tN NtrAR 25 BANÌ Marti, 5 (17) Iulie 1883 -MONITORUL OFICIAL · 2 tN NtrAR 25 BAN Ì Marti, 5 (17...

2 tN NtrAR 25 BANÌ Marti, 5 (17) Iulie 1883

-MONITORUL OFICIALAL ROMANIEI

ABONAMENTUL:PR N. TPEI-DEC1. ei §I;SE lei; RESE LUNI, 20 lei

(Arai(' Aprilie ei nti Octembre)

A N UNCIURTLE :eiNIA DE TREI-DE(I LITERE TREI-DEOI RANI

(Ynserarea II a ei mar departe, 20 h. Jinja)

PeNioationne judiciare se plittese : ABONAMENTELE PENTRU STE A1NETATE',sr.,. 7a cincr-decr lilI, 5 ler; mat mall de f,0 lint!, 10 lei. se fire la biurourile postale locale

Otl-ce alte sate introduse in ele se plAtesc deesebit,

Insertinnile i reelamele se plIttese:Prima ineerare.60 b. linia; a II si mar departe, 90 b.linia.eitatianile de lothrnicie, linia de 30 litere, 00 bent

oa l publieationile, dupi mArime. SCRISORILE NEFRANCATE SE REFUSA Pu'ilicatiile primarieler i comiteteler. 00 b. Unia.

DIRECTITTITFIN: strsAa Smivrea.n, eurtes. Serhan-yodt's....

8 TJ M RPARTE OFIC1ALA Ministerul at acerilor

streine: Prescurt'Ari de deerete.Ministerut agriculturel, industriel, cornerciu-

domenielor : Decrete.Decision) ministeriele.PARTE NEOFICIALA Dare de skciä des-

pre solemnitate seclarri Dopes) telegrafieeDivers e.

Anuneiuri judiciare, adminis_trative gi partieulare.

111101111,..a.p.www.r.

PARTE OFMALABucuresci, 4 ludic

MINISTERIX AFACERIL OR STREINE

M. S. Regele, asupra raportulnidomnului miniAru secretor de Statla departamentul a facerilor stre-ine, a bine-voit a acorda, prin in al-tul decret cu No. 1.588 din 26 Iu-nie 1883, medalia Serviciu7 credin-cios, urmatorilor functionarl pert-dinti de ministerul de finance :

I. Admillistratia centralt.01f (7aTia clasa I

II. Cur tea de eompturfMedalia clasa

Doninuluf Gr. Popescu, registrator.Domnuluf I. Georgescu , ajutor de

gi-ef.i.

III. Monetitria StatululMedalia clasa I

Domnuluf William Stamps, maestrual atelieruluf le stsmpilare.

Domnuluf James Bolton, maestro alatelieruluf de reparat.

Iv. Servieiul esterior al finaneelorMedalia clasa I

Donmuluf I. Goga, sub-easier la ca-sieria generalli a judetulni

Domnuluf Alexe l'andreanu, sub-ca-sier la casieria

Domnuluf Ion Vasilescu, sub-casierla casieria Patna.

Domnuluf Stavri Dumitrescu, sub-easier la casieria Roman.

Domnulul Stefan Stefanescu, sub-ca-sier la casieria Romanatf.

Domnoluf C. Zsmfirescu, sub-casierla casieria Teleorman.

Domnuluif Elie I. Suplea, sub-easierla casieria Tutova.

Domnuluf G. Mironescu , sub-easierla casieria Constanta.

Domnuluf T. RAescu, controloragent de urmarire.

Domnuluf C. Perieteanu, arhivar in Domoului Ilie Zaharia controlor §idirectia vamilor, timbruluf §i inregis-triirel.

Domnuluf P. Niculescu, arhivar indirectiunea comptabilitatei generale.

Domnulni I. Constantinescu, arhivartu directia contributiunilor directe.

Domnului I. Odobescu, tiitor de re-gistre in directia contributiunilor di-recte.

Domnuluf G. Ipatie, easier prhnitorla casieria centralá.

agent de urmarire.1).mm/10 C. Christanescu, controlor

§i agent de urmarire.Domnuluf Ión G. Ivaru, controlor

§i agent de urmarire.Domnului Marin I. Petculescu, con-

trolor §i agent de unnärire.Domnului C. Negulescu , controlor

§i agent de nrmárire.DomnoluT I. Curtius, controlor §i a-

gent de urmarire.

Domnuluf Uonstantin Branovici, con-trolor §i agent de urmarire.

Domnoluf Zaharia I. Zaharia, con-trolor i agent de urmarire.

Domnuluf C. Diamandeecu, contro-lor §i agent de urmarire.

Domnuluf V. Cristian, controloragent de urmarire.

Domnultif G. I. Cocoa, controloragent de urmarire.

Domnului Dimitrie I. Cum, contro-lor i agent de urmárire.

Doumuluf Andronache Munteanu,controlor §i agent de urmarire.

Domnulai Grigore Ionescu, contro-lor §i agent de urmarire.

Domnuluf Ion A. Grindureanu, con-trolor §i agent de urmarire.

Domnuluf Ion N. Boruzescu, percep-tor in judetul Romanati.

Domnuluf C. Cominovici , perceptorla judetul Constanta.

Mcdalia clasa IIDomnuluf Marin Vi§an , perceptor

fiscal in Arge.Domnuluf Diroitrie Constantin, per-

ceptor fiscal In Arge§.Damnuluf Janet' Enescu, perceptor

fiscal In BriCall.Domnuluf Ion Gheorghian, percep-

tor fiscal in Bacilli.Domnuluf Vasile Crupensky, percep-

tor fiscal In Botortni.Doninulul Dimitrie Manoliu, percep-

tor fiscal in Boto§ani.Domnului George Dimitrescu, per-

captor fiscal in Buzki.Dommiluf S. G. Neginianu, percep-

tor fiscal inDomnuluf I. Costinescu , perceptor

fiscal in Covurluit.Doninttluf Sp. Darminescu, percep-

tor fiscal in Covorluill.Domnolui Ion Teodorescu, perceptor

fiscal in Dorohoit.Domnuluf Ion Nestor, perceptor fis-

cal in Dorohoit.

Domnului Stan Cernat, perceptor fis-cal in Viatica.

Domnulul M. Grigorian , perceptorfiscal in Vla§ca.

Domnulut M. Cristescu , perceptorfiscal in Tutees.

151.4 MÖNITORIJL OFICIAL AL ElÔMA NIE1 5 (i7) Iuhe l8as

Domnulutfiscal in Dol

Doninuluttor fiscal in

Domnulutfiscal in Fal

N. Grigorescu, perceptorJ.Anghel Ionescu, percep-Dolj.G. D. Botez , perceptor

Domnulut Vasile Constantinescu,perceptor fiscal in

Domnulut N. Giurgiu, perceptor fis-cal in Ialomita.

Domnulul Ghita Dobrescu, percep-tor fiscal in Ialomita.

Domnulut S. Stoicescu , perceptorfiscal in Ilfov.

Domnulul Luca Nicolescu, perceptorfiscal in Ilfov.

Domnulut Petru Moloiu , perceptorfiscal in Muscel.

Domnulat Ion Istrdtescu, perceptorfiscal In Muscel.

Domnului R. Stefânescu, perceptorfiscal in Mehedintl.

Domnulul I. Pleniceanu , perceptorfiscal in Mehedintt.

Domnulut I. Pre§neanu , perceptorfiscal in Mehedinta

Domnulca Mihail Repezeanu, percep-tor fiscal In Olt.

Donenulut Alecu Linaru , perceptorfiscal In Olt.

Domnulat Jacob Luzescu, perceptorfiscal in Prahova.

Domnulul I. Iliescu, perceptor fiscalIn Prahova.

Domnului Stefan Costin, perceptorfiscal in Roman.

Domnulut Petre Ma,* , perceptorfiscal in Roman.

Domnu)ut Ion Marinescu, perceptorfiscal in Romanati.

Domnului Vasile Georgescu, percep-tor fiscal in Rfimnicu-Sarat.

Domnultii C. Ionescu, perceptor fis-cal in Râmnicu-Sârat.

Domnulut Opri§an Popescu, percep-tor fiscal in Râmnicu-Sarat.

Domnulut N. lonescu, perceptor fis-cal in Suceava.

Domnulut G. Holban, perceptor fis-cal in Suceava.

Domnultit Nastase Dánáilâ, percep-tor fiscal In Tecucit.

Domnulut Ion Dimitriu , percep torfiscal in Tecuciti.

Domnulul George Ta§c6, perceptorfiscal In Tutova.

Domnulut Ion Dimitriu , perceptorfiscal in Tutova.

Domnulu) Costache Foctda, percep-tor fiscal in Vasluit.

Dominant M. S. Handoca, percep-tor fiscal in Vasluit.

Domnulul Dimitrie Constantinescu,perceptor fiscal in Woes.

Doinnului Ghiti Mlecèneecu, percep-tor fluid I Vidcea,

M. S. Regele, asupra raportuluiaceluia§ì domn ministru, a bine-voit a acorda, prin inaltul decretcu No. 1.589 din 26 Iunie 1883medalia Serviciui credincios, peraó-nelor al caror nume urméza, :

Medalia elasa IDomnulut Petra. SAIAgeanu, invètä-

tor sâtesc la Rapciuni, judetul Némtu.Domnulut Nicolae Bosuioc, institu-

tor de class IV la sccaa de te'3ett No. Idin Peatra.

Domnulal George Grigorescu, insti-tutor de clasa III la scóla de biletiNo. 3 din Peatra.

Domnulul Gavril Toader al Petrel,pritnarul comunet Brihiciónei, judetulNeamtu.

Domnului Vasile Vaman, prim arulcomunet Calugarenit, judetul Neamtu.

Domnulut Nicolae Albu, mare pro-prietar.

Domnulut Vasile Dimitriu , prima-rul comunet Rosnov, judetul Neamtu.

Domnulut Ignatie Vassermann.Domnulut Brernazki, capul bitiron-

In! telegrafic din Târaail-Frumos.Donanului Simion Ldeleanut prima-

rul comunet Hârgu, jadetul Neamtu.Domnulut Costache Mironsseu, pri-

mer la comuna Dumbrava-Ro§ie.Domnulut Alexandra Ciolanu, pri-

mar la comunaDomnulut Vasile Crivét , primarul

comunetPArintelut Vartmnovie Guburá, egu-

menul monastiret Rareeuluf.Domnulut Costache Tofan, membrn

in consiliul judetian din judetul Su-ceava.

Domnulut Petre Diaconof.Domnulut Chevalier, diriginte de es-

ploatatie silvicA la Bro§teni.Preotulut Ion Grintescu din Bro--

tent.

Medalia ciasa IIDomnalut Vasile Scundescu din co-

mane Cotarga§u.Domntilut Ion Simionescu, primarul

comunet Bro§teni din judetul Suceava.Domnulut Vasile Maga din satul

Holds.Domnului Alexandra Egger din co-

muna BrotIteni.Domnului Nicolae Niculiti din ea-

Crum,

Domnraut Vasile Zaharia din comu-na Rosnov.

Domnulut Costache Neculati din co-mina Rosnov.

Domnulut Mann Tulbure din comu-na Blame

Domnulta Costache Podarin din co-muna Podolent.

Domnulut George Nicolaa din co-muna Sili§tea

Domnulut Ion Bogdan din comunaCostila.

Domntaul Ión A. Preotesescu din co-muna Calu-Eapa.

Domnulut Stefan Cotiofret din co-muna Vanâtorit.

Domnulut Nicolae Pitiliga din co-muna Pipirig.

Domnulut Stefan Ivinuta, fost sol-dat i sergent de ora§.

M. S. Regele, asupra raportuluiaceluimi domn ministru, a bine-volt a acorda , prin inaltul decretcu No. 1.590 din 26 Iunie 1883,medalia Serviciul credincios clasa I,urmatórelor persóne :

Domnulat Dimitrie Evghenide, capde biuroii la primaria de Iata.

Domnulut Nicolae BildArau, arhitectal comunet Iatâ.

Domnulut Octav Albinetz, inginerclasa II la primaria de hill i profe-sor la seminarul Socola.

Domnulut Grigore Gheorghin, secre-tarul comitetulul teatral din Iall.

M. S. Regele, asupra raportuluiaceluiasi domn ministru, a bine-voit a acorda, prin inaltul decretcu No. 1.591 din 26 Iunie 1883,medalia Serviciul credincios clasa I,domnului Armand Martinianu ,conductor-arhitect.

MINISTERUL AGRICULTURE!,INDUSTRIEI, COMERCIULUI

41 DOMENIELOR

CAROL 1,Prin gratia lut Dumnelleil i vointa

nationala, Rege al Româniet,La to0 de *id i viitori, seinertate:A supra raportuluf ministruluf

Nostru secretar de Stat la de-partamentul agriculture!, indus-triei, comerciului §i domenielorsub No. 10.464;

Avélid iii vedere jurnalul con-

5 (17) tulle 1885 MON ITORTIL OFICIAL AL ROMANIEi

siliului Nostru de mini§tri No. 5din 2 Iunie 1883;

Avónd in vedere legea de la 12Aprilie 1881, pentru instreinareaunor parti din bunurile Statului,

Am decretat i decretam :Art. I. AprolAna vin4area de

in loturi mici a proprietäteiStatui sfóra Baltati §i Orzá-neasca, situ°, comun a Costieni-de-Jos , judetui -.,mnicu-Sáratfosta pendinte de monas Ram-p icu, in intindere pan& la 954tare, 8.795 metri patrati, pe pretde lei 341.300, asupra locuitorilorsubscrisi in declaratia facuta con-form art. 23 din qisa lege, si anume:

Dumitru Matei, Mihai Iantea,Ion Dutu, Antohie Anghel, MateiAn ghel, Ion Matel , D. Petrescu, Co-man Hoidan, Oprisan Coman, Du-mitru Necula, Voicia Necula, pre-otu Stefan Niculae, Stefan Alecu,Ivan P. Stefan, Ilia Arion, Dutu Mo-glun, Tudor Dutu, Musat Manea,Stan Manea, Iordache Antohi, Nea-gu Andronie, Contitantin Croitoru,onita V. Dinu, Ion §erban, Stan

uoman Hoidan, Dumitru Andro-nie, Stoica Negoita, Radu V. Dinu,Radii Hoidan, Nenciu Tudor, StanI. Mincu , Lupascu G. Enache ,

Ghita G. Enache, I. V. Neagu, G.Asanache, Panait Asanache, Du-mitru Sandu, Negoita Marin, Du-mitru I. Antohie, Ilie I. Antohie,Iordache Stoica , Preotu Mihai,Preda Stoica, Matei Mihalcea, Pre-otu Iordache, Constantin Chivu-lescu, Dumitru Chivulescu, Cons-tantin Iantu, Iordache G. Neagu,Ion. C. Neagu, Ilie Mihai Avram,Iordache M. Avram, Ion G. Popa,Constantin G. Popa, Coman StanPopa, Nicolae Tudor, Ion C. Pi-ciorusi, Ion Hoidan, ConstantinIordache, Ion N. Iantea, StefanIantea, Dumitru Ocea, Voicu Ne-culae, Ilie Taicutu, Ion Milus, Cons-tantin Calcaii, Istudor Milus, RaduClosca , Dragomir Close& , StanNenciu, Harstea Stan Popa, Co-man Stan Enache, Stefan M. Ian-tea, Frujea Sandu, Gheorghe Ma-tache, Stan Prodan, Coman Pro-flan, Petrache Adámescu, Vasile

Nitu, Niculae Nitu, Iordache N.Ianache, Anghel Mihalcea, Cos-tache Iosef, Neculae C. Iosef, er-

ban Avram, Stanciu Anghel, Ghe-orghe Stanciu, Ilie Matei, Gheor-ghe Iantea, Neculae V. Dinu, Va-sile Dinu, Paraschiv S. Popa, Ni-culae Ghidu§, Ion Stan Enache,Stan Zota, Ion Ene, Tonea Ignat,Niculae Tonea, Marin Rosu, IonIonescu, Stoica Jercan, MihailáDragostin , Grigore Caraghescu,Dragostin Taicutu,Sandu Salcian,TCU Sandu, Dumitru Benescu,Ispas ",-le G. Oprea Mangalea,Toe BenesCu, Petrea, Oprisan I.Mincu, G. Ionescu, Cimpoiii, I.lordache, M. Ionita, P.-Popa, I.Stroe, Teodor D. Stroe, MilitonHinta, Panteliemon Hinta, Hris-toclor Manescu, Hrist. Popa, G.Tureac, Preotu Niculae, Ion I.Rosca, Pavel Rosca, Dobre Tóder,Ion Sandu, Gr. I. Sandu, Ion Rosca,Iordache Rosca, Stoica I. Rosca,C. N. Ciuperca, Drag= D. Gar-darn, Eremia Puiu, Gr. I. Brato-sin, D. I. Pum i Serban

Art. II si cel din urma. Mi-nistru Nostru secretar de Stat ladepartamentul agriculturei, indus-triei, comerciului si domenieloreste insárcinat cu esecutarea aces-tuI decret.

Dat in Sinaia , la 28 Iunie1883. CAROL

Miniatru secretar de Statla departamentul agrioultu-rel, industriel, comerotulul

domenielor,I. Campineanu. No. 1.602.

CAROL I,Prin gratia lui Dumnecieh §i vointa

nationalá, Rege al Romäniel,La toff de facia' i viitorf, scinetate:-Asupra raportului ministrului

Nostru secretar de Stat la de-partamentul agriculturei, indus-triei, comerciului si domenielorcu No. 10.746 din 10 Iunie 1883,basat pe dispositiunile jurnaluluiconsiliului de ministri No. 2, in-cheiat in §edinta de la 24 Ianua-rie 1883,

Am decretat si decretam ce ur-méza

Art. I. Revocam decretul Nos-tru sub No. 488 din 16 Februarie,1883, publicat in Monitorul oficialNo. 262, prin care am aprobatvin4area in loturi mici a mosieiStatului Sultanul din judetul Co-

catre 145 locuitori dincomunele Filesci, Tulucesci si ora-sul Galati, r6mana,nd anulata aceavin4are pe cat timp cumperatoriinu ail indeplinit obligatiunile le-gel sa, respun4a a cincimea partedin pre i taxele de timbru.

Art. II §i cel din urma. Mi-nistru Nostru secretar de Stat ladepartamentul agriculturei, indus-triel, comerciului si domenieloreste insárcinat cu esecutarea aces-tuI deer et.

Dat in Sinaia , la 28 Iunie1883. CAROL

Ministru secrets!. de Stat ladepartamentul agrioulturel, in-dustriel, ootnerciulul gi dome-nielor,

I. CAmpineanu. No. 1.603.

DECISIUNI MlNISTERIALE

Prin decisiunea ministerulul de fi-nance ea No. 22.117 din 28 Iunie 1883,domnu Savache Papadopolu, fost ma-gaziner clasa I, la biuroul vamal Bu-curesci, retras prin demisiune, estenumit in functiunea de revisor in ser-vicini esterior al vAmilor, in localdomnulul I. Stefánescu, demisionat.

Prin decisiunea ministerulul de fi-nance cu No. 21.622 din 25 Lillie1883, domnu G. Lazar, fost magazineral serviciulut regie monopolulul tu-tanurilor din judetul Dâmbovita, estenumit in fanctiunea de impit-gat decancelarie in serviciul esterior al vá-milor, in local domnulul C. Resme-

demisionat.

Prin *decisinnea ministeralui de fi-mince cu No. 22.116 din 28 Iunie 1883,domnu Cristian Dumitrescu, actual re-gistrator la tribunalul Vlapa, este nu-mit in functiunea de impiegat de can-celarie, in serviciul esterior al vámi-lor, In local domnalui Dimitrie Cáli-nescu.

Prin decisiunea ministerulul de fi-nance ea No. 22.118 din 28 lunie 1883,domnu Atanasie Sávescu, lost impie-gat de cancelar'e, la biuroul vamalGalati, este numit in asemenea

Is (17) inuie 1888

Domnii Ion T. Mika ai Nicolae No- muna Dobrosloveni, plasa Ocolu, ju-ahi, in comnna Mihaia-Bravu, plasa detul RomanataBatta, judetul Braila. Domnu Marin Gasibar, in comuna

Domnit Marin Necaulescu, Radu Ni- Ielazu, plasa Oltu-de-Jos, judetul Ro-colescu ai Ion M. Ganga, in comuna Ru- maratI.seta, plasa Baita judetul Braila. Domnu §tefan Andrei, In comnna

Domnu Dinu Stoian, in coin una Ber- Ginvaresci, plasa Oltu-de-Jos, judetultesci-de-Jos. plasa Balta, judetal Braila. Romanati.

Domnu Bueur Nita, in comuna Spe- Domnn T. Ivan Cumpansau, in co-rieteni, plan Cobia, jc detul Darnbovita. muna Orlea, plasa 01W-de-Jos, judeta"

Doman Stanca Da bre Predescn, in co- Romanati.muna Cetatea, plasa Camp, judetul Domnu Iancu Mete, Ru-Dolj. sanesci-de-Jos, plasa 000, Judea

Domnu Adam Chirila, in comuna tul Romanatt.Rusca, catunu Carligati, plasa Prutn, Domnu 70-...1 Marinescu, in marinajudetul Feiciu. Barzas, arasa Oltu-de-Sas, judetul Ro-

Doman Mihalache Ignat, in comuna ,....aati.Fa:kit'', plesa Prutu, judetul Fakir. Domnu Ilie Al. Stanovici, in comuna

Domnu Grigore Movila, ip aaniuna Caracal, judetul Romanatt.Albesci, plasm Crasna, aafettil Fakia. Doman Sfetcu Cornea, in comuna 1:)-

Domn u Coma Ii;a!iceanu, in comuna parlita , plasa Oltu-de-Sus , judetulStroesci, plasam jlocul, judatul Falcit. Romaaati.

Domnu ancolae RAleanu, in comuna Domurt Alexandra Mihaia, in comunapailea, plasa Prutu, judetul Fa lcia. Dolzesci, plEva Siretu-de-Sus, judetul

Domnu Enache Cristea, in comuna Roman.Dr:inceni, catmint. RapeleaT: piasa Po- Doman Enache Leoncscu, in comunadoleni, judetul FMcia. Pascani, catunul otclanesai, plasa Si-

Domnu Oprea Braileanu, in comuna ran, judetul Suceava.Tandarei catunul Fronii, plasa Balta, Domnu Vasile Popovic), in comunajadetul falomita. Miroslor, esci, plasa Siretu, judetul Su-

Domnu Nuti Ene, in comuna Colelia, ceava.plasa Ialomita, judetul Ialomita. Domnii Ion al Enculesi ai Ion D.

Domnu Ghita Marin, in corn una CA- Paslaru, in comuna Pascani , plasa Si-Liras), plasa Ialomita, judetul Ialomita. ratu, judettil Saceava.

aiawaa aialia9au a, himescu, in co- Domnii Aughelache Lann ai Va,i'emuna Mlhaiia-Vitézu, catunul Schimul, Balan, in corn Ina Bacani, plasa Sirnila,plasa Borcea, judetul Ialomita. judetul Tutova.

Domnu Constantin Paaálat, in co- Domnu Namlae Chiper, in comunamuna Milosesci, plasa Ialomita, jade- Prisacani, plasa Pereschiv, judetul Ta-tut Ialomita. tov

Boman Enciu Ciohodaru, in comuna mnu Petrache Costica, in comunaGropnita, catunul Bulbucani , plasa Carlomonesci, plasa Corodu , judetulColley, judetul Iasi'. Tutova.

Domnu Constantin Cumbari, in co- Domnu Dumitrache Harjeu, in co-muna Gropnita, catunut Malaesci, plasa mina Voinesci, plasa Tutova, judetulCowin, judetul hat'. Tutova.

Domna Stawati M. Foca, in comuna Domnu Gh. Marcuta, iii comnna Pe-Tautesca catunul Litcani, plasa Copan, lesci, plasa Tutova, judetul Tutova.judeul Iasi. Domnu Ivancin Petroviat, in comunat

Domuu N. Constantinescu, in comuna Barlad, judetul Tutova.Golaesci, plasa Branistea, jadetul last. Domnu Ion Sava, in comuna Schi-

Domnu Ion Constantinescu, in co- neni, plasa Tergu, ¡a ch tul Tutova.mono, Hobloca, catunut Dancu, plasa Domnu Grigore Timateia, in commaBranistea, judetul Jag. Obaraeni, plasa Tutova, judetul Tutoya.

Domnu Ion Bosian, in comma Tu- Domnu Alecu Negru, in comuna Po-tora, plasa Branistea, judetul Iasi. chidia, plasa Corodu, judetul Tecnciù.

Domnii C. Autonescu, Nita Gealep si Domnu G. Patrascu, in comuna Mo-Flarea Nicolae, In comuna Severin, vileni, plasa Nicoresci, judetul Tecucia.judetul M,,hedinti. Domuil Constantin Filitnon si Ma-

Doman Ion Nicolescu, in comuna nag Divid, in comuna Tecucia, jade-Câmpina, judetul Prahova. tul Tecnciii.

Domnu Lazar I. Botez, in comuna Domnu Radu Gaitan, in comuna Tar-Ploesciori, &Annul Bereasca,plasa Targ- 1 aeon., catunul Iglita, place, Macin, ju-prat, judetul Prahova. 1 date Tulef a.

Doranu Moise Georgescu, In comuna! Doninu Mihale Marco, in comunaPloesci, judetnl Prahova. 1 Mack, plasa Mácin, judetul TulmaL.

Doninn Dina; Maria Cristea, in co-1 Domnii §tefan Stoicescu, Stoian l va-

1N18 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIET

tate, in servicinl de intrepoFita In lo-cul dotunulul I. Alessiu, damisionat.

Prin decisiunea ministerului de fi-nance cu No. 22.403, domnu IancaInrascu, s'a numit in functiuneacopist in directiunea comptabilitateigenerale a Statuluia in locul dornnu-tut D. urcu'tescu, demisionat.

Prin decisiunea domnului ministrufinancelor No. 6.374 diu 14 Iunie 1883,aunt confirmati in calitate de debitantipentru a esercita vin4area de tutun, ur-matórele persóne

Doman Raducan D. Angelescu, in co-muna Parscov, plaiut Parscov, judetul%Wt.

Domnu George Matea, in comunaPleacoin, plaiut Parscov, judetul Bnzaa.

Domnu Ion Cap Alb, in comuna Plea-coiu, catunul Urlátórea, judetul BuzAa.

Doninu Nita Tommy, in comnna Cal-vini, plaid &gat, judetul Buzea.

Domnu Ghita Iones. a, In comnuaPadina, plasa Campu, judetul

Domnii Ion Ilie, I. Badalescu si C.Georgescu, in comma Huzka judetulBuzea.

Doman Silivestau Isbasoiu, in comunaChiojd, piaiul Buzen, judetul Buza.

Domnu Anastase Gheorghiu, in co-muna CislAt), utunul Valea-Aninosaplaint Buzséa, jadetul

1.1 o m nu tan. i. aauceaa u, iu ()wallaCatina, plaiut Buzati, jodetul Buzki.

Doninii Constantin Dimitriu i IchimP. Mateia, in eomuna Fleasca, planBalta, judetul Braila.

Domnit Chirila H. Ionel, Mires Muni-tresen, Ion Ionescn i Petcu §arban,lu comuna Rusetu, plasa Balta, judetulBraila.

Domnu Ion Baldovin, in comunaStrambu, plasa Balta, judetul Braila.

Domnu Stan A. Perianu, in comunaUlmu, plasa Balta, jud.etul Braila.

Domnii G. Stanco, Ilie Ca aaru, G. Sta.-nescu si David Albu, in comuna Cióra-Daicesci, plasa Batts, judetul Braila.

Domnu C. S. Anghelescu, in commaJugureanu, plasa Balta, judetul

Domnu Ionith Cioranu, in comunaCiocile, plasa Balta, judetul

Dorann Ion Grigorescu, in comunaViziru, plasa Balta, judetul

Dommt Pavel tefanescu, In comunaChichinetu, plasa Balta, judetul

Domnii Ian T. Dimachi i Nicolae Po-pescu, in comuna Cióra-Radu-Vocla,plasa Balta, jadetul Braila.

Domnu Sache Stanesen, In comunaRoman, plasa Vadelai, judetul Braila.

Demnu Stan Stanescu, in comunaFiìipesci, plant Vadeni, judetul Braila.

Domnu I. R. Tigánus, in comuna Ti-plasa Vadeni, judetul Braila.

(17) Iu lie 188S

nof, Costea Balase i Gane Neagu, incomuna Tuicea, judetul Tulcea.

Doinnu Iani Livada, In comuna Ca-taloin, plasa Tulcea, judetul Tulcea.

Domnu Gh, Joita Véduva, tu comunaMarcea, plasa Otiishu, jarletul VAlcea.

Domnu Ion Ióna Vasile, in comunaSUnesci, plasa OtAsau, judetul Valcea.

Domuu Ion Hagiescu, in comuna Ca-cova, pjaiul Cozia, judetul Vnicea.

Domnu Damitru Pâraianu, In comunaLahqiu, plasa Oltetn-de-Jos, judetulValcea.

Domnu N. Bengeanu, in comuna Ur/i,plasa Otasau, judetul Vâleea.

Domnu Toma Stancule,lcu, in comunaCoeni, plasa OtAsAu, judetal Vâlcea.

Domnu Nue Mihail in comuna Da-esci, plasa Otásau, judettil Woes.

Domnu Nae Stanculescu, in comunaStroesci, plaiul Ilorezu, judetul lcea.

Domnii Dumitru Bi1iu si Ion D. Bi-iiu, in comuna Li..pwata, plasa Otas;,',u

Domnu Radu I. Slabn lescu, in comunaCermegesci,plasa Otasäujidetu Valcea.

Domnu M:irgArit C. Loco v, in co-muna Valea-Satulul, dtunul Grajduri,plasa Funduri, judetul Vasluia.

Domnu Constantin Croitoru, in co7muna Barzesci, plasa Stemnicu, jade-tul Vaslui6.

Domnu T. D. Popovici, in commaScheea, plasa Funduri, judetul

Domnu Andreia Cosmescu, in co-muna Cosmesci, plasa Glavaciocu, ju-detul Vlapa.

Doman Ionita S. Billescu, in comunaplaqa, Neajlovu, judetul Vla§ca.

Domnu Dim. Iliescu, in comuna Ora-tia, plasa Neajlovu, judetul Vlalca.

Doman Dim. Zagora, in comuna Fii%-manda,plasa Glavadocujudetul Vla§ca.

Domnu Constantin Stanescn, in co-muna Cosinesci, plasa Glavaciocu, ja-detal Vla¢ea.

Domnu GaTri1 Stratilésou, in co-mnoa A dncati-Cop,ceni, p1s Calnis-tea, jadetul V tarn.

bou.nu Petrache Ni hifor, tu comnnaBucuresci, judetul Ilfo v.--

Prin decisiunea domnulnl ministrual instenctiunei publiee i fa cultekrdin 28 Ionia 1883, domnu Ursian Va-lerian, prof7sor de dreptul natural §iinternmional public si privat de lafactiltatea de drept din Ia§i, a fost tre-cut de la 1 Iulie 1883, cu titlul §idrepturile sale de profesor provisorinla eatedra vacanta de aceleasf studil dela facultatea de drept din Bucurescl.

Decisinnea acésta a fost luatâ inconformitate cu incheerea juriulai esa-minator ce a fost instituit la univer-sitotea din Ia$1, si in conformitate enavisul consilitilul permanent de in-structiune,

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 1519

PARTE NEOFICIALABucuresci, 4 Julie

Mercurl, 29 Iunie, a avut loc in salaSenatulul din palatul Universitatel dinBucnresci solemnitatea distribuirel pre-mielor la elevil sccilelor secundareprimare din Capitalg.

Solerunitatea, prercl.utzl de dtre I.P, S. S. Mitropolitul Primat 1i de dom-nu ministru al instructiunei publiceasistat de domnu secretar general aldepartamentulul, s'a deschis la ora 1prin imnul gintel latine, esecutat deelevil scólelor secundare, acompaniatide orchestr5., sub conducerea domnuluiVachman, directorul conservatoruld.

Dupe imn, domnu B. aicai mem-bru al consiliulul permanent de in-structinne , a citit, in nnmele consilia-lilt din care face parte, urmatórea darede sénA, despre starea InvétOrantuluila finele anulul scolar 1882-1883.

lnalt Prea Sfinte,

Domnule ministru,

Onorabile auditor,

pioa cand se incoronéza muncatinerimei studióse, 4ioa de serba-Ore a scólei romane, este pentruconsiliul permanent de instructiu-ne o ocasiune de a'si da sérna inpublic de progresele ce s'a facutNina acum In invetamentul na-tional, §i de cele ce ji mai rémansa urmarésca.

Fidel interpret al credintelor,observatiunilor si dorintelor con-siliului, am si anul acesta distinsaonóre de a vorbi in numeledarea mea de séma va fi cat sep&-e de consciinciósn.

Ine,epend cu invetamentul pri-mar rural, temelia instiucti unelpublice cu deosebire intr'un 6tat,ca al nostru in care trei din patrupArti ale populatiunei sunt locui-tori de la téra, tin sa constat cusatisfactiune, C.á atat sub raportulnumerului scólelor, al distributiu-nei lor cat si al elevilor §i al per-sonalului didactic, progresul estesimtitor. Ast-fel pe cand la 1864scólele rurale din tótá tora abiase urcat la 1.950, iar popu1atiu-

nea §colarä la 60.500, asta-qi §co-lile rurale sunt peste 3.000 ; popu-latiunea scolara, aprópe 100.000,ceea ce face o crescere de 1.000§coli §i 39.500 elevi, in interval demai putin de 16 ani. O atare cres-cere se póte urmari treptat de la1876 incke

A§a in anul 1877 de §i avem oscadere de 113 §coli, asupra anu-lui precedent, nunierul populatiu-nei §colare insa a crescut ea 10,635.

In 1879 avem un escedent in nu-merul §cólelor de 269, iar in al po-pulatiunei de 2.838.

In 18S0, escedent In scoli 88, iarin populatiune 12.045 ; iar

In 1881, escedent de 183 scoli,iar in populatiune de 8,197 asu-pra anului precedent.

Cum se póte vedea din cresce-rea estraordinara a populatiunei§colare, infiintarea scolilor in co-munele rurale s'a urmat dupa, unsistem bine hotarat, in vedere cutrebuintele simtite , cu numerullocuitorilor §i CU mijlócele de co-municatiune intro diferiteletune cari alcatuosc comunele esis-tente; iar principiul obligativitateiinvetamentului nu mai este iluso-rill in efectele sale. In ce mesurainsa, ne lipsesc mijlócele de cons-tataie. Pentru acésta ar trebui säcomparam num6rul elevilor carifrecuentd a.41 scólele rurale, cu nu-merul elevilor in versta legiuitapentru a le frecuenta §i cu nume-rul total al locuitorilor. Dar recen-sementul populatiunei nu s'a fäcutde cat o singura data, in 1860, §iatunci nu s'a deosebit numerul co-piilor de la 2-6 ani §i de la 6-14,pentru a pntea pretui ma car prinaproximatiune raportul intre scó-lele esistente §i trebuintele popu-latiunei chiemate sa se foloséscade densele Resulta insa CA : din872.080 familii constatate in 1860in -Vita téra (scotendu-se cele 3 ju-dete piet dute), aprópe 90.000 eleviurméza in scólele rurale, iar res-tul pan& la 135.000 elevi frecuentacele alto diverse stabilimente deinvétament, ceea ce revine o pro-portie de 6.46.

1520 MONITORUL OFICIAL AL ROMA NIEI 5 (17) Iu lie 1888

Cu acésta, departe de noi ideeade a crede ea prin m6sur1 mai efi-cace de cat pan& acum, prim reor .ganisarea serviciului revisoratu-lui, nu s'ar putea obtine resultatemai bune pentru invètamêntul ru-ral, de la principiul obliga tivitateiinstructiunei.

De an& parte§i acósta spre onó-rea poporului roman trebuintade lumina, de carte ce s'a de§teptatci cresce 4ilnic in populatiuneanóstra, de la sate reclama dela guvern §i comune sacrificil maipre sus póte de cat permit resur-sele sale bugetare. Mai pe fie-carean, de la un timp incoa, Cameralegiuitóre acorda sume insemnatepentru creatiunea de noui §coli ru-rale, §i chiar pentru anul viitor§colar mai mult de 100 §coli se vorinfiinta din noü pe comptul Statu-lui, §i aprópe tot atat pe comptulcomunelor.

In vederea acestei necesitaticrescênde de lumina pentru popu-latiunea rurald, guvernul a votatanul acesta legea pentru infiin-tarea easel de ajutorul §ddelorrurale §i esemplul dat de patrio-tul roman basarabean domnu Stro-escu, care a däruit 50.000 ruble inscopul acesta nobil, speram ca vafi urmat aci in téra de cei caripórta in suilet iubirea pentru lu-minarea §i propa§irea némului §ica se vor intrece cat mai multi prindonatiuni generóse a u§ura greu-tatile comunelor §i ale Statului!

Localurile ai o inriurire insem-nata asupra mersului intreg al §có-lelor ; comunele, in ingrijirea ca-rora este lasata prin lege facerea§i intretinerea acestor locale, ailInceput unele in marginea resur-selor de cari dispun sä edificenoui localuri Ina pètóre, cari pealocurea se datoresc initiativeiproprietarilor cari aú d aruit uniiterenul, altii mate, ialul de con-structiune §1 altii in fine edifieiulintreg cu a paratul didactic necesar.

Trebue s recunóscem Insà, cutóta silinta vrednicd de laud& aadministratiunei §i cu &AA porni-Tea generósa a cator-va proprie-

tar!, ea mai rémane inca mult,fórte mult de facut In respectulcladirilor pentru inv6tamOntul pri-mar rural. Cel mai mare numèrdin ele nu corespund trebuinteipentru care sunt destinate.

Pentru indreptarea rèului, con-siliul permanent crede ca este li-psa de o lege speciala, a§a cum e-sista de esemplu In Francia, §i decrearea unei case de credit a §c6-lelor, la cari comunele sat' jude-tele in lipsa de alte resurse sá sepótá imprumuta In anume acestscop. De alta parte, ministerul vafixa diversele planuri-model de§coli primare pentru comunele ru-rale, insotite cu devisele estima-tive, potrivit cu resursele corau-nale sati cu regiunile §colare.

Data insa localurile sunt de oinsemnatate vadita pentru progre-sul corpul Invetatoresc §icartile didactice sunt de o impor-tanta cu mult mai mare!

Pentru cele din urma consiliula vèdut cu placere inscrisa In bud-getul anului curent suma de 10.000lei pentru formarea unei biblio-tea a §cólelor rurale ; concursuleste deja fiat §i se sperd ca, ace-sta e numai un inceput care va daresultatele a§teptate, gratie previ-siunilor in viitor bugetare.

Corpul invètatoresc rural , cupläcere constatdm, tinde din ce ince spre ameliorare ! Vechil invéta-tori lipsiti de studiile speciale pe-dagogice §i admi§i in cadrul Inv&tam'entului inainte de crearea §có-lelor normale, precum §i semina-ri§tii cu 4 clase primiti ca Div&tatori in lipsa de normali§tiseimputinéza in fie-care an, Elandloc absolvantilor §cedelornormale,al carom numeratt crescut continuil.A§a, pe cand pana in 1867 nuexista in tóta téra de cat o sin-gura §c616, normala la Ia§i, §cólaVasile-Lupu, in 1870 numéram 4asemeni stabilimente ; in 1875 elea crescut cu 3, in 1876 cu 6, ridi-cându-se continml §i numèrul ele-vilor normali§ti, ala din 358, cat

;awl In 1876, asta-41 avem peste

750, numèrul lor adica mai multde cat s'a induoit.

Acest stat-major inarmat cu me-todele noui pedagogice, are misiu-nea nobila de a raspandi luminain sate, §i pe langâ, cunoscinteleteoretice trebuincióse ori-carui oraei aft sa respandésca i cunoscin-tele practice in agriculturd §i gra-dindrie! De aceea m6sura bite-lépta a legiuitorului din 1864 dea in4estra fie-care §cólá rural& cucate o bucata, de paanênt destinatapentru culturá, s'a mentinut §i delegiuitorul din 1876 cu ocasiuneaimproprietarirei insuráteilor ; §iasta4i, gratie mai cu séma indem-nurilor repetate ale domniei-tale,domnule ministru , agronom defrunte, eel mai multi din inveta-torii no§tri cultiva impreuna cuelevii lor terenul din giurulintroduandu-se in acest chip §itreptat nouile seminte §i metó-dele rationale de cultura. Este aciim inceput bun de la care se as-cópta mult pentru viitorul nostruagricol §i al clasei plugare§ti, §iconsiliul a vèdut cu placere cdbudgetul pe anul curent prevedeo suma de 5.000 lei ea premia deincuragiare al invetatorilor cari sevor distinge prin cultura pämön-tului!

Dar, pentru a nu e§i Inca dincadrul invètämentului rural, in-structiunea copilelor din sate, me-rit& sa ne atraga, atentiunea. Pecand la 1864 nici era vorba de§coli de fete pe la tóra, in 1872 senurnèraa 84 ea 4.258 eleve ; in1873, 107; in 1874, 119; in 1875,141, ca 7.224 eleve, in 1877, 149cu 9.325 fete. Se nu se uite ca incomunele unde nu sunt §coli defete, acestea urméza, la §colile debaeti, §i ea, crearea de §coli mixtr,al carom numèr a variat de la 1875pana ai intre 628 §i 1.000, deviredin ce in ce mai necesara acolounde resursele comunale nu- per-mit infiintarea de §coli dupà, sexe.

Personalul feraenin al §cólelorrurale de fete se recruta pand maideuna-4i din absolventele a 4 cla-se primare urbane. De cati-va an!

MONITORUL OFICIAL AL ItOMANIEI 1521

fie-care supus al s6d ií va aveafiertura pe vatra asiguratii. Edvoid 'lice la rendul met ca. in 4.ioaaceea void fi pe deplin multumit,cand fie-care roman va sci sá scrie

citésca, cad atunci trainl luimoral §i material va fi asigurat !"

Invétamentul nostru primarurban este asta-lja representatprin 300 §coll cu 830 institutori§i institutóre, §i cu o populatiune§colark de 37,000 elevi si eleve.In 1864 statistica abia dad, con-stata in tota téra 155 scoli de ba-eti 0 fete, cu 450 institutor! §iinstitutóre §i cu o populatiuue de22.322, ceea ce insemnéza ca nu-mèrul §ddelor, al corpulat inv&tatoresc §i al elevelor s'a induoit ininterval numai de 16 ani. Popula-tiunea §colara insa, cresce pe fie-care an (de la 75 si pana, in 81 eas'a urcat cu un sfert), si acéstd, a-fluenta de elevi a reclamat §i re-clama inca separatiuni de clase,creatiuni de divisionare, marireanumërului institutorilor si insti-tutórelor. Chiar anul acesta §colar,la apelul fácut de minister, con-siliul comunal din Bucuresci s'agrabit a procura localuri si mobi-lierul didactic pentru 6 scoli di-visionare de baeti §i tot atateade fete aci in capitala, iar guver-nul prin credit suplimentar a sub-venit la plata salarielor nouluipersonal. 10,000 lei sunt desti-nati pentru alte separari i infi-intári de clase de la 15 August a-nul curent ; ar trebui insã cel pu-tin o sumd, inlecitä pentru a seputea face separatiunile necesare,0 a se reduce ast-fel efectivelefie-caret clase.

Inteadevèr, sunt sceli primareunde numdrul §colarilor trece pes-te 100 in fie-care clasä, si se In-têmplá adesea cd, un institutor s6,fie insarcinat cu Cate 2 clase. Inasemenea conditiune, invetämen-tul, a§a cum sä pricepe si cum tre-bue sa se aplice asta-A nu póte finici de cum eficace ; el reclamadin partea profesorului si a ele-vului o reciprocitate de silinte cenu este putinciósá cand clasele

5 (17) Iufie 1883

insa, gratie §cólelor secundarede fete §i §cólelor pedagogice dinAsilul Elena Dómna, multe dinabsolventele acestor §coli sunt in-vetatóre de sat §i sustin cu demni-tate renumele institutelor.

Instructiunea ins& asta41 numat este o ispitá legitirná i natu-rala, nici numai o podóbá a spi-ritului, cum erea in societatiletrecute ; asta41 instructiunea tre-bue sa deviná un instrument demuncá, si pe Lang& frumos, utilulcat& sa 'si aiba locul sett De aceiapentru ca instructiunea in sate sapóta da folósele reale §i sà redeaclasei nóstre agricole generatiuniluminate §i mat folositóre, trebuesa unésca, pe langa teorie §i prac-

Guvernul condus de acesteconsideratiuni a prevOut in bu-dgetul anului curent mijlócelepentru infiintarea de ateliere demeserit pe langá §ceilele ruralede baeti §i fete. Suma de 6,000 leieste adevèrat ca e mai putin decat minima, insè resultatele cevor da cele doué ateliere ce suntPe cale de a functiona in judetulGorj, vor fi un bun inceput, cred,ea intreprinderea sa se intiqa §isa se generalize prin previsiunilebudgetare din viitor.

In conditiunile de fata, Inaltprea sfintite, domnule ministru sionorabile auditor, scólele nóstrerurale sunt in cale vklita de pro,pa.sire ; ele sunt susceptibile de in-bunétatire cart nu reclama schim-bari radicale ; mai bune localuri,cadrul invètatoresc mai bine cona-pus, corpul revisoratului induoit,dach se póte, i crescerea resurse-lor comunale §i budgetare,averu tarea credinta cá peste cu-rand nu va mai fi comunä, nu vamai fi catun, cart sa nu aiba §cólasa proprie, §i c timpul nu e de-parte cand nobila dorintä a nobi-lului nostru Rege, esprimata acum7 ant tot in acest local, §i tot cuaceemi ocasiune, va deveni reali-tate! Majestatea Sa a qis atunciUn mare §i generos Rege al Fran-ciei (Ikea in vremile trecute ea, nuva fi multumit de cat atunci cand

I sunt prea incarcate ! In §cóleleenglese numèrul elevilor dintr'oclasa nu intrece nict o data cifrade 25 sad 30, §i une-ori se scobórapana sub 10 ; faiá a admite acestcadru, am fi de parere insa capentru clasa I 0 II sa nu fie maimult de 25 sad 30 elevi, iar pentruclasele III §i IV cel mult 50.

Localurile §cólelor urbane, la-sate de lege tot in grija comunelor,sunt departe, trebue sa recunós-cem, de a corespundeconditiunilorde higiena si de diclacticd. Patinesunt edificiele §colare facute anu-me in acest scop ; restul sant caseInchiriate, nu tot-d'a-una dupa e-xigentele §colare, ci mai mult aleeconomiilor bugetare ; remane nu-mal ca mêsura ce se va lua pentrucladirea localurilor de scoli ruralesa se intincla i asupra celor urba-ne ! In 1876 pentru 19.295 elevise Oa 493 camere de studii, ceeace revine aprópe 40 elevi de ca-mera.

Daca lush' pentru localurt sepóte mai u§or gäsi raijlóce deimbunètatire, nu e tot ast-fel pen-tru corpul didactic §i cartile destudid. Pentru corpul didactic pre-ocupatiunea administratiunei §co-lare trebue sa fie induoita ; la cefolos localurile frumóse, programede studii amanuntite i bine adap-tate, dad), corpul didactic iti lip-sesce ?! »Cele mai bune legi, celemai bune institutiuni, cele mai bu-ne carti, gicea domnu Guizot, suntputin lucru, pe cat timp (nnenii in.sarcinati a le pune in lucrare nuaú spiritul plin §i inima atinsa demisiunea lor, si nu adue ei in§i§iin acésta lucrare óre-care mèsurade pasiune si de credinta." Legeaactuala a instructiunei publice nucere de la institutor! sad institu-tóre de cat studiele a 4 clase gim-nasiale, iar ca titlurf nu prevedenici maw justificarea absolvireiacestor studii. Inainte de 1865,nu se cerea nici mácar atata, §iun numèr destul de considerabilde institutori §i institutóre intra-te in cadrul invetamentului ina-inte i chiar dupa 1865, nu posedà

1522 MONITORUL OFT CIAL AL ROMANIEI 5 (17) lulie 1888

de cat studiile claselor primare mar. De aceea zpe cari sunt chemati a le preda scoli primare skaltora! De aci resultä negresit o suri aditionale ,

piedich pentru invêtament, si lip- in care elevil cusa unei legi prin care sh se córa me profesionale,de la candidat1 pentru scolile de in cunoscintelebketi diploma de bacalaureat si ce aceste cunoscun studiu pedagogic de cel putin dinile lor, si saduoi ani, se simte mult pentru o din scóla chiarpropäsire grabnica i sigurk a in-vetamentului primar din ()rase.

Ministerul este pe cale de a pro-pune in prima sesiune a Corpurilorlegiuitóre, o lege in sensul acesta,iar cat pentru scólele de fete, de-cisiunea ce s'a luat prin consiliulgeneral de instructiune de a setransforma scólele seeundare defete in scoli pedagogice, nu va in-tardia sk se esecute cu anul §colarviitor ; &Ad de sigur, nu e destulpentru a fi cine-va dascal sa ailadvocatiune ; trebue ceva mai mult,acel esercitiu i muncá, care facedintr'o vointa gata de jertfa, o vo-inta luminatá i proprie pentru di-rectiune.

Cártile didactice intrebuintate St. Sava si Mapank acum in scólele nóstre pri- Bucuresci, la lie,

rifle manuale.Trecem la siti

a liceurilor si giLiceurile in n:

profesori, fostrecut de 2.108800 in cele duoe

Acésta cifianii precedenti,dent de 177 elf;tiunea din I 876,1877, 427 peste

Repartita pe clatiune atinge inde 158, iar c

de 3 elevi. Innea clasei I esvariand nitre 66

r trebui la unelee mai acLoge cur-le 1, 2 san 3 ani,dispositiuni anu-sa se pótk Mari

lobendite, sk apli-inte dupá aptitu-se prepare ast-felpentru profesin-

atiunea presentámnasielor:liner de 7, cu 160t urinate in anulscolari, din earlliceuri din capi-

comparatá curesultä un esce-

vi peste popula-174 peste cea dincea din 1878.lase, acesta popu-clasa I, maximullasa If minimumYen ere pop ulatiu-te mai ridicatá,si 158. La liceultein-Basarab dineul din Iasi si din

Craiova, din causa numerului cehilprea mare de elevi, a fost tre-buinta de crearea a cate unei di-viSionare : ..acesta trebuintk insaeste reclamatil de Inuit 0 de li-ceurile din Bella d, Botosani siPloesti, pen tru ck la &triad clasa 1numerk 92 elevi, la Botosani 81

Ploesti 66. De aseménea arfi neyoe de noui divisionare si lacele-l'alte clase ale liceurilor, maicu sérná clasele II, Ill, V si VI dela St. Sava (cu 81, 44, 64 $i 6 9 elevi)si clasele II $i Ill de la Craiova cu87 si 73 elc vi in fie-care clasá.

Dacá loca lurile si resursele aypermite, s'ar putea lesne deschidepentru fie-care clask cate una saftmai mate divisiuni p'aralele en30 35 elevi pentru clasele I si IV,35 40 pentru clasele superióre.Localurile insä sunt tocmai celipsesc mai mult liceurilor nóstre.Cine a visitat localul liceului Ma-teiu Basarab sail al celui din Bör-lad si Boto§ani, póte avea o idee

mare trebuesc supuse la o cerce-tare seriósá a unel comisiuni corn-pusk din barbati competinti, carisa propuná respingerea celor rele,introducerea celor bune, si sa avi-seze la mijlócele pentru indeplini-rea golurilor existente. Pentru a-césta guvernul a prevedut in. bu-dgetul pe arml curent , o surna de5,000 lei, iar consiliul permanenta §i avisat la mesurile pentru in-ceputul lucrárilor in acéstd diree-tiune.

Un cuvent inca asupra invetä-mêntului primar urban : el aremarginile sale necesaril ; coprinde,§i nu póte alt-ceva coprindä decat ceea ce trebue sh curtóscá cine-va, pentru a li un orn folositor so-cietatel. Acestui invetftment flaskse póte da o intindere mai maresan mai mick, dupä cum este tre-buintä, §i e absolut necesarca un elev care nu 'Rite sail vo-esce a urma mai departe studiilegimnasiale, sk se rnarginésca lacei 4 anl InvetamOutuluI pri-

cari nu réspund in nimic conditiu-nilor invètamentului. Pentru in-dreptarea reului s'an prevèdut de-ja; rnijlócele. Legea pentru con-structiuni promulgatá aCum duoiamU \prevede zidirea cate li-cen la Iasi, Ballad si Botosani, sia duoè licee in Bucuresci, acestedin urmk de cate 500,000 lei fie-care. Constructiunea liceurilor dinBarlad si Botosani deja s'ati datin antreprish,si lucrarile de zidirevor incepe chiar vara acésta ; to-tul va fi terrninat in Octombreanul viitor. Pentru liceurile dincapitalá terenurile sunt deja alese,planurile si devisele in studii1, iarconstructiunea lor pusk la licita-tie. Mai reinane hack liceul dinIasi pentru care nu s'a determinatterenul. speram cá municipali-tatea capitalei a duoa a Roma-niel, nu va interdia cu cedarea lo-culni cerut.

Ginn vedeti, onorabil auditor,peste curend liceurile nóstre voravea localuri vrednice de acest nu-me, kill de lucru largi si deschisela aer 0 la lumina, sail de desemn,cabinete de fisicá si laboratorii,instalatiunea asa cum o cere hi-giena §i pedagogia.

Venind la gimnasii si la diferi-tele scoli speciale, o cestiune in-semnatii se presintir : In sistemulactual al invetkmentului nostrupublic se tine óre sOma de dife-rintele aptitudine naturali, deconditiuni sociale, si de trebuin-tele copiilor cari sunt chemati safrecuenteze liceurile si gimnasielepublice ? Pe langá cele cluod ti-purl' de studii ce avem : studiileclasice si studiile dise speciale,n'ar fi de lipsá stabilimente in-termediare intre scólele primaresi liceurile destin ate studielorinalte clasice ? Stabilimente incari sa se dea o educatiune libe-ralé de un grad. mai mic, colorcari nu tintesc o carierá stra-

ci la una modesta §i la-boriósa ? Cu alte cuvinte, dacatoti elevii liceurilor nóstre tindla acela§i soin si la acelasi grad

de instalatiunea liceurilor nóstre, de cunoscinte, $i se destina toti

5 (17) Iu lie 1133 MONITORUL OF1( .1AL AL ROMANIEI 1528

pentru a deveni advocatl, magis- mai inainte, cot siliele comunale,trati, medici, ómeni de litere si in interesul ce aii pentru instruc-profesori, i daca putini dintr'ensii tiunea publica, sä se convinganumal reusesc, restul cel Mare ce in lee de a infiinta sat continuadevine pentru societate ? Nu an sa intretina gim1asií cu studil cla-pierdut (101101 timpul in licet, in- sice, cu mult mai folositor Si maivetand ceea ce le era nefoloSit or potriVit cu nevoile timpn1u ar fide a sci, si neinvetand ceea ce le ca aceste gimnasii s ailaL o direc-ar fi fost util de a cunósce ? Sutele tiune practica, realá, sa se predeade elevi slabi, cari abia capéta in ele in mod special sciinteledupd, mai multe respingeri, diplo- aplicatiunea lor la industrie, lim-ma de bacalaureat,pentru ca apoi bele moderne : francesa i ger-sa miarésca céta mediocritatilor, mar* teoria con erciului, în scurt:nu ar fi gasit alte ocupatiuni, da- un -invetament profesional, real ;ca in locul grecestei i latinestei, pe de alta parte, pentru ca gim-ei ar fi invetat mai bine limbele nasiele reale esistente si cele ce semoderne, matematicele i sciinte- j vor mai irifiinta sa dea ródelele cu aplicatiunea lor la industrie ? asteptate, trebue sa aiba perso-Afard de acésta, din numerul to- nalul lor proprin i deosebit, for-tal al elevilor cari frecuenta lice mat anume pentru acest scop,urile i gininasiele nóstre clasice, in numer suficiet t, precum si pro-trei sferturi aprópe sunt fii de a- grame amanuntite! In atari con-gricultori, de comercianti si de ditiuni, am conv ngerea ca educa-meseriasi. Prin sistemul nostru tiunea nationala va dobendi ode instructiune copiii familielor bash larga i solidà, i o directi-inchinate la agricultura, comer- une ce ne este impusa prin însäiGin i industrie, nu se mai intore revolutiunea ecomnied Fin care tre-la profesiunile parintilor ; el pre- mil asta-di, si prin schimbarilefora a unifla numérul solicitato- survenite in societate. COO, ono-rilor de functiuni ; dada ar fi pri- rabil auditor , societatile camit o educatiune apropriata de- individii, ea tot ce e in natura, nustinatiunei i capacitatei lor, el ar stad pe loc ; ele se primeneic con-fi fost utili societatei, ar fi umplut tinuft i cu densele i institutiu-lipsurile ce se resimt dilnin in nile trebuesc sa merga pas la pas,gricultura, negot, banca,industrie. ca un tot armonic iii univers.

Barbatil pusi in capul instruc- Ast-fel, ele cata sa indestuleze tre-tiunei publice aù vedut acest ren, buintele noui ce simte soCietatea,si an Mat deja mesuri pentru ca i chiar de multe orl sa le prein-sa fi precurme. Pe WO, gimna- tampine i sa le ordoneze.siele clasice, asta-di avem trei gim- Asta-di, dupa progresul sciinte-nasii reale, unul la Braila, frecuen- lor, dupa directiunea ce an apucattat de 100 elevi, cu 4 clase si 9 societatile moderne, catre parteaprofesori, altul la Craiova si cel reala, practica a vietel, invetdde al treilea la Berlad, ambele din mentul clasic nu -mai póte satis-urma infiintate lu anul trecut de face trebuintele il1ice. Trebue saactualul domn ministru, care, ne if dam o directiune determinata,place a o spune spre lauda dom- câci numal astfel ii vom mari forta;niei sale, este capul directiunei trebue sa facem o divisiune, recla-reale in invetamentul public!. Mai mata prin natura lucrurilor si aremane insa Inca mult de facut, ocupatiunilor, pentru ea numalpentru ca gimnasiele reale sa do- ast-fel pot beneficia de avantagielebendésca organisatiunea ce le este scólei, ale instructiunei, tóte cla-proprie, asa cum sunt scólele reale sele societatei ; suntem o natiunein Germania, si sceilele de inveta- democratich, eminamente demo-ment special in Francia. Mai an- eratica ; principiul insa, cel maitAia ar fi de dorit, ca eu un minut conform democratiei , in atelasi

timp si cel mai util desvoltarei ge-nerale a natiunel si conform di-versitatel vietei moderne, e de astabili sisteme variate de instruc-tiute ; cu acésta separatie se vordeschide mai multe cal junimei ,cal necesare intr'o societate, unclenu tóta lumea urnaéza Until si a-celasi drum.

Aiurea, pe langa scólele pri-mare, scálele ruralé, esista ateli-ere, unde scolarii cel putin duodore pe qd se esercitéza eu maniareaprincipalelor unelte ; la téra Dave-tamentul ia caracterul cn totul a-gricol ; dascaltil face cu elevii seistudii asupra solului, asupra pro-ductiunilor, animalelor i crestereilor, asupra ingrasarei, irigatiilor

drenagielor; in putinii ani catfiul de teran urméza la scóla, in-vata usagiul, reparatiunea si fa-bricatiunea instrumentelor speci-ale, capéta idei i cunoscinte asu-pra constructiunilor rurale, asuprahigienei ennenilor si a animalelor,in fine asupra debuseelor produc-telor industriel agricole i indus-triel mici.

Fetele la rendul lor se initiazain tóte cunoscintele practice a levietei , in industria teseturei, abrodariel, a economiei domestice,ri cu acesta s dobendeste gustulprofesional.

Gratie unei asa de fericite or-ganisatiuni, gratie unnI ast-fel deinvetament urmárit din versta dela 12-15 ani, copii sunt condusiin alegerea unei stari, unei mese-rii, alegere care astardi la noi seface mai dupa intemplare.

Femeile, mai ales din clasele se--race, an, dupa rolul ce sunt che-mate a juca in societate, trebu-inta de un invelament practic. uninvetament care sd le dea gustulmuncei profesionale, mijlócele dea se hrani singure, i inteun modonest, cu lucrul manual. In scopulacesta s'a infiintat cele 6 sade pro-fesionale : la Bucuresci, Iasi, Cra-iova, Berlad, Roman, si in fine ceacreata anul trecut in Tulcea.

Numerul populatiunei acestorseóle pe anul 1881.-1882 trece

1524 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 5 (17) Tulle 1883

peste 300, si se sperd, cà puse inconditiunile unei organisatiuni maibune, scólele profesionale vor a-junge s& inalte conditiunea fetelor§i s& mic§oreze eel putin, tribatulce plátirn streinetateT pentru fa-bricatele importate.

Asemenea scólele de comereit,in numer de 5 cu 780 elevi si 56profesori, constathm eu satisfac-tiune cd sunt in progres. Precum4icém anul trecut, repet si astä-41,fructele acestor scoll se ved in ti-nerif cari fac onórea comerciuluinostru, prin cunoscintele §i price-perea cu care functionéza la caseinsemnate de comerciii §i chiar laBanca Nationala.

Cat despre seminaril, situatiu-nea lor actuald reclama reformeurgente , cari s& sperdm ed se vorrealisa in curend, dupa initiativaSanctitatei Vóstre, Ina lt Prea Sam-tite, si a Sfantului Sinod al bise-ricei !

Cate-va cuvinte imi mal rémanincd asupra programelor de studiilIn licee §i gimnasii, asupra metd-delor de invetament si asupra cor-pului didactic.

Programele ati trebuint& de onone revisuire ; toti recunose casunt prea inc&rcate i cd la unelemateril ar trebui sd se schimbeordinea predarei. Consiliul gene-ral in sesiunea sa din Septembreva avea sd se pronunte asupra mo-dificdrilor de introdus, dupá ce mi-nisterul va fi luat avisul consilie-lor §colare ! Metodul, metodul noù,pe care consiliul permanent ardofi sa îl vald generalisat in scó-lele nóstre, este metodul care faceinvetamentul mal simplu, mai so-bru, care obicinuesce pe elev sdreflecteze, sd descopere el insusiceea ce profesorul voesce sá gag-s* cu un euvent metodul care pro-vocä initiativa si esereita judecatacopilului, intdrindul incd de micea eel mai pretios din instrumen-tele de muncd, cu spiritul de analisd,§i cu rafonamentul.

Cea mai bund program& insk easi cel mai bun metod adoptat inmod oficial, nu valoréz& de cat ce

valorézd cel cari le aplica. Salle-tul scólei dér este profesorul. Le-gea din 1879 a preve4ut mésurilepropril spre a se favorisa tecruta-rea profesorilor in invêtamentulsecundar! Toti, trebue sá consta-tam eu platere, se intrec in hide-plinirea misiunei cu consciint& sicu devotament.

Deed ins& se cere profesoruluigarantii de sciinta , trebue inschimb s& i se asigure si avanta-giele de situatiune ; sa i se imbu-netatésca starea lui materiald ,

onorariele §i recompensele lui, pen-tru c& densul este prima si ultimaconditiune de prosperitate a ori-cdrei institutiuni scolare.

Legea pentru fixarea si gradareaonorarielor profesorilor a adascred o simtitóre imbunetátire, siea va fi un stimulent puternic pen-till a 'i indemna la lucru, si pen-tru a atrage in cadral invet&men-tului barbati luminati si cu foculsacru pentru sciinta! Cad, profe-sorii eel buni fac scolile bune,cu cat el i§i vor cunósce mai binemeseria, eu atat programele vor fimai putin minutióse, cu a-tat maiputin se va simti trebuintd de pro-grame oficiale !

De aceea fard a face o criticapersonalului invetamentului se-candar trebue ins& s& recunós-cern cá timpul, principalele nati-uni ale Europei, reclama ast&-441o instructiune mai forte, o educa-tiune mai seriósd. De la temerulStat roman, in noua cate pe carea intrat, se ascéptil sd inalte nive-lul literar si sciintifie al instruc-tiunel, se cere u.n in vetäment cusoliditate constituit, pentru easa pótá deveni un element de in-fluen-ta exteriórd, si sa, faca Statulroman demn de esistenta sa po-litica.

Pentru a avea ins& un personaldidactic insufletit de un spirit noil,un personal care sa, regenereze in-vetamentul secundar si sd produ-cd ómeni cari se ocupe si la noi caaiurea verfurile inaltelor studil sispeculatiuni sciintifice , trebuesce,

domnilor , sd avem universitatibane, complecte.

In Germania a fost un timp candgimnasiile erat mai rele, mai relemult de cat ale nóstre. In ele dom-nea letargia cea mal adânca.

Ce s'a intemplat atunci ? Impul-siunea a venit de la 1nvetamentulsuperior. De la universitatile dinGöttinga, de la Halle §i de la Leip-zig a plecat miscarea, care in timpscurt s'a simtit de la un loc la al-tul al Orel si gimna-siele Germaniel serva, de modeltatulor Statelor culte saft cu aspi-ratiuni de culturd.

(Ind universitätile místre isivor afla nivelul lor, cand vor rès-pande la exigintele sciintel i vorurma progresele ei , cand ajutatede scólele normale superióre vordeveni in realitate un centru depreparatiune pentru viitoril mais-tri ai invetämentului secundar,atunci si liceurile mistre se vor ri-dica i vor putea eá concureze eainstitutiunile de culturd cele maibine organisate din alte teri.

Pend atunci insa sa nu despe-ram cd scólele místre nu Isi &Alródele bune posibile! Sant rapor-turi strânse intre starea sociala, sipolitic& a unei natiuni i sistemulsell de instructiune, si eând ne gan-dim la sdruncindrile prin cari amtrecut, la incerearile consciinte siadesea inconsciinte pe tóte cd-ile vedem cd progresul se face penesimtite din tóte pärtile de o-data.

Corabia, pána aci timid& si ne-increytóre, ii aú intins asta-4ipinzele pe valurile intinsului O-cean; ea plutesce cu incredere inviitor, carmaciul sell este Re-gele Carol I, dupd ale cdrui indem-nun): si exemple vom sci s& purtámtorta scientei acolo uncle Majesta-tea Sa, urmat de ostenii sei viteji,a tras §i a purtat sabia liberatóre !

Sd trálasca Romania!Sd traiasc& Majestatile Lor Re-

gele §i Regina!

La acéstà dare de s4m6, domnu mi-nistru a rëepuns prin urmaorul die.

5 (17) Iu lie 1883 MOMTORUL OFICIAL AL ROMANIEI 1525

curs , care a fost intrerupt in maI de comunicare , ell institutiunimarl de credit, productiunea amers desvoltandu-se , tendinta dea posede o industrie nation ala iacorp prin intemeiare de fabrici siateliere diferite. Tóte acestea suntadeverate ; insa ori-ce s'a facut sise va mai face In acésta direc-tiune, nu va infacisa conditiuni te-meinice de durata si de desvoltareprogresiva de cat numal atuncicand temelia cea mai solidi), a edi-ficiului nostru social, cand cultura,in intelesul cel mai intins al cu-ventului, va strabate pana in celdin urma catun. Fara cultura, faraeducatiune i instructiune, institu-tiunile unui stat, ori-cari ar fi ele,se Malta pe o temelie subredasunt espuse a peri la celevijelii a impregiurarilor.

Data influenta culturei asupradesvoltárei nationale este atat demare, se póte pune intrebareapentra ce nu s'a grabit ca ea o orämai ingraba téra sal fie inzestratacu scóle, cu ase4aminte de culturA?Cestiune de impregiurari, de timp,de mijlóee. Fara a sustine ca nus'ar fi putut face mal mult de cats'a facut pank astAdi totusi de-parte de mine ideia de a crede cain putinul timp de cand acésta'Ora a devenit stapana pe sine,s'ar fi putut ajunge la resultate,pentru a caror realisare s'a lucratde secoll in alte state. Nu se póteimprästia cultura nurnai prin legi,prin decrete i prin regulamente.

Poti decreta infiintarea de scoll,pot' afecta mijlóce pecuniare pen-tru acest scop, ins& daca ill" lip-.sesce factorul principal, profeso-rul, nu poti intreprinde niniic util.§i cu totii scim ca profesoril nuse pot improvisa. Ne au lipsit inparte si mijlócele financiare, caciatatea lipsuri am avut si avern,atat am fost si suntem mile& deinapoiati in cemparatiune cu sta-tele inaintate in culturd, in catn'am sciut ce trebuinta sa intampi-nain de preferinta. ImprejurarileInca nu ne ail lasat linistea nece-sara, pentru a cugeta si a pune inlucrare reformele cerate de starea

multe r6ncluri unanimele aplauseale corpulul profesoral §i ale numero-suld publie care asista la solemnitate.

WA, rèspunsul downului ministru :

Inalt Prea &de ,

Domnule consilier,,Domnilor dOmnelor

SeumpiEspunerea facuta in numele con-

siliului permanent de instructiunesi datele statistice cari insotescacésta, lucrare, dud o idea sufici-enta despre starea invetamentuluiin Romania. Consultandu-le, fie-care dintre domniele-vóstre se vaincredinta ca in materie de scólá,ca si in alte ramuri de activitate,téra mistra, a mers inainte, potri-vit cu mijlócele impregiurdrile.Cifrele arata n'a trecut an faraca sa se imultésca, scólele, atilt inorase cat si in sate. Populatiuneascolara a crescut nurnai in ra-port cu imultirea scólelor , darchiar in sadele mai vechi. In maimulte orase sporirea elevilor a fostatat de mare, in cat ministerul atrebuit sa infiinteze clase divisio-nare. Cu tot progresul realisat,totu§i suntem departe de a aveascólele necesare pentru a da satis-facere primei dintre .6:Ste trebuin-tele omului, trebuinta de a inveta.Din tóte unghiurile Orel se cerscóle si iar sae. Organele de pu-blicitate, adunarile politice, toti

cugeta la desvoltarea térel,reclama neprecurmat sade. Acéstastaruinta este proba cea mai con-yin getóre romanul simte nevoiade carte, intelege ca, in timpul defacia, cine scie mai mult póte maimult.

Unindu-se cu totil cati cugetala nevoile recunosc ca avemsa luptäm cu tótá agerimea putin-ciosa contra celui mai puternicinamic al progresului, contra igno-rantei. Este adeverat ca téra nóstraa mers inainte pe teremul politic,social si economic. De atati anl nebucuram de un regina politic din-tre cele mai liberale ; mai de cu-rand téra a fost inzestrata cu cai

mistra culturala. SA fim dar maIdrepti, mai ingaduitori, sa atribu-im lipsurile místre adevératelorcause, sa nu ne mai acusäm, caddintr'acesta numai progres nu póteresialta.

Daca nu am putut avea pan&asta4i tóte asedémintele de cul-tura necesare, totusi pe langa a-ceea ce s'a facut am realisat unprogres insemnat in aceea ca, as-tA4i de la mic pana la mare suntde o potriva convinsi ca progresulnu este posibil fara educatiune ,fárá instructiune, cEt instructiuneain general §i instructiunea popu-lara in special este factorul prin-cipal al progresulul. In directiuneapolitica institutiunile nu pot fidurabile pânä ce nu vor patrundeprin instructiune in tot poporul.Votul universal, a carul aplicareeste urmarita si recomandata depublicisti ilustri, n'ar putea pro-duce vre-un resultat util de catnumai atunci cand poporul lumi-nat ar sci sd il intrebuinteze.

Desvoltarea economica, urma-rita cu atata pasiune in timpulde facia, nu este posibila de catnumai intemeindu-se pe sciinta. In4i1ele nóstre alianta industriei cutsciinta i cu arta a realisat ade-verate minuni, lucrari si descope-riri nebanuite in veacul trecut.

Deosebit de inriurirea puternicace are instructiunea asupra des-voltdrei politice i economice inOra nóstra, respandirea cultureieste mijlocul cel mai puternic pen-tru a ne pastra independinta do-benditA dupa veacuri de suferintesi de sacrificii. Este adeverat cao téra mica ca a nóstra tre-bue sh, conteze i pe interesul ceII pórta natiunile cele marl; si a-cesta este intru cat-va o garantie,insa care e departe de a fi infaili-bila. Pentru mine unul, garantiacea mai temeinica este incredereain sine, intiparirea in mintea siin inima fie-carui roman a credin-tei ca independinta patriei estebunul suprem caruia suntem da-toff a jertfi fibata si averea mis-tra. Cand o téra intréga crede ln

1526 MONITORUL OFIGIAL AL ROMAMEI 5 7) Iulie 1883

tr'o idee mare, and de la mic panila mare sunt gata a sacrifica pealtarul patriel avere §i viata, safim incredintati ca acea Ora pose-déza cea Mai sigura §i mai pater-nica garantie a independentei §:ia prosperitatei sale. Pentru a a-tinge acest resultat, trebue sa nesilim a dovedi, a face sa se pipae,cà suntem mai fericiti, mai avuti,fiind independinti, si acésta nu sepdte face de cat numai prin edu-catitmea poporului roman.

Aa dar, ori incotro ne intór-cem, ori ce voim sa intreprindempentru prosperitatea tèrei, nu pu-tem face un pas temeinic fart, e-ducatiune, fará instructiune. Pro-gres politic, economic §i social, a-sigurarea independintef nationale,tot atarna de la scóla ; nimicbun §i durabil nu se póte fart, den-sa. Ne am dobendit independintasacrificand avere si sange ; aveminstitutiuni liberale, ne am indru-mat pe calea progresul al economic,insa ca sit pastram acea ce avem,ca sa putem pa§i inainte ea sign-ranta, ne trebue luminä, ne tre-buesc §coll. Cu §cóla putem Iuptacontra tuturor nevoilor, cu (Musaputem infrunta tóte obstacolelecari se opun Md. marirel §i pros-peritA tei Romaniel.

S'a cre4ut odiniórá chiar de ca-tre ómenii de Stat, de conduceto-ri ai popórelor ca o téra póte fiputernica §i avuta fitra ca popo-rul sd, fie luminat. S'a mers §i maideparte pe calea erorel: s'a susti-nut cd, impra§tiarea culturel inpopor ar fi chiar vatematóre. As-tafp faptele aù ficut pe deplinlumina; nimeni nu se mai indo-esce despre necesitatea cultarei.De la un capet al Europei la altulnu se aude de at aceia,§1 strigare:§cóla. S'a couvins lumea cd, intimpul de facia orf-ce natiune tre-bue sd, truirgá inainte; eä popórelecari stad pe loc sunt ca §i per-date. Top cati at cugetat la ces-tiunea invétAmentului, recunosccu ilustrul Jules Simon, et, In lu-Mea de astitgi nu mai este loc pen-tru un popor ci nu mal

este loc, la nidi un popor, pentruun cetatén nefolositor. Nimenin'are timp sa se oprésca, nimenin'are drept sa se repauseze, ni-meni n'are dreptulsa nu scie. Inainte, inainte, este cuvêntal de or-dine al timpului nostru. Inainte,4icem §i no-1 Romanilor del ne-voia bate la 110; inainte, ca saajungem pe cel cari ne aú lasatin urma.

Am facut un pas mare and neam convins cu totil cd, nu putempa§i Mainte fárá §coli. Ins& acóstanu este de ajuns. §cóla,ca ori-ceinstitutiune umana se organisézadupd, cerintele timpului; tia trebuesá respundd, trebuintelor §i ten-dintelor societatel care le infiin-téza. Altele sunt trebuintele so-cietatel actuale, altele trebue säfie §cólele ce infiintam. A organisa§coli cari nu corespund trebuinte-lor variate ale vietei de asta4i,este nu mtmai o risipa a averei pu-blice, dar un obstacol adus pro-gresului.

Odinióra, in materie de in veta-mênt primar, citirea, scrierea sicalculul erail de ajuns. In timpulde facia un asemenea program nuse mai póte aplica nici in cel dinurmii catun. §cóla primard, moder-na trebue st invete pe copii o su-md, de cunoscinte, necunoscute altadata chiar de clasele avute. Ele-mentele de sciinte naturale si degeomet, ie, istoria §i geografia, re-ligiunea §i morala, elemente detehnologie,cuuoscinte de agricultu-ra, desemnul, musica, gimnasticafiguréza in programele §cólelor pri-mare. §i acesta nu se pare de a-juns. In America si aiurea s'a infi-intat §cóla primará si;:eriór,1, incare elevil cari ruijtóce ca spa§éscd, mai departe, complect-5zdcunoscintele dobandite in cla-teleprimare. Progresul reclama caceia cari tree numai prin. ,c(7)1ele

primare §i earl sunt cei mai mulosa priméscd, Q instructiune p3 catse. 'Ate de completa, sa ca§tigecunoscinte cari sa le fie de folos §iin viata practica. Aláturi cu in-vétamentul proprit eis, a inceput

pe alocurea, sd, se infiinteze §i ate-liere pentru deprinderea elevilorcu ori-care meserii.

In Invétámentul secundar ace-iasi transformare. De unde odini-dra clasicismul era basa acestui in-vetament, astqf programele sunto adeverata enciclopedie elemen-tara. Chiar tineril cari se consa-crézd, literaturef §i dreptului in-vatá, elemente mai din tóte sciin-tele. Cu tóte acestea observandu-se et, acésta, cultura clasict, chiarcompletatä cu invetamentul sciin-tific, nu mai respunde trebuinte-lor societatilor moderne, Germa-nia cea d'anteit §i dupa densa mai-Vote Statele at infiintat alaturicu scólele clasice, a§a numitele§cóle reale sat secundare speciale.Esperienta probéza cd, tinerii carise destinéza la atatea specialitatireclamate de trebuintele econo-mice moclerne, 1§i pierd timpulstudiind ani intregi limbile cla-sice §i alte materil earl nu.le eratde nici un folos in viata practica.

Aceia§i scimbare §i in invela-mêntul superior. Intro universita-tea de ast641 §i aceia de acum 50de ani, deosebirea este mare. Ve-chea universitate credea ea" afaradin clasicism nu este mântuire,cea de astaili pdstrand cu des;1-ver§ire traditiunile trecutulul, s'acompletat cu tóte sciintele, i§i aanexat pan& §i §coli Mahe pen-tru cultura profesionala.

Ce sa 'pc despre invetamentulprofesional ? De abia infiintat deieri, el se mândresce astAi cu§cóle de tóte gradele, respumlendla tóte trebuintele societatei ac-tua le. In Odle inaintate, acestram de inveV.ment i§i are sceilelesTh practice, c.coli s.:c'indare,uni-versitiitila sale uprcsintate prin

Org.Lnisatia f colar.L a trebuitdara sa se col,fornie cu trebuintelemuLiple ale societatei, a trebuit

se transforme spre a respundela chemarea sa.

Se póte pune intrebarea daca inOra nóstra, §cóla réspunde la tótetrebuintele, s'a organisat potrivit

8 (17) Iu lie 1883 MONiTonCTL OFICIAL AL ROMANIET 1A7

cu cerintele timn respuns dustrief se foloseste mai mult in-afirmativ n conform cu rea- vétand inteo scedn, real& de cat1itate ar cere prea mult, s'ar Intr'un licen clasic. S'a scapat dinc incru cu neputinta de realisat vedere acest adever in organisa-

romane, ca densa s Întâu tiunea scólelor nóstre i numai a-pine astqi tóte trebuintele socie- césta esplica cum s'an infiintat nutatei nóstre. Sa nu pierdem din numai in si in Iasi, darvedere cá scóla nóstra datézd de si in multe orase, pe langá licee,ieri ; ca "Ana mad' acum 20 de ani mai multe gimnasil clasice. S'aabia aveam putine scóle prin sate, sells ti s'a vorbit ani intregi inscóle primare de baeti prin orase. favórea scólelor reale ; consiliulcate-va col( giuri i rti:te ince-pu- general de instructiune a cerut in-turi de etudii ueiversie re. Stn.- fiie; area !or inca de la inceputulturi vech, puternice, veto, si to- esi,tantei sale; cu tóte acestea detusi nu se pot fall c: ú cowple- abia, in anal trecut s'an infiintattat organisatiunea scolara ; cum cele 2 gimnasil reale, din Craiovani s'ar putea prelinde noé mai si Berlad. Eu cred c multe dinmult? Am 4is §i repet: avem tre- gimnasiele esistente trebue trans-buinU sä infiintain inca multe formate in gimnasii reale, ca färäscóle si mai cu séma .scóle popu- intânjiere trebue sa infiintam olare. Avem adênca convingere ca scólá normala pentru a forma pro-peste cati-va ani nu va mai esista fesoril trebuinciosi acestui Inv&o comuna care sa nu aiba scóla. tament. Amanarea in acésta direc-Guvern, adunäri politice, toti ro- tiune nu póte fi de cat pagubitóremanii sunt gata a face tóte sacri- atat pentru interesele generale,ficiele pentru a ajunge la acest re- cat i pentru cele particulare. Insultat, cat mai fara intarziere se lupta ce suntein datori s susti-va putea. nem pe terenul economic, trebue

Imultirea sadelor primare nu sa deschidem tinerimel sate carine va impedica de a imbunätati sa o pregatesca pentru acest sfar-si a spori numerul scedelor secun- sit. Cu gimnasiul clasic nu se pre-dare, de a completa si a inzestra gátesce terenul pentru a intra inuniversitatile nelstre. viata practich. Chiar esenta inve-

Intru cat privesce directiunea tamentului clasic este de a insu-data, invetamentului, en cred ca fla tinerimei alte aspiratiuni, desunt modificatiuni insemnate de a face sa se aplice de preferintaLieut. Afara de invetamentul pri- la asa numitelo profesiuni libera-mar care este general si a carui le. Ast-fel find sa nu ne prindaorganisatiune este si trebue sa fie mirarea cand vedem ca maiorita-aceiasi cu mici deosibiri in pro- tea tinerilor cari tree prin gim-gramele scedelor urbane si rurale, nasil i licee fug de profesiunileinvetamentul secundar trebue s economice; culpa nu este a lor ci atintésca a satisface variatele tre- directiunei ce ii s'a dat.buinte a le societatei nóstre. De Cu privire la invetamentul pro-óre-ce nu suntem toti destinati a fesional, intelegend prin acestaimbratisa aceleasi profesiuni,a face scédele agricole, comerciale si in-aceleasi specialitati, este natural dustriale, avem Încá mult de fa-ca scóla secundara sa prepue In cut. S'a creq.ut cá diferitele profe-vedere studiile speciale san cu pro- siuni economice se pot inveta prinfesiunile la cari se destiiìézá simplu noviciat, prin ucenicie,junimea. Nu se mai peite sustine cum se pactica in veacul trecutasta4i cu argumente serióse cá si cum se mai practiceaza i astaq.i.invétamentul secundar trebue sa S'a putut atunci, in timpul de facia.aibà un caracter general. Esperi- nu se mai póte. Asti* chiar in sta-enta a dovedit ca", tenerul desti- tele cele mai inaintate s'an infiin-nat agriculturei, comerciului, intat si se infiintéza In tot anul mul-

time de Foil destinate a Inv-etatinerimea diferite profesiuni. InFrancia, unde industria este atatde inaintata, uncle gustul este a-tat de eschis, totusi lumea munci-Ore reclama scede profesionalepentru tot felul de industrii. Cuprogresul realisat in industrie, te-rile inaintate luptá intre denselemai mult prin scoll; cine are celemai Mine scoli industriale, acelaproduce mai eftin i mai perfect.Noi cari abia incepem carieranóstra industrialá sa cautám a nefolosi de esperienta altora; sa in-cepem a infiinta treptat scoli pro-fesionale in deosebitele, orase aleterei; sá trimitem tineri sa invetein terile mai inaintate; 86) aducemdin afar& maiestri i maestre, carisa, ne invete copii meseriile ce sepot introduce la noi. Mara de a-céste scóle, en cred cá pentru Oranóstra este de mare lipsa ca Pelanga salele rurale din comunelecele mai populate sa se anexeze a-teliere In earl fete ca i baeti sá In-v* pe langa carte si o meserie. Inlips& de meserii teranii nostri suntcondamnati la neactivitate, din ca-usa climei, 4 si 5 luni intr'un an. Amcautat sii ne dam séma despre re-sultatele atat morale si socialecat i economice ale acestei ne-activitati fortate? Cunóscem noiate neajunsuri isvoresc din neo-cuparea a atator brate vartóse?In interesul moral si interesul e-conomiei nóstre nationale trebuesa punem capat acestel situatiuni.Esperientele altor state sunt acipentru a ne areta folósele insem-nate datorite imprastierei mese-riilor prin sate. Ni s'a acordatmijlóce pentru a face un inceput,sper ca pentru anul viitor ni se vaacorda mai inult, cáci trebue sa orecunosc, Camera a fost unanimácand a fost vorba de introducereameseriilor in sate. Ea a votat unproiect pe care am avut onóre a '1propune i prin care se acordii, ea-te-va sute de mii de lei pentru in-troducerea scólelor profesionalepractice prin sate. Proiectul as-cépta yotarea Senatului care cred

1128 gONItORUL OFICIAL AL ft-OMAITtiq 5(1) In lie 188g

ca, nu va intarzia SA dea aprobareasa unei asemenea legi.

Tot in scop de a da o directiuneintru cat-v a economica invetamen-tulul din sate, s'aii luat disposi-tiuni pentru a ineuragia pe Div&tatoril cari se vor deosebi prin eul-tun, pamantului. Invetatorul ru-ral care isi intelege misiunea ala-turi cu preotul pot deveni missio-naril progresului in satele nóstre.

Incredintat cá facia cu numer(5-sele trebuinte ale invetamentului,Corpurile leginitóre i guvernulvor lucra pentru a le satisface,dati'mi voe a v6 comunica ca dincat am putut constata prin mine6nsumi, scólele asta-4I esistentemerita tóta solicitudinea. Asistandla esamene m'am incredintat cáinvntamentul atat primar si secun-dar, cat i profesional este pe ca-lea progresului. Corpul profesoral,facia cu interesul particular ce II aaretat Corpurile legiuitóre §i gu-vernul, sunt convins ca va lucradin OW puterile pentru a meritarecunoscinta terel. Apostoli ai cul-ture' §i ai nationalitatei, profeso-rii térei se vor intrece in a probaOrel ca, iI inteleg Malta misiunecu care sunt investiti. Respunde-rea lor este mare ; de la densil, dela serguinta lor depinde in mareparte viitorul patriei.

Am deplina convingere di inviitor ca §i in trecut se vor arelademni de acésta santä misiune.Ve multumesc, domnilor profesori§i iubi.I colegi, si v6 rog a credeca Camerile si guvernul terei, pre-cum v'a dovedit, sunt gata a facetóte sacrificiile pentru a v6 ame-liora positiunea. Imi permit a luain facia térel respunderea in nu-mele domnielor-vóstre, ca v6 vetiareta demni de acésta solicitudine.Trecutul si presentul sunt garan-tie pentru acésta. La lucru darafará preget si cu Dumneden ina-inte.

La rendul vostru, scumpi elevi,primiti dragostea, multumirile sirecunoscinta nóstra pentru silin-tele vóstre la invetatura. Voi, earlunteti viitorul patriei ; voi U cari

Romania pune tóte sperantele salede marire si de prosperitate ; voiearl sunteti chemati a continuaopera inceputa de betrani, nu pier-deti din vedere, cá de la voi, dela sciinta i patriotismul vostru a-tiírná viitorul scumpei nóstre pa-tril. Lucrati fara preget ; invetaticat de mult, cad cu cat yeti scimai mult, cu atat yeti putea madmalt. Cautati ca pe langa sciintasa v6 patrundeti pan& ni adanculsufletulul de santele principil a lemoralei crescine. Nu perdeti dinvedere ca in téra mistra bisericasi scóla sunt una ; cá nationalita-tea si cultura ati fost aparate sisustinute cu patriotism de bisericanóstra. Aduceti-v6 aminte in totmomentul cá santa evangelie estecodicele moral al societatilor ci-vilisate ; puneti in practica Dave-tamintele cuprinse Ontr'Onsa, si fitisiguri cá fiind bun' crescini, yetifi i buni patrioti.

M. S. Regele §i Regina carl andat in nenumerate renduri dove4idespre interesul ce pórta, cultureinationale, an ochil atintiti asupravóstra, scumpii mei elevi. V6 iub es-ce Majestatile Lor, se nail cu drago-ste la voi, cad voi represintati vii-torul; vo6 are sa vi se incredintezeacésta tora a caret" independintaa castigat'o M. S. Regele in frun-tea parintilor vo§tri. Faceti-vedemni, scumpii mel elevi, de inaltasi parint6sca solicitudine a suve-ranilor no§tri, si pentru acésta nuvi se cere de cat sa, invetati si save iubitl téra. Téra si iarasi Ora ;marirea §i prosperitatea ei trebuesä fie in cugetul vostru, in inimilevóstre. Vlastare tiner6 ale arbo-relui Romaniei, cresceti vértóse ;

pregatiti-v6 pentru marea luptace vé astepta lupta vietei, luptapentru inflorirea patriei.

Cum sa v6 multumesc domniilor-vóstre, bun! parinti si onorabilicetateni ; atl venit sa vé bucuratide laurif cule§i de copii vostrl ;ati venit sa vé luati parte cu noitoti la acésti serbare a scólelor.Ve rog a primi multumirile si fe-licitarile mele.Bucuria domnielor-

vóstre e bucuria fiind-cktot ce este roman si St roma-nesce nu póte sa, nu se buctit,-copii Orel se resplatese pentit-silinta lor la invétatura. Noi toti,cei mai betrani ne mai bucuram sipentru ca vedem ca acel cari aüsá ne urmeze vor fi demni de pa-rintil lor, de mosii si stramo§ii lor.Vom parási cu mai putina durereviata; vom fi mai multumiti in i-nimele nóstre cand vom sci ca ur-mash nostri vor fi ca si predece-soril lor, buni romani ; ea isi voriubi téra §i vor lupta ca i cei cean luptat aprópe duo6 mil de anipentru a pastra pamentul stramo-sesc, limba si nationalitatea, santeodóre ale némului romanesc.

Inalt Prea Sfinte,

Ati bine.voit sa presidatl sole-mnitatea impartirel premielor. Ci-ne mai mult de cat I. P. S. Vóstraputea sa se bucure si sa cheme lasine pe acesti copil, pe acesti ti-neri, viitorul si speranta patriel ?Mostenitor al virtutilor si al pa-triotismului ilustrilor nostri pre-lati, bine-voiti a primi cea mai a-&and, recunoscinta din parte'mipentru iubirea ce ati aretat ca a-yeti catre scóla româna. cl!;da afost in téra nóstrá in tot-d'a-unaalaturi cu biserica. Natiunea sibiserica au fost nedespartite.

Ve .rog, Inalt Prea Sfinte, sabine-voiti a bine cuventa acéstiltinerime, careia noi cu toti if vomincredinta acésta sânta, traditiune:

Trdiasca M. S. Regele si M. S.Regina!

Traiascá, scóla romana!Traiasca tinerimea studiósá !

Dupe discurs&a fäcut apelul nomi-nal al elevilor premiati.

I. P. S. S. Parintele Mitropolit Pri-mat a bine-voit s incununeze pe totipremiantif ântêiii i ea le ofere, preMAIO premiele destinate de minister,

ate un frumos premiti din parteaInalt Prea Santiei Sale.

Domnu ministrn al instructiunei aImpartit la top premiantif cartile depremii anume botarite pentru fie-care.

$, (17) Tulle 18E3

DEPEtilI TELEGRAFICE(Servidul privat al MonitoruK

Paris, 14 Iu lie. Serbarea natio-nalá de la 14 Iu lie a fost celebratäfarà nici un incident.

Starea comitelui de Chambord s'ainbu natä tit puck,.

Londra, 14 Iulie. Circulá sgomo-tul cä vice-regele Indiilor englese tIa dat demisia.

Alexandria, 14 Iulie. Ieri a fost35 de morti de choler& la Damieta,61 la Mansursh si 20 la Samanud.

Viena, 14 Julie. Comitele de Pa-ris si cei-alti principi al familiel d'Or-Mans aA plecat spre grá pentru a seintórce In Francia.

Roma, 14 Iulie. Viarul .Rometdice ca Prusia e mai mult preocupatade cat voesce sa marturisénä, in catprivesce cestiunea religiósä; ea sà temecà o ruptura eu Vaticanul 10, nu pro-vóce o desordine estrema tit parla-ment i chiar in guvern.

piarul adaogä: Papa e gata a acordatcite concesiunile posibile cu conditieca Prusia sä ofere garantil acceptabile.Credem açil mat mult ca nici o-datala o solutiune pacified. a Culturkamp-fului".

Paris, 15 Ialie. Cele din urmänoutäti de la Frohsdorf contin ca sta-rea comitelui de Chambord s'a imbu-nätatit.

Alexandria, 15 Iulie. -- AA fostieri 43 morti de choler& la Damieta,50 la Mansurah, 20 la Menzaleh si 5la Ghizek, aprópe de Cairo.

Consiliul sanitar n'are speranta sapiitä. spars Cairo de epidemie.

Pesta, 15 MaiA. Un mare incen-dill a ipbucnit ieri la Sfintul Miclos,capitala comitatulni Lipto. Numérulvictimelor nu e Inca cunoscut ; opt ca-davre cari aú fost scrise din dèraroâ-turi aa fost ingropate af. Vre-o duoé-4eci de perstíne lipsesc; prefectul po-htiei se afla printre victime. In nr-ma acestei nenorociri, mnitime de per-m:5'1e sunt farä adbpost si miseria emare. (Havas.)

DIVERSE

In çlioa de 19 Iunie, pe la orele 5séra, cäPnd pliSe cu peatra In comu-na Drägoesci, jadetul Ilfov, a causaturmAtórele stricaciuni:

Locuitorilor din noul cittun Movi-lita, ca 200 powine grâti i orz stri-cate cu desavarsire, ca 350 pogóne grail

orz stricate pe jumètate.Arendasului mosiei Bitina-Nman-

teni, ca 47 pogóne grail i orz, stri-cate asemenea eu desavarsire, 84 pogó-ne gab etricate pe alocurea pe jumé"-


tate si pe alocurea o parte din trel.Locuitorilor de pe acea mosie si

tun, ca 200 poems grail i orz stri-cate pe jumétate.

Locuitorilor din catunul Bitina-Un-gureni, ca la 160 pogóne graA i orz,parte dinteansele stricate mai cu de-savarsire si parte pe jumetate.

Locuitorilor din catunul Chiroiu-Pämanteni, ca 60 pogáne grail i orzstricate o parte din trei porumbul,meiul si fasolea acestor locuitori de sile aA bättit, 411134' fiind crude se speràa se indrepta; iar pagubele causate dupaaproximatie se urea., panil la cifra de10.000 lei. x

In 4jioa de 19 Iunie, caspnd plc%cu peatril in comuna Dridu, judetulIlfov, a facut stricaciunile urnfatóre :

637 pogiine grab, causând o pagubade lei 55.440.

860 pogente orz, causand o pagulAde lei 18.180, tríte de pe mosia aren-dasului, pentru care se facuse asigurare;iar 138 pogóne graù ale celor-altilocuitori, causand paguba de lei 9.000;50 pogóne meit, idem 2.000; 250 po-One porumb , care se pot indreptamai tartlia.

In dioa de 22 Iunie, in comuna RA-dulesci, judettil Ilfov, cápnd o plelecu grindinä de márimea unei alune, adistrus foile porumbului ( remanandnumal buturil), 150 pogóne ale pro-prietarul

Pe 1310§111 Radulesci-Cáldárusani aStatului, s'a distrns trel-çleci peg&ne porumb ; iar ca 10 pogóne graasi 10 pogcine orz le a stricat pe jume-tate spicele, si 30 pogóne si 15 pra..jini plantate eu tutun le a stricat foile,care Ins4 se crede a se indrepta maix

In 4ioa de 23 Iunie, pe la orele 3p. m., 60nd, in comuna Floresci, ju-detul Prahova, o pliSe torentiali carea tinut o jamétate orii a triisnit orimátóre a locuitorului Nicolae Pang,ce se gäsea inteun cosar, rétniinêndmórtá la moment ; iar cosarul aprin-Ondu-se a fost stins pe data' de lo-cuitoril ce venise in ajutor, artlênd nu-mal o parte din Invelitórea ce era cupaie si coceni.

In çlioa de 25 Iunie, pe la orete712din di, In comuna Brosteni, judelulGorj, mergand mai multe femei curufe la spa Jinlui a le spala, luat&spa dênsele mai multi copii de lavêrsta de la 7-13 ani, cari, intrand Inapä a se scalde, s'ail inenat duoi dinacesti copii al locuitorilor George Bo-belnicu i Barba George &alma din

aces comun5, i dupâ cAutarile acutes'a gasit numal unul pecare '1 a 0 scos fára vista' , iar cel-alt nu s'a ma! glisit.YEIMIMMINIMM

ANUNCIURI MINIS TERIALE

MINISTERUL DE INTERNE

Directia general& a telegrafelor§1 postelor.

Preturile evite la licitatia tinut4 laprefectura judetului Romanati In 4ioade 16 (28) Iunie, pentru darea in an-treprisa a transportulal espeditielde pasagerl de la Caracal la Corabia0 vice-versa fiind prea marl, direc-tiunea publici o nouà licitatie pentrudarea in antreprisi a acestul transport,cu conditiunile No. 8.439, Inserate InMonitorul oficial No. 27 din 6 (18)Maiü 1883.

Licitatia se va tine in slioa de 19 El-lie 1883, In localul prefecture! de Ro-manati, j va fi cu oferte sigilate carise vor primi 'Ana la orele 4 p. m.precis, and se vor deschide.

Supra-oferte nu se mal primesc.Concurentii vor depune o datA cu

oferta i cautinnea provisorie prevé-sjuta prin mentionatele conditiuni.

No. 11.767. (2) 1883, Iunie 22.

Eforia spitalelor eivile.

La 4 August 1883, se va tine lici-tatie pentru constrairea until grajd cutsopron la ospiciul Marcuta, doritorilde a lua In antreprisá acéstà lucraresent invitati a veni la eforie in indi-cata ii orele 10 diminóta spre a pre-sinta sumisiunile domnielor-lor inso-tite de garantiile cuvenite.

Planul, devisul i conditiunile dupàcari se va face licitatiunea, se pot ve-dea de domnil concurenti In ori-ce 4itsi ore de lucru in cancelaria eforiel.

No. 4.383, 2883, Iulie 2.

MINISTERULLUCRARILOR PUBLICE.La 7 Iulie 1883 , orele 4 p. In.,

se va tine licitatie la acest ministerla prefectura judetulu! Vasluiú, pentradarea in intreprindere a rectificard §o-sele! Vasluiù Podul-Dómnei la kill-ruetrnl 88.

Valórea lucrArilor este de le! 9.702ban! 35.

Detaliurl pentru acóstg lucrare se potvedea in pnblicatia cu No. 7.224, in-serata in Monitorul oficial No. 48 din1883. (s.)

Doritoril de a cumpéra acéste mar- trebue a depune o cautiune provisoriefe se vor presinta ta arétata 4i, la de lei 100.meutionatul biurcel vernal, spre a con-cure la licitatie,

No. 22.306. 1883, Iunie 30.

Se publicä spre cunoscinta gene-ratá ce, in 4ioa de 11 Inlie 1883, se vavinde prin licitatiune, In localul biu-roului vamal central sucursala Poste,102 kilo nasturi de corozo, ceconfiscat de la comerciantil frati Seif.

Doritorii de a cumpéra acéste mar-fei se vor presinta n arétata 4i, laruentionatul spre a con-cura la licitatie.

No. 22.455. 1883, Julie 1.

-- Se public& spre cunoscinta ge-neral cii in 4ioa de 13 Julie curent,se va vinde prin licitatiune in loca-lul biuroului vamal Turnu-MAgureleo lade, cn 25 kilograme breteri de di:ferite color: peresite la acel biurcel.

Doritoril de a campéra aceste bra-ter"' se vor presinta in arèteta 4i, lamentionatul biuroù vamal, spre a con-cure la licitatie.

No. 22.452. 1883, IcHo 1.

1580 MONITOR:LI OtICIAL AL RCMAN1Ei

MINISTER:DI DE JUSTITIE

Primeal prepdinte al eurtei de a-pel din Foe§anl.

La 30 Julie curent, urnaé4e, a se tinelicitatie pentru aprovisionarea a 18stedeni lemne necesare cartel pe iar-na anului 1883-1884. plus 3 stânjenipentru jurlecetoria de pace din acestOra §.

Se publicA acésta spre mmoscinta a-matorilor, cari in 4ioa arétate, se sepresinte la acéste mute, uncle urinézIa se tine licitatiamea, Insottf de g i-rantie valabile coaform legei de com-ptabilitate generate a Stanliii; iar con-ditiupile pentru antreprisa acestorlemne sunt acele car! aú fost i In tre-cut si se pot vedea la grefa curtei infie-care 4i, afare de sèrbetori, de ce,--tre amatori.

No. 4.163. 1883, Iunie 30.

MINISTERUL Di FINANCE

Direetinnea v.milor, timbrului §1inregistr&rel.

In administratiunea centrele a firian-celor aflându-se vacante duoé functi-uni, una de copist retriboit ea 110 leimensual i cea-alte de ajutor de archivar retribuit cu 100 lei mensual, sepublice spre cunoscinta domnilor a -matori de a ocupa aceste functinni,se presinte in 4ioa de 6 Iulie 1883,la orele 3 dupe, amia4i, In localul a-cestui minister, unde se va tine concurs.

Pentru a putea fi admisi la concurs,candidatii vor trebui si jnstifice ceposelii diploma de bacalaureat i c5, aùsatisfecut legei de reerntare, presen-tend certificate de tragere la sort!.

No. 21.896: (6 Iul.) 1883, lunie 28.

Se publice spre cunoscinta generatece in 4ioa de 11 Julie curent, se va vin-de prim licitatie in localul biurouluivamal Galati, 271 kilo tesaturi de bum-bac wire (victoria), ce confiscat dela domnu M. Vexler.

Doritorif de a cnmpéra acéste, Mar-fie se vor presinta in arètata qi, la men-tionatul biuroü vamal, spre a concorala licitatie.

MINISTERUL CULTELORINSTR LICTIUNEI PUBLICE

5 (17) Tillie 1885

No. 8,430. 2 1888, lunie 25.

Pentru ocuparea in mod prosoriea catedrelor gimnasitilni din Dorohoiú,Intretinut de comma si snbventionatde minister, se publice concurs pe 4ioade 1 Octombre 1883.

Concursurile se vor tine la uni versi-tatea din Iasi, in conformitate cu pres-seriptiunile legei i regulamentului deconcursuri din 1879.

Titlurile si conditiunile pentrn ad-misiunea la concurs stint cele fixate delege.

Pentru catedra de religiune -inSe con-cursul se va tine la seminarul Socola;iar aspirantii trebue se fie absolvential seminarulul de gradnl II.

Prograroa concnrsului .peetru reli-ginne este cea publicate in Monitoruloficial No. 265 din Februarie 1882.

Aspirantii se vor inscrie la ministerOrt cel putin 8 4ile inainte de termenulconcursului.

No. 8.144. (9) 1.883, Iunie 21.

Casându-se concursul tinut la Iasi,In Februarie 1883, pentru postul- de ma-estre floristá de la scéla profesionale, defete a Statului din Iasi, ministerul des-chide un noe concurs pentru acest post

Din lipse de concurenti neputêndu- po (pas de 10 Octombre 1883.se tine licitatiune atät la minister cfit Concursul se va tine in localul sed-si la prefecture judetului Tulcea in lei profesionale de la St. Sava din Iasi.4ioa de 27 Maie 1883, pentru darea Aepirantele, spre a fi admise la con-in antreprise a construirei din noil a curs, trebue s se inscrie la ministerunei biserici din ()resat suline, se cu eel pucin 8 4i1e tuainte de terme-blice o noui licitare pentru 4ioa de nul concursului, si se presinte jurielui15* Julie 1883, dupe divisul si caetul o diploma sae un certificat prin carede sarcine, inserat in Monitorul oficialNo. 183 din annl espirat.

No. 8.447. 3 1883, Tunie 27.

Hoterindu-se ca espositiunea ope-rilor artistilor In viate, sä se face analacesta la Iasi si se se deschidi la 15Septembre, ministerul publicá acéstedecisiune spre cunoscinta artistilor din No. 8.515. 14 1883, Iunie 28.ére cari ar voi s espune lucrerile lot.

Regulamentul espositinnel se gesesce ---Prin trecerea titularului la feud-publicat in Monitorul oficial No. 42 din tatea de drept din .Bucuresci, réine-26 Maiii 1883. ;lend vacaute catedra de drept natural

No. 7.672. 3, 24. 1883, Innis 11. si de drept international public si pri-vet de la facultatea juridice din Iasi,ministernl publice concurs pentre o-cuparea in mod provisore a acesteicatedre pe 4ioa de 15 Octombre 1883.

Concursnl, conform prescriptiunilorlegei instructiunei, se va tinea tuain-tea jurinlul ce se va institui la univer-sitatea din Bucuresci.

No. 8.513. 4,54. 1883, Iunie 28.

se, se constate ce a Invétat in veri-oscóla profesionale sau in Verisun ate-lier mare din térii off din streinétatearta fabricatiunei florilor

Concursul se va face asupra fabri-care! de flori, buchete, ghirlande dinparzeturi, atlas, catifele, etc., dupä in-dicatiunile juriul, fará modele.

Pentru aprovisionarea elevilor or-No. 22.293. 1883, Iueie 30. felinatului Panteleimon cm 200 perechl

ciorapi de Mai, si 60 porechi de pan--- Se publice spre cunovinta gene- teidoni de postav ser, ministerul publice

rate, ce, In 4ioa de 11 Inhe curent, Hain-Joe pe (boa de 15 Septembre 1883.se va vinde prin licitatiune In localul Licitatiunea se va tine In pretorinl

ministerului la 4ioa fixate, orate 2 p. m,,prin oferte sigilate , conform legeicomptabilitatei generate a Statului.

Amatorii spre a fi admi§i la licitatie

biuroultii vanial Itcani, 6 bucati pan-zâ de in coloratä 510 metri si 4 du-zini servete asemenea de in, ce s'aeconfiscat la acel biuroe.

(Supliment.)

5 (' 7) Tu lie 1883 MONITORUL Or ICIAL AL ROMANIEI (Supliment) 1531

MINISTERUL AGRICTTLTUREI,INDUSTRIEI,COMERCIULUI

DOMEN1ELOR

Prin decisiunea N. 14.813 din 1 In-lie, We, aprobat asupra domeulut N.A anaseseu a tjedecar a licitatiuemnut. la Mecin in 4ioa de 17 Iuttie1883, atat pentru areedarea carierilorfoste arendate dornnului Trancu, afarede cariera James Ferry, cat ei cele nea-rer date, intre cari stunt ei cele de laBeltitta, cu arende anuala de i.700 let,

timpul de la 1 lunie 188:1 pule la1 lanuerie 1886, ei cu conditiunile tu-Berate in Monitorul oficial No. 281ei 47 din 1883.

Asemenea s'a aprobat asupra dom-nutut Jernes Ferry arendarea cariereinumit, J .mes Ferry, cut areade anualede lei 2 800, pe acelaei termen i cuaceleeei condttiuni mentionate mat sus.

Se va publica dar acéeta spre cunos-cinta ambilor arentiaei, pentru accmplecta garantiele definitive de ju-matate din arenda anuale in termende 15 4ile ei a depune recepisele laminister direct sae prin casieria res-pective,.

No. 14.813. 1883, Iulie 2.

Prin deeisiunea cu No. 14.663êin 1 Iulie 1883, s'aa arendat dorn-nului Cittedeli Michel din urbea Hair-eiova, cariera de piatre de lengi ace-lai orae, dintre suburbia Verve eiperiul Barein, pe termen pane la 4August 1883, precum i alto 2 arieredin aceeaei Icatalitate pe termen penela 9 Martie 1834, dupe, cum le areprin permisiunile de esploatare de laprimeria Etereova sub No. 1.394 din3 August 1882, pentru cea d'intaiú,sub No. 195 din 9 Martie 1883, pen-tra cele-alte duoè.

Arenda pentru cate trele carierele pearétatul termen este de lei 1.000, de-punend i garantie la subscrierea con-tractului lei 500.

Asemenea s'a arendat domnului in-giner-architect Christian Charts. h catetrele carierele de mai sus, de la ter-menile de nand espira arendarea

domnu Cittadelli Michel ei panele 31 Decembre 1885, cu arencite a-nuale de lei 1.100, precum ei cele-alte cariere deschise i nedeechise dinperunetrul planului studiat i ridi-cat de domnu inginer Certsch, de-pus la minister cu petitia No. 12.490,cu arenda anuala de lei 300, pe ter-men de la 1 Iulie a. c. pane la 31Decembre 1885, avend in sarcina satóte cheltuelile facute ca studiereafixarea pe plan a acelui perircietru,precum i a lesa pe séma Statuluiori ce instalatiunI va face In cursul

exploatrei, av(nd a depune chiar deaeutn ca gararit e definitive lei 700.

Se publice ds r cele ce preced pen-tru cnnoscinta celor In drept, sore ase pre.tenta domnu Cittadelli Michella prefecture Constaeta i doninuChnsdan Chertsch la prefecture Co-vurlui ca sa subscri contractele i saiepue garani.ie definitive, dace nule-ae depos Inca.

No. 14.663. 1883, Iulie 4.

La 15 Iulie ditor, se va tine lici-tetie la teini4erul grieulturet, inens-triel, comerciului i donienielor, pentrucurt:tirea i destuparea ecntului descurgerea apelor provenind din platoulCetrocenilor pene la vechie albie aDambovitei, in lungime de 615 metriliniad i facerea unei poclisce, a cerorvalóre dupe, devis se ridice la lei 654ban! 32.

Art. 40-57 inclusiv din legea asu-pra comptabilitSlei generale a Statu-lui stint obligatorii pentru aaste lin-

tatie.Ori-ce deslneiri se pot lua de la di-

visia agriculture!, comerciului ei in-dustriei, in tóte 4ilele i orele de lucru.

No. 15.069. 1883, Iulie 2.

aI ai moeielor Statu-belul de mai jos, nea-e cuvenite de plate ei

unii necomplectand chiar garan.eia de-finitive, ministerul conform conditiilorde arendare, pune aceste moeii in rea-rendare pe compttil actualilor arendaei,pentru teioa de 22 August 1883, conti-nuandu-se ei in elilele unnatóre In cascand nu s'ar putea termina adjudecarealor in prima 4i.

Lieitatiunea se va incepe la orele 2dupe amiali, i se va tine in urmetóreletrei centruri;

La Craiova, in localul. prefecture! ju-detulni Dolj, pentru teite moeiele dinjudetele Mehedinti, Delj, Gorj, Roma-nett i Veleea.

La Bucuresei, in localcil acestui mi-nister de pe calea Victoria No. 103,peutru trite mosiele din judetele Argee,&zee, Covurluia, Dam bovita, llfov,lalomita, Muscel, Olt, Prahova, Putna,Ramnicu-Sarat, Teleorman i Vlaeca.

La lee!, in localul prefecture! jude-Vital he!, pentru tóte moetele din jade-tole Bacea, Botoeani, Dorohoia,he!, Neamtu, Roman, Suceava, 'rem-cif], Tutova i Vasluit.

Rearendarea lor se face pe restul pe-riodului pe care sunt actualmente aren-date, socotit inse de la 23 Aprilie 1884inainte, incependu-se plats ceetiurilorcu anticipatie, de la 15 Ianuarie, con-form conditiilor de arendareei cu regu-lamentele de licitatii inserate in Moni-

.

Acttualii arenelui, notate in tachitand câltiuril

torul No. 130 din 1875, nentru Vote mo-eiele arendate pe periedele 1876-1886,1877 1687, 1880-1885 ei 1881-1886,

in Monitorul No. 247 din 6 Februa-rie 18 2, pentru bate moeiele arend#tepe pereidele 1883-1888 ei 1883-18S;air conditiele generate de arendare sunttot acelea ca eari se psesc actualmentearendate, inse :

Peatru moeiele arendate pe periodul1877 1887, conditiele publicate inMonitorul No. 204 ain 1876.

Peetru atele peperiódele 1880-18851e81'8e6, cond,tiele publieate in

Monitorul No. 13 i 139 din 1879.Pentra acele pe periódele 1883.-1888

sti 1883-1893, conditiele publicate inMonitor& No. 247 din 1882, Februarie 6.

Pentru acele pe periodul 1876 1886,eu conditiele primitive inserate In Mo-nitorut No. 130 ei 163 din 1875, afarade unile din moeii tot din acest periodai earor arendalf, conforen legilor vo-tate de Corpurile legiuitóre in 1878 ei1880, ati substituit conditiele primitivecu cele ale periódelor 1877-1887 ei1878-1883, rearendarea lor se face cuconditiele substituite Inserate In Moni-tdrele No. 204 din 1876 ei 102 din 1877,arMate i in dreptul fie-cária din ele;cam i ca conditiele speciale ca cadmai aunt date unele rnoi1, car! se vorpune in vederea concurentilor la 4ioade licitatie.

Moeiele din car! s'a determinat pá-mênt pentru improprietarire de insura,-tei, rearendarea lor se face fere acestepementuri, asupra ca,rora arenclaeul nuare nici uu drept de folosinte.

Doritorif de a lua in rearendare dinaceste molil, aunt invitati a se presentala licitatie In citata 4i ei ore, la loca-ladle indicate spre a concura, insoeit!de garantia provisorie in valóre de apatra parte din arenda actuala a inoeietpentru care aunt amatori.

No. 14.611. 3 1883, Iulie 1.

Tabloti de motiile Statulul ce se scot In re-arendare In lma de 22 August 1883, pecomptul actualilor arendasY, pentru neplatade castiuri i necomplectare de garantie.

Central CraiovatTudet al Dolj

1. Murgaeul, pendinte de Sadova, st-rew:late pe periodul 1876-1886, arendaactuala lei 4.850, cu condieiunile pu-blicate in Monitor& No. 102 din 1877.

2. Lazul i Craeani, pendinte de Bran-coveni, arendate pe periodal 1876 panela 1886, arenda actuate lei 5.040, cuconditiunile publicate in Monitorul cuNo. 130 ei 163 din 1875.

3. Cerul saa Leamna, pendinte de Stet,arendata pe perioclul 1883-1888, a-renda actuali lei 1.2007 cu conditiu.

1532 MONITORM, FICIAL AL ROMANIEI 5 (17) Idle 188g

nile publicate in Monitorul No. 247din 1882.

Judeful Gorj4. Muntii Os lea, 13(. ul i Sorbelul,

afarA de Cracul-MAne§ti, vindut, pen-dinte de Tismana,. arendatA pe perio-dul 1880-1885, arenda actueld le14.500, eu conditiunile publicate in Mo-nitorul No. 132 din 1879.

5. Toplita, Valea en apA, pendintede Tismana, arendatA pe periodul 1880pfinA la 1885, arenda actualii lei 1.000,cu conditiunile publicate in MonitoruiNo. 132 din 1879.

6. Moii, pendinte de Tismana, aren-dath pe periodul 1880 1885, arendaactualA lei 3.020, en conditiunile pu-blicate In Monitorul No. 132 din 1879.

7. Murgaeul cu trupurile, pendintede episcopia Râmnicu, arendata pe pe-riodul 1880-1885, arenda actualA lei7.810, cu conditiunile publicate in Mo-nitorul No. 132 din 1879.

8. Vatra schitului Strâmba cu oparte din moeia SArdAneeti, pendintede episcopia RAmnicu, arendatA pe pe-riodul 1880-1885, arenda actualA lei6.400, cu conditiunile publicate inMonitorul No. 132 din 1879.

9. Bata, pendinte de episcopia Warn-nicul, arendatA pe periodul 1883-1888,arenda actualà lei 2.200, cu conditiu-

0,47Jinn puuuudim 11.1 .1.11UFGGGUI NG Gst I

din 1882.10. Ioneeti BrAneeti (cu conditie

specialA), pendinte de Motru, arendatApe periodul 1883-1893, areuda actu-alA lei 28.300, cu conditiunile publi-cate in Monitorul No. 247 din 1882.

11. Vatra monastirei Tismana, pen-dinte de Tismana, arendatA pe perio-dul 1883-1893, arenda actualA lei26.950, en conditiunile publicate inMonitorul No. 247 din 1882.

12. FrAteeti, pendinte de Tismana,arendatA pe perio,lul 1876-1886, a-renda actualA lei 1.140, en conditin-nile pnblicate in Monitorul No. 130 0163 din 1875.

Judelul lifehedinp.13. Orevita, pendinte de Mitropolie,

arendatA pe periodul 1876-1886, a-renda actuate', lei 83.860 bani 80 , cuconditiunile publicate in Monitorul euNo. 204 din 1876.

14. Ploetina , pendinte de Tismana,arendatA pe periodul 1876-1886 , a-renda actualä lei 13.500, cu conditiilepublicate in Monitorul No. 102 din1877.

15. Vatra monastirel Strehaia, pen-dinte de Strehaia, arendatA pe periodul1876-1886, arenda actual& lei 37.075bani 53, cu conditiunile publicate inNonitorul No. 102 din 1877.

16. Rogova,Mihail, pendintpe periodul 18tualA lei 40.021blicate in Moni

17. Ascunsa,RAmnieu , arenpfinA la 1888, axca conditiunileNo. 247 din 18E

18. ipotul 1

pendinte de Bape periodul 188:lei 120, en coiMonitorul No. 2clézA i pentruran tie.

in devAlméeie cu C. N.e de Tismana, arendatA77-1887 , arenda ae-0, cu conditiunile pu-orul No. 204 din 1876.pendinte de EpiseopiadatA pe periodul 1883enda actualä lei 11.710,publicate in Monitorul2.

rup din apa NeagrA,ia-de-Arame., arendatA1888, arenda actualA

editinnile publicate in47 din 1882. Se rearen-necomplectare de ga-

Judel19. Brosceni N

pendinte de CAIdul 1876-1887.400 , eu conMonitorul No.

20. Criva junarendatA pe perenda actualA 1publicate in Mcdin 1875.

21. VddastraBistrita , arendpanA la 1886,lei 26 banl, ene .

ul Bornanay.atra monastirei CAlniu,uiu, arendatA pe perio-6 , arenda actualA leiditinnile publicate in02 din 1877.etate, pendinte de Stat,riodul 1876-1886, a-ei 5.760, cu conditiilenitorul No. 130 qi 163

en Vi0na, pendinte deat5, pe periodul 1876arenda actuate', 59.726conditiunile publicate

.owncbut ow, _Leo. 102 din 1877.22. Orlea eu Balta i Vádastrita,

pendinte de Cozia, arendatA pe perio-&al 1876-1886, arenda actualA 96.966lei 70 bani, ca conditiunile publicatein Monitorul No. 102 din 1877.

23. VArtina-RomAnA §i Baldovinesci,pendinte de CAluiu, arendati pe perio-dul 1877-1887, arenda actualA 12.616lei 13 bani, cu conditiunile publicatein Monitorul No. 204 din 1876.

24. Corbeni, pendinte de Brâncoveni,arendatA pe periodul 1883-1888 , a-renda actualA lei 1.320, cu conditiilepublicate in Monitorul eu No. 247 din1882.

25. Ungurenii, pendinte de Schitul-d'un-Lemu, arendatA pe periodul 1883pfinä, la 1888, arenda actual& lei 6.750,eu conditiunile publicate in MonitorulNo. 247 a in 1882.

Judelul Vcilcea.26. DAesei sal Meenii , pendinte de

Schitul-d'un-Lemn, arendatA pe peno-dal 1880-1885 , arenda actualà, lei1.800, cu conditiunile publicate in Mo-nitorul No. 132 din 1879.

27. Vatra monastirel Govora , pee-dinte de Govora, arendati pe periodul1881 1886, arenda actuate'. lei 5.000,on conditiunile publicate In MonitorulNo. 132 din 1879.

28. Gura-Suhaplui , pendinte de

Bistrita', arendatA pe periodul 1876pAnA la 1886, arenda actualA lei 840,cu conditinnile publicate in MonitorulNo. 130 §i 163 din 1875.

29. BrAiasca-DrAgani , pendinte deEpiscopia Râmnieu, arendatA pe perio-dui 1876-1886, arcade actualA 2.251lei 6 bani , ca conditiunile publicatein Monitorul No. 204 din 1876.

30. Foleetii-de-Sus, pendinte de Bis-trita, arendatA pe periodul 18-0'6-1886,arenda actualA lei 2.980 bani 80 , cuconditiunile pnblicate in Monitorul cuNo. 180 ei 163 din 1875.

31. CelimAnesci Gura-VAi farA bAi,penclinte de Cozia, arendatá pe perio-dul 1876-1886, arenda actualA 8.424lei, eu conditiunile publicate in Mo-nitorut No. 130 §i 163 din 1875.

32. Cureaoa din BogdAnesci, pendintede Episcopia Râmnicu, arendatá peperiodul 1876-1886, arenda actualAlei 240 , cu conditiunile publicate inMonitorul keo. 130 §i 163 din 1875.

33. irineasa , pendinte de Horezu,arendate pe periodul 1883-1888, a-renda actualA lei 2.800, cu conditiilepublicate in Monitorul No. 247 din1882

34. Metohnl MAnAilesei, pendinte deBistrita, arendatA pe perioclul 1883'Anil la 1888, arenda actualA lei 800,cu conditiile publicate in NonitorulNo. 247 din 1882.

35. Mann 0 Funeureni , dinpreunicu gradinele de legumi i pomi rodi-tori , cari ati fost arendate separat,pendinte de Mamn, arendatil pe perio-dul 1883 1888, arenda actualA 5.000lei, cu conditiile publicate in Monito-rul No. 247 din 1882. Se rearendézApentru necomplectare de garantie.

Centrul BucuresciJudeful Argo

36. BAltenii cu sferile Ciupagupendinte de Vieroeu , aren-

date pe periodul 1876-1886 arendaactualá lei 6.215 ban! 58, en conditiilepublicate in Monitorul No. 130 0 163din 1875.

37. Golesci-VAtAeesci en via numitàdin Golesci, pendinte de Episcopia deArgee, arendatA pe periodul 1876-1886,arenda actualA lei 2.800 bani 64, cuconditiunile publicate in Monitorul caNo. 130 §i 163 din 1875.

38. Fetenii, fArA potlul de peste Olt,pendinte de Episcopia RAmnicu, aren-dat é. pe periodul 1876-1886 , arendaactnalà lei 520 bani 72, en conditiilepublicate in Monitorul No. 102 din1877.

39. ScAmenii , pendinte de Cozia, a-rendatà pe periodul 1876-1886 , a-renda actual& lei 1.550 , cu conditiile

5 (17) Tillie 1883 MONITORUL OFICI

publicate in Monitorut No. 130 gi 163din 1875.

40. Rèsäritul i Apusul vatra schi-tului Cotmeana, pendinte de Cozia, a-renclatä pe perindul 1880-1885 , a-renda actuala lei 20.000, cu conditiilepublicate in Monitorul 132 din 1879.

41. Dobrescil, pendinte de EpiscopiaRâmnicu arendata pe periodul 1883On& la 1888, arenda actualA lei 6.750,en conditiile publicate in MonitorulNo. 247 din 1882.

42. Costescii, fara trupul numit Ga-vindut, pendinte de Episcopia de

Argeg, arendata pe periodul 1883 panaala 1888, arenda actuala lei 4.500, cuconditile publicate in Monitorul euNo. 247 din 1882.

43. Manicescii, pinclinte de EpiscopiaArgeg, arendata pe periodul 1883 pfinala 1888 , arenda actualA lei 2.910 , caconditiile publicate in Monitorul euNo. 247 din 1882.

44. Stânjeni 120 intre hotarul Ca-caleti gi Valceaoa-Serionului, pendintede Stat , areudata pe periodul 1883'Ana la 1888, arenda actuala lei 250,en conditiunile publicate in MonitorulNo. 247 din 1882. Se rearend&A gipentru necomplectarea garantiei.

45. StAnislavesci, pendinte de Mi-tropolie , arendata, pe periodul 1883liana la 1888, arenda aanala lei 600,eu conditiunile publicate in MonitorulNo. 247 din 1882. Se rearendeaza gipentru necomplectare de garantie.

46. 'Vatra schitului Flämânda, pen-dinte de Episeopia Râmnicu, arendati,pe periodul 1883 1888, arenda actuaIälei 6.800, en conditiunile publicate inMonitoul No. 217 din 1882. Se rearen-déza i pentru necomplectare de ga-rantie.

47. Topana , pendinte de Episeopiade Argeg , arendatà pe periodul 1883pAna la 1888 , arenda actualä 12.650lei , cu con ditiile publicate in Moni-torul No. 247 din 1882.

Judeful Buzeft48. Un codru Stânca-Leului , pen-

dinte de St. George-Noù , arendatä peperiodul 1880-1885 , arenda actualAlei 250 , cu conditiunile publicate inMonitorul No. 132 din 1879.

49. S,hitul Isvoranu , pendinte deRadu-Voda, arendatà pe periodul 1883pfinA la 1888, arenda actuala, lei 925,cu conditiile publicate in MonitorulNo. 247 din 1882.

50. Câmpulungeanca , pendinte deepiscopia Buzeti, arendati pe periodul1883-1888, arenda actual:A lei 3.900,cu condiVile publicate In 1onitorulNo. 247 din 1882.

51. Baba-Ana en Istäu, pendinte deMitropolie, arendata, pe periodul 1883

AL AL ROMANIEI

IpAnA, la 1888, arenda actual:A 8.500 lei,eu conditiile publicate in MonitoruiNo. 247 din 1882.

52. Cochirleanca, pendinte de epis-copia Buza, arendata, pe periodul 1883pana la 1888, arcade actualä lei 8.250,cu condittile publi( ate in MonitorulNo. 247 din 1882.

53. Pietroasa saú 13.1denii , pendintede Bradt' , arendata pe periodul 1883pânä la 1888, arenda actualA lei 9.020,eu conditinaile publicate in MonitorulNo. 247 din 1882.

54. Metohul schitului Progca , pen-dinte de sehitul Progca, arendatä peperiodul 1883-188E , arenda actualAlei 55, eu condiVile publicate in Mo-nitorul No. 247 din 1882. Se rearen-dz i pentra neconiplectare de ga-rantie.

55. Parte din Verresel , pendinte deepiscopia Buza, arendatä pe periodul1883-1888, arenda actualã lei 260, cuconditiile publicate in Monitorul caNo. 247 din 1882.

56. Vatra Schitalul Pinta , pendintede episcopia Buza6, rendatä pe perio-dul 1883 1888, arei da actualä 4.300lei, eu conditiiie publicate tu MonitorniNo. 217 din 1882.

57. BArbuncesci, pei dinte de episcopiaBuzeft , arendatä pe periodul 1883paanA la 1838 , areica actualä lei 70,cu conditinuile publicate tn MonitorutNo. 247 din 1882.

Judelul Covurluift.58. Sehitul GherAiasca, pendinte

de Mitropolie, arendatä pe periodul1883 1888, arenda actualA lei 1.201,cu conditiunile publicate In Monitoruleu No. 247 din 1882. Se rearendkäpentru necomplectare de garantie.

59. illisa-Precista, pendinte de Pre-cista Galati, arendatA de periodul1883-1888, arenda actualA lei 190,cu conditiunile publicate iu MonitorulNo. 247 din 1882.

60. Valea lui Manolache, pendintede Scólele, arendatä pe periodul 18760,0, la 1886, arenda actualä lei 1.800,cu conditinnile publicate in MonitorulNo. 130 gi 163 din 1875.

61. Parte din Cuca, pendinte de &el.-Iele, arendata pe periodul 1876 1886,arenda actualä lei 720, cu conditiunitepublicate In Monitorul No. 130 gi 163din 1875.

Judeful Dâmbovita.62. Pârlita, fara, trupul infundat in

mogia Doicegti a doctorului Rasti, pen-dinte de Cotrocenl, arendatä pa peri-odul 1883-1893, arenda actualä lei27.000, eu conditiunile publicate InMonitorul No. 247 din 1882.

63. Câineasca, pendinte de Mitropo-

1533

lie, arendata pe periodul 1883--1888,arenda actuala, lei 5.300, cu conditiunilepublicate In Monitorul No. 247 din 1882.

64. Aninósa eu Ciuturóia, fAra móra vde zid vindutä de veci, pendinte de Mi-tropolie, arendata, pe periodul 1883pAnA la 1888, arenda actealA lei 5.320,en conditiunile publicate in MonitorulNo. 247 din 1882.

65. CApriorul ca trupurile, pendintede Margineni, arendatA pe periodul1883-1888, arenda actual& lei 16.400,cu con4itiunile publicate in MonitorulNo. 247 din 1882.

66. Titu-Plopil, pendinte de Nucet, a-rendata pe periodul 1876-1886, arendaactualA lei 5.400, cu eoniiivaiIe pu-blicate in Monitorul No. 204 din 1876.

67. Vara schitulut Viforâta, cu viileTênära i C4p1egti, afara, de 25 po-wine läsate schitului i afarä de viaPipoia, vindutä de veci, pendinte deViforAta, aredata pe periodul 1876 pâ-nä, la 1886, arenda actualä lei 654 bani50, en conditiunile publicate in Mont-torul No. 130 gi 163 din 1875.

68. Muntele Panaghia, pendinte deNucet, arendati pe periodul 1876 pana,la 1886, arenda actualä lei 564, enconditinnile publicate In Monitorul enNo. 130 gi 163 din 1875.

69. ése trupuri Tâta-Fienei, pendintede CAldartigani, arendata pe periodul1880-1885, arenda anuala lei 500, cuconditiunile publicate in Monitorul cuNo 132 din 1879. SA. rearendéza gi pen-trn necomplectare de garantie.

Judeful Ilfov.70. Melia sat. Brataganca, vndinte

de Butoiu, arendatä pe periodul 1883'Ana la 1888, arenda actuala lei 7.750,cu conditiunile publieete In MonitorulNo. 247 din 1882.

71. Ciolpani, pendinte de TiOnetiti-arendatA pe periodul 1880-4885, areneda actualà lei 3.230, en conditiunil.publicate In Monitorul No.132 din 1879,

Judetul72. Buciumeni i Fratileati, pendinte

de Särindaru, arendatä de periodul1883-1888, arenda anualá lei 9.800,en conditiunile publicate in MonitorulNo. 247 din 1882.

Judeful Muscel.73. Piscani i Pribdia, pendinte de

Valea, are ndatä pe periodul 1880 pa-na la 1885, arenda actualä, lei 3.000,en eonditiunile publicate in MonitorulNo. 132 din 1879.

74, Cioeanegti, Lira, viile cu embaticotagnitA, pendinte de Cozia, aren-

data pe periodul 1883-1888, arendaactualä lei 1.000, cu conditiunile pu-blicate in Monitorui No. 247 din 1882.

1534 MONITORITL OFICIAL AL ROMANIEI 5 (17) In lie 1883

Judeul Olt.

75. Drajangsca ti Buricésca, pendintede Mitropolie, arendata pe periodel1876-1886, arenda actuala lei 1.000,cu conditiunile publicate in MonitorulNo. 102 din 1877.

76. Puturósa, pendinte de SântuGheorghe Noú, arendat i. pe periodul1876-1886, arenda actuala lei 7.100bani 40, cu conditiunile publicate tuMonitorul No. 130 ti 163 din 1875.

77. Itáj letul, pendiute de Govora,arendatä, pe periodul 1876-1886, a-renda actuala lei 7,920, cu conditiunilepublicate to Monitond No.204 din 1876.

78. Saltanetti, pendinte d Stat, a-rendata pe periodul 1881-1886, a-renda actuala lei 3.500, en conditiu-nile publicate in Monitorul No. 132din 1879.

79. Stanjenii in hotarul Comânita,pendinte de Govora, aredatii, pe perio-dul 1881-1886, arenda actuala lei62, cu conditiunile publicate in Mo-nitorul No. 132 din 1879.

80. Cazanetti Radetti, Voicetti tiHorezul séü Comanita, afara de unloc infundat in trupul numit CazAne§ti,vindut de veci, pendinte de Iforez, a-rendata pe periodul 1883-1888, aren-da actuala lei 6.000, ca conditiunile pu-blicate In Monitorul No. 247 din 1882.

81. Séca Vatra Schitului, fera Iba-netti §i Secuta, pendinte de Cozia, a-rendata pe periodul 1883-1888, aren-da actualá lei 6.500, cu conditiunilepublicate In Monitorul No. 247 din 1882,

Judetul B-ahova.

82. Vadul Ferulul, pendinte de Zna-gov, arendatá pe periodul 1876-1886,arenda actuala lei 9.775, cu conditi-unile publicate in Monitorul No. 102din 1877.

83. Vatre ethitulul Cheea, afará de 10pogóce in jurul shitulai, ce se reservepe sérna ecelui schit, pendinte de schi-tul Cheea, arendata pe periodul 1880panä la 1886, arenda actuala lei 6 )0,cu conditiunile publicate in MonitorulNo. 132 din 1872.

84 Gura Vitafirei ti livedea de laVaxbileie, pendiute de Mislea, arendatepe periodul 1880 18e5, arenda actualalei 8.550, cu conditiuuile publicate InMonitorut No. 132 din 1872.

85. Putul Ghencea, din plaiul Cri-covu, comuna Adâncata, rèneasa Sta-tului din motia Malamucul vinduta deveci, pendiete de Mitropolie, arendatape periodul 1883-1888, arenda actu-ala lei 1.610, cu conditiunile publicatein Monitorul 247 din 1882.

86. Muntele Bobul, pendinte de Schi-tul Isvórele, arendatâ pe periodul 1883piina la 1888, arenda actnaln% 245, cu

conditiunile publicate in Monitorul cuNo. 247 din 1882.

87. Muntele Urletul, pendinte deCaldárutani, arendata pe periodal 1883Dana la 1888, arenda actuala lei 140, cueonditiunile publicate in Monitorul cuNo. 247 din 1882.

88. Crivina, pendinte de Garendata pe periodul 1876 -1886, a-renda actuala lei 7.400, cucile publicate in Monitorul No. 102din 1877.

Judetul .Putna.89. Incogiuratórea monastire Bizan-

a oO pertieelele, peediete de Bezentia,arendatá pe periodul 1876-1886, a-renda actualä lei 9.736 bunt 60, cuconditiunile publicate In Monitorul cuNo. 102 din 1877.

90. Balote§ti, pendinte de Mera, a-rendatá pe periodul 1876 -1886, arendaactuala lei 7.550, cu conditiunile pu-bulicate in Monitorul No. 204 din 1876.Se rearendéza ti pentru necomplectareie garantie.

91. Parte din Balotetti fárá hara-garii, pendinte de Taslau, arendatá peperiodul 1876-1886, arenda actualalei 3.361 bani 50, cu conditiunile pu -blicate In Monitorul No. 201 din 1876.

92. Schitul Brai, pendinte de Mi-tropolie, arendata pe periodul 1880pana, la 1885, arenda actual:A lei 1.600.cn conditiunile publicate in MonitorulNo. 132 din 1879.

93. Crucea-de-Jos, pendinte de Bog-dana, arendata pe periodul 1880 i885,arenda actual& lei 3 410, cu conditiu-nile publicate in Monitorul No. 132din 1879.

91. Adjadul vechiü cu Lespe4i1e, pen-dirte de Mera, arendatá pe periodul1880-1885, arenda actuala lei 19.000,cu conditiunile publicate in Monit)rulNo. 132 din 1879.

95. Balca-Tautietti, pendinte de Bar-nova, arendatá pe periodul 1880-1885,arenda actuala, lei 5.000, cu conditi-unile publicate in Monitorul No. 132din 1879.

96. incongiurátórea monastirei So-veja, fara, via de la Clipetti, pendintede Soveja, arendata pe periodul 18830315, la 1888, arenda actualà lei 6.640,cu conditiunile publicate in MonitorutNo. 247 din 1882.

Judeful Ramnieu-Sárat.97. Urechetti ti. Podul Vatra

schitulni Varzaretti,fara 20 pogóne po-iana langa monastire, pendinte de Mi-tropolie, arendata pe periodul 1876pâtia la 1886, arenda actualá lei 10.732,cu conditiunile publicate in MonitorutNo. 130 ti 163 din 1875.

98. Gherghésa saa Bétrina, pendin-

te de Babeni, arendata pe perioanl1880-1885, arenda actuala lei 44 827bani 76, cu conditiunile publicate inMonitorul No. 132 din 1879.

99. Amara, Baba-Vita §i Balta, pen-dinte de episeopia Rainnicu, arendatápe periodul 1883-1893, arenda setaala lei 30 350, cu conditiunik pebli-cate ta Monitorul No. 247 din 1882.

Japletal Teleorman.100. Silistea, pendinte de Glavacioc,

arendatá pe periodul 1883-1888, a-renda aetuala lei 5.680, cu conditiu-nile pnblicate in Monitorul No. 247Ina 1882.

101. Dorobantul, pendinte de Clo-cociovu, arendata pe periodul 1881pana la 1886, arenda actualâ ki 44 000,uti conditianile publicate in MonitorulNo. 132 din 1879.

Jadattel Vlapa.102. Frasioul, (cri conditie speciald

peedinte de Santu Ión Fo, Tani, aren-data pe periodul 1883-1893, areudaactuala lei 24 000, cu conclitinnile pu-blicate in Monitorul No. 247 din 1882.

103. Zevestreni Ghimpeni, fara tru-Cotóia vindut de veci, pendinte de

Mit) opolie, arendata pe periodul 1883wittä la 1888, arenda aetuale lei 4.706ban1 25, et) conditiunile publicate InMunitorul No. 247 din 1882.

104. Be néia, (e.0 conditie specialá),pendinte de Santu Gheorghe Noü, aren-data pe periodul 1883-1888, arendaactuala lei 16.000, cu conditiunile pu-blicate tu Monitorul No. 247 din 1882.

105, Puranii, pendinte de Sartre Gheor-ghe Nob., arendati pe periodut 1883ieela la 1888, arenda actuate, lei 2.150,pci conditiuni1P publicate in MonitorulNo. 247 din 1882.

106. Puranii, pendinte de Mitropolie,arendata pe periodul 1883-188e, a-renda actuala lei 9 970, cu conditiunilepubl leate in Monitorut No. 247 din 1882.

107.Prundul, pendiote de Comaria, a-rendat pe periodol 1883-1888, arendaactualä lei 15 050, cu conditiuuile pu-blicate in Monitorul No. 247 din 1882.

108. Fundul Perului cu parchete depâdure, pendinte de Glavacioc, aren-data de periodul 1876-1886, arendaactualä 14 500, cu conditinnile publi-. ate in Monitorul No. 102 din 1877.

Centrul Ia§iJudetul

109. Catinu i Critani, pendinte deCatiaul, arendata pe periodul 1880pana la 1885, arenda actuala lei 12 000,cu conclitiunile publicate in MonitorulNo. 132 din 1879.

110. Prkjetti cu Sili¢te1e, pendinte

Judeful Dorohoia.

123. Páltinisul, pendinte de Mitro-polie, arendatá pe periodul 1883 panala 1888, arenda actualá lei 13 951, cuconditiunile publicate In Monitcrul cuNo. 247 din 1882.

124. Thililesti, pendinte de Váraticu,arenclatä pe periodul 1880-1885, a-renda actualá, lei 4.410, cu conditiu-nile publicate In Monitorul No. 132din 1879.

Judelul125. Zberóia, pendinte de Sântu-

Sava. arendatá pe periodul 1880 panala 1885, arenda actuala lei 12.200, cuconditiunile in Monitorut No. 132 din1879.

126. Väleni, pendinte de Scólele, a-rindati pe periodul 1880-1885, aren-da actuala lei 3.140, ea conditiunilepublicate In Monitorul No. 132 din1879.

127. Covasna, pendinte de Dobro-vétu, arendata pe periodul 18e3 pAnila 1888, arenda actuala lei 825, cucondit unile publicate in cuNo. 247 din 1882, se rearencléza,pentra necomplectare de garantie.

Judetul

128. Mfinzaesti-Fitlfäesti, pendintede Galata, arendatá pe periodul 1880Oa, la 1885, arenda actualti lei 8.210,f conditiunile publicate in MonitorulNo. 132 din 1879.

129. Andrieaenii, pendinte de Ceti-teia, arendatá pe periodul 1880-1885,arenda actuala lei 11.710, cu condi-tiunile publicate in Monitorul No. 132din 1879.

5 (17) In lie 1883 MONITORM OFICIAL AL ROMANIEI 1535

de Precista-Riducanu, arendatá pe pe-riodul 1880-1885 , arenda actualálei 29.6 W, cu conditiunile publicatein Monitorul No. 132 din 1879.

111_ Poiana (cu parchete de padure),pendinte de Bisericani, arendatii peperiodul 1880-1885, arenda actualalei 1.910, cu conditiunile publicate InIhrohitorul No. 132 din 1879.

112. Letea cu Si1ite1e, pendinte deTrei-Erat hi , arendata pe periodul1880-1885, arenda actuala lei 17.000,en conditinnile pubhcate in MonitorulNo. 132 din 1879.

113. Násoesti saú Cetátnia, pendintede Berzuntu , arendata pe periodul1880 18e5, arenda actualá lei 3.210,cu conditiunile publicate in MonitorulNo. 132 din 1879.

114. Incongiurátórea monastirei Bet.-zuntn cu Catunele etc., pendinte deBt-rzuntu, arendate pe periodul 1880pane la 1885, arenda actualà lei 7.900,ca conditiuntle publicate in MonitorulNo. 122 din 1879.

115. Helteul i Paltinata, pendiet.de Casinu, arendath pe periodul 1876padeá la 1886, arenda actuald lei 6.096,cu conditiunile publicate in MonitorulNo. 130 si 163 din 1875.

Judeful Botuani.116. Gorbänesti i Roaieni, pendinte

de Golia, arendatá pe periodul 1876'Ana la 1886, arenda actuala lei 21.650bani 50, cu conditiunile publicate it,Monitor& No. 204 din 1876.

117 Trust. sti cu Silistele, pendinti.de Trei-Erarhi, arendate pe peeiodui1876-1886, arenda actuala lei 17.841bani 53, cu conditiunile publicate inMcnitotul No. 204 din 1876.

118. Lihnestii, pendinte de Räsca,arendatá pe periodul 1880-1885, a-renda actuali, lei 5 400, cu conditiu-nile publicate in Monitorul No. 132din 1879.

119. Incongiuratórea monastirei Co-pendinte de Cosula, arendata pe

ptriodul 1880-1885, arenda actualalei 9.130, cu conditiunile publicate liiMonitorul No. 132 din 1879.

120. Incongiuretórea morastirei Po-pendiute de Pere; uti, arendate

pe periodul 1880-1885, arenda ac-tualá lei 21.200, en cond tiunile peblic -te in Monitorul No. 132 din 1879.

121. Feredenti, pendinte de Neamtu,arendatá pe periodul 1880 1885, a-renda ictua1á lei 8.500, en conditiu-pile pnblicate in Monitorul No. k2din 1879.

122. Parte din Ipoteati, pendinte d,schitul voreet , arendata pe pe-riodui 883-1888, arenda actual:,lei 1.200, cu conditiunile publicate inMonitorul No. 247 din 1882.

Judetul Nearntu.

130. Sávineati, pendinte de Bistrita,arendatà pe periodul 1876-1886, a-renda actuala lei 15.221, cu conditio-Bile publicate in .Monitorul No. 204din 1876.

131. Calul i Iapa, pendinte de Bis-trite, arendatá pe periodul 1880 'Anala 1885, arenda actualá lei 13.010, enconditinnile publicate in Monitorul enNo. 132 din 1879.

132. Sarata, pendinte de Pâtigirati, a-rendatá pe periodul 1880-1885, aren-da actuala lei 2.265, cu conditiunilepublicate in Monztorul No. 132 din1879.

133. Timisesti en Preotesti si Bu-zati, afara de Prisaca de la Dumbrava-Neagra, pendinte de Neamtu, arendatitPC ri, dul 1880-1885, arenda actualalei 19 000, eti conditiunile publicatein onitorul No. 132 din 1879.

134. Jniestil, pendinte de Neamtu,arendatá pe peri9dul 1880-1885, a-

renda actualá lei 4.810, cu conditiu-nile publicate in Monitond No. 132din 1879.

135. Borlestii, pendinte de Taslätt,arendata pe periodul 1880-1885, a-renda actual:A lei 24.900, cu conditiu-nile publicate in Monitorul No. 132din 1879.

136. aárcina i Tátárusn, pendintede Bistieta, arendata pe periodul 1883pfina. la 1888, arenda actualä, lei 16.210,cu conditinnile publicate in MonitorulNo. 247 din 1882.

Jucktul Roman.137. Calinestii, pendinte de Bistrita,

arendath pe periodul 1880-1885, a-renda actualà lei 8.324 ban! 60, cuconditiunile publicate In Monitorul cuNo. 132 din 1879.

138. Rachitent-TAmäseni ce '1 4iceAdjudeni, pendinte de Seólele, aren-

data, pe periodul 1880i 885, arendaactu la lei 12.600, cu conditiunile pu-blieate In Monitorul No. 132 din 1879.

139. Mogoaeiti i Volintlresti, pen-dinte de Nearetu, arendata, pe perio-dui. 1880-1885, areuda actuala lei15.400, cu conditiunile pnblicate inMontitorul No. 132 din 1879.

140. Incongiuratórea monastirei Ginr-geni, cu parte din Nuncel i Averesti,pendinte de Giurgeni, arendatá pe pe-riodul 1876-1886, arenda actuala lei4.824, en conditiunile publicate InMonitorul No. 204 din 1876.

141. Sabaoanii, pendinte de Neamtu,arendata pe periodul 1880-1885, a-renda actualà, lei 21.260, cu conditiu-nile publicate in Monitorul No. 132din 1879.

Judeful Suceava.142. Ora' ganestii, pendinte de Ncamtu,

arendatà pe periodul 1880-1885, a-renda actuala, lei 8.000 cu conditiu-nile publicate in Monitorul No. 132din 1879.

Judetul Tecuciil.143. Corbeasca, pendinte de Mitro-

polie, arendatá pe periodul 1876-1886,arenda actualä. lei 14.121, en cenditiu-nile publicate in Monitorul No. 102din 1877.

144. Licongiurátórea monastireiafará de trupul vindut de veci

numit Poiana- a.ndrului i afar& de10 falci, lásate pe sima stabilimentu-lni de inchisori, pendinte de Rachiteisa,arendatá pe periodnl 1880-1885, a-renda actualii, lei 4.900, ea condittu-nile peldW ate In Mohitorut No. 132din 1879.

Judetul Tutoya.145. Fandeanul, pendinte de Adam,

1536 MONITORUL OFICIAL AL ROMA NIEI 5 (17) kfie 1883

arendatti pe periodul 1880-1885, a-renda actualä, lei 6.010, cc conditiu-nile publicate in Monitor& No. 132din 1879.

146. Incongiuradrea monastirel A-dam, aFarà de 15 Mel piimant, Idsatpe sérna monastirei, pendinte de A-dam, arendatil pe perioclul 1880-1885,Brenda actualä lei 4.000, cu conditiu-nile pnblicate in Monitor& No. 132din 1879.

147. Parte din Vitighesti, pendintede Nicorita, arendatl pe periodul 1880pAnä, la 1885, arenda actualä lei 500,cu conditiueile publicate in MonitorulNo. 132 din 1879.

148. Fâtiiciunil, pendinte de Rachi-t6sa, arendatá pe periodul 1880-1885,arenda actualà lei 3 000, cu conditiu-nile publicate in Monitorul No. 132din 1879.

149. endrenii, pendinte de Radii-tósa, arendatd pe periodul 1880 1885,arenda actualä lei 4 900, cu conditiu-nile publicate in Monitor& No. 132din 1879.

150. &haul Orgoeetii, pendinte deNeamtu, arendatä pe periodal 18810314 la 1886, arenda actualä, lei 4.500,cu conditiunde publicate in MonitorulNo. 132 din 1879.

151. Puntieenii, pendinte de Fru-mósa, arendatä, pe periodul 1876 pänä.la 1886, arenda actualá lei 4.100, cmconditiunile publicate in Monitorul onNo. 102 din 1877,

152. Galcestii, pendinte de Rachitó-sa, arendatil pe periodul 1881 1886,arenda actualä lei 1.210, cu conditiu-nile publicate in Monitorul No. 132din 1879.

153. Schitul-Bogdänita, pendinte deBogelänita, arendatá pe periodul 1881panä, la 1886, arenda actnali lei 605,cu conditiunile publicate in MonitorulNo. 132 din 1879.

Judetul Vasluiu.154. IncongiurAtórea monastirei Pas-

tâci, pendinte de Fastâci, arendatá peperiodul 1880-1885, arenda actual:6,lei 6.040, cu conditinuile publicate inMonitorul No. 132 din 1879.

155. Valea-Satuln!, pendinte de Barenova, arendatA pe periodul 1876 1886,arenda actuala lei 2.064, cu conditiu-nile publicate In Monitorul No. 130si 163 din 1875.

156. Delestii, pendiate de Sântu loangurä, de aur , arendatâ pe periodul1880-1885, arenda actualii lei 4.000,cu conditiunile publicate in MonitorulNo. 132 din 1879.

157. Dobrov'étul cu chtunele Dumae-ea ei Slobozia, afarà de 25 falci reser-vate pentru penitenciar, pendinte deDobrovötu, arendatá pe periodul 1880

pânä, la 1885, arenda actualà lei 30.000,ca conditiunile publicate In Monitor&No. 132 din 1879.

158. Schitul-Duca, pendinte de Scó-lele, arendatá pe periodul 1860-1885,arenda actualä lei 1.800, cu conditiu-nile pubficate in Monitorul No. 132din 1879.

159. IncongiurAtórea monastirel Gol-gota, pendinte de Golgota, arendatápe periodul 1881-1886, arenda actualalei 1.500, cu conditiunile publicate inMonitorul No. 132 din 1879.

160. Märeeenii, pendinte de SântuSava, arendatá pe periodul 1876-1886,arenda actualá lei 4.625 bani 14, cuconditiunile publicate in Monitorul nuNo. 130 si 163 din 1875.

Peste tot 160 mosii.

Actaalii arendasi al moeiilor no-tate in tabloul de mai jos, necomplec-tând nici pana acura garantiile defini-tive, ministerul , conform conditiilorde arendare, pune aceste mosil in rea-rendare pe comptal actualilor arendalipentru lioa de 22 August 1883, conti-nuându-se si in 4ilele urmAtóre dacain prima 1i nu se vor adjudeca tóte, iargarantifie ce ali depuse se vor incasain folosul Statului.

Licitatia se vaincepe la orele 2 dupáamia41 ei se va tine in urmAtórele cen-truri :

La Craiova, in localul prefecture! ju-detului Dolj, pentru mosiile din Mehe-dinti i Vacea.

La Bucuresci, in localul acestui mi-nister dupe calea ;.Victoriei No. 103,pentru mosiile din judetele Argee, Co-vurluiö, Dâmbovita, Prahova i Te-leorman.

La Iasi, In localal prefecturel jude-tului Iai pentra mosia din jadetul

Rekendarea se face pe restul perio-dultd pe care sunt actualmente arendatecu incepere insá de la 23 Aprilie 1884inainte, pliaindu-se caltiurile nu anti-cipatie cum se prevede in conditianT,adieä câetiut I-ia din 1884 la 15 lanua-rie, al II-lea din 1884 la 15 Aprilieetc. cu regularnentul de licitatiani in-serat in Monitorui No. L30 din 1875,pentru moii1e pe periddele 1876-1886,1880-1885, 1881-1886 si 1882-1887 ; cuconditiile generale cu cari sunt date,inserate in Moniterele No. 130 si 163din 1875, pentru cele pe periodul1876-1886 cu cele din Monitdrele caNo. 132 si 139 din 1879, pentru aceleape periddele 18804885, 1881-1886 si1882-1 7, cu conditiile generale si re-

al de licitatii din MonitorulNo. a id/ de la 6 Februarie 1882, pen-tru acelea pe perióelele 1883-1888 si1883-1893, cam i cu conditiunile spe-

ciale cu care mai sunt date unele dinele, cart se von pune in vederea concu-rentilor la 4ioa

Mosiile pa earl aunt determinate pa-mênturi pentra improprietärire de in-suräte!, rearendarea se face Lit-A acelepâmanturi, asupra carora arendaeul nuare nici un drept de folosinti.

Doritorif de a Jun in rearendare dinaceste moii, aunt invitati a se presentain citata 4i j orá la licitatie, la loca-lurile sus indicate, insotiti Rind de ga-rantia provisorie in velóre de a patraparte din arenda actualá spre a puteaconcura.

No. 14,612. (3) 1883, Ialie 1.

Tablai de mosiile Statu1u1 pentru earl nus'aii completat garantille dednitive gi se punIn rearendare pe comptul aetua lilor arenda11,pentru qioa de 22 August 1883.

Centrul Craiova

Judetul Mehedintt1. Cätunul saù Cátunele p ndine de

Mitropolia, arendate actualmente pe pe-riodul 1880-1885, cu lei 6.500, valdreagarautiei provisorie lei 1.625, cu Uflconfinist j un pädarar, se arendézd cuconditiile din Monitdrele No. 132 ei139 din 1879.

Judetul Veleea2. Igoiul, pendinte de Horezu, aren-

datä, actualmente pe periOdul 1883-88;nu lei 81, valdrea garantiel prvisorielei 21, cu nn pädurar, se arendkä cuconditiile din Monitor& No. 247 din1882.

3. Bunesti pendinte de epitropia Râm-nicu, arendatà actualmente pe periodul1883-1888, cu lei 1.800, valdrea garan-tiei provisorie lei 450,cu un confinistun pädurar, se arendézá cu conditiiledin Monitorul No. 247 din 1882.

4. Mihämeti cu truparile Vatra epis-copiel Râmnicu (cu conditia speciala),pendinte de epitropia Râranicu, arendatäactualmente pe periodul 1883-1888, culei 14.350, valórea garantiei provisorielei 3.600 cu duoi confinitili trei padn-rari, se arendézil nu conditiile din Mo-nitorul No. 147 din 1882.

5. Dosul cu morile, pendinte de epis-copia Ramnicu, arendatá actualmentepe periodul 18834888,ml lei 3.400, va-lórea garantiei provisorie lei 850, cuun confinist i un pädurar, se arendézh,cu conditiile din Monitorul No. 247din 1882.

Central Bucuresci

Jude ful Arges6. Ureil (cu conditia specialä, din a-

nunciul No. 53.001, inserat in Monito,rul No.199 din 1882), pendinte de S 4

5 (17) Tulle 1883 MONITORDI OFICI AL AL ROMANIEI 1537

tul d'un lemn, arendatá actualmente peperiodul 1883-88, eu lei 65, velórea ga-rantiel provisorie lei 17, eu un confi-nist i un padurar, se arendézi cu con-ditiile din Monitored No. 247 din 1882,

Judetul Covurluiti

7. Duoi-sprealece stanjeni paraantdin moaia Cudalbi, plasa Siretu, dintrupul numit Betranul-Obreja, márgi-nit la rèsárit cu Brani§tea defunetuluiKebaeu i Kihane§tilor, la apus eu mo-ia Barcea a Statului, la mia44-di eu

proprietatea domnulut Al. Val- lam §ila mit+-nópte eu proprietatea fanailieiArmásarésea tot din Bétrêntil-Obreja,pendinte de Stat, arendata actualmentepe periodul 1882-87 eu lei 178, valóreagarantiei provisorie lei 45, en un confi-nist, se arendéza eu conditiile din Moni-torui No. 132 ai 139 din 1879.

Jude ted D denbovita

8. Wse§li Valea-Mare §ipendinte de Mitropolie, aren iata

actualmente pe periodul 1876-86 enlei 4.546, valürea garantiel provisorielei 1.134, eu §ése confini§ti, se arenclézaeu conditiunile din Monitorul No. 130§i 163 din 1875.

9. Muntele Bucegii, pendinte de Co-troceni, arendat actualwente pe perio-dui 1883-88, eu lei 300, valórea garan-

ei provisurie lei to, au a paaurarn searendéza eu conditiile din MonitorulNo. 247 din 1882.

10. Gemenile eu Pietrari, poudintede Sântu Gheorghe-Non, arendate ae-tualtnente pe periodul 1883-88 eu lei400, valórea garantiei provisorie lei100, en un confinist, idem idem.

Judetul Prahova.11. Muntele Caraiman cu carciuma

locurile de live4i dupa clansul, cari searendan cu mo§ia Te§ila-Boetinari (cuconditia special:A), pendinte de Margi-eeni, arendate actualmente pe periodul1883-88, eu lei 1.020, valórea garantielprovisorie lei 255, se arendéza eu con-ditiile din alonitoru/ No. 247 din 1882.

12. Mantele Fruntea lui Vssei, mun-tele Bratocea §i Stevie, pendiute de Zna-goval §i Mitropolie, arendate actual-mente pe periodul 1883-8i eu lei 3.325,garantia provisorie lei 835, eu un cun-finist §i un paclurar, idem idem.

Judeted Teleorman

13. Baca, pendinte de Paserea, aren-data actualmente pe periodul 1881.86en lei 2.150, valórea garantiei proviso-rie lei 510, cu un confinist, se arendéza

conclitiile din Monitorta No, 132 §idin 1879.

Centrul IaiJudetul Vasiei

14. Protopopeni, pendinte de Doblo-vétu, arendata actualmente pe periodul1883-88 ca lei 600, valórea garantieiprovisorie lei 150, eu un confinist i unpadurar, se arendéza cu conditiile dinMonitorui No. 247 din 1882.

La 22 August 1883, orele 2 dupaamia4i, se va tine licitatie publica oralapentru rearendarea moii1or Statuluicoprinse in tabloul de mai jos, ai carorarendag sunt deposedati.

Rearendarea lor se face pe regal pe-riódelor pe cari an fost arendate cu in-cepere Insa de la 23 Aprilie 1884 inainte,plátindu-se ca§turile cu anticipatie,conform conditiilor de arendare, adicacâqtal I din 1884 la 15 Ianuarie,tul II din 1884 la 15 Aprilie etc., fár4pamanturile determinate pentru impro-priettrirea insurateilor asupra caroraarenda§ul n'are piel un drept de folo-sinta i atât cu conditiile generate dearendare notate in dreptul fie-direi mo-§ii, §i en dispositiile regulamentuluigentleu limitationì inserate in MonitorulNo. 130 din 1875, eum §i cu conditiilespeciale ce se vor puue in vederea con-eurentilor la 4ioa lieitatiei.

Licitatia se va tine in centruaile ur-matóre:

La Craiova, In localul prefecture!judetului Dolj, pentru mo§iile din ju-detul Romaneta

La Becuresei, in localul acestul mi-nister dupe ealea Viotoriel No. 103,pentru mo§iile din judetele Dâmbovita,Mused], Ramnicu-Srat §i Teleorman,§i

La ball, in localul prefecturei jade-tului Tall. pentru mo§iile din judeteleBaden el Vasluiú.

Doritoril de a lua in rearendare mo-mil din acestea sunt invitati a se pre-einta la licitatiune in citata i i orb, lalocalurile indicate, insotiti de garantiaprovisorie in valóre de a patra partedin arenda actualS, spre a putea concura.

No. 15.005. (3) 1883 lulie 1.

Tablort de mosiile Statulul, a cror arendaslsunt deposedatl, si earl' se pun In rearendai:eprntru ;lioa de 22 August 1883, pe restulperiedelor pe earl ad fost arendate, socotitde la 23 Aprilie 1884 inainte.

Centrul CraiovaJudepd Romanali

1. Vulpenii, pendinte de schitul Sur-patele, arendata pe periodul 1876-86,arenda actstala lei 18.829 b, 40, cnconditiunile publicate in MonitorulNo. 102 din 1877.

2. Horezul afar& de trupul Sili§teniFlan Balésa, pendinte de Brancoveni, a-

rendata pe periodul 1881-86, arendaactual4 lei 330, cu conditinnile pabli-cate in Monitorui No. 132 din 1879.

Centrul BucuresciJudetul Ddmbovita

3. Fagetelul, pendiote de Glavaeiocu,arendata pe periodul 1876-86, arendaactuala lei 350, cu eonditinnile publi-cate in Monitorul No. 102 din 1877.

4. Scheiul, pendinte de episcopia A r-geao, arendata pe penodul 1876-86,arenda actuala lei 3.200, en conditiu-nile publicate in Monitorui No. 102din 1877.

Judetul Mupei.5. ValaaMare eu trupurile, pendinte

de schitul N).mae§ti, arendat a. pe peri-odul 1876 86, arenda actual, lei503 ban! 76, eu conditiunile publicatein Monitorul No 102 din 1877.

Jndetul Rdnenicu-Sarat6. Peletical la munte, pendinte de

itamnieu, arendata pe periodul 1876--86arenda actual& lei 250, eu condltiunilepublicate in Monitorul No. 102 din 1877.

Judetul Teleorman7. Uda, pendinte de Cloeociovu, a-

rendata pe periodn1 1876 86, arendaactuala lei 18.000, cu conditiunile pu-blicate in Monitorui No. 102 din 1877.

Centrul Ia§1Judetul Bacdfc

8. Plaint Glodului saü Luncanif, pen-dinte de Panagarati, arendata pe perio-duil 1676-86, arenda actualä lei 1.335bani 82, cut eonditiunile publicate InMonitorul No. 102 din 1877.

Judetul9. Parte din Ruleni, pendinte de Do-

brovèlu, arendata pe periodu11881-86,arenda actuala lei 305, en conditiunilepublicate in Monitored No. 132 din 1879.

va. 011111(

ANUNCIURI JUDICIARE

LICITATFUNE

Tribunalul Ilfov, seetia de notariat.

D. I6n Ionid, de profesie'rentier, do-miciliat In comuna Bucuresei, suburbiaSf. Gheorghe-Vechin , strada BantieiNo. 18, pe basa sentintei tribunaluluiIlfov, sectia comereiala No. 135 din1863, investita en formula esecutorie laNo. 85 din 1874, pentru suma de gal-beni 512 en interes legal de la 5 Mar-

1588 MONITORTIL OFF IAL AL ROMANIEI 5 (17) Julie 1883

tie 1863 i lel vechl 200 cheltueli dejudecatá, din care domnu Belu se vascädea cu sumele ce cu chitantele dom-nului Ionid va constata eh a plátit,a cerut punerea In vin4are cu licita-tie a caselor cu loud lor din comunaBucuresci, suburbia Popa-Cosma, caleaVictoriei No. 109 , averea domnululStefan Beln, de profesie rentier i fostfunctionar, domiciliat in comuna Bucu-resci, suburbia Sf. Vasile, calea Victo-riel No. 172.

ceste case sunt compuse din o pe-reche, de zid solid, intr'un etagie, infats stradei, avênd mat multe camereinvelità casa cu tinichea, in carte pedrépta o alth cash tot de zid solid, inteunetagitt, avênd mai multe amere pentruservitori i invelith cu sith,iar pe parteastfingh o alth casä tot de zid solid in-tr'un etagit, avênd grajcliú, soprondependinte pentru servitori, invelite tctcu sith, in fundul curtel grádina marecn pomi, curtea mare, curtea i gradinaimprejmuite. Se invecinesce pe de oparte cu proprietatea domnulul Cezianu,pe de alth parte cu a dómnel LuxitaCantacuzino, in fund cu proprietateaunel persóne necunoscute si in fath cucalea Victoriel.

Asnpra acestul imobil nu se mal aflàaltä, imprejurare.

Se face dar cnnoscut in general chacéstä licitatie se va urma in nreto-riul acestul tribunal in 4ioa de 16 No-embre 1883, la 11 ore diminéta; avhndIn vedere ch toti aceia earl ar pretindevre un drept de proprietate, usufruct,servitute, chirie, privilegiù, ipotech saúveri-ce alt drept asupra imobilulul incestiune, sh se arate la tribunal ina-inte de 4ioa fixath pentru licitatiespre a's1 aréta pretentiunile , chef incas contrariä verl-ce cererl se vor ivinu se vor considera.

No. 10.743. 1883, Iulie 1.

CITATIUNI

Inalta curte de camp gt justitie.

D. Alexandru Fara si Maria Fara, cudorniciliul in streinétate, sunt citati inconformitatea aliniatului 7 de sub art.75 procednra civila a se presinta Ina-intea sectiunel I a acestel curti in 4ioade 17 Octombre 1883, pentru când s'aregulat a se cerceta recursul facut dedemoul N. I. Brezianu, procuratoruldomnului C. I. Scanev, contra decisin-nei curtel de apel din Craiova sectia II,Cil No. 23 din 1883, in procesul ce anpentru phmênt; cunoschnd cä la neur-mare se va da hothrirea In lipsi.

No. 4.208. 1883, Iunie 30.

Tribunalul /lfov, sectta comercialit

In virtutea art 254 din codul co-mercial, sunt din noe convocati cre-ditoril falimentulul firmei Goldsteinet companie, ale chror creante s'aù ve-rificat i incredinl at, ca in 4ioa de 9Iulie curent, la 11 ore ante-meridiane,si se intrunéscä In sala sedintelor a-cestul tribunal pentru a delibera si ase pronunta daca inteleg a se mai con-tinua antanarea votath de domniile-lor pâttä se va pronunta justitia re-presivti In mod definitiv asupra cesti-noel bancrutel frandulósà i daca Invederea prelungirel mat intinse, a chel-tuelelor ce necesi1 ézh acéstá amh.naresi a strichciunel i deprecierel activululnu &mac mat avantagios pentru dom-niile-lor a procede imediat la inche-ierea actulul de ui ire.

No. 5.775. 1883, Inlie.

Tribunalul Ilfov, sectia II civilo-corec

Domnu Nicolachtunu Untie i accnnoscut, este chein 4ioa de 29 Seore de diminéth,inculpat in procesin vedere eh deva iudeca in linsä.

No. 8.492.

tionalit

e Dumitru, fost inum cu domiciliul ne-mat la ace,t tribunalptembre 1883, la 11spre a se ceroeta caul pentru fart ; avêndau va fi urmator se

1883, Iunie 30.

Domnu Dumitru Budisteanu, cudomicilinl necunoscut, este chemat laacest tribunal in dioa de 3 Octombre1883, la 11 ore diminéta, spre a se cer-ceta ca inculpat in procesul pentru furtde cal i thlharie; avênd in vedere ch denu va fi urmitor se va judeca in lipsh.

No. 8.564. 1883, Innie 30.

Tribunalul comercial de Ia21.

Creditoril falitulul Calmanu Seinfeld,carl nu s'ati conformat dispositiunilorart. 235 codul comercial, suit invitatia se resinta, in persóne saù prin pro-curatori, in termen de 20 vile de la a-césth publicatie cu titinrile lor de cre-ante inaintea sindicatulul acestul fali-ment saú la tribunal ul eomercial sprele depune conform art. 235 c. comercial.Cercetarea i verificarea creantelor va in-cepe in cele d'Anthih 3 4ile dupi expi-rarea ac stui termen, la orele 11 dimi-réta, In localul tribunalulul comercial.Pentru creditoril din Rotnfinia ce nu lo-euesc in Iasi, termenul de 40 4i1e seprelungesce ea câte o 4i peutru fie-caredistanth de ate 6 ore intro Iasi si do-miciliul credltorulul respectiv; pentrucreditoril domiciliati afari din térh , a-celas termen este de 120 4i1e de la data

acestei publicatiunl fAcuti conform art.236 codul comercial.

No. 2.264. 1883, Iunie 21.

Tribunalta de Tecuctil.

Domnul Leibu Slesingher, cu domi-cilinl necunoscut, este citat ca in 4ioade 23 Angust 1883, orele 10 diminéta,sä se presinte la acest tribunal, cändurmézh a se judeca apelul facut de domnuSolomon teinberg in proceed cu D-sa;neurmând se va aplica legea.

No. 6.298. 1883, Iunie 18.

Domnul Leibu Slesiugher, on domi-ciliul necunoscut, este citat ca In ilioa de23 August 1883, orele 10 climinéta, säce presinte la acest tribunal, cänd ur-méza a se judeca apelul facut de dom-nul Solomon §teinberg in proces cuD-83; neurmfind se va splice legea.

No. 6.329. 1883, Iunie 20.

Domnul sub-locotenent Ghith, Ne-culescu, Cll domiciliai necunoscut, estecitat ca in 4ioa de 1 Septembre 1883,orele 10 diminéta, BA se presinte la a-cest tribunal, child urmézh a se judeca

ocesul intentat asuprh'i de setia sapentru divort ; la neurmare se va pro-cede conform legel.

No. 5.751. 1883, Iunie 9.

Judecátoria ocolulul Câmpina.

Dámna Maria Vasile Green, fostäcu domiciliul in comuna Telega , iaracum necunoscut, este citath prin acést aca in 4ioa de 13 Iulie 1883, orele 10diminéta, sä se prelvnte in pretoriulacestui oficiA sore infácisare cu Mi-halache Moldovénu pentru datorie ; iarnevenind se va judeca ta lipsh.

No. 4.562. 1883, lunie 25.

Petitionea domnulul Mihalaehe Moldoveanuettre domnul judeoltor al oeolulul Campina.

.Donnule judecdtor,Dómna Maria Vasile Green, fosth on

domiciliul in comuna Telega, iar acumnecunoscut, imi-a rhmas din v!n4areacaselor debiteme sums de 782 lei vechi.

Vé rog cu onóre a se cita in jude-cat& si a se obliga teml pläti banilcu procente i cheltueli.

Cu respect,Mihalache Moldoveanu din Telega.

Judecittorta ocolulut Giurgid.

Domnu Elinas Baearam, cu domici-liul necunoscut, se citézi prin a( éstaea in 4ioa de 1 August 1883, on-le 10dituinéta, sh se presinte la acést ju-decetorie ca inculpat pentru contra-

Avênd in vedere decisiunea curteide apel sectia II No. 95 din 12 Fe-bruarie 1883, prin care tefan Popr-s-ea, plugar, domiciliat in comuna Vela,cAtunul Bacovicioru, judetul Dolj, s'acondamnat a sta la inchisóre corectio-nala pe termen de 15 4i1e pentrufaptul de escrocherie.

OsAnda Inl se va considera din dioaIn care se va incarcera.

Manddm i ordonam tutulor agen-tilor al forteI publice de a pane manape sus numitul, sâ '1 ridice de la do-miciliul sèú sat de orl unde '1 va gasispre a'l conduce la arestul judetulalDolj, unde are a'al face osânda susarétatit.

Ordonam de asemenea directoruluiVisel inchisorl de a '1 primi i detine insiguranta tot timpal arétat, la espi-rarea cAruia '1 va libera iadata de nuva fi detinnt pentru aka causa.

Facut la 3 Mait 1883.No. 1.762.

Parchetul tribunalulul Ilfov.

In numele legel kd al M. S. Regeluf,Nol primul-procuror de pe lênga tribu-

nalul Ilfov, in virtutea sentinteI acestultribunal sectiunea IV corectionalA cuNo. 936 din 15 Martie 1879, care con-damnA pe femeia Line. Moscu, cn domi-ciliul necunoscut, majora, de prefesi-une muncitóre, la inchisóre pe timpde 3 Vile, In local amendel, pentrulovire, delict prevéVut i pedepsit deart. 238 din codul penal.

MandAm ai ordonAm directoruluI pe-nitenciirului de la VacAresci a primi

retine pe sus numita gi a face sAi se esecute sus citata pedépsa, al ea-rel termen se va calcula de la arestareai la espirare se va libera.

Dat la 20 Iunie 1883.No. 10.349.

5 (17) Iu lie 1883 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 1539

ventie; cunoscênd c In cas de nave-nire se va urma conform legel.

No. 3.914. 1883, Ianie 28.

MANDATE DE ADUCERE

Jude le de instructiune al tribuna-lului Dot], sectia I.

In numele legel ai al M. S. Regelui,Nol G. Tarnoveanu, jade-instructor

al tribunalultil Dolj, sectia I, in virtuteafacult tel ce ne dà legea de procedura

mandam i ordonAm ea H. A.Vlados, de ani 36-37, statnra inalta,fata 6cheae, 'Aral gi mustatile negre,orhil negril ai marl, de profesie comer-ciant grânar, fost cu domiciliul in co-muna Calafat, iar acum dispArut, safie adus la acest cabinet in (lioa de 15Iulie 1883, "spre a i se lua interogatorit.

Cu esecutarea acestul mandat sa in-sarcinéza agentil fortel publice carlse vor onforma dispositiunilor art. 99,101, 110 ai urmatoril din indicate pro-ced urA.

Dat asta-V1 la 27 Innie 1883.No. 1.545.

Consiliul de resbel al corpulul 4de armatá.

In nurnele legef t;i al M. S. Regalia',Nol cApitan Ion Hristodorr,scu de pe

lânga cousiliul de resbel al corpulul 4de armata, mandam i orclonam prinacésta la top portareii i agentii pate-rel publice militare i civile a aduceinaintea nóstra, conformându-se legeI,pe soldatul Tololoi Gheorghe din com-pania 4 sanItara, cu domicilial in co-muna CArnicenil, plasa Turia, judetul

fiul lui Stoica gi al Ecateriael,cu semnalimentele: talia 1 na. 58 mili-metre, pérul castanit, fata sméda, frun-tea mica, sprincenile castanil , ocuilcApruI, nasul, gura, barba potrivite,semne particulare n'are , spre a fiascultat asupra faptulul de care esteinculpat pentru desertare.

Invitam pe toti depositariI forteipublice de a da man& de ajutor, lacas de trebuinta, pentru esecutareamandatulul de fat,t.

Dat la 26 Iunie 1883.No. 1.902.

MANDATE DE ARESTARE

Parchetul curteI de apel dinCraiova.

In numele legeI gi al M. S. RegeluI,Noi procuroral general de pe langá

curtea de apel din Craiova,

In numele legel ai al M. S. Regelal,Nol primal-procuror pe langa tribu-

nab! Ilfov, in virtutea decisiunel curtelNo. 610 din 5 lunie 1879, care con-damna pe Niculae Akan, ea domi-ciliul necunoscut, major, de profesiunefest arendag, la inchisóre pe timp de108 4ile, in local amendel, pentru a-bus de incredere, delict prevaVutpedepsit de art. 323 din codul penal.

MandAm i ordonam directoralui pe-nitenriarului de la VacArescI a primi

retine pe sus numitul ai a face sa ise esecute sus citata pedépsa, al careltermen se va calcula de la arestare Ili laespirare se va libera.

Dat la 20 Iunie 1883.No. 10.351,

In nurnele legel ai al M. S. Regeluf,Not primnl-procuror pe lAnga tribu-

nalul Ilfov, in virtutea sentintei acestuItribunal sectinnea IV corectionala No.3.237 din 30 Octombre 1878, care con-damna pe hum Niculae, cu domi-eiliul necunoscut, major, de profesiunemuncitor, la inchiseore pe timp de 6 Vile,In local amendel, pentru loviri, delictprevéVut i pedepsit de art. 238 dincodul penal.

Mandam i ordonam directoruluI pe-nitenciaruluI de la Vacaresel a primi

retine pe sus numitul ai a face ea ise esecute sus citata pedépsa, al careItermen se va calcula de la arestaregi la espirare se va libera.

Dat la 20 Iunie 1883.No. 10.353.

numele legel gi al M. S. RegeluI,NoI primnl-procuror pe langa tri-

bunalul Ilfov , in virtutea sentintelacestul tribunal sectinnea IV corec-tionali No. 326 din 27 Ianuarie 1879,care condamna pe Ghita, MigAlitt ,cu domiciliul necunoscut, major, deprofesiune muncitor, la inchisóre petimp de 5 4ile, in local amendei,pentru lovirl, delict prevèlut i pe-depsit de art. 238 din codul penal.

MandAm i ordon-m directoraluIpenitenciarulul de la VacAresci a primi

retine pe sus numitul ai a face sai se esecute sus citata pedépsit, al ca-ret termen se va calcula de la arestareai la espirare se va libera.

Dat la 20 lunie 1883.10.355.

In numele legeI ai al M. S. RegeluI,Nol primul-procuror pe lAngi tribe-

nalul ilfov, in virtutea decisiunet curtelNo. 1.181 din 8 Octombre 1879, carecondamnit pe Filip Petrescu cu do-miciliul necunoscut, major, de profe-siune muncitor, la inchisóre pe timpde 2 Vile, in local amendef, pentrulovirl, delict prevéVut i pedepsit deart. 238 din codul penal.

Mandana i ordonam directoruluI pe-nitenciaraInt do la Vâcaresl a primi

retino po sus nuruitul ai a face sit ise esecute sus citata pedépsA, al carettermen se va calcula de la arestarela espirare se va lib.ra.

Dat la 20 Iunie 1883,No. 10.357.

In numele legel gi al M. S. Regeltd,Nol primul-procnror pe langa tribu-

nalul Ilfov, in virtutea sentintel acestuItribunal cu No. 3.795 din 29 Noembre1878, care condamna pe Pavel Ionescu,cu tiomiciliul necunoscut, major, de pro-fesiune mancitor; la inchisóre pe timpde 3 Vile, in locul amendeIt pentru lo..

5 (17) Iulie 188 3

termen se va calcula de la arestarela espirare se va libera.

Dat la 20 Iunie 1883.No. 10.364.

In numele legel gi al M. S. Regelni,N of primul-procuror pe langá tribu-

nalul Ilfov, in virtutea sentintei aces-till tribunal sectiunea III corectional4No. 3.978 din 18 Noembre 1878, carecondamná pe Iosif Bratu, cu domiciliainectmoscut, major, de profesinne mun-citor, la inchiscire pe timp de 2 4ile,in local amendel pentru loviH, delictprevNut pedepsit de art. 238 dincoda). penal.

Mandam i ordonam directoruluipenitenciarului de la Vácaresci a primi

retine pe sus numitul gi a face 84 ise esecute sus citata pedépsi, al care]termen se va calcula de la arestare gi laespirare se va libera.

Dat la 20 Iunie 1883.No. 10.365.

In numele legal gi al M. S. Regelai,Noi primul-procuror pe lang4 tribu-

nalul Ilfoa, in virtntea decisiunei car-tel No. 797 din 1 Octombre 1880,care condamná pe I. G. Ilicescu, cudomiciliai necunoscnt , major, de pro-fesiune muncitor, la inchisifire pe timp2 4ile, in local amendeI, pentru lovirl,delict prevqut i pedepsit de art. 238din codul penal.

Mandam i ordonam directoruluipenitenciaruluI de la Vacaresci a primi

retine pe sus numitul gi a face sa i seesecute sus citata pedépsa, al cdreI ter-men se va calcula de la arestare gi laespirare se va libera.

Dat la 20 Iunie 1883.No. 10.367.

1540 MONITORIM OFICIAL AL ROMANIEI

viri, delict prevOut i pedepsit de art.238 din codul penal.

Mandam i ordonam directorului pe-nitenciaruluI de la Vácaresci a primiretine pe sus numitul gi a face sa i seesecute sus citata pedépsa, al card ter-men se va calcnla de la arestare gi laespirare se va libera.

Dat la 20 Iunie 1883,No. 10.359.

In numele legei gi al M.S. Regelui,No1 priinul-procuror re lauga tribu-

nalul llfov, in virtutea sentintei aces-tul tribunal sectiunea IV corectionaRcu No. 3.874 din 4 Decembre 1878, carecondamn4 pe §tefan Moraru, cu domi-ciliul necunoscut, de profesinne man-citor, la inchisr5re pe timp de 6 4ile,in locul amendei, pentru ultragia, de-lict preva4ut i pedepsit de art. 183din codul penal.

Mandam gi ordonam directorului pe-nitenciarului de la Vacaresci a primigi reline pe 8 us numitul gi a face s4 ise esecute sus citata peclépsa, al cardtermen se va calcula de la arestarela espirare se va libera.

Dat la 20 Iunie, 1883.No. 10.361.

In numele legel si al M. S. Regelui,Noi primul-procuror pe Rawl tribu-

nalul Ilfov, in virtutea sentintei acestuitribunal sectia IV corectionala cu No.3.874 din 4 Decembre 1878, care con-damn4 pe Miclog Sabiciu, en doinici-liai major, de profesiunemuncitor, la iuchisóre pe timp de 6 4ile,in locul amendei, pentru ultragiii, de-lict preva4ut i pedepsit de art. 183din codul penal.

Mandám gi ordonam directorulul peenitenciarului de la Vácáresci a primi

retine pe sus numitul gi a face sa ise esecute sus citata peclépsa, , al caretermen se va calcula de la arestare gi laespirare se va libera.

Dat la 20 Iunie 1883.Ne. 10.362.

In numele legel gi al M. S. Regelui,Noi primal-procuror pe Raga tri-

bunalul Ilfov, in virtutea sentinteiacestul tribunal sectia III corectionalacu No. 3.978 din 18 Noembre 1878,care condamna pe Rada Ion, cu domi-ciliul necunoscut, major, de profesiunemuncitor, la inchiscire pe timp de 24ile, in local amendei, pentru loviri,deliet preve4nt gi pedepsit de art. 238din codul penal.

Mandam i ordonam directoruluf pe-nitenciarului de la VacareseI a primi

retine pe sus numitul gi a face s4 ise esecute sus citata pedépsa, al carei

In numele legel gi al M. S. Regelui,Noi primul-procuror pe lang4 tribu-

nalul Ilfor, in virtutea decisiunei car-tel No. 797 din 1 Octombre 1880,care condamna pe Daniil Ióchimescu,an domiciliai necunoscut, major, deprofesinne muncitor, la inchisóre petimp de 2 lile, in local amendei, pen-tru lovirI, delict prevNut gi pedepsitde art. 238 din codul penal.

MandAin i ordonam directoruluf pe-nitenciarului de la Vacaresci, a primi

retine pe sus numitul gi a face sa, ise esecute sus citata pedépsa, al careltermen se va calcula de la arestarela espirare se va libera.

Dat la 20 Iunie 1883.No. 10.368.

In numele legei gi al M. S. Regelui,NoI primul-procuror pe langa tribu-

nalul Ilfov, in virtutea decisiunei cartelNo. 829 din 20 August 1879, care con-

damna pe Iancu Solomon, cu domici°liul necunoscut, major, de profesiunmuncitor, la Inchisóre pe timp de 4dile, in loeul amendei, pentru ranire,delict prevklut i pedepsit de art. 249din codul penal.

Mandim i ordonam directoruluipenitenciarului de la Vacaresci a primiretine pe sus numitul gi a face sa ise esecute sus citata pedéps4, al ca-reí termen se va calcula de la ares-tare gi la espirare se va libera.

Dat la 20 Iuaie 1883.No. 10.370.

In numele legei gi al M. S. Regelui,Noi primul-procuror pe lang4 tri-

bunalul Ilfov, In virtutea sentintei a-cestaI tribunal sectinnea IV corectio-nala cu No. 4.101 din 16 Decembre 1878,care condamna pe Iordache Ra dulescu,cu domiciliai necnnoscut, major, deprofesiane muncitor, la inchisóre peMuir de 3 4ile, in locul amendei, pen-tra lovirl, delict prevgut gi pedepsit deart. 238 din codul penal.

Mandam i ordonam directorului pe-nitenciarului de la 'Pi,' cIresei a primigi ratine pe sus numitul gi a face sa ise esecute 8118 citata pedépsa, al 6'1.6termen se va calcula de la arestarela espirare se va libera.

Dat la 21 Iunie 1883.No. 10.411.

In numele legei gi al M. S. Regelni,Noi primul-procuror pe l'anga tri-

bunalul Ilfov, in virtutea sentintei a-cestui tribunal sectinnea IV corectio-nal4 cu No. 540 din 1 Iunie 1879, carecondamnä pe Ionita Niculae, eu domi-ciliul necunoscut, major, de profesi-une muncitor, la inchisóre pe timpde 4 4ile, in loul amendei, pentru lo-

delict prevNut i pedepsit de art.238 din coda penal.

Mandam i ordonam directorulul pe-nitenciarului de la Vacaresci a primi

retine pe sus numitul gi a face sa ise esecute sus citata peclépsá, al careltermen se va calcula de la arestare gi laespirare se va libera.

Dar la 21 Iunie 1883.No. 10.413

In numele liege! gi al M. S. Regelni,No1 primul-procuror pe lang4 tribu-

nalul Ilfov, tu virtutea sentinteI aces-tut tribunal sectiunea III corectionalicu No. 1.447 din 19 Aprilie 1879, carecondamna pe Gheorghe Dumitrescu, eadomiciliul necunoscut, major, de pro-fesiune muncitor, la inchisóre pe timpde 7 'jib?, in locn1 amendei de lei 36,pentru lovirI, delict prevOut i pedep-

sit de art. 238 din codul penal.Mandam i ordonam clirectorulal pa-

MONITOMIL OFICIAL AL ROMANIEI 1541

In numele leget §i al M. S. Regelai,Nol primul-procuror pe Mega tribu-

nalul Ilfov, In virtatea sentintel aces-tiff tribunal sectiunea Ill corectionalecu No. 296 din 22 Ianuarie 1879, carecondamne pe Barba Negoescu, cu do-micilial neeunoscut major, de profesi-une muncitor, la inchisóre pe timp de1 Vi, pentru loviri, delict preve'Vut §ipedepsit de art. 238 din codul penal.

Mandem §i ordonem directorulul pe-nitenciarului de la VecerescI a primi §iretitle pe sus nurnitul §i a face se ï seeseeuto sus citata pedépse, al cereltermen se va calcula de la a, estare §ila espirare se se va libera.

Dat la 21 Iunie 1883,No. 10.425.

In numele §i al M. S. Regelai,Nol primul-procuror pe lenge, tribu-

natal Ilfov, in virtutea sentintei acestuitribunal sectianea III corectionali cuNo. 480 din 3 Februarie 1879, care con-damne pe femeia Anica Popescu, cu do-miciliul necunoscut, majóre, de profe-siune muncitóre, la inchisóre pe timp de

di, in local amende1, pentru lovirl,delict prevéelut §i pedepsit de art. 238din codul penal.

Mandem §i ordonam directorulul pe-nitenciarulul de la Vecerescl a primiretine pe sus numita §i a face se i seesecute sus citata pedépse, al cerel ter-men se va calcula de la arestare §i laespirare se va libera.

Dat la 21 Iunie 1883.No. 10.427.

5 (17) Iu lie 1883

nitenciarulai de la Vacerescl a primi §iretine pe sus numitul §i a face se, i seesecute sus citata pedépse , al cäreitermen se va calcula de la arestare §ila espirare se va libera.

Dat la 21 lunie 1883.No. 10.417.

In numele legei §i al M. S. Regelui,Noi primul-procuror pe Merge tribu-

nalul Ilfov, in virtutea sentintei acestuftribunal sectiunea III corectionala cuNo. 4.593 din 19 Decenibre 1878, carecondamna pe Ión Mega, cu domiciliulnecunoscut, major,, de profesiune man-citor, la inchisóre pe timp de 5 Vile, inlocul arnendel, pentru lovirf, delict pre-véVut §i pedepsit de art. 238 din codulpenal.

Manclám §i ordonem directorulul pe-nitenciarului de la Viiceresci a primi §ireticle pe sus numitul §i a face se: i seesecute sus citata pedépse, al cárel ter-men se va calcula do la arestare §i laespirare se va libera.

Dat la 21 Iunie 1883.No. 10.419.

In numele legel §i al M. S. Regelal,No1 primul-procuror pe lânga tribu-

nalul Ilfov, in virtutea sentintel aces-tui tribunal sectia III coreetionala cuNo. 910 din 1 Martie 1879, care con-damne pe Etel Frauchel, cu domiciliulnecunoscut, major, de profesiune mun-citor, la inchisóre pe timp de 5 dile, inlocul amendel, pentru ultragit, delictprefq ut §i pedepsit de art. 183 din co-dul penal.

Mandäm §i ordonem directorului pe-nitenciarului de la Vácerescf a primi§i retine pe sus numitul §i a face se i seesecute sus citata pedépsä, al cerel ter-men se 7a calcula de la arestare §i laespirarea se va libera.

Dat la 21 Ernie 1883.No. 10.421.

-- In numele leg& §i al M. S. RegelueNo1 "primul-procuror pe lange tribu-

nalul Ilfov, fri virtutea sentintei acestultribunal sectiunea III corectionala cuNo. 4.113 din 25 Noembre 1878, carecondamna pe Petrache &elan, cu domi-ciliul necunoscut, major, de profesiunemuncitor, la inchisóre pe timp de 1in local amendel pentru lovirl, delictpreveVut §i pedepsit de art. 238 dincodul penal.

Mandäm §i ordonera directorului pe-nitenciarulal de la Vecaresc1 a primi §iretine pe sus numitul §i a face se, i seesecute sus citata pedépse, al card ter-men se va calcula de la arestare §i laespirare se va libera.

Dat la 21 lunie 1883.No. 10.423.

numele legel §i al M. S. Regelui,No1 primul-procuror pe Barge tribu-

nalal Ilfov, in virtutea sentintel acestultribunal sectiunea III corectionalä cuNo. 764 din 20 Februarie 1879, carecondamue pe Merin Ion, ca domicilialnecunoscut, major, de profesiune mun-citor, la inchisóre pe tirnp de 5 Vile,in locul amendel, pentru loviri, delictprevèVut §i pedepsit de art. 238 din co-dul penal.

Mandem §i ordonam directorului pe-nitenciaralui de la Vecaresci a primi §iretine pe sus numitul §i a face se, ise esecute sus citata pedépse, al careitermen se va calcula de la arestare §ila espirare se va libera.

Dat la 21 Iunie 1883.No. 10.429

In numele legei §i al M. RegelNol primul-procuror pe länga tribu-

nalul Ilfov, in virtutea decisiunel cur-tel cu No. 522din 27 Aprilie 1879, carecondamne pe femeia Line Niculescu, cudomicilial neeunoscut, majóre, de profe-siane muncitóre, la inchiscire pe timpde 4 4ile, in locul amendeI, pentru a-

dulterie, delict prevéelut §i pedepsit deart. 269 din codul penal.

Mandem §i ordonem directorulai pe-nitenciaralui de le Vecaresc1 a primi§i retine pe sus numita §i a face se, ise esecute sus citata pedépse, al 6,1.0termen se va calcula de la arestarela espirare se va libera.

Pat la 21 Iunie 1883.No. 10.431.

-In numele legeT ei al M. S. Regelul,Noi primul-procueor pe lânga tribu-

nalui Ilfov, in virtutea sentintel aces-till tribunal sectiunea III corectionalecu No. 1.096 din 13 Martie 1879, carecondamnä, pe Dumitru Petra, car domi-eiliul necunoecut, major, de profesiunemuncitor, la inchisóre pe timp de 5 dile,in local amendel de lei 26, pentru lo-viri, delict prevèVut §i pedepsit de art.238 din codul penal.

Mandem §i ordonem directorulal pe-niteuciarulul de la Vacaresci a primi §iretine pe sus numitul §i a face se i seesecute sus citata pedépse, al cáreftermen se va calcula de la arestare eila espirare se va libera.

Dat la 21 Iunie 1883.No. 10.434.

In numele legel §i al M. S. Re-gelut,

Noi primul-procuror pe lenge tribe-nalul Ilfov, tri virtutea sentintei acestultribunal sectiunea III corectionale enNo. 522 din 6 Februarie 1879, carecondamne pe Mihalache Naar-arm cadomicilial necunoscut, major, de pro-fesiune muncitor, la inchisóre pe timpde 1 Vi, in local amendee pentru loviri,delict prevèVut §i pedepsit de art. 238din codul penal.

Mandem §i ordonarn directorulu1penitenciarulut de la Vácaresci a pri-mi §i retine pe sus numitul §i a facesa i se esecute sus citata pedépsi, alcerei termen se va calcula de la ares-tare §i la espirare se va libera.

Dat la 21 lunie 1883.No. 10.436,

Parehetul tribunalulul Dambovita

In numele legel §i al M.S. RegelueNo1 procurorul de pe leargá acest

tribunal,In base art. 193 din codal de pro-

cedure criminale ;In temeieul sentintel corectionale cu

No. 44 din 1882, pronuntate in audi-enta de la 22 Ianuarie 1882, prin carecondarone pe loan I. Gheorghiee, major,§i domiciliat in comuna Tergovi§tes,la inchisóre corectionala pe termen de2 luni pentru ca a comis faptul de fart.

Cerem ca ori-ce agent al fortei pu-

1542 MONITORITh OFICIAL AL ROMANIEI 5 (17) Iulie 1883

blice st aresteze i sA coildnet pe susnumitul la temnita din Tergoviste.

Mandtm ei oreontm direetorelui a-cestel inchisori a primi i retine pesus numitul la lisul penitenciar petot timpul determinat mai sus ei eat-cu lat de la dioa ineareerAreis cAnd la espi-rare '1 va libera de nu va fi detinutpentru alte cause.

Cerem ca ori-ce depositar al fortelpublice s dea ajutor, la cas de neee-sitate, pentru esecutarea presenteluimandat.

Det la 1 Februarie 1883.No. 319.

Jude le de Instruetiune al tribuna-lulu-

In outride legel ei al M. S. RegeltheNoi judele instructor de pe langA

acest tribunal,Védênd actele procesului i conclu-

siunile domnului procuror respeetiv ;Mandam i ordonAm la tot! agenth

fortei publiee sa aresteze i sà conducela case de arest din Talomita, confor-mAndu-se lege1, pe Gheorghe Chime,dos,t, inculpat pentru fart de cal, feptprevlejut ei penat de art. 309 ei 45 dineodul penal eu pedépsA corectionala.Ordouem custodilor primi ei retitle.

Invittm pe t. ti depositarii fortei pu-bliee a da coneursul cuvenit pentruesecutarea acestui mandat.

A gentul instreinat cu esecutareaacestui mandat se va conforma art. 99,110, 111, 112 ei 580 din pr. penalA.

Dat la 17 Iunie 1883.No. 2.526.

In numele legei ei al M S. Regelul,Noi judele instructor de pe lange

west tribunal,Vèdend actele procesului eonclu-

siunile domuului procuror respectiv;Manclem ordonem la toti agenth

fortei publice ret aresteze se conductla case de arest din Ialoniita, confor-mAndu-se legel, pe Neagu Florea, dosit,inculptit pentru furt de cal, fapt prevë-4nt penat de art. 309, 53 ei 54 dincodul peral en pi-déesa corectionale.Ordonem eustozi;or a'l primi ei retine.

IrvitAin toti depositeril forteipublice a da con; ursnl cnvenit pentruesecutarea aeestui mandat.

Agentul insercinat cu esecutareeacestai mandat se va conforma art. 99,110, 111, 113 ei 5;;.0 din pr. penala.

Dat la 17 lunie 1883.No. 2.537.

In numele legel fi al M. S. Regelut,Noi judele instruetor de pe langa

:west tribunal,Vtdend actele procesului conclu-

eiunile domnului procuror respectiv;

MandAm i ordozforte! publiee sA arla case de arest dirmAndu-se legel, pedosit, inculpat pentiprevèdut i penat d,penal eu pedépst coeustozilor a'l primi

Invitam pe totipublice a da comeresecutarea acestui

Agent ol instreiacestui mandat se v,110, 111, 113 ei 580

Dat la 17 Iunie 1No. 2.538.

Om la totf agentifestezP §i st conduct,

Ialomita, confor-Costache Ciobanu,

eu fart de cal, fapte art. 309 din codulrection1A. Ordontm

ei retine.depositaril fortei

rsul cnvenit pentrumandat.nat en esecutareaa conforms art. 99,din pr. penalt.

883

DECIS1UNI

Tribunalul de Brtitla.Tribunalul avênd in vedere actin-

nea de divort intentata de chicane Sun-da Dumitrache Vasile contra sotuluiséa Dumitrache Vasile pentru injurii,ameninteri, rele tratamente i chiarloviri grave;

Aseuitand pe reclamanta in cerere;Avênd in vedere cA din depnnerile

martorilor Petrache Eftimie i Chiria-chita Stoean Petroviei audiati sub pre-stare de jurAment in dioa de 2 Apri-lie 1883, se constatt 6, in timpul et-setoriei reclamanta Sarnia a fost be-tute, maltratate i ne ingrijita de so-tul sèú defen4orul Dumitrache Vasile,care este ei betee;

AvAnd in vedere et defendorul sotin tot cursul pr,eesalul cet i aste-dt nu s'a presintat tu instanta spre

face obiectiunile ce póte va fiavênu ;

Considerênd et fate', cu cele mai susespuse, actinnea reclamautei se prives-ce ea fondatt ei ast-fel catt a seadmite.

Pentru aceste motive, in virtutea le-gel, hetArasee:

Admite actiunea intentata de &SelinaSande Dumitrache Vasile ea fondate,

prin conseciete declare desfecutede asttedi inainte easetoria dintre (lap-se ei defendorul s6i1 sot Dumitrache

Re: lamanta se va conforma art. 246din codul civil.

Sentinta supustDate ei eitite in audientA publia

asth-di la 28 Maiti 1883.Urniéelt semneturile domnilor mem-

brii ei a domnului adjator de grefaRe d uleseu.

No. 172.Coepul portdreifor tribunalului

Bretila.Presentul estract se va publica prin

Monitorul oftcial pentru domnu Da-

mitrache Vasile, ca domiciliul necu-noscnt.

p. fu1 porttreilor, C. G. Oprescu.

Tribunalul de Muleel.Tribunalul av'ènd in vedere cererea

Monte, de &firma Sevastita Crtsnarude a se lua dispositiuni pentru pu-nerea sub interdictiune a sotalui 0)6,Pandele Cresnaru, etc! sufert de alie-natiune mintale;

Aseultand sustinerile pArtilor ei con-clusiunile domnului substitut;

Avénd in vedere inchierea consiliu-lui de familie eu data de 31 Main 1883,prin. care 'ei a dat pfirerea asupra stArelin care se afle, pArttul;

Av'and in vedere opiniunea domni-lor mediei competinti esprimatt prinaetul ce a format In acea 4i de 31Main 1883;

Avènd in vedere interogatorul lustpeträtnlul, conform art. 442 codul civil;

Avênd asemenea in vedere eta pe-titiunea datt de OM doninului pro-ciaror local la 30 Maiti 1883, cfitinserisa pledórie datt astA-di inainteatribunalul ui ;

Considerand et din tóte aceste actese stabilesce cu sutimente ea, paretulse gAsesce in stare de sminteala ei nueste in stare a 'el administra singurbunurile sa!e;

Vedend art. 435 ei 452 coda civil.Peutru aceste motive in unire eu

conclusiunile domnului substitut.In virtutea legei hottrasceAdmite cererea fixate de d6mna Se-

vastita Crttnaru, i prin consecintt,declare interzis pe doninul PandeleCresnaru din comuna Dobrescii.

Numesce tutrice asnpra pers6neiav rei numitului interdis pe sotia saSevastita, curia i se va comunica a-césta, i jadele ocolului Podgoria seva invite, a inventoria averea numi-tulai pe care o va da in pH-mirea sotiei lui ce s'a numit tutriee ecare se va conforma art. 445 codulcivil.

Acéett sentinta care se pronuntt endreptul de apel se va inserie in re-gistru, se va comunica partilor ei seva afige in sala audientei precumprin Monitor prin steruinta reclaman-tei, coeform art. 447 eodul civil.

Date', i eitita in ledinta publict la11 Iueie 1883.

No. 93. 1883, Innie 23.

Preedintele tribunaluluìAcest estract fiind scos in tocrnai

dupe originate sentiete, se ateett sprea se publica in Monitorul oficial, con-form legol.

Pr e d inte, (Nedescifrabil).1883, Iunie 23.

5 (17) Julie 1883

Tribunalul ocolulul Tulcea.Ast,e-rji fiaid la or fin procesul in-

tentat de Elefterie Mira contra dórn-nelor Maria M. Gn j liana si Maria I.Gr: j Haut"' p-ntru banf.

La apelul nominal s'a presintat dorn-nu advocat Christide din partea recla-mantului au orisat cu procure legali-sata de comisia culorei de Rosa dinaeest oraa la No. 1.771 din 21 lulie1882, aflata la dosar, hpsind ambeleparate Îo privinta cArora rrocedurade themare este indeplinita, i citati-unea paratei Maria M. Gr..j lianu, cudomi iliul necunoscut, ap,ruta in Mo-nitor& ofiriat No. 183 ain 18a2.

S'a dat lectura petitiueei de inten-tarea actiunei i celor aite lucrâri dindosar

S'a ascultat domnu advocat Chtis-tide, procuratorul reclamantulul. cal e asustinut ca defunetui Lin M. GI-, jli-no pe cand se afia, ti valta a cumpa-rat din pravhlia dornuului Mira !alaimulte otriecte In suma de lei noui183 ban'. 70, si fiind-cd paratele Incualitate de succesóre al debitorulni

echit,..t aa ésta datorie, cere a fi o-bligate la pieta mentionatei enrol, cuprocente si 106 lei, spese de instante

plata de advocat.Tribenalul even i in vedere actin-

nea introdus.i de Elefterie Mira con-tra paratelor Maria M. Grjdianu siMaria I. Gr: ¡liana peutru surna de183 lei si 70 bani ;

Avend in vedere cá paratele care aacunos inte de termen nu se presintaastaqi in instanta sore a face ver oobiectiune coetra pretentiunei recla-mantului ai una din ele anume MariaI. Grajdiauu fiind chemata la interogator spre a respunde asupra faptelorce i s'aù propus de reclamante in au-dienta de la 1 Octombre a. c. carei s'a reprodus prin citatiune, dânsa n'afoet urmatóre a veni la juaecata,pier] urmare reclamatiunea cata a fiadmisa ca jnsta i intemeiati corformart. 150 si 234 procedure ;

Pentru aceste motive, in numele le-gei, hotarasce:

Admite cererea reclamantnlul Elef-terie Mira si obliga pe parâtele MariaM. Grajdianu ai Maria L Grajdianuse platésca reclamantului suma de leinoui 183 bani 70, cu procente legale'de la 15 Iulie a. c. data reclamatiei,plus 20 lei spese de instanta c t s'aapreciat de tribunal.

Sentinta se pronunta in ultima ins-tanta cu drept de opositie si recursconform art. 154 din procedura civilasi 44 din legea curtei de casatie.

Data i cititd in sedinta publica la22 Noembre 1882.

No. 322.


ESTRACTE DE DECISIUNI

Inalta curte de compturl seCtia I.Avänd in vedere compturile de ges-

tiune ale oficiilor telegrafo-postale peanul 1868 si anuine : Margiuern, Ro-man, Predeal, Riu-Vadului, Giurgiu,CAL rasi , Campu-Lang si Boeuresci,(telegraf), gerate le domeil N. Bala-ban, V. Cnis, Lama% N. Mercoviceauu,M. N. Crichau, D. Fute si Drant.

Curtea, pentru motivele aratate inhotel-area cu No. 273 din 15 &tom-bre 1882, declar:4 achitati pe dirigiutiistatillor telegrafo-postale uttati _ aisus pe timpul cat a functionat fie-carein cursul anului 1868, de óre-ce nua rernas asupra-le nici UO escedeetb .nesc.

H t ¡Tares s'a pronuntat cu b-ne-ficiul art. 19 si 22 din legea organioaa curt-i.

Drept care se publica spre cu os-cinta mosceultorilor decedatilor N. Ba-laban, V Cois, L nga, N. Mercoviceauu,M. N. Crthau, D. Fite si Dract, alecaror dowiciliuri nu se cunosc.

Avend in ve,lere comptul de ges-tiune al oficiul telea, rate-postal Turn u-Se verin, p timpul de la 1 Septembre¡Ana la 31 Decembre 1863, gelat dedomou Aut. Breslauer;

Curtea, peutru motivele aratate in11.4 ,rarea cu No. 273 din 15 Oetom-bre 1882, declara pe domnu Ant. Bres-lauer achitat de gestiunea sa ca setal oficiului postal Turnu-Severin, petirnpnl de la 1 Septembre !Ana la 31Decembre 1868.

Hotararea s'a pronuutat cu benefi-chit art. 19 si 22 din legea organicaa curtei.

Dreet care se publica, spre cunoscintadoinnulul Ant. Breslauer, al carui du-wicilit nu se cuncisce.

Inalta curte de compturY sectla II.Aveud ja vedere comptul biuroului

venial Ploesci pe timpul de la 1 Apri-lie 1881 pan t la 30 Iunie acel an,gerat de domnn I. A. Urosescu ;

Curtea, peetru motivele aratate inhotararea cu No. 696 din 30 Noembre1882, a dispus urmatórele:

Domnu 'I. A. Urosescu se declaraachitat de gestiunea sa de set percep-tor al vamel Ploesci pe timpul de la1 Aprilie pana la 30 Iunie 1881, deóre-ce nu mat fiiguróza nici o almaasuprd'i din gestiunea sa.

Hotararea s'a pronuntat cu benefi-ciul art. 19 si 22 din legea curtei.

Drept care se publica spre cunos-cinta domnului I. A. Urosescu, al cd-rui domicilia nu se cuncisce.

Avenel Stu vedere comptul de ges-tiune al biuroului vamal Ploesci petirnp de la 1-22 Iulie 1881, gerat dedornuu D. Hristu ;

Curtea, pentru motivele aratate inhot ,rarea No. 697 din 30 Noembre1882, a dispus urmetórele

Sawa de lei 82 bani 10 escedentalresultat la 22 Iulie ea se reporte incomptul dornnulu, Strambeanu, caruías'a .-retat i cu care s'a incarcat paincomptul nurnitulul, iar domau H istuse declara ach tat de gestiunea sa petime .1 le la 1 lulie pama la 22 lulie 1831.

Hotm.rärea s'a pronuet+t cu beuefi-cull art. 19 si 22 din legea curte..

Drept care se publi spre curios-ciao dom.:Lila! D. Hristu, al caratdommilia nu se cuuó,ce.

SECHESTRE

Tribunalul de Vla§ca.Dupa cererea chimuei Ewa terina Di-

tutarea legala a minorilor de-cedatului G DLuiriu, prin suplica cea dat acestui tribunal regtstrat la No.4.050 din 1883, si conform j ,rnaluluiNo. 1 709 din 1883 s'a trfinat se,hes-tru pentru dune de 4.406 lei si 25bail ce'i debité4a domuu Alexaadru T.Dituitriu, pe averea acestula i anume:

Ca 50 chile mari porumb in bóbe,aflat intr'o magazie; 4 cat din careuntil murg, 2 vineti rotati si altul ne-gru care este iap ; 4 bal diu care 2la per negru, unul cam negru si altaialb; 2 vaci at 4 vitei cu diferite 'A-run ; 3 bivolite si 4 turinaci, al 5 oisi 4 capre.

Pentru care se publica acésta sprecunoscinta generala.

No. 6.722. 1883, Iunie 11.

Dui-A cererea domnulni IacobSch6man din suplica registrata la No.4.357 si conform jurnalului No. 1.819din 1883 s'a infiiutat sechestru pentrnasigurarea sumei de lei 4.993 bard 10pe averea domnului D. L. Economu,care este urmatórea:

12 canapele mici de brad, Imbrácatecu muaarna si lemn de brad; 8 bucatide preau, 7 de cate 2 coti i una cade 10 cot, ; 8 perdele de panza ru-sésca , 3 draperii scurte cu galerii, decreton; 6 mesa câte un picior, , brad,mid ordinare; o scuipatóre mica , ooglinda mare au pervasuri poleita , omesa de brad mica, o soba tucia caburlanele sus, o lampa suspensivd,tóte acestea s'aa gasit in salonul dindrépta, sigilandu-se uile cu sigiliulnostril. 54 cérséfuri america, 26 servetedi aters la cap, idem ; 17 sorturi destamba, 2 scaune de Marsilia.

1M4 MONITOR1314 OFICIAL AL ROMANIEI 5 (17) Iulie 1885

In salonul din stâncea am sechestraturmátorele : 12 canapele imbrecate cumusamale, 6 mese cu ale un picior,

perdele Suet rusésce, 7 buceti deprep, 3 galerii cu draperiile scurte, decreton; o lampe suspensive, o sobe detuci cu burlanele ei, o oglindá mare eupervazuri poleite, un lavoar de anincu serviciul lui, o scuipatóre, 2 tini-chele de ape, acestea tôte din salonulstâng, care s'a sigilat use CU sigiliulnostru.

In antred am sechestrat o lewd maresuspensive, un sicrin vechiú, sigilin-du-se cu sigiliul nostru. 3 dusuri dearame simple, un ringhidus (dug cir-cubit).

In apartamentul beilor de putine,din stânga am sechestrat o canapeade musema cu perna ei i o sobe detucid, o oglinde mice, una idem , 2

lampe suspensive, o solid de tuciii, ocanapea tot de musama, 5 galerii ca dra-perii scurte, de creton; 2 mese mid debrad si ci lampd.

In odaia de bai de putine din par-tea drépte am sechestrat o canapeade musama mare cu perna ei, una idemmice, o lampe suspensive, 2 mese micide brad, o sobe de timid si o lampesuspensive, 2 oglindl mici poleite, oaalerie au draperif de creton, scurtesigilindu-se usa de noi.

Am mai sechestrat dupe carerea cre-ditorului i pe a domniel-sale réspun-dere un cazan de abur complect de6 cai putere, asezat in zid; o pompede abut-, un reservoar de table cu tdtetevile, in pod un reservoar de lemnde stejar cu tevile i canalele, tôte a-cestea lesat nesigilate dupe cerereacreditorului in conservarea debitoruluisn. D. L. Economu.

Pentru care se publice acésta sprecunoscinta generali.

No. 7.411, 1883, In nie 28.

Corpul port&reilor din Bu,..uresel.Se publice spre generala crinoscinte

CA conform dispositivului sentintelNo. 257 din 1883, pronuntate de o-norabilul tribunal Ilfov sectia II ci-vilo-corectionale, cu esecutia provisorie

primite la corp spre esecutare cu a-dresa No. 8.402 din 1883, prin procesalverbal de la 27 Iunie curent s'a decla-rat puse sub sechestru judiciar imobileleurmetóre : case cu local lor din caleaVictoriei No. 172, case au locul lor dincalea Grivita No. 65, casa au locul lordin strada Sórelui No. 19, avere adomnului C. Diamandescu pentru asi-gurarea clómnei Elena Bunsen, asupraceror imobile s'a numit custode domnuC. Cutarida.

p. eful portereilor, A. .Dimitriu.No. 6.622. 1883 Iunie 30.

Corpul 1)ortAreilor tribunalului

.Proces verbal

In base ordonantei presedentiale atribunalului Iai sectia I, No. 126, ajurnalului din 27 Iunie anul curent, inbasa autorisatiei de esecutare No. 5.137din 27 Tunic anul curent, pentru si-guranta plete1 Fiume 60.114 lei vechtcm al lor procent de la 1861, bent cedomnu Moise Levensohn are a lua de ladownu Mihail Cezlariu, conform sen-tintei tribunalulul Iasi sectia I, No.117 din 30 Maid anal curent.

Scib-semnatul porterel al tribunaluluiIasi, in numele legei §i art. 458 pr.civile combinat cu art. 74 si 75 al. 6pr. civile, declar sechestrate i po-prat suma de 3.692 galbeni cu pro-centele Jar de la 1860, datorite dom-nului Mihail Cazlariu din Iasi de &aremoscenitoril defunctului Moses IdelVechsler, dealer dar sechestrate suma demai sus in menile numitilor mosce-nitorl i anume : Iosef si Artur Vechsler,ambil bancheri, domiciliati in Iasi. Le-on Vecsler si Adolf Vechsler, rentieri,Make Vechsler tutricea minorilor AncelVechsler, Fan y i Stanislas Löven-berg, Clara §i David Cahana, EmilMintz, tutorele rninorilor defunctel Ro-cane Mintz, nescutii Vechsler, bite a-ceste persóne cu domiciliurile necunos-cut, se pnne dar in .vederea persóne-lor numite ca la cas de a nu se con-forma intocmai presentuluf proces ver-bal, atunci vor fi peracna1 response-bile cetre domnu Moise Levensohn, do-miciliat in orasul Platra, de tóte dau-nele ce ar resulta.

Drept care s'a dresat presentul pro-ces verbal in 12 esemplare la 27 Tunic1883.

Porterelul tribunalulul Iasi, D. Con-standache Neeulaii.

No. 499.

Tribunalul de Putna.

Dornnu Haim Iacobzon din Adjud,care a fost declarat falit prin sentintaacestui tribunal No. 52 din 1882, ce-rénd la ministerul justitiei reabilitareasa pentru cà a achitat pe tot!' credi-torii;

Se publice acésta, conform art. 341din codul comercial, spre cunoscintacreditorilor.

No. 9.229. 1883, Tunic 18.

AMIN-CI-URI ADMINISTRATIVE

Comitetul permanent de Dam-bovita.

In dioa de 26 belie 1883 urmânda se tine licitatiune in sala sedintelorcomitetului pentru aprovisionarea au-torite tilor pendinte de judet ca lem-nele necesare pentru inceldit pe tim-pul erne'', 1883 1884, lush:

15 stânjeni pentru prefecture si co-

35 stenjeni pentru 5 sub-prefecturicu resedintele Bilciuresci, Titu, Wesel,Dragomiresci i erbenesct.

12 stenjeni pentru tribunal.30 stânjeni pentru spitalul judetulni.18 stanjeni pentru penitenciari.12 stânjeni pentru gimnasid.2 stânjeni pentru biuroul postal Ga-

ra-Titu.2 stenjeni pentrn arestul de la casar-

ma escadronulai de celerast; total 126stânjeni.

3 stenjeni pentru statia telegrafo-postalt Térgoviscea care urnadze, a'i

Se publice der spre cunoscinta ge-nerale a amatorilor de a se insercinaCU predarea lor, conform conditiunilorce se pot vedea la comitet in 161e 4i-lele de lucru, de la orele 10 diminétapane la orele 31/, dupe amiadi, cariin aretata 4i la orele 11 diminéta sevor presinta spre concurente, prepa-rati de garantii In numerarid sad efectepublice In valóre de lei 380.

No. 610. 1883, Iunie 27.

Comitetul permanent al judetululRftmnicu-Sárat.

In sale sedintelor comitetulni per-manent a acestui judet se tine licitatiein lioa de 16 August viitor, pentru da-rea in antreprise a constructiunei ann.!spital ta acest ores Remnicu-Sárat inconditiunile planului, devisului i cae-tutu! de Insereinare aprobat de domnuministru al lucrerilor publice prin jur-nalul No. 86, comunicat ca ordinal No.3.180.Comitetul publice spre cunoscinta dom-

nilor amatori car! vor voi a se inserci-na cá acéste lucrare se se presinte la ter-menul ficsat in sale comitetului insotitifiind si de garantiile necesare asupra va-lairel de lei 102.400 bani 80,in numerariiisad efecte publice; cand tot-odate vorpresinta si actele cerute pentru aptitu -dinea lucrerei, iar devisele i caetulde insercinare se pot vedea in ori-cedi in cancelaria comitetului.

No. 179. 1883, Tunic 30.

I MS

tatl sa vestesc prin acésta ca ain fixattermenul de 1 Octombre 1883, candsunt rugatI a veni la casa proprieth-tei cu ori-ce acte safi documente vorti avênd pentru moliile domniilor-lor,iar vecinii sunt anume:

Locuitoril improprietariti pe ruo§iaDude§ti; domnii Stoian Caraqi, NaeCedrea Barenga, Fratif Pribegeni, S.Cazotti, Nicu Moscn, Mo§neni Buligeni,advocatnl public de Ialomita pentrumo§iile Statului Hagieni sail Cr. rareni,Fett§ti cu trupurile §i Dunarea.

Inginer hotarnic, Grigorie Lechliu,strada Pitar-Mo§u No. 15.

No. 78. 1883 lulie 1.

MENiffINIMMINIM

NII§CARKA MARITIMA A PORTEJB11.011

5 (17) Itaie 188g MONITORITL OFICIAL AL ROMANIEI

Comitetta permanent de Romanati.

Prin budgetul judetuluI pe corentulan financiar 1883 1884, fiind prev6-4ut un post de niaister ferar (caruta)la scóla de meserie a jadetulut, cu saelarifi de leI 150 mensual.

Comitetul publica spre cunoscintagenerala ca persónele ce vor insuli cu-noscintele necesare in me§tlugul deferärie (carutárie) i vor dori a miraacest post ea se presinte la comitft'Ana in 4ioa de 1 August 1883, nuactele saü ori-ce alte titlurì vor fi a-vênd pentru constatarea insu§irel con-ditinnilor de admisibilitate.

No. 838. 1883, Iunie 27.

Primitria urbeï Ctunpu-Lung.

Conform jurnaluluI consilinlui co-manal No. 98 §i in virtutea art. 47din 'flea comptabilitätei generale s'adecis ca In ade de 10, 11 §i 12 Iulie1883 sa se tie licitatie aid pentru fa-cerea unel punti de lemn pe apa Bu-ghea in dreptul mah. Malu, dura de-visul esistent ce este de tifra de lei566 bani 90.

Se publica dar ca cine vor fi ama-tort sfi se presinte la primarie in es-pusele dile, orele 10 dimieéta, cu ga-rantie de 20 la suta, a concura.

No. 1.932. 1883, Iunie 25.

Primärla urbef Severin.Ne aprobandu-se de onorabilnl co-

mitet permanent licitatiunea tinuta la3 Iunie 1883, pentru dares in antre-prisa a construirel a duoè localuri descóla in acésta urbe dupa plan, devis

conditiunile relative.Asemanat dispositiunilor luate de

consiliú, primaria publica din nofi spregenerals cnnoscinta ca aasta licitati-une s'a fixat a se tine in pretoriul a-cestel primarif in 4ioa de 80 Tillie1883, orele 10 diminéta, §i ca ori-cepersóna amatóre de a lua asemeneaantreprisi va ayes asupril i gamy.-tia provisorie spre a putea fi admis laconcurare.

Planul, devisul, caetul de Insfirci-nari ai conditinnile relative se pot ve-dea in cancelaria primarief in tóte di-lele §i orele de lucru.

No. 2.840. 1883, Iunie 27.

CITATIUNE DE HOTA.RNICIE

In baza autorisatinnel doinnnluI pre-fedinte al tribunalulut falomita cu No.8.039 din 30 Aprilie 1883, ca sa fachotarnicia proprietatei Eforiel spitale-lor civile Dudefti de Balta din jade-tul lalomita, domnil vecinl mal jos no-

Macin, 1 Iulie.

Bastimente sositepornite de§erte . . 1

poruite incUrcate . . 4NO, in port . . . 14

S'au exportat 260 metri piatra.

Braila, 2 lulie.Sosite : Bricul otoman Aghios-Vasi-

lios din Vasilico cu lemne.Plecate: Goleta otomana Saini-Bahri

pentru Trebisonda cu porumb §i secara.Vaporul elen Z. M. Hrisoveloni pen-

tru Gibraltar cu porumb.

Tutees, 2 Iulie.&sit Vaporul postal mesageries

Delta frances din Galati, en diverse §ipasagerI §i plecat la Constantinopolcn diverse §i 9 pasagerl.

Kiustenge, 3 Julie.

Sosite : Vaporur frances Delta de laBraila i vaporul austriac Thetis de laConstantinopol §i plecat primul pen-tru Constantinopol i secundul pentruBraila cu diverse marfuri §i pasagerl.

Plecat: Bricul otoman Afeti-Bahripentru Constantinopol en grafi.

OBSEBVATIUNI METBOROLOGICE

Pe Oioa de .3 Iulie 1883

Varciorova.Vulcan.Severin.FiIiaLCraiova.Calafat.Cetate.Slatina.KaracaLCorabia.

Seamy, 20 gr. plusSenin, 20 gr. plusSenin, 25 gr. plusSenin, 22 gr. plusSeniu, 18 gr. plusSenin, 21 gr. plusFrumos, 20 gr. plusFrumos, 19 gn plusFrumos, 20 gr. plusFrumos, 19 gr. plus

Bechet.Pitescl.Gaescf.Argeg.Cámpu-Lung.Ram.-Valcea.Cozia.Horezu.Riu-Vaclulol.Novacl.DragA§ani.Ple§ol.TArgu-Jiu.Niagurele.Zimnicea.RottiorI.Balaci.Alexandria.Giurgin.Slobodia.

Oltenita.Budescf.Urzicenl.Ferbin ti.Domnetiti.Ploesci.Targoviscea.Margineni.Filipesci.Valea-Calug.

Urlati.Mizil.

Sinaia.Predeal.Buza.

Patarlagele.11§,m.-Sarat.

Foc§anI.Odobesci.A djud.T.-Ocna.Pancifi.Moine§t1.Sascut.Bacau.Buhu§1.Piatra.Neamtu.Roman.Pa§canI.Bototianl.Dorohoitt.

Fálticeni.T.-Frumos.la§i.Ttslain.Coditesei.

Drancenl.Máralescl.

Frumos, 19 gr. plusFrnmos, 20 gr. plusFrumos, 21 gr. plusFrumos, 18 gr. plusSenin, 17 gr. plusSenin, 18 gr. plusSenin, 18 gr. plusSenin, 17 gr. plusSenin, 17 gr. plusSenin, 16 gr. plusSenin, 19 gr. plusSenin, 18 gr. plusSenin, 20 gr. plusSenin, 18 gr. plusSenin, 24 gr. plusSenin, 22 gr. plusWilt, 22 gr. plusSenin, 23 gr. plusSenin, 28 gr. plusSenin, 19 gr. plusSenin, 20 gr. plusSenin, 19 gr. plusSenin, 25 gr. plusSenin, 24 gr. plusSenin, 22 gr. plusSenin, 22 gr. plusSenbi, 20 gr. plusSenin, 23 gr. plusSenin, 20 gr. plusSenin, 10 gr. plusSenin, 28 gr. plusSenin, 19 gr. plusSenin, 20 gr. plusSenin, 20 gr. pinsSenin, 19 gr. plusSenin, 18 gr plusSenin, 20 gr. rlusScuba, 22 gr. plusSenin, 20 gr. plusSenin, 24 gr. plusSenin, 20 gr. plusSenin, 22 gr. plusSenin, 18 gr. plusSenin, 18 gr. plusSenin, 25 gr. plusSenm, 20 gr. plusSenin, 21 gr. plusSenin, 20 gr. plusSenin, 17 gr. plusSenin, 20 gr. plus

18 gr. plusSenin, 17 gr, plusSenin, 17 gr. plusSenin, 20 gr. pluaSemn, 16 gr. plusSenin, 24 gr. plusSenin, 18 gr. plusSenin, 20 gr. plusSenin, 21 gr. plusSenin, 22 gr. plusSenin, 22 gr, plusSenin, 20 gr. plusSenin, 19 gr. plusSeniu, 19 gr. plusSenin, 25 gr. plusSenin, 24 gr. plusSenin, 15 gr. plus

EpltropiaAppindintelor BrA.neovenesei.

Epitropia acestor ase4aminte facecunos,ut cá av'ead o cuantitate Ore-care de petece de arama rárnasá de lainvelitórea nutlet i vechei biserici Mun-i:14a Balasa, ce sa daraniat, precum s1Cate--a cazhne tot de arama scóse dinserviciul bucat,,riei spitalulut, va tineo licitatiune public.t it, 4loa de 5 Lil-lie viitor, tn caucelaria a trninistratiei,la orele 12 meridiace, undo se póteve-lea lu Lc:4e ¢ilele acea cuantitate dt

No. 436. 1.83, Iunie 30.

Regia tutunurilor §iBrevetele No. 1.013 din 1873 ; 6.571

lin 1876 si 3.499 din 1880, eliberatepentru comunele BI Beresci dindistrictul Banah, fiind perdute, se anu-Iéza de óre-ce titularii lor ah si in-c,tat de a maI esercita vIrolArea tutu-uurilor.

Acésta se [triune la cunoscinta pu-blica spre

r4ei,d reef pioa societ,t Prevede-r rea din Bu uresci sub No. 4.110,e lei 30, o deLlar

,terelnescu .Niculae.

6Asik DE SGHIMb

L. M. FERMO27 STRADA LIPSCAM, 27

Fe Oioa de 2 Iulie 1883, orele 4.ECT E

P/0 Rents amortisabili50/0 Renta perpetuft .60/0 Oblig. d ;tt50/ Oblig. de SW drum de fer745/0 Soria. func. rurale50/0 Soria. funo. rurale70/0 Soria. funo. urbaneso/o Soria. fune. urbane5% Sorts. funo. urbane50,0 imprumutul oomunal .

Oblig. oase ieflS. (lel 10 dob 1Imprumutul cu. premilAotiunl bânceI Nationale.tottuni Da oia-Romania"

NationallCredit niobiliar. .

ConstruotiunlFabrica de hârtie . .

Argint contra aur . . ...Bilete de bane& contra aurFtorinl austriaol

1546 MONITORTJL OFICIAL AL ROMANIEI 5 (171 Tulle 1883

RI, kill.Bfirlad.Tecucih.Ivestt.P.-Turcului.Galati.

loacces.Tab ea.Salina.liabadag.Alanga ha.

Mahmnrlie.Coustauta.

Medgidie.Cerua-Voda.Ostrov.Harp v a.Cara-Om. r.

Stru uga.B. it, tObeneni.

Senin, 23 gr. plusSenin, 24 gr. plusSenin, 24 gr. plusSenin, 24 gr. plusSonia, 04 gr. plusSemn, 22 gr. plusSenin, 22 gr. plusSenin, 21 gr. plusSenin, 24 gr plus

- Seuin, 23 gr. plus- Sepia, 22 .zr. plus

Senin, 23 gr. plusSenin, 19 gr. plus, ma-rea cal maSevin; 22Seinn, 20 gr. plus, ma-rea calmaSeniu, 2ï vr. plosSenin, 23 gr. plusSe, 11,, 20 4r. plusSewn, 22 gr. plus&Lilt', 21 gr. plus

- Sewn, 23 gr. plusS- nin, 18 r. plusS- mu, 16 gr, plus&pin, 18 gr. pins

AN UNCIUR1 PARTICULARE

Frepiselo societatel Prevederea dinBucurescl N o. 4.956, 5.431, 5.260/6 I,

5.263, 5 381, 5.383, 5.405, 5.427, 5.457,5 464, 5 489, 5.528, 5 530, 5.572, 5.576,5.578/81, 5.609/12, 5.614, tóte in va-lóre de let 280, per4endu-se in (lioade 28 Iunie, se publica spre cunos, intacelui ce le va fi gdsit ca sa le aducala s,metate in strada Deamnel No. 15,tiind luate dispositiuni pentru anula-rea lor.

I. Teodorescu.

Regia tutunnrilor §i sárel.Brevetele Nc. 729, 1.008 din 1873 ;

1.960, 1.961, 2.011, 2.730, 4.068, 4.070,4.156 din 1874; 4.810, 4.811 din 1875;6.101, 6.156 din 1876; 487, 488, 536,6/-6, 687, 704 din 1877; 524, 525, 526,572, 573, 577, 578, 579, 582, 1.338,1.339, 1.894, 4.476 din 1878 ; 2.535din 1879 ; 5b0, 581, 4.069 din 1886 ;6.502 §i 7.122 din 1881, eliberate pen-tru comuuele dun plasa Siretul, jude-tut Suceava, find perdute, se anulézade Ore-ce titularil lor aù i incetat dea mat esercita vin4area tutunuriior.

De at:6sta se aduce la cunoscinta pu-blica spre sciinta.

perclênd libretul easel de Econotni,cu No. 4.506, in valóre de lei nou

705, impreuna cu 11 chitauti, publicanularea lui; acel ce il va gasi '1 va e-duce in strada Bradulul No. 9, va pri-Eli o bunii recompensa,.

Sub-Locotenent V. I. Sachetarie.

CURSUL DIN VIENA14 Iulie

SapoleonulDuoatulLose otomaneRubla hârtie

CIIRSUL DIN BERLIN14 Iulie

Rents amortisabila 50/0OppenheimObligatiun1 nuol 60/, C.

- 50/0 *Rubla de hartie

CURSUL DIN PARIS14 Iulie

Rents RomâniLose otomane . ...... .

SCHIMBITL 2 Iulie

Paris 3 lunI . ., la vedere

Londra 3 lunI, la vedere

Berlin 3 lunlla ved ore

Viena la vedere

931 4! 931/,92 941/2981/, 981/4

1011/2 102AO 901

1011 102961 97187 871831/2

23033

1320320220*i.03

482

2.41/)

2.4o.1.44

8.so5.5

24.6,120.

93.,,109.7,103 9,100109.10

51 75

84

341340325222266484

2 22.2s

2.0

SGHIMB SI GUMISION

FRATII BENZAL4Pub STRAD, LIPSCANI., 41 b"

Pe Pm de 4 Julie 1883, orete 4.EFECTE cu'lki-d "nd.

80/, Oblig. de Stat oonvertite .d0/0 cailor ferate Remâne50/0 REntA atuortisabili50/, Renta Ronfina,Oblig. de pens. (3001.) dob. 10. fr70/Sorisurl funciare rurale . .

8°/07Vo * urbane.. .60/0 o X

50// s

Impr. municipal Buouresol.Impr. ou pr. Bucur. (bil. 20 1.1Actium bincel nat. a Rominiel .AotiunI Dacia-Rom finis

, ale soo. de cred. mobiliar, construotiunl.

Obligatiunl i cup. etite la sortIAult unl ale societ. Nationala. .Argint i bil. de banca contr. aurflubla hfirtieFloriniLose Otomane .

CURSUL DIN VIENA14 lulie

Napoleonul.DuoatulLose otomane .Rubla hârtie

CURSUL DIN BERLIN14 Iulie

Oppenheim.Ruble hirtieObligatiunl nuol 6070

50/0Rents amortibilii .

98 I 98"s1011/2 102

93 931/292 921/2

230 2321011/2 102

90 901/21011/2 102961,4 971/487 87i 4831. 8433 34

1330330208485

1340335210490

098 4 Auf220 225

21/4 2t2 2.522 42 2 81 2

50 55

9505.05

24 7,1.i61/4

109 "199.7,103 90991,93.9,

CURSUL DIN PARIS14 Iulie

Rents Homan*. 92Lose Otomane 513,,

SCHIMBITL 4 IulieParis (3 tun» ggi 41, la vedere 10014,Londra (3 InnI) . 25.65

, la vedere 25.801Berlin (3 lunI) 122.401

, la vedere . 123.401Viena la vedere ..... i . .

pentru telegrame:BENZAL.

2.13

TIPOGRAFIA STATIJLIJI Director, AL. PENCOVICI

tN NtrAR 25 BANÌ Marti, 5 (17) Iulie 1883 -MONITORUL OFICIAL · 2 tN NtrAR 25 BAN Ì Marti, 5 (17...

Documents

Transcript of tN NtrAR 25 BANÌ Marti, 5 (17) Iulie 1883 -MONITORUL OFICIAL · 2 tN NtrAR 25 BAN Ì Marti, 5 (17...