccttuull ddee eexxeeccuuþþiiee.. VVaa mmaaii dduurraaoo ppeerriiooaaddãã ppâânnãã ccâânndd îînnttrreegg ssppiittaalluull vvaa aarrããttaa

aaººaa ccuumm ttrreebbuuiiee,, ººttiiuu ccãã vvaa ffii uunn ddiissccoonnffoorrttppeennttrruu ppaacciieennþþii ººii mmeeddiiccii ppee ttiimmppuull lluuccrrããrriilloorrddaarr ccoonnssiiddeerr ccãã ffããrrãã eeffoorrtt ddiinn ppaarrtteeaa ttuuttuurroorr nnuussee ppooaattee ffaaccee nniimmiicc.. RReeffaacceerriiii ssppiittaalluulluuii ii ssee vvaaaaddããuuggaa oo aa ddoouuaa eettaappãã,, cceeaa aa ddoottããrriiii mmeeddiiccaallee..RRããmmâânneemm ccoonnsseeccvveennþþii pprroommiissiiuunniilloorr ffããccuutteeiieeººeenniilloorr””, a spus Maricel Popa, preºedinteleConsiliului Judeþean Iaºi. „„UUnniittaatteeaa mmeeddiiccaallãã

vvaa ffii rreeaabbiilliittaattãã îînn îînnttrreeggiimmee,, aattââtt ppaarrtteeaa ddeessttrruuccttuurrãã,, aarrhhiitteeccttuurrãã,, ccââtt ººii ppaarrtteeaa ddee iinnssttaallaaþþiiii..LLaa ffiinnaalluull lluuccrrããrriilloorr ppaacciieennþþiiii ddiinn ttooaattãã zzoonnaaMMoollddoovveeii vvoorr bbeenneeffiicciiaa ddee ccoonnddiiþþiiii mmooddeerrnnee ddeettrraattaammeenntt””,, a afirmat Radu Zaharia, director deproiecte Daroconstruct SRL.

Reabilitarea va duce la creºterea eficienþeienergetice a celor 3 corpuri componente ale

imobilului dat în folosinþã în anul 1970, ºi careare o suprafaþã construitã la sol de 2.817 mp ºiuna utilã de 18.668,38 mp.

Spitalul „Sfânta Maria” este singura unitatemedicalã multidisciplinarã din zona Moldoveicare asigurã servicii unice pentru segmentul devârstã 0-18 ani, deservind aproape 800 de miide copii, potenþiali pacienþi.

Contractul pentru proiectarea ºi execuþia lucrãrilor de reabilitare a celui mai mare spital de copii din regiune a fost semnat de conducerea Consiliului Judeþean Iaºi

ºi asocierea SC DAROCONSTRUCT SRL - SC GEPROCON SA -SC DAS SRL, SC. CONCRETE&DESIGN SOLUTION SRL,

SC X LAB SOLUTION SRL, câºtigãtoarea licitaþiei.

ÎÎnncceepp lluuccrrããrriillee ddee rreeaabbiilliittaarree aa SSppiittaalluulluuii ddee CCooppiiii „„SSffâânnttaa MMaarriiaa””

mai 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roSÃNÃTATE62

- DDoommnnuullee ddooccttoorr,, îînnaaiinnttee aavveeaamm ssppee-cciiaalliiººttii,, nnuu aavveeaamm ddoottããrrii...... aassttããzzii aavveemmddoottããrrii,, ddaarr lliippsseesscc ssppeecciiaalliiººttiiii.. EEsstteeaacceeaassttaa oo aapprreecciieerree ccoorreeccttãã??

- Nu cred cã este cazul spitalului nos-tru! În acest spital existã atât medici spe-cialiºti, cât ºi aparaturã de înaltã perfor-manþã. E un caz aparte, sã spun aºa; e unspital gândit pentru a face neuroºtiinþã,este dedicat ºtiinþelor neurale, adicã cre-ier ºi coloanã ºi tot ceea ce înseamnãsistem nervos. Spitalul cuprinde specia-lizãri de neurochirurgie, neurologie,oftalmologie, neuroanestezie, neuroima-gisticã - totul este integrat pe tratamentulbolilor creierului ºi coloanei. Dintotdeau-na, spitalul acesta a avut specialiºti deprestigiu, fapt întregit acum ºi de dotãri-le cu aparaturã de înaltã performanþã,care fac ca în acest moment spitalul sãfie lider în domeniu, pe zona din sud-estul Europei.

„Ora eexactã îîn neurochirurgie se ddã dde lla IIaºi!”

- NNee ppllaaccee ssãã ssppuunneemm ccãã ddee llaa IIaaººii sseeddãã „„oorraa eexxaaccttãã îînn nneeuurroocchhiirruurrggiiee””,, aaººaaccuumm aaþþii ssppuuss ººii dduummnneeaavvooaassttrrãã,, ddaarr cceerreepprreezziinnttãã oorraa aacceeaassttaa??

- Ora exactã în neurochirurgie se dã dela Iaºi! Este o realitate, înseamnã cã ino-vaþiile, lucrurile inovative în neurochirur-gie prima oarã sunt implementate aici,înseamnã cã patologia dificilã din aceas-tã þarã se trateazã în acest spital, pa-tologia dificilã neurochirurgicalã ºi neurologicã.

- CCee îînnsseeaammnnãã ddiiffiicciill,, ddiinn ppuunnccttuullaacceessttaa ddee vveeddeerree??

- Complexã. Existã leziuni, boli alecreierului care nu pot fi tratate decât înacest spital, la un nivel corect, malfor-

maþii arteriovenoase, tumori de bazã decraniu. Eu nu vorbesc numai de operaþiaîn sine, vorbesc de rezultate. Cã inter-venþii chirurgicale se fac în orice spitaldin România care are un neurochirurg,acesta poate sã se apuce de operat oleziune, dar nu înseamnã cã o face curezultate foarte bune. Eu vorbesc de cali-tatea vieþii pacientului, care, în acest spi-tal, este la cel mai înalt nivel.

- SSãã îînnþþeelleeggeemm ccãã ddiinn ttooaattãã þþaarraa ººii ddiinnttooaattãã EEuurrooppaa ddee EEsstt,, llaa IIaaººii eessttee ssiinngguurruulllloocc uunnddee ssee ppoott ffaaccee ooppeerraaþþiiii ccoommpplleexxee??

- Da.- CCee ss-aa îîmmbbuunnããttããþþiitt îînn SSppiittaalluull CClliinniicc

ddee NNeeuurroocchhiirruurrggiiee îînn uullttiimmiiii aannii,, îînn cceeeeaaccee pprriivveeººttee ccoonnddiiþþiiiillee mmeeddiiccaallee,, cceelleeddeessttiinnaattee ppaacciieennþþiilloorr??

- Spitalul are trei paliere de dezvoltare- un palier clinic, adicã de rezolvare apacienþilor ºi de tratament corespunzãtorpentru nivelul de þarã europeanã, aºacum ne dorim sã fim. Asta înseamnã cãorice pacient care se adreseazã spitalu-lui, în momentul de faþã, este rezolvatcorect, din punct de vedere medical...

Bineînþeles, pe patologia noastrã, fãrã sãimplice costuri suplimentare pentrupacient, însemnând medicamente, mate-riale sanitare, implanturi ºi tot ce esteconex. Vorbim de palierul clinic care estedus la maxim, uneori pe anumite dome-nii ceva mai mult, vorbim de roboticã. Deexemplu, în neurochirurgie suntem sin-gurul spital din România ºi din aceastãzonã a Europei care avem implementatun sistem robotic pentru chirurgia coloa-nei. Vorbim de palierul educaþional, pen-tru cã spitalul, înainte de toate, este ºispital clinic, adicã pregãtim studenþi ºirezidenþi pentru specialitãþile care sunt înspital: neurologie, neurochirurgie, oftal-mologie etc, asta pentru zona universita-rã arondatã Universitãþii de Medicinã ºiFarmacie din Iaºi. Pe de altã parte, de olunã de zile suntem Centrul de pregãtireAO SPINE – o fundaþie mondialã care aredrept scop uniformizarea pregãtirii medi-cilor ºi inovãrii în chirurgia coloanei ver-tebrale. Ori noi, de luna trecutã, suntem

acreditaþi de aceastã fundaþie care arepeste 300 mii specialiºti la nivel mon-dial, astfel încât putem pregãti medicidin toatã lumea pe patologia spinalã,deci am vorbit de palierul educaþional.

Aparaturã mmedicalã de uultimã ggeneraþie la NNeurochirurgie

- CCââtt pprriivveeººttee cceerrcceettaarreeaa......- Palierul de cercetare fundamentalã

reprezintã a treia etapã. Spitalul are undepartament de cercetare care a demaratprocedurile de a angaja, dacã vreþi, cer-cetãtori, nu studii clinice, vorbim de cer-cetare fundamentalã, de regenerare neu-ronalã, de studii de culturi de celulestem, de dozãri imunohistochimice ºi demicroscopie electronicã în tumorilecerebrale. Deja închidem cercul acesta,cu ceea ce ar trebui sã fie un spital într-oþarã civilizatã. Pe de altã parte, spitaluleste stabil din punct de vedere instituþio-

nal ºi financiar, astfel încât nu are proble-me de naturã instituþionalã, de manage-ment sau financiare, ºi nici datorii. Dim-potrivã, spitalul este pe profit din 2010încoace.

- CCee îînnsseeaammnnãã pprrooffiitt ppeennttrruu uunn ssppiittaall??- Bani. Excedent bugetar. Cum o firmã

are profit privat, spitalele din Româniasunt instituþii publice autonome, finanþa-te integral din fonduri proprii, ConformLegii 95, a spitalelor, noi prestãm servi-cii medicale în contract cu CAS, iar baniicare rãmân la sfârºitul anului nechel-tuiþi constituie excedent bugetar sau profit. De-a lungul fiecãrui an noi amavut excendent bugetar, în jur de 10% din cifra de afaceri, cam un milion deeuro pe an.

- VVoorrbbeeaaþþii ddee cceennttrruull ddee ssttuuddiiii cclliinniicc..AAvveeþþii ssoolliicciittããrrii ddiinn ppaarrtteeaa uunnoorr mmeeddiiccii ddiinnssttrrããiinnããttaattee,, aa uunnoorr ssppeecciiaalliiººttii??

- Am avut medici din România, deo-camdatã, care au venit pentru un stagiuaici, de câteva zile. Ei ne contacteazã...De fapt, unii suntem membri ai acesteifundaþii, unul dintre noi este chiar înboardul de conducere, suntem contactaþiºi ei vin aici o sãptãmânã, douã pentrupregãtire.

- AAvveeþþii ddoottããrrii ffiirrsstt ccllaassss,, ccee uurrmmeeaazzããppeennttrruu ssppiittaalluull ppee ccaarree-ll ccoonndduucceeþþii??

- Dotãrile cu aparaturã medicalã suntde ultimã generaþie, sunt dedicate neuro-chirurgiei ºi explorãrilor imagistice. Înperioada când stãm de vorbã urmeazã sãinstalãm un serioangiograf biplan, tot unsistem robotizat util pentru explorarea,diagnosticarea ºi tratamentul bolilor vas-culare la nivelul creierului ºi vorbim aicide anevrisme, malformaþii arterovenoa-se, de fistule carotidocavernoase, deembolizãri, de tumori cerebrale, cu altecuvinte se intrã cu o sârmã specialã prinstinghie pânã la nivelul vasului respectivºi acolo se plaseazã diverse device-uri,fie anumite substanþe care blocheazãvasele sau device-uri speciale, stenturietc., este de ultimã generaþie, În situaþia

* considerã dr. Lucian Eva, managerul Spitalului Clinic de Urgenþã „Prof. Dr. Nicolae Oblu” Iaºi

„Iaºul are cel mai modern spital din Europa,

în care medicii efectueazã o embolizare,o angioplastie, sau o altã procedurã ghi-datã de imagine, cu ajutorul acestui dis-pozitiv sunt întotdeauna perfect poziþio-naþi, ceea ce conferã o mai mare eficien-þã ºi siguranþã pentru bolnavi. Este oachiziþie extrem de importantã pentruspitalul nostru, pentru pacienþi. Facemmedicinã de performanþã, iar pentru astaavem nevoie de cele mai moderne teh-nologii. Aparatul asambleazã mai multeimagini ºi le reproduce în una sin-gurã, pentru a permite o evaluare vizualãmai clarã. Reconstrucþiile tridimen-sionale ºi navigarea intravascularã 3D întimp real însemnã siguranþã, performan-þã ºi precizie.

- VViiiittoorruull ssuunnãã ddeessttuull ddee bbiinnee......- Pentru spital, urmãtoarea etapã

înseamnã - din discuþiile pe care le-amavut cu reprezentanþii Consiliului Jude-þean ºi ai Ministerului Sãnãtãþii, investiþiimajore. O sã avem un RMN de 3 Teslacât de curând, aparaturã medicalã pentrublocul operator. Dorim sã dezvoltãm ºiun centru de radiochirurgie, este un altdomeniu care se bazeazã pe radiaþiigama, se numeºte Gamaknife, nu maioperezi, radiezi leziunea respectivã þintit,cu o eroare de 0,1 mm. Sunt proiectefrumoase, spitalul este într-o ascensiunedin punctul ãsta de vedere, de dezvoltaremedicalã ºi financiarã. Cam asteaurmeazã pentru spital, însã sunt lucrurifireºti ºi normale.

„Existã îîncã oo rreticenþã llaceea cce îînseamnã iinovaþie”

- AAvveeþþii îînn ddoottaarree cceell mmaaii ppeerrffoorrmmaannttrroobboott ffoolloossiitt îînn cchhiirruurrggiiaa ssppiinnaallãã ººii nneeuu-rroocchhiirruurrggiiee,, oo „„ppiieessãã”” îînn vvaallooaarree ddee 11,,22mmiilliiooaannee ddee eeuurroo.. SS-aauu ffããccuutt ddeejjaa ooppeerraa-þþiiii ccuu aajjuuttoorruull aacceessttuuii rroobboott??

- Da. Noi facem operaþii cu el. Au fostefectuate în jur de 8 operaþii chirurgicale,în momentul de faþã mai avem de efec-tuat 2 operaþii cu sprijinul firmei produ-cãtoare, cã aºa este convenþia, dupã careîl vom folosi strict în echipã. De altfel ºiacum medicii care opereazã ºi echipaoperatorie sunt din spital, doar cã aºa eînþelegerea cu firma; e o chestie de sigu-ranþã a lor, pentru cã e produsul lor detop ºi atunci ei vor sã fie siguri... Ei facniºte rapoarte - e interesant cum lucrea-zã – ºi vor sã vadã dacã suntem pregãtiþisã operãm singuri.

- CCuumm aa rreeaaccþþiioonnaatt lluummeeaa mmeeddiiccaallãã llaaddoottããrriillee ddee uullttiimmãã ggeenneerraaþþiiee îînn ssppiittaalluullddvvss..??

- Eu sper ºi-mi doresc ca Iaºul sã fieun exemplu pentru toþi ceilalþi din dome-niu, cã lucrurile se pot face ºi-n Româniala un nivel de medicinã corectã. Ce seîntâmplã în spitalul nostru este o ches-tiune fireascã. Aºa ar trebui sã fie!

- NNuu ssuunntteemm,, ooaarree,, oobbiiººnnuuiiþþii ccuu pprroo-ggrreessuull??

- Existã încã o reticenþã, fãrã doar ºipoate, la ce înseamnã inovaþie, inclusivîn spital la noi, aici. Nu vã imaginaþi cãtoatã lumea sare într-un picior ºi sebucurã cã Eva a mai adus un aparat, darchestiunile acestea trebuie depãºite ºioamenii, pânã la urmã, se adapteazã.

Cum evolueazã tehnologia în privinþatelefoanelor, de exemplu, ºi toþi se bucu-rã, pentru medici e mai dificil, oarecum,sã acceseze partea asta de tehnologie ºi,recunosc, ºi mie îmi vine greu, dar pen-tru asta existã specialiºti. Se dezvoltãacum în spital un departament de bioin-ginerie, ei cu asta se ocupã - pregãtescaparatura medicalã, o întreþin, ºtiu s-outilizeze. Fiecare face ceea ce a învãþat sã facã.

- VVoorrbbeeaaþþii ddee aanneevvrriissmmee,, aacccciiddeenntteevvaassccuullaarree cceerreebbrraallee îînnttââllnniittee,, ddiinn ppããccaattee,,ddiinn ccee îînn ccee mmaaii ddeess.. CCaarree eessttee ccaauuzzaaaacceessttuuii ffeennoommeenn??

- Din cauza stresului vieþii de zi cu zi.Într-adevãr, existã o creºtere a accidente-lor vasculare, fie hemoragice, fie ische-mice. Sunt 2 categorii distincte, ambelela fel de grave. Noi avem implementat lanivelul spitalului terapia stopo-vascularã,

astfel cã, pentru pacienþii care vin cu un accident hemoragic în timp util,însemnând maxim 6 ore, avem po-sibilitatea sã le dizolvãm aceste chea-guri, astfel încât recuperarea sã fie multmai rapidã.

- AArr ffii ddooaarr ssttrreessuull ccaauuzzaa pprriinncciippaallãã aannuummããrruulluuii ddiinn ccee îînn ccee mmaaii mmaarree ddee aaccccii-ddeennttee vvaassccuullaarr-cceerreebbrraallee??

- Stresul, fumatul, alcoolul, stilul deviaþã dezordonat.

- ªªii ssuunntt ddiinn ccee îînn ccee mmaaii mmuullttee ccaazzuurriiîînn rrâânndduull ttiinneerriilloorr......

- Aºa este, a scãzut vârsta. Pe de altãparte, a crescut ºi capacitatea sistemuluide a explora rapid aceºti pacienþi, de a stabili cauza, este o evoluþie în privinþaasta.

„La uun aangajat ne iintereseazã ccaracterul,nu ppregãtirea pprofesionalã”

- RReevveenniinndd llaa ssppeecciiaalliiººttii,, llaa cceeeeaa cceevviinnee ddiinn uurrmmãã.. SSee ssppuunnee ccãã aa ssccããzzuutt ccaallii-ttaatteeaa îînnvvããþþããmmâânnttuulluuii uunniivveerrssiittaarr,, ccãã eexxiissttããpprroobblleemmee ccuu aabbssoollvveennþþiiii??

- Nu cred cã ar trebui gândite lucrurileaºa. Am auzit afirmaþia aceasta. Genera-þiile sunt diferite ºi trebuie privite ca ata-re. Dacã din generaþia mea aveam plãce-

rea de a citi, de a deschide o carte, acumaccesul la informaþie pe telefoane, pelaptop ºi calculator este mult mai facil.Asta nu înseamnã cã-s mai puþin binepregãtiþi! E adevãrat, au alte motivaþiidecât aveau alte generaþii, cum ºi noieram altfel motivaþi decât pãrinþii noºtri,dar nu înseamnã cã sunt mai puþin pregã-tiþi. Eu nu cred în chestiunea asta. Lanivelul spitalului se dezvoltã o echipã detineri care sunt foarte bine motivaþi, foar-te bine pregãtiþi din punct de vedere pro-fesional ºi cred cã ãsta este ºi rolul nos-tru, pânã la urmã, de a înþelege fiecaregeneraþie. Sunt pregãtiþi aici, în þarã, ºinoi suntem conectaþi la tot ce înseam-nã neurochirurgie în plan european ºimondial.

- MMaaii pplleeaaccãã ttiinneerriiii??- Da, pleacã, însã doar la cursuri de

specializare. N-am avut situaþie în care sã

plece din spital medicii specialiºti, dimpo-trivã, stau ºi bat la uºa mea pentru un post.

- ªªii aavveeþþii ppoossttuurrii??- Nu-i vorba de a avea un post în spi-

tal, e vorba modul în care selectezi vii-toarea resursã umanã. Nu ne intereseazãpregãtirea lui, îl pregãtim noi, aici, dar neintereseazã caracterul. Cel mai importantlucru la un angajat este caracterul, pre-gãtirea profesionalã într-un spital cumsuntem noi putem sã i-o asigurãm dacãare un caracter ºi inteligenþa necesarã.

- SS-aa aajjuunnss cchhiiaarr ppâânnãã îînn ppuunnccttuull ããssttaa??- La nivelul Spitalului de Neurochirur-

gie, da. E foarte important caracterul.Am vãzut multe spitale în exterior, amlucrat în unele dintre ele, acolo lucrurilesunt atât de clare încât dacã ai trecut peroºu, automat eºti dat deoparte sau aten-þionat. Adicã, sunt atât de multe filtre decontrol, încât n-ai cum sã greºeºti.

„Media dde ccâºtig eeste de aaproape 33.000 eeuro ppelunã lla uun mmedic pprimar”

- SSaallaarriiiillee nnuu ssuunntt,, ttoottuuººii,, llaa uunn nniivveellaattââtt ddee rriiddiiccaatt ccaa îînn ssppiittaalleellee ddiinn ssttrrããiinnããttaattee......

- Nu este adevãrat, salariile au crescut!Eu nu fac politicã nimãnui, dar trebuie sã

recunoaºtem cã guvernul acesta, indife-rent din ce partide o fi el format, a fãcutceva remarcabil în privinþa salariilormedicilor, ale cãror venituri sunt compa-rabile acum cu cele din Vest. Media decâºtig în spitalul nostru este de aproape3.000 euro pe lunã la un medic primar,

iar media la asistenþii medicali este în jur de 1.000 euro. E o sumã con-sistentã oriunde, dar pentru banii aceºtia trebuie sã mai dai ºi ceva înschimb. Lucrezi într-un spital dotat, care este sigur, condiþiile de muncã sunt mai mult decât decente, ai tot ce ai nevoie - aparaturã, dotãri, me-dicamente etc., dar trebuie sã dai ºi ceva în schimb.

- TTooccmmaaii aacceessttaa eessttee lluuccrruull ccaarree ffaacceeddiiffeerreennþþaa.. DDeeccii,, ddaaccãã ss-aauu mmããrriitt lleeffuurriillee ººiiss-aauu îîmmbbuunnããttããþþiitt ccoonnddiiþþiiiillee ddee lluuccrruu,, sseevvããdd cceevvaa mmooddiiffiiccããrrii îînn ccoommppoorrttaammeennttuullccaaddrreelloorr mmeeddiiccaallee??

- S-au schimbat multe, în special înmodul de abordare al lucrurilor. Însã, nu este încã totul aºa cum ar trebui. Noi, însã, trebuie sã fim optimiºti, deoa-rece schimbãrile acestea necesitã un pic de timp.

- VVoomm aavveeaa llaa IIaaººii,, îînn vviiiittoorruull aapprrooppiiaatt,,cceell mmaaii mmooddeerrnn ssppiittaall ddee nneeuurroocchhiirruurrggiieeddiinn EEuurrooppaa??

- Avem cel mai modern spital dinEuropa. Nu pot sã spun cã pe toatedomeniile, dar pe chirurgia spinalã suntcentre în Europa care n-au robot, deexemplu. Suntem singurul spital dinEuropa care are robot, asta ca idee.

în domeniul chirurgiei spinale” ”LLaa nniivveelluull ssppiittaalluulluuii ssee

ddeezzvvoollttãã oo eecchhiippãã ddeettiinneerrii ccaarree ssuunntt ffooaarrttee

bbiinnee mmoottiivvaaþþii,, ffooaarrttee bbiinnee pprreeggããttiiþþii ddiinnppuunncctt ddee vveeddeerree pprrooffeessiioonnaall ººii ccrreeddccãã ããssttaa eessttee ººii rroolluull nnoossttrruu,, ppâânnãã llaa

uurrmmãã,, ddee aa îînnþþeelleeggee ffiieeccaarree ggeenneerraaþþiiee..SSuunntt pprreeggããttiiþþii aaiiccii,, îînn þþaarrãã,, ººii nnooii

ssuunntteemm ccoonneeccttaaþþii llaa ttoott ccee îînnsseeaammnnããnneeuurroocchhiirruurrggiiee îînn ppllaann eeuurrooppeeaann ººiimmoonnddiiaall...... AAvveemm cceell mmaaii mmooddeerrnn

ssppiittaall ddiinn EEuurrooppaa!! NNuu ppoott ssãã ssppuunn ccããppee ttooaattee ddoommeenniiiillee,, ddaarr ppee ddoommeenniiuull

cchhiirruurrggiieeii ssppiinnaallee ssuunntteemm ssiinngguurruullssppiittaall ddiinn EEuurrooppaa ccaarree aarree rroobboott”” ––

dr. Lucian Eva, manager Spitalul Clinic

de Urgenþã „Prof. Dr.Nicolae Oblu“ Iaºi

mai 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro SÃNÃTATE27

”LLaa nniivveelluull ssppiittaalluulluuii ssee

ddeezzvvoollttãã oo eecchhiippãã ddeettiinneerrii ccaarree ssuunntt ffooaarrttee

bbiinnee mmoottiivvaaþþii,, ffooaarrttee bbiinnee pprreeggããttiiþþii ddiinnppuunncctt ddee vveeddeerree pprrooffeessiioonnaall ººii ccrreeddccãã ããssttaa eessttee ººii rroolluull nnoossttrruu,, ppâânnãã llaa

uurrmmãã,, ddee aa îînnþþeelleeggee ffiieeccaarree ggeenneerraaþþiiee..SSuunntt pprreeggããttiiþþii aaiiccii,, îînn þþaarrãã,, ººii nnooii

ssuunntteemm ccoonneeccttaaþþii llaa ttoott ccee îînnsseeaammnnããnneeuurroocchhiirruurrggiiee îînn ppllaann eeuurrooppeeaann ººiimmoonnddiiaall...... AAvveemm cceell mmaaii mmooddeerrnn

ssppiittaall ddiinn EEuurrooppaa!! NNuu ppoott ssãã ssppuunn ccããppee ttooaattee ddoommeenniiiillee,, ddaarr ppee ddoommeenniiuull

cchhiirruurrggiieeii ssppiinnaallee ssuunntteemm ssiinngguurruullssppiittaall ddiinn EEuurrooppaa ccaarree aarree rroobboott”” ––

dr. Lucian Eva, manager Spitalul Clinic

de Urgenþã „Prof. Dr.Nicolae Oblu“ Iaºi

mai 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro82 CONSILIERI JUDETENI¸

* dialog cu consilierul judeþeanDorel Lebãdã (PSD), membru în Comisia de organizare ºi dezvoltare urbanisticã, realizarea lucrãrilor publice, conservarea monumentelor istorice, protecþia mediului, ecologie ºi patrimoniu, membru Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã, prestãri servicii comerþ

- Domnule Lebãdã, avem buget,avem finanþare, avem proiecte. Cum s-aar putea citi bugetul judeþului Iaºi cuochii unui membru al Comisiei deorganizare ºi dezvoltare urbanisticã,realizarea lucrãrilor publice, conserva-rea monumentelor istorice, protecþiamediului, ecologie ºi patrimoniu?

- În primul rând, o constatare ge-neralã: în acest avem cel mai mare bu-get judeþean din istoria noastrã post-decembristã, cu 16% mai cuprinzãtordecât cel din 2018. Asta ne va permitesã continuãm ºi sã dezvoltãm toateproiectele extrem de îndrãzneþe dedezvoltare urbanisticã pe care actualaconducere a judeþului ºi grupul consi-lierilor judeþeni le-au propus ºi asu-mat: asfaltarea ºi reasfaltarea celei maimari pãrþi din totalul de o mie ºi cevade kilometri de drum judeþean avut în

exploatare, rearhitectura-rea funcþionalã ºi este-ticã a spitalelor ju-deþene din subor-dine, refuncþiona-lizarea prin în-globare a celortrei terminaleale Aeroportu-lui Iaºi saudezvoltarea a-cestuia pepartea de est,etc. În ceea cepriveºte palie-rul de protecþiea mediului ºi e-cologie vreau doarsã amintesc cã înacest an la nivel jude-þean a fost declanºatã ac-tivitatea de colectare selectivãºi transportul deºeurilor de la utilizato-rii casnici ºi necasnici, activitate careare ca scop îmbunãtãþirea calitãþiiaerului ºi mediului înconjurãtor ºi eco-logizarea teritoriului judeþean.

- Unele dintre clãdirile de patri-moniu ale Iaºului se aflã în avansatãstare de degradare. Existã o preocu-pare, un plan al autoritãþilor judeþene în aceastã direcþie?

- O altã prioritate a alocãrilorbugetare din acest an este finanþareasau cofinanþarea proiectelor de restau-rare a clãdirilor de patrimoniu sau amonumentelor istorice aflate în patri-

moniul nostru. Într-unjudeþ mustind de atâ-

tea clãdiri monu-ment, de atâtea

dovezi ale istorieineamului pe ca-re trebuie sã letransmitem ur-maºilor noºtriîn bunã stare(ºi în bunã-stare!), îngri-jirea acestoraeste o obliga-þie de cãpãtâi a

noastrã, a celorcare vremelnic

creionãm strategiide gospodãrire a a-

verii judeþului. - În ciuda subvenþiilor

masive din domeniu – atâteuropene, cât ºi guvernamentale, agri-cultura rãmâne mai mereu la coadaatracþiei forþei de muncã. Ce credeþi cãpoate aduce bun bascularea raportuluirural-uurban, prevãzutã pentru urmã-torii ani, atât sub raport economic, câtºi demografic?

- Nu doar agricultura suferã dincauza ofertei extrem de reduse a forþei de muncã... Nu cred cã bascula-rea raportului rural-urban este soluþia,ci o abordare pragmaticã a componen-tei financiare ºi de salarizare ºi imple-mentarea urgentã a programelor gu-vernamentale de readucere acasã a

românilor plecaþi. ªi, în ultimã instanþã, ca o consecinþã fireascã a lumii moderne spre care tindem,gãsirea ºi aplicarea în practicã a unor soluþii alternative muncii brute,fizice.

- Care ar fi, în viziunea dumnea-voastrã, domeniile prioritare ale Iaºuluiîn anii ce vor urma?

- Pentru ca în viitorul apropiat jude-þul Iaºul sã-ºi poatã menþine ºimaximiza ritmul dedezvoltare pe care s-aînscris în ultimii 2-3ani, trebuie ca proiecte-le deja schiþate ºi gân-dite de actuala condu-cere a judeþului sau de cãtre programul deguvernare ºi aflate în diferite stadii deimplementare, sã fie duse cu bine lacapãt într-un orizont de timp rezona-bil ºi realist, de 5-8 ani. Mã refer aiciobligatoriu la o dinamicã exponen-þialã a dezvoltãrii Aeroportului Inter-naþional Iaºi, la finalizarea asfaltãrii drumurilor judeþene, la moderni-zarea ºi utilarea spitalelor ºi –cu astatrebuia sã încep- la conectarea ju-deþului Iaºi la culuarul pan-europeanprin construirea Autostrãzii Unirii. ªi –nu în ultimul rând – la darea în fo-losinþã a Spitalului Regional, pentrureconfirmarea Iaºului ca pol medicalest-european, proiect în jurul cãruiasunt sigur cã se vor dezvolta ºi alte proiecte conexe, aducãtoare de fi-

nanþãri ºi de civilizaþie. Am convinge-rea, de asemenea, cã printr-o edu-care eficientã a copiilor ºi a tinerilornoºtri ºi a populaþiei, în general, vomdeveni un judeþ curat, verde ºi extremde primitor.

- Care sunt proiectele pe care leare în vedere consilierul judeþeanDorel Lebãdã pentru ultimul an demandat?

- Eu sunt doar o micãrotiþã în angrenajul com-plex care înglobeazãlegislativul ºi executivulConsiliului JudeþeanIaºi ºi care încearcã–cu bune, cu rele- sãfacã din Iaºi cel mai

puternic judeþ al regiunii ºi alMoldovei ºi unul dintre judeþele depodium ale patriei. În cei deja 7 ani demandat am încercat, ºi sper cã am ºireuºit, sã fiu loial celor care m-au tri-mis aici, grupului politic din care facparte ºi tuturor proiectelor pozitive ºibenefice Iaºului. Sunt încã multe deoptimizat în activitatea noastrã, ungând ascuns mã face sã sper cã mãcarîn ultimul al acestui legislativ judeþeanvom reuºi sã fim mai atenþi unul cualtul, cã ne vom contrazice civilizat,constructiv ºi eficient, cã nu ne vompierde timpul cu alocuþiuni – câteoda-tã jenante ºi politicianiste, ºi cã niciunul dintre proiectele mici sau majoreale Iaºului nu va fi blocat pe conside-rente politice ºi de grup.

* de vorbã cu consilieruljudeþean Sorin – Georgel Flutur(PNL), secretar al Comisieipentru dezvoltare ºi relaþiiexterne, membru în Comisia destudii, prognoze economico-sociale, industrie, buget, finanþe

- DDoommnnuullee FFlluuttuurr,, ssuunntteeþþii mmeemmbbrruu aallCCoommiissiieeii ddee ssttuuddiiii,, pprrooggnnoozzee eeccoonnoommii-ccoo-ssoocciiaallee,, iinndduussttrriiee,, bbuuggeett,, ffiinnaannþþee..IIeeººeenniiii ccrreedd ccãã ssuunntt ddoorrnniiccii ssãã aaffllee cceessttuuddiiaazzãã mmeemmbbrriiii uunneeii aasseemmeenneeaa ccoommiissiiiiººii ccaarree ssuunntt ssttuuddiiiillee iimmpplleemmeennttaattee llaanniivveelluull jjuuddeeþþuulluuii îînn uullttiimmiiii aannii??

- În cadrul comisiei se analizeazã, îngeneral, programele de dezvoltare jude-þene, regionale sau de cooperare trans-frontalierã. De asemenea, se studiazãcooperarea cu alte autoritãþi publice pre-cum ºi adoptarea ºi rectificarea bugetu-lui. Tot în cadrul comisiei se verificã acti-vitatea entitãþilor de sub autoritatea Con-siliului Judeþean în domeniul drumurilor,

culturii, învãþãmânt special, sãnãtate etc.Mai rar, este drept, dar ar trebui analizatãºi dezvoltarea urbanisticã a judeþului ºiamenajarea teritoriului.

Niºte exemple în sensul celor spusemai devreme stau aprobãrile la axa rutie-rã strategicã Iaºi – Suceava, moderniza-rea Spitalului de Copii „Sfânta Maria”,consolidarea clãdirii Spitalului de Pneu-moftiziologie – secþia Paºcanu, sau asecþiei ATI de la Spitalul de Neurochirur-gie. De asemenea, aici intrã ºi obiective-le din Masterplanul de drumuri.

- IIaaººuull aarree ddeejjaa bbuuggeett ppee aannuull îînnccuurrss.. CCee-ii lliippsseeººttee aacceessttuuii bbuuggeett,, îînn ooppii-nniiaa dduummnneeaavvooaassttrrãã,, ººii ccaarree ccrreeddeeþþii ccããssuunntt ppããrrþþiillee ssaallee bbeenneeffiiccee ppeennttrruu eeccoonnoo-mmiiaa jjuuddeeþþuulluuii??

- Trecând peste modul în care a fosttrecutã prin plenul Consiliului Judeþeanaprobarea bugetului, hai sã vedem doarpartea bunã ºi sã apreciem creºterea faþãde bugetul anului trecut, mai ales ponde-rea importantã privind realizarea obiecti-velor de investiþii de drumuri cuprinse în Masterplan. Probabil cã dezvoltarea

infrastructurii prin reþeaua de drumuri vafacilita ºi accesul investitorilor în judeþ.

- JJuuddeeþþuull IIaaººii ssee ddeezzvvoollttãã,, nnuu îînnccaappeeîînnddooiiaallãã.. ÎÎnn ccuurrâânndd,, cchhiiaarr,, vvaa ddeeppã㺺ii cciiffrraaddee 11 mmiilliioonn ddee llooccuuiittoorrii...... CCaarree ssuunntt pprroo-ggnnoozzeellee,, ssuuppoorrttuull ppee ccaarree ssee vvaa ccllããddiieeccoonnoommiiaa jjuuddeeþþuulluuii îînn uurrmmããttoorriiii aannii??

- Avem una dintre cele mai mici rateale ºomajului din Europa, dar de acum vatrebui sã judecãm lucrurile prin prismalipsei forþei de muncã. Faptul cã nu vomavea mari probleme în ceea ce priveºtelocurile de muncã, ba mai mult, toatãlumea se plânge de lipsa personalului,ne dã de gândit. Iaºul va depãºi barierade un milion de locuitori, cel mai proba-bil în acest an, iar asta va trebui sã sereflecte ºi în ceea ce priveºte economiajudeþului, asupra perspectivelor pe ter-men scurt, mediu ºi lung. Va fi dificil, darIaºul trebuie sã gãseascã resursele nece-sare pentru a rãmâne în competiþia cucelelalte mari judeþe ale þãrii. Iaºul repre-zintã cel mai mare judeþ al þãrii, un cen-tru universitar care impune ºi va trebui sãgãsim soluþii.

- UUnnddee ssee ssiittuueeaazzãã IIaaººuull,, îînn mmoommeenn-ttuull ddee ffaaþþãã,, îînn ppllaann eexxtteerrnn?? AAvveemm uunn nnuummeeccaarree iimmppuunnee,, aavveemm oo ddeesscchhiiddeerree......?? CCaarreeaarr ffii pprrooiieeccttuull ddee iimmpplleemmeennttaatt îînnaacceeaassttãã ddiirreeccþþiiee??

- Va trebui sã neimplicãm mai mult înceea ce înseamnãreprezentarea ju-deþului Iaºi îndeoarece discu-tãm acum departicipãri încadrul Asocia-þiilor Europe-ne (Euroregiu-nea Siret –Prut – Nistru,Adunarea Re-giunilor Euro-pene Viticole ºiAdunarea Regiu-nilor Europene), ºie necesar sã facemmai mult la acest capitol.

- CCee-ººii pprrooppuunnee ccoonnssiilliieerruull jjuuddeeþþeeaannSSoorriinn FFlluuttuurr ppeennttrruu uullttiimmaa ppaarrttee aa aaccttuuaa-lluulluuii mmaannddaatt?? CCee pprrooiieeccttee aavveeþþii îînn vveeddeerree

ppeennttrruu ppeerriiooaaddaa iimmeeddiiaatt uurrmmããttooaarree??- Îmi doresc ca la finalulmandatului sã fiu mulþumit

de activitatea pe care amdepus-o, sã am satis-

facþia cã timpul ºienergia alocatã a-cestui mandat augenerat lucruripozitive pentruieºeni. Personal,mã bucur sã vãd dus la bunsfârºit proiec-tul Sistem deManagement In-

tegrat al Deºeuri-lor – SMID, pentru

cã doar acesta con-duce la creºterea

standardului de viaþã ºitotodatã la îmbunãtãþirea

calitãþii mediului.

„Dezvoltarea infrastructurii de drumuriva facilita accesul investitorilor în judeþ”

„Am convingerea cã vom deveni un judeþcurat, verde ºi extrem de primitor”

Consilierii

judeþeni,

la raport

mai 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro ACTIVITÃTI SPORTIVE29¸

Prima ediþie a Cupei Satelor la fot-bal, care a debutat pe 1 octombrie2018, s-a încheiat la începutul

lunii mai, la Constanþa, unde s-a desfã-ºurat turneul final, la care au partici-pat opt formaþii: Ruginoasa (judeþul Iaºi), Cumpãna (Constanþa), Dumbrã-viþa (Timiº), Feldioara (Braºov), Rudeni(Ilfov), Sânmartin (Bihor), Turburea(Gorj) ºi Vârtoape (Teleorman).

În faza grupelor, Ruginoasa a dispusde Vârtoape cu 5-0, de Cumpãna cu 3-0ºi de Dumbrãviþa cu 2-0. În semifinale,ieºenii au avut mari emoþii cu Sânmartin,partida – finalizatã 0-0, fiind decisã laloviturile de departajare. Ruginoasa s-aimpus cu 3-1, câºtigându-ºi dreptul de adisputa prima finalã a Cupei Satelor.

Ultimul act al competiþiei le-a adusdin nou faþã în faþã pe reprezentantele

Iaºului ºi Constanþei, Ruginoasa impunân-du-se ºi de aceastã datã, cu 1-0, pringolul marcat de Florin Doroftei (golghete-rul turneului final), încã din minutul 3.Lovitura de începere a finalei i-a aparþinutlui Ianis Hagi, iar partida a fost arbitratã deSebastian Colþescu ºi Horia Mladinovici.

De menþionat cã Ruginoasa a furnizatºi cel mai bun jucãtor al primei ediþii, lacare s-au prezentat 15.000 de copii –Iulian Curcã. În afarã de Curcã (care aparticipat în aprilie la un trial pentru lotul naþional Under 13 al României ºi a fost unul dintre remarcaþi) ºi Doroftei, au mai atras atenþia ºi DanNechifor, Denis Panciuc, Ionuþ Oloeru,Adrian Olteanu, precum ºi portarul Cãtãlin Axinia.

LLoottuull ppee ccaarree RRuuggiinnooaassaa ss-aa bbaazzaatt îînnpprriimmaa eeddiiþþiiee aa „„CCuuppeeii SSaatteelloorr”” aa ffoossttuurrmmããttoorruull:: CCããttããlliinn AAxxiinniiaa,, EEdduuaarrdd TToommaa ––ppoorrttaarrii,, IIuulliiaann CCuurrccãã,, AAlliinn BBoossttaann,, MMaarriiaannCCoonnddaacc,, FFlloorriinn MMooccaannuu,, DDaanniieell NNaassttaassee,,AAddrriiaann OOlltteeaannuu,, DDeenniiss PPaanncciiuucc,, DDaann OOvvii-ddiiuu NNeecchhiiffoorr,, MMaarriiaann TTããrrããbbooii,, IIoonnuuþþ OOllooee-rruu,, FFlloorriinn DDoorroofftteeii,, FFlloorriinn HHuuþþaannuu,, IIoonnuuþþTTîîggîîþþãã ººii IIuussttiinn SSttããnneessccuu –– jjuuccããttoorrii ddeeccââmmpp.. FFoorrmmaaþþiiaa iieeººeeaannãã aa ffoosstt pprreeggããttiittããddee CCoonnssttaannttiinn CCeerrnnããuuþþeeaannuu..

Ediþia inauguralã a „Cupei Satelor” afost dedicatã echipelor Under 13 (au fostacceptate ºi fete Under 15), partidele s-au disputat în formatul a douã reprizede câte 15 minute, cu pauzã de 5 minu-

te, echipele fiind formate din portar ºi 8jucãtori de câmp.

Preºedintele Consiliului JudeþeanIaºi, Maricel Popa, a susþinut din tribunãechipa din Ruginoasa, fiind prezent lafinalã. „„AAmm ccoonnssiiddeerraatt ccãã ee ddee ddaattoorriiaammeeaa ssãã ffiiuu pprreezzeenntt llaa mmaarreeaa ffiinnaallãã.. EEssttee ooaaddeevvããrraattãã bbuuccuurriiee ssãã vveezzii ccuumm ssee ffoorr-mmeeaazzãã vviiiittoorriiii ccaammppiioonnii aaii þþããrriiii,, ccuunnoossccuuttffiiiinndd ddeejjaa ffaappttuull ccãã ssuussþþiinneemm aacceeººttii ccooppiiii,,iiaarr sspprriijjiinnuull nnoossttrruu nnuu ssee vvaa oopprrii aaiiccii.. EEsstteeoo rreeuuººiittãã eexxttrraaoorrddiinnaarrãã,, aattââtt aa lloorr ccââtt ººii aaaannttrreennoorruulluuii.. AAuu aajjuunnss llaa ppeerrffoorrmmaannþþãã ccuuoo ddoottaarree mmooddeessttãã ddaarr lluuccrruurriillee ttrreebbuuiiee ssããssee sscchhiimmbbee.. AAuu nneevvooiiee ddee oo bbaazzãã ssppoorrttii-

vvãã mmooddeerrnnãã ººii ttrreebbuuiiee ssãã llee-oo aassiigguurrããmm,,nnuummaaii aaººaa ssee vvoorr ppuutteeaa mmeennþþiinnee llaa îînnããllþþii-mmee.. EE nneevvooiiee ddee oo pprreeooccuuppaarree aatteennttãã ddiinnppaarrtteeaa nnooaassttrrãã aa cceelloorr ccaarree rreepprreezzeennttããmmiinnssttiittuuþþiiiillee ssttaattuulluuii aassttffeell îînnccââtt ggeenneerraaþþiiiilleevviiiittooaarree ssãã ssee ddeezzvvoollttee ssããnnããttooss””, a spuspreºedintele CJ Iaºi.

Câºtigãtoarea primei ediþii a „CupeiSatelor” va însoþi echipa naþionalã de fot-bal a României în deplasarea din Norve-gia (preliminariile Euro 2020), iar forma-þiile clasate pe locurile 2 ºi 3 vor benefi-cia de un program VIP la partida Ro-mânia – Spania, din preliminariile acele-iaºi competiþii.

* formaþia ieºeanã s-a impus la turneul final, de la Constanþa, fãrã a încasa vreun gol! * ca premiu, tinerii fotbaliºti din Ruginoasa vor însoþi echipa naþionalã de fotbal a României în deplasarea din Norvegia (preliminariile Euro 2020)

Ruginoasa a câºtigat prima ediþiea „Cupei Satelor” la fotbal!

Derbiul diviziei a patra ieºene, dintre Mol-dova Cristeºti ºi Unirea Mirceºti a fost tranºat,in extremis, de cei din Cristeºti – 3-2 (goldecisiv Dandu). Prin urmare, pentru ºefia cam-pionatului se vor duela, în cele douã etaperãmase, Flacãra Erbiceni ºi Moldova Cristeºti,ambele cu 63 de puncte. Duminicã, 26 mai,Flacãra s-a impus cu greu la Bãlþaþi – 2-1, pringolurile marcate de Asofiei ºi Ciutã, pentruGloria înscriind Nechita. Lupta va fi una extremde disputatã, ultima etapã (duminicã 9 iunie)programând partida decisivã, pe terenul celordin Cristeºti – Moldova – Flacãra Erbiceni.

Câºtigãtoarea Ligii a IV-a Iaºi va întâlni lameciul de baraj pentru accederea în Liga a III-a campioana judeþului Vaslui. Meciurile sevor disputa în format tur-retur, datele de dispu-tare fiind 15 iunie 2019, ora 18:00, respectiv22 iunie 2019, ora 17:30, partida decisivã dis-putându-se pe terenul ieºenilor.

Conform regulamentului, au dreptul sãparticipe la jocurile de baraj numai echipeleaparþinând structurilor sportive cu personalita-te juridicã. Pentru aceasta, asociaþiile judeþenede fotbal sunt obligate sã comunice cãtreDepartamentul Competiþii al FRF, în scris,pânã la data de 10 iunie 2019, structurile spor-tive calificate pentru a participa la jocurile debaraj ºi sã transmitã copia Certificatului deIdentitate Sportivã al acestora eliberat deMinisterul Tineretului ºi Sportului. În situaþia încare structura sportivã respectivã nu îndepli-neºte condiþiile de participare la jocurile de

baraj (nu deþine personalitate juridicã ºi/sauCertificat de Identitate Sportivã eliberat deMTS), jocurile de baraj nu se vor disputa,urmând ca echipa adversã, dacã îndeplineºtecondiþiile de participare, sã fie declaratã câºti-gãtoare.

Rezultate eetapei 228Unirea Ruginoasa – Viitorul Hârlãu 2-2

CS Stejarul Bârnova – Progresul Deleni 3-2 Gloria Româneºti – Stejarul Sineºti 2-2Moldova Cristeºti – Unirea Mirceºti 3-2

A.S. Poly 2014 Iaºi – CS Tomeºti 2-8Gloria Bãlþaþi – ASC Flacãra Erbiceni 1-2

CS Ciurea – Unirea Scânteia 3-3

VViiccttoorriiaa LLeeþþccaannii –– CCSS ªªttiiiinnþþaa MMiirroossllaavvaa IIII –– nnuu ss-aa jjuuccaatt

Etapa vviitoare –– ppenultima(duminica, 22 iiunie)

Progresul Deleni – Unirea RuginoasaStejarul Sineºti – CS Stejarul Bârnova

Unirea Mirceºti – Gloria Româneºti CS Tomeºti – Moldova Cristeºti

ASC Flacãra Erbiceni – A.S. Poly 2014 Iaºi Unirea Scânteia – Gloria Bãlþaþi

Victoria Leþcani – CS Ciurea

VViiiittoorruull HHâârrllããuu ssttãã,, ddeeooaarreeccee CCSS ªªttiiiinnþþaaMMiirroossllaavvaa IIII ss-aa rreettrraass ddiinn ccaammppiioonnaatt

Ultima eetapã (duminicã 99 iiunie)

Viitorul Hârlãu – Progresul Deleni Unirea Ruginoasa – Stejarul Sineºti

CS Stejarul Bârnova – Unirea Mirceºti Gloria Româneºti – CS Tomeºti

Moldova Cristeºti – ASC Flacãra Erbiceni A.S. Poly 2014 Iaºi – Unirea Scânteia

Gloria Bãlþaþi – Victoria Leþcani

CCSS CCiiuurreeaa ssttãã,, ddeeooaarreeccee CCSS ªªttiiiinnþþaa MMiirroossllaavvaa IIII ss-aa rreettrraass ddiinn ccaammppiioonnaatt

SSuurrpprriizzee,, ssuurrpprriizzee...... îînn CCuuppeeii RRoommâânniieeii!!

Ajunsã în faza optimilor de finalã,actuala ediþie a Cupei României nu ºi-a trã-dat faima de competiþie a surprizelor. Iaruna dintre marile surprize o reprezintãaccederea în sferturile de finalã a formaþieiA.S. Poly 2014 Iaºi (ultima poziþie în cam-pionat, cu doar trei puncte în 29 de etape ºiun golaveraj de... 19-155!), aceasta impu-nându-se în faþa celor de la CSTomeºti. Totla capitolul surprize trebuie menþionatã vic-toria celor din Bãlþaþi la Sineºti, pe un terenpe care se câºtigã extrem de greu! ªi ar mai fi de menþionat ºi calificarea formaþieiViitorul Târgu Frumos, singura dintr-o divi-zie inferioarã (a V-a), în dauna echipei Pro-gresul Deleni.

Cupa RRomâniei, EEtapa 44Viitorul Tg. Frumos – Progresul Deleni 1-0

Siretul Stolniceni-Prãjescu – Unirea Ruginoasa 0-2

N.G. Topile – Moldova Cristeºti 1-4A.S. Poly 2014 Iaºi – CS Tomeºti 2-1

Unirea Scânteia – CS Ciurea 1-0Gloria Româneºti – AS Flacãra Erbiceni 0-2

Stejarul Sineºti – Gloria Bãlþaþi 1-2

Etapa 55 ((miercuri, 229 mmai)Gloria Bãlþaþi – Unirea RuginoasaUnirea Scânteia – Unirea Mirceºti

A.S. Poly 2014 Iaºi – AS Flacãra Erbiceni Viitorul Tg. Frumos – Moldova Cristeºti

FFllaaccããrraa EErrbbiicceennii ººii MMoollddoovvaa CCrriisstteeººttii îii ddiissppuuttãã ttiittlluull ddee ccaammppiiooaannããCCLLAASSAAMMEENNTT

1. AS Flacãra Erbiceni 26 19 6 1 68-23 63p2. Moldova Cristeºti 26 20 3 3 73-30 63p3. Unirea Mirceºti 26 18 6 2 88-22 60p4. Unirea Ruginoasa 26 16 5 5 72-28 53p5. CS Stejarul Bârnova 26 13 3 10 62-49 42p6. Victoria Leþcani 26 11 2 13 68-60 35p7. Stejarul Sineºti 26 11 2 13 64-63 35p8. Gloria Bãlþaþi 26 11 1 14 49-39 34p9. CS Ciurea 27 10 3 14 57-68 33p10. CS Tomeºti 26 10 2 14 51-56 32p11.Viitorul Hârlãu 27 9 5 13 43-55 32p12. Progresul Deleni 26 9 4 13 49-48 31p13. Unirea Scânteia 26 8 4 14 69-30 28p14.Gloria Româneºti 26 4 6 16 39-71 18p15. A.S. Poly 2014 Iaºi 26 1 0 25 21-163 3p

mai 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roHOTÃRÂRI CJ10

HOTÃRÂREAnr.84pentru rectificarea Hotãrârii ConsiliuluiJudeþean Iaºi nr. 29/20.02.2019 privind aprobarea creditului de angajament în valoare de 16.107,878 mii lei pentru perioada 2019 – 2020 în vederea finanþãrii obiectivului de investiþie „Modernizare drum judeþeanDJ 244D: limita judeþului Vaslui - Dolheºti - Ciorteºti – Coropceni (intersecþia DN 24), km 25+500 - km38+693”

Art.1.(1) Se aprobã rectificarea HotãrâriiConsiliului Judeþean Iaºi nr.29 din 20.02.2019privind aprobarea creditului de angajament învaloare de 16.107,878 mii lei pentru perioada2019 - 2020 în vederea finanþãrii obiectivului deinvestiþie „Modernizare drum judeþean DJ 244D:limita judeþului Vaslui - Dolheºti - Ciorteºti –Coropceni (intersecþia DN 24), km 25+500 - km 38+693” în sensul cã, în loc de:„Modernizare drum judeþean DJ 244D: limitajudeþului Vaslui - Dolheºti - Ciorteºti – Coropceni(intersecþia DN 24), km 25+500 - km38+693”,

se va trece:„Modernizare drum judeþean DJ 244D: limita

judeþului Vaslui - Dolheºti - Ciorteºti – Coropceni(intersecþia DN 24), km 25+500 – 32+800 -km 34+800 - 38+693”.

(2) Restul prevederilor Hotãrârii ConsiliuluiJudeþean Iaºi nr. 29/20.02.2019 rãmân neschim-bate ºi se aplicã în consecinþã.

Art.2. Punerea în aplicare/ducerea la în-deplinire a prevederilor prezentei hotãrâri va fi asiguratã de Direcþia Economicã ºi DirecþiaJudeþeanã de Administrare a Drumurilor ºi Podurilor Iaºi.

HOTÃRÂREAnr.86privind aprobarea Acordului de Parteneriat între Judeþul Iaºi –Direcþia Judeþeanã de Administrarea Drumurilor ºi Podurilor Iaºi ºi Administraþia Bazinalã de Apã Siret pentru proiectul„Modernizare drum judeþean DJ 280: Oþeleni – Limitã judeþNeamþ, km 18+094-20+378”

Art.1. Se aprobã parteneriatul între DirecþiaJudeþeanã de Administrare a Drumurilor ºi Podu-rilor Iaºi ºi Administraþia Bazinalã de Apã Siretpentru realizarea proiectului „Modernizare drumjudeþean DJ 280: Oþeleni – Limitã Judeþ Neamþ,km 18+094-20+378”.

Art.2. Se aprobã Acordul de Parteneriat întreDirecþia Judeþeanã de Administrare a Drumurilorºi Podurilor Iaºi ºi Administraþia Bazinalã de ApãSiret conform Anexei, parte integrantã din prezen-ta hotãrâre.

Art.3. Se aprobã împuternicirea domnuluiCiprian Ovidiu Ciucan, sã semneze în numeleDirecþiei Judeþene de Administrare a Drumurilor ºiPodurilor Iaºi Acordul de Parteneriat prevãzut laart. 2.

Art.4. Punerea în aplicare/ducerea la îndeplini-re a prevederilor prezentei hotãrâri va fi asiguratãde Direcþia Judeþeanã de Administrare a Drumu-rilor ºi Podurilor Iaºi.

HOTÃRÂREAnr.87pentru modificarea Hotãrârii ConsiliuluiJudeþean Iaºi nr. 284/29.09.2015 privind aprobarea studiului de fezabilitate ºi a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiþie „Modernizare drum judeþeanDJ 281 B: Borosoaia – Plugari (DJ 282 B), km 18+268 – 25+272”

Art.1.(1) Se aprobã modificarea Hotãrârii Con-siliului Judeþean Iaºi nr. 284 din 29.09.2015 pri-vind aprobarea studiului de fezabilitate ºi a indica-torilor tehnico-economici pentru obiectivul deinvestiþie „Modernizare drum judeþean DJ 281 B:Borosoaia – Plugari (DJ 282 B), km 18+268 –25+272” în sensul modificãrii valorii investiþiei,dupã cum urmeazã:

Valoare totalã investiþie - 21.440,661 mii leiinclusiv TVA din care:

Construcþii montaj (C+M) - 20.401,673 mii leiinclusiv TVA.

(2)Restul prevederilor Hotãrârii Consiliului Jude-þean Iaºi nr. 284 din 29.09.2015 rãmân neschimba-te ºi se aplicã în consecinþã.

Art.2. Punerea în aplicare/ducerea la îndeplinire aprevederilor prezentei hotãrâri va fi asiguratã deDirecþia Economicã ºi Direcþia Judeþeanã de Admi-nistrare a Drumurilor ºi Podurilor Iaºi.

HOTÃRÂREAnr.88pentru modificarea Hotãrârii ConsiliuluiJudeþean Iaºi nr. 279/29.09.2015 pri-vind aprobarea studiului de fezabilita-te ºi a indicatorilor tehnico-economicipentru obiectivul de investiþie „Moderni-zare drum judeþean DJ 249: Hermeziu- Vladomira, km 5+600 – 8+800”

Art.1.(1) Se aprobã modificarea Hotãrârii Consi-liului Judeþean Iaºi nr.279 din 29.09.2015 privindaprobarea studiului de fezabilitate ºi a indicatorilortehnico-economici pentru obiectivul de investiþie„Modernizare drum judeþean DJ 249: Hermeziu -Vladomira, km 5+600 – 8+800” în sensul modi-ficãrii valorii investiþiei, dupã cum urmeazã:

Valoare totalã investiþie - 10.477,543 mii leiinclusiv TVA din care:

Construcþii montaj (C+M) - 9.860,754 mii leiinclusiv TVA

(2)Restul prevederilor Hotãrârii Consiliului Jude-þean Iaºi nr. 279 din 29.09.2015 rãmân neschimba-te ºi se aplicã în consecinþã.

Art.2. Punerea în aplicare/ducerea la îndeplinire aprevederilor prezentei hotãrâri va fi asiguratã deDirecþia Economicã ºi Direcþia Judeþeanã de Admi-nistrare a Drumurilor ºi Podurilor Iaºi.

HOTÃRÂREAnr.89pentru modificarea Hotãrârii ConsiliuluiJudeþean Iaºi nr. 285/29.09.2015 privind aprobarea studiului de fezabili-tate ºi a indicatorilor tehnico-economicipentru obiectivul de investiþie „Modernizare drum judeþean DJ 281B: Coarnele Caprei – Arama, km 10+770 – 12+593”

Art.1.(1) Se aprobã modificarea Hotãrârii Con-siliului Judeþean Iaºi nr. 285/29.09.2015 privindaprobarea studiului de fezabilitate ºi a indicatorilortehnico-economici pentru obiectivul de investiþie„Modernizare drum judeþean DJ 281 B: CoarneleCaprei – Arama, km 10+770 – 12+593” însensul modificãrii valorii investiþiei, dupã cumurmeazã:

Valoare totalã investiþie - 5.033,270 mii lei inclu-siv TVA din care:

Construcþii montaj (C+M) - 4.810,584 mii leiinclusiv TVA

(2) Restul prevederilor Hotãrârii ConsiliuluiJudeþean Iaºi nr. 285 din 29.09.2015 rãmânneschimbate ºi se aplicã în consecinþã.

Art.2 Punerea în aplicare/ducerea la îndeplinire aprevederilor prezentei hotãrâri va fi asiguratã deDirecþia Economicã ºi Direcþia Judeþeanã de Admi-nistrare a Drumurilor ºi Podurilor Iaºi.

HOTÃRÂREAnr.90pentru modificarea Hotãrârii ConsiliuluiJudeþean Iaºi nr. 280/29.09.2015 pri-vind aprobarea studiului de fezabilita-te ºi a indicatorilor tehnico-economicipentru obiectivul de investiþie „Moderni-zare drum judeþean DJ 280: Oþeleni – limitã judeþ Neamþ, km 18+094 – 20+378”

Art.1.(1) Se aprobã modificarea Hotãrârii Consi-liului Judeþean Iaºi nr. 280 din 29.09.2015 privindaprobarea studiului de fezabilitate ºi a indicatorilortehnico-economici pentru obiectivul de investiþie„Modernizare drum judeþean DJ 280: Oþeleni –limitã judeþ Neamþ, km 18+094 – 20+378” însensul modificãrii valorii investiþiei, dupã cumurmeazã:

Valoare totalã investiþie - 5.427,915 mii lei inclu-siv TVA din care:

Construcþii montaj (C+M) - 5.171,325 mii leiinclusiv TVA

(2)Restul prevederilor Hotãrârii Consiliului Jude-þean Iaºi nr. 280 din 29.09.2015 rãmân neschimba-te ºi se aplicã în consecinþã.

Art.2. Punerea în aplicare/ducerea la îndeplinire aprevederilor prezentei hotãrâri va fi asiguratã de

Direcþia Economicã ºi Direcþia Judeþeanã de Admi-nistrare a Drumurilor ºi Podurilor Iaºi.

HOTÃRÂREAnr.94privind trecerea din domeniul public alJudeþului Iaºi în domeniul public alMunicipiului Iaºi a contribuþiilor în natu-rã ºi financiare ale Judeþului Iaºi - Con-siliului Judeþean Iaºi la realizarea Par-cul ªtiinþific ºi Tehnologic „TEHNOPO-LIS” Iaºi ºi preluarea în proprietateaJudeþului Iaºi a contribuþiilor în naturã ºifinanciare ale Municipiului Iaºi la reali-zarea Centrului Expoziþional Moldova

Art.1. Se aprobã trecerea din domeniul privat îndomeniul public al Judeþului Iaºi a terenului însuprafaþã de 37.847 mp, situat în Iaºi, B-dul Poitiersnr.10, identificat sub numerele cadastrale 6547 ºi6550, UAT Iaºi.

Art.2.(1) Se aprobã trecerea din domeniul publical Judeþului Iaºi în domeniul public al MunicipiuluiIaºi a terenului în suprafaþã de 37.847 mp, situat înIaºi, B-dul Poitiers nr.10, identificat sub numerelecadastrale 6547 ºi 6550, UAT Iaºi, reprezentândaportul în natura al Judeþului Iaºi-Consiliul JudeþeanIaºi la realizarea Parcul ªtiinþific ºi Tehnologic „TEH-NOPOLIS” Iaºi.

(2) Bunul prevãzut la alin. 1 se declarã bun deinteres local.

Art.3. Se aprobã trecerea din domeniul privat îndomeniul public al Judeþului Iaºi ºi administrareaConsiliului Judeþean Iaºi a bunurilor rezultate înurma implementãrii proiectului Parc ªtiinþific ºiTehnologic „TEHNOPOLIS” Iaºi, prezentate înAnexa nr.1.

Art.4. Se aprobã trecerea din domeniul public alJudeþului Iaºi în domeniul public al Municipiului Iaºia contribuþiilor financiare ºi a bunurilor rezultate înurma realizarii ºi implementãrii proiectului Parc ªti-inþific ºi Tehnologic „TEHNOPOLIS” Iaºi, prezentateîn Anexa nr.1.

Art.5.(1) Se aprobã preluarea în proprietateapublicã a Judeþului Iaºi ºi declararea în bunuri deinteres judeþean, a terenului cu numãrul cadastral158546 (pe care se aflã clãdirea Centrului Expoziþi-onal Moldova ºi are suprafaþa de 14.977 mp) ºi aunei pãrþi din terenul cu numãrul cadastral 158547(pe care se aflã parcarea Centrului Expoziþional Mol-dova ºi are suprafaþa de 9.093 mp).

(2) Se aprobã preluarea în proprietatea JudeþuluiIaºi a contribuþiei financiare a Municipiului Iaºi larealizarea Centrului Expoziþional Moldova în valoarede 5.378.377,12 lei, conform Hotãrâriinr.111/29.03.2019 a Consiliului Local al Munici-piului Iaºi.

Art.6 Predarea - primirea bunurilor menþionate laart.2 ºi art. 4 se va face pe baza de protocoale depredare-primire încheiate între Judeþul Iaºi- Consi-liul Judeþean Iaºi ºi Municipiul Iaºi-Consiliul Local alMunicipiului Iaºi .

Art.7.(1) Se aproba retragerea Judeþului Iaºi-Consiliul Judeþean Iaºi din Asocierea în participaþiu-ne încheiatã în data de 18.07.2003 privind realiza-rea „Parcului Tehnologic TEHNOPOLIS – Iaºi pre-cum ºi din Societatea Comercialã „TEHNOPOLIS”S.R.L.

(2) Se aprobã transmiterea fãrã platã a pãrþilorsociale deþinute de Judeþul Iaºi - Consiliul JudeþeanIaºi la constituirea SC „TEHNOPOLIS” SRL cãtreMunicipiul Iaºi – Consiliul Local al Municipiului Iaºi.

Art.8. Prevederile prezentei hotãrâri vor fi duse laîndeplinire de Direcþia Economicã, Direcþia Tehnicãºi Investiþii, SC Tehnopolis SRL ºi Municipiul Iaºi.

HOTÃRÂREAnr.95privind aprobarea realizãrii proiectului„Suplimentarea capacitãþilor de opera-re pentru pista de decolare-aterizare ºiplatforma de staþionare a aeronavelorde la Aeroportul Iaºi”, în vederea finan-þãrii acestuia în cadrul ProgramuluiOperational Infrastructura Mare(POIM) Axa Prioritarã 2 - Dezvoltareaunui sistem de transport multimodal,de calitate, durabil ºi eficient, ObiectivSpecific 2.3 Creºterea gradului de utili-zare sustenabilã a aeroporturilor

Art.1. Se aprobã realizarea proiectului „Supli-mentarea capacitãþilor de operare pentru pista dedecolare-aterizare ºi platforma de staþionare a aero-navelor de la Aeroportul Iaºi”, în vederea finanþãriiacestuia în cadrul Programului Operational Infras-tructura Mare (POIM), Axa Prioritarã 2 - Dezvoltareaunui sistem de transport multimodal, de calitate,durabil ºi eficient, Obiectiv Specific 2.3 Creºtereagradului de utilizare sustenabilã a aeroporturilor.

Art.2. Se aprobã includerea în planul de investiþii(Bugetul de Venituri ºi cheltuieli pentru anul 2019 )de cãtre R.A. Aeroportul Iaºi a proiectului „Supli-mentarea capacitãþilor de operare pentru pista dedecolare-aterizare ºi platforma de staþionare a aero-navelor de la Aeroportul Iaºi” cu o valoare estimatãde 64.723.710,12 lei cu TVA

Art.3. Prevederile prezentei Hotãrâri vor fi duse laîndeplinire de cãtre R.A. Aeroportul Iaºi.

HOTÃRÂREAnr.96privind aprobarea realizãrii obiectivuluide investiþie „Dezvoltarea AeroportuluiInternaþional Iaºi”

Art.1. Se aprobã realizarea obiectivului de inves-tiþie „Dezvoltarea Aeroportului Internaþional Iaºi”,dupã cum urmeazã:

a)Etapa I + Etapa II ? Master Plan Integrat ºi Stu-diul de Fezabilitate, în valoare de 4,000,000 lei cuTVA (851.064 euro cu TVA), costuri suportate inte-gral de R.A. Aeroportul Iaºi din fondul de dezvoltare,cu termen de finalizare estimat 31 decembrie 2019;

b) Etapa III + Etapa IV ? PT + DE ºi Execuþielucrãri, în valoare estimatã de 587,500,000.00 leicu TVA (125,000,000.00 euro cu TVA), aceasta vafi initiatã dupã aprobarea indicatorilor tehnico-eco-nomici în cadrul CTE a Consiliului Judeþean Iaºi,rezultaþi în urma finalizãrii Master Planului Integrat ºia Studiului de Fezabilitate, finanþarea acestei investi-þii fiind din fonduri europene nerambursabile, înca-drându-se în Programul Operaþional InfrastructuraMare (POIM 2014-2020), Axa prioritara 2, Priorita-tea de investitii 7c, Obiectivul specific 2.3, cu ter-men de finalizare estimat la 31 decembrie 2023.

Art.2. Prevederile prezentei hotãrari vor fi duse laîndeplinire de R.A Aeroportul Iaºi.

mai 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro INFORMATII UTILE 11¸

Aºa cum vã informam în ediþia trecutã, con-tinuãm prezentarea proiectelor dezvoltate decomunele din judeþul Iaºi prin ProgramulNaþional de Dezvoltare Localã, coordonat deMinisterul Dezvoltãrii Regionale ºi Adminis-traþiei Publice.

Acesta stabileºte cadrul legal pentru imple-mentarea unor proiecte de importanþã naþio-nalã care susþin dezvoltarea regionalã prinrealizarea unor lucrãri de infrastructurã rutierã,tehnico-edilitarã ºi socio-educativã.

În cadrul programului pot fi finanþate lucrãricare vizeazã realizarea, extinderea, reabilitarea,modernizarea sau dotarea sistemelor de ali-mentare cu apã ºi staþii de tratare a apei, sistemede canalizare ºi staþii de epurare a apelor uza-te, grãdiniþe, ºcoli,unitãþi sanitare, drumurijudeþene, drumuri de interes local, drumuricomunale ºi/sau sãteºti (drumuri publice dininteriorul localitãþilor), poduri, podeþe sau punþipietonale, biblioteci, muzee, centre culturalemultifuncþionale, pieþe publice, târguri, moder-

nizarea bazelor sportive, sediile instituþiilor pu-blice ale autoritãþilor administraþiei publicelocale, precum ºi a instituþiilor publice din subordinea acestora.

În cadrul PNDL II, judeþul Iaºi a primit peste830 de milioane de lei, fiind semnate 224 decontracte de finanþare pentru modernizarea,reabilitarea, dotarea sau construcþia de ºcoli, grã-diniþe, creºe ºi dispensare, modernizarea de dru-muri comunale ºi judeþene, reabilitarea de po-duri ºi înfiinþarea de reþele de apã ºi canalizare.

Programul Naþional de DezvoltareLocalã în judeþ (II)

mai 2019www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roTRADITII. DESTINATII12 ¸¸

Pe sezon, în medie patru-cinci noititluri îmbogãþesc afiºul curent alLuceafãrului, un afiº compus din pes-

te 30 de titluri tentante pentru categorii depublic foarte largi, de la preºcolari, la stu-denþi ºi tineri adulþi. Cu toþii au posibilitateade-a se bucura ºi îmbogãþi spiritual prinvizionarea unor creaþii inedite în cele douãsãli de spectacole ale aºezãmântului (salamicã – 150 de locuri, sala mare – 450 delocuri). Anul trecut, noutãþile au fost „Fru-moasa ºi Bestia”, dupã Fraþii Grimm; „Opoveste japonezã”, de Irina Niculescu ºiJohn Lewandowski (SUA); „Amintiri dincopilãrie”, dupã Ion Creangã; „Istorie la per-soana I”, creaþie colectivã pentru tineri. Pro-punerile stagiunii curente au continuat cu„Alice în Oglindiria”, dupã Lewis Carroll,„Petricã ºi Lupul”, fantezie muzical-core-graficã dupã Serghei Prokofiev, iar în lucruse aflã o nouã variantã a „Scufiþei Roºii”,dupã Fraþii Grimm, dar ºi spectacolul-con-cert pentru tineret „Oraºul, lucrat cu cei doimuzicieni” de la „Fãrã zahãr”, Bobo Burlã-cianu ºi Bobi Dumitraº.

În afara premierelor care ritmeazã sezo-nul teatral, Teatrul Luceafãrul organizeazã, înfiecare an, douã evenimente speciale: Fes-tivalul de teatru ºcolar „Hai la teatru!” (20-21 martie) ºi Festivalul Internaþional de Tea-tru pentru Publicul Tânãr (FITPTI).

Festivalul de teatru ºcolar „Hai la tea-tru!” are loc pe 20 ºi 21 martie ºi reuneºteîntr-un program dens aprox 700 de elevi-artiºti. Una dintre primele manifestãri deacest gen din România, Festivalul a devenitîn cele 13 ediþii ale sale o adevãratã platfor-mã de exprimare artisticã pentru copii ºitineri care admirã teatrul ºi care au dorit sã-l practice în beneficiul dezvoltãrii personale..

FITPTI, uun „„festival remarcabil”

Cu peste 400 de invitaþi din 20 de þãride pe cinci continente, un eveniment deru-lat în 19 locuri din oraº, cumulând peste34.500 de privitori de toate vârstele, Festi-valul Internaþional de Teatru pentru PubliculTânãr Iaºi (FITPTI) ajuns la cea de-a 12-aediþie anul acesta, are loc întotdeauna înprimul weekend din octombrie. Nivelul ele-vat al programului, conectarea cu întreagalume, importanþa ºi implicarea în comunita-te, continuitatea în proiect au readus eveni-mentului eticheta de „festival remarcabil”,preþioasã distincþie atribuitã, în urma unuiconcurs jurizat de experþi internaþionali, decãtre Asociaþia Europeanã a Festivalurilor cusediul la Bruxelles. Programul fiecãrei ediþiieste articulat în jurul unei teme ºi aduce laIaºi numeroase exclusivitãþi naþionale, trupeºi spectacole din strãinãtate.

Evenimentele din FITPTI demonstreazãputerea creativitãþii artistice ºi nevoia desocializare prin culturã, sub semnul unuigeneric generos din punct de vedere con-ceptual: ALTFEL!

FITPTI este o manifestare care leagã demai bine de un deceniu Iaºul teatral de tea-trul lumii, fiind cea mai longevivã reuniunede gen a urbei, unicul festival cu aceastãidentitate din regiune. FITPTI a reuºit sã-ºiîmplineascã menirea, sã adune comunita-tea, sã fie element de coeziune, sã fie o sãr-bãtoare, care a schimbat viaþa teatralã aIaºului, a regiunii, contând la nivel naþionalºi internaþional.

O direcþie vitalã în acest sens au fostparteneriatele. Cu ambasadele, cu institute-le culturale, cu organisme din strãinãtate.

FITPTI a avut de fiecare datã artiºtiasociaþi ºi producþii ale festivalului,precum „Pisica verde” de Elise Wilk(2015 regia Bobi Pricop, scenogra-fia Irina Moscu) care a dus TeatrulLuceafãrul în valorosul clasament alnominalizãrilor UNITER, categoria

Regie. Pentru prima oarã în 29 de ediþii aleGalei, un teatru pentru copii ºi tineret, Tea-trul Luceafãrul din Iaºi, figureazã acolo. Tea-trul Luceafãrul a scris istorie!

Pe hharta ffestivalurilor llumiiProgramul artistic al Teatrului Luceafã-

rul din Iaºi ºi evenimentele pe care le orga-nizeazã echipa au traversat demult graniþeleRomâniei prin turnee, participãri la festiva-luri, invitaþi de marcã ºi ecouri în presa despecialitate. Calitatea incontestabilã a crea-þiilor de la Luceafãrul este evidenþiatã ºi prinnenumãratele selecþii în festivaluri inter-naþionale din þarã. În 2018, la FestivalulInternaþional Puck din Cluj Napoca, specta-colul O poveste japonezã a obþinut cele maiimportante premii ale palmaresului: Cel maibun spectacol, Cea mai bunã regie (IrinaNiculescu-SUA), Cea mai bunã interpretare(Liliana Mavriº Vârlan). Trupa a mai partici-pat la alte douã manifestãri teatrale interna-þionale – Festivalul de Teatru Pledez pentrutine(ri) Piatra Neamþ (cu Hansel ºi Gretel) ºiFestivalul Impuls Bucureºti (cu O povestejaponezã).

În afara graniþelor, producþiile TeatruluiLuceafãrul au fost invitate la Londra, Man-chester, Leeds, Glasgow ºi Edinburgh(Regatul Unit al Marii Britanii ºi Irlandei deNord), unde a fost itinerat spectacolul deteatru cu obiecte ºi storytelling Hansel ºiGretel, Festivalul Colpi di Scena Italia(„Capra cu trei iezi” susþinut în italianã) ºiFestivalul Internaþional de Teatru de la Xi’anChina („Capra cu trei iezi”, versiune nonver-balã), unde a obþinut „Distincþie de aprecie-re”. Un turneu a oferit ºi românilor de pestePrut posibilitatea de-a viziona spectacolul

Harap Alb dupã Ion Creangã, legãturile cuRepublica Moldova fiind o constantã a ulti-melor stagiuni.

În 2019, creaþiile Teatrului Luceafãrulsunt incluse în programele mai multor reu-niuni internaþionale din România ºi din strãi-nãtate. Spectacolul Alice în Oglindiria sejoacã în cadrul Zilelor Teatrului „Matei Viº-niec” din Suceava, alãturi de spectacole dinRomânia, Italia, Franþa, Republica Moldova,Ucraina. O poveste japonezã merge la AlbaIulia, la Festivalul Internaþional de Teatru

„Poveºti”, iar Amintiri din copilãrie face un amplu turneu peste Prut, în RepublicaMoldova.

În luna iunie, producþia Istorie la per-soana I va fi jucatã în cadrul FestivaluluiInternaþional de Teatru Sibiu, cel mai marefestival de artele spectacolului din Româniaºi unul dintre cele mai importante din lume.Prezenþa Teatrului Luceafãrul în programulsibian în secþiunea „sezonul românesc”reconfirmã elevaþia programului artistic alTeatrului ieºean.

Peste 75.000 de spectatori la sediu, în turnee ºi în festivalurinaþionale ºi internaþionale din România ºi din strãinãtate esteo cifrã care claseazã Teatrul Luceafãrul din Iaºi pe unul dintre

primele locuri din þarã într-un top al popularitãþii. Anual, circa 450 de reprezentaþii fac deliciul publicului,

impunând numele instituþiei ieºene nu numai la nivel naþional,ci ºi internaþional, continuând misiunea artisticã asumatã

de a fi un mesager al artei româneºti de înalt nivel

Teatrul Luceafãrul, un mesageral artei româneºti de înalt nivel

Zece ansambluri folclorice profesionistedin toatã þara vor participa în perioada 12-14iunie, la Iaºi, la prima ediþie a Festivalului Naþi-onal de Folclor „Constantin Arvinte”.

Evenimentul va fi organizat de ConsiliulJudeþean Iaºi, prin Ansamblul Folcloric „Con-stantin Arvinte” ºi va avea un caracter anual,scopul manifestãrii fiind acela de a promovapotenþialul folcloric al fiecãrei regiuni. Vor par-ticipa ansambluri din Iaºi, Bacãu, Teleorman,

Focºani, Botoºani, Zalãu, Topliþa, Bucureºti,Hunedoara ºi Oradea. La momentele artisticesuþinute de soliºti, orchestre ºi dansatori va luaparte ºi cunoscutul maestru Constantin Arvin-te, cel al cãrui nume îl poartã cu mândrie ºionoare ansamblul ieºean din subordinea CJ.Pentru ultima zi a festivalului, orchestrele reu-nite pregãtesc tuturor iubitorilor de folclor sur-prize muzicale în premierã. Festivalul va avealoc în grãdina Palas Mall, intrarea fiind liberã.

IIaaººuull ggããzzdduuiieeººttee pprriimmaa eeddiiþþiiee aa FFeessttiivvaalluulluuii NNaaþþiioonnaall ddeeFFoollcclloorr „„CCoonnssttaannttiinn AArrvviinnttee””