Titlul proiectului: “ Cod · Municipiul Botoşani este supus influentelor climatice continentale...

Titlul proiectului: “ Reactualizarea strategiei locale de alimentare cu energie termică la nivelul Municipiului Botoşani”

Cod CEn I/I

Faza I: (unică). Volumul I: (unic). Ediţia: 0 Revizia: 0Capitolul 0: „Cuprins”. Pag. 1 din 2/cap.

QF 044, ed. 0

CUPRINSUL LUCRĂRII

CAPITOLE

1. INFORMAŢII GENERALE 1-1÷1-6 1.1. Condiţii naturale şi poziţionare geografică 1-1 1.2. Structura organizatorică şi acţionariatul operatorului SACET 1-5

2. SITUAŢIA ACTUALĂ A SISTEMULUI DE ALIMENTARE CENTRALIZATĂ CU CĂLDURĂ 2-1÷2-43

2.1. Prezentare generală 2-1 2.2. Scurt istoric 2-11 2.3. Prezentarea legăturilor pe conturul Centralei Electrice de Termoficare.

Descrierea instalaţiilor principale 2-13

2.4. Starea tehnică actuală. Mod de funcţionare. Mentenanţă 2-15 2.5. Reţeaua primară de transport a energiei termice 2-23 2.6. Starea actuală a reţelei secundare de distribuţie 2-26 2.7. Analiza funcţionării SACET Botoşani 2-26

3. ANALIZA POTENŢIALULUI DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BOTOŞANI 3-1÷3-35

3.1. Date generale 3-1 3.2. Viziunea şi obiectivele de dezvoltare 3-17 3.3. Obiective şi măsuri în Strategia de dezvoltare locală a municipiului

Botoşani 3-20

4. ANALIZA DE PIAŢĂ A RESURSELOR ENERGETICE ACCESIBILE PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG 4-1÷4-5

4.1. Piaţa combustibililor fosili 4-1 4.2. Potenţialul utilizării resurselor neconvenţionale şi regenerabile de energie

în alimentarea cu energie termică a municipiului Botoşani 4-3

5. ROLUL ADMINISTRAŢIILOR LOCALE ÎN ASIGURAREA ÎNCĂLZIRII LOCUINŢELOR 5-1÷5-3

6. STUDIU DE PIAŢĂ LOCALĂ DE ENERGIE TERMICĂ PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG 6-1÷6-4

6.1. Prognoza cererii de energie termică orară şi anuală în sistemul de alimentare centralizată cu căldură 6-1

7. STABILIREA ZONELOR UNITARE DE ÎNCĂLZIRE 7-1÷7-2

8. LEGISLAŢIA ÎN DOMENIUL ENERGIE – MEDIU 8-16 8.1. Legislaţia primară şi secundară din România referitoare la producerea,

transportul, distribuţia şi consumul energiei termice 8-1

8.2. Reglementările autorităţilor din domeniul energiei şi serviciilor comunale (ANRE, ANRSC) 8-11

8.3. Legislaţia specifică sectorului energetic în domeniul protecţiei mediului 8-12

9. IDENTIFICAREA SOLUŢIILOR OPTIME DE ASIGURARE A ÎNCĂLZIRII ÎN MUNICIPIUL BOTOŞANI ŞI EVALUAREA EFORTULUI INVESTIŢIONAL

9-1÷9-8


Cod CEn I/I

Faza I: (unică). Volumul I: (unic). Ediţia: 0 Revizia: 0Capitolul 0: „Cuprins”. Pag. 2 din 2/cap.

QF 044, ed. 0

10. ANALIZA TEHNICO – ECONOMICĂ COMPARATIVĂ A SOLUŢIILOR PROPUSE 10-1÷10-3

10.1. Scopul analizei economice 10-1 10.2. Indicatorii economici de performanţă. Metodologii de calcul 10-1

11. IDENTIFICAREA SURSELOR POSIBILE DE FINANŢARE 11-1÷11-1511.1. Prezentare generală. Posibile surse de finanţare. Riscuri asociate 11-2 11.2. Scheme de finanţare pentru o Companie de proiect. Soluţii de tip

parteneriat 11-11

11.3. Regimul garanţiilor 11-12 11.4. Tipuri de garanţii 11-13 11.5. Condiţii considerate drept optime pentru creditare 11-14 11.6. Scheme de finanţare alternative 11-14

12. MĂSURI POLITICE, ADMINISTRATIVE ŞI DE REGLEMENTARE SPECIFICĂ PENTRU SUSŢINEREA PROGRAMULUI STRATEGIC PROPUS

12-1÷12-9

13. CONCLUZII PRIVIND STRATEGIA DE ALIMENTARE CENTRALIZATĂ CU CĂLDURĂ A MUNICIPIULUI BOTOŞANI 13-1÷13-21

13.1 Direcţii principale de acţiune la nivel municipal 13-1 13.2 Implementarea măsurilor pentru dezvoltarea serviciului de alimentare cu energie termică 13-8

13.3 Structura direcţiilor principale de acţiune 13-13 13.4 Concluzii privind situaţia actuală a SACET 13-13 13.5 Concluzii finale 13-18


Cod CEn I/I

Faza I: (unică). Volumul I: (unic). Ediţia: 0 Revizia: 0Capitolul 1: „Informaţii generale”. Pag. 1 din 6/cap.

QF 044, ed. 0

1. INFORMAŢII GENERALE 1.1. Condiţii naturale şi poziţionare geografică

Poziţie geografică şi limite Judeţul Botoşani este situat în extremitatea nord estică a României, în Regiunea de

Dezvoltare Nord – Est. Regiunea Nord - Est este cea mai întinsă regiune a României, având o suprafaţă de 36.850 km2, respectiv 15% din suprafaţa totală a ţării.

Judeţul Botoşani este învecinat la nord cu Ucraina, la est cu Republica Moldova, la vest cu judeţul Suceava şi la sud cu judeţul Iaşi, cuprinde între limitele sale un teritoriu de 4986 km2, ponderea în totalul teritoriului naţional fiind de 2,1%.

Relieful este predominant deluros, deşi nu este prea variat. Unităţile sale sunt: Dealurile Siretului şi Câmpia Jijiei Superioare, dispuse de la nord (partea deluroasă a câmpiei Jijiei, cu coline ce nu depăşesc 200 m), spre est (câmpia de lângă Prut) şi spre vest (terasele înalte de pe malul stâng al Siretului, care fac parte din zona sud-estica a Podişului Moldovei, cu înălţimi de 300 m).

Cursurile de apă au o direcţie N-V, S-E, fiind formate din Prut la est şi Siret la vest, Başeu şi Jijia în centru, cu afluenţii importanţi (Sitna, Miletin, Dresleuca) ce formează culoare depresionare largi cu lunci extinse ce se întind pe toată suprafaţa judeţului, determinând crearea artificială a peste 150 iazuri, utilizate pentru echilibrarea debitelor, irigaţii, alimentare cu apă, piscicultură. În zona localităţilor Stânca - Costeşti a fost construit un important nod hidrotehnic, realizându-se una din cele mai mari acumulări din ţară, cu un volum de 1,5 miliarde m3 apă pe o suprafaţă de 1600 ha şi o lungime de 70 km.

Lacurile existente pe teritoriul judeţului sunt: Dracşani (440 ha pe valea Sitnei), Negreni (304 ha pe valea Başeu), Cal Alb, Hăneşti, Mileanca şi Havârna.

Populaţia totală este de 451.199 locuitori, din care, în mediul urban 166.461 locuitori şi în mediul rural 287.562 locuitori. Densitatea populaţiei este de 91,1 locuitori/km2.

Ca structură, 83047 locuitori au o vârstă mai mică de 14 ani, 275521 între 15-59 ani, iar 92631 au peste 60 ani.

Principalele localităţi urbane sunt municipiul Botoşani (reşedinţa de judeţ), municipiul Dorohoi, oraşele Darabani, Bucecea, Ştefăneşti, Flămânzi şi Săveni.

Municipiul Botoşani este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Botoşani şi are o populaţie de 116.669 locuitori. Prima atestare documentară a municipiului Botoşani datează atestat din anul 1439. Este aşezat în partea de sud - vest a judeţului Botoşani, pe interfluviul dintre râurile Sitna şi Dresleuca, spre vest între Dresleuca şi Siret, apoi coboară între dealurile Crivăţ, Agafton, Baisa, sprijinindu-se pe platforma Moldovei. Dealurile din partea de vest a oraşului fac parte din Podişul Sucevei – sectorul şeii Bucecea-Vorona cu altitudini maxime de 250 metri (Dealul Suliţa), şi cu altitudini minime de 150 metri în partea de sud-vest şi nord-est. Intre relieful înalt din vest, cu caracter de coastă şi cel de câmpie colinară din est, există un culoar depresionar (uluc) în care este aşezat municipiul Botoşani. Teritoriul oraşului propriu-zis are o suprafaţa de 4132 ha, şi un caracter uşor alungit pe direcţia nord-sud. Altitudinea medie este de 163 metri, nedepăşind decât excepţional 200 metri, în partea vestică. Caracteristic acestei regiuni este relieful de dealuri joase sau câmpii deluroase, dezvoltate pe depozite monoclinale (uşor înclinate spre sud-est), cu pante slabe, cu văi foarte largi, cu interfluvii ca nişte platouri şi


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

cu energie de relief redusă, în medie 30-40 metri. Municipiul Botoşani este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Botoşani şi are o populaţie de 116.669 locuitori.

În continuare este prezentată harta de încadrare teritorială a Judeţului Botoşani precum şi harta în detaliu a Municipiului Botoşani (vezi fig. 1.1 şi 1.2).

Fig. 1.1. Harta de încadrare teritorială a Judeţului Botoşani

Fig. 1.2. Harta de încadrare în zonă a Municipiului Botoşani


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Condiţii naturale

Municipiul Botoşani este supus influentelor climatice continentale ale Europei de est, fiind caracterizat prin valori ale temperaturii aerului şi precipitaţiilor specifice climatului continental excesiv. Media anuală a temperaturii este în această zonă de 9,1°C, precipitaţiile atmosferice sunt variabile cu o medie de 598 l/an, iernile sărace în zăpadă, verile au regim scăzut de umezeală, iar vânturile sunt predominante din nord - vest şi sud – vest.

Relief, resurse naturale, sol şi subsol

Teritoriul judeţului, cuprins în întregime în zona de dealuri a Moldovei de Nord, prezintă

diferenţe de altitudine relativ reduse: dealurile Siretului, mai înalte la vest şi în sectorul nordic al Câmpiei Moldovei şi dealurile scunde la est, cu caracteristici proprii Podişului Moldovei. Ca altitudini absolute, relieful variază între 587m în zona Dealu Mare Tudora şi 54 m în lunca Prutului.

Relieful este în cea mai mare parte puţin proeminent, reprezentat de văi largi, platforme netede şi pante reduse.

Reţeaua hidrografică a judeţului este pusă în evidenţă de râurile Prut, Siret şi Jijia, împreună cu afluenţii lor.

Resursele subsolului sunt rezultatul structurii geologice şi sunt reprezentate în principal de nisipuri foarte fine, prelucrate la Miorcani (Rădăuţi Prut), unice în România prin compoziţie şi puritate.

În partea estica a comunei Păltiniş se găsesc depozite de ipsos, iar depozite de sulf se găsesc în Păltiniş, pe Valea Ursoaia.

Solul judeţului conţine resurse materiale importante pentru construcţii : nisipuri (Stînceşti, Baisa), balast (Huţani, Corni), pietriş (Dersca), calcar (Ştefăneşti, Hudeşti, Vorona).

Flora şi fauna

Vegetaţia naturală a zonei de est oraşului Botoşani este caracteristică zonei de silvostepă,

fiind formată în special din terenuri agricole şi pajiştile seculare ce ocupă locul fostelor păduri. În nord-vest se întind păduri de gorun, terenuri agricole şi pajişti stepizate, iar în sud-vest făgete de deal şi păduri amestecate de fag şi gorun. În rest, vegetaţia naturală este caracteristică solurilor de pădure, cu fâneţe şi izlazuri pe care cresc ierburi perene. Culturile tradiţionale constau din grâu, secară, orz, porumb, cartofi, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui. Livezile ocupă suprafeţe relativ mici şi predomină prunul şi vişinul, cireşul şi părul, gutuiul şi nucul.

Resursele vegetale sunt bogat reprezentate de plante lemnoase cum ar fi specii de foioase ca fagul şi stejarul. În zona de câmpie cresc plante hidrofile ca trestia şi rogozul precum şi plante lemnoase ca plopul şi salcia.

Fauna este reprezentată de căprioare, lupi, iepuri de câmp, mistreţi, care permit practicarea vânatului sportiv.

Din lumea pasărilor vieţuiesc mierla, sturzul, gaiţa, ciocănitoarea, piţigoiul. Bogat în iazuri şi ape curgătoare, judeţul este o sursă bogată de peşti (biban, crap,

mreană, somn, etc.) Luncile prezintă o vegetaţie ierboasă, o mare parte a lor fiind ocupată de culturi agricole.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Transporturile Transportul în judeţul Botoşani de bunuri şi persoane se face pe calea ferată şi pe drumuri

publice. Lungimea căilor ferate însumează 159 km (1,4% din reţeaua naţională) şi deserveşte populaţia prin 21 de staţii. Reţeaua de drumuri publice are o lungime de 1.824 km din care 361 km drumuri naţionale şi 1463 km drumuri judeţene.

Legătura cu teritoriul Ucrainei se face prin punctele vamale R.C.T.F. de trecere a graniţei de la Siret şi Racovăţ iar cu Republica Moldova legătura se face prin punctul vamal Stânca-Costesti.

Municipiul Botoşani este situat la intersecţia drumurilor naţionale 29B (Târgu Frumos-Dorohoi) şi 29 (Suceava - Săveni), implicit pe traseul drumului european E58, ce leagă graniţa de nord-vest a ţării, Halmeu, cu cea de est, nord-est, Sculeni. Astfel, oraşul a fost din cele mai vechi timpuri o punte de legătură între România şi zona Bucovinei şi a Basarabiei de nord şi de asemenea cu Ucraina, Polonia şi Rusia. Din punct de vedere turistic, de aici se poate ajunge cu uşurinţă la mănăstirile din zona Bucovinei (Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, Putna), cât şi la cele din judeţ, cum ar fi Vorona sau cele nemţene şi ieşene. De asemenea, se poate ajunge uşor la Lacul de acumulare Stânca - Costeşti, cel mai mare din ţară, situat pe Prut, la graniţa cu Republica Moldova. Autostrada A4, care va face legătura dintre Iaşi şi Târgu Mureş, se va situa la 70 km distanţă. Legătura de la Botoşani la traseul tronsonului Iaşi - Târgu Frumos - Târgu Neamţ se va face pe E58.

Cel mai apropiat aeroport este cel din Salcea - Suceava, aflat la 35 de kilometri. Acesta are curse regulate interne şi externe. În apropiere, la 130 km mai există Aeroportul Internaţional Iaşi.

Linia de cale ferata Vereşti - Botoşani a fost dată în exploatare iîn anul 1871. Prin această linie, municipiul Botoşani este legat la una din cele mai importante magistrale feroviare, Bucureşti - Suceava.

Educaţie şi cultură Învăţământul are vechi tradiţii pe aceste meleaguri. În 1832 ia fiinţă la Botoşani prima

Şcoală Primară Publică de băieţi, ulterior numită Şcoala "Marchian".

Astăzi, în învăţământul botoşănean putem găsi un număr de 75.258 elevi care sunt pregătiţi în învăţământul primar, gimnazial, liceal şi postliceal (în 803 unităţi de învăţământ). Instituţiile superioare de învăţământ particular pregătesc studenţi în domeniile drept şi ştiinţe economice, iar în învăţământul superior de scurtă durată (colegiu de stat) se pregătesc specialişti în pedagogie.

Botoşaniul a fost şi rămâne un centru al culturii româneşti. Viaţa culturală a judeţului este puternic marcată de cele 4 mari genii care s-au ridicat de pe aceste meleaguri, Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Iorga şi Ştefan Luchian, precum şi de o impresionantă galerie de personalităţi creatoare ce sporeşte prestigiul culturii româneşti în multe domenii.

Teatrul a avut la Botoşani o soartă privilegiată. Primul spectacol a fost oferit de trupa lui Costache Caragiale în octombrie 1838. În acea vreme Botoşaniul era unicul oraş din cele 3 ţări româneşti în care se vorbea româneşte pe scenă. În 1857 - 1858 teatrul are deja o trupa proprie. Astăzi, Teatrul "Mihai Eminescu", înfiinţat în 1914, are o influenţă benefică asupra vieţii oricărui botoşănean.

Viata culturala se desfăşoară şi în cadrul celor 50 de biblioteci existente cu un fond de carte de 380.000 de volume.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Presa are un trecut bogat în evenimente. Primele ziare şi reviste apar după 1860: "Albina", "Viata botoşăneană", "Foişorul de Dorohoi". În prezent cele 4 ziare locale, un post privat de televiziune prin cablu precum şi 2 posturi locale de radio îşi aduc aportul la viaţa culturală.

Economia

În judeţul Botoşani populaţia ocupată reprezintă 72% din totalul populaţiei şi este

distribuită, în principal, după cum urmează: 18,1% în industrie; 53,9% în agricultură; 10,9% în comerţ şi prestări servicii; 4,85% în învăţământ; 3,5% în sănătate.

Sunt reprezentate aproape toate ramurile industriale, realizându-se o mare varietate de produse, respectiv industria uşoară şi confecţii (31%), industria alimentară (22%), aparataj electric (10%), articole tehnice din cauciuc (8,4%), mobilă (2,4%).

Agricultura este o ramura importanta a economiei judeţului Botoşani. În anul 1997 sectorul privat cuprindea 291.516 ha. Fâneţele se întind pe o suprafaţă de 14.187 ha şi asigură, în bună parte, furajele necesare şeptelului. De asemenea, judeţul este bogat în vii (3.373 ha) şi livezi (3.634 ha). Deşi în ceea ce priveşte creşterea animalelor s-a remarcat o descreştere în ultimii ani, totuşi judeţul se înscrie printre cei mai mari crescători de oi din ţară (peste 500.000 capete). De asemenea există un număr mare de porci şi vite dar cu preponderenţă în sectorul privat.

Asistenţa medicală este asigurată în 11 spitale (8 în mediul urban şi 3 în mediul rural) şi în 100 de dispensare din care 67 în mediul urban şi 33 în mediul rural. Tot în judeţ funcţionează un număr mare de farmacii şi cabinete particulare.

Comerţul de mărfuri este un sector distinct în economie şi este într-o relativă dezvoltare în comparaţie cu alte sectoare.

În ultimii ani a crescut numărul de oameni de afaceri care lucrează în comerţ. Dintre aceştia, cei mai importanţi sunt cei ce au capital privat. În acest sector a avut loc o infuzie de capital străin şi s-au format 68 de societăţi mixte.

1.2. Structura organizatorică şi acţionariatul operatorului SACET

Operatorul SACET este societatea comercială TERMICA S.A. Botoşani ce are ca unic acţionar Consiliul Local al municipiului Botoşani. Este condusă de către Consiliul de Administraţie constituit din 7 (şapte) persoane numite de Adunarea Generală a Acţionarilor, formată din membrii Consiliului Local al municipiului Botoşani. Societatea a luat fiinţă în data de 31.03.2000 şi este rezultatul fuziunii prin contopire a fostelor societăţi S.C. CET S.A. şi S.C. TERMODISTRIBUŢIE S.A.

Activitatea de bază a societăţii este reprezentată de: • producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice sub formă de abur şi

apă fierbinte; • producerea şi vânzarea energiei electrice. Structura organizatorică a SC TERMICA SA este prezentată în Figura 1.3.:


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Fig. 1.3. Structura organizatorică a operatorului S.C. TERMICA S.A. Botoşani

a or

gani

zat

iă

Titlul proiectului: „Reactualizarea strategiei locale de alimentare cu energie termică la nivelul Municipiului Botoşani”

Cod CEn I/I

Faza I: (unică). Volumul I: (unic). Ediţia: 0 Revizia: 0Capitolul 2: „Situaţia actuală a sistemului de alimentare centralizată cu căldură” Pag. 1 din 43/cap.

QF 044, ed. 0

2. SITUAŢIA ACTUALĂ A SISTEMULUI DE ALIMENTARE CENTRALIZATĂ CU

CĂLDURĂ 2.1. Prezentare generală

Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică a consumatorilor din municipiul

Botoşani este un sistem complex constituit din: • sursa centralizată pentru producerea energiei electrice şi termice; • reţelele de transport al agentului termic; • punctele termice; • reţelele de distribuţie a agentului termic; • utilizatorii de energie termică.

Conducte de apa f ierbinte tur

Conducte de apa f ierbinte retur

Conducte de incalzire tur

Conducte incalzire retur

Conducte de apa calda de consumConducte de recirculare

CET RT PT RD C

CET = Centrala Electrica de Termoficare RT = Retele de transport al agentului termic PT = Puncte termice RD = Retele de distributie a agentului termic C = Consumatori

Fig. 2.1. Structura SACET

Combustibilii utilizaţi în instalaţiile de ardere ale sursei sunt gazele naturale şi păcura.

Iniţial păcura a fost utilizată ca şi combustibil de bază, capacitatea de depozitare fiind semnificativă la nivel naţional (30000 tone).

Ca agenţi termici, în CET se produce abur şi apă fierbinte utilizată în circuitul de termoficare.

Proiectată iniţial ca o sursă cu echipamente clasice de producere a energiei, centrala a fost ulterior modernizată, în incinta ei fiind montate două instalaţii de turbine cu gaze (2 x 2 MW) şi cazane recuperatoare de apă fierbinte (2 x 6 Gcal/h). Cazanele recuperatoare din cadrul instalaţiilor, au fost realizate prin transformarea şi modernizarea celor două cazane de apă fierbinte existente în centrală cu o capacitate de 25 Gcal/h.

Instalaţiile de turbine cu gaze şi cazane recuperatoare au fost puse în funcţiune în perioada 2001-2003. La sfârşitul anului 2008, cazanul de 10 t/h (8 bar; 170°C) a fost înlocuit cu un altul cu aceeaşi parametri.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Reţeaua termică primară Sistemul reţelelor de transport al agentului termic (reţele termice primare), care face

legătura între sursa de producere a energiei şi punctele termice (PT) are o lungime de aprox. 17 km şi este alcătuit din trei magistrale principale, respectiv:

• două magistrale care alimentează punctele termice situate în zona rezidenţială a oraşului (circa 87% din lungimea totală);

• o magistrală care alimentează punctele termice situate în zona industrială a oraşului (circa 13% din lungimea totală).

Problemele aparute la conductele vechi sunt datorate în principal: • gradului ridicat de coroziune al ţevilor; • degradării în timp a izolaţiei termice; • la momentul actual se constată ca diametrele conductelor sunt prea mari,

nemaifiind corelate cu realitatea consumului.

Noul sistem de conducte va asigura rezolvarea problemelor, astfel: • conductele sunt înlocuite cu unele noi în cadrul unui program amplu desfăşurat de-a

lungul mai multor ani; • ţevile noi folosesc o tehnologie care impiedică degradarea izolaţiei; • a fost gândit să reflecte realitatea din teren şi previziunile privind cererea pe o

perioadă determinată de timp asigurând astfel o alimentare optimă cu energie termică.

Reţeaua termica secundară

Reţelele de distribuţie agent termic secundar transportă agentul termic de la limita

punctelor termice la consumatori, în scopul încălzirii, asigurării apei calde de consum şi recirculării apei calde de consum.

Sistemul reţelelor de distribuţie, are o lungime totală a conductelor de circa 206,6 km (circa 57,4 km de traseu).

În prezent, pe traseul sistemului de distribuţie din municipiul Botoşani, pot fi dispuse 2, 3 sau 4 fire, reprezentând conducte, pentru încălzire (ducere / întoarcere), apă caldă de consum şi recirculare apă caldă de consum.

Conductele existente sunt izolate cu vată minerală protejată cu carton asfaltat, amplasate subteran, în canale termice.

Majoritatea reţelelor de distribuţie a agentului termic secundar au o vechime de peste 40 de ani şi prezintă un grad avansat de uzură fizică şi morală. Cele mai mari probleme care se întâlnesc la conductele şi racordurile amplasate subteran sunt:

• deteriorarea termoizolaţiei, ca urmare a infiltraţiilor de ape; • coroziunea exterioară datorată distrugerii izolaţiei şi coroziunea interioară a

conductelor; • uzură în zona suporturilor fixe şi mobile pe unele porţiuni de reţea; • spargeri de conducte

Starea tehnică precară a conductelor a condus la creşterea treptată atât a pierderilor de căldură, cât şi a pierderilor de agent termic şi a impus începerea reabilitării şi modernizării acestora.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Reabilitarea şi modernizarea reţelelor de distribuţie agent termic secundar constă în înlocuirea conductelor de încălzire, apă caldă menajeră şi recirculare apă caldă menajeră montate în canale termice din beton, cu conducte preizolate monatate direct în sol, în strat de nisip.

Ţinând seama de consumurile de energie termică în permanentă scădere din ultimii ani, lucrările de reabilitare a reţelelor de distribuţie au fost realizate în baza unui calcul de redimensionare a acestora, pentru noua configuraţie a consumatorilor.

Până la sfârsitul anului 2009 au fost reabilitate reţelele de distribuţie agent termic secundar aferente 15 puncte termice (PT), respectiv PT Teilor 2, PT Cornişa, PT Rotunda, PT Victoria 1, PT Rândunica, PT Griviţa 2, PT Griviţa 3, PT Griviţa 4, PT P. Tineretului (1+2), PT Teilor 3, PT Pacea 2, PT Bucovina, PT Griviţa 5, PT Griviţa 6, PT Marchian 2. Pentru PT Marchian 2 reabilitarea s-a realizat în proporţie de 64 %.

Au mai rămas de reabilitat reţelele de distribuţie agent termic secundar pentru 22 de puncte termice. Pentru reţelele de distribuţie agent termic secundar aferente a 6 puncte termice (PT), respectiv PT Teilor 1, PT Pacea 2, PT Octav Băncilă 3, PT Eminescu 2, PT Castel, PT Săvenilor au fost procurate conductele, fitingurile şi elementele auxiliare specifice sistemului de conducte preizolate.

Conductele vechi, montate în canale, au fost înlocuite cu conducte noi, preizolate, amplasate direct în sol, în strat de nisip.

Conductele preizolate sunt compuse din conducta de oţel pentru transportul agentului termic, termoizolaţia din spumă poliuretanică rigidă şi mantaua de protecţie din polietilenă neagră de înaltă densitate (HPDE). Acestea au fost utilizate pentru circuitul de încalzire, dar s-au mai utilizat şi conducte din cupru, zinc sau tip PEX, tot preizolate, pentru apa caldă de consum şi recirculare.

Porţiunile de reţele de distribuţie reabilitate au fost realizate în mai multe variante de izolare a conductelor, respectiv:

• 4 fire (2 conducte de încălzire tur /retur, 1 conductă apă caldă de consum, 1 conductă recirculare;

• 3 fire (2 conducte de încălzire cuplate, 1 conductă apă caldă de consum, 1 conductă recirculare);

• 2 fire (2 conducte de încalzire cuplate, 1 conductă apă caldă de consum şi 1 conductă recirculare, cuplate)

O reprezentare grafică a acestor variante de izolare este prezentată în figura următoare:

Fig. 2.2. Tipuri de izolaţie a conductelor existente


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Reţelele de distribuţie agent termic secundar reabilitate cu conducte preizolate sunt prevăzute cu sistem de control, depistare şi localizare a avariilor, alcătuit din conductori electrici îngropaţi în termoizolaţia conductelor, aparate de măsură şi avertizare cu posibilitatea transmiterii la distanţă a acestor informaţii.

Odată cu reabilitarea reţelelor, în nodurile termice importante ale acesteia, elementele de manevră / secţionare au fost înlocuite cu armături moderne şi fiabile.

Continuând acţiunea începută în anii precedenti, în prezent se continuă programul de reabilitare a reţelelor secundare prin înlocuirea actualelor conducte uzate fizic şi moral cu conducte noi, preizolate.

Pentru îmbunătăţirea calităţii serviciului public de furnizare a încălzirii şi apei calde de consum către consumatorii urbani şi reducerii pierderilor de energie s-a procedat la contorizarea agentului termic secundar pentru încălzire şi a apei calde de consum la scările de bloc, prin montarea de bucle de măsură în cămine exterioare sau la subsolul fiecărui imobil în parte, după caz.

Puncte termice

Un PT (punct termic) este un ansamblu de echipamente şi instalaţii prin intermediul

cărora se transferă energia termică din reţeaua primară în reţeaua secundară. Punctele termice asigură prepararea apei calde de consum şi a agentului termic pentru

încalzire. În prezent, societatea deţine în exploatare 37 de Puncte Termice proprii, conform

tabelului de mai jos (tab. 2.1). Punctele termice sunt modernizate sau în curs de modernizare, cu schimbătoare cu plăci

şi reglaj automat al necesarului de energie termică pentru încălzire.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Tabelul 2.1. Lista punctelor termice şi caracteristicile acestora

Nr. crt.

Denumire punct termic Adresă punct termic An

PIF

Putere termică instalată

Energie termică anuală livrată

Energie termică de vârf livrată

Energie electrică

anuală de pompare

[MW] [GJ] [GJ] [kWh]

1 Armonia B-dul Eminescu nr. 37 1989 2,96 2.400,78 0,900 24.861 2 Băncilă 1 Octav Băncilă nr. 1 1972 4,359 4.906,59 1,839 48.365 3 Băncilă 2 Octav Băncilă nr. 48 1979 2,976 3.396,26 1,273 31.080 4 Băncilă 3 Octav Băncilă nr. 5 1979 6,685 8.187,27 3,070 35.519 5 Bucovina Bucovina nr. 5 1985 11,627 9.931,93 3,724 23.597 6 Castel Col. Tomoroveanu nr.25 1973 7,674 7.615,64 2,855 44.376 7 Cornişa Al. Prieteniei nr. 5 1982 13,371 16.112,58 6,042 120.480 8 Eminescu 2 Vârnav nr. 9 1972 8,72 13.441,17 5,040 61.268 9 Griviţa 1 Vânătorilor nr. 11 1984 4,197 4.972,61 1,864 50.420

10 Griviţa 2 G-ral Avrămescu nr. 1 1982 9,882 12.027,45 4,510 79.587 11 Griviţa 3 G-ral Avrămescu nr. 31 1984 7,781 11.064,99 4,149 83.840 12 Griviţa 4 Al. Griviţa nr. 3 1983 8,894 12.267,49 4,600 77.774 13 Griviţa 5 Împărat Traian nr. 52 1983 5,696 7.685,03 2,881 26.412 14 Griviţa 6 Aleea Griviţa nr. 17 1985 8,685 9.881,66 3,705 60.307 15 Griviţa 7 Griviţa nr. 7 1985 5,731 9.518,04 3,569 44.576 16 Luna Col Tomoroveanu nr. 25 1982 6,011 5.379,55 2,017 100.891 17 Marchian 1 Aleea Unirii nr. 1 1964 3,433 4.128,65 1,548 43.483 18 Marchian 2 Aleea Unirii nr. 2 1965 5,229 2.618,23 0,981 47.149 19 Mioriţa Mioriţa nr. 1 1989 3,941 7.781,95 2,918 96.760 20 Pacea 1 Aleea Cinema nr. 2 1977 3,836 5.881,59 2,205 42.780 21 Pacea 2 Al. Pacea nr. 7 1979 10,197 10.539,55 3,952 73.912 22 Pacea 3 Primăverii nr. 21 1979 5,79 7.736,95 2,901 50.655 23 P. Tineretului 1 P. Tineretului nr. 2 1970 11,219 20.015,37 7,505 166.680 24 Rândunica Gării nr. 6 1984 5,533 5.657,80 2,121 49.141 25 Rotunda Al. C-tin Gane nr. 1 1985 13,732 24.179,64 9,067 142.890 26 Săvenilor Săvenilor nr. 2 1986 8,546 10.009,15 3,753 61.542 27 Teilor 1 Al. Elie Radu nr. 2 1973 6,209 9.964,41 3,736 43.620 28 Teilor 2 Al. Elie Radu nr. 4 1978 8,86 10.794,88 4,048 76.222 29 Teilor 3 Al. Parcului nr. 1 1976 5,337 7.455,65 2,795 53.498 30 Victoria 1 Bucovina nr. 4 1984 8,581 18.666,20 6,999 88.783 31 Victoria 2 Bucovina nr. 25 1984 4,999 9.074,23 3,402 37.519 32 Victoria 3 Al. Frunzzeti nr. 1 1984 3,72 4.188,22 1,570 38.879 33 Zorilor Al. Zorilor nr. 14 1985 4,266 7.462,30 2,798 43.365 34 Condacia Adrian Adamiu nr. 10 1996 3 4.752,09 1,782 21.762 35 G Textil Calea Naţională nr. 28 1983 1,85 4.568,46 1,713 12.134 36 IUPS 3 Calea Naţională nr. 12 1983 1,21 2.229,07 0,835 13.440 37 ZIB 2 Manoleşti Deal nr. 29 1983 5,85 11.040,56 4,140 35.194


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Tabelul 2.2. Lista utilizatorilor şi caracteristicile consumului

Nr. Crt. Denumire utilizator Energie termică anuală livrată [Gcal]

1 Teatrul M. Eminescu 5 2 Asociaţia de proprietari A3 sc. B 2 3 Asociaţia de proprietari bl. A3 sc.C 3 4 Asociaţia de proprietari BLOC F3 50 5 Asociaţia de proprietari Nr. 1 746 6 Asociaţia de proprietari Nr. 2 624 7 Asociaţia de proprietari Nr. 3 319 8 Asociaţia de proprietari Nr. 4 491 9 Asociaţia de proprietari Nr. 5 694

10 Asociaţia de proprietari Nr. 6 1652 11 Asociaţia de proprietari Nr. 7 804 12 Asociaţia de proprietari Nr. 8 1065 13 Asociaţia de proprietari Nr. 9 1827 14 Asociaţia de proprietari Nr. 10 1624 15 Asociaţia de proprietari Nr. 11 1040 16 Asociaţia de proprietari Nr. 12 884 17 Asociaţia de proprietari Nr. 13 1194 18 Asociaţia de proprietari Nr. 14 1356 19 Asociaţia de proprietari Nr. 15 1199 20 Asociaţia de proprietari Nr. 16 1150 21 Asociaţia de proprietari Nr. 17 1142 22 Asociaţia de proprietari Nr. 18 1633 23 Asociaţia de proprietari Nr. 19 1726 24 Asociaţia de proprietari Nr. 21 593 25 Asociaţia de proprietari Nr. 22 1078 26 Asociaţia de proprietari Nr. 23 1494 27 Asociaţia de proprietari Nr. 24 717 28 Asociaţia de proprietari Nr. 25 765 29 Asociaţia de proprietari Nr. 26 1049 30 Asociaţia de proprietari Nr. 27 622 31 Asociaţia de proprietari Nr. 28 823 32 Asociaţia de proprietari Nr. 29 1146 33 Asociaţia de proprietari Nr. 30 2387 34 Asociaţia de proprietari Nr. 31 461 35 Asociaţia de proprietari Nr. 32 1245 36 Asociaţia de proprietari Nr. 33 1773 37 Asociaţia de proprietari Nr. 34 1208 38 Asociaţia de proprietari Nr. 35 1317 39 Asociaţia de proprietari Nr. 36 1351


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0


40 Asociaţia de proprietari Nr. 37 881 41 Asociaţia de proprietari Nr. 38 887 42 Asociaţia de proprietari Nr. 39 703 43 Asociaţia de proprietari Nr. 40 1010 44 Asociaţia de proprietari Nr. 41 318 45 Asociaţia de proprietari Nr. 42 1150 46 Asociaţia de proprietari Nr. 43 1528 47 Asociaţia de proprietari Nr. 44 693 48 Asociaţia de proprietari Nr. 44 Bi 681 49 Asociaţia de proprietari Nr. 45 268 50 Asociaţia de proprietari Nr. 46 1137 51 Asociaţia de proprietari Nr. 47 1472 52 Asociaţia de proprietari Nr. 48 1231 53 Asociaţia de proprietari Nr. 49 1457 54 Asociaţia de proprietari Nr. 50 1119 55 Asociaţia de proprietari Nr. 51 1202 56 Asociaţia de proprietari Nr. 52 1075 57 Asociaţia de proprietari Nr. 53 1191 58 Asociaţia de proprietari Nr. 54 1445 59 Asociaţia de proprietari Nr. 55 79 60 Asociaţia de proprietari Nr. 56 1105 61 Asociaţia de proprietari Nr. 57 1435 62 Asociaţia de proprietari Nr. 58 1341 63 Asociaţia de proprietari Nr. 59 1696 64 Asociaţia de proprietari Nr. 60 1336 65 Asociaţia de proprietari Nr. 61 1551 66 Asociaţia de proprietari Nr. 62 1103 67 Asociaţia de proprietari Nr. 63 1121 68 Asociaţia de proprietari Nr. 64 679 69 Asociaţia de proprietari Nr. 65 707 70 Asociaţia de proprietari Nr. 66 272 71 Asociaţia de proprietari Nr. 67 128 72 Asociaţia de proprietari Nr. 68 1152 73 Asociaţia de proprietari Nr. 69 209 74 Asociaţia de proprietari Nr. 70 648 75 Asociaţia de proprietari Nr. 71 176 76 Asociaţia de proprietari Nr. 72 180 77 Asociaţia de proprietari Nr. 74 118 78 Asociaţia de proprietari Nr. 75 26 79 Asociaţia de proprietari Nr. 77 HI 41


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0


80 Asociaţia de proprietari Stadion 66 81 Asociaţia de proprietari Sucevei 7 393 82 S.C. ELECTROMINING S.A. 414 83 S.C.M. CONFECŢIA 95 84 Asociaţii ANL + Cămine 4808 85 A.N.R.S.C. Ag. Botoşani 10 86 Asociaţia proprietari Nr. 12 - Sediu 3 87 Asociaţia proprietari Nr. 14 3 88 Asociaţia proprietari Nr. 15 1 89 Asociaţia proprietari Nr. 16 1 90 Asociaţia proprietari Nr. 18 4 91 Asociaţia proprietari Nr. 19 2 92 Asociaţia proprietari Nr. 20 2 93 Asociaţia proprietari Nr. 21 2 94 Asociaţia proprietari Nr. 22 1 95 Asociaţia proprietari Nr. 23 3 96 Asociaţia proprietari Nr. 25 - sediu 1 97 Asociaţia proprietari Nr. 24 2 98 Asociaţia proprietari Nr. 26 1 99 Asociaţia proprietari Nr. 31 1

100 Asociaţia proprietari Nr. 40 1 101 Asociaţia proprietari Nr. 44 3 102 Asociaţia proprietari Nr. 44 bis 1 103 Asociaţia proprietari Nr. 46 1 104 Asociaţia proprietari Nr. 70 1 105 Aurora S.A. 2 106 Automobil Club Roman 1 107 Autotrans Filaret 2 108 Birou Notar Public - Roman 6 109 Birou Notar Public - Taranu A. 4 110 C.N. Loteria Romană S.A. CENT 32 111 Cabinet medical Dr. Alexa 3 112 Cabinet medical Dr. Titiliuc 3 113 Cabinet medical Dr. Vasilescu 5 114 Cofetăria Amandina SRL 2 115 Fil cinematografica Moldova 28 116 Gold Silver 1 117 Oficiul jud. de poştă 17 118 P.F. Teodorescu Ioan 5 119 Parohia Sf. Gheorghe 7


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0


120 Parohia Sf. Ilie 23 121 Protopopiatul Botoşani 0 122 R.K. MED. SRL 5 123 S.C. Apagrup S.A. 130 124 S.C. Assist Software SRL 2 125 S.C. Aurelu SRL 5 126 S.C. Citi Villa SRL 1 127 S.C. Cofetăria Unirii SRL 1 128 S.C. Conterm Construct S.A. 18 129 S.C. Delis International DIS 0 130 S.C. Dovani Fashion SRL 0 131 S.C. Ecodiessel SRL 10 132 S.C. Fonomat SRL 5 133 S.C. Fotbal Club S.A. 47 134 S.C. GRIVIŢA SRL 4 135 S.C. Ioana SRL 10 136 S.C. Jimmy SRL 0 137 S.C. Liant Com SRL 8 138 S.C. Micola SRL 3 139 S.C. PRIS-COM SRL 7 140 S.C. Rocri SRL 0 141 S.C. Serdav Solutions SRL 0 142 S.C. Sima SRL 6 143 S.C. Westcomimpex SRL 3 144 S.C. Staer International S.A. 3 145 SANDRAL SRL 9 146 Socom Igiena 23 147 SSIF Broker S.A. 0 148 Yang Service 2002 Impex SRL 1 149 Partidul Romania Mare 12 150 Partidul Noua Generaţie 14 151 Partidul Democrat filiala Botoşani 75 152 Asociaţii ANL + Cămine 3178 153 Insp. jud. protecţie civilă 90 154 Centrul Transfuzie Sangvină 155 155 Biblioteca Mihai Eminescu 44 156 Inspectoratul de poliţie 14 157 Direcţia Generală de asistenţă socială 268 158 Colegiul universitar medical 74 159 UM 01189 - Camin Garnizoana 115


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0


160 Muzeul jud. Botoşani 21 161 Prefectura Botoşani (Serviciul Paşapoarte) 27 162 UM 01189 - Cazarma 810 163 Primăria Mun. Botoşani 3 164 Şcoala Gen. Nr. 16 220 165 Grup Şcolar Dimitrie Negreanu 14 166 Palatul Copiilor 86 167 Serviciul Public de Administrare baze sportive 35

Tabelul 2.3. Situaţia utilizatorilor de tip casnic pe fiecare punct termic în parte

Nr. crt. Denumire punct termic Nr. apartamente racordate

1 Teilor 2 416 2 Cornisa 608 3 Rotunda 1174 4 Victoria 1 771 5 Marchian 2 136 6 Randunica 162 7 Griviţa 2 396 8 Griviţa 3 425 9 Griviţa 4 451 10 Parcul Tineretului 969 11 Teilor 3 321 12 Pacea 2 331 13 Bucovina 360 14 Griviţa 5 352 15 Griviţa 6 418 16 Teilor 1 359 17 Pacea 3 293 18 Bancila 3 383 19 Eminescu 2 575 20 Castel 383 21 Savenilor 354 22 Pacea 1 201 23 Bancila 1 215 24 Bancila 2 118 25 Victoria 2 347 26 Victoria 3 254 27 Zorilor 316 28 Marchian 1 139 29 Luna 225 30 Griviţa 1 211 31 Griviţa 7 387 32 Miorita 250 33 Iups (3 zib) 117 34 Condacia 339 35 Liceul Textil 80 36 ZIB 2 684 37 Armonia 135


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

2.2. Scurt istoric

Sursa de producere a energiei electrice şi termice a aparţinut fostului Minister al Industriei Uşoare, după care a fost preluată de Ministerul Energiei Electrice. Prima etapă (1967-1978) a fost realizată şi utilizată ca centrală de întreprindere (fostele Uzine Textile Moldova), iar ulterior s-a integrat în Centrala Termică de Zonă, construită şi extinsă în perioada 1978-1983.

Punctele termice (staţii de transformare) au fost construite în perioada 1978-1985 pentru a realiza distribuţia energiei termice, preluată prin intermediul reţelelor de transport de la sursa de producere, constituind o parte componentă a investiţiei ce avea drept scop realizarea unui sistem centralizat la nivelul municipiului Botoşani.

Acestea au fost integrate în sistemul centralizat de alimentare cu căldură a tuturor consumatorilor urbani şi industriali din municipiul Botoşani, ce a fost realizat la începutul anilor 1980 prin extinderea capacităţilor de producţie la fosta Centrală Termică de Zonă.

Punctele termice ce se află actualmente în exploatarea societăţii sunt în număr de 37. Actuala structură constructivă este rezultatul a 6 (şase) etape de dezvoltare, astfel:

I. Perioada 1966 – 1967 Au fost puse în funcţiune cazanele de abur energetic tip CR 5 nr. 1 şi 2, cazanul de abur

industrial tip CR 9 şi turbina cu abur AKR 2,5. La acel moment, centrala aparţinea fostelor „Uzine Textile Moldova” Botoşani asigurând necesarul de energie termică sub formă de abur şi energia electrică necesară procesului de producţie, combustibilul utilizat în centrală fiind exclusiv gazul natural.

II. Perioada 1974 – 1976 Au fost puse în funcţiune cazanele de abur energetic tip CR 5 nr. 3 şi 4, cazanele de apă

fierbinte CAF 25 Gcal/h nr. 1 şi 2. Centrala se afla tot în patrimoniul fostelor „Uzine Textile Moldova” Botoşani asigurând prin această extindere energia termică şi parţial energia electrică necesară proceselor productive de pe platforma industrială a municipiului, combustibilul utilizat în centrală fiind exclusiv gazul natural.

În aceste perioade, energia termică pentru încălzire şi apă caldă menajeră necesară populaţiei municipiului era asigurată de Centrale Termice de Cartier ce utilizau combustibil lichid uşor, zona urbană nefiind racordată la CET şi nici la reţeaua de gaze naturale.

III. Perioada 1978 – 1989 Au fost puse în funcţiune cazanele de abur industrial tip CR 105 t/h nr. 1 şi 2, cazanele de

apă fierbinte tip CAF 100 Gcal/h nr. 1, 2 şi 3. Investiţia a fost realizată de fosta „Întreprindere de Articole Tehnice din Cauciuc” Botoşani şi a însemnat în fapt crearea unei Centrale Termice de Zonă (CTZ) care asigura energia termică sub formă de abur şi apă fierbinte pentru întreaga platformă industrială a municipiului, precum şi energia termică pentru încălzire şi apă caldă de consum necesară apartamentelor, spaţiilor comerciale şi instituţiilor publice ce au fost racordate în această perioadă la sistemul centralizat.

Combustibilul de bază utilizat a fost păcura, gazul natural având o pondere redusă. Subliniem că societatea dispune de o capacitate de depozitare a păcurii de 30.000 tone, realizată în această perioadă.

Tot în această perioadă a fost realizată şi reţeaua de transport a energiei termice de la CET la punctele termice.

Fostele Centrale Termice de Cartier au fost transformate în puncte termice racordate la sistemul centralizat, agentul termic primar fiind livrat din CET prin intermediul reţelei de transport.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Ulterior, până în anul 1989, odată cu extinderea zonei rezidenţiale a municipiului, au mai fost construite un număr de 28 puncte termice ce au fost racordate la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică.

IV. Perioada 1995 – 1998 După anul 1993, odată cu reducerea drastică a activităţii marilor consumatori industriali,

ulterior închiderea sau reprofilarea acestora, societatea a fost nevoită să-şi redimensioneze capacităţile de producţie. Astfel, în anul 1996 au fost puse în funcţiune 3 (trei) boilere de termoficare de 15 Gcal/h, alimentate cu abur din contrapresiunea turbinei AKR 2,5 ce au permis funcţionarea acesteia în noile condiţii create.

Totodată s-a renunţat la reţeaua de apă fierbinte din zona industrială, trecându-se la utilizarea ca agent termic primar pentru prepararea agentului termic secundar (încălzire şi apă caldă de consum) a aburului de joasă presiune.

Din punct de vedere administrativ, prin H.G.R. nr. 95/1995, completată prin H.G.R. nr. 553/1995, Centrala Electrică de Termoficare a fost transferată din administrarea fostei R.A. RENEL în cea a municipalităţii şi înglobată în cadrul fostei Regii Autonome Municipale (R.A.M.).

V. Perioada 2001 – 2003 Au fost puse în funcţiune grupurile cogenerative GTE – 2000 nr. 1 şi 2 ce produc fiecare

2 MWe – energie electrică şi 6 Gcal/h – energie termică. Cazanele tip CAF 25 Gcal/h au fost transformate în cazane recuperatoare pentru integrarea acestora în sistemul cogenerativ.

VI. Perioada 2007 – 2008 Au fost instalate 2 (două) noi boilere de termoficare (schimbătoare de căldură cu plăci)

alimentate cu abur din contrapresiunea turbinei AKR 2,5 şi a fost înlocuit cazanul de abur CR 9 cu unul performant, cu aceeaşi parametri de funcţionare. S-au finalizat lucrările la noua reţea de transport apă fierbinte spre zona industrială. S-a sistat livrarea de abur industrial.

Societatea administrează: • capacităţi de producere a energiei electrice însumând 6,5 MW şi de producere a

energiei termice de 526 Gcal/h, din care 382 Gcal/h funcţionale şi 144 Gcal/h retrase din exploatare (în conservare);

• reţelele de transport al agentului termic – lungime traseu 17,1 km (lungime conducte 34,2 km);

• puncte termice – 37; • reţelele de distribuţie a agentului termic – lungime traseu 57,4 km (lungime

conducte 206,6 km).

Prin H.C.L. nr. 299 /2008 s-au stabilit zonele unitare de încălzire, definite astfel conform Legii nr. 325 /2006 renunţându-se a mai furniza energie termică în aceste zone începând din luna aprilie 2009, fapt ce a însemnat închiderea funcţională a unui număr de 8 puncte termice.

Reorganizarea activităţii de alimentare cu energie termică în sistem centralizat dispusă de Consiliul Local al municipiului a condus la înfiinţarea în data de 31.03.2000 a S.C. TERMICA S.A. Botoşani, societate rezultată din fuziunea fostelor societăţi S.C. CET S.A. şi S.C. TERMODISTRIBUŢIE S.A.

Încredinţarea serviciului public s-a realizat în mod direct în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 30/1997, aprobată prin Legea nr. 207/1998 privind reorganizarea regiilor autonome.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

2.3 Prezentarea legăturilor pe conturul Centralei Electrice de Termoficare. Descrierea instalaţiilor principale

a) Legăturile Centralei Electrice de Termoficare pe partea de apă

În cadrul centralei există staţie de tratare ce asigură apa dedurizată şi degazată pentru adaosul în reţelele termice. Apa se asigură din reţeaua publică (apa potabilă).

Apa brută este preîncălzită cu schimbătoare de căldură de amestec neomologate, care au înlocuit două schimbătoare tubulare (se înfundau foarte repede din cauza durităţii).

Apa este dirijată prin aeratoare unde are loc oxidarea Fe2+, Fe3+ şi formarea de Fe(OH)3 precipitat. Acest precipitat este reţinut pe filtrele mecanice (4 bucăţi, orizontale, 5 straturi cuarţ, 16 m2).

Din aceste filtre apa deferizată, limpezită este condusă în două bazine, de apă limpede, situate la subsol. De aici apa este dirijată către filtrele ionice cu pompele de apă deferizată (5 bucăţi).

Datorită faptului că instalaţia prepară două calităţi de apă (apă parţial demineralizată şi apă dedurizată) pompele de apă deferizată refulează pe două fire separate şi anume:

• un fir trimite apa prin filtrele H cationice unde are loc o decarbonatare a apei, apoi este trimisă în degazoarele de CO2, unde este îndepărtat bioxidul de carbon. Apa din degazoare ajunge, prin cădere liberă, în rezervoarele de apă decarbonatată de unde, cu pompele de apă decarbonatată este trimisă în filtrele Na cationice, de unde se foloseşte ca adaos la cazanele de abur.

• un fir trimite apă, prin filtrele Na cationice, obţinându-se apă dedurizată, care se utilizează ca adaos pentru CAF-uri.

Pentru cazul de avarie a reţelei de termoficare, este prevăzut un rezervor de 250 mc. Filtrele H cationice sunt metalice, cu protecţie cauciucată, echipate cu 7,5 m3 cationit slab

acid – VIONIT CC21, fiecare cu înălţimea stratului de 1,2 m. Stratul suport la aceste filtre este format din cuarţ monocristalin, granulat şi sortat pe 4-5

grupe de granulaţie, cu min. 95% SiO2. Filtrele Na cationice sunt echipate, fiecare, cu 7,5 mc cationit puternic acid – VIONIT

CS3. Recuperarea filtrelor H se face cu HCl 4-5%. Pentru recuperare există 2 vase de consum

de 5 m3, fiecare, din polstif şi un ejector cu debit de refulare de 16 m3/h. De asemenea există 3 cisterne de 25 tone, fiecare, din polstif pentru constituire rezervă acid.

Regenerarea masei puternice acide din filtrele Na cationice se realizează cu soluţie de 10-12% NaCl. Există 2 vase de consum soluţie NaCl din polstif şi pompă de saramură. Saramura se prepară la gospodăria de sare, care cuprinde 2 bazine protejate antiacid, filtru de sare şi trei pompe transvazare şi recirculare saramură. Soluţia preparată pompează pe conductă până în CTZ.

Apele uzate tehnologic provenite de la staţia de tratare chimică a apei sunt colectate printr-o reţea de canalizare din tuburi şi evacuate într-un cămin cu piatră de var pentru neutralizare. După neutralizare, aceste ape sunt deversate într-un bazin de omogenizare din beton armat placat cu cărămidă antiacidă. Din bazin apele se evacuează la reţeaua de canalizare prin intermediul unei staţii de pompe îngropate.

Canalizarea centralei este legată direct la reţeaua de canalizare a municipiului.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

b) Legăturile Centralei Electrice de Termoficare pe partea de combustibil

Sursa de bază în alimentarea cu combustibil este gazul natural. Centrala este racordată la reţeaua naţională de transport gaze aparţinând S.C. TRANSGAZ S.A.. Alimentarea cu gaze naturale a Centralei Termice Botoşani, se face printr-o conducta de distribuţie gaze medie presiune.

Combustibilul de rezervă este păcură, arzătoarele de la unele cazane aflate în componenţa centralei fiind arzătoare mixte gaz - păcură. Acest tip de combustibil este utilizat de obicei pe timp de iarnă. Se remarca faptul că societatea dispune de capacităţi de stocare a păcurii de 30.000 tone, dar nivelul de consum maxim posibil acum în schema de funcţionare a centralei din ultimii ani nu poate depăşi 5.000 tone/an.

c) Legăturile Centralei Electrice de Termoficare Botoşani cu Sistemul Energetic Naţional

Staţiile de 6 KV CET–CTZ Botoşani sunt racordate la staţia 110/20/6 KV E.ON Moldova Distribuţie astfel:

• Staţia 6 KV CET Botoşani cu două secţii de bare şi cuplă longitudinală este racordată prin două alimentări la barele de 6 KV ale staţiei 110/20/6 KV Botoşani. Pe secţia I de bare este racordat un turbogenerator de 3 MW (3,7 MVA) – turbina AKR 2,5 - , iar secţia II bare este racordată la barele de 20 KV ale staţiei Botoşani prin intermediul unui transformator 20/6 KV, 4 MVA.

• Staţia 6 KV CTZ Botoşani cu două secţii de bare şi cuplă longitudinală este racordată prin două alimentări (câte una pentru fiecare secţie) la barele de 6 KV ale staţiei 110/20/6 KV Botoşani. Pe secţia I bare este racordat un grup turbină de gaze de 2 MW, iar pe secţia II de bare este racordat celălalt grup turbină cu gaze de 2 MW.

Între secţia I bare 6 KV CET şi secţia I bare 6 KV CTZ, respectiv între secţia II bare 6 KV CTZ, sunt prevăzute legături în cablu.

Centrala are racord propriu de cale ferată, fiind dotată şi cu staţie de descărcare păcură.

Prin dezvoltarea etapizată a centralei s-a ajuns ca în prezent profilul acesteia să fie alcătuit din următoarele echipamente principale:

• Cazane de abur - 4 x 20 t/h (38 bar; 450 0C) – cazanele energetice sunt încă în stare de

funcţionare, dar sunt uzate fizic şi moral, datorită vechimii mari (PIF între anii 1964 – 1974);

- 2 x 105 t/h (17 bar; 250 0C) – cazanele industriale sunt retrase din exploatare, ca urmare a scăderii drastice a cererii de energie termică sub formă de abur tehnologic, precum şi a stării avansate de uzură şi a eficienţei energetice scăzute;

- 1 x 10 t/h (8 bar; abur saturat 174 0C), tip GX6000, marca ICI Caldaie. Cazanul este în stare foarte bună de funcţionare, fiind pus în funcţiune în anul 2008.

• Turbine cu abur - Nr.1 x 2,5 MW - tip AKR 2,5 - turbină de abur cu contrapresiunea iniţială la 5

bar. Echipamentul are un grad avansat de uzură fizică şi morală, fiind pusă în funcţiune în anul 1967. Valoarea actuală a contrapresiunii este de circa 1,8 – 2 bar.

• Cazane de apă fierbinte


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

- 3 x 100 Gcal/h – cazanele de apă fierbinte sunt legate la un coş de fum comun (H=120 m), care constituie IMA centralei (Instalaţie Mare de Ardere). Echipamentele au stare tehnică precară, datorată uzurii fizice şi morale. Ca urmare a reducerii drastice a necesarului de energie termică livrată în prezent din centrală, este necesar să mai funcţioneze numai un singur CAF şi numai în perioadele de iarnă foarte friguroase, la vârful de sarcină. Durata anuală de funcţionare nu a depăşit 700 ore/an.

• Turbine cu gaze (motoare aeroderivative) - 2 x 2 MW - turbogeneratoare cu gaze (motoare aeroderivative). Deşi au o durată

de funcţionare relativ redusă (PIF în anul 2001-2003) au probleme de exploatare (frecvente defecţiuni la reductorul de turaţie care funcţionează între 10000 rot/min (turaţie motor) şi 1000 rot/min (turaţie generator).

• Cazane recuperatoare - 2 x 6 Gcal/h - cazane recuperatoare de apă fierbinte ce au fost realizate prin

transformarea şi modernizarea unor cazane de apă fierbinte clasice tip CAF 6, de 25 Gcal/h, care existau în centrală. Echipamentele sunt uzate fizic şi moral şi au o eficienţă redusă. Cazanele recuperatoare utilizează căldura gazelor de ardere de la turbinele cu gaze.

• Schimbătoare de căldură abur-apă - 3 x 15 Gcal/h + 2 x 12 Gcal/h – schimbătoarele de căldură abur-apă au o stare

tehnică relativ bună, având în vedere durata redusă de viaţă (PIF 1995–2006). Utilizează ca sursă de abur contrapresiunea turbinei cu abur AKR 2,5 MW, staţiile de reducere-răcire (SRR) din cazanele de abur energetic CR5-1, CR5-2, CR5-3, CR5-4. Pentru răcirea condensului saturat ieşit din schimbătoarele de căldură apă-abur se utilizează răcitoare de condens.

2.4 Starea tehnică actuală. Mod de funcţionare. Mentenanţă

Majoritatea echipamentelor şi instalaţiilor din cadrul CET Botoşani, prezintă un grad avansat de uzură morală şi fizică (eroziuni, coroziuni, colmatări, spargeri, etc), ele nefuncţionând la parametrii tehnici pentru care au fost proiectate.

În cele ce urmează sunt prezentate principalele caracteristici tehnico – funcţionale ale echipamentelor instalate în cadrul centralei şi aspecte privind funcţionarea acestora.

În tabelele următoare sunt prezentate principalele caracteristici tehnice şi date de funcţionare a cazanelor de abur, turbinei cu abur, cazanelor de apă fierbinte, turbinelor cu gaze, schimbătoarelor de căldură abur-apă, cazanelor recuperatoare, pompelor de reţea termoficare, generatoare electrice, staţii electrice.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Tabelul 2.4. Principalele caracteristici tehnice şi date de funcţionare a cazanelor de

abur.

Specificaţie

Cazane de abur energetic (CAE)

CAE ... CAE nr.1 CAE nr.2 CAE nr.3 CAE nr.4

Tip CR5 acvatubular

CR5 acvatubular

CR5 acvatubular

CR5 acvatubular

Buc 1 1 1 1 Furnizor VULCAN VULCAN VULCAN VULCAN An PIF 1967 1967 1975 1975 Situaţia actuală în funcţiune în funcţiune în funcţiune în funcţiune Parametrii nominali de proiect pentru abur iesire - Debit [t/h] - Presiune [bar] - Temperatura [0C] - Randament [%]

20 38

450 85

20 38

450 85

20 38

450 85

20 38

450 85

Parametrii actuali disponibili pentru abur ieşire - Debit [t/h] - Presiune [bar] - Temperatură [0C] - Randament [%]

20 38

450 84

20 38

450 84

18 38

450 84

16 38

450 84

Tip combustibil gaz gaz gaz/păcură gaz/păcură Numărul de reparaţii capitale efectuate de la PIF până în prezent

3 3 2 1

Ultima reparaţie capitală efectuată

1992 1992 2000 1986

Principalele lucrări de RK efectuate

Înlocuire ţevi ecrane, economizor, supraîncalzitor orizontal, supraîncălzitor vertical, preîncălzitor aer, sistem convectiv, zidărie, panou comandă, măsură, protecţie şi semnalizare.

Lucrări de reabilitare şi modernizare efectuate (anul efectuării lucrării)

Modernizare panou comandă (1988)

Modernizare panou de comandă arzătoare (2002)

Montare arzatoare toroidale (2004)

Starea tehnică actuală Stare tehnică satisfăcătoare


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Tabelul 2.5. Principalele caracteristici tehnice şi date de funcţionare cazanelor de abur

industrial

Specificaţie

Cazane de abur industrial (CAI)

CAI ... CAI nr.1 CAI nr.2 CAI nr.3

Tip CR105 acvatubular

CR105 acvatubular

GX6000 ignitubular

Buc. 1 1 1 Furnizor VULCAN VULCAN ICI Caldaie An PIF 1981 1982 2008

Situaţia actuală retras din exploatare

retras din exploatare în funcţiune

Parametrii nominali de proiect pentru abur iesire - Debit [t/h] - Presiune [bar] - Temperatura [0C] - Randament [%]

105 17

250 90

105 17

250 90

10 8

abur saturat 92

Parametrii actuali disponibili pentru abur iesire - Debit [t/h] - Presiune [bar] - Temperatura [0C] - Randament [%]

- - - -

- - - -

10 8

abur saturat 90

Tip combustibil gaz/păcură gaz/păcură gaz/păcură Numărul de reparaţii capitale efectuate de la PIF până în prezent

2 1 -

Ultima reparaţie capitală efectuată

1998 1988 2000

Principalele lucrări de RK efectuate

Înlocuire ţevi ecrane, ţevi sistem convectiv, economizor supraincalzitor, preîncalzitor de aer, reparaţii arzătoare, ambrazuri arzătoare, zidărie, ventilatoare de aer, instalaţii electrice şi de automatizare, panou comandă, măsură, protecţie şi semnalizare, circuite limită cazan

-

Lucrări de reabilitare şi modernizare efectuate (anul efectuării lucrării)

- -

Starea tehnică actuală Retrase din exploatare din anul 2000

Stare tehnică foarte bună


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Tabelul 2.6. Principalele caracteristici tehnice şi date de funcţionare a turbinei cu abur

Specificaţie

Turbină cu abur

Tip AKR 2.5 Furnizor UCM Reşiţa An PIF 1967 Situaţia actuală în functiune Parametrii nominali de proiect - putere electrică [MW] 2,5 - abur admisie

debit [t/h] 30 presiune [bar] 34

temperatură [0C] 435 - contrapresiune

presiune [bar] 4 temperatură [0C] 280

Parametrii actuali disponibili - putere electrică [MW] 2,1 - abur admisie

debit [t/h] 30 presiune [bar] 34

temperatură [0C] 435 - contrapresiune

presiune [bar] 1,8 temperatură [0C] 260

Numărul de ore de funcţionare de la PIF până la 31.12.2008 155269

Numărul de reparaţii capitale efectuate 3 Ultima reparaţie capitală efectuată 2003

Principalele lucrări efectuate

Rebobinare rotor generator electric şi întărire izolaţie infasurări statorice, turnare compoziţie lagăre generator, înlocuire casete labirinţi şi lamele labirinţi turbină cu abur, rectificare fusuri arbore turbină înlocuire pompă principală de ulei, revizie elemente componente circuite de ulei ungere – reglaj - forţă, revizie angrenaj principal, centrare turbină-generator.

Starea tehnică actuală (scurtă apreciere) Stare tehnică nesatisfăcătoare. Sunt necesare lucrări de reabilitare majoră.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Tabelul 2.7. Prezentate principalele caracteristici tehnice şi date de funcţionare a cazanelor de

apa fierbinte

Specificaţie

Cazane de apă fierbinte (CAF)

CAF… CAF nr.1 CAF nr.2 CAF nr.3 Tip CAF 100 (8A) CAF 100 (8A) CAF 100 (8A)An PIF 1979 1983 1985

Situaţia actuală în funcţiune retras din exploatare

retras din exploatare

Parametrii nominali de proiect - capacitate termică 100 100 100 - debit de apă prin CAF [t/h] 3270 3270 3270 - temperatura apă intrare [0C] 120 120 120 - temperatura apă ieşire [0C] 150 150 150 - randament [%] 87,5 87,5 87,5 Parametrii actuali disponibili - capacitate termică 100 100 100 - debit de apă prin CAF [t/h] 3270 3270 3270 - temperatura apă intrare [0C] 120 120 120 - temperatura apă ieşire [0C] 150 150 150 - randament [%] 87,5 87,5 87,5 Combustibil păcura păcura păcura Numărul de ore de funcţionare de la PIF până la 31.12.2008 34418 37885 27576

Numărul de reparaţii capitale efectuate 2 2 2

Ultima reparaţie capitală efectuată 1995 1996 1997


Înlocuire ţevi sistem convectiv, ţevi pereţi membrană, pipe colectoare convectiv, reparaţii arzătoare, ambrazuri arzătoare, conuri arzătoare, vatră focar, canale gaze de ardere, ventilatoare de aer, instalaţii electrice şi de automatizare, circuite limită cazan.

Starea tehnică actuală (scurtă apreciere)

Stare tehnică satisfăcătoare. Necesită lucrări de reabilitare pentru eficienţă energetică şi conformare cu restricţiile de mediu.

Retrase din exploatare.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Tabelul 2.8. Principalele caracteristici tehnice şi date de funcţionare ale turbinelor cu gaze

Specificaţie

Turbine cu gaze (TG)

TG… TG nr.1 TG nr.2 Tip GTE - 2000/1 GTE - 2000/2 An PIF 2001 2003 Situaţia actuală în funcţiune în funcţiune Putere electrică la borne [MW] 2 2 Tip combustibil utilizat gaze naturale gaze naturale Consum gaze naturale [Nmc/h] 1100 1100 Debit gaze arse evacuate [kg/s] 20 20 Temperatura gaze la ieşirea din turbină de gaze [0C] 470 470

Temperatura gazelor de ardere la iesirea din recuperator [0C] 120 120

Debit caloric util recuperator [Gcal/h] 6 6 Numărul de ore de funcţionare de la PIF până la 31.12.2008 39252 26542

Ultima reparaţie capitală efectuată 2008 2008 Lucrări de reabilitare şi modernizare efectuate (anul efectuării lucrării)

Pupitru de comandă la distanţă turbogeneratoare cu gaze (2008)

Starea tehnică actuală (scurtă apreciere) Stare tehnică satisfăcătoare

Tabelul 2.9. Principalele caracteristici tehnice şi date de funcţionare ale cazanelor recuperatoare

Specificaţie

Cazane recuperatoare (CR)

CR… CR 6 nr.1 CR 6 nr.2

Tip CAF 6 (25 Gcal/h)

CAF 6 (25 Gcal/h)

An PIF 1974 1976 Situaţia actuală în funcţiune în funcţiune Capacitate termica nominala (din recuperare) [Gcal/h] 6 6

Tip agent termic produs (apă sau abur) apă fierbinte apă fierbinte Temperatura intrare / iesire [0C] 50/100 50/100 Temperatura gazelor de ardere la iesirea din recuperator [0C] 120 120

Debit caloric util (din recuperare) [Gcal/h] 6 6 Numărul de ore de funcţionare de la PIF până la 31.12.2008 95748 91276

Ultima reparaţie capitală efectuată 1994 1992


Înlocuire ţevi sistem convectiv, ţevi pereţi membrană, izolaţii termice şi protecţie izolaţii, reparaţii scări şi platforme.

Starea tehnică actuală (scurtă apreciere) Stare tehnică satisfăcătoare


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Tabelul 2.10. Principalele caracteristici tehnice şi date de funcţionare ale schimbătoarelor de căldură abur-apă,

Specificaţie

Tip schimbător Tubular,

cu placă mobilă, Dn1000

Tubular, cu placă mobilă,

Dn1000

Tubular, cu placă mobilă,

Dn1000

Cu plăci CPK40-H-200

Cu plăci CPK40-H-200

An PIF 1996 1996 1998 2006 2006 Situaţia actuală în funcţiune în funcţiune în funcţiune în funcţiune în funcţiune Capacitate termica [Gcal/h] 15 15 15 12 12

Mod de operare (bază, vârf) bază bază bază bază bază

Sursa de abur − Contrapresiune turbină AKR 2,5 − SRR din CR5-1, CR5-2, CR5-3, CR5-4 şi GX6000

Contrapresiune turbină AKR 2,5

Starea tehnică actuală (scurtă apreciere) Stare tehnică bună Stare tehnică foarte bună

Pentru vehicularea agentului termic primar în reţeaua de transport se urtilizează

electropompe tip NKG 150-315 (4 buc.) puse în funcţiune în anii 2003 şi 2007 şi pompă TD 300-60 (1 buc.) pusă în funcţiune în anul 1979. Pompele tip NKG 150-315 nr. 1 şi 2 sunt prevăzute cu un convertizor de frecvenţă şi sunt alimentate la tensiunea U=0,4 KV. Pompele tip NKG 150-315 nr. 3 şi 4 sunt alimentate la tensiunea U=6 KV. Caracteristicile tehnico-funcţionale ale electropompelor de reţea termoficare sunt prezentate în tabelul următor.

Tabelul 2.11. Caracteristicile tehnico-funcţionale ale electropompelor

Specificaţie

Pompe de reţea termoficare (EPR)

EPR nr…. EPR nr. 1

EPR nr. 2

EPR nr. 3

EPR nr. 4

EPR nr. 5

Tip NKG 150-315

NKG 150-315

NKG 150-315

NKG 150-315

TD 300-60

Furnizor Grundfos AVERSA An PIF 2003 2003 2007 2007 1979

Situaţia actuală în funcţiune

în funcţiune

în funcţiune

în funcţiune

în funcţiune

Debit nominal [mc/h] 600 600 600 600 1600

Înălţime de pompare [mCA] 110 110 110 110 130

Putere motor [kW] 250 250 250 250 800 Starea tehnică actuală (scurtă apreciere)

Stare tehnică foarte bună Stare

tehnică bună

Pentru completarea pierderilor din reţeaua de transport se utilizează 2 electropompe de

apă de adaos tip Lotru100, prevăzute cu un convertizor de frecvenţă. Parametrul care reglează funcţionarea pompelor de apă de adaos este presiunea apei pe returul de termoficare. Apa de adaos în reţeaua de transport este apă degazată. Degazarea termică se realizează într-un degazor termic Q=80 t/h, P=1,2 ata.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Tabelul 2.12. Principalele caracteristici ale generatoarelor Identificare U.M. G 1 G 2 G 3

Tip A 1300/900 SGS-14-100-6U2 SGS-14-100-6U2 Fabricant UCM-REŞIŢA JSK – Zaporojie Ukraina JSK – Zaporojie UkrainaPutere instalată [MVA] 3,750 3,125 3,125 Tensiune la borne [kV] 6 6 6

În prezent, S.C. Termica S.A alimentează cu energie termică exclusiv utilizatorii de tip urban din municipiul Botoşani. Putem spune că centrala este de termoficare urbană.

Producerea de căldură se realizează în principal pe baza sistemelor existente deja şi pe baza grupurilor de cogenerare ce reprezinta o investitie relativ nouă.

Sursa de producere a energiei electrice și termice ca parte integrantă a SACET, are în componență instalații de producere a energiei termice, cât și a energiei electrice și termice în cogenerare. Ca agenți termici în CET se produce abur şi apa fierbinte.

Combustibilii utilizați în instalațiile de ardere ale sursei sunt gazele naturale și păcura. Inițial păcura a fost utilizată ca și combustibil de bază.

Aburul produs în cazanele energetice tip CR 5 este utilizat pentru producerea energiei electrice în turbina tip AKR, iar după ieşirea din turbină este utilizat în schimbătoarele de căldură ( boilerele de termoficare) pentru încălzirea apei din circuitul de termoficare – agentul termic primar.

Aburul produs în cazanul de abur industrial este folosit pentru serviciile interne și totodată pentru încălzirea agentului termic primar din circuitul de termoficare, prin boilerele de termoficare.

Funcţie de necesarul de energie termică pentru încălzire și apă caldă de consum din sezonul rece, respectiv de necesarul pentru preparea apei calde în sezonul cald sursa de producere a energiei electrice și termice funcționează după următoarele scheme tehnologice:

• sezonul rece varianta A: două sau trei cazane tip CR 5 + AKR 2,5 MW + Boilere termoficare + 2 x GTE 2000 + 2 x Cazan recuperator 6 Gcal/h + 1 x GX 6000; varianta B (situaţie de excepţie): 1x CAF 100 Gcal/h + 2 x GTE 2000 + 2 x Cazan recuperator 6 Gcal/h + 1 x GX 6000 + Boilere termoficare.

• sezonul cald 1 x GTE 2000 + 1 x Cazan recuperator 6 Gcal/h + 1 x GX 6000 + Boilere termoficare (numai pentru preluarea vârfurilor de consum)


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

2.5 Reţeaua primară de transport a energiei termice

O privire de ansamblu asupra întregii reţele primare de transport şi distribuţie a energiei

termice se poate obţine din figura 2.2. Lungimea totală a conductelor tur-retur ale reţelei de transport este de 34,228 km. Este alcătuită din trei magistrale principale, respectiv:

• două magistrale care alimentează punctele termice situate în zona rezidenţială a oraşului (circa 87% din lungimea totală)

• magistrală care alimentează punctele termice situate în zona industrială a oraşului (circa 13% din lungimea totală)

Reţeaua de transport agent termic primar are o configuraţie arborescentă (radială), şi este bitubulară. Din sursa de producere energie termică pleacă spre zona rezidenţială o conductă care se ramifică la intrarea în oraş, în cele două magistrale care străbat oraşul spre zona de sud (str.Primăverii) şi spre zona de nord (str.Împăratul Traian). Cele două magistrale din zona rezidenţială sunt legate printr-o bretea de legătură care permite „rezervarea reciprocă” a celor două magistrale.

Reţeaua de transport agent termic primar aferentă zonei rezidenţiale este subterană, şi este parţial reabilitată cu conducte preizolate montate direct în sol.

În acest moment, reţeaua de transport agent termic primar aferentă zonei rezidenţiale din municipiul Botoşani este compusă din următoarele sisteme constructive:

a) sistem de conducte preizolate, montat direct în sol (în strat de nisip), pe traseul cuprins între următoarele limite: • magistrala I – între cămin C I–1 ÷ cămin C I–10 (P.T. Bucovina) • magistrala II – între cămin C II–1 ÷ zonă cămin C II–13 (Str. Dreptăţii) Sistemul de conducte preizolate montate direct în sol este prevăzut cu sistem de control, depistare şi localizare a avariilor care are la bază principiul divizorului de tensiune.

b) sistem de conducte clasic, montat în canal termic din beton armat şi prevăzut cu structuri metalice care asigură deplasarea rezultată din dilatarea conductelor (reazeme mobile) şi fixarea acestora (reazeme fixe), pentru restul reţelei termice primare. Conductele reţelei clasice de agent termic primar au durata de viaţă depăşită, iar uzura fizică conduce la apariţia unui număr mare de incidente şi avarii la toate elementele componente ale sistemului, cu influenţe ce afectează siguranţa în exploatare.

Pierderile de energie în sistem sunt mult peste normal.

Izolaţia conductelor reţelei de agent termic primar existente, de tip clasic (izolaţie cu saltele din vată minerală), este total permeabilă la apă, fiecare eveniment care se soldează cu inundarea parţială sau totală a canalului termic conduce la deteriorarea izolaţiei termice (îmbibarea cu apă) şi coroziunea exterioară a conductelor.

În zona reazemelor fixe şi mobile conductele reţelei de agent termic primar prezintă un grad avansat de uzură. De asemenea, la reţeaua de transport agent termic primar rezidenţială de tip clasic, incidentele şi avariile sunt extrem de greu de observat, ţinând cont că supravegherea sistemului este asigurată exclusiv vizual.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Reţeaua de transport agent termic primar aferentă zonei industriale este total reabilitată cu conducte preizolate montate aerian şi direct în sol (în strat de nisip) şi este prevăzută cu sistem de control, depistare şi localizare a avariilor care are la bază principiul reflectometrului de impuls.

Tabelul 2.13. Reţeaua primară – Situaţia la nivelul anului 2009

Total lungime traseu (ambele fire) Traseu înlocuit până în anul 2009 Traseu rămas de înlocuit

34.228 m 12.052 m 22.176 m 100% 35,21% 64,79%

Traseu înlocuit Traseu rămas de înlo

Fig. 2.3. Situaţia reţelelor de energie termică primară la nivelul anului 2009


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Fig. 2.4. Schema de ansamblu a reţelelor termice primare


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

2.6 Starea actuală a reţelei secundare de distribuţie

Tabelul 2.14. Reţele secundare – Situaţia la nivelul anului 2009 Nr. crt. Specificaţie U.M. Situaţie

la 31.12.2009 1. Lungime totală traseu m 57.406 2. Lungime totală conducte m 206.641

3. Grad de reabilitare a reţelelor de distribuţie

- în unităţi fizice m 54.129 - procentual din lungimea totală a reţelelor % 26,20

Traseu înlocuit Traseu rămas de înlocuit

Fig. 2.5. Situaţia reţelelor de energie termică secundară la nivelul anului 2009

2.7 Analiza funcţionării SACET Botoşani Pentru evaluarea situaţiei şi potenţialului actual al SACET s-au luat în considerare

livrările din CET care sunt reprezentative pentru evoluţia în timp din punct de vedere al pieţei.

Energie electrică

Producţia se realizează exclusiv în cogenerare, iar vânzarea acesteia se efectuează prin contracte bilaterale către:

• S.C. EON Moldova Furnizare S.A. Cantităţile şi preţurile de livrare sunt reglementate de A.N.R.E., dat fiind caracterul prioritar al producerii în cogenerare • Consumatori racordaţi direct din barele centralei Cantităţile şi preţurile de livrare sunt negociabile dat fiind caracteristica acestora de «consumatori eligibili»

Livrările către S.C. EON MOLDOVA S.A. reprezintă cca. 96% din total, diferenţa de 4% fiind reprezentată de livrările către consumatorii racordaţi direct din barele centralei.

Capacităţile de producţie a energiei electrice nu sunt dispecerizabile, cantităţile livrate sunt reduse raportat la cererea de consum a zonei (5-10% funcţie de sezon).

Evoluţia producţiei de energie electrică în perioada 1988 – 2009 (s-a optat pentru luarea


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

în considerare şi a unei perioade de dinainte de 1989 pentru a reliefa mai precis starea iniţială şi actuală SACET) se prezintă astfel:

0

5000

1 0000

1 5000

2 0000

2 5000

3 0000

3 5000

4 0000

1988

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

A n u l

Can

titat

e pr

odus

a [M

Wh]

Fig. 2.6. Evoluţia producţiei de energie electrică în CET

Faţă de anul 2005, producţia a scăzut cu 30%. Pentru anii următori nu se prefigurează

creşteri din cauza limitării sarcinii termice utile ce implică direct încărcarea grupurilor de producere a energiei electrice (exclusiv cogenerare).

Abur tehnologic

În momentul în care a fost realizat sistemul centralizat, cu mici excepţii, toate unităţile cu profil industrial au fost racordate la reţelele de abur şi apă fierbinte ale CET.

Evoluţia livrărilor de abur tehnologic din CET în perioada 1988 – 2008 (anul sistării totale a livrărilor de abur) se prezintă astfel:

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

450000

500000

1988

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Anul

Can

titat

e liv

rata

[Gca

l]

Fig. 2.7. Evoluţia livrărilor de abur din CET


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Reducerea consumului de căldură în sectorul industrial s-a datorat în principal reaşezării preţurilor la combustibili şi căldură prin apropieri succesive de cele ale pieţei mondiale, fapt ce a dezavantajat consumatorii energointensivi.

La această cauză s-au adăugat şi alţi factori ca: • situaţia economică generală, tehnologiile învechite, lipsa de capital; • oprirea, în cadrul procesului de restructurare a economiei, a unor unităţi nerentabile; • practicarea subvenţiei încrucişate între agenţii economici şi populaţie.

În acest context, marii consumatori de abur, ce reprezentau cca. 60% din livrările centralei şi-au încetat activitatea, unii dintre ei reprofilându-se, noul profil de activitate necesitând cantităţi foarte reduse de energie termică ce pot fi asigurate din surse proprii.

Începând din 1995, unii dintre consumatorii viabili de căldură din sectorul industrial, nefiind de acord cu preţurile practicate, în principal, au început să se doteze cu surse proprii.

Consumatorii mici şi mijlocii, cu posibilităţi financiare, şi-au manifestat preferinţa pentru instalarea de centrale termice proprii, fapt favorizat în primul rând de preţul gazelor naturale, menţinut prin pârghii administrative o lungă perioadă de timp la nivele foarte scăzute.

Începând din luna aprilie 2008, perioadă care coincide cu punerea în funcţiune a noii reţele de transport apă fierbinte din zona industrială, societatea nu mai furnizează abur tehnologic.

Apă fierbinte

La sistemul centralizat erau racordate iniţial 32.500 apartamente, respectiv cca. 97.500 locuitori (aprox. 75% din populaţia municipiului), practic toate blocurile de locuinţe, precum şi marea majoritate a instituţiilor publice, unităţilor bugetare şi agenţilor economici din zona deservită de reţelele de termoficare.

Acum societatea mai asigură energia termică pentru cca. 40% din consumatorii casnici şi cca. 5% din consumatorii de tip urban (agenţi economici, instituţii publice şi unităţi bugetare) racordaţi iniţial la SACET.

Practic, societatea mai livrează energie termică sub formă de apă fierbinte raportat la cererea de consum, pentru numai aprox. 35% din beneficiarii racordaţi iniţial la sistemul centralizat.

Consumul de căldură pentru încălzire şi apă caldă de consum a scăzut, fără a compensa prin aceasta reducerea consumului tehnologic, fapt motivat de apariţia surselor alternative (centrale de imobil, microcentrale de apartament), instalării la cca. 25% din consumatorii casnici a repartitoarelor de costuri ce au determinat reducerea voluntară a consumului, precum şi imposibilităţii achitării facturilor de către o parte a categoriilor defavorizate

Evoluţia livrărilor de apă fierbinte din CET în perioada 1988 – 2009 se prezintă astfel:


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

0

5 0 0 0 0

1 0 0 0 0 0

1 5 0 0 0 0

2 0 0 0 0 0

2 5 0 0 0 0

3 0 0 0 0 0

3 5 0 0 0 0

4 0 0 0 0 0

4 5 0 0 0 0

5 0 0 0 0 0

19881989

19901991

19921993

19941995

19961997

19981999

20002001

20022003

20042005

20062007

20082009

A n u l

Can

titat

e liv

rata

[Gca

l]

Fig. 2.8. Evoluţia livrărilor de apă fierbinte din CET

Livrările au scăzut din anul 2005 cu 45% existând totuşi o tendinţă de relativă stagnare.

Pe termen mediu se estimează o creştere prin rebranşări succesive ale unităţilor bugetare şi instituţiilor publice, parţial ale agenţilor economici şi consumatorilor casnici.

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

900000

1988

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Anul

Can

titat

e liv

rata

[MW

h]

Fig. 2.9. Producţia totală a CET-ului (energie electrică produsă şi energie termică livrată)

Producţia realizată în CET reprezintă numai 20-25% faţă de perioada 1988-1990, implicit

vânzările de energie electrică şi termică la consumatorii finali.

Marea majoritate a reţelelor de transport şi distribuţie au o vechime de 25–30 ani, starea tehnică fiind precară, procentul de reabilitare la finele anului 2009 fiind de numai 35%.

Lipsa totală a investiţiilor din perioada 1990–2000 îşi spune cuvântul în acest moment.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Practic, societatea exploatează un sistem vechi şi mult supradimensionat pentru producţia actuală ceea ce înseamnă performanţe globale extrem de reduse datorită:

• grad redus de utilizare al capacităţilor de producţie (cca. 25 %); • randamente mai scăzute prin funcţionarea la sarcini reduse şi chiar minime

tehnologic; • consumuri specifice de energie electrică şi apă ridicate; • cheltuieli de întreţinere importante; • număr mare de personal necesar acoperirii tuturor zonelor de activitate; • pierderi foarte importante în transportul şi distribuţia energiei termice (45-50%); • costuri fixe foarte mari raportate la nivelul producţiei (referire la amortismente,

personal, utilităţi, reparaţii etc.).

Capacitatea excedentară are însă şi partea sa pozitivă pentru posibilitatea de a acoperi aproape orice nivel al cererii de energie termică.

Această flexibilitate înseamnă totodată consumuri specifice şi costuri foarte mari, dar care pot fi puse în balanţă cu necesitatea imperativă a realizării acestui serviciu public solicitat de beneficiari.

Utilajele de producere funcţionează la parametri normali, dar au randamente scăzute datorită uzurii morale pronunţate, ele fiind proiectate şi realizate în urmă cu 30-40 ani.

Randamentul CET se încadrează în limite acceptabile în raport cu situaţia din România, dar este încă departe de tehnologiile utilizate în Uniunea Europeană.

Efectele pozitive aşteptate la un moment dat ale investiţiilor realizate au fost estompate de creşterea masivă a preţurilor combustibililor şi a celorlalte materii prime şi materiale, dar au permis stabilitatea societăţii prin reducerea consumurilor în condiţiile scăderii drastice a producţiei şi unui echilibru financiar precar.

Până în prezent se poate spune că investiţiile realizate deja au acoperit doar 35% din necesar. Efectul evident poate fi vizibil şi pus în valoare abia din momentul în care se va depăşi 60 %.

Tabelul 2.15. Evoluţia vânzărilor de energie electrică şi termică începând din anul 2000

Anul Energie electrică (MWh)

Energie termică TOTAL energie electrică şi

termică vândută (MWh)

Total, din care (Gcal)

Pentru populaţie

(Gcal)

Pentru agenţi economici, unităţi bugetare, instituţii

publice (Gcal) 2000 3.569 253.965 232.440 21.525 298.930 2001 8.609 342.133 321.194 20.939 406.510 2002 4.394 265.455 250.351 15.104 313.118 2003 4.844 130.476 119.668 10.808 156.588 2004 11.405 181.959 170.949 11.010 223.023 2005 25.856 160.374 152.241 8.133 212.371 2006 20.856 137.923 130.559 7.364 181.260 2007 25.636 96.553 91.412 5.141 137.927 2008 23.228 89.314 84.490 4.824 127.100 2009 19.252 81.894 77.957 3.937 114.495


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

450000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Anul

Can

titat

e va

ndut

a [M

Wh]

Energie electrica Energie termica

Fig. 2.10. Evoluţia vânzărilor de energie în perioada 2000-2009

Din cele prezentate, din estimările pentru anul 2009 raportat la anul 2000, se constată că vânzările totale de energie (electrică şi termică) au scăzut în unităţi fizice cu 62%

Dat fiind caracterul local strict local al livrărilor de energie termică, pe termen scurt, piaţa se poate considera ca fiind în stagnare, iar pe termen mediu în creştere prin rebranşarea în special a instituţiilor publice şi unităţilor bugetare, potenţialul cererii de energie termică utilă a acestora fiind unul foarte important. În ceea ce priveşte consumatorii casnici şi agenţii economici deja există un număr relativ însemnat de cereri de rebranşare, situaţie care se va amplifica cu siguranţă în anii următori.

Tabelul 2.16. Consumul anual mediu pe apartament realizat

Anul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Consum mediu energie termică pe apartament

(Gcal/an-apart) 10,3 8,3 5,3 8,3 7,8 7,1 6,0 5,6 5,7

Reducerea cererii de energie termică a rezultat din economiile « autoimpuse » de

posesorii de repartitoare de costuri, dar şi de proprietarii din scările contorizate, care au posibilitatea gestionării cantităţii de energie termică intrate şi consumate în imobil (reglarea confortului termic dorit)

Dintr-un număr total de 13229 apartamente racordate la reţeaua de termoficare, cca. 7000 au montate repartitoare de costuri.

Acestea au condus la reducerea cu cca. 25% a cantităţii de energie termică consumate în aceste apartamente din cauza reducerii voluntare din partea locatarilor a confortului termic.

Un fapt similar se constată şi la apa caldă de consum întrucât aprox. 98% din beneficiari posedă apometre (repartitoare de cost) în apartamente.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Tabelul 2.17. Estimarea vânzărilor pentru următorii 3 (trei) ani

Anul Energie electrică (MWh)

Energie termică TOTAL energie electrică şi

termică vândută (MWh)

Total, din care (Gcal)

Pentru populaţie

(Gcal)

Pentru agenţi economici, unităţi bugetare, instituţii

publice (Gcal) 2010 23.615 74.000 71.115 2.885 109.677 2011 22.500 74.500 71.000 3.500 105.073 2012 21.500 75.500 71.000 4.500 108.725

În concluzie, considerăm că SACET poate să-şi păstreze, pe termen mediu, poziţia

actuală în piaţa locală de energie termică şi să participe la piaţa de energie electrică.

Despre nivelul pierderilor de energie termică în reţelele de transport şi distribuţie (bunuri proprietate publică concesionate societăţii) se menţionează:

• Conductele de transport apă fierbinte din zona urbană de la CET la punctele termice au o uzură fizică pronunţată datorită vechimii acestora (25-30 ani). În prezent, prin lucrările executate până în anul 2009 au fost înlocuite cca. 35 % din total;

• Reţeaua de abur supraterană utilizată în zona industrială a fost dezafectată, în condiţiile în care Începând din data de 01.04.2008 s-a pus în funcţiune noua reţea ce utilizează apă fierbinte ca agent termic primar;

• Reţelele de distribuţie de la punctele termice la scările de bloc sunt în aceeaşi situaţie, conductele ce au fost înlocuite în variantă preizolată reprezentând numai cca. 26% din total.

Practic, pierderile de energie termică în reţelele de transport şi distribuţie au o valoare aproximativ constantă indiferent de cantitatea livrată consumatorilor finali întrucât volumul instalaţiilor (conducte de transport şi distribuţie, schimbătoare de căldură în punctele termice) este acelaşi.

Tabelul 2.18. Cantităţile de energie termică produsă, facturată şi pierdută în sistemul de

distribuţie în perioada 2005-2009

Anul Cantitate produsă şi livrată din CET

(Gcal)

Cantitate livrată (facturată) consumatorilor

finali (Gcal)

Pierderi de energie termică în reţelele de

transport şi distribuţie (Gcal)

2005 279.801 160.374 119.427 2006 256.489 137.923 118.566 2007 196.237 96.553 99.684 2008 169.972 89.314 80.658 2009 141.144 81.894 59.250

Estimat 2010 129.000 74.000 55.000


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

SITUATIA Vanzari unitati fizice energie)/Profit (Pierderi) in perioada 2001 - 2009

-300000

-200000

-100000

0

100000

200000

300000

400000

500000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Anul

Prod

uctie

- Pr

ofit

(Pie

rder

i) [G

cal,

lei]

VANZARI

PROFIT/PIERDERI

Fig. 2.11. Situaţia financiară a SACET

Iniţial, prin intermediul SACET Botoşani erau alimentaţi cu energie termică un număr de

circa 33000 apartamente şi, respectiv, peste 95000 locuitori. Totodată, la sistem erau conectaţi şi o serie de consumatori industriali şi instituţii social – culturale.

În ultimii ani însă, datorită situaţiei economice şi evoluţiei defavorabile a stării tehnice a sistemului de termoficare, s-a constatat o scădere accentuată a numarului de consumatori alimentaţi prin intermediul SACET.

Tabelul 2.19. Deconectări de la sistemul de termoficare Nr. Crt. Specificaţie 2004 2005 2006 2007 2008 2009

1 Apartamente 2146 1260 1083 4716 852 1247 2 Instituţii publice 6 8 2 3 1 2 3 Servicii 8 7 15 6 2 7


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Tabelul 2.20. Reconectări la sistemul de termoficare Nr. Crt. Specificaţie 2004 2005 2006 2007 2008 2009

1 Apartamente 96 160 80 45 52 21 2 Instituţii publice 0 0 0 0 2 0 3 Servicii 0 0 12 0 2 3

Datele prezentate în tabelele anterioare evidenţiază că, deşi în mod constant au existat

consumatori care s-au debranşat de la sistemul de termoficare, au existat de asemenea şi rebranşări la sistem. Acest lucru denotă că SACET Botoşani rămâne un sistem viabil, care va avea racordaţi cel puţin numărul existent de consumatori. În plus, la nivel local s-a decis branşarea la sistem (începând cu anul 2009) a unui număr de 16 consumatori social – cultural (şcoli, gradiniţe, etc).

Din punct de vedere al nivelului consumului de energie termică, se constată preponderenţa utilizatorilor casnici în totalul celor racordaţi la sistemul de termoficare, necesarul de energie al acestora reprezentând 95% din total.

Tabelul 2.21. Numărul de apartamente racordate la sistemul de termoficare

Apartamente racordate la SACET 2004 2005 2006 2007 2008 2009 23279 21229 20129 19126 14455 13229

Datele prezentate evidenţiază faptul că, în ultimii ani, numărul de apartamente racordate

la sistemul de termoficare din municipiul Botoşani s-a redus foarte mult (cu aprox. 40%), astfel încât în prezent mai sunt alimentate cu energie termică, în sistem centralizat un număr de 13229 apartamente.

4,19

6,67

8,67

17,16

18,71 19,21

0

5

10

15

20

25

2004 2005 2006 2007 2008 2009Anul

Pute

re te

rmic

a (G

cal/h

)

Fig. 2.12. Graficul de variaţie a debranşărilor din ultimii ani


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

0,17

0,43

0,955

1,032

1,289 1,309

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

1,4

2004 2005 2006 2007 2008 2009Anul

Pute

re te

rmic

a (G

cal/h

)

Fig. 2.13. Graficul de variaţie a branşărilor din ultimii ani

În vederea stopării debranşării consumatorilor şi creşterii eficienţei sistemului de

alimentare centralizată cu energie termică din municipiul Botoşani, în cadrul „Strategiei locale de alimentare cu energie termică”, aprobată prin HCL nr.299/2008, au fost stabilite „zone unitare” de încălzire care cuprind 37 de puncte termice. Zonele respective au fost stabilite având în vedere gradul de conectare a consumatorilor la punctele termice respective. Hotărârea Consiliului Local stabileşte faptul că, în interiorul „zonelor unitare”, nu poate fi promovată decât o singură soluţie de încălzire, respectiv alimentarea din sistemul centralizat actual. În aceste condiţii este interzisă debranşarea de la sistemul actual de alimentare centralizată cu energie termică.

Tabelul 2.22. Eficienţa CET Nr. Crt. Specificaţie UM 2004 2005 2006 2007 2008 2009

1 Energie termică livrată din CET MWh/an 328347 325409 298250 235677 197677 164150

2 Energie electrică produsă MWh/an 24010 36992 30583 34616 30224 257163 Energie electrică livrată MWh/an 11437 25882 20880 25641 23228 192524 Consum combustibil MWh/an 470167 477641 457720 367436 307974 2585785 Randament brut % 74,9% 75,9% 71,8% 73,5% 74,0% 73,4%6 Randament net % 72,3% 73,5% 69,7% 71,1% 71,7% 70,9%

Datele prezentate evidenţiază faptul că în cadrul CET Botoşani, eficienţa utilizării combustibilului este foarte redusă, având în vedere starea tehnică a sistemului complex (sursa,


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

reţele de transport şi distribuţie, puncte termice) de alimentare cu energie termică a consumatorilor.

Tabelul 2.23. Bilanţ termic pe reţelele de transport şi distribuţie şi puncte termice Nr. Crt Specificaţie UM 2004 2005 2006 2007 2008 2009

1

Energia termică la limita centralei MWh/an 328347 325409 298250 235677 197677 164150

intrata în magistralele de apă fierbinte MWh/an 298380 297999 269517 215914 187269 164132

intrata în magistrala de abur MWh/an 29102 26927 27976 19630 10409 0

livrări abur către consumatori directi MWh/an 865 483 757 133 0 0

2

Pierderi de energie în reţeaua de transport apa fierbinte (RT) în unităţi fizice MWh/an 41955 65422 60521 53203 43501 28084 %, raportat la energia termică la intrarea în RT

% 14.1% 21,9% 22,5% 24,6% 23,2% 17,1%

3

Pierderi de energie în reţeaua de transport abur (RT) în unităţi fizice MWh/an 16995 16486 17043 10206 5054 0 %, raportat la energia termică la intrarea în RT

% 58,4% 61,2% 60,9% 52,0% 48,5% 0

4

Energie termică sub formă de apă fierbinte vândută consumatorilor, direct din RT

MWh/an 4845 3720 3156 2015 2120 1555

5

Energie termică sub formă de abur vândută consumatorilor, direct din RT

MWh/an 2828 1592 1907 1932 892 0

6

Energie termica la intrarea în PT MWh/an 260859 237706 214865 168188 146110 134493

Energia termică sub forma de apa fierbinte la intrarea în punctele termice (PT)

MWh/an 251580 228856 205839 160696 141648 134493

Energia termică sub forma de abur la intrarea în punctele termice (PT)

MWh/an 9278 8849 9026 7492 4462 0

7 Pierderi de energie în punctele termice (PT) în unităţi fizice MWh/an 385 351 320 237 230 185


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Nr. Crt Specificaţie UM 2004 2005 2006 2007 2008 2009

%, raportat la energia termică la intrarea în PT

% 0,15% 0,15% 0,15% 0,14% 0,16% 0,14%

8

Energia termică sub formă de apă fierbinte la intrarea în reţeaua de distribuţie

MWh/an 260474 237354 214546 167951 145880 134308

9

Pierderi de energie în reţeaua de distribuţie în unităţi fizice MWh/an 57393 56635 59961 59473 45020 40639 procentual, raportat la energia termică la intrarea în reţeaua de distribuţie

MWh/an 22,0% 23,8% 27,9% 35,4% 30,8% 30,3%

10 Energia termică sub formă de apă fierbinte vândută din RD

MWh/an 203081 180720 154585 108478 100860 93669

11

Total energie termica vanduta MWh/an 211619 186515 160406 112557 103872 95242

Sub forma de apa fierbinte MWh/an 207926 184440 157741 110493 102980 95224

din RT MWh/an 4845 3720 3156 2015 2120 1555 din RD MWh/an 203081 180720 154585 108478 100860 93669 Sub forma de abur tehnologic MWh/an 3694 2075 2664 2064 892 0

din RT MWh/an 2828 1592 1907 1932 892 0 din CET consumatori racordati direct MWh/an 865 483 757 133 0 0

Tabelul 2.24. Situaţia acordării subvenţiilor şi cuantumul acestora în ultimii 5 (cinci) ani

Anul

Subvenţii de la bugetul de stat pentru compensarea creşterilor neprevizionate

ale preţurilor combustibililor

Subvenţii de la bugetul local pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi

tarif la energia termică livrată populaţiei

Ajutoare băneşti pentru încălzire acordate

categoriilor defavorizate ale populaţiei (de la bugetul de

stat) 2005 - 24.809.219 5.476.307 2006 - 21.163.521 6.642.847 2007 5.509.311 5.974.079 6.494.113 2008 5.706.136 9.043.445 5.679.744 2009 6.175.923 15.775.815 4.584.020


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Preţurile la energia termică şi electrică a) Preţurile şi tarifele energiei termice în vigoare au fost aprobate prin H.C.L. nr.

6/28.01.2010 având la bază Decizia A.N.R.E. nr. 2947/2009 şi Avizul A.N.R.S.C. nr. 3415043/ N.E.M./2010 astfel: • preţ pentru activitatea de producere energie termică: 45,2 lei/GJ (188,82

lei/Gcal), exclusiv TVA; • tarif local de transport: 16,74 lei/GJ (70,07 lei/Gcal), exclusiv TVA, pentru

energia termică sub formă de apă fierbinte, destinată agenţilor economici; • tarif local de transport: 19,91 lei/GJ (83,38 lei/Gcal), inclusiv TVA, pentru

energia termică sub formă de apă fierbinte, destinată populaţiei; • tarif local de distribuţie: 32,56 lei/GJ (136,34 lei/Gcal), exclusiv TVA, pentru

energia termică sub formă de apă fierbinte, destinată agenţilor economici; • tarif local de distribuţie: 38,75 lei/GJ (162,24 lei/Gcal), inclusiv TVA, pentru

energia termică sub formă de apă fierbinte, destinată populaţiei; • preţ local pentru activitatea de producere, transport şi furnizare a energiei

termice sub formă de apă fierbinte: 66,03 lei/GJ (276,46 lei/Gcal), exclusiv TVA., destinată agenţilor economici;

• tarif local de furnizare: 4,20 lei/GJ (17,57 lei/Gcal), exclusiv TVA, pentru energia termică sub formă de apă fierbinte, destinată agenţilor economici;

• tarif local de furnizare: 4,99 lei/GJ (20,91 lei/Gcal), inclusiv TVA, pentru energia termică sub formă de apă fierbinte, destinată populaţiei;

• preţ local pentru activitatea de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice sub formă de apă fierbinte: 98,60 lei/GJ (412,80 lei/Gcal), exclusiv TVA, destinată agenţilor economici

• preţ local pentru activitatea de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice sub formă de apă fierbinte: 117,33 lei/GJ (491,23 lei/Gcal), inclusiv TVA, destinată populaţiei;

• preţ local de facturare: 183,50 lei/Gcal, inclusiv TVA, pentru energia termică furnizată în sistem centralizat în scopul încălzirii locuinţelor şi al preparării apei calde menajere pentru populaţia municipiului Botoşani.

b) Preţurile la energia electrică în vigoare au fost aprobate prin Decizia ANRE nr.

2947/2009 astfel: • energie electrică MT vândută în orele de zi către E.ON Moldova Furnizare:

374,37 lei/MWh; • energie electrică MT vândută în orele de noapte către E.ON Moldova

Furnizare: 149,75 lei/MWh; Preţ mediu vânzare energie electrică MT către E.ON Moldova Furnizare: 299,50 lei/MWh

• energie electrică JT vândută către consumatori racordaţi direct din barele centralei: 388,00 lei/MWh


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Aspecte de mediu În prezent, pentru producerea energiei termice necesare la nivelul consumatorilor, trebuie

ca în CET Botoşani, în perioada de iarnă, să funcţioneze inclusiv un cazan de apă fierbinte de 100 Gcal/h, care reprezintă IMA sursei de energie.

Prin arderea combustibililor fosili în cadrul centralei, sunt generate emisii poluante – CO2, NOx, SO2, pulberi.

HG nr. 541/2003 cu modificările din HG nr. 322/2005 reprezintă principala reglementare care guvernează sectorul producerii energiei, privind limitarea emisiilor de poluanţi (SO2, NOx şi pulberi) în aer de la IMA cu puterea termică egală sau mai mare de 50 MWt, pentru orice tip de combustibil (solid, lichid sau gazos).

Modul actual de funcţionare a SACET Botoşani, în care se utilizează atât gazele naturale cât şi păcura, determină un nivel ridicat al emisiilor poluante.

Măsurarea emisiilor de substanţe poluante evacuate în atmosferă, evidenţiază depăşiri ale concentraţiilor în special la SO2 şi NOx, la care valorile se situează mult peste limitele stabilite de legislaţie. Valorile maxime atinse pentru aceste concentraţii sunt:

• pentru SO2: 2774 mg/Nmc • pentru NOx: 546 mg/Nmc

În condiţiile utilizării numai a gazelor naturale, depăşirea concentraţiilor limită se face numai la NOx. În conformitate cu HG 322/2005 termenul de conformare pentru NOx este 31.12.2011, dar în planul de acţiuni din Autorizaţia Integrată de Mediu revizuită în 08.08.2007, termenul de conformare pentru NOx este 31.12.2010.

Tabelul 2.25. Emisii măsurate

Coş Poluant Concentraţie [mg/m3

N] VLE Ordin MAPPM nr.

462/1993 Măsurare

1 Măsurare

2 Măsurare

3 Măsurare

4 Cos dispersie – cazan nr. 1 tip CAF 100 (la funcţionarea a 3 arzătoare pe gaz)

SO2 2533,30 2600,00 2766,03 2774,27 1700 NOx 452,61 545,79 461,25 448,19 450

Pulberi 5,23 - 7,71 - 50 CO 139,04 256,30 154,89 240,41 170

Cos dispersie – cazan nr. 2 tip CR 5 20t/h (la funcţionarea a 4 arzătoare pe gaz)

SO2 10,54 0 0 0 35 NOx 387,06 384,14 389,58 391,14 350

Pulberi < 0,21 - < 0,14 - 5 CO 0 0 0 0 100

Cos dispersie – cazan nr. 3 tip CR 5 20t/h (la funcţionarea a 4 arzătoare pe păcură)

SO2 2575,54 2707,51 2721,70 2756,35 1700 NOx 508,16 520,94 521,50 520,89 450

Pulberi 4,92 - 5,04 - 50 CO 4,77 9,63 12,04 9,70 170

Cos dispersie – cazan nr. 4 tip CR5 20t/h (la funcţionarea a 4 arzătoare pe păcură)

SO2 1702,26 1701,56 1707,44 1713,07 1700 NOx 495,00 491,61 500,29 501,94 450

Pulberi 5,96 - 5,44 - 50 CO 1,83 3,61 3,70 3,71 170

Valorile prezentate evidenţiază faptul că, emisiile de substanţe poluante depăşesc limitele

admise de legislaţie, în special pentru SO2 şi NOx. Pentru IMA din centrală sunt depăşite şi limitele emisiilor de CO.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

În ultima perioadă, datorită reducerii numărului de consumatori racordaţi la sistemul de termoficare şi condiţiilor atmosferice favorabile, nu a mai fost necesar să funcţioneze toate echipamentele instalate în centrală. Pe de altă parte, datorită uzurii lor fizice şi morale, o parte dintre echipamente au fost scoase din funcţiune.

Valorile prezentate evidenţiază faptul că, emisiile de substanţe poluante depăşesc limitele admise de legislaţie, sau sunt foarte aproape de acestea, în special pentru NOx şi CO.

În ultimii ani, valorile concentraţiilor emisiilor poluante rezultate din funcţionarea cazanului de apă fierbinte de 100 Gcal/h (IMA), s-au situat, în general, sub limitele impuse de legislaţie. Aceasta se datorează faptului că, datorită temperaturilor exterioare foarte ridicate din perioadele respective, atipice pentru zona Botoşanilor, necesarul de energie termică a avut valori mult reduse faţă de normal. În aceste condiţii nu a mai fost necesar să funcţioneze şi cazanul de apă fierbinte, necesarul de energie termică fiind asigurat din celelalte echipamente instalate în centrală. Situaţia nu poate fi însă una de durată, datorită faptului că perioada de viaţă a echipamentelor este foarte mare iar starea lor fizică precară conduce la funcţionarea în condiţii de ineficientă şi cu concentraţii ale poluanţilor ale căror valori depăşesc limitele impuse de legislaţie, aşa cum a fost evidenţiat anterior. În ceea ce priveşte valorile cantităţilor anuale de emisii la nivelul centralei, acestea depăşesc limitele impuse de legislaţie, în special la NOx.

În condiţii normale de temperatură pentru această zonă geografică, pentru asigurarea necesarului de energie termică al consumatorilor racordaţi la SACET Botoşani, este nevoie de funcţionarea mai multor echipamente instalate în cadrul centralei, inclusiv funcţionarea cazanului de apă fierbinte de 100 Gcal/h (IMA). Având în vedere starea fizică deficitară a acestui cazan şi faptul că din punct de vedere constructiv nu poate funcţiona decât pe păcură, emisiile pe care le produce se situează peste limitele stabilite de legislaţie.

Pentru eliminarea acestor inconveniente este necesar ca SACET Botoşani să fie reabilitat şi modernizat, în vederea reducerii nivelului de poluare a mediului şi creşterii eficienţei energetice.

Concluzii În prezent, echipamentele şi instalaţiile din cadrul sistemului de alimentare centralizată

cu energie termică din municipiul Botoşani au o durată de viaţă foarte mare şi sunt uzate fizic şi moral şi, în consecinţă, sistemul funcţionează în condiţii de ineficienţă, cu poluarea mediului şi la preţuri ridicate.

Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, din municipiul Botoşani are o vechime foarte mare, fiind realizat etapizat, începând cu anul 1964.

♦ Sursa de energie Majoritatea echipamentelor şi instalaţiilor din cadrul CET Botoşani, prezintă un grad

avansat de uzură morală şi fizică (eroziuni, coroziuni, colmatări, spargeri, etc), ele nefuncţionând la parametrii tehnici pentru care au fost proiectate. În acelaşi timp, funcţionarea ineficientă a sistemului de termoficare, determină un grad ridicat de poluare a mediului înconjurător şi costuri foarte mari de producere a energiei termice livrate consumatorilor.

♦ Reţele de transport şi distribuţie şi puncte termice Reţelele de transport şi distribuţie au, de asemenea, o vechime mare şi prezintă, un grad avansat de uzură fizică şi morală. Cele mai mari probleme care se întâlnesc la conductele şi racordurile amplasate subteran sunt:

• deteriorarea termoizolaţiei, ca urmare a infiltraţiilor de ape • coroziunea exterioară datorată distrugerii izolaţiei şi coroziunea interioară a


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

conductelor • uzura în zona suporturilor fixe şi mobile pe unele porţiuni de reţea • spargeri de conducte

Starea tehnică precară a conductelor a condus la creşterea treptată atât a pierderilor de căldură, cât şi a pierderilor de agent termic, în prezent acestea având valorile de 17,1% pe reţelele de transport şi 30,3% pe reţelele de distribuţie. Pe lângă faptul că poluează pânza freatică datorită pierderilor de agent termic, pierderile foarte mari prin izolaţie, se transformă în poluare atmosferică, datorită faptului că pentru acoperirea lor, în centrală este produsă suplimentar căldură, pentru care care se consumă o cantitate semnificativă de combustibil.

Aspecte negative:

Sistemul centralizat de alimentare cu energie termică a fost realizat în perioada pentru asigurarea a 2 (două) funcţiuni principale:

• Producerea şi transportul energiei termice sub formă de abur tehnologic pentru platforma industrială, necesar în procesele tehnologice;

• Producerea, transportul şi distribuţia energiei termice sub formă de apă fierbinte pentru populaţie, instituţiile publice şi agenţii economici din zona urbană şi un fapt deseori trecut cu vederea, asigurarea încălzirii spaţiilor productive din zona industrială.

Unica capacitate de producţie a energiei electrice în cogenerare, turbina cu abur de 2,5 MW, nu putea acoperi nici măcar consumul propriu tehnologic de energie electrică al CET din perioada de iarnă, ci numai maxim 60 %.

Reducerea aproape totală a cererii de abur industrial, oprirea livrărilor de apă fierbinte din zona industrială, sistarea construcţiei de noi ansambluri de locuinţe care urmau să fie racordate la sistemul centralizat, debranşările masive de la reţeaua de transport/distribuţie realizate începând din anul 2000 şi lipsa totală a investiţiilor din perioada 1990 – 2000 îşi spun cuvântul în acest moment.


• grad redus de utilizare al capacităţilor de producţie (cca. 25%); • randamente mai scăzute prin funcţionarea la sarcini reduse şi chiar minime

tehnologic; • număr important de incidente, avarii şi deranjamente; • consumuri specifice de energie electrică şi apă foarte mari; • cheltuieli de întreţinere şi reparaţii ridicate; • număr mare de personal necesar acoperirii tuturor zonelor de activitate; • pierderi foarte importante în transportul şi distribuţia energiei termice; • costuri fixe foarte mari raportate la nivelul producţiei.

Randamentul utilizării combustibilului, raportat la vânzările către consumatorii finali nu a depăşit 50% în ultimii 3 (trei) ani, în condiţiile în care randamentul CET a avut valori de 72-75 %, fapt ce exprimă cel mai fidel starea sistemelor de transport, distribuţie şi nivelul cererii şi al ofertei de energie termică.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Aspecte pozitive:

• Capacitatea excedentară are însă şi partea sa pozitivă pentru posibilitatea de a acoperi aproape orice nivel al cererii de energie termică. Această flexibilitate înseamnă totodată consumuri specifice şi costuri foarte mari, dar care pot fi puse în balanţă cu necesitatea imperativă a realizării acestui serviciu public solicitat de beneficiari;

• Utilajele de producere funcţionează la parametri normali, dar au randamente scăzute datorită uzurii morale pronunţate, ele fiind proiectate şi realizate în anii 1967-1983. S-au pus în funcţiune în perioada 2001-2003, 2 (două) noi capacităţi de producere în cogenerare, care au utilizat şi echipamente existente în CET ce au fost reabilitate.

• Sursa centralizată de producere (CET) este racordată din anul 2005 la reţeaua naţională de transport gaze naturale;

• Capacitate importantă de depozitare a păcurii (30000 tone) utilizată parţial şi de Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale;

• Investiţiile puse în funcţiune, deşi nu de o amploare deosebită, şi-au dovedit eficienţa.

Situaţia investiţiilor „Strategia locală de alimentare cu energie termică la nivelul municipiului Botoşani” –

actualizată - a fost aprobată de către Consiliul Local prin H.C.L. nr. 299/29.08.2008.

În perioada 2000-2008, s-a derulat un program investiţional pentru reabilitarea sistemului de termoficare, finanţat iniţial numai din surse proprii ale S.C. TERMICA S.A. la care ulterior s-au adăugat şi surse bugetare (sume acordate de la bugetul de stat, în condiţiile prevederilor O.U.G. nr. 48/2004 şi în proporţie redusă, sume alocate în vederea creşterii eficienţei energetice prin intermediul Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei (A.R.C.E.), iar în anul 2008 şi cofinanţări din bugetul local conform H.G.R. nr. 462/2006.

Programul mai sus menţionat a avut la bază programul “Termoficare 2006–2015 – căldură şi confort”, cu finanţare de la bugetul de stat şi cel local.

În sinteză, situaţia investiţiilor în sistemul centralizat realizate în perioada 2000 – 2009 (aprox. 22.000.000 EUR) se prezintă astfel:

0

5000000

10000000

15000000

20000000

25000000

30000000

Perioada/Anul

Valo

are

real

izat

a (le

i)

valoare 24315983 11399491 17186133 25500000 6780490 4390664

total 2000-2004 2005 2006 2007 2008 2009

Fig. 2.14. Investiţiile în perioada 2000-2009


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Aspecte negative

• De la punerea în funcţiune a sistemului de termoficare, respectiv anul 1980 şi până în anul 2001 nu au fost realizate modernizări şi investiţii importante. Tehnologiile utilizate la momentul respectiv sunt perimate, iar instalaţiile au suferit o uzură fizică majoră. Lipsa investiţiilor a devenit poate principala cauză a stării actuale.

• Activitatea a avut pierderi în permanenţă astfel încât nu au existat resurse pentru investiţii. Nici din partea Consiliului Local nu au putut fi alocate resurse majore pentru acest scop.

• Până în anul 2006, nu a existat o strategie clară şi precisă privind sistemul de termoficare din partea administraţiei publice locale, dar şi la nivelul managementului societăţii.

Aspecte pozitive

• Până în prezent sumele alocate pentru investiţii au acoperit cca. 1/3 din totalul necesar modernizării complete a SACET;

• Efectele pozitive aşteptate la un moment dat în ceea ce priveşte preţul local ale energiei termice au fost estompate de creşterea masivă a preţurilor combustibililor şi a celorlalte materii prime şi materiale, dar au permis stabilitatea societăţii prin reducerea consumurilor în condiţiile scăderii drastice a producţiei şi unui echilibru financiar instabil.


Cod CEn I/I

Faza I: (unică). Volumul I: (unic). Ediţia: 0 Revizia: 0Capitolul 3: „Analiza potenţialului de dezvoltare a municipiului Botoşani” Pag. 1 din 35/cap.

QF 044, ed. 0

3. ANALIZA POTENŢIALULUI DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BOTOŞANI 3.1. Date generale

Din punct de vedere demografic, în perioada 1990-1997, populaţia înregistrează o creştere cu aproximativ 3000 locuitori, după care a înregistrat o scădere importantă. În urma ultimului recensământ, cel din martie 2002, populaţia municipiului Botoşani se cifra la 115.069 persoane, din care 59.315 (51,6%) femei şi 55.755 (48,4%) bărbaţi.

Statistic, populaţia stabilă a municipiului Botoşani pe grupe de vârstă şi sexe, la 1 ianuarie 2007, se prezenta astfel :

Tabelul. 3.1. Populaţia stabilă a municipiului Botoşani

Grupa de vârstă (ani) Total Masculin Feminin 0-4 5835 2945 2890 5-9 5417 2794 2623

10-14 6318 3224 3094 15-19 11430 5637 5793 20-24 11505 5712 5793 25-29 10413 5317 5096 30-34 8984 4325 4659 35-39 10952 4985 5967 40-44 8155 3484 4671 45-49 10703 4770 5933 50-54 10053 4889 5164 55-59 6647 3364 3283 60-64 3156 1528 1628 65-69 3036 1343 1693 70-74 2379 989 1390 75-79 1585 597 988 80-84 841 312 529 >85 373 114 259

TOTAL 117782 56329 61453 Scăderea numărului de locuitori din municipiul Botoşani se datorează

următoarelor aspecte: • se înscrie în linia trendului descrescător manifestat după 1990 la nivelul întregii ţări,

datorită sporului natural negativ şi emigrărilor; • migraţia forţei de muncă către alte zone din ţară sau străinătate, în special a tinerilor; • restructurarea zonei industriale din municipiu (disponibilizări de personal) ceea ce

determinat ca o parte din populaţia municipiului să se întoarcă în mediul rural. Din punct de vedere economic, în municipiul Botoşani sunt înregistraţi aproximativ 6200

agenţi economici din care 3500 IMM-uri şi 2700 asociaţii familiale şi persoane fizice autorizate. Numărul persoanelor angajate este de peste 28000. Economia municipiului realizează 70% din producţia judeţului chiar dacă populaţia municipiului reprezintă doar 25% din totalul judeţului, ramurile industriale reprezentative pentru municipiul Botoşani fiind :

• industria textilă şi a produselor textile;


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

• industria chimică şi a fibrelor sintetice şi artificiale; • industria de maşini şi aparate electrice; • industria de aparatură şi instrumente de precizie; • industria confecţiilor de îmbrăcăminte; • producţia de mobilier; • industria de maşini şi echipamente; • industria alimentară şi a băuturilor; • industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal.

Comerţul reprezintă un sector de bază în economia municipiului Botoşani, polarizând

principalele afaceri şi resurse financiare. In comerţ, pe lângă unităţile mari cu capital privat şi de stat, au luat fiinţă agenţi economici individuali şi asociaţii cu capital privat, acoperind toată raza municipiului cu activităţi specifice. Municipiul Botoşani oferă pentru IMM-uri spaţii amenajate şi racordate la utilităţi pentru desfăşurarea de afaceri, în cadrul Incubatorului de Afaceri, obiectiv realizat prin finanţare nerambursabilă din fonduri ale Uniunii Europene, finalizat în 2005 şi care constituie o formă reală de sprijin pentru noile afaceri care se vor dezvolta sau pentru firmele cu vechime de cel mult doi ani.

Municipiul beneficiază de o infrastructură rutieră de aproximativ 140 Km de drumuri

publice, de o reţea de apă şi canalizare aflată la această dată în program de reabilitare (program I.S.P.A), sistem de alimentare cu energie electrică şi sistem de iluminat public, sistem de alimentare cu gaze naturale, sistem centralizat de producere, transport şi distribuţie a energiei termice pentru populaţie, precum şi sistem de comunicaţii (telefonie fixă, mobilă, internet).

Transportul local de călători cu tramvaiul este asigurat de către S.C. ELTRANS S.A., operatorul propriu al Consiliului Local, dar şi prin operator privat pentru transportul cu microbuze existând astfel alternativă şi concurenţă, pentru fiecare tip de transport fiind stabiliţi şi monitorizaţi indicatorii de performanţă.

Accesul spre municipiu se poate realiza aerian prin intermediul Aeroportului Salcea, situat la o distanţă de 35 Km faţă de Botoşani, dar şi prin Aeroportul Internaţional Iaşi, situat la 135 km, putându-se realiza legătura cu toate locaţiile importante.

Există peste 34000 de locuinţe situate în blocuri (locuinţe comune) şi peste 5000 de case

(locuinţe unifamiliale) precum şi cartiere rezidenţiale private. În sistemul de învăţământ sunt cuprinşi un număr de peste 26000 copii în 60 de unităţi de învăţământ.

De asemenea în Botoşani există spaţii de cazare amenajate la standarde europene. Sistemul bancar din municipiu oferă o gamă variată de servicii financiare şi bancare,

majoritatea instituţiilor bancare şi financiare având deschise filiale şi reprezentanţe în municipiul Botoşani.

În municipiul Botoşani funcţionează trei instituţii de cultură, susţinute prin bugetul local, respectiv Teatrul „Mihai Eminescu”, Teatrul de Păpuşi „Vasilache” şi Filarmonica Botoşani, toate cu tradiţie şi cu un palmares bogat.

Municipiul Botoşani este situat în partea de nord-est a României fiind reşedinţa judeţului

Botoşani care face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord Est, în zona de contact dintre Câmpia Moldovei şi Podişul Sucevei, şi este străbătut de meridianul 26º41' E şi de paralela 47º44' N şi are o altitudine medie de 170 m peste nivelul Mării Negre .

Limitele de nord care sunt traversate de pârâul Sitna cu afluentul pârâul Luizoaia şi limita de vest care este traversată de pârâul Dresleuca cu afluentul său pârâul Teascu, conferă platoului un aspect de interfluviu suspendat între două văi relativ adânci. Pantele morfologice dintre platou


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

şi văi sunt relativ line spre nord şi nord-est sau abrupte spre sud şi sud-est, având aspect de pante deluviale. Panta morfologică generală a platoului este orientată de la nord-vest spre sud-est, conformă cu panta reţelei hidrografice.

Suprafaţa teritoriului administrativ al municipiului Botoşani este de 4131,41 ha, din care suprafaţa teritoriului intravilan este de 1937 ha.

O parte din teritoriul municipiului Botoşani este format din zone care pot fi considerate din punctul de vedere al caracteristicilor ca aparţinând mediului rural. Aceste zone identificate sunt:

• Tulbureni, Cişmea, Popăuţi, Manoleşti, NE periferie • Grăniceri / Iuliu Maniu / I. Creangă

Figura. 3.1. Teritoriul municipiului Botoşani

Tabelul. 3.2. Impartirea pe zone a municipiului Botoşani

Zone teritoriale Suprafaţa (ha) Zona centrală 243,2 Centrul istoric Botoşani 67,1 Centrul istoric Popăuţi 9,1 Zona istorică (3 subzone) 77,9 Zona de memorie urbană 108,4 Zone cu interdicţii temporare de construire 45,4


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Municipiul Botoşani are un Centru Istoric corespunzând în mare oraşului medieval şi

părţii importante a oraşului din secolul al XIX – lea, cu o lungime de aproximativ 2,5 km şi o lăţime între 200 şi 500 m, fiind în principal formată din Parcul Mihai Eminescu, str. Mihai Eminescu, str. Unirii, Calea Naţională şi str. Armeană. Centrul Istoric se află în procedură de reabilitare prin Programul PHARE CES 2006, beneficiind de o finanţare nerambursabilă de 6,6 milioane euro, la care se adauga contribuţia proprie a Primăriei municipiului Botoşani de peste 1 milion de euro. În cadrul acestui proiect se vor reabilita şi consolida 18 clădiri pentru care proprietatea este bine definită, respectiv aparţin proprietăţii municipiului, precum şi zona pietonală, în aşa fel încât după finalizarea lucrărilor zona să-şi recapete vechea funcţiune, respectiv zonă comercială.

Construcţiii civile

Fondul de locuinţe actual al Municipiul Botoşani este următorul :

Tabelul. 3.3 Fondul de locuinţe

Număr locuinţe Suprafaţă locuinţe (m2)39.288 1.361.771

Dacă în perioada 1990 – 2000 s-a constatat o stopare relativă a construirii de clădiri de locuinţe, după anul 2000 s-a reluat procesul de construire de locuinţe individuale, dar şi renovarea şi chiar construirea de locuinţe colective. Fondul de locuinţe se caracterizează prin:

• număr mare de apartamente mici comparativ cu media de persoane pe gospodărie; • suprafaţa locuibilă mică comparativ cu media; • număr mare de zone de locuit care aparţin mediului rural din punctul de vedere al

caracteristicilor; • locuinţele colective au o vechime medie de peste 25 ani; • locuinţele individuale şi semi – colective au o vechime medie de peste 60 de ani.

Municipiul Botoşani se confruntă astfel cu o serie de probleme majore, în ceea ce priveşte locuinţele, care au un impact deosebit asupra populaţiei: lipsa de locuinţe pentru populaţia cu venituri reduse, în special pentru tineri, şi lipsa de mobilitate a forţei de muncă specializate.

Infrastructura de transport Municipiul Botoşani este situat la convergenţa drumurilor E 58 Târgu Frumos – Hârlău –

Botoşani, E 58 Suceava-Botoşani, DN 29B Dorohoi – Botoşani, DN 29 Suceava – Săveni – Manoleasa, DN 29D Botoşani – Ştefăneşti, DJ 296.

Situaţia drumurilor se prezintă astfel:

Tabelul. 3.4. Situaţia drumurilor Drumuri publice –

total (km), din care : Drumuri naţionale

(km) Drumuri europene

(km) Drumuri locale

(km) 139,227 8,87 5,13 125,227

Faţă de anul 1991, lungimea reţelei stradale locale a crescut de la 137 km la 139,227 km,

în schimb lungimea străzilor modernizate a rămas constantă la 75 km din anul 1991


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Un alt aspect important de prezentat este evoluţia parcului auto unde se estimează că în municipiu se regăsesc 40% din totalul vehiculelor.

Pieţe

Pieţele sunt administrate pe baza de contract de concesiune de catre SC URBAN SERV SA Botoşani, societate aflată in subordinea Consiliului local Botoşani.

Piaţa cea mai importantă este Piaţa Centrală care se întinde pe o suprafaţă de 20637 mp cuprinzând 2 platouri acoperite pentru comercializare legume-fructe, hală de carne, hală lactate şi hală de peşte. Pentru asigurarea unei fluenţe corespunzătoare, activitatea este împărţită pe sectoare de activitate atât pentru producătorii particulari, cât şi pentru agenţii economici. Capacitatea Pieţei Centrale este de aproximativ 500 locuri pentru producători particulari şi 250 locuri pentru agenţi economici. Pentru Piaţa Centrală a fost deja realizat un proiect de modernizare.

Piaţa Viilor are o suprafaţă de 5911 mp şi cuprinde un platou acoperit pentru legume fructe şi o microhală de lactate. Este sectorizată pe game de produse, are 250 locuri pentru producători particulari şi aproximativ 70 de locuri pentru agenţii economici.

Minibazarul, situat în continuarea Pieţei Centrale, care are o suprafată de 514 mp şi cuprinde un număr de 82 mese cu acoperiş pentru comercializarea produselor industriale.

Oborul se întinde pe o suprafaţă de 13667 mp, este împrejmuit cu gard, sectorizat pentru comercializarea de bovine, porcine, cabaline, păsări, materiale de construcţii, precum şi de alte produse ocazionale.

Administrarea cimitirelor : Cimitirul Pacea cu o suprafată de 84799 mp cuprinzând 5900 morminte şi circa 200 locuri neconcesionate, şi Cimitirul Eternitatea cu o suprafaţă de 66790 mp cuprinzând 4900 morminte şi circa 400 locuri neconcesionate.

Transportul local

În municipiul Botoşani transportul public de persoane este asigurat cu tramvai, maxi-taxi

şi taxi. Transportul public de călători cu tramvaiul este asigurat de S.C. ELTRANS S.A., unitate

direct subordonată Consiliului Local şi care cuprinde două trasee : • linia 101 : Fabrica de Mobilă-Gară-Luceafărul şi retur • linia 102 : Fabrica de Mobilă-Gară-Primăverii şi retur

Tabelul. 3.5. Transportul public

Linie tramvai 15,8 km Număr tramvaie 27

Număr microbuze 60 Număr taxiuri 400

Transportul extern

Municipiul Botoşani are acces la reţeaua căilor feroviare, totalul lungimii liniilor din

judeţ fiind de 160 km. Liniile nu sunt electrificate. În ceea ce priveşte transportul aerian, accesul celor interesaţi spre judeţul Botoşani,

respectiv spre municipiu, se poate realiza prin intermediul Aeroportului Internaţional Salcea, situat la o distanţă de 35 km fată de municipiul Botoşani şi a Aeroportului Internaţional Iaşi situat la o distanţă de la 135 km.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Din punct de vedere al transportului rutier, legătura cu celelalte localităţi din judeţul Botoşani şi din ţară se realizează cu ajutorul unei reţele de operatori privaţi care dispun de autobuze şi microbuze cu plecări dintr-o reţea de autogări care s-au înfiinţat fără existenţa unui plan local centralizat privind acest tip de transport şi interconexiunile cu celelalte tipuri de transport extern şi cu transportul local.

Iluminatul public Serviciul de iluminat public in municipiul Botoşani este concesionat din anul 2005 către

operatorul privat S.C. FLASH LIGHTING SERVICES S.A. La nivelul anului 2005 situaţia serviciului de iluminat era următoarea:

• nu există o gestiune a sistemului de iluminat public; • nu existau planuri cadastrale sau scheme de funcţionare a instalaţiilor; • nu există un dispecerat specializat care să comunice pe tema iluminatului cu publicul

interesat; • soluţiile adoptate nu erau integrate într-un plan de ansamblu din punct de vedere al

uşurinţei în exploatare, al scăderii costurilor cu energia şi întreţinerea; • sistemul de iluminat era aproape în întregime depăşit şi aflat în proprietatea furnizorului

de energie; • bilanţul energetic era extrem de defavorabil din punct de vedere al eficienţei luminoase:

După realizarea unei investiţii de 1,8 milioane Euro au trecut în proprietatea primăriei

4180 aparate de iluminat împreună cu 450 stâlpi noi, peste 19 km de reţea electrică adăugată şi toate echipamentele aferente (cutii electrice, puncte de aprindere, console, armături, manşoane, cablu de coloană).

În acest moment, există premisele trecerii în gestiune totală a întregului sistem de iluminat public, fiind cunoscute amplasarea şi încărcarea consumatorilor pe baza cărora se pot dimensiona într-o etapă ulterioară posturile de separare a iluminatului public de celelalte funcţiuni.

Reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare Serviciul de alimentare cu apă şi canalizare este gestionat de S.C. Apa Grup S.A.

Botoşani care se află în subordinea Consiliului Judeţean Botoşani şi are ca arie de activitate municipiul Botoşani şi localităţile Dorohoi, Stefăneşti, Flămînzi şi Darabani.

În ceea ce priveşte alimentarea cu apă a municipiului Botoşani, apa brută din lacul Bucecea este transportată prin conducte la două staţii de tratare: staţia de tratare a apei de la Bucecea cu o capacitate de 1400 l/s şi staţia de tratare a apei Cătămărăşti cu o capacitate de 700 l/s. Sistemul de tratare a ambelor staţii constă în decantarea, tratarea cu sulfat de aluminiu, filtrarea prin intermediul filtrelor de nisip rapide şi clorurarea. Starea ambelor staţii, sub aspect tehnic şi energetic, este departe de a fi optimă, principalele deficienţe ale staţiilor de tratare fiind lipsa posibilităţilor de controlare a fluxului la intrarea şi la ieşirea din staţii, a procesului de tratare şi consumul ridicat de energie electrică.

Procesul de tratare deficitar determină o calitate a apei tratate sub nivelul standardelor. De la staţiile de tratare, apa este transportată în municipiul Botoşani şi localităţile înconjurătoare. Reţeaua de distribuţie este împărţită pe 3 zone (industrială, înaltă presiune şi joasă principală) şi cuprinde conducte de fontă, de oţel şi azbociment, dar şi soluţii moderne în urma programelor de reabilitare. Calitatea apei furnizate de sistemul de alimentare se încadrează în prevederile STAS 1342/1991 la indicatorii bacteriologici, potabilitatea bacteriologică fiind de aproximativ 99,5%,


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

faţă de min. 95% admis. Depăşirea concentraţiilor maxime admise se înregistrează mai frecvent la indicatorii aluminiu, substanţe organice, turbiditate, amoniu, clor rezidual liber şi clor rezidual total.

În ceea ce priveşte sistemul de canalizare, datorită poziţionării topografice a oraşului

Botoşani, acesta este împărţit în două zone, respectiv zona nordică şi zona sudică, separate de un deal cu o elevaţie de 70 m. În zona nordică, sistemul de canalizare duce gravitaţional spre staţia de epurare Răchiţi, cu capacitate de aproximativ 900 l/s.

Sistemul de canalizare este poziţionat defectuos, astfel că în timpul precipitaţiilor, acesta se revarsă producând inundaţii şi deversări necontrolate în apele de suprafaţă, determinând poluarea acestora şi cauzând probleme de sănătate populaţiei. Starea defectuoasă a reţelelor de canalizare permite infiltraţii, mărind astfel debitul de intrare în staţia de epurare. Capacitatea de tratare a staţiei de epurare este prea scăzută, în consecinţă mai mult de 1/3 din apa uzată se deversează netratată în apa de suprafaţă.

Sistemul de canalizare din municipiul Botoşani este un sistem predominant combinat, colectând apa pluvială şi apa uzată. Separarea sistemului de colectare al apelor pluviale de sistemul de canalizare al apelor uzate ar reduce, în mod incontestabil, cerinţele privind capacitatea de epurare şi consumul energetic. Sistemul de canalizare mai colectează şi apa uzată industrială. Epurarea apei uzate industriale direct la sursă nu constituie încă o practică comună, compania de apă încheie contracte cu întreprinderile industriale, individual, specificând standardele de calitate şi volumele efluentului. Datorită tehnologiei învechite a staţiei de epurare, parametrii calitativi ai apelor deversate în râul Sitna depăşesc în medie de 1,3 – 2,5 ori concentraţiile maxime admise.

Pe linia calităţii apei şi protecţia mediului înconjurător, până în prezent nu s-au înregistrat progrese semnificative, în condiţiile unei eficienţe reduse a staţiilor de tratare şi epurare a apei. O îmbunătăţire substanţială a parametrilor calitativi ai apei potabile şi a apei epurate se poate obţine numai după realizarea lucrărilor de modernizare şi retehnologizare, pentru asigurarea condiţiilornecesare privind creşterea eficienţei în ansamblu, a sistemului de alimentare cu apă şi sistemul de canalizare-epurare.

Agenţii economici din municipiul Botoşani nu deţin staţii de epurare a apelor industriale. Există numai 3 staţii de preepurare a apelor uzate industriale ale S.C. MECANEX S.A. Botoşani, S.C. MECANICA S.A. Botoşani şi Grupul Industrial ELECTROCONTACT S.A. Botoşani, care generează nămoluri de la pre-epurarea apelor uzate de la atelierele de acoperiri metalice şi deversează apele uzate preepurate în reţeaua de canalizare a municipiului Botoşani.

Gestionarea deşeurilor Deşeuri municipale şi asimilabile

• deşeuri menajere generate în gospodăriile populaţiei; • deşeuri de tip menajer generate în unităţi economico-sociale; • deşeuri din comerţ; • deşeuri stradale; • deşeuri din parcuri şi grădini; • deşeuri din pieţe; • deşeuri din construcţii şi demolări.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Deşeuri biodegradabile Aproximativ 60% din deşeurile menajere, menajere asimilabile şi din servicii de

salubritate reprezintă deşeurile biodegradabile. În municipiul Botoşani nu există sisteme de colectare selectivă a acestui tip de deşeu şi nici sisteme de tratare prin compostare.

Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale În municipiul Botoşani, tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale reciclabile este

realizată prin intermediul firmelor de colectare deşeuri care aplică deşeurilor operaţiuni ca tăierea, mărunţirea, sortarea sau balotarea acestora, după care vând produsele obţinute reciclatorilor finali din regiune. Cele mai uzuale tipuri de deşeuri din deşeurile municipale generate, care sunt supuse tratării şi valorificării, sunt ambalajele de hârtie şi carton, deşeuri de hârtie - maculatură, deşeuri din ambalaje din materiale plastice, în special de tip PET.

Pentru depozitul existent de deşeuri, care are termen de închidere anul 2012, sunt în curs de implementare măsurile dispuse prin Programul de conformare, finanţarea fiind asigurată din surse ale bugetului local, cât şi din fondul de închidere, constituit la nivelul operatorului.

Tabelul. 3.6. Calitate aer, apă, sol

Element Specificaţie Sursa de poluare

Aer Depăşiri la pulberi CET, centrale termice individuale, traficul rutier, ardere deşeuri

Apă Sensibile la evacuarea apelor uzate

Evacuare ape uzate, infiltrări în canalizare, depozitarea deşeurilor în zone nepermise

Sol Depăşiri la indicatorii Pb, Cr, Zn, Ni, Cu

Depozitarea deşeurilor în zone nepermise, puncte de precolectare neconforme, reziduuri zootehnice, traficul rutier

Calitatea aerului Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani monitorizează calitatea aerului din

municipiul Botoşani prin măsurători zilnice. Atmosfera municipiului Botoşani nu este poluată cu SO2, concentraţiile înregistrate fiind frecvent zero sau situându-se mult sub valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane. Determinările zilnice au indicat încadrarea concentraţiilor medii zilnice sub valorile minime admise pentru NOx şi amoniac. Nu s-au înregistrat precipitaţii cu caracter acid. Se înregistrează depăşiri frecvente, determinate de condiţiile meteo şi de traficul rutier pentru indicatorul pulberi în suspensie (PM10).

Calitatea apelor

Apele de suprafaţă cu scurgere permanentă sunt reprezentate de pârâul Sitna cu afluentul

său părăul Luizoaia şi părăul Dresleuca cu afluentul său părăul Teascu. Alimentarea acestor pârâuri se face în proporţie de peste 86% din precipitaţii atmosferice,

iar regimul scurgerii variază în timp în raport cu cantitatea acestora. Calitatea râului Sitna şi a afluenţilor săi este influenţată de evacuarea apelor uzate epurate

în cadrul Staţiei de epurare Răchiţi aparţinând S.C. APA GRUP S.A. Botoşani.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Apele de suprafaţă cu scurgere nepermanentă sunt reprezentate de torenţii locali care devin activi în perioadele bogate în precipitaţii sau care sunt generaţi de izvoare de coastă. Aceşti torenţi favorizează declanşarea fenomenelor de instabilitate, în special alunecările de teren, fenomene de eroziune şi ravenare. Apele de suprafaţă stagnante sunt reprezentate de iazuri şi bălţi. Iazurile au rol de atenuare a viiturilor şi de dezvoltare a bazinelor piscicole.

Calitatea solului APM Botoşani monitorizează nivelul de încărcare al solului în 2 puncte de recoltare din

municipiul Botoşani. Valorile obţinute s-au situat între valorile normale şi valorile mai puţin sensibile (praguri de alertă) pentru indicatorii Pb şi Cr, între valorile normale şi cele sensibile pentru Zn, Ni şi Cu, iar indicatorii Cd, Co şi Mn s-au încadrat în limitele normale.

Radioactivitatea mediului În cadrul Staţiei de Radioactivitate din cadrul APM Botoşani se derulează un program

standard de supraveghere a radioactivităţii mediului în care se urmăresc factorii de mediu aer, apă, precipitaţii atmosferice, vegetaţie, sol. Măsurătorile efectuate s-au încadrat în limitele fondului natural de radiaţii nefiind atinse sau depăşite pragurile de atenţionare. Valorile medii anuale înregistrate au variat în limitele normale.

Agenţi economici cu impact major asupra mediului În municipiul Botoşani nu există agenţi economici cu impact semnificativ asupra

mediului. APM Botoşani acordă o atenţie deosebită agenţilor economici care intră sub incidenţa Directivelor UE, respectiv :

• 2 agenţi economici care intră sub incidenţa Directivei 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC), respectiv S.C. TERMICA S.A. Botoşani şi S.C. CARREMAN ROMANIA S.A. Botoşani;

• un agent economic, respectiv S.C. TERMICA S.A. Botoşani care intră sub incidenţa Directivei 2001/80/CE privind limitarea emisiilor în aer de poluanţi provenind de la instalaţiile mari de ardere;

• 9 agenţi economici care intră sub incidenţa Directivei 99/13/CE privind reducerea emisiilor de compuşi organici volatili (COV) datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii;

• 3 agenţi economici care intră sub incidenţa Directivei 96/82/CE privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanţe periculoase.

Riscurile naturale Pe teritoriul municipiului Botoşani există zone expuse alunecărilor de teren, tasărilor prin

umezirea terenului, inundaţiilor prin revărsări din cursuri de apă, scurgerilor de pe torenţi. Alunecările de teren au drept cauze :

• condiţiile geomorfologice; • nivelul hidrostatic al acviferului freatic; • apele de suprafaţă cu scurgere permanentă a căror regularizare nu este realizată încă; • activităţi antropice (pierderi din reţele de alimentare cu apă şi canalizare, excavaţii pentru

fundaţii, defrişări ale unor zone sensibile, etc.).


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Conform Planului Urbanistic General al municipiului Botoşani suprafaţa totală aproximată a zonelor afectate de alunecări de teren este de cca 333 ha. Există o singură alunecare de teren stabilizată prin lucrări de drenaj şi consolidări, situată pe versantul vestic al municipiului la ieşirea pe DN 29. De altfel, Primăria municipiului Botoşani a obţinut o finanţare de la Fondul pentru Mediu pentru efectuarea de lucrări de consolidare a acestui versant. Ceilalţi versanţi marginali ai platoului natural pe care este situat municipiul sunt afectaţi de alunecări de teren nestudiate.

Poluarea fonică Zgomotul este o problemă de mediu şi de sănătate, mai ales în aglomerările urbane unde

se înregistrează, ca urmare a traficului intens, nivele de zgomot peste normele admise de standardele în domeniu. Zgomotul este generat în special de mijloacele de transport şi de utilajele folosite în aer liber.

Măsurătorile efectuate pentru determinarea nivelului de zgomot au înregistrat depăşiri sporadice ajungând până la 22% peste nivelul maxim admis în unele zone (Calea Naţională, Primăverii, George Enescu) şi ocazional pe anumite străzi de legătură.

Parcuri şi spaţii verzi În municipiul Botoşani s-a instituit statutul de protecţie locală pentru următoarele zone :

• Arii naturale protejate de interes local : Zona Cornişa (cu o suprafaţă de 7 ha) • Parcuri dendrologice

Tabelul.3 .7. Parcuri şi spaţii verzi

Locaţie Suprafaţă (ha) Parcul „Mihai Eminescu” 7,05 Parcul „Curcubeului” 1,93 Parcul „Tineretului” 1,82 Parcul „Central” 0,44 Parcul „Policlinicii” 0,5 Casa Sofian 0,4 Total 12,3

Există o suprafaţă de 230 ha spaţii verzi, din care parcuri şi grădini publice 7,04 ha,

scuaruri 9,7 ha şi aliniamente stradate 213,3 ha. Problemele majore în domeniul protecţiei naturii constau în :

• degradarea continuă a spaţiilor verzi datorită extindererii unor construcţii, parcării autovehiculelor direct pe spaţiul verde, dezinteresului asociaţiilor de proprietari;

• îmbătrânirea vegetaţiei forestiere, care a condus la tăierea copacilor care aveau perioada de viaţă depăşită şi prezentau pericol de prăbuşire;

• reducerea biodiversităţii, prin dispariţia unor specii de plante datorită activităţilor umane. Energia electrică şi alimentarea cu gaze naturale

Alimentarea cu energie electrică şi gaze naturale este asigurată de companii ale

furnizorului german de utilităţi E.ON. Puterea totală instalată în staţiile de transformare care alimentează municipiul Botoşani

este 196 MVA, structura reţelei de energie electrică fiind următoarea :


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Tabelul. 3.8. Energia electrică şi alimentarea cu gaze naturale

Specificaţie Valoare Reţele de medie tensiune

- tensiune nominală 20 KV - lungime totală, din care :

- aerian - subteran

260,16 km 44,5 km

215,66 km - posturi de transformare 229 - putere instalată în posturi de transformare 157,04 Mva

Reţele de joasă tensiune - lungime totală, din care :

- pentru iluminat public 960,77 km 212,92 km

Reţeaua electrică se caracterizează prin :

• număr mare de clienţi în rândul consumatorilor casnici, respectiv 88%, cu un consum ce reprezintă doar 28% din vânzarea totală de energie;

• marii consumatori reprezintă sub 0,1% din numărul beneficiarilor, cu un consum de 47% din total;

• iar micii consumatori reprezintă cca. 11,9% din totalul clienţilor, cu un consum de 25%.

În ceea ce priveşte alimentarea cu gaze naturale, în municipiul Botoşani sunt alimentaţi un număr de peste 23.000 consumatori, lungimea totală a reţelelor fiind de cca. 50 km.

Gazele naturale sunt furnizate prin: • staţia de reglare – măsurare - predare, amplasată în zona vestică a municipiului, care

reduce presiunea din reţeaua de transport la presiunea de distribuţie; • staţii de reglare-măsurare de medie şi joasă presiune pentru agenţi economici industriali

şi consumatori casnici; • reţeaua de repartiţie de medie presiune şi reţelele de distribuţie cu presiune redusă pentru

alimentarea consumatorilor casnici, agenţi economici şi socio-culturali. Principalele disfuncţionalităţi : • vechimea de peste 20 de ani a peste 50% din reţeaua de repartiţie şi distribuţie; • insuficienţa reţelelor de repartiţie şi distribuţie. Măsuri de îmbunătăţire : • reabilitarea reţelei de repartiţie şi distribuţie; • studierea adoptării unei variante de producere a energiei termice şi a apei calde în sistem

descentralizat, local, pe scară de bloc şi direct în apartamente, prin investiţii etapizate.

Dezvoltare economică şi cooperare transfrontalieră. Sprijin pentru dezvoltarea afacerilor şi a investiţiilor

Economia municipiului Botoşani realizează 70% din producţia judeţului chiar dacă populaţia municipiului reprezintă doar 25% din totalul judeţului.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

După o scădere accentuată şi continuă a numărului de angajaţi din anul 1991 până în anul 2005 , se observă o schimbare de tendinţă în anul 2006 când cererea de forţă de muncă începe să crească.

Din punctul de vedere al firmelor înregistrate în municipiul Botoşani îsi desfăşoară activitatea 6200 agenţi economici din care 3500 IMM-uri şi 2700 asociaţii familiale şi persoane fizice autorizate, cu un număr al persoanelor angajate de peste 28000, care desfăşoară activităţi în domeniul industriei, comerţului, serviciilor şi agriculturii. Astfel, cei mai mulţi agenţi economici activează în domeniul comerţului, cifra de afaceri cea mai mare este realizată de domeniile comercial şi al producţiei, numărul cel mai mare de angajaţi se află în domeniile productiv şi comercial, iar investiţiile cele mai mari sunt realizate de domeniile productiv şi cel al serviciilor, imobiliarelor şi IT.

Numărul de salariaţi din industrie a scăzut în timp, acest lucru având drept explicaţii

creşterea numărului de salariaţi în alte sectoare, cu preponderenţă în sectorul comerţ şi servicii. S-au înregistrat creşteri ale cifrei de afaceri ale agenţilor economici din industria confecţiilor de îmbrăcăminte, industria confecţiilor metalice şi a produselor metalice, precum şi în industria de maşini şi aparate electrice.

Comerţul reprezintă un sector de bază în economia municipiului Botoşani, polarizând

principalele afaceri şi resurse financiare. În comerţ, pe lângă unităţile mari cu capital privat şi de stat, au luat fiinţă agenţi economici individuali şi asociaţii cu capital privat, acoperind toată raza municipiului cu activităţi specifice observându-se o ameliorare simţitoare a aprovizionării populaţiei.

De asemenea, aproximativ 82% din investiţiile care se realizează în judeţul Botoşani se

realizează în municipiul Botoşani. În municipiul Botoşani a fost demarată o iniţiativă privind realizarea „Parcului Industrial

Ecologic Botoşani”, cu următoarele caracteristici: • a luat fiinţă printr-o asociere între Consiliul Local Botoşani, S.C. Electrocontact S.A.,

S.C. Electromining S.A. şi S.C. Mecanica S.A.; • are ca obiect desfăşurarea de activităţi în domeniile industrie, centru de afaceri,

distribuţie şi servicii; • are o suprafaţă de 129500 mp, din care 84265 mp construcţii şi spaţii de producţie vechi,

20000 mp construcţii şi spaţii de producţie noi, iar restul fiind centru comercial; • serviciile oferite : asistenţă financiară, contabilă şi de audit, servicii IT, servicii juridice,

servicii medicale, transport, consiliere în proiecte de finanţare, asistenţă în relaţiile comerciale; Ca o apreciere generală, acest parc nu are efectul dorit, fiind neatractiv pentru investitori

şi antreprenori. La polul opus se află „Incubatorul de Afaceri”, o iniţiativă de succes a municipalităţii,

caracterizat prin: • finanţat prin programul Phare CES; • deţine un centru administrativ şi de birouri (30 de birouri a 20 mp/birou, sală de

conferinţe); • are un centru de microproducţie cu 20 de spaţii a 200 mp/spaţiu, un atelier de 280 mp şi

un show-room; • se adresează IMM-urilor nou înfiinţate şi a celor existente cu o vechime de cel mult 2 ani

care au sediul în Botoşani;


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

• durata contractului de incubare a fost prevăzută a fi de 4 ani, cu posibilitatea prelungirii cu încă 1 an cu aprobarea Consiliului Local.

Turismul Industria turismului la nivelul municipiului Botoşani se caracterizează astfel :

Tabelul. 3.9. Turismul

Locuri în unităţi de cazare 531 Hoteluri şi pensiuni 7 Monumente istorice 93 Obiective publice 6

Obiective turistice, culturale şi religioase : • Parcul "Mihai Eminescu" Botoşani; • Casa memorială "Nicolae Iorga" – Botoşani; • Muzeul Memorial "Octav Onicescu" Botoşani; • Muzeul Judeţean (Secţia Istorie şi Arheologie) – Botoşani; • Galeriile de Artă "Ştefan Luchian" Botoşani; • Muzeul Judeţean (Secţia Etnografie)- Botoşani; • Teatrul de Stat "Mihai Eminescu" Botoşani; • Teatrul de Păpuşi “Vasilache” – Botoşani; • Filarmonica de Stat – Botoşani; • Biblioteca Judeţeană "Mihai Eminescu" Botoşani; • Casa Antipa – Botoşani; • Casa Silion – Botoşani; • Centrul Vechi – Botoşani; • Biserica "Sf. Nicolae", Popăuţi - Botoşani; • Biserica "Sf. Gheorghe" Domnească - Botoşani; • Biserica Uspenia - Botoşani; • Biserica "Sf. Ilie" - Botoşani; • Biserica Armeano-gregoriana "Sf. Treime" - Botoşani; • Biserica Romano Catolica "Naşterea Sf. Ioan Botezatorul" - Botoşani; • Biserica Lipovenească - Botoşani. Un obiectiv aparte şi deosebit de important il constituie Centrul Istoric Botosani, aflat in

etapa de reabilitare şi modernizare prin programul PHARE 2006 CES. Cercetare–dezvoltare, inovare, transfer tehnologic, tehnologia informaţiilor şi

comunicaţiilor Municipiul Botoşani se caracterizează prin activităţi restrânse, aproape inexistente, în

domeniul cercetare-dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic, fiind în general un utilizator al tehnologiilor ajunse la maturitate în industriile existente. Nu există un centru universitar de cercetare, marile spitale nu dispun de centre de cercetare, iar firmele mari nu au departamente de cercetare, neexistând nici centre de transfer tehnologic, industria fiind în recesiune. În ceea ce priveşte domeniul IT&C, municipiul Botoşani este iarăşi un utilizator, dar în creştere al acestor tehnologii urmând trendul care se manifestă la nivel naţional, neavând firme de creaţie în acest domeniu, şi în principal în software.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Serviciile de telefonie mobilă din municipiul Botoşani sunt furnizate de toate firmele care operează la nivel naţional, respectiv Orange, Vodafone, Zapp, Cosmote, situaţie similară şi la serviciile de internet (RCS&RDS, UPC, Romtelecom, Zapp, Orange, Vodafone), dar şi prin mici reţele de cartier. Gradul de utilizare a internetului este în creştere, urmând trendul naţional.

În ceea ce priveşte mass media, prin intermediul firmelor de cablu şi a tehnologiilor digitale de transmisie prin satelit, aproape orice doritor poate avea acces la posturile de televiziuneinternaţionale, naţionale şi locale. În ce priveşte radio-ul, se pot asculta majoritatea posturilor cu acoperire naţională şi regională, existând şi un număr de posturi locale de radio.

Activităţi economice specifice mediului rural Agricultura în municipiu este reprezentată de gospodării ale populaţiei care deţin terenuri

şi desfăşoară activităţi agricole, terenul arabil având un potenţial bun şi mediu de producţie. Suprafaţa utilizată în scop agricol se prezintă astfel :

Tabelul. 3.10

Suprafaţă arabilă (ha) 1917 Livezi şi vii (ha) 68

Păşuni şi fâneţe (ha) 719 Total (ha) 2704

Cooperare transfrontalieră Cooperarea transfrontalieră a fost chiar motivaţia şi premisa apariţiei şi dezvoltării

istorice a Botoşanilor, fiind oraş comercial (dar coagulând şi meşteşuguri adiacente şi activităţi în agricultură) la întretăierea drumurilor comerciale dintre aşezările româneşti cu Cernăuţi şi Kiev în principal. Evoluţiile politice de după cel de-al doilea război mondial au determinat îngheţarea graniţelor şi a activităţilor transfrontaliere pe aceste rute, strategiile româneşti de dezvoltare a infrastructurii au lăsat localitatea Botoşani în afara principalelor rute de transport rutier şi feroviar, iar strategia de dezvoltare forţată şi artificială a industriei a dus la pierderea statutului istoric de nod comercial transfrontalier al acestei localităţi. Însă noile transformări politice de după 1989 şi mai ales odată cu aderarea României la Uniunea Europeană (care are în politica proprie strategii bine identificate orientate spre dezvoltarea Uniunii la nivel transfrontalier prin crearea de zone de graniţă active) re-crează premisele pentru municipiul Botoşani de a relua, continua şi dezvolta rolul de oraş transfrontalier. Primii paşi s-au făcut deja în această direcţie, derulându-se deja proiecte mici transfrontaliere în domeniile cultural, politic, economic. Distanţa până la cel mai apropiat punct de trecere al frontierei, pentru Republica Moldova, cel de la Stânca Costeşti este de 70 km, fiind un punct de trecere a frontierei doar auto şi fără viză. Pentru Ucraina, punctul de trecere al frontierei este la Racovăţ, fiind unul tot doar rutier.

Dezvoltarea resurselor umane Infrastructura educaţiei se prezintă astfel :

Tabelul. 3.11. Dezvoltarea resurselor umane Grădiniţe de stat 25 Grădiniţe private 3 Şcoli gimnaziale 14 Şcoli speciale 1 Licee de stat 13 Licee private 1 Şcoli postliceale private 2


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Activitatea educaţională s-a restrâns pe fondul scăderii numărului de copii şi elevi cu cca.30% din anul 1991 până în prezent cu efecte în scăderea numărului de unităţi şcolare de la 75 la 60.

Sistemul educaţional beneficiază de acces la un număr de 33 biblioteci aparţinând de şcoli, licee, instituţii administrative.

Una dintre problemele majore identificate de agenţii economici pe plan local este reprezentată de dificultăţile privind angajarea de personal calificat de pe piaţa muncii.

Piaţa muncii din municipiul Botoşani se caracterizează prin carenţe la nivelul ofertei de forţă muncă calificată în noile tendinţe de dezvoltare ale mediului economic.

În ultimii ani s-au facut primii paşi în această direcţie, constatându-se un trend crescător în ceea ce priveşte activităţile de formare profesională continuă a adulţilor, ca obiectiv central de asemenea şi la nivelul politicilor naţionale şi europene, numărul de absolvenţi ai cursurilor organizate de diferite instituţii autorizate crescând de la an la an.

Infrastructura serviciilor sociale Municipiul Botoşani se caracterizează printr-un nivel scăzut al veniturilor şi implicit al

nivelului de trai al populaţiei, aspect care angrenează mai departe probleme sociale, motiv pentru care este necesar un volum mare de servicii de protecţie socială prin elaborarea şi implementarea unor programe de protecţie socială a persoanelor marginalizate social, persoanelor, grupurilor şi comunitătilor cu probleme speciale, aflate în dificultate, care nu au posibilitatea de a-şi asigura prin mijloace şi eforturi proprii un nivel decent de viată, precum şi organizarea executării şi punerea în executare a legislaţiei în domeniile asistenţei sociale, autorităţii tutelare, protecţiei drepturilor copilului, asistenţei sociale a persoanelor vârstnice, programelor antisărăcie şi de promovare a incluziunii sociale.

La nivelul municipiului Botoşani funcţionează sub autoritatea Consiliului local, Serviciul Public Local de Asistenţă Socială, asigurând următoarele prestaţii sociale:

• instrumentarea şi plata ajutoarelor sociale; • instrumentarea şi plata alocaţiei complementare şi alocaţiei pentru familii monoparentale; • ajutoare pentru încălzirea locuinţei (lemne, gaze naturale); • ajutoare de urgenţă; • alocaţii pentru nou-născuţi; • încadrarea cu contract individual de munca a asistenţilor personali pentru persoanele cu

handicap grav; • indemnizatii pentru părinţii sau reprezentanţii legali ai copilului cu handicap grav, ca şi

pentru adulţii cu handicap grav ori reprezentanţii legali ai acestora; • acordare de gratuităţi pe toate liniile de transport public urban de călători cu tramvaiul în

municipiul Botoşani. În cadrul acestui serviciu funcţionează şi: • Cantina de ajutor social; • Centrul de primire în regim de urgenţă şi Adăpostul de noapte; • Serviciul Autoritate Tutelară şi Protecţia Copilului care este concentrat asupra familiilor

şi persoanelor defavorizate, îndeosebi acolo unde este necesară intervenţia rapidă; • Creşa Municipală cu un număr mediu zilnic de 48 copii asistaţi.

Colaborarea cu Poliţia Municipiului Botoşani , Poliţia Comunitară Botoşani şi în special cu ONG-urile din municipiu şi din ţară cuprinde acţiuni pentru prevenirea unor aspecte negative ale societăţii, având ca scop discuţii interactive care se axează în principal pe rolul şi responsabilitatea socială a comunităţii şi a şcolii în socializarea morală şi integrarea


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

adolescentului, prevenirea manifestărilor deviante în rândul minorilor şi regimul de sancţionare şi reeducare.

Situaţia pensionarilor din municipiu, aceasta se caracterizează prin : • în municipiu sunt peste 14.500 de pensionari; • peste 95% dintre pensionari au niveluri scăzute ale pensiilor; • cauzele pentru care mulţi pensionari au nevoie de servicii sociale sunt: vârstă foarte

înaintată, boli, nivel foarte scăzut al pensiilor, inexistenţa unui ajutor din familie; • sunt promovate măsuri sociale de ajutor şi protecţie a celor mai defavorizaţi pensionari. la nivelul municipiului sunt implementate diverse activităţi, cu o amploare mai mică sau mai

mare, care intervin şi asupra altor probleme comunitare, cum ar fi : • măsuri sociale privind minoritatea rromă; • măsuri pentru promovarea egalităţii între femei şi bărbaţi; • măsuri sociale orientate către copiii instituţionalizaţi; • măsuri pentru copiii cu părinţi plecaţi în străinătate.

Infrastructura serviciilor de sănătate Este formată din 6 spitale publice, 6 policlinici publice, 1 sanatoriu TBC, 2 policlinici

private, 1 dispensar public, 58 cabinete medicale private, 52 medici de familie, 37 cabinete stomatologice şi 42 farmacii.

Servicii publice În ultimii ani administraţia locală a acordat o atenţie deosebită îmbunătăţirii serviciilor

publice şi reformarea atitudinii către cetăţeni şi clienţi. La nivelul Primăriei funcţionează Centrul de Informare pentru Cetăţeni, cu următoarele

atribuţii : • Consilierea şi instrumentarea cererilor privind retrocedări de terenuri şi case conform

legilor proprietăţii; • Asigurarea accesului liber la informaţia publică, inclusiv aplicarea Legii nr. 544/2001; • Asigurarea transparenţei deciziei locale, inclusiv aplicarea legii nr. 52/2003; • Aplicarea Legii nr. 141/2004 privind dreptul la iniţiativă a cetăţenilor; • Aplicarea legii privind petiţiile (O.G. nr. 27/2002); • Aplicarea planului de măsuri pentru reducerea birocraţiei (H.G.R. nr. 1723/2004); • Asistenţă oferită cetăţenilor pentru rezolvarea problemelor aflate în atribuţiile Primăriei şi

Consiliului Local; • Realizarea materialelor informative pentru cetăţeni pentru parcurgerea procedurilor

birocratice; • Registratură (înregistrarea şi eliberarea documentelor). Aplicarea Legii nr. 544/2001

privind liberul acces la informaţia de interes public prevede procedura de solicitare şi transmitere a informaţiei, cu specificarea termenelor maxime de răspuns şi a formularisticii necesare;

• Consilierea şi instrumentarea cererilor privind sărbătorirea cuplurilor ce aniversează 50 ani de căsătorie;

• Consilierea şi instrumentarea cererilor privind sărbătorirea persoanelor ce aniversează vârsta de 90 ani;

• Alte atribuţiuni stabilite la nivelul Consiliului Local Botoşani şi Executivului Primăriei municipiului Botoşani.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

În acelaşi timp, la nivelul Primăriei se implementează numeroase proiecte de pregătire şi prefecţionare a funcţionarilor din cadrul administraţiei locale, atât prin programe de pregătire, cât şi prin participare la conferinţe şi schimburi de experienţă.

Poliţia Comunitară funcţionează din luna martie 2005 îndeplinind misiunile care-i revin prin Legea nr. 371/2004.

În ultimii ani s-a pus un accent deosebit şi în ceea ce priveşte protecţia civilă în scopul asigurării protecţiei populaţiei, a bunurilor materiale, valorilor culturale şi factorilor de mediu în caz de război sau dezastre, aceasta presupunând :

• prevenirea asupra pericolului producerii unor dezastre sau atacuri prin surprindere prin înştiintare şi alarmare;

• asigurarea protecţiei populaţiei prin evacuare, adăpostire, mascare, camuflare, protecţie antichimică, biologică şi nucleară;

• participarea la acţiuni specifice de limitare şi înlăturare a urmărilor dezastrelor sau conflictelor armate;

• pregătirea populaţiei şi salariaţilor în vederea asigurării protecţiei. Adăpostirea populaţiei în cazurile de dezastre sau război se poate realiza în proportie de

47%, în 28 de adăposturi speciale de protecţie civilă, în 320 de spaţii de la subsolurile unor blocuri pentru care s-au întocmit documentaţii şi planuri de amenajare, în peste 45 de adăposturi nou construite la subsolurile unor construcţii edificate după 1993. 3.2. Viziunea şi obiectivele de dezvoltare Aspecte pozitive identificate :

• Municipiul are o istorie, tradiţie şi cultură impresionante, mult peste media naţională, care definesc un potenţial turistic important;

• Serviciile şi turismul joacă un rol hotărâtor în dezvoltarea unui oraş în această perioadă istorică caracterizată de creşterea fenomenului turistic;

• Este un oraş curat comparativ cu media naţională; • Are o aşezare geografică cu potenţial, fiind la graniţa cu două ţări (Ucraina şi Republica

Moldova); • Are acces la infrastructura de transport (drumuri, căi ferate, aeroport); • Există posibilităţi de dezvoltare urbană spre exterior; • Noile tehnologii de comunicare şi informaţionale transced dincolo de barierele fizice; • Există în perioada următoare surse de finanţare disponibile pentru investiţii mari care pot

hotărî direcţia; • România este membră a Uniunii Europene; • Politica transfrontalieră a Uniunii Europene este una dinamică şi deschisă; • Un procent semnificativ din populaţia municipiului (aproximativ 15%) doreşte să devină

întrepinzător; • Sistemul de educaţie preuniversitar creează resursa umană de valoare peste media

naţională, care poate fi atrasă să rămână local şi să fie baza pentru o resursă umană de calitate;

• Existenţa potenţialului dezvoltării industriei alimentare; • Existenţa unui potenţial economic, comercial; • Posibilitatea de a deveni „nod” de creştere/dezvoltare (nu trebuie să fie neapărat centru de

dezvoltare); • Municipiul Botoşani este pe lista centrelor de dezvoltare urbană;


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

• Existenţa unui potenţial administrativ; • Orientarea administraţiei publice către gândire şi acţionare strategică; • Creşterea calităţii vieţii; • Spirit civic cu potenţial prin tradiţie.

Aspecte negative identificate :

• Botoşaniul este considerat oraş de capăt de linie, la periferia naţională; • stare de pesimim, resemnare; • gândirea că există perspective oriunde altundeva mai puţin aici; • dezvoltare locală / internă, cu puţine conexiuni externe (la nivel naţional sau

internaţional); • nu există elemente definitorii (în contradicţie cu istoria bogată) ale oraşului; • nu există o viziune de dezvoltare; • dezvoltare accentuată spre centrul municipiului; • inexistenţa posibilităţilor de dezvoltare spre exterior (piedică în calea creşterii şi

dezvoltării); • potenţial local existent dar neexploatat economic; • nu există terenuri pentru investiţii; • investiţii relativ scăzute; • grad de antreprenoriat încă puţin exploatat; • pondere mare a forţei de muncă plecată să muncească în străinătate; • probleme privind dezvoltarea resurselor umane; • inexistenţa în viziunea cetăţenilor a unei căi de ieşire din cercul vicios; • acces dificil la infrastructura rutieră (şi de transport în general) naţională şi internaţională; • lobby scăzut al administraţiei locale şi judeţene la nivel central în ultimii 15 ani; • colaborare scăzută între factorii cheie locali; • comportament civic redus al cetăţenilor; • serviciile sunt de o calitate inferioară; • acces redus la informaţii; • mediul ONG este slab dezvoltat şi reprezentat.

Prognoze pe termen scurt şi mediu:

• numărul populaţiei în municipiu va fi staţionar sau într-o uşoară creştere, pe baza unui fenomen de revenire a celor care muncesc în străinătate şi a migrării forţei de muncă din mediul rural spre municipiu;

• populaţia municipiului va îmbătrâni şi procentul populaţiei active va scade; • creşterea ponderii clasei medii şi orientarea acesteia spre zone rezidenţiale la periferia

municipiului; • va creşte numărul locurilor de muncă; • va scade numărul elevilor; • creşterea populaţiei ocupate în servicii şi comerţ şi diminuarea populaţiei ocupate în

industrie şi agricultură; • creşterea ritmului de construire a locuinţelor individuale în cartierele de la periferia

municipiului, şi deci creşterea numărului de familii care vor locui în locuinţe individuale spre 30%;

• creşterea cererii pentru construirea de locuinţe colective şi sociale; • creşterea numărului de familii care vor avea două locuinţe;


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

• creşterea numărului de locuinţe de la parterul locuinţelor colective care se vor transforma în spaţii comerciale;

• creşterea numărului de construcţii cu destinaţie agricolă şi comercială; • creşterea producţiei artizanale, ca una dintre resursele municipiului; • creşterea suprafeţei de clădiri industriale dezafectate; • creşterea numărului de agenţi economici în domeniul serviciilor şi comerţului; • creşterea activităţii financiar – bancare; • creşterea cererii pentru spaţii pentru birouri; • dezvoltarea activităţilor culturale, ca una dintre resursele municipiului; • eficientizarea serviciilor publice; • se vor exercita presiuni către reorganizarea şi eficientizarea procesului de gestionare a

deşeurilor; • se vor exercita presiuni către reabilitarea sistemului public de termoficare; • va creşte cerinţa în noi zone pentru alimentare cu apă, canalizare, gaze naturale, energie

electrică; • vor creşte expectanţele consumatorilor cu privire la calitatea sistemelor de alimentare cu

apă, canalizare, gaze naturale, energie electrică; • vor creşte cerinţele şi presiunile către un sistem de transport eficient; • condiţiile de mediu cerute a fi respectate vor deveni mai dure şi activitatea de

monitorizare, impunere şi contravenţionare va deveni mai eficientă; • va creşte rapid numărul de autoturisme; • va creşte rapid transportul rutier de mărfuri care va tranzita municipiul; • accentuarea necesităţii monitorizării barajelor acumulărilor de apă cu impact de risc

asupra municipiului; • scăderea numărului de construcţii în zone inundabile/cu versanţi prin interzicerea

construirii şi dezafectarea celor existente; • accentuarea gradului de degradare, până la distrugere completă, a clădirilor vechi şi de

patrimoniu prin lipsa investiţiilor alocate reabilitării acestora; • creşterea gradului de uzură a locuinţelor colective; • accentuarea presiunilor către dezvoltarea municipiului în parteneriat cu comunele

învecinate; • veniturile municipale vor creşte, atât ca urmare a creşterii veniturilor proprii din activităţi

locale, cât şi ca urmare a creşterii subvenţiilor de la bugetul de stat; • cheltuielile municipale vor creşte pe fondul schimbării structurii acestora, prin creşterea

procentului alocat investiţiilor publice; • va creşte capacitatea municipiului de a contracta credite pentru investiţii publice şi de a

atrage finanţări europene nerambursabile; • din punct de vedere al mişcărilor geopolitice, se poate preconiza pe termen lung o

deschidere continuă a Uniunii Europene şi lărgire a ei spre est. Strategia de dezvoltare a municipiului Botoşani este structurată pe 3 paliere :

1. dezvoltare de tip mixtură la nivel local (luându-se ca bază teritoriul asociaţiei intercomunitare). Acest tip de dezvoltare aduce beneficii mici menţinând oraşul în zona de periferie a pieţei şi infrastructurii naţionale, fiind o dezvoltare de subzistenţă dând o imagine statică şi închisă, dar asigură baza şi se caracterizează prin activităţi mici orientate în toate sectoarele de activitate : politici publice orientate către periferie şi extindere intravilan şi teritoriu


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

de intervenţie, dinamizarea mediului antreprenorial, dezvoltarea spiritului civic al cetăţenilor, protecţia mediului, egalitatea de şanse.

2. dezvoltare culturală şi tradiţională (luându-se ca bază teritoriul asociaţiei intercomunitare). Acest tip de dezvoltare aduce beneficii medii şi mută oraşul de la periferie spre centrul pieţei naţionale specifice şi dă dinamism şi deschidere vieţii botoşănene, fiind orientată spre evenimente culturale, afaceri conexe culturii, turism, industrie alimentară şi tradiţională

3. dezvoltare transfrontalieră. Acest tip de dezvoltare aduce beneficii mari şi mută oraşul de la periferie în zona polilor comerciali ai României şi Uniunii Europene pe rutele către Republica Moldova şi Ucraina şi dă o imagine de aventură şi curaj, fiind orientată spre afaceri în domeniul comerţului en gross, baze cargo, depozite, logistică comercială şi de transport (inclusiv activităţi de sortare, dozare, ambalare) şi producţie conexă (etichete, ambalaje, transport, comisionariat, etc.). Rezultatul secundar al acestei strategii este că acest punct comercial poate reprezenta în acelaşi timp şi baza comercială de distribuţie pentru Regiunea de Nord Est. 3.3. Obiective şi măsuri în Strategia de dezvoltare locală a municipiului Botoşani

Strategia de dezvoltare locală a municipiului Botoşani aprobată de Consiliul Local cuprinde promovarea unui set de măsuri specifice domeniilor sectoriale şi care acţionează din perspectiva sectorului specific asupra realizării obiectivelor strategice, principale şi secundare.

Obiectivele şi măsurile specifice se prezintă astfel :

1. Extinderea ariei de dezvoltare a municipiului Botoşani. • Actualizarea PUG–ului conform obiectivelor Strategiei de Dezvoltare prin dezvoltarea

oraşului pe zone rezidenţiale, comerciale, industriale, culturale/turistice/agrement, permiţând astfel în primul rând investitorilor să poată identifica corect amplasarea afacerilor şi investiţiilor, iar pentru mediul public va reprezenta baza pentru orientarea reglementată a investiţiilor şi a aprobării lor;

• Crearea unei baze de date cu informaţii generale (terenuri existente, terenuri disponibile, evaluarea lor şi preţuri, caracteristici) care să poată fi accesată de posibili investitori;

• Conform noii orientări în domeniul politicilor publice în vederea eficientizării acestora prin scăderea gradului de risc determinat de problema proprietăţii, vor trebui realizate achiziţii de terenuri pentru a se dezvolta proiecte de interes public;

• Măsuri de extindere a intravilanului, acţiuni care vor avea ca efect şi descongestionarea dezvoltării centrale orientarea către o dezvoltare multicentrică şi spre periferie, pentru a oferi municipiului o dezvoltare echilibrată şi mult mai eficientă;

• Crearea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară între municipiul Botoşani şi comunele

Curteşti, Mihai Eminescu, Răchiţi, Stăuceni, urmărindu-se următoarele obiective majore: elaborarea şi semnarea actelor de asociere şi legiferarea lor, politici de corelare a dezvoltării municipiului cu dezvoltarea localităţilor partenere, extinderea rutelor de transport local şi racordărilor cu marea infrastructură de transport la nivelul întregului teritoriului al asociaţiei, extinderea sistemului de gestionare a deşeurilor şi în general al reţelelor de utilităţi la nivelul întregii asociaţii, realizarea şi promovarea de politici comune în ceea cepriveşte promovarea dezvoltării economice şi turistice;

• Identificarea de zone propice dezvoltării rezidenţiale şi crearea unui program prin care se cedează teren tinerilor, ceea ce ar conduce la rezolvarea unor probleme sociale şi implicit de atragere a forţei de muncă în municipiu;


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

• Cumpărarea de terenuri de la proprietari ce vor fi utilizate pentru dezvoltare sau construcţii locuinţe.

2. Modernizarea construcţiilor existente şi dezvoltarea noilor lucrări • Promovarea şi implementarea unui proiect integrat de dezvoltare urbană, care să cuprindă

elemente de infrastructură urbană, inclusiv infrastructură rutieră infrastructură socială şi infrastructură de afaceri, şi care să acţioneze prioritar dar nu exclusiv, în vederea finalizării orientării de mare anvergură asupra centrului oraşului şi concentrării ulterioare asupra dezvoltării spre periferie;

• Realizarea unui inventar a tuturor clădirilor şi evaluarea lor care poate reprezenta o bază de date cu informaţii generale (clădiri existente, clădiri disponibile, evaluarea lor şi preţuri, caracteristici) care să poată fi accesată de posibili investitori;

• Reabilitarea Centrului Istoric, ca emblemă a noii strategii de dezvoltare, prin continuarea actualului proiect de reabilitare a Centrului Istoric care se realizează prin finanţare Phare, şi care presupune intervenţii la nivel de: consolidare clădiri, reabilitare faţade, infrastructură de acces, cointeresarea proprietarilor de a se încadra în liniile de dezvoltare, iluminat public, inclusiv iluminat artistic, care să respecte liniile existente, rezolvarea problemelor privind racordarea la utilităţi, semnalizare turistică;

• Realizarea de achiziţii de clădiri de interes public de la privaţi, în special clădirile din Centrul Istoric şi alte clădiri istorice, culturale sau cu destinaţie specială, în vederea diminuării riscului determinat de problema proprietăţii;

• Promovarea de proiecte în parteneriat cu asociaţiile de proprietari pentru reabilitarea faţadelor clădirilor publice şi a blocurilor, acţiuni care vor schimba în mod hotărâtor faţa şi imaginea oraşului, contribuind în mod decisiv la crearea stării de optimism şi a atitudinii pro active a cetăţenilor;

• Promovarea de proiecte în parteneriat cu asociaţiile de proprietari pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate, cu efecte atât în creşterea gradului de confort a locuitorilor, scăderea costurilor cu căldura / ventilarea din bugetul locuitorilor, cât şi pentru implementarea de acţiuni de preservare a mediului prin economii în ceea ce priveşte consumul de energie;

• Promovarea de proiecte în parteneriat cu asociaţiile de proprietari şi cu furnizorii de utilităţi pentru stimularea asociaţiilor de locatari din clădirile multietajate pentru realizarea investiţiilor de reabilitare a reţelelor de utilităţi interne care au un grad avansat de degradare, şi care vor avea ca efect reducerea pierderilor la utilităţi, reducerea costurilor cu utilităţile şi creşterea eficienţei de furnizare a utilităţilor;

• Administraţia locală trebuie să se implice în mod direct în reabilitarea clădirilor de patrimoniu şi a clădirilor cu destinaţie culturală (inclusiv intervenţii în ceea ce priveşte iluminatul artistic, infrastructura de acces, semnalizarea turistică), ca acţiune deosebit de importantă în atingerea obiectivului strategic de transformare a municipiului în oraş al tradiţiei şi culturii, aceste construcţii trebuind să devină obiective turistice aducătoare de profit;

• Continuarea programului de evaluare şi marcare corespunzătoare a clădirilor cu risc, în vederea programării intervenţiilor de reabilitare a acestora;

• Continuarea construirii de locuinţe sociale, care să suplinească piaţa imobiliară privată privind cererea şi oferta de locuinţe prin sprijinirea grupurilor defavorizate social şi care nu pot să-şi rezolve problema spaţiului de locuit de pe piaţa liberă, statul fiind un facilitator social;

• Campanii de promovare a obiectivelor de dezvoltare prevăzute prin noul PUG pe zone pentru a conştientiza populaţia şi investitorii de direcţiile de dezvoltare şi pentru a se limita


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

presiunile venite din partea acestora pentru promovarea de investiţii cu impact urbanistic care să nu fie conforme cu direcţiile de dezvoltare stabilite prin PUG;

• Extinderea reţelei de fântâni arteziene publice din municipiu, ca elemente de mobilier urban modern, cu efect în creşterea gradului de confort şi mulţumire a cetăţenilor de a locui în acest oraş şi ca element suplimentar de atracţie pentru turişti, reprezentând elemente de frumuseţe a acestui oraş.

3. Dezvoltarea infrastructurii de transport la periferie şi spre exterior şi eficientizarea celei centrale. • Realizarea unui studiu de trafic complet şi a unei prognoze privind traficul care va

reprezenta baza stabilirii graficului de timp, zonelor şi a intervenţiilor privind dezvoltarea infrastructurii rutiere, pentru eliminarea „gâtuirilor” de trafic şi eficientizarea traficului rutier, ca element determinant pentru dezvoltarea economică locală;

• Investiţii de reabilitare a reţelei de străzi urbane secundare de la periferie, în vederea optimizării acestor trasee, preluarea traficului dinspre centrul oraşului, creşterea gradului de confort rutier pe aceste trasee;

• Reabilitarea reţelei de străzi ocolitoare care pot prelua traficului greu, eficientizarea tranzitării oraşului şi fluidizarea internă a circulaţiei prin modernizarea reţelei de drumuri locale;

• Investiţii de reabilitare şi modernizare a reţelei de drumuri de legătură dintre membrii asociaţiei intercomunitare şi a celei din interiorul partenerilor municipalităţii în cadrul acestei asociaţii pentru asigurarea infrastructurii de transport eficiente, ca element determinant pentru dezvoltarea economică la nivelul asociaţiei intercomunitare;

• Construirea unei şosele de centură a municipiului Botoşani care să decongestioneze traficul din oraş şi tranzitul de mărfuri şi de persoane şi să reprezinte o legătură facilă cu infrastructura rutieră de acces spre oraşele şi regiunile importante la nivel naţional şi regional;

• Construirea de către municipalitate a unui număr de cel puţin 9000 de parcări noi, răspândite conform necesarului atât în zona centrală cât şi în zona de periferie, inclusiv prin îngustarea trotuarelor care au lăţimi mai mari de cinci metri, cât şi parcări supra/subterane;

• Promovarea construirii de sisteme de parcare moderne de mari dimensiuni şi capacităţi prin realizarea unui parteneriat public – privat în vederea construirii, în primul rând şi ca prioritate, a unei parcări supraetajate;

• Implementarea de investiţii pentru modernizarea trotuarelor din zonele de la periferie în vederea creşterii de confort şi mulţumire a cetăţeanului;

• Investiţii pentru creşterea gradului şi calităţii de semnalizare şi semaforizare a străzilor şi intersecţiilor, cu efect atât asupra fluidizării traficului cât şi asupra scăderii infracţionalităţii rutiere;

• Identificarea zonelor şi investiţii pentru realizarea de intersecţii în sens giratoriu, modalitate optimă de fluidizare a circulaţiei;

• Acţiuni hotărâtoare ale administraţiei publice pentru crearea unui program de limitare a accesului rutier în anumite zone ale centrului oraşului, cu efecte pozitive şi asupra mediului;

• Identificarea arterelor care permit crearea de piste pentru biciclişti şi investiţii în construirea acestora, cu efecte în fluidizarea traficului, creşterea stării de sănătate a cetăţenilor şi preservarea mediului;

• Investiţii împreună cu Consiliile Judeţene ale judeţelor Botoşani şi Suceava pentru modernizarea şi lărgirea traseului rutier Botoşani – Suceava pentru acces rapid la aeroport, la drumul rapid european şi la infrastructura turistică a judeţului Suceava;


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

• Investiţii pentru modernizarea şi lărgirea traseului Botoşani / Târgu Frumos, proiect care trebuie promovat de autorităţile judeţene din Botoşani şi Iaşi;

• Investiţii pentru dezvoltarea unui nou traseu spre Bucureşti prin Vorona, cu ieşire mai scurtă şi mai rapidă în drumul european rapid şi crearea premizelor pentru valorificarea potenţialului economic al regiunii Vorona.

4. Modernizarea pieţelor existente prin promovarea sectoarelor diferenţiate de produse tradiţionale.

• Modernizarea Pieţei Centrale, pe sectoare de produse, ca simbol al noii orientări strategice ca oraş tradiţional, şi orientându-se în acelaşi timp şi spre rezolvarea problemelor de igienă şi al aspectului;

• Modernizarea Pieţei Viilor, orientându-se în primul rând spre rezolvarea problemelor de igienă şi al aspectului;

• Modernizarea bazarului şi transformarea lui în centru de comercializare a produselor de cultură, artizanale şi suveniruri, completând astfel Piaţa Centrală ca simbol al noii orientări strategice ca oraş al culturii şi tradiţiei;

• Modernizarea oborului pentru îndeplinirea standardelor de comercializare a animalelor, şi care trebuie să devină simbol pentru infrastructură comercială pentru noua orientare strategică a oraşului (tradiţie, meşteşuguri şi industrie alimentară);

• Reabilitarea vechii Hale de Carne, clădire de patrimoniu şi integrarea în ansamblul arhitectonic existent (inclusiv iluminat arhitectural).

5. Eficientizarea transportului public.

• Investiţii pentru modernizarea infrastructurii şi mijloacelor de transport existente privind transportul cu tramvaiul, pentru crearea condiţiilor moderne şi ecologice de transport public de persoane, creşterea gradului de utilizare şi eficientizarea economică a operatorului;

• Realizarea unui plan centralizat şi sinergic al transportului public în municipiul Botoşani şi achiziţionarea de echipamente de monitorizare în vederea eficientizării;

• Realizarea de campanii continue de promovare, axată pe următoarele componente principale: centru de informare centralizat, ghiduri centralizate, educarea clienţilor privind folosirea transportului public, promovarea spiritului civic, parteneriate cu poliţia etc.;

• Investiţii pentru introducerea transportului public de călători cu autobuze ecologice (pe bază de biogaz sau alţi combustibili ecologici), de mărimi optime în funcţie de fluxurile de călători pe trasee, atât în interiorul oraşului dar mai ales în interiorul zonei asociaţiei intercomunitare, în vederea creşterii gradului de mobilitate economică şi a forţei de muncă şi cu efecte de preservare a mediului;

• Refacerea planului de amplasare a staţiilor de maxitaxi, taxi şi tramvai, pentru crearea unui plan coerent şi eficient al transportulu publice de persoane, şi conforme a noii orientări strategice şi destinaţii a zonelor din cadrul asociaţiei intercomunitare;

• Construirea în parteneriat public – privat a unei autogări pentru transportul extern de persoane pe o locaţie eficientă din punctul de vedere al conexiunilor cu celelalte forme de transport intern şi extern;

• Acţiuni de promovare a transportului cu avionul, ca variantă a transportului de afaceri pentru municipiul Botoşani şi realizarea unei rute de transport persoane Botoşani–Salcea.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

6. Promovarea proiectelor de asigurare a iluminutului public la standarde, în special în zonele de periferie

• Realizarea de către operatorul privat, dar şi prin promovarea unui mecanism de partenerial cu municipalitatea, de investiţii de reabilitare, modernizare şi extindere a sistemului de iluminat public în zonele periferice la standarde, dar şi completarea nevoilor de modernizare a iluminatului public din zona centrală şi zonele istorice, cu efecte şi asupra combaterii infracţionalităţii;

• Realizarea iluminatului pe trotuare , acolo unde este necesar conform Strategiei sectoriale în domeniul iluminatului public :

• Investiţii de reabilitare, modernizare şi/sau extindere (de la caz la caz) a sistemului de iluminat public de către administraţiile partenerilor din cadrul asociaţiei intercomunitare, ca standard obligatoriu al modernităţii, cu efecte şi asupra combaterii infracţionalităţii;

• Proiect de investiţii pentru iluminarea artistică a oraşului (a tuturor obiectivelor culturale, turistice, istorice, religioase şi de agrement), cu efecte şi asupra creşterii gradului de frumuseţe a oraşului, a stării de confort a cetăţenilor şi atractivităţii turistice;

• Proiect de iluminarea artistică a obiectivelor turistice în comunele partenere din cadrul asociaţiei intercomunitare (a tuturor obiectivelor culturale, turistice, istorice, religioase şi de agrement), cu efecte şi asupra creşterii gradului de frumuseţe a zonei, a stării de confort a cetăţenilor şi atractivităţii turistice.

7. Modernizarea şi eficientizarea serviciilor publice de asigurare a siguranţei cetăţeanului şi a siguranţei în trafic concomitent cu dezvoltarea spiritului civic al cetăţenilor

• Implementarea continuă de campanii de promovare pentru combaterea infracţionalităţii şi dezvoltarea comportamentului civic în parteneriat cu poliţia;

• Implementarea de proiecte de incluziune socială a celor condamnaţi din centrele de detenţie, conform noului principiu de trecere de la intervenţie pasivă la intervenţie activă şi cu efect în reducere infracţionalităţii (şi această orientare deoarece cele mai multe infracţiuni sunt realizate tot de foşti infractori care au mai fost condamnaţi);

• Investiţii pentru introducerea unui sistem de supraveghere video în zonele cu risc mare de infracţionalitate, cum ar fi Parcul Tineretului, Centrul Civic, intersecţii principale, şcoli şi crearea unei unităţi în parteneriat cu poliţia de supraveghere şi intervenţie;

• Proiect de modernizare a serviciilor de ordine publică la nivel de strategie, de pregătire şi de dotare cu echipamente la nivelul municipiului şi comunelor partenere din cadrul asociaţiei intercomunitare;

• Implementarea de campanii de educare a cetăţenilor spre folosirea altor mijloace de transport (transport public, biciclete), în vederea decongestionării traficului rutier cu efecte în diminuarea accidentelor auto;

• Realizarea de sensuri giratorii, montare de semafoare, indicatoare rutiere acolo unde se impune.

8. Reabilitarea reţelei existente de alimentare cu apă şi canalizare şi extinderea ei spre periferie

• Investiţii, în parteneriat cu operatorul regional, pentru reabilitarea reţelei existente de alimentare cu apă şi canalizare şi extinderea ei spre periferie (inclusiv a staţiilor de tratare şi de epurare) şi în cadrul asociaţiei intercomunitare (cu accent pus asupra creării unei reţele eficiente de colectare a apelor pluviale) şi în concordanţă cu politica judeţeană în domeniu.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

9. Implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor concomitent cu dezvoltarea spiritului civic al cetăţenilor

• Investiţii pentru construirea depozitului ecologic zonal pentru depozitarea deşeurilor, sistem racordat la politica judeţeană de gestionare a deşeurilor, care va respecta noile condiţii de mediu impuse la nivel european şi care va înlocui actualul depozit existent care este neconfom şi cu termen apropiat de închidere;

• Investiţii pentru implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor la nivelul municipiului, cu investiţii în platformele de colectare, transportul deşeurilor şi în sortarea şi valorificarea lor, sistem racordat la politica judeţeană de gestionare a deşeurilor;

• Investiţii pentru implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor la nivelul comunelor partenere în cadrul asociaţiei intercomunitare, cu investiţii în platformele de colectare şi transportul deşeurilor, sistem racordat la politica judeţeană de gestionare a deşeurilor;

• Investiţii pentru înfiinţarea unui punct de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEE) în municipiul Botoşani, care să deservească în acelaşi timp şi asociaţia intercomunitară;

• Implementarea unei campanii continue de promovare pentru dezvoltarea spiritului civic al cetăţenilor în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor, cu efect în corectarea factorilor de mediu, reducerea cantităţilor de deşeuri, creşterea gradului de valorificare a deşeurilor, dezvoltarea comportamentului civic orientat şi spre gestionarea deşeurilor.

10. Monitorizare şi intervenţii continue pentru menţinerea / optimizarea parametrilor de calitate a aerului şi apei

• Investiţii în parteneriat cu APM pentru implementarea unui sistem modern de monitorizare a calităţii aerului şi apei care să permită reacţii rapide a instituţiilor responsabile pentru diminuarea şi înlăturarea surselor şi efectelor de poluare;

• Implementarea în parteneriat cu APM de campanii continue de promovare pentru folosirea tehnologiilor nepoluante de către poluatori;

• Introducerea unui sistem de taxare local pe principiul ”poluatorul plăteşte” pentru crearea unui fond local de susţinere a investiţiilor de mediu ca măsuri compensatorii, şi care va fi folosit ca sursă pentru investiţii de mediu.

11. Monitorizare şi intervenţii prompte pentru preîntâmpinarea şi combaterea riscurilor naturale

• Realizarea în parteneriat cu APM şi cu instituţii abilitate pentru intervenţii în situaţii de urgenţă a unui plan de monitorizare şi combatere a riscurilor naturale care să aibă ca o componentă şi introducerea noţiunii de implicare civică şi voluntariat;

• Investiţii pentru implementarea serviciilor de voluntariat pentru situaţii de urgenţă la nivelul comunelor partenere din cadrul asociaţiei intercomunitare care, împreună cu instituţiile de la nivel municipal, să se racordeze la sistemul regional pentru situaţii de urgenţă.

12. Monitorizare continuă a nivelului de zgomot concomitent cu dezvoltarea municipiului spre exterior pentru decongestionarea punctelor poluate fonic peste limite

• Investiţii pentru implementarea unui sistem modern de monitorizare a nivelului de zgomot în parteneriat cu APM care să permită reacţii rapide a instituţiilor responsabile pentru diminuarea şi înlăturarea surselor şi efectelor de poluare fonică;


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

• Investiţii pentru realizarea de lucrări de construcţii – bariere antifonice între zonele rezidenţiale (individuale sau colective) şi zonele intens circulate şi zonele industriale, ca factor şi de preservare a mediului şi a spaţiului verde.

13. Îngrijirea parcurilor şi spaţiilor verzi, în special a celor de la periferie şi de pe lângă blocuri, şi crearea unora noi spre exteriorul oraşului, concomitent cu dezvoltarea spiritului civic al cetăţenilor

• Implementarea unui program complex în parteneriat cu asociaţiile de locatari pentru amenajarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele de periferie şi dintre blocuri, cu efect în dezvoltarea atitudinii civice a cetăţeanului şi a creşterii gradului de confort a cetăţenilor şi în special a copiilor, acţiuni în care poate fi atras şi mediul de afaceri;

• Investiţii pentru amenajarea şi dotarea spaţiilor de joacă pentru copii din cartiere cu mobilier şi echipamente care se încadrează în cerinţele de siguranţă impuse de legislaţia în vigoare, pentru creşterea gradului de confort şi dezvoltarea copiilor, acţiuni în care poate fi atras şi mediul de afaceri;

• Investiţii pentru reabilitarea Parcului Mihai Eminescu la standarde moderne de arhitectură şi curăţenie, ca simbol al oraşului, cu efecte în creşterea gradului de confort al cetăţenilor şi în special al tinerilor, dar şi în creşterea atractivităţii turistice;

• Investiţii pentru amenajarea modernă a Parcului Tineretului la standarde moderne de arhitectură şi curăţenie, cu efecte în creşterea gradului de confort al cetăţenilor şi în special al tinerilor, dar şi în creşterea atractivităţii turistice şi promovarea de proiecte mici în parteneriat public – privat pentru administrarea acestuia;

• Identificarea şi investiţii pentru amenajarea de zone de agrement în parteneriat în cadrul asociaţiei intercomunitare, la standarde moderne de arhitectură, ofertă de agrement şi curăţenie, cu efecte în creşterea gradului de confort al cetăţenilor de toate vârstele, dar şi în creşterea atractivităţii turistice;

• Implementare de campanii continue de promovare pentru dezvoltarea spiritului civic în ceea ce priveşte menţinerea curăţeniei spaţiilor verzi şi dezvoltarea acestora – crearea sentimentului de respect pentru verde şi pentru viitor.

14. Reabilitarea reţelelor existente de energie electrică şi gaz metan şi extinderea lor spre periferie

• Investiţii în parteneriat cu operatorul privat pentru reabilitarea reţelei existente de energie electrică şi pentru extinderea ei spre periferie şi în cadrul asociaţiei intercomunitare (rolul municipalităţii fiind de promotor şi mijlocitor);

• Investiţii în parteneriat cu operatorul privat pentru reabilitarea reţelei existente de gaze naturale şi pentru extinderea ei spre periferie şi în cadrul asociaţiei intercomunitare (rolul municipalităţii fiind de promotor şi mijlocitor).

15. Implementarea programului de conformare din punctul de vedere al protecţiei mediului şi eficientizarea sistemului termic centralizat prin introducerea tehnologiilor de cogenerare şi prin investiţii în reabilitarea sistemului

• Investiţii pentru implementarea de către operatorul SACET a programului de conformare din punctul de vedere al protecţiei mediului, cu efecte în reducerea impactului negativ asupra mediului, reducerea costurilor cu agentul termic la consumator, creşterea confortului consumatorului şi la eficientizarea sistemului de furnizare a agentului termic în sistem centralizat;

• Investiţii pentru modernizarea tehnologiei de cogenerare la operatorul SACET cu efecte în creşterea majoră a eficienţei funcţionării operatorului de producere a energiei termice;


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

• Investiţii pentru reabilitarea şi eficientizarea infrastructurii publice de furnizare a agentului termic, care vor completa programul de conformare din punctul de vedere al protecţiei mediului, cu efecte în reducerea impactului negativ asupra mediului, reducerea costurilor cu agentul termic la consumator, creşterea confortului consumatorului şi la eficientizarea sistemului de furnizare a agentului termic în sistem centralizat;

• Investiţii pentru eficientizarea sistemului de monitorizare şi calcul al consumului la clienţi, în vederea culegerilor parametrilor care să permită analiza corectă a sistemului şi a consumului per utilizator.

16. Promovarea folosirii energiei regenerabile pe bază de biomasă şi biogaz

• Campanie susţinută a administraţiei pentru promovarea folosirii de către consumatori, privaţi şi publici, a energiei bazate pe folosirea combustibililor ecologici (biogaz, biomasă), promovându-se în special în domeniile care ţin de: mijloace de transport în comun, mijloace de transport privat, tehnologii industriale, ferme vegetale şi de animale.

17. Dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor pentru afaceri şi dezvoltarea spiritului antreprenorial

• Contractarea prin procedură de achiziţii publice a serviciilor pentru identificarea, crearea şi promovarea brand-ului municipiului Botoşani, cu efect în crearea identităţii specifice a municipiului la nivel regional şi local; odată creat brandul, pe lângă campanii profesioniste de promovare a acestuia, acesta va fi folosit ca element de identitate vizuală în toate acţiunile administraţiei, dar şi promovarea ca acest brand să fie folosit de toţi actorii comunitari locali;

• Iniţiativă pentru crearea Consiliului de Dezvoltare Economică a municipiului Botoşani, care va trebui să cuprindă pe lângă reprezentanţii administraţiei şi reprezentanţi ai mediului de afaceri, ai mediului ONG, ai altor instituţii publice descentralizate, ai instituţiilor judeţene, şi care vor crea un pol de coordonare a orientării economice conforme noii strategii şi promovării în acelaşi timp a potenţialului de dezvoltare local;

• Investiţii pentru realizarea unui centru suport pentru dezvoltarea afacerilor în domeniile ţintă ale strategiei (industrie alimentară şi tradiţională, cultură şi turism, comerţ şi logistică transfrontalieră), care să cuprindă următoarele facilităţi: prestarea de servicii specifice de consultanţă pentru dezvoltarea afacerilor în aceste domenii, intermediere afaceri, servicii de marketing, spaţii de promovare şi expoziţionale, birouri;

• Proiect de revitalizare a meseriilor tradiţionale, artizanale, meşteşugurilor, cum ar fi olărit, sticlărie manufacturieră, ţesătura, cojocăria, sculptura, bucătăria etc., prin promovarea pregătirii profesionale în domeniu, suport pentru dezvoltare antreprenorială, sprijin de marketing, infrastructură pentru desfăşurarea activităţilor;

• Investiţii pentru realizarea unui centru de informare pentru investitori, unde să se regăsească informaţii ca: orientarea strategică locală privind dezvoltarea locală, reglementări birocratice locale, baze de date cu terenuri şi clădiri, baze de date cu contacte locale, baze de date cu parteneri de afaceri, printuri de prezentare ale oportunităţilor locale etc.;

• Investiţii pentru dezvoltarea în cadrul asociaţiei a unei infrastructuri publice (Parc Comercial şi Logistic Transfrontalier) adecvate care să atragă investiţiile în domeniul comerţului şi logisticii transfrontaliere, şi care să aibă acces la infrastructura de transport, să dispună de utilităţi şi de acces facil (loco) la servicii specifice (vamă, comisionariat vamal, servicii de marketing, servicii financiare etc.);

• Realizarea unui catalog de prezentare a municipiului Botoşani din punct de vedere economic în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie Botoşani şi alte organizaţii ale


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

mediului de afaceri care să promoveze noua linie strategică de dezvoltare a municipiului şi oportunităţile existente în această direcţie;

• Realizarea unei burse anuale a oportunităţilor pentru afaceri, ca oferte / oportunităţi pentru loalizarea afacerilor oferite de membrii asociaţiei intercomunitare;

• Investiţii pentru realizarea unui al doilea incubator de afaceri în zonă destinată prin PUG dezvoltării afacerilor, axat pe furnizarea de sprijin pentru dezvoltarea afacerilor prin: cursuri de antreprenoriat, servicii de consultanţă, alte servicii pentru sprijinirea afacerilor şi spaţii pentru incubare, conform legislaţiei în vigoare care reglementează sprijinul prin incubatoare de afaceri;

• Investiţii pentru realizarea unui centru de pregătire în marketing, vânzări şi comerţ, în parteneriat cu organizaţii de formare profesională, cu efect în eficientizarea activităţii economice;

• Implementarea unui program continuu de pregătire antreprenorială pentru pregătirea în primul rând a persoanelor care doresc să iniţieze afaceri (pe prognoza faptului că cel puţin 15% din persoanele adulte din municipiu doresc să devină antreprenori în următorii 7 ani), iar în al doilea rând pentru persoanele care deja au o afacere şi care nu au cunoştinţe de antreprenoriat; această activitate va contribui la dezvoltarea IMM-urilor şi microîntreprinderilor, ca fundament şi dezvoltare sănătoasă ale activităţii economice;

• Sprijinirea şi încurajarea dezvoltării serviciilor de consultanţă, ca suport privat pentru dezvoltarea afacerilor, prin pregătirea personalului din firme şi prin servicii profesionale în diverse domenii ale consultanţei pentru afaceri;

• Sprijin concentrat pentru dezvoltarea micilor afaceri de realizare a suvenirurilor şi a produselor artizanale, prin acordarea de facilităţi şi acces la infrastructură fizică, de marketing şi de pregătire profesională, ca parte componentă principală a noii direcţii de dezvoltare economică.

18. Dezvoltarea infrastructurii turistice şi a produsului turistic specific

• Realizarea strategiei de dezvoltare a turismului la nivelul asociaţiei intercomunitare (care reprezintă un mijloc pentru orientarea culturală şi tradiţională a strategiei generale de dezvoltare) prin contractarea cu o firmă specializată în urma procedurii de achiziţii publice, şi care va trebui să identifice direcţiile potenţiale şi de interes împreună cu factorii locali de specialitate şi cu specialişti în domeniu în urma cercetării de piaţă detaliate pentru identificarea stării de fapt şi a oportunităţilor;

• Preluarea de către administraţie a iniţiativei pentru constituirea comitetului local (la nivelul asociaţiei intercomunitare) public – privat de coordonare a implementării strategiei de dezvoltare turistică a municipiului Botoşani care are element central ideea că aici se practică un turism diversificat care nu plictiseşte şi care nu trebuie să rămână nebifat în agenda oricărui turist, dezvoltarea turistică a zonei fiind una din formele de manifestare a noii orientări strategice de dezvoltare culturală şi tradiţională;

• Realizarea ghidului turistic al municipiului Botoşani / asociaţiei intercomunitare care se va materializa prin printuri cu informaţii şi hărţi, şi al unui portal turistic, care vor reprezenta instrumente de promovare turistică;

• Realizarea unui centru de informare turistică, prin amenajarea unui spaţiu central şi vizibil, facil la rutele majore de transport, şi care să ofere servicii de informare în primul rând turiştilor în urma creării unei baze de date cu oferta turistică locală, dar şi servicii de promovare a turismului local şi care să fie centrul operaţional al strategiei create şi implementate la nivelul comitetului local de coordonare a turismului;

• Investiţii pentru crearea unui sistem de direcţionare şi semnalizare a obiectivelor culturale şi de interes turistic pentru facilitarea actului turistic;


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

• Identificarea şi investirea pentru amenajarea de zone de agrement în parteneriat în cadrul asociaţiei intercomunitare, la standarde moderne de arhitectură, ofertă de agrement şi curăţenie, cu efecte în creşterea gradului de confort al cetăţenilor de toate vârstele prin turismul local de weekend/vacanţă, dar şi în creşterea atractivităţii turistice;

• Reabilitarea obiectivelor culturale, istorice, religioase (concomitent cu programul de iluminare artistică a acestora), şi cu accent pus pe reabilitarea şi punerea în valoare a tuturor obiectivelor din patrimoniul local cultural, istoric şi religios (monumente istorice, muzee, case memorial, lăcaşuri de cult, etc), marcarea lor corespunzătoare şi introducerea lor într-un traseu turistic;

• Crearea şi implementarea unui program anual de evenimente turistice şi culturale (evenimente dedicate personalităţilor simbol ale municipiului, evenimente dedicate pescuitului sportiv, evenimente dedicate tradiţiei şi folclorului, evenimente religioase, evenimente de afaceri, etc.), la nivel naţional şi transfrontalier;

• Sprijin şi stimulare pentru realizarea investiţiilor pentru implementarea facilităţilor pentru persoanele cu handicap în infrastructura turistică (căi de acces, structură de cazare, structuri de agrement, acces alimentaţie publică, acces obiective turistice, promovare specifică, etc.), deoarece turismul pentru persoanele cu handicap are o pondere din ce în ce mai mare în turismul global;

• Stimularea investiţiilor pentru realizarea unei structuri turistice pentru promovarea turismului medical (stomatologic), deoarece în ultima perioadă s-a remarcat o creştere a procentului de turişti în scop medical care beneficiază pe lângă diverse tratament medicale (scopul principal) şi de produse turistice clasice, iar municipiul Botoşani poate dezvolta şi menţine pe termen mediu un avantaj competitiv în ceea ce priveşte raportul cost – calitate a actului medical în diverse domenii medicale sectoriale;

• Stimularea dezvoltării capacităţii de cazare, inclusiv cu facilităţi şi oferte conexe – săli de conferinţă, posibilităţi de agrement, servicii de calitate superioară, pachete turistice diversificate care să aibă în componenţa lor obiective turistice diversificate, ca o caracteristică a turismului local (turism de afaceri, turism religios, turism cultural – istoric, turism ecologic şi tradiţional, turism literar şi de evenimente, turism de weekend, turism transfrontalier, etc.).

19. Implementarea la toate nivelurile public şi privat a tehnologiilor IT&C

• Stimularea şi sprijinirea investiţiilor private pentru racordarea municipiului la marile reţele de internet, în special de tip broadband, prin implicarea administraţiei în parteneriat cu mediul privat pentru dezvoltarea infrastructurii specifice tehnologiei informaţionale şi pentru racordarea mediului local la marile reţele de e-business, permiţând astfel racordarea pieţei locale la piaţa naţională şi globală, fiind astfel unul dintre mijloacele principalele ale strategiei prin care piaţa locală se poate transforma dintr-o piaţă periferică într-o piaţă centrală virtuală;

• Investiţii pentru implementarea tehnologiei informaţionale pentru gestionarea serviciilor publice, atât hard cât şi soft, cu efecte în interconectarea la reţeaua globală (mecanism de ieşire din situaţia de periferie) şi în eficientizarea actului de administrare publică prin folosirea acestor tehnologii;

• Investiţii în parteneriat pentru lucrări de construcţii pentru introducerea reţelelor de comunicaţii subterane, pentru respectarea directivelor europene în această direcţie şi cu efecte benefice asupra mediului şi calităţii vieţii.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

20. Sprijin pentru dezvoltarea industriei alimentare • Crearea unui mecanism local de facilitare a acestei industrii (disponibilitate terenuri,

avantaje fiscale, etc.) care să favorizeze şi să stimuleze dezvoltarea industriei alimentare (împreună şi cu procesul productiv de asigurare a materiei prime), folosindu-se de oportunităţile create prin dezvoltarea asociaţiei intercomunitare şi de piaţa materiilor prime agricole de calitate, peste media naţională, la nivel judeţean;

• Sprijin şi stimularea realizării unei expoziţii anuale în domeniul industriei alimentare şi a băuturilor, ca element de marketing pentru dezvoltarea acestui sector şi pentru identificarea la nivel local şi promovarea brandului local de oraş al industriei alimentare ca formă de manifestare a viziunii de oraş tradiţional.

21. Dezvoltarea relaţiilor multilaterale cu vecinii din Ucraina şi Republica Moldova

• Investiţii pentru crearea unui centru de afaceri Botoşani – Ucraina, care să promoveze dezvoltarea de relaţii de afaceri între cele două ţări, în spiritul istoriei comerciale şi în spiritul noii orientări strategice de oraş transfrontalier, dar care are nevoie de realizarea unor premise privind dezvoltarea infrastructurii de transport transfrontalier şi stabilirea unor relaţii diplomatice pozitive la nivel naţional şi regional;

• Crearea unui centru de afaceri Botoşani – Republica Moldova, care să promoveze dezvoltarea de relaţii de afaceri între cele două ţări, în spiritul istoriei comerciale şi în spiritul noii orientări strategice de oraş transfrontalier, dar care are nevoie de realizarea unor premise privind dezvoltarea infrastructurii de transport transfrontalier şi stabilirea unor relaţii diplomatice pozitive la nivel naţional şi regional;

• Iniţierea şi realizarea de misiuni economice reciproce cu cele două ţări, în care să se implice atât mediul public, cât şi cel privat şi cel al ONG-urilor.

22. Implementarea metodelor moderne de educaţie iniţială şi a unui sistem adecvat de dezvoltare a capacităţii profesionale a cadrelor didactice

• Program de reabilitare a infrastructurii fizice a unităţilor şcolare, pentru asigurarea premiselor realizării unei activităţi didactice moderne;

• Investiţii pentru achiziţionarea de echipamente IT şi materiale didactice, în principal dotarea laboratoarelor şi a bibliotecilor, pentru asigurarea condiţiilor primare de orientare a actului educativ spre practică şi piaţa reală;

• Dezvoltarea unui sistem didactic alternativ modern, inclusiv generalizarea sistemului step-by-step, şi realizarea unei conexiuni permanente a acestuia la realitatea pieţei în vederea corelării şi previzionării corecte a raportului dintre cerere şi ofertă pe piaţa muncii, lucru care trebuie să aibă loc printr-un parteneriat activ realizat între sistemul de educaţie, inclusiv formarea profesională a adulţilor, administraţia publică şi mediul de afaceri;

• Promovarea înfiinţării secţiilor de învăţământ în limbi străine, pentru pregătirea elevilor pentru piaţa globală unde limba străină reprezintă avantaj competitiv;

• Stimularea introducerii în licee a modulelor de educare antreprenorială, pentru dezvoltarea la elevi a spiritului antreprenorial, decisiv pentru dinamizarea şi dezvoltarea economică locală;

• Sprijinirea derulării de campanii de promovare (creare de imagine) pentru şcolile profesionale şi de meserii, dar şi orientarea acestora spre meserii cerute de piaţa muncii, deoarece în prezent şi pe termen mediu există o ofertă insuficientă de forţă de muncă în procesul productiv;


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

• Investiţii în infrastructura educaţională pentru dezvoltarea de campusuri şcolare, care vor permite dezvoltarea de centre educative care să polarizeze elevi din întreaga asociaţie intercomunitară;

• Sprijin pentru implementarea unui program de monitorizare a educaţiei categoriilor defavorizate, inclusiv a copiilor care au părinţi plecaţi în străinătate, pentru o incluziune armonioasă a acestora în societate şi pe piaţa muncii;

• Sprijin pentru crearea unui mecanism de facilităţi pentru atragerea cadrelor didactice de calitate care să asigure schimbul de generaţii şi care să continue tradiţia locală care se caracterizează prin rezultate didactice peste media naţională;

• Realizarea unui eveniment local de anvergură pentru aprecierea elevilor cu rezultate deosebite, care să aibă la bază şi un sistem local de acordare a burselor pentur elevii cu rezultate deosebite, burse acoperite de sistemul de educaţie, de administraţia locală şi de mediul de afaceri;

• Investiţii pentru dezvoltarea rolului şi activităţilor unei case culturale a copiilor şi tinerilor în spiritul obiectivului strategic privind cultura şi tradiţia;

• Sprijin pentru implementarea de sisteme educaţionale pe perioada verii, pentru crearea unui oraş dinamic şi atrăgător pe întreg parcursul anului;

• Stimularea implementării de proiecte de implicare comunitară, şi în special din partea agenţilor economici, pentru finanţarea sistemului de educaţie, ca parte a responsabilităţii comunitare a acestora;

• Stimularea implementării de practici de vizualizare a modelelor din alte ţări şi schimb de experienţă prin proiecte de mobilităţi, pentru implementarea la nivel local a celor mai performante tehnici în domeniul învăţământului preuniversitar.

23. Dezvoltarea a cel puţin unui centru de formare profesională continuă

• Crearea unui centru de formare profesională şi acreditare a adulţilor, cu accent pe formarea în domeniile ţintă ale strategiei şi care sunt deficitare (industrie alimentară, turism, servicii, comerţ, construcţii), şi realizarea unei conexiuni permanente a acestuia la realitatea pieţei în vederea corelării şi previzionării corecte a raportului dintre cerere şi ofertă pe piaţa muncii, lucru care trebuie să aibă loc printr-un parteneriat activ realizat între sistemul de educaţie, inclusiv formarea profesională a adulţilor, administraţia publică şi mediul de afaceri; acest centru va trebui să realizeze periodic studii ale pieţei muncii pentru identificarea corectă şi la timp a caracteristicilor pieţei muncii şi nevoilor de dezvoltare;

• Crearea, în parteneriat cu organizaţii de formare profesională, a unui centru de dezvoltare a abilităţilor forţei de muncă în vânzări, comunicare, relaţii publice, management, antreprenoriat etc.

24. ImpIementarea de măsuri active de ocupare

• Sprijinirea derulării de campanii de promovare privind respectarea normelor de sănătate, securitate şi protecţia muncii şi stimualrea înfiinţării mai multor cabinete de medicina muncii şi a medicilor specializaţi în medicina muncii;

• Implementarea în parteneriat cu organizaţii de formare profesională de proiecte de formare profesională a adulţilor în meserii cerute de piaţa muncii, atât pentru şomeri cât şi pentru personalul necalificat angajat;

• Implementarea în parteneriat cu organizaţii de orientare profesională de servicii de sprijinire a şomerilor pentru căutarea unui loc de muncă;

• Campanii de combatere a muncii la negru şi a muncii la gri, în vederea reglementării pieţei muncii şi asigurarea principiilor concurenţiale reale;


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

• Implementarea în parteneriat cu organizaţii de formare profesională de proiecte pentru dezvoltarea abilităţilor de antreprenor, în vederea stimulării şomerilor să dezvolte afaceri în domeniile de competenţă;

• Realizarea în parteneriat cu organizaţii de profil de două ori pe an a unui târg al locurilor de muncă, în vederea punerii faţă în faţă a cererii cu oferta de forţa de muncă, în special pentru a veni în sprijinul tinerilor, prin aceste evenimente putându-se lua şi pulsul real al pieţei muncii;

• Stimularea implementării de proiecte pentru dezvoltarea abilităţilor în domeniul resurselor umane de către angajatori, cu efecte în eficientizarea utilizării resurselor umane care au rol determinant în eficientizarea şi creşterea rezultatelor economice;

• Implicare în crearea unui mecanism de facilităţi pentru stimularea revenirii în localitate a forţei de muncă care lucrează în străinătate şi a specialiştilor care nu se mai întorc după absolvirea unităţilor de învăţământ superior.

25. Dezvoltarea de măsuri şi infrastructură pentru intervenţia socială asupra diverselor grupuri dezavantajate

• Investiţii pentru dezvoltarea centrului social pentru copii fără părinţi la standarde moderne care să aibă ca rezultate introducerea acestora în societate;

• Investiţii pentru dezvoltarea centrului social pentru persoanele cu handicap la standarde moderne care să aibă ca rezultate introducerea acestora în societate;

• Investiţii pentru dezvoltarea unui centru social alternativ pentru tinerii care la vârsta de 18 ani părăsesc instituţiile sociale şi care dacă nu au susţinere şi orientare în această perioadă intră în latura infracţionalităţii în loc să intre pe piaţa muncii şi să contribuie la crearea de beneficii personale şi comunitare;

• Programe de formare profesională a tinerilor / persoanelor cu handicap / rromilor pentru integrarea pe piaţa muncii;

• Investiţii pentru dezvoltarea unui centru socio – medical pentru victimele violenţei domestice, care să acorde consiliere psihologică şi juridică şi asistenţă medicală victimelor care preponderent sunt femei şi copii;

• Investiţii pentru dezvoltarea unui centru social de noapte pentru oamenii străzilor; • Investiţii pentru dezvoltarea unui centru modern de adăpostire a câinilor comunitari, în

acelaşi timp cu implementarea unei echipe mobile profesionale de ecarisaj; • Investiţii pentru dezvoltarea unui serviciu de monitorizare a copiilor ai căror părinţi sunt

plecaţi la muncă în străinătate, în parteneriat cu sistemul de învăţământ şi cu cel sanitar în vederea eliminării riscurilor de alunecare a acestor copii pe panta infracţionalităţii sau spre nedezvoltare personală conformă propriilor capacităţi;

• Investiţii pentru dezvoltarea unei unităţi medicale mobile (dar cu infrastructură statică de intervenţie în back-up) pentru monitorizarea şi rezolvarea cazurilor sociale (comunitatea rroma, categoriile cele mai defavorizate social);

• Campanii de educare privind egalitatea între femeie şi bărbat în societatea modernă; • Campanii de educare privind rolul, implicarea şi datoria socială pe care le au agenţii

economici care se traduc prin responsabilitatea comunitară; • Investiţii pentru dezvoltarea facilităţilor pentru persoanele cu handicap pe domeniul

public, în clădirile publice şi în mijloacele de transport în comun; • Investiţii pentru dezvoltarea unui centru social pentru bătrâni, atât cazare permanentă, cât

şi servicii mobile pentru acasă, cât şi zone de petrecere a timpului în sistem deschis; • Crearea unei echipe din cadrul poliţiei comunitare formată din rândurile populaţiei rrome

pentru gestionarea problemelor de infracţionalitate generate de această minoritate;


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

• Campanii pentru prevenirea şi combaterea consumului de droguri, ca viciu modern care distruge în general vieţi tinere şi societatea în ansamblul său dacă fenomenul nu este controlat şi diminuat;

• Campanii pentru prevenirea şi combaterea consumului de alcool, ca viciu tradiţional local, cu efecte negative în dezvoltarea personală, în violenţa domestică, în violenţa publică, în dezvoltarea profesională, şi care roade societatea locală în anasamblul său în această perioadă; în acest sens, eforturile trebuie să fie extrem de numeroase şi concentrate, cu accent pus pe educare în combaterea consumului de alcool, care este una dintre caracteristicile negative predominante ale municipiului, care afectează comunitatea locală în toate laturile sale, inclusiv psihic şi fizic.

26. Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate şi implementarea unui sistem adecvat de atragere şi menţinere a specialiştilor

• Investiţii pentru reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate aflate în subordinea municipalităţii, pentru aducerea acesteia la standarde moderne de realizare a actului medical care să se respecte bolnavul şi cetăţeanul în general şi să asigurea condiţiile prestării unor servicii medicale de calitate;

• Sprijin pentru crearea unui mecanism de facilităţi pentru atragerea specialiştilor în domeniul medical în vederea creşterii calităţii şi gamei serviciilor medicale la nivelul municipiului;

• Investiţii pentru crearea de unităţi mobile de furnizare de servicii pentru îngrijirea medicală la domiciliu, cu efect în eficientizarea costurile medicale;

• Monitorizarea în parteneriat cu sistemul sanitar şi îmbunătăţirea condiţiilor de igienă din unităţile de învăţământ;

• Stimularea implementării de proiecte de educare sexuală a tinerilor, proiecte promovate în parteneriat cu ONG-uri cu activitate în sectorul de sănătate;

• Investiţii pentru crearea unui centru modern de primiri urgenţe; • Stimularea şi sprijin pentru dezvoltarea sectorului de medicina muncii.

27. Orientarea serviciilor publice locale către cetăţeni şi celelalte categorii de clienţi • Creşterea capacităţii administraţiei publice de a gestiona eficient şi rapid dezvoltarea

municipiului, în special prin proiecte de formare profesională a aparatului propriu, proiecte de asimilare a principiilor managementului de proiect şi de dezvoltare de mecanisme şi politici care să eficientizeze actul administrării locale;

• Dezvoltarea Centrului de Informare şi Consiliere pentru Cetăţeni, pentru a fi mai aproape în primul rând de nevoile acestora şi pentru a furniza acestora informaţiile de care aceştia au nevoie;

• Investiţii pentru modernizarea unităţilor de ordine publică, pentru creşterea gradului de siguranţă în rândul cetăţenilor;

• Investiţii pentru modernizarea structurilor pentru intervenţii de urgenţă, pentru asigurarea unui răspuns rapid cu efecte în reducerea la maxim a pierderilor în cazuri de urgenţă;

• Crearea unităţii mixte pentru intervenţii de urgenţă (medici, pompieri, poliţie), cu scopul principal de salvare a cât mai multor vieţi;

• Implementarea tehnologiei informaţionale pentru gestionarea serviciilor publice, ca mecanism de eficientizare a rolului administraţiei publice de gestionar şi monitor de politici publice;


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

• Pregătire profesională şi dezvoltarea abilităţilor funcţionarilor publici cu orientare către clienţi / cetăţeni / contribuabili, cu efect în schimbarea mentalităţii şi atitudinii faţă de cetăţean şi contribuabil în general;

• Crearea unei unităţi de implementare / gestionare a proiectelor, care va avea şi rolul de a promova la nivelul primăriei a unei metodologii de transformare a bugetului local în buget pe proiecte, folosindu-se mecanismele specifice managementului de proiect;

• Crearea unui centru de resurse pentru ONG-uri în vederea dezvoltării sectorului ONG în municipiu, care să aibă ca scop dezvoltarea voluntariatului la nivel local, crearea unei reţele de ONG-uri sectoriale (cu activităţi în domeniile social, sănătate, dezvoltare resurse umane, tineret, cultură, sport, sprijinirea afacerilor, monitorizarea actului public, educare şi informare generală etc.) şi crearea unui birou din cadrul Primăriei pentru relaţiile cu ONG-urile.

28. Dezvoltarea intensă a infrastructurii culturale, sportive şi de petrecere a timpului liber pentru asigurarea atât a unei dezvoltări armonioase a cetăţenilor şi în special a noilor generaţii de tineri dar şi pentru asigurarea creşterii atractivităţii oraşului către turişti şi oameni de afaceri

• Investiţii pentru reabilitarea clădirilor culturale (inclusiv introducerea iluminării artistice a acestora) şi sprijinirea dezvoltării profesionale a artiştilor, ca fundament pentru noua viziune strategică şi dezvoltarea turistică a municipiului;

• Investiţii pentru realizarea unui monument arhitectural care să simbolizeze atât noua orientare a municipiului cât şi rădăcinile istorice, care să devină simbol şi magnet de atragere a turiştilor şi investitorilor; acesta va trebui realizat în urma unui concurs, primăria având responsabilitatea identificării locaţiei care trebuie să fie una cu impact maxim şi eventual să scoată în evidenţă şi alte atracţii locale, dar şi responsabilitatea identificării şi atragerii resurselor financiare pentru execuţie;

• Sprijin pentru revitalizarea sălilor de cinema, ca element cultural care nu trebuie să lipsească, cu rol în dezvoltarea creativă şi în relaxare;

• Investiţii pentru reabilitarea ştrandului şi investiţii într-un parc acvatic, pentru asigurarea şi diversificarea ofertei de agrement, atât pentru localnici cât şi ca ofertă turistică;

• Investiţii pentru construirea unei piscine publice acoperite, pentru practicarea sporturilor acvatice de masă pe tot parcursul anului;

• Investiţii pentru construirea unui patinoar pentru practicarea acestui sport de iarnă, atât la nivel de masă cât şi profesionist;

• Investiţii pentru construirea unei baze sportive multifuncţionale, inclusiv reabilitarea stadionului municipal, pentru stimularea dezvoltării sportului de performanţă dar şi cel de masă;

• Investiţii pentru organizarea unui spaţiu pentru practicarea noilor sporturi de masă pentru tineri (role, biciclete, baschet de stradă, etc.); primăria va trebui să identifice în primul rând o zonă propice şi atractivă pentru aceste activităţi;

• Sprijin pentru organizarea unei „Olimpiade sportive” locale, cu efect în dezvoltarea practicării sportului la nivel local, ca mijloc de păstrare a sănătăţii, iar o societatea sănătoasă este şi una optimistă şi dinamică, cu resurse suficiente pentru a realiza fapte mari;

• Investiţii pentru crearea de parcuri de joacă pentru copii în cartierele de locuit; • Investiţii pentru modernizarea bazelor sportive şcolare; • Sprijinirea dezvoltării competiţiilor sportive şcolare la nivel local, la nivelul asociaţiei

intercomunitare şi la nivel transfrontalier;


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

• Implementarea de programe educaţionale pentru tineri (comportament civic, acces la informaţii sectoriale, abilităţi antreprenoriale, etc.), atât prin programe impuse, dar şi prin promovarea unei educaţii non-formale prin implicarea directă a tinerilor în organizaţii de tip ONG, astfel încât educarea să fie promovată de ei şi să aibă loc între ei şi pe multiple planuri: petrecerea timpului liber şi sport, cultură, formare profesională, antreprenoriat, implicare comunitară, sănătate şi educaţie sexuală, etc.


Cod CEn I/I

Faza I: (unică). Volumul I: (unic). Ediţia: 0 Revizia: 0Capitolul 4: „ Analiza de piaţă a resurselor energetice accesibile pe termen mediu şi lung”. Pag. 1 din 5/cap.

QF 044, ed. 0

4. ANALIZA DE PIAŢĂ A RESURSELOR ENERGETICE ACCESIBILE PE

TERMEN MEDIU ŞI LUNG 4.1. Piaţa combustibililor fosili

România dispune de o gamă diversificată de resurse de energie primară : ţiţei, gaze naturale şi cărbune (lignit, huilă, cărbune brun).

Zăcămintele de hidrocarburi sunt însă limitate. Tendinţa ultimelor decenii arată un declin al producţiei interne, în condiţiile în care nu au mai fost identificate noi zăcăminte cu potenţial important.

Rezervele actuale de ţiţei ale României sunt estimate la circa 73.700.000 tone. Producţia anuală de ţiţei a scăzut de la 14.700.000 tone în 1976 (anul cu productia de vârf) la sub 5.000.000 tone în 2009.

Rezervele actuale de gaze naturale sunt estimate la 184,9 miliarde m3. Productia anuală de gaze naturale a fost de cca. 12 miliarde m3 în anul 2009, ceea ce a reprezentat 80% din consumul naţional anual total de gaze naturale.

În aceste condiţii, cărbunele are un rol important în balanţa energetică a României. Resursele cunoscute de huilă din România sunt de 755.000.000 tone din care exploatabile în perimetre concesionate 105.000.000 tone.

Resursele de lignit din România sunt estimate la 1.490.000.000 tone, din care exploatabile în perimetre concesionate 445.000.000 tone. Resursele amplasate în perimetre noi, neconcesionate sunt de 1.045.000.000 tone. Resursele de lignit sunt concentrate pe o suprafaţă relativ redusă de circa 250 km2 în care operează 19 cariere de mare capacitate.

Rezervele geologice asigură consumul estimat pentru o perioadă de 229 ani în cazul huilei, 47 ani pentru lignit, 14 ani pentru ţiţei şi 15 ani la gaze naturale.

Tabelul 4.1. Estimarea evoluţiei rezervelor naţionale de ţiţei şi gaze naturale în perioada 2009 – 2020

Anul Ţiţei Gaze naturale (Milioane Tone) (Miliarde m3 )

2009 68 148 2010 64 141 2011 60 134 2012 56 127 2013 52 120 2014 48 114 2015 45 107 2016 41 101 2017 38 95 2018 34 89 2019 31 83 2020 28 77

Sunt luate în considerare exclusiv rezervele cunoscute şi economic a fi valorificate

utilizând tehnologiile actuale. Este de aşteptat ca identificarea de noi zăcăminte şi dezvoltarea tehnologică să se manifeste în timp în sensul creşterii resurselor.

România dispune de infrastructură complexă şi diversificată (reţele naţionale de transport gaze naturale, ţiţei, produse petroliere, capacităţi de rafinare).


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Piaţa gazelor naturale din România a fost deschisă treptat începând cu anul 2001 şi a fost liberalizată complet la 1 iulie 2007. Consumul casnic de gaze naturale reprezintă cca. 20% din consumul total.

Producţia de ţiţei a României s-a diminuat constant, conducând la creşterea importurilor. Date fiind caracteristicile cărbunelui extras în România (huilă energetică cu putere

calorifică de 3650 kcal/kg şi lignit cu putere calorifică între 1650-1950 kcal/kg) utilizarea acestuia din urmă se poate realiza numai în termocentrale echipate pentru acest tip de combustibil şi situate cât mai aproape de furnizorii de lignit.

În comparaţie cu alţi combustibili fosili, cărbunele prezintă următoarele avantaje : • este răspândit pe o arie geografică mult mai largă decât petrolul sau gazul natural ; • preţul este relativ stabil ; • transportul de la sursă la consumator nu ridică probleme majore ; • există tehnologii corespunzătoare din punct de vedere comercial care permit utilizarea

curată a cărbunelui, având impact redus asupra mediului. Dezavantajul major al cărbunelui este reprezentat de nivelul ridicat al emisiilor de CO2

rezultate prin ardere. Obiectivul general al strategiei sectorului energetic îl constituie satisfacerea necesarului

de energie atât în prezent, cât şi pe termen mediu şi lung, la un preţ cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne de piaţă şi unui standard de viaţă civilizat, în condiţii de calitate, siguranţă în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile. În aceste condiţii, reducerea dependeţei de importul de resurse primare este foarte importantă.

Producţia de ţiţei a României s-a diminuat constant, conducând la creşterea importurilor. Consumul de gaze naturale este de aşteptat să crească uşor până în anul 2015. După anul

2015 raportul între importuri şi producţia internă se va inversa pe fondul epuizării treptate a rezervelor interne de gaze naturale. Conform estimării A.N.R.E., evoluţia consumului de gaze naturale şi structura de acoperire a acestuia este prezentată în figura următoare.

Fig. 4.1. Evoluţia producţiei interne şi a importului de gaze naturale

Evolutia productiei interne si a importului de gaze naturale

0

5

10

15

20

25

Anul

Mld

. ton

e

Productie interna 11.7 11.3 11 10.9 10.8 10.7 10.7 10.6 10.6

Import 6.1 6.6 7 7.2 7.5 7.8 8 8.3 8.5

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Piaţa combustibililor fosili, la nivelul municipiului Botoşani, este formată exclusiv din

gaze naturale şi păcură. Tendinţele actuale în ceea ce priveşte tariful la gazele naturale este de creştere accentuată.

Acest fapt va influenţa foarte serios facturile la energia termică in mod constant. Indiferent de


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

sistemul de alimentare cu căldură care va fi promovat în Botoşani, impactul creşterii tarifului la gaze naturale va fi foarte mare. Din păcate, nu există o alternativă foarte credibilă la acest combustibil, aşa că toate previziunile trebuie să ia în calcul aceste creşteri de tarif. Consultantul apreciază că tariful gazelor naturale se va alinia în câţiva ani cu cel din ţările UE. Din păcate, nu se poate afirma cu hotărâre că şi siguranţa în alimentarea cu gaze va creşte deşi prin Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 se prevede creşterea treptată a importurilor de ţiţei şi gaze naturale.

Păcura nu poate să reprezinte o alternativă pentru gazele naturale în asigurarea cu energie termică a populaţiei. Din păcate, însă, problemele legate de poluare, coroborate cu preţul său care va fi mereu superior gazelor naturale duc la o atitudine rezervată faţă de acest combustibil. Utilizarea lui doar pe perioada iernii reprezintă o soluţie optimă.

4.2. Potenţialul utilizării resurselor neconvenţionale şi regenerabile de energie în alimentarea cu energie termică a municipiului Botoşani

Energia solară Municipiul Botoşani este situat într-o zonă a ţării care un potenţial relativ ridicat de

energie solară, respectiv zona III de radiaţie solară care este caracterizată printr-o intensitate a radiaţiei solare cuprinsă între 1150-1050 kWh/m2 şi o durată medie anuală de insolaţie de 1500 -1650 ore. Radiaţia solară prezintă variaţii importante de la an la an, datorită circulaţiei maselor de aer şi caracteristicilor termice şi hidrologice.

Energia eoliană În zona Botoşanilor, vânturile se dezvoltă sub acţiunea directă a centrilor barici care au o

frecvenţă mai mare în partea de est şi de nord–est a României. Relieful prin altitudinile sale în general reduse, prin orientarea sa şi prin obstacolele naturale şi antropice de diferite dimensiuni (păduri, aşezări umane) influenţează atât direcţia, cât şi viteza de deplasare a maselor de aer.

Datele referitoare la potenţialul eolian existent în zona municipiului Botoşani, evidenţiază un nivel mediu al vitezei vântului, cu valori cuprinse între 4,5 – 10 m/s.

Energia geotermală Zona Botoşanilor nu dispune de surse geotermale de energie. Biomasa Biomasa agricolă Vegetaţia cultivată pe teritoriul administrativ al municipiului Botoşani reprezintă o

suprafaţă de teren agricol de 2610 ha, suprafeţele plantate reprezentând aprox. 75%. Deşi există o cantitate apreciabilă de biomasă agricolă, aceasta este utilizată în întregime

pentru creşterea animalelor, la combinatele agricole din zonă. Biomasa forestieră Zona Botoşanilor este o zona săracă în ceea ce priveşte potenţialul de biomasă forestieră.

Oricum, deşi în zonă există agenţi economici care procesează lemnul, toate deşeurile lemnoase sunt utilizate de către aceştia. Datele referitoare la potenţialul de biomasă din zona Botoşanilor evidenţiază un potenţial foarte scăzut, sub 100 TJ, ceea ce face ineficientă realizarea unei analize de valorificare a biomasei în municipiul Botoşani.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Exploatările forestiere care pot să genereze deşeuri lemnoase sunt insignifiante, dar există un important potenţial neexploatat agricol, care poate genera biomasă sub formă de paie, resturi de porumb etc.

La nivelul întregului judeţ, totalul suprafeţei cultivate este de aproximativ 229.000 hectare. Culturile principale sunt grâu, secară, orz, orzoaică, porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi şi legume iar cele mai importante sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tab. 4.2. Principalele culturi de pe raza judeţului Botoşani

Anul Cereale boabe

Grâu şi secară

Orz şi orzoaică

Porumb boabe

Floarea soarelui

Sfeclă de zahăr Cartofi Struguri Fructe

2000 293869 37963 10414 238521 19141 80720 95611 12590 18952 2001 457053 81031 17575 345827 28028 99105 120079 9940 25879 2002 489368 77297 17980 381337 43056 88555 123019 9349 25204 2003 362009 2732 5185 347116 44481 63140 117891 9115 32756 2004 367078 24437 6567 331810 30867 24285 76936 10324 59170 2005 504740 80744 17180 393383 41281 47208 119329 9474 61057 2006 348998 55728 10280 267810 37905 78576 132624 8566 38266 2007 298921 43002 6926 233352 27225 54914 88039 5741 12590 2008 467509 81642 13866 352805 40459 41821 135541 8026 19747

Cantitatea de biomasă obţinută de pe 1 ha depinde de tipul culturii, putând fi cuprinsă

între 1,5 t şi 3 t. Totuşi, trebuie ţinut seama că o parte importantă din biomasa rezultată este folosită pentru animale, respectiv hrană şi utilizări conexe creşterii animalelor. Biomasa neutilizată, reprezintă disponibilul pentru producerea energiei. În prezent, nu există o evidenţă exactă a disponibilului de biomasă pe ani, categorii de culturi şi localităţi, oportunitatea utilizării biomasei putând fi stabilită numai cunoscându-se disponibilul anual de biomasă din zonele limitrofe.

Utilizarea deşeurilor municipale ca sursă de biomasă

Deşeurile municipale pot constitui o sursă însemnată de biomasă al cărui potenţial energetic ar putea fi valorificat în instalaţii de ardere în vederea obţinerii energiei termice. La nivelul municipiului Botoşani principalele categorii de deşeuri produse sunt deşeurile industriale şi cele urbane.

Compoziţia medie a deşeurilor urbane (%) este : substanţe organice 70%, hârtie şi carton 10%, materiale plastice 7%, sticlă 3%, metale 3%, materiale textile 2%, altele 5%. Deşeurile solide urbane sunt colectate, transportate şi depozitate la groapa de gunoi de unităţi ce asigură salubrizarea oraşului

Deşeurile menajere pot fi surse de biogaz din care să se producă energie. Cele mai importante condiţii care trebuie îndeplinite pentru obţinerea biogazului sunt :

• asigurarea unei cantităţi importante de deşeuri ; • presortarea deşeurilor. Puterea calorifică estimată este de 1960 Kcal/kg, energia disponibilă anual fiind de cca.

69000 Gcal. În prezent, modul de colectare al deşeurilor în municipiu, constituie o sursă majoră de

poluare a mediului înconjurător, dar indisponibilitatea datelor referitoare la groapa de gunoi si necolectarea selectivă a deşeurilor menajere face ca soluţia utilizării deşeurilor pentru producerea


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

de energie sa nu fie viabilă. În municipiul Botoşani nu există un depozit conform cu normele comunitare pentru

colectarea deşeurilor menajere, un astfel de depozit urmând a fi construit în perioada ulterioară. În aceste condiţii nu pot fi avute în vedere soluţii de valorificare energetică a deşeurilor menajere. Legislaţia în vigoare stipulează totodată că sursele de energie care valorifică deşeurile menajere trebuie situate la o distanţă de minim 500 m faţă de zonele locuite, iar zonele libere din municipiul Botoşani, nu respectă această condiţie.

La momentul actual nu se utilizează nici o formă de energie neconvenţională sau regenerabilă pentru alimentarea cu energie termică a consumatorilor din Municipiul Botoşani.

Posibilele surse neconvenţionale şi regenerabile de energie sunt cele solare, eoliene, biomasa şi deşeurile menajere.

În ceea ce priveşte potenţialul solar, acesta este foarte redus, iarna având în zonă o durată de circa 6-7 luni pe an.

Din punct de vedere eolian, zona nu este propice utilizării vântului pe post de sursa de energie deoarece viteza medie a vântului in această zonă ar duce la obţinerea unor randamente mediocre.

În acest areal biomasa poate proveni din deşeuri lemnoase şi deşeuri agricole. Exploatările forestiere care pot să genereze deşeuri lemnoase sunt insignifiante, dar există

un important potenţial neexploatat agricol, care poate genera biomasă sub formă de paie, resturi de porumb etc.


Cod CEn I/I

Faza I: (unică). Volumul I: (unic). Ediţia: 0 Revizia: 0Capitolul 5: „Rolul administraţiilor locale în asigurarea încălzirii localităţilor”. Pag. 1 din 3/cap.

QF 044, ed. 0

5. ROLUL ADMINISTRAŢIILOR LOCALE ÎN ASIGURAREA ÎNCĂLZIRII

LOCALITĂŢILOR

Serviciile de utilităţi publice locale sunt reglementate prin Legea nr.51/2006 a serviciilor comunitare de utilitati publice, modificată şi completată prin OUG nr.13/2008.

Sunt definite ca fiind totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general, desfăşurate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor sau judeţelor, sub conducerea, coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale, în scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale.

Serviciile de utilităţi publice fac parte din sfera serviciilor publice de interes general şi au următoarele particularităţi :

• au caracter economico-social ; • răspund unor cerinţe şi necesităţi de interes şi utilitate publică ; • au caracter tehnico-edilitar ; • au caracter permanent şi regim de funcţionare continuu ; • regimul de funcţionare poate avea caracteristici de monopol ; • presupun existenţa unei infrastructuri tehnico-edilitare adecvate ; • aria de acoperire are dimensiuni locale (comunale, orăşeneşti, municipale sau judeţene) ; • sunt înfiinţate, organizate şi coordonate de autorităţile administraţiei publice locale ; • sunt organizate pe principii economice şi de eficienţă ; • pot fi furnizate/prestate de către operatori care sunt organizaţi şi funcţionează fie în baza

reglementărilor de drept public, fie în baza reglementărilor de drept privat ; • sunt furnizate/prestate pe baza principiului "beneficiarul plăteşte" ; • recuperarea costurilor de exploatare ori de investiţii se face prin preţuri, tarife sau taxe

speciale.

În ceea ce priveşte serviciul de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, actul normativ prin care se reglementează această activitate este Legea nr. 325/2006.

Serviciul de alimentare cu energie termică în sistem centralizat face parte din sfera serviciilor comunitare de utilităţi publice şi cuprinde totalitatea activităţilor privind producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice, desfăşurate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale sub conducerea, coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţie publice locale sau asociaţiilor de dezvoltare comunitară, după caz, în scopul asigurării energiei termice necesare încălzirii şi preparării apei calde de consum pentru populaţie, instituţii publice, obiective social-culturale şi operatori economici.

Înfiinţarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul serviciului public de

alimentare cu energie termică constituie obligaţii ale autorităţilor administraţiei publice locale. În asigurarea serviciului public de alimentare cu energie termică, autorităţile administraţiei

publice locale au, în principal, următoarele atribuţii : a) asigurarea continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică la nivelul

unităţilor administrativ-teritoriale ; b) elaborarea anuală a programului propriu în domeniul energiei termice, corelat cu

programul propriu de eficienţă energetică şi aprobat prin hotărâre a consiliului local, judeţean, sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a asociaţiei de dezvoltare comunitară, după caz ;


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

c) aprobarea, în condiţiile legii, în termen de maximum 30 zile, a propunerilor privind nivelul preţului local al energiei termice către utilizatori, înaintate de către operatori;

d) aprobarea, în condiţiile legii, a preţului local pentru populaţie ; e) aprobarea programului de dezvoltare, modernizare şi contorizare a SACET, care trebuie să

cuprindă atât surse de finanţare, cât şi termen de finalizare, pe baza datelor furnizate de operatori ;

f) asigurarea condiţiilor pentru întocmirea studiilor privind evaluarea potenţialului local al resurselor regenerabile de energie şi al studiilor de fezabilitate privind valorificarea acestui potenţial ;

g) exercitarea controlului serviciului public de alimentare cu energie termică, în condiţiile legii ;

h) stabilirea zonelor unitare de încălzire, pe baza studiilor de fezabilitate privind dezvoltarea regională, aprobate prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a asociaţiei de dezvoltare comunitară, după caz ;

i) urmăreşte instituirea de către operator a zonelor de protecţie şi siguranţă a SACET, în condiţiile legii ;

j) urmăreşte elaborarea şi aprobarea programelor de contorizare la nivelul branşamentului utilizatorilor racordaţi la sistemele de alimentare centralizată cu energie termică.

La nivel instituţional, producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice în

sistem centralizat se află sub jurisdicţia a două autorităţi de reglementare la nivel naţional, respectiv Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice – A.N.R.S.C. şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei – A.N.R.E.

Potrivit prevederilor legale şi în spiritul principiilor autonomiei locale şi al descentralizării

serviciilor publice, autorităţile administraţiei publice locale au deplină competenţă, responsabilitate şi libertate de decizie, în ceea ce priveşte înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de gospodărie comunală, deci şi a serviciilor de încălzire urbană.

Până în momentul de faţă, rolul administraţiei locale din Municipiul Botoşani în asigurarea încălzirii populaţiei a fost decisiv. Fără subvenţiile acordate pe plan local pentru serviciul de alimentare cu căldură, activitatea ar fi fost, fără îndoială, compromisă total.

Solidaritatea socială este un obiectiv important întrucât un număr destul de mare de familii care locuiesc în Botoşani au probleme cu plata facturilor la încălzire şi apă caldă de consum din cauza veniturilor insuficiente. Serviciul public de alimentare cu energie termică trebuie să aibă continuitate, universalitate, egalitate a tratamentului, să fie transparent, să asigure adaptabilitate şi gestiune pe termen lung. În acest spirit, Consiliul Local al Municipiului Botoşani în calitate de proprietar al SACET are datoria cel puţin morală de a sprijini populaţia municipiului indiferent de statutul social.

Desfiinţarea preţului naţional de referinţă (PNR) şi trecerea la preţuri locale dispusă prin O.G. nr. 36/2006 a determinat la sfârşitul anului 2006 pentru consumatorii casnici din municipiul Botoşani o creştere majoră a tarifului energiei termice de la 107,50 lei/Gcal la 187,86 lei/Gcal. Efortul financiar al administraţiei publice locale s-a concretizat în menţinerea în ultimii 4 ani a nivelului tarifului plătit de populaţie existând chiar o uşoară scădere în anul 2009 până la 183,50 lei/Gcal.

Administraţia locală a dovedit faptul că manifestă un interes aparte pentru reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu căldură, prin realizarea unei părţi din studiile necesare investiţiilor precum şi prin finanţările pe care le-a efectuat deja şi cele pe care le are în planul de acţiuni.

Pentru anul 2010 se propun următoarele investiţii în SACET în sumă estimată de 8.826.000


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

lei, cofinanţate şi de la bugetul de stat prin Programul Termoficare 2006-2015, Căldură şi Confort : • Reabilitarea reţea transport agent primar din municipiul Botoşani (Obiect I-5, I-6, II-4, II-5)

; • Reabilitare şi modernizare puncte termice şi reţele secundare în ansamblurile de locuinţe

Bucovina, Eminescu 2, Griviţa 6, Teilor 1, Griviţa 5, Castel, Săvenilor, Pacea 2, Octav Băncilă 3, Pacea 3 ;

• Teleurmărire, telegestiune, teletransmisie în ansamblurile de locuinţe Bucovina, Pacea 2, Griviţa 6, Griviţa 5 ;

• Realizarea de racorduri de agent termic primar pentru Colegiul Mihai Eminescu, Şcoala 11, Şcoala 12 ;

• Alimentarea cu energie termică în sistem de contorizare individuală pe orizontală.


Cod CEn I/I

Faza I: (unică). Volumul I: (unic). Ediţia: 0 Revizia: 0Capitolul 6: „ Studiu de piaţă locală de energie termică pe termen mediu şi lung”. Pag. 1 din 4/cap.

QF 044, ed. 0

6. STUDIU DE PIAŢĂ LOCALĂ DE ENERGIE TERMICĂ PE TERMEN MEDIU ŞI

LUNG 6.1 Prognoza cererii de energie termică orară şi anuală în sistemul de alimentare

centralizată cu căldură

Prognoza cererii de energie termică orară şi anuală în sistemul de alimentare centralizată cu căldură trebuie să se bazeze, în primul rând, pe normativele aflate în vigoare la data realizării acestei lucrări, cu privire la dimensionarea instalaţiilor de alimentare cu căldură a consumatorilor urbani. Standardul 4839/1997 oferă metodologia de calcul a numărului anual de grade zile, iar standardul 1907/1997 prezintă metodologia de calcul a necesarului maxim orar şi anual de căldură pentru consumatorii de tip urban.

Conform acestor documentaţii, temperatura medie anuală pentru municipiul Botoşani este de 9,8 0C (la o altitudine de 161 m). Valoarea numărului anual de grade-zile de calcul, pentru Municipiul Botoşani, conform STAS este de 3630 grade-zile. Durata convenţională a perioadei de încălzire este de 195 zile.

Există mai multe metode pentru determinarea necesarului maxim orar de căldură pentru un grup de consumatori urbani. a) pe baza numărului de apartamente convenţionale : un apartament convenţional are o suprafaţă

utilă de aproximativ 50 m2. Printr-o mediere a suprafeţelor apartamentelor alimentate cu energie termică în sistem centralizat, se poate considera că, la momentul actual, sunt alimentate 15975 de apartamente convenţionale. Consumul specific de căldură pentru încălzirea unui apartament convenţional, pentru locuinţe vechi din România, este :

..58005400

.. convaphkcalqc

i convap ⋅÷=

b) pe baza suprafeţei totale de încălzire : se porneşte de la suprafaţa echivalentă termic a

apartamentelor branşate la sistemul de alimentare centralizată cu căldură din Municipiul Botoşani. La un număr de 15975 de apartamente convenţionale, suprafaţa echivalentă termic totală este de aproximativ 207.675 m2 echiv. termic (cu o suprafaţă echivalentă termic de 13 m2echiv.termic/apart.conv.). Cererea specifică de căldură de calcul este :

termicechivmWqc

isp .525 2=

Pentru calculul consumului maxim de căldură pentru apă caldă, se porneşte de la numărul

estimat de persoane care locuiesc în apartamentele branşate la sistemul centralizat de alimentare cu căldură. Conform STAS, volumul zilnic de apă caldă care trebuie să fie consumat de către un locuitor se ridică la 110 litri/zi. Numărul mediu de persoane care locuiesc într-un apartament convenţional este de 3,5 pers/apart.conv.

Din date STAS, durata anuală de alimentare cu căldură pentru încălzire este, în Municipiul

Botoşani, de 195 de zile/an. Temperatura medie exterioară pentru perioada în care se furnizează căldură este de -0,650C.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Conform datelor furnizate, la sfârşitul anului 2009 erau branşate la SACET un număr 13229 de apartamente.

Pentru prognoza necesarului de energie termică au fost analizate următoarele: • Consumatorii racordaţi la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică; • Evoluţia consumului de energie termică în ultimii ani, a debranşărilor şi rebranşărilor la

sistem; • Perspectivele de dezvoltare locală; • Economia de energie termică la nivelul consumatorilor finali, realizată prin:

a) Programul de reabilitare a clădirilor de locuit; b) Contorizare individuală, repartitori, robinete termostatice etc.

Economia de energie la nivelul sistemului de transport şi distribuţie obţinută prin realizarea lucrărilor de modernizare a reţelele de transport şi distribuţie

Schimbările climatice

În continuare sunt detaliate influenţele cele mai importante în structurarea necesarului de energie termică în viitor:

Programul de reabilitare termică a clădirilor de locuit

Directiva 2006/32/CE, prevede ca statele membre să ia toate măsurile în ceea ce priveşte eficienţa energetică la utilizatorii finali şi să stabilească ţinte naţionale privind economiile de energie. Consumatorii alimentaţi cu căldură în sistem centralizat sunt reprezentaţi de circa 3 milioane de apartamente cu pierderi energetice mari, de aproximativ 40-50%.

Legislaţia naţională în domeniu este O.U.G. nr.18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe şi care stabileşte lucrările de intervenţie pentru izolarea termică a blocurilor construite după proiecte elaborate în perioada 1950÷1990, etapele necesare realizării lucrărilor, modul de finanţare a acestora, precum şi obligaţiile şi răspunderile autorităţilor administraţiei publice şi ale asociaţiilor de proprietari.

Efectul reabilitării termice a clădirilor de locuit este estimatla o reducere a necesarului de energie termica pentru încălzire, cu aprox. 25%. Economia de energie termică la nivelul consumatorilor finali

Măsurile pentru îmbunătăţirea eficienţei modului în care se consumă energie termică de către clienţii racordaţi la sistemul centralizat de alimentare cu căldură sunt următoarele:

• montarea de ferestre de tip termopan pentru o izolare cât mai bună a apartamentelor, în vederea reducerii necesarului de energie termică pentru încălzire ;

• montarea de robinete termostatate care să asigure un consum cât mai mic de energie pentru asigurarea confortului termic ;

• curăţarea caloriferelor în vederea asigurării unui transfer optim de la reţeaua de alimentare către consumatorii de energie termică ;

• înlocuirea caloriferelor acolo unde ele nu mai corespund din punct de vedere al calităţii şi, simultan, măsurile de curăţare nu ar duce la o eficienţă în transferul termic suficient de ridicată ;

• înlocuirea ţevilor de distribuţie verticală a căldurii din interiorul imobilelor, prin aplicarea soluţiei de distribuţie orizontală, adaptată perfect ideii de contorizare individuală a consumatorilor de energie termică ;

• executarea de lucrări de creştere a calităţii izolaţiei imobilelor.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

În municipiul Botoşani contorizarea la nivel de branşament a fost realizată în proporţie de 97%, iar montarea de robineţi termostatici a fost realizată în proporţie 56%. Economia de energie la nivelul reţelelor de transport şi distribuţie

Măsurile de creştere a eficienţei în sistemul de transport şi distribuţie a energiei termice sunt următoarele:

Pentru reţeaua primară: • redimensionarea conductelor de termoficare care transportă energia termică de la centrală la

punctele termice, în concordanţă cu previziunile privind necesarul maxim orar de căldură al consumatorilor;

• asigurarea unei izolaţii corespunzătoare pentru minimizarea pierderilor de transport.

Pentru punctele termice: • înlocuirea completă a instalaţiilor din dotarea punctelor termice cu echipamente moderne,

dimensionate pentru noile valori ale cererii de energie termică; • înlocuirea schimbătoarelor de căldură tubulare cu schimbătoare de căldură cu plăci; • montarea de convertizoare de frecvenţă pentru asigurarea turaţiei variabile a pompelor; • introducerea unei instalaţii pentru recircularea apei calde de consum; • introducerea automatizării pentru toate punctele termice; • introducerea conducerii automate a procesului de distribuţie a energiei termice funcţie de

necesarul estimat la consumatori (dispecerizarea). Pentru reţelele secundare:

• redimensionarea reţelelor secundare în conformitate cu consumurile previzionate pentru anii următori;

• introducerea unei conducte de recirculare pentru asigurarea calităţii în alimentarea cu apă caldă de consum;

• înlocuirea tuturor conductelor cu tevi preizolate, prevăzute cu fir de însoţire, capabile să asigure randamente foarte ridicate în procesul de distribuţie a energiei termice.

Reducerea pierderilor de energie din sistem va fi etapizată, pe o perioadă de 6 ani, iar în

final pierderile vor avea valoarea normată, respectiv 15%. Perspectivele de dezvoltare locală

Noi solicitări de racordare vor exista dacă: • va creşte calitatea serviciului public; • se va reduce sensibil preţul de livrare a căldurii; • preţul gazelor naturale se va alinia la cel european.

În conformitate cu strategia locală, în cursul anului 2010, un număr de 16 unităţi de învăţământ (gradiniţe şi şcoli) urmează să fie racordate la SACET, necesarul maxim de consum al acestora fiind de 6,5 Gcal/h. Efectul schimbărilor climatice

Se estimează o creştere a temperaturii globale cu 1°C până la 3,5°C până în anul 2100. În următorii 20 ani se estimează că în România temperatura medie anuală va creşte între 0,5°C şi 1,5°C faţă de perioada 1980-1990.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Necesarul orar la finalizarea investiţiilor de reabilitare a SACET se prezintă astfel :

Tab. 6.1

Regim de functionare UM Necesar de energie termică la limita centralei

maxim iarna Gcal/h 84 mediu iarna Gcal/h 51 mediu vara Gcal/h 7

Echipamentele care vor alcătui sursa centralizată vor fi alese pentru a putea asigurarea funcţionarea în toate regimurile caracteristice şi flexibilitatea solicitată prin cererea de energie termică utilă.


Cod CEn I/I

Faza I: (unică). Volumul I: (unic). Ediţia: 0 Revizia: 0Capitolul 7: „Stabilirea zonelor unitare de încălzire”. Pag. 1 din 2/cap.

QF 044, ed. 0

7. STABILIREA ZONELOR UNITARE DE ÎNCĂLZIRE

În conformitate cu Legea nr. 325/2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică, autoritatea administraţiei publice locale are obligaţia stabilirii zonei / zonelor unitare de încălzire. Aceste zone trebuie să arealul geografic (zona unei localităţi) aparţinând unei unităţi administrativ-teritoriale în interiorul căreia se poate promova o singură soluţie de încălzire, respectiv soluţia adoptată pentru reabilitarea şi eficientizarea SACET.

Luând în considerare criterii specifice, prin H.C.L. nr. 299 din 29 iulie 2008 au fost stabilite „zonele unitare de încălzire” astfel :

Tabelul 7.1. Zone unitare de încălzire

Nr. Crt.

Denumire ansamblu de

locuinţe

TOTAL lungime ţeavă [m.l.]

CEREREA = Livrari/vânzari

energie termică în anul

2007 [Gcal]

Coef. spec.

[m.l./Gcal]

Rata de branşare consum casnic

Observaţii

1 ROTUNDA 4140 6103 0.678 68%

Reţele de distribuţie

modernizate

2 TEILOR 2 3670 2773 1.323 51% 3 TEILOR 3 4319 1767 2.444 51% 4 CORNIŞA 10740 4302 2.497 56% 5 VICTORIA 1 10558 4080 2.588 51% 6 P.TINERET 1+2 13450 4445 3.026 76% 7 GRIVITA 4 9953 3187 3.123 50% 8 RÂNDUNICA 6071 1776 3.418 36% 9 GRIVITA 2 10126 2814 3.598 48% 10 GRIVITA 3 10289 2688 3.828 49% 11 MARCHIAN 2 6078 426 14.268 31%

Total parţial I 89394 34361 2.602 12 TEILOR 1 5100 2705 1.885 48%

Reţele de distribuţie în curs de

modernizare

13 BUCOVINA 7827 3109 2.518 33% 14 GRIVITA 5 6444 2490 2.588 50% 15 GRIVITA 6 8532 3255 2.621 54% 16 PACEA 2 8609 3086 2.790 36% 17 PACEA 3 7206 2204 3.270 34% 18 EMINESCU 2 10533 3130 3.365 51% 19 CASTEL 8101 2366 3.424 48% 20 O. BANCILA 3 7820 2116 3.696 52% 21 SAVENILOR 12041 2746 4.385 38%

Total parţial II 82213 27207 3.022 22 ZIB 573 2553 0.224 83% Reţele de

distribuţie propuse pentru

modernizare în etape

următoare

23 CONDACIA 1120 1255 0.892 64% 24 TEXTIL 2604 1312 1.985 63% 25 GRIVITA 7 5356 2420 2.213 52% 26 VICTORIA 2 4002 1697 2.358 54% 27 LUNA 5566 2093 2.659 35% 28 MIORITA 6136 1986 3.090 34%


Cod CEn I/I

Faza I: (unică). Volumul I: (unic). Ediţia: 0 Revizia: 0Capitolul 7: „Stabilirea zonelor unitare de încălzire”. Pag. 2 din 2/cap.

QF 044, ed. 0

Nr. Crt.

Denumire ansamblu de

locuinţe

TOTAL lungime ţeavă [m.l.]

CEREREA = Livrari/vânzari

energie termică în anul

2007 [Gcal]

Coef. spec.

[m.l./Gcal]

Rata de branşare consum casnic

Observaţii

29 GRIVITA 1 5454 1746 3.124 37% 30 O. BANCILA 2 3490 1103 3.164 41% 31 VICTORIA 3 4011 1074 3.735 41% 32 ZORILOR 8109 2054 3.948 45% 33 PACEA 1 7026 1703 4.126 33% 34 MARCHIAN 1 5592 1125 4.971 42% 35 O. BANCILA 1 7256 1387 5.231 47% 36 IUPS 3248 453 7.170 88%

Total parţial III 69543 23961 2.902 37 PIATA 12077 736 16.409 16%

În afara zonelor

unitare de încălzire

38 STEJARI 1 6382 622 10.260 14% 39 ARMONIA 6002 624 9.619 29% 40 STEJARI 2 4888 583 8.384 15% 41 PALAT 6495 901 7.209 21% 42 BIG 6461 1188 5.439 26% 43 VIILOR 5965 1267 4.708 22% 44 C. NAŢIONALĂ 4227 1059 3.992 21% 45 EMINESCU 1 6033 1583 3.811 23%

Total parţial IV 58530 8563 6.835 TOTAL SACET 299680 94092 3.185

Titlul proiectului: “Reactualizarea strategiei locale de alimentare cu energie termică la nivelul Municipiului Botoşani.”

Cod CEn I/I

Faza I: (unică). Volumul I: (unic). Ediţia: 0 Revizia: 0Capitolul 8: „Legislaţia în domeniul energie - mediu” Pag. 1 din 16/cap.

QF 044, ed. 0

8. LEGISLAŢIA ÎN DOMENIUL ENERGIE - MEDIU 8.1 Legislaţia primară şi secundară din România referitoare la producerea, transportul,

distribuţia şi consumul energiei termice

Principalele acte normative care guvernează (direct sau indirect) activitatea de producere, transport şi distribuţie a energiei termice sunt următoarele :

1. Constituţia României, republicată 2. Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare

3. Legea nr. 13/2007 a energiei electrice, modificată şi completată prin O.U.G. nr. 33/2007 şi O.U.G. nr. 172/2008 Stabileşte cadrul de reglementare pentru desfăşurarea activităţilor în sectorul energiei

electrice şi al energiei termice produse în cogenerare, în vederea utilizării optime a resurselor primare de energie în condiţii de accesabilitate, disponibilitate şi suportabilitate şi cu respectarea normelor de siguranţă, calitate şi protecţie a medului.

Nu se supun dispoziţiilor acestei legi : acumulatoarele electrice, grupurile electrogene mobile, instalaţiile electrice amplasate pe

vehicule de orice fel; sursele staţionare de energie electrică în curent continuu; instalaţiile energetice amplasate în marea teritorială, care nu sunt racordate la reţeaua

electrică. Activităţile in domeniul energiei electrice şi al energiei termice produse in cogenerare

trebuie să se desfăşoare pentru realizarea următoarelor obiective de bază : asigurarea dezvoltării durabile a economiei naţionale; diversificarea bazei de resurse energetice primare; crearea şi asigurarea funcţionării pieţelor concurenţiale de energie electrică; asigurarea accesului nediscriminatoriu şi reglementat al tuturor participanţilor la piaţa de

energie electrică şi la reţelele electrice de interes public; transparenţa tarifelor, preţurilor şi taxelor la energie electrică în cadrul unei politici de

tarifare, urmărind creşterea eficienţei energetice pe ciclul de producere, transport distribuţie şi utilizare a energiei electrice;

constituirea stocurilor de siguranţă la combustibili necesari pentru producerea energiei electrice, precum şi a energiei termice produse în cogenerare;

asigurarea funcţionării interconectate a Sistemului electroenergetic naţional cu sistemele electroenergetice ale ţărilor vecine şi cu sistemele electroenergetice din Uniunea pentru Coordonarea Transportului Energiei Electrice (UCTE);

promovarea utilizării surselor noi şi regenerabile de energie; asigurarea protecţiei mediului la nivel local şi global, în concordanţă cu reglementările

legale în vigoare; asigurarea măsurilor de securitate în vederea prevenirii şi combaterii actelor de terorism şi sabotaj asupra infrastructurii Sistemului electroenergetic naţional;

asigurarea siguranţei în funcţionare a Sistemului electroenergetic naţional; asigurarea siguranţei in alimentarea cu energie electrică a consumatorilor;


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

promovarea producţiei de energie electrică realizată în sisteme de cogenerare de înaltă eficienţă, asociată energiei termice livrate pentru acoperirea unui consum economic justificat.

4. H.G.R. nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind accelerarea dezvoltării

serviciilor comunitare de utilităţi publice 5. Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice

Stabileşte cadrul juridic şi instituţional unitar, obiectivele, competenţele, atribuţiile şi instrumentele specifice necesare înfiinţării, organizării, gestionării, finanţării, exploatării, monitorizări şi controlului funcţionării serviciilor comunitare de utilităţi publice.

Serviciile comunitare de utilităţi publice sunt definite ca totalitatea activităţilor de utilitate şi interes public general, desfăşurate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor sau judeţelor sub conducerea, coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale, în scopul satisfacerii cerinţelor comunităţilor locale, prin care se asigură următoarele utilităţi :

alimentarea cu apă; canalizarea şi epurarea apelor uzate; colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale; producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie termică în sistem centralizat; salubrizarea localităţilor; iluminatul public; administrarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ - teritoriale, precum şi altele asemenea;

transportul public local. Serviciile de utilităţi publice fac parte din sfera serviciilor publice de interes general şi au

următoarele particularităţi : au caracter economico-social; răspund unor cerinţe şi necesităţi de interes şi utilitate publică; au caracter tehnico-edilitar; au caracter permanent şi regim de funcţionare continuu; regimul de funcţionare poate avea caracteristici de monopol; presupun existenţa unei infrastructuri tehnico-edilitare adecvate; aria de acoperire are dimensiuni locale (comunale, orăşeneşti, municipale sau judeţene); sunt înfiinţate, organizate şi coordonate de autorităţile administraţiei publice locale; sunt organizate pe principii economice şi de eficienţă; pot fi furnizate/prestate de către operatori care sunt organizaţi şi funcţionează fie în baza

reglementărilor de drept public, fie în baza reglementărilor de drept privat; sunt furnizate/prestate pe baza principiului beneficiarul plăteşte; recuperarea costurilor de exploatare sau de investiţii se face prin preţuri, tarife sau taxe

speciale. Prevederile legii vizează satisfacerea cât mai completă a cerinţelor utilizatorilor,

protejarea intereselor acestora, întărirea coeziunii economico-sociale la nivelul comunităţilor locale, precum şi dezvoltarea durabilă a unităţilor administrativ-teritoriale.

Serviciile de utilităţi publice se organizează şi se administrează cu respectarea

prevederilor legale în vigoare privind administraţia publică locală, descentralizarea


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

administrativă şi financiară, dezvoltarea regională, finanţele publice locale şi cu respectarea principiului :

autonomiei locale; descentralizării serviciilor publice; subsidiarităţii şi proporţionalităţii; responsabilităţii şi legalităţii; asocierii intercomunitare; dezvoltării durabile şi corelării cerinţelor cu resursele; protecţiei şi conservării mediului natural şi construit; asigurării igienei şi sănătăţii populaţiei; administrării eficiente a bunurilor din proprietatea publică sau privată a unităţilor

administrativ-teritoriale; participării şi consultării cetăţenilor; liberului acces la informaţiile privind serviciile publice.

Gestiunea serviciilor de utilităţi publice reprezintă modalitatea de organizare, funcţionare

şi administrare a serviciilor de utilităţi publice în scopul furnizării/prestării acestora în condiţiile stabilite de autorităţile administraţiei publice locale.

Operatorii de servicii de utilităţi publice au aceleaşi drepturi şi obligaţii în raporturile cu autorităţile administraţiei publice locale sau cu utilizatorii, indiferent de modalitatea de gestiune adoptată sau de statutul juridic, forma de organizare, natura capitalului, tipul de proprietate ori ţara de origine din Uniunea Europeană.

Finanţarea cheltuielilor curente pentru furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice, precum şi pentru întreţinerea, exploatarea şi funcţionarea sistemelor aferente se realizează pe criterii economice şi comerciale. Mijloacele materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţilor specifice fiecărui serviciu se asigură prin bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor.

Finanţarea şi realizarea investiţiilor aferente sistemelor de utilităţi publice se fac cu respectarea legislaţiei în vigoare privind iniţierea, fundamentarea, promovarea şi aprobarea investiţiilor publice, în temeiul următoarelor principii :

promovarea rentabilităţii şi eficienţei economice; păstrarea veniturilor realizate din aceste activităţi la nivelul comunităţilor locale şi

utilizarea lor pentru dezvoltarea serviciilor şi a infrastructurii tehnico-edilitare aferente; întărirea autonomiei fiscale a unităţilor administrativ teritoriale pentru crearea mijloacelor

financiare necesare în vederea funcţionării serviciilor; întărirea autonomiei locale privind contractarea şi garantarea unor împrumuturi interne

sau externe necesare pentru finanţarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor, în condiţiile legii;

respectarea legislaţiei în vigoare privind achiziţiile publice; respectarea dispoziţiilor legale referitoare la calitatea şi disciplina în construcţii,

urbanism, amenajarea teritoriului şi protecţia mediului.

6. Legea nr. 325/ 2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică Reglementează desfăşurarea activităţilor specifice serviciilor publice de alimentare cu

energie termică utilizată pentru încălzire şi prepararea apei calde de consum, respectiv producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice în sistem centralizat, în condiţii de eficienţă şi la standarde de calitate, în vederea utilizării optime a resurselor de energie şi cu respectarea normelor de protecţie a mediului.

Serviciul de alimentare cu energie termică în sistem centralizat face parte din sfera


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

serviciilor comunitare de utilităţi publice şi cuprinde totalitatea activităţilor privind producerea transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice, desfăşurate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale sub conducerea, coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţie publice locale sau asociaţiilor de dezvoltare comunitară, după caz, în scopul asigurării energiei termice necesare încălzirii şi preparării apei calde de consum pentru populaţie, instituţii publice, obiective social-culturale şi operatori economici.

Principiile legii sunt următoarele :

utilizarea eficientă a resurselor energetice; dezvoltarea durabilă a unităţilor administrativ – teritoriale; diminuarea impactului asupra mediului; promovarea cogenerării de înaltă eficienţă şi utilizarea surselor noi şi regenerabile de energie;

reglementarea şi transparenţa tarifelor şi preţurilor energiei termice; asigurarea accesului nediscriminatoriu al utilizatorilor la reţelele termice şi la serviciul de alimentare cu energie termică;

„un condominiu – un sistem de încălzire”. Obiectivele legii sunt următoarele:

asigurarea continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică; asigurarea calităţii serviciului public de alimentare cu energie termică; accesibilitatea preţurilor la consumatori; asigurarea resurselor necesare serviciului public de alimentare cu energie termică, pe

termen lung; asigurarea siguranţei în funcţionare a serviciului public de alimentare cu energie termică; evidenţierea transparentă a costurilor în stabilirea preţului energiei termice.

Dezvoltarea utilizării surselor regenerabile de energie în scopul producerii energiei

termice se fundamentează pe baza unor studii tehnico-economice şi, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţilor publice locale sau a Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei, se aprobă condiţiile de comercializare şi facilităţile care se pot acorda.

Operatorii serviciului public de alimentare cu energie termică au, în principal, următoarele obligaţii :

să respecte prevederile licenţei, caietului de sarcini şi ale contractului de delegare a gestiunii;

să asigure continuitatea serviciului; să respecte indicatorii de performanţă, aprobaţi de autorităţile administraţiei publice

locale; să asigure transparenţă totală în ceea ce priveşte calcularea facturilor pentru serviciile

prestate; să întocmească anual şi să urmărească bilanţul energiei termice, aferent fiecărei activităţi

prevăzute în licenţă, avizat de autoritatea competentă şi aprobat de autoritatea administraţiei publice locale;

să solicite desfiinţarea construcţiilor şi a altor obiective amplasate ilegal în zona de protecţie, precum şi a celor care nu respectă distanţele de siguranţă faţă de construcţiile şi instalaţiile proprii aferente activităţilor prevăzute în licenţă;

să furnizeze autorităţii administraţiei publice locale şi autorităţii naţionale de reglementare competente informaţii privind activităţile prevăzute în licenţă;

să asigure securitatea serviciului public de alimentare cu energie termică şi a SACET;


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

să asigure accesul nediscriminatoriu la reţeaua termică pentru toţi utilizatorii solicitanţi; să ţină situaţii contabile separate pentru fiecare activitate reglementată specifică

serviciului, conform prevederilor legale; să asigure stocurile de combustibili şi piese de schimb, în aşa fel încât să respecte

principiul continuităţii serviciului, în orice condiţii; să elaboreze proceduri/instrucţiuni specifice activităţii proprii, în conformitate cu

prevederile legale.

7. O.G. nr. 21/ 30.01.2002 privind gospodărirea localităţilor urbane si rurale

Organizarea, derularea şi participarea la activităţile edilitar-gospodăreşti constituie o obligaţie permanentă a consiliilor judeţene, a consiliilor locale şi a primarilor, a autorităţilor şi instituţiilor publice, a agenţilor economici cu sau fără personalitate juridică, precum şi a cetăţenilor.

Consiliile judeţene sunt obligate să acorde asistenţă tehnică, sprijin şi îndrumare autorităţilor administraţiei publice locale, în condiţiile legii, pentru :

amenajarea şi curăţarea, în condiţiile legii, a cursurilor de apă, bălţilor şi malurilor acestora;

înfiinţarea, organizarea şi asigurarea bunei funcţionări a serviciilor de transport public local de călători, eficiente şi nepoluante. Asociaţiile de proprietari vor prelua, potrivit prevederilor legale, unele dintre obligaţiile

ce revin cetăţenilor, şi vor răspunde pentru realizarea acestora în faţa autorităţilor administraţiei publice locale.

8. O.G. nr. 36/2006 privind instituirea preţurilor locale de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate Se instituie preţuri locale de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin

sisteme centralizate, în scopul încălzirii locuinţelor şi a preparării apei calde menajere. Preţurile locale de referinţă pentru fiecare localitate sunt stabilite de autorităţile de

reglementare competente, cu avizul ministerelor implicate. Pentru localităţile în care preţul de furnizare pentru energia termică livrată populaţiei prin

sisteme centralizate este mic decât 107,5 lei/Gcal, inclusiv TVA, nu se instituie preţuri locale de referinţă.

Preţurile locale ale energiei termice facturate populaţiei se aprobă de autorităţile administraţiei publice locale implicate.

Autorităţile administraţiei publice locale implicate pot aproba preţuri locale mai mici decât cele prevăzute la art. 2 alin. (1), în condiţiile în care, prin lucrările de modernizare şi retehnologizare sau ca urmare a scăderii costului combustibililor utilizaţi, preţurile energiei termice se reduc sub preţurile locale de referinţă.

9. H.G.R. nr. 381/2008 pentru aprobarea programului "Termoficare 2006-2015, căldură şi

confort" Programul «Termoficare 2006-2015 căldură şi confort» cuprinde două componente:

1. reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termică; 2. reabilitarea termică a clădirilor. Pentru punerea în aplicare a programului«Termoficare 2006—2015, căldură şi confort»,

se înfiinţează Unitatea de management al programului, denumită în continuare UMP—Termoficare 2006—2015 căldură. UMP—Termoficare 2006—2015 confort se constituie în


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor şi este finanţată din bugetul acestui minister.

Programul «Termoficare 2006—2015 căldură şi confort» este coordonat de o comisie interministerială, organizată conform Hotărârii Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente, în coordonarea Consiliului interministerial pentru probleme economice, politici fiscale şi comerciale, piaţa internă, competitivitate, mediul de afaceri.

Cheltuielile eligibile ale proiectelor depuse în cadrul programului «Termoficare 2006-2015 căldură şi confort», sunt cofinanţate în proporţie de maximum 70% din fonduri provenite de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. Criteriile după care se stabilesc procentele de cofinanţare a proiectelor sunt prevăzute în Regulamentul privind aplicarea programului «Termoficare 2006-2015 căldură şi confort». Programul «Termoficare 2006-2015 căldură şi confort»

I. Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1069/2007, prevede pentru energia termică următoarele obiective pe termen scurt:

stabilirea potențialului de cogenerare şi trigenerare-industrial, pentru încălzire, agricol (consum termic şi de frig);

creşterea eficienţei sistemelor de încălzire centralizată şi menţinerea pe această bază a consumului urban de energie termică;

identificarea tuturor resurselor energetice şi primare locale din arealul de cogenerare : resurse energetice primare fosile; resurse energetice regenerabile.

Strategia naţională privind alimentarea cu energie termică a localităţilor prin sisteme de producere şi distribuţie centralizate evaluează necesarul de investiţii până în anul 2015, pentru sistemele centralizate de încălzire urbană, la circa 340 milioane euro/an (total, circa 2,72 miliarde euro).

Conceptul dezvoltării durabile în domeniul alimentării cu energie termică a localităţilor presupune aplicarea unor soluţii tehnice performante capabile să asigure, pe de o parte, condiţii normale de viaţă şi de muncă comunităţilor locale şi satisfacerea nevoilor sociale ale acestora în condiţii de rentabilitate economică şi eficienţă energetică şi, pe de altă parte, conservarea resurselor primare, protecţia şi conservarea mediului, fără a afecta echilibrul ecosferei şi accesul generaţiilor viitoare la resursele energetice primare.

Scopul programului de investiţii „Termoficare 2006-2015 căldură şi confort” este reprezentat de eficientizarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică, având ca obiectiv final reducerea consumului de resurse energetice primare pentru producerea energiei termice cu cel puţin 1 mil.Gcal/an faţă de consumul de resurse energetice primare consumat în anul 2004.

II. Programul finanţează investiţiile realizate în :

1. reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termică : unitatea/unităţile de producţie a agentului termic; reţeaua de transport al agentului termic primar (apă fierbinte); punctele de termoficare sau modulele termice la nivel de imobil, acolo

unde se justifică economic; reţeaua de distribuţie a apei calde şi a agentului termic de încălzire.

2. reabilitarea termică a clădirilor : reţeaua interioară de alimentare a imobilului cu apă caldă şi cu agent

termic de încălzire;


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

contorizarea individuală împreună cu robinetele termostatice; reabilitarea termică a anvelopei clădirilor, respectiv a faţadelor, teraselor şi

a tâmplăriei exterioare. III. Sistemul centralizat de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice trebuie să respecte următoarelecondiţii obligatorii :

necesarul de energie termică se va asigura astfel : vârful curbei de consum - prin echipamente producătoare de agent termic

de vârf; consumul din perioada asigurării încălzirii urbane - prin instalaţie în

cogenerare, cu o capacitate care să poată prelua variaţii de consum termic de +/- 10% din capacitatea nominală;

consumul aferent asigurării apei calde menajere – prin instalaţie în cogenerare, cu o capacitate care să poată prelua variaţii de consum termic de +/- 10% din capacitatea nominală.

capacitatea de producţie a unităţii de producţie a agentului termic va fi proiectată pentru consumul actual şi cel previzionat;

randamentul energetic anual al unităţii de producţie de agent termic (energie termică+energie electrică evacuată pentru valorificare)/resurse energetice primare consumate pentru obţinerea energiei termice şi electrice trebuie să fie de cel puţin 80%. Excepţie pot face doar unităţile de producţie care utilizează biomasa ca resursă energetică primară, unde randamentul energetic total trebuie să fie de cel puţin 70%;

reducerea pierderilor tehnologice în reţelele de transport al agentului termic primar şi de distribuţie la valori sub 15%;

creşterea eficienţei energetice a punctelor termice; utilizarea modulelor termice la nivel de imobil, acolo unde se justifică economic; contorizarea la nivel de imobil şi la nivel de puncte termice; reducerea pierderilor de energie termică şi apă din reţelele interioare ale imobilelor; contorizarea individuală şi montarea robinetelor termostatice la consumatorii finali; introducerea sistemelor de automatizare şi dispecerizare, astfel încât să poată fi asigurate

monitorizarea şi controlul permanent al funcţionării instalaţiilor în parametrii optimi, de la producere până la utilizator.

IV. În vederea evaluării situaţiei şi identificării soluţiei tehnico-economice optime a sistemului de asigurare a energiei termice, fiecare autoritate a administraţiei publice locale elaborează Strategia de alimentare cu energie termică, aprobată prin hotărâre a consiliului local/judeţean, precum şi studii de fezabilitate necesare investiţiilor.

La elaborarea strategiilor de alimentare cu energie termică se au în vedere şi următoarele considerente privind resursele regenerabile şi protecţia mediului :

utilizarea tuturor tipurilor de resurse de energie, cum ar fi: biomasa, deşeurile biodegradabile, incinerarea şi coincinerarea deşeurilor;

reducerea poluării, cu posibilitatea controlului reducerii noxelor/emisiilor, eliminarea depozitării lichide a zgurii şi cenuşii rezultate din arderea cărbunilor şi reducerea suprafeţelor de depozitare a deşeurilor rezultate prin arderea combustibililor fosili (cărbune);

potenţialul energetic rezultat din proiectele de extragere a biogazului care rezultă din depozitele municipale existente.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Prin Strategia de alimentare cu energie termică se stabilesc consumul real de energie termică, necesarul de surse de producere, cu stabilirea investiţiilor noi ce trebuie făcute pentru consumul în bandă, soluţii pentru acoperirea restului de consum, menţinerea instalaţiilor existente şi lucrările ce se vor efectua pentru încadrarea în normele de mediu, precum şi retragerea instalaţiilor din exploatare şi casarea acestora.

Strategiile locale de alimentare cu energie termică vor ţine cont de obiectivele şi măsurile Planului naţional de dezvoltare 2007-2013, ale programelor operaţionale sectoriale relevante şi ale Programului operaţional regional.

Ministerul Economiei şi Finanţelor va realiza, prin planurile sectoriale, Strategia privind asigurarea resurselor energetice primare disponibile regional, în paralel cu strategiile de alimentare cu energie termică.

Soluţiile propuse în strategii trebuie : să respecte legislaţia de mediu; să se încadreze în Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020; să fie eficiente energetic şi economic; să permită administrarea în condiţii de autonomie locală.

V. Condiţii de eligibilitate ale programului „Termoficare 2006-2015 căldură şi confort”, componenta „Reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termică” :

beneficiarii sunt autorităţi ale administraţiei publice locale care au în proprietate sisteme centralizate de alimentare cu energie termică;

se finanţează lucrări de reabilitare şi modernizare a sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică;

beneficiarii trebuie să facă dovada contribuţiei proprii la costurile totale ale proiectului; din proiect să rezulte că prin investiţiile realizate sistemul de alimentare cu energie

termică atinge condiţiile tehnice; proiectele să aibă la bază strategiile de alimentare cu energie termică; proiectele se implementează în perioada 2008-2015.

Pentru componenta „Reabilitarea termică a clădirilor”, finanţarea programului

„Termoficare 2006-2015 căldură şi confort” se realizează pe o perioadă de 8 ani, iar fondurile alocate de la bugetul de stat, în sumă totală de 200 milioane lei. Consiliile locale vor îndeplini obligaţiile ce le revin în realizarea investiţiilor, conform procedurilor care vor fi stabilite prin regulamentele de implementare şi monitorizare a programului „Termoficare 2006-2015 căldură şi confort”.

10. H.G.R. nr. 443/2003 privind promovarea producţiei de energie din surse regenerabile

11. H.G.R. nr. 882/2004 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind alimentarea cu energie

termică a localităţilor prin sisteme de producere şi distribuţie centralizate. 12. H.G.R. nr. 1069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a României pentru perioada

2007-2020

13. H.G.R. nr. 890/2003 privind aprobarea Foii de parcurs din domeniul energetic din România

14. H.G.R. nr. 644/2005 privind majorarea gradului de deschidere a pieţei de energie

electrică


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Începând cu luna iulie 2005, toţi consumatorii de energie electrică sunt declaraţi drept

consumatori eligibili de energie electrică 15. Legea nr. 337/2006 şi O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie

publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii

16. O.G. nr. 22/2008 privind eficienţa energetică şi promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie Stabileşte cadrul necesar pentru elaborarea şi aplicarea unei politici naţionale de utilizare

eficientă a energiei, în conformitate cu prevederile Tratatului Cartei energiei, privind implementarea programelor de creştere a eficienţei energetice. În acest sens, politica naţională de utilizare eficientă a energiei este considerată parte integrantă a politicii energetice a statului.

În scopul realizării politicii naţionale, s-au întocmit programe proprii de eficienţă energetică, care să includă atât măsuri pe termen scurt, cât şi măsuri pe termen lung, care au în vedere întreg lanţul producere - transport - distribuţie - utilizator şi vor include acţiuni pentru:

realizarea scenariilor pe termen lung privind cererea şi oferta de energie; promovarea utilizării tehnologiilor eficiente şi nepoluante; încurajarea finanţării investiţiilor în domeniul eficienţei energetice, prin participarea

statului şi a sectorului privat; promovarea cogenerării de mică şi medie putere şi a măsurilor pentru creşterea eficienţei

sistemelor de producere, transport, distribuţie a căldurii la consumator; evaluarea impactului negativ asupra mediului; promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie.

17. H.G.R. nr. 933/2004 privind contorizarea consumatorilor racordaţi la sistemele publice

centralizate de alimentare cu căldură, modificată prin Hotărârea de Guvern nr. 609/2007.

Prevede termenele limită pentru montarea contoarelor de energie termică la nivel de branşament de imobil sau scară şi pentru utilizatori.

18. H.G.R. nr. 163/2004 privind aprobarea Strategiei Naţionale în domeniul eficienţei

energetice 19. H.G.R. nr. 882/2004 privind aprobarea Strategiei Naţionale privind alimentarea cu

energie termică a localităţilor prin sisteme de producere şi distribuţie centralizată 20. O.U.G. nr.196/2005 privind Fondul de Mediu aprobată prin Legea nr. 105/2006

21. Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor

Scopul legii este promovarea creşterii performanţei energetice a clădirilor, ţinându-se

cont de condiţiile climatice exterioare şi de amplasament, de cerinţele de temperatură interioară şi de eficienţa economică.

Sunt stabilite condiţii cu privire la : cadrul general al metodologiei de calcul privind performanţa energetică a clădirilor; aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile noi;


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile existente, supuse unor lucrări de modernizare;

certificarea energetică a clădirilor; verificarea tehnică periodică a cazanelor şi inspectarea sistemelor/instalaţiilor de

climatizare din clădiri şi, în plus, evaluarea instalaţiilor de încălzire la care cazanele sunt mai vechi de 15 ani.

22. H.G.R. nr. 246/2006 pentru aprobarea Strategiei Naţionale privind accelerarea dezvoltării

serviciilor comunitare de utilităţi publice

23. H.G.R. nr. 320/2006 privind aprobarea Programului Naţional pentru reducerea costurilor cu energia pentru populaţie, prin creşterea eficienţei energetice şi utilizarea energiei regenerabile in anul 2006

24. Legea nr. 260/2006 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 187/2005 pentru

modificarea Ordonanţei de urgenţă nr. 174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate.

25. O.U.G. nr. 57/2006 pentru modificarea Ordonanţa de Urgenţă nr. 5/2003 privind

acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei, precum şi a unor facilităţi populaţiei pentru plata energiei termice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 466/2006. Acest act legislativ impune adoptarea în regim de urgenţă a unor măsuri prin instituirea,

începând cu sezonul rece 2006-2007 a unui nou sistem de acordare a ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei mult mai flexibil şi cu impact direct asupra familiilor defavorizate.

26. H.G.R. nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie termică utilă Stabileşte cadrul legal necesar promovãrii şi dezvoltãrii cogenerãrii de înaltã eficienţã a

energiei termice şi a energiei electrice, bazate pe cererea de energie termicã utilã şi pe economisirea energiei primare pe piaţa de energie, în scopul creşterii eficienţei energetice şi îmbunãtãţirii securitãţii alimentãrii cu energie, ţinând seama de condiţiile climatice şi economice specifice României.

27. Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 125/2007 privind aprobarea Schemei

de ajutor de stat pentru compensarea pierderilor înregistrate ca urmare a prestării serviciilor de interes economic general de către societăţile care produc, transportă, distribuie şi furnizează energie termică.

28. H.G.R. nr. 553/2007 privind modificarea şi completarea Regulamentului pentru acordarea

licenţelor şi autorizaţiilor în sectorul energetic, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 540/2004.

29. Legea nr. 346/2007 privind măsuri pentru asigurarea siguranţei în aprovizionarea cu gaze

naturale. Scopul legii este de a asigura un nivel corespunzător de siguranţă în aprovizionarea cu gaze naturale prin măsuri transparente, nediscriminatorii şi compatibile cu exigenţele unei pieţe concurenţiale a gazelor naturale.

30. Legea nr. 220/2008 privind stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei

electrice din surse regenerabile


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

31. Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu

modificările şi completările ulterioare

32. Legea nr. 21/1996 - Legea concurenţei

33. H.G.R. nr. 745/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea licenţelor în domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice

34. H.G.R. nr. 717/2008 pentru aprobarea Procedurii – cadru privind organizarea, derularea şi

atribuirea contractelor de delegare a gestiunii serviciilor comunitare de utilităţi publice, criteriilor de selecţie – cadru a ofertelor pentru serviciile comunitare de utilităţi publice şi a Contractului – cadru de delegare a gestiunii serviciilor comunitare de utilităţi publice.

8.2 Reglementările autorităţilor din domeniul energiei şi serviciilor comunale (ANRE,

ANRSC)

1. Ordinul A.N.R.E. nr. 4/2007 - Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice

2. Ordinul A.N.R.S.C. nr. 483/2008 privind aprobarea Contractului-cadru de furnizare a

energiei termice

3. Ordinul A.N.R.E. nr. 50/2009 pentru aprobarea Contractului-cadru de vânzare-cumpărare a energiei termice produse de operatorii economici aflaţi în competenţa de reglementar a A.N.R.E.

4. Ordinul A.N.R.E. nr. 57/2008 pentru aprobarea Metodologiei de stabilire a preţurilor şi a

cantităţilor de energie electrică vândute de producători pe bază de contracte reglementate şi a preţurilor pentru energia termică livrată din centrale cu grupuri de cogenerare

5. Ordinul A.N.R.S.C. nr. 66/2007 privind aprobarea Metodologiei de stabilire, ajustare sau

modificare a preţurilor şi tarifelor locale pentru serviciile publice de alimentare cu energie termica produsă centralizat, exclusiv energia termica produsă în cogenerare

6. Ordinul A.N.R.E. nr. 01/2004 - Regulament privind analiza proiectelor investiţionale din

cadrul parteneriatelor publice - private în domeniul producerii de energie

7. Ordin ANRE nr. 25/2004 privind Codul Comercial al Pieţei Angro de Energie Electrică, cu Anexa 24/06.2005 privind completarea cadrului de funcţionare a pieţei angro de energie.

8. Ordinul ANRE nr. 33/2004 pentru aprobarea « Regulamentului de calificare a producţiei

prioritare de energie electrică » modificat şi completat prin Ordinul ANRE nr. 43/2005.

9. Ordinul comun al preşedintelui ANRE şi al preşedintelui ANRSC nr. 21/514/20.09.2006 privind aprobarea Metodologiei de stabilire a preţurilor locale de referinţă şi a sumelor necesare pentru compensarea combustibilului folosit pentru energia termică furnizată


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

populaţiei prin sisteme centralizate.

10. Ordinul preşedintelui ANRSC nr. 91/2007 pentru aprobarea Regulamentului - cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică.

8.3 Legislaţia specifică sectorului energetic în domeniul protecţiei mediului

1. Rezoluţia din 25.10.2002 asupra punerii în aplicare a primei etape a programului european privitor la schimbările climatice, urmarea protocolului de la Kyoto.

2. Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor. Stabileşte cadrul legal pentru desfăşurarea activiţăţii de depozitare a deşeurilor (realizare, exploatare, monitorizare, închidere şi urmărire post închidere), în condiţii de protecţia mediului şi de sănătăte a populaţiei.

3. Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor

Reglementează activităţile de incinerare şi coincinerare şi a măsurilor de control şi urmărire a instalaţiilor de incinerare şi coincinerare, în vederea prevenirii sau reducerii efectelor negative asupra mediului, în special poluarea aerului, solului, apelor de suprafaţă şi subterane, şi a oricăror riscuri pentru sănătatea populaţiei.

4. Directiva 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării Stabileşte măsurile necesare pentru prevenirea sau reducerea emisiilor în aer, apă şi sol, provenite din activităţile industriale pentru care este obligatorie obţinerea autorizaţiei integrate de mediu, inclusiv măsurile privind gestionarea deşeurilor, astfel încât să se atingă un nivel ridicat de protecţie a mediului.

5. Directiva Cadru 96/62/CE privind evaluarea şi gestionarea calităţii aerului înconjurător

Defineşte principiile de bază ale strategiei comune UE privind calitatea aerului înconjurător, pentru: stabilire obiective, evaluare, obţinere informaţii relevante, menţinere.

6. Directiva Consiliului 1999/30/EC privind valorile limită pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi oxizii de azot, pulberile în suspensie şi plumbul din aerul înconjurător

7. Directiva 2001/81/CE privind plafoanele de emisie

Prevede stabilirea unor plafoane naţionale anuale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici, respectiv dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac, care nu trebuie depăşite în niciun an, începând cu anul 2010.

8. Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr.80/2001/CE privind limitarea

emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din IMA Prevede limitarea emisiilor anumitor poluanţi (dioxizi de sulf, oxizi de azot şi pulberi) în aer, proveniţi din instalaţii mari de ardere (puterea termică nominală este egală cu sau mai mare decât 50 MWt, indiferent de tipul de combustibil folosit).


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

9. Directiva 2001/77/CE privind promovarea electricităţii

Obiectivul acestei directive este creşterea contribuţiei energiei electrice produse din SRE (E-SRE) la nivelul anului 2010 de la 14% la 22% din consumul brut de energie electrică al statelor membre UE. Directiva lasă la latitudinea statelor membre alegerea unei anumite scheme-suport, în funcţie de dezvoltarea pieţei interne de energie. După o perioadă de tranziţie, ţinând seama de experienţa acumulată, se prevede ca CE să propună adoptarea unei scheme-suport comune ţărilor membre UE. Totodată, statele membre trebuie să dezvolte mecanisme care să conducă la garantarea originii energiei electrice, regurile de funcţionare fiind comune pentru toate ţările UE.

10. Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr. 32/2006/CE privind eficienţa

energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice Statele Membre UE se angajează să realizeze reducerea consumului de energie finală cu cel puţin 9% într-o perioada de 9 ani (2008-2016) comparativ cu media consumului din perioada 2001-2005.

11. Legea Protecţiei Atmosferei, nr. 655/2001 Urmăreşte prevenire, eliminarea, limitarea deteriorării şi ameliorarea calităţii atmosferei, în scopul evitării efectelor negative asupra sănătăţii omului şi mediului, asigurându-se alinierea la normele juridice internaţionale şi la reglementările Uniunii Europene

12. H.G.R. nr. 731/2004 pentru aprobarea Strategiei Nationale privind protectia atmosferei

13. Legea Apelor, nr. 107/1996, cu modificările şi completările din Legea nr. 112/2006

Urmăreşte conservarea, dezvoltarea şi protecţia resurselor de apă, precum şi protecţia împotriva oricărei forme de poluare şi de modificare a caracteristicilor apelor de suprafaţă şi subterane;

14. H.G.R. nr. 541/2003 modificată prin Hotărârea de Guvern nr. 322/2005, modificată şi

completată prin Hotărâre de Guvern nr. 322/2005 şi prin Hotărâre de Guvern nr. 1502/25.10.2006 Reprezintă principala reglementare care guvernează sectorul producerii energiei, privind limitarea emisiilor de poluanţi (SO2, NOx şi pulberi) în aer de la instalaţiile mari de ardere, cu puterea termică egală sau mai mare de 50 MWt pentru orice tip de combustibil (solid, lichid sau gazos).

15. H.G.R. nr. 1856/2005 privind platformele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi

atmosferici

16. H.G.R. nr. 1877/2005 pentru aprobarea Planului Naţional de acţiune privind schimbările climatice (PNASC)

17. H.G.R. nr. 1879/2006 privind aprobarea Programului naţional de reducere progresivă a

emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac

18. H.G.R. nr. 470/2007 privind limitarea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

19. Ordinul Ministerului Mediului nr. 85/2007 pentru aprobarea Metodologiei privind

elaborarea Planului Naţional de Alocare Planul Naţional de Alocare determină cantitatea totală de emisii de CO2 pe care Statele Membre le acordă companiilor lor, care pot fi cumpărate sau vândute de către aceste companii. Alocarea pentru sectorul energetic nclude instalaţiile de ardere cu puterea termicã ≥ 20 MWt.

20. Ordinul MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor

limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurator. Urmăreşte prevenirea, eliminarea, limitarea şi îmbunătăţirea calităţii aerului în vederea evitării efectelor negative asupra sănătăţii omului şi a mediului în general, în contextul alinierii la normele internaţionale şi reglementările UE. Sunt stabilite valorile limită pentru SO2, NOx, pulberi în suspensie, plumb, benzen şi monoxid de carbon în aerului înconjurător, pentru protecţia sănătăţii umane respectiv a vegetaţiei şi a ecosistemelor, pentru diferite perioade de mediere. Stabileşte criteriile de amplasare a staţiilor de măsurare a concentraţiilor de substanţe poluante şi numărul minim al acestora în funcţie de populaţia zonei sau aglomerării.

21. Ordin MMGA-MEC-MAI nr. 833/2005 pentru aprobarea Programului naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din IMA. Urmăreşte reducerea emisiilor anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţiile mari de ardere, prin adoptarea unor măsuri de conformare cu valorile limită de emisie prevăzute de H.G.R nr. 541/2003, modificată şi completată de H.G.R. nr. 322/2005.

22. O.U.G. nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006 Transpune în legislaţia naţională prevederile Directivei 96/61/CE - IPPC). Stabileşte măsurile necesare pentru prevenirea sau reducerea emisiilor în aer, apă şi sol, provenite din activităţile industriale pentru care este obligatorie obţinerea autorizaţiei integrate de mediu, inclusiv măsurile privind gestionarea deşeurilor, astfel încât să se atingă un nivel ridicat de protecţie a mediului.

23. Legea nr. 3/2001 privind ratificarea Protocolului de la Kyoto.

Urmăreşte elaborarea politicilor şi măsurilor pentru îndeplinirea angajamentelor asumate privind limitarea cantitativa si reducerea emisiilor globale de GES (8 % faţă de anul 1989, în perioada 2008-2012), în scopul promovarii unei dezvoltari durabile.

24. H.G.R. nr. 780/2006 privind înfiinţarea schemei de comercializare a certificatelor de

emisii de gaze cu efect de seră. Stabileşte cadrul legal pentru funcţionarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de GES în România.

25. H.G.R. nr. 60/2006 pentru aprobarea Planului naţional de alocare privind certificatele de emisii de gaze cu efect de seră.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Prezintă metodologia şi a principiile de bază utilizate pentru alocarea certificatelor de emisii de GES, numărul total de certificate alocate la nivel naţional, de sector precum şi la nivelul fiecărei instalaţii.

26. O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, rectificată şi modificată ulterior prin

Legea nr. 265/2006, O.U.G. nr. 57/2007 şi O.U.G. nr. 114/2007. Obiectul acestui act normativ îl constituie reglementarea protecţiei mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor şi elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabilă a societăţii. Principiile si elementele strategice ce stau la baza prezentei legi, în scopul asigurării unei

dezvoltări durabile sunt : principiul precauţiei în luarea deciziei; principiul prevenirii riscurilor ecologice şi a producerii daunelor; principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic

natural; principiul "poluatorul plăteşte"; înlăturarea cu prioritate a poluanţilor care periclitează nemijlocit şi grav sănătatea

oamenilor; crearea sistemului naţional de monitorizare integrata a mediului; utilizarea durabilă; menţinerea, ameliorarea calităţii mediului şi reconstrucţia zonelor deteriorate; crearea unui cadru de participare a organizaţiilor neguvernamentale şi a populaţiei la

elaborarea şi aplicarea deciziilor; dezvoltarea colaborării internaţionale pentru asigurarea calităţii mediului.

27. Legea nr.84/2006 pentru aprobarea si completarea O.U.G. nr. 152/2005 privind

prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluării

28. Legea nr. 14/1997 – Tratatul Cartea Energiei Tratatul Cartea Energiei Scopul tratatului - stabileşte cadrul juridic pentru promovarea cooperării pe termen lung

în sectorul energetic, bazată pe complementarităţi şi avantaje reciproce, în conformitate cu obiectivele şi principiile Cartei.

Aspecte legate de mediu - să minimizeze, de o manieră eficientă din punct de vedere economic, impactul negativ asupra mediului care are loc în interiorul sau în afara ariei sale, pentru toate activităţile din cadrul ciclului energetic din aria sa, luând măsurile de securitate necesare:

îmbunătăţirea eficienţei energetice, dezvoltarea şi folosirea surselor de energie regenerabile, promovarea folosirii combustibililor curaţi şi vor folosi tehnologii şi mijloace tehnologice care reduc poluarea;

culegerea şi diseminarea informaţiilor privind politicile energetice cu efecte benefice asupra mediului şi eficiente din punct de vedere economic şi cu privire la practicile şi tehnologiile eficiente din punct de vedere al costurilor;

conştientizarea opiniei publice privind acţiunile cu impact asupra mediului din sistemul energetic, în scopul prevenirii sau al reducerii impactului negativ asupra mediului, şi costurile legate de diferitele măsuri de prevenire şi reducere.

29. Protocolul Cartei energiei privind eficienţa energetică şi aspecte legate de mediu – Lisabona - 17 decembrie 1994


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Scopul - defineşte principiile politicii pentru promovarea eficienţei energetice ca o sursă importantă de energie şi pentru reducerea, în consecinţă, a impactului negativ al sistemelor energetice asupra mediului. Mai mult, el oferă direcţii privind dezvoltarea programelor de eficienţă energetică, indică domenii de cooperare şi oferă un cadru pentru dezvoltarea de acţiuni coordonate şi de cooperare. Aceste acţiuni pot include prospectarea, explorarea, producerea, conversia, stocarea, transportul, distribuţia şi consumul de energie şi pot să se refere la orice sector economic.

Obiective promovarea politicilor de eficienţă energetică, compatibile cu o dezvoltare durabilă; crearea condiţiilor - cadru care să-i determine pe producători şi pe consumatori să

utilizeze energia cât mai economic posibil, eficient şi benefic pentru mediu, în special prin organizarea pieţelor de energie eficiente şi printr-o reflectare cât mai mare a costurilor şi beneficiilor legate de mediu; şi - încurajarea cooperării în domeniul eficienţei energetice

Principii de bază - politici de eficienţă energetică şi cadrul legislativ adecvat de reglementare care promovează :

funcţionarea eficientă a mecanismelor de piaţă, inclusiv formarea preţurilor după criterii de piaţă şi o mai mare reflectare a costurilor şi beneficiilor legate de mediu;

reducerea barierelor în calea eficienţei energetice, stimulând astfel investiţiile; mecanisme pentru finanţarea iniţiativelor în domeniul eficienţei energetice; educarea şi conştientizarea; diseminarea şi transferul de tehnologii; transparenţa cadrului legislativ şi de reglementare.

30. Carta Europeană a Energiei - Haga 1991. Tratatul de constituire a Comunităţii Energiei

- Atena 2005 Semnat intre Comunitatea Europeană, pe de o parte şi un număr de state europene printre care şi România. Se pun bazele unei pieţe interne integrate de energie intre părţi şi se propune să promoveze furnizarea de electricitate şi gaz la un nivel ridicat pentru cetăţeni.

31. CARTEA VERDE - Strategia europeană privind siguranţa în alimentarea cu energie


Cod CEn I/I

Faza I: (unică). Volumul I: (unic). Ediţia: 0 Revizia: 0Capitolul 9: „Identificarea soluţiilor optime de asigurare a încălzirii în Municipiul Botoşani si evaluarea efortului investitional” Pag. 1 din 8/cap.

QF 044, ed. 0

9. IDENTIFICAREA SOLUŢIILOR OPTIME DE ASIGURARE A ÎNCĂLZIRII ÎN MUNICIPIUL BOTOŞANI ŞI EVALUAREA EFORTULUI INVESTIŢIONAL

Obiectivul principal avut în vedere creşterea eficienţei energetice a SACET, în condiţiile

unor costuri cât mai reduse, suportabile de către populaţie.

Toate opţiunile analizate au avut în vedere sistemul complex de termoficare din municipiul Botoşani, în integralitatea lui.

Principiile de bază avute în vedere la definirea opţiunilor au fost următoarele: • minimizarea costurilor investiţionale şi de operare; • conformarea cu cerinţele legislative referitoare la disponibilitatea combustibililor; • capacitatea operatorului de a opera tehnologii complexe; • conformarea cu cerinţele privind protecţia mediului; • conformarea cu cerinţele europene privind utilizarea surselor regenerabile de

energie.

Din punct de vedere al modului de alimentare a consumatorilor au fost avute în vedere 3 (trei) variante, după cum urmează:

1. SACET existent alimentat din sursa centralizată actuală 2. SACET zonal - sistemul existent este împărţit în trei zone distincte

• Zona de Sud alimentată din sursa de energie existentă; • Zona de Nord alimentată dintr-o sursă nouă, realizată pe amplasamentul unui

PT situat în centrul de greutate al zonei; • Zona Mioriţa alimentată dintr-o sursă nouă de energie realizată pe

amplasamentul actualului PT Mioriţa. 3. sistem individual la nivelul fiecărui consumator.

Se menţionează că amplasamentul majorităţii punctelor termice foarte aproape de blocurile de locuinţe, ceea ce nu permite luarea în considerare a unei variante de descentralizare totală a SACET şi realizarea unor surse de energie pe amplasamentele PT existente.

În ceea ce priveşte opţiunile, analiza referitoare la sursele de energie centralizate, va avea în vedere reabilitarea şi/sau modernizarea acestora, utilizând echipamentele existente sau altele noi, pentru asigurarea necesarului de energie termică al consumatorilor.

În cadrul opţiunilor au fost analizate următoarele tipuri de lucrări: • Reabilitarea şi modernizarea echipamentelor şi instalaţiilor existente în scopul

aducerii acestora la parametrii nominali şi funcţionarea în condiţii de protecţie a mediului şi eficienţă energetică;

• Instalarea unor echipamente energetice clasice respectiv cazane de abur şi turbine cu abur, pentru producerea energiei termice în cogenerare la acoperirea bazei curbei de sarcină şi instalarea unor cazane de apă fierbinte pentru acoperirea vârfului curbei de sarcină termică anuală;

• Instalarea unor echipamente energetice moderne, respectiv turbine cu gaze sau motoare termice şi cazane recuperatoare, cu sau fără ardere suplimentară, pentru producerea necesarului de căldură în cogenerare şi instalarea unor cazane de apă fierbinte pentru acoperirea curbei de sarcină.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

În cadrul fiecărei opţiuni s-a avut în vedere şi realizarea echipamentelor şi instalaţiilor auxiliare care să permită funcţionarea optimă a centralei în condiţii de siguranţă şi eficienţă energetică. În toate opţiunile în care alimentarea se face din sursă centralizată, acolo unde este posibil, centrala va avea o dublă alimentare cu combustibil, respectiv gaze naturale şi păcură.

Din punct de vedere conceptual s-a urmărit valorificarea unei părţi cât mai mari din actualul sistem de alimentare centralizată cu energie termică a consumatorilor. Vor fi prevăzute însă o serie de lucrări de reabilitare şi modernizare în scopul creşterii eficienţei energetice a sistemului în ansamblul său. Lucrările vor avea în vedere atât a echipamentele şi instalaţiile din cadrul sursei de energie, care vor participa la acoperirea curbei de sarcină cât şi reţelele de transport şi distribuţie şi punctele termice.

Având în vedere că sistemul actual de termoficare este supradimensionat faţă de necesarul actual de energie termică pe care va trebui să-l asigure, vor trebui realizate următoarele:

• reabilitarea şi modernizarea şi păstrarea, numai a acelor echipamente care, funcţionând cu maximum de eficienţă energetică, sunt necesare pentru acoperirea necesarului de căldură;

• redimensionarea şi reconfigurarea sistemului reţelelor de transport şi distribuţie şi reabilitarea acestora

În continuare s-au analizat următoarele soluţii de alimentare cu căldură a consumatorilor din municipiul Botoşani ce corespund celor 3 (trei) variante:

Tabelul 9.1. Soluţia nr. 1 – sursă centralizată Specificaţie Valoare de investiţie (mii Euro)

Grupuri turbogeneratoare 2 x 2 MW 3.924 Cazan recuperator 2 x 6 Gcal/h 687 Cazan de abur 2 x 20 t/h 4.904 Turbina cu abur 2,5 MW 715 CAF 100 Gcal/h (reabilitare şi trecere pe gaze naturale) 5.782 Reţele de transport 5.933 Reţele de distribuţie 14.884 Puncte termice 4.084 TOTAL 40.913


Grupuri turbogeneratoare 2 x 2 MW 3.924 Cazan recuperator 2 x 6 Gcal/h 687 Cazan de abur 2 x 20 t/h 4.904 Turbina cu abur 2,5 MW 715 CAF 50 Gcal/h 4.330 Reţele de transport 5.933 Reţele de distribuţie 14.884 Puncte termice 4.084 TOTAL 39.461


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Tabelul 9.3. Soluţia nr. 3 – sursă centralizată

Specificaţie Valoare de investiţie (mii Euro) Cazan abur 2 x 35 t/h şi turbina cu abur 2 x 3 MW 15.372 CAF 50 Gcal/h 4.330 Reţele de transport 5.933 Reţele de distribuţie 14.884 Puncte termice 4.084 TOTAL 44.603


Specificaţie Valoare de investiţie (mii Euro) Turbina cu gaze 2 x 7 MW şi cazan recuperator 2 x 15 Gcal/h 32.110 CAF 55 Gcal/h 4.757 Reţele de transport 5.933 Reţele de distribuţie 14.884 Puncte termice 4.084 TOTAL 61.768


Motoare termice 2 x 4 MW şi cazan recuperator 2 x 3 Gcal/h 9.760 CAF 2 x 45 Gcal/h 8.600 Reţele de transport 5.933 Reţele de distribuţie 14.884 Puncte termice 4.084 TOTAL 43.261


Specificaţie Valoare de investiţie (mii Euro) Turbina cu gaze 2 x 4 MW şi cazan recuperator 2 x 10 Gcal/h 20.496 Motoare termice 2 x 4 MW şi cazan recuperator 2 x 3 Gcal/h 9.760 CAF 55 Gcal/h 4.757 Reţele de transport 5.933 Reţele de distribuţie 14.884 Puncte termice 4.084 TOTAL 59.914


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Tabelul. 9.7. Soluţia nr. 7 – surse zonale

Tabelul 9.8. Soluţia nr. 8 – surse zonale

Specificaţie Valoare de investiţie (mii Euro) Zona Sud

Turbina cu gaze 1 x 4 MW şi cazan recuperator 1 x 10 Gcal/h 10.248

Motor termic 1 x 6 MW şi cazan recuperator 1 x 6 Gcal/h 7.320 CAF 40 Gcal/h 3.476 Reţele de transport 3.879 Reţele de distribuţie 8.338 Puncte termice 4.809 TOTAL 38.070

Zona NordTurbina cu gaze 1 x 1,5 MW şi cazan recuperator 1 x 5

Gcal/h 12.444

Motor termic 1 x 3 MW şi cazan recuperator 1 x 3 Gcal/h CAF 20 Gcal/h 1.708

Reţele gaze naturale 3.500 Reţele de transport 2.054 Reţele de distribuţie 5.233

Puncte termice 1.715 TOTAL 25.190

Specificaţie Valoare de investiţie (mii Euro) Zona Sud

Turbina cu gaze 2 x 4 MW şi cazan recuperator 2 x 10 Gcal/h 20.496 CAF 35 Gcal/h 3.049 Reţele de transport 3.879 Reţele de distribuţie 8.338 Puncte termice 4.809 TOTAL 40.571

Zona Nord Turbina cu gaze 2 x 1,5 MW şi cazan recuperator 2 x 5 Gcal/h 12.444 CAF 20 Gcal/h 1.708 Reţele gaze naturale 3.500 Reţele de transport 2.054 Reţele de distribuţie 5.233 Puncte termice 1.715 TOTAL 26.654

CT Mioriţa Motor termic 1 x 0,33 MW şi cazan recuperator 1 x 0,3 Gcal/h 1.087 Cazan apă caldă 1,1 Gcal/h 107 Reţele gaze naturale 3.500 Reţele de transport 84 Reţele de distribuţie 1.113 TOTAL 5.891 TOTAL GENERAL 73.116


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Specificaţie Valoare de investiţie (mii Euro) CT Mioriţa

Motor termic 1 x 0,33 MW şi cazan recuperator 1 x 0,3 Gcal/h 1.087

Cazan apă caldă 1,1 Gcal/h 107 Reţele gaze naturale 3.500 Reţele de transport 84 Reţele de distribuţie 1.113

TOTAL 5.891 TOTAL GENERAL 69.151

Tabelul 9.9 Soluţia nr. 9 – surse individuale

Specificaţie Valoare de investiţie (mii Euro) Centrale de apartament 52.665 Racord gaze naturale 11.285

TOTAL 63.950

Tabelul 9.10. Performanţele energetice ale soluţiilor analizate Nr. crt. Specificaţie u.m. Soluţia

1 Soluţia

2 Soluţia

3 Soluţia

4 Soluţia

5 Soluţia

6 Soluţia

7 Soluţia

8 Soluţia

9

1 Energie

termică livrată din surse

Gcal /an 226.100 226.100 226.100 226.100 226.100 226.100 226.100 226.100 -

2

Energie termică livrată utilizatorilor

finali

Gcal /an 193.551 193.551 193.551 193.551 193.551 193.551 193.551 193.551 193.55

1

3 Energie electrică produsă

MWh /an 28.650 29.125 25.350 67.950 55.800 85.200 55.718 81.780 -

4 Energie electrică livrată

MWh /an 21.204 21.647 17.745 58.671 48.245 76.175 47.997 73.946 -

5 Randamentul

sursei de producere

% 81,4 81,3 82,1 77,9 83,7 85,7 85,6 82,0 85,0

6 Consum anual de combustibil tcc /an 44.008 44.103 43.135 52.196 46.793 49.904 45.730 51.667 32.530

Soluţiile potenţiale au rezultat prin luarea în considerare a următoarelor aspecte: • prognoza cererii de energie termică orară şi anuală, structura consumului pe tipuri

de consumatori (industriali şi rezidenţiali), evoluţia preliminată a numărului de apartamente racordate la sistemele centralizate, ţinând seama de tendinţele demografice, sociale şi economice. Estimarea cererii de energie termică a fost corelată cu economiile de energie evaluate prin programele de reabilitare termică a clădirilor;


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

• măsurile pentru îmbunătăţirea eficienţei utilizării energiei termice la consumatori (contorizare, izolare termică a clădirilor etc.) şi estimarea impactului acestor măsuri asupra evoluţiei necesarului de energie termică;

• măsurile de creştere a eficienţei energetice în sistemul de transport şi distribuţie şi efectele preliminate asupra consumului de energie termică;

• evaluarea necesarului de energie termică la sursele de producere, ca urmare a ansamblului de măsuri de creştere a eficienţei la consumatori şi în reţelele termice;

• legislaţia primară şi secundară din România referitoare la producerea, transportul, distribuţia şi consumul energiei termice;

• reglementările autorităţilor de reglementare din domeniul energiei şi serviciilor comunale (A.N.R.E. şi A.N.R.S.C.);

• legislaţia română în domeniul protecţiei mediului, specifică domeniului energetic; • legislaţia UE în domeniul energiei şi mediului şi transpunerea legislaţiei naţionale

pentru a corespunde cerinţelor europene (Capitolul 14-energie şi Capitolul 22 mediu, din „Tratatul de aderare a Bulgariei şi României la Uniunea Europeanǎ”, ratificat prin Legea nr. 157/2005);

• necesarul de energie termică al SACET determinat ca fiind suma dintre necesarul de energie termică pentru încălzire şi necesarul de energie termică pentru prepararea apei calde de consum;

• energia termică livrată din sursele de producere a energiei termice ale sistemului centralizat trebuie să acopere necesarul de energie termică pentru încălzire şi apă caldă de consum, pierderile de energie termică din reţelele termice de transport şi distribuţie şi de cele din staţiile termice. În cazul în care la analiza soluţiilor s-a considerat echiparea surselor de producere cu unităţi de cogenerare de înaltă eficienţă s-au avut în vedere următoarele: - eficienţa globală medie anuală a unităţii de cogenerare (raportul dintre energia

produsă anual în cogenerare – electrică şi termică - şi energia conţinută în combustibilii utilizaţi pentru cogenerare) trebuie sa fie de cel putin 80%;

- eficienţa economică a soluţiei de cogenerare rezultă din dimensionarea raportului dintre energia termică furnizată din unităţile de cogenerare şi cea totală furnizată atât din unităţile de cogenerare cât şi din sursele de vârf.

• necesarul de energie termică se va asigura astfel: - vârful curbei de consum – prin echipamente producătoare de agent termic de

vârf; - consumul din perioada asigurării încălzirii urbane – prin instalaţie în

cogenerare, cu o capacitate care să poată prelua variaţii de consum termic de +/– 10% din capacitatea nominală;

- consumul aferent asigurării apei calde menajere – prin instalaţie în cogenerare, cu o capacitate care să poată prelua variaţii de consum termic de +/– 10% din capacitatea nominală;

- capacitatea unităţii de producţie a agentului termic fost considerată pentru consumul actual şi cel previzionat;

- randamentul energetic anual al unităţii de producţie de agent termic (energie termică+energie electrică evacuată pentru valorificare)/resurse energetice primare consumate pentru obţinerea energiei termice şi electrice trebuie să fie de cel puţin 80%;

- reducerea pierderilor tehnologice în reţelele de transport al agentului termic primar şi de distribuţie la valori sub 15%;


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

- creşterea eficienţei energetice a punctelor termice; - contorizarea la nivel de imobil şi la nivel de puncte termice; - reducerea pierderilor de energie termică şi apă din reţelele interioare ale

imobilelor; - introducerea sistemelor de automatizare şi dispecerizare, astfel încât să poată fi

asigurate monitorizarea şi controlul permanent al funcţionării instalaţiilor în parametrii optimi, de la producere până la utilizator.

Pentru a eficientiza consumul de energie, pe lângă modernizarea surselor de producere a căldurii, reţele de transport, reţele de distribuţie şi puncte termice, trebuie reabilitate din punct de vedere termic şi clădirile care sunt alimentate cu căldură din SACET.

Costurile specifice pentru reabilitarea termică a unui apartament sunt extrem de dificil de estimat. Ele depind foarte mult de tipul apartamentului, de vechimea lui, de modul de amplasare a ferestrelor, etc. Pentru estimarea investiţiei în lucrările care sunt necesare pentru un apartament convenţional, se vor utiliza preţurile de pe piaţa actuală, valabile pentru reabilitarea unei locuinţe. Este evident că, în cazul aplicării unui program coerent, aceste preţuri pot să scadă foarte mult, dar această estimare este, practic, imposibilă. Tabelele de mai jos prezintă lista de operaţiuni minime care trebuie realizate pentru creşterea eficienţei energetice la un apartament, cu preţurile specifice aferente şi estimările privind investiţiile necesare pentru creşterea eficienţei energetice la nivelul tuturor apartamentelor alimentate cu căldură din sistemul centralizat din Municipiul Botoşani.

Tabelul 10.11. Lista de modificari minime care trebuie realizate pentru creşterea eficienţei

energetice la un apartament

Nr. Crt. Specificaţii Valoare per apt. (RON)

Valoare per apt. (Euro)

1 Ferestre termopan 5.550 1.500 2 Robinete termostatate 666 180 3 Înlocuire calorifere 1.850 500 4 Distribuţie orizontală 1.110 300 5 Contorizare apă caldă şi rece 555 150 6 Izolaţii exterioare 2.220 600

Total apartament 11.951 3.230

Valori de investiţii pentru reabilitarea apartamentelor din municipiul Botoşani

Tabelul 10.12. Investiţii pentru reabilitarea apartamentelor Nr. Crt. Specificaţii Valoare

1 Valoare investiţii consumatori, RON 197.191.500 2 Valoare investiţii consumatori, Euro 53.295.000

După cum se poate observa, investiţia estimativă pentru reabilitarea tuturor

apartamentelor din Municipiul Botoşani se ridică la valori foarte mari. Aceste lucrări nu se pot realiza decât printr-un program de creştere a eficienţei energetice la nivelul întregului oraş.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Ordinea de prioritate a investiţiilor propuse

Prioritatea investiţiilor propuse va putea fi decisă doar după efectuarea analizei economice. Totuşi, din analiza valorilor de investiţii, prin comparaţie cu nivelul pierderilor de energie pe fiecare sector al sistemului de producere, transport, distribuţie şi consum de energie termică rezultă ca evident că cel mai eficient mod de alocare a banilor este reabilitarea completă a sistemului de distribuţie şi modernizarea surselor existente de producere a energiei.

Ordinea de priorităţi a proiectelor propuse pe baza valorilor de investiţii:

Tabelul 10.13. Ordinea de priorităţi a proiectelor Nr. Crt. Proiecte de reabilitare

1 Modernizarea surselor de energie 2 Reabilitare reţele de termoficare şi puncte termice 3 Reabilitare termică a clădirilor


Cod CEn I/I

Faza I: (unică). Volumul I: (unic). Ediţia: 0 Revizia: 0Capitolul 10: „Analiza tehnico-economică comparativă a soluţiilor propuse” Pag. 1 din 3/cap.

QF 044, ed. 0

10. ANALIZA TEHNICO-ECONOMICĂ COMPARATIVĂ A SOLUŢIILOR

PROPUSE 10.1. Scopul analizei economice

• Identificarea şi evaluarea costurilor şi veniturilor corespunzătoare diverselor proiecte de reabilitare şi modernizare a componentelor din SACET ;

• Compararea costurilor şi veniturilor pentru scenariile propuse ; • Stabilirea unui clasament al proiectelor propuse pe baza eficienţei tehnico-economice

analizată cu ajutorul indicatorilor de performanţă consacraţi. Evaluarea proiectelor energetice se efectuează în conformitate cu standardele acceptate

pe plan internaţional, indicatorii activităţii financiare estimându-se pornind de la fluxul financiar prognozat. Pentru o investiţie nouă, fluxurile financiare trebuie să se refere atât la perioada de realizare a acesteia, cât şi la o parte semnificativă din durata de viaţă a instalaţiei. 10.2 Indicatori economici de performanţă. Metodologii de calcul

Analiza economică presupune calculul indicatorilor financiari ai proiectelor. Pentru aceasta s-a folosit metoda fluxului financiar actualizat, în conformitate cu standardele acceptate pe plan internaţional. Pentru calculul indicatorilor de performanţă, fluxul financiar actualizat include şi valoarea investiţiei.

Criteriile (metodele) de evaluare a performanţelor proiectului sunt : • Venitul net actualizat economic (VNAE) ; • Rata internă de rentabilitate economică (RIRE) ;

Venitul net actualizat economic (VNAE) se calculează pe baza fluxului financiar anual (At), care ia în considerare cheltuielile de investiţii, cheltuielile de funcţionare şi veniturile. Fluxurile anuale viitoare, generate de investiţie, sunt actualizate la momentul de punere în funcţiune (PIF) a noilor instalaţii. Viabilitatea proiectului este stabilită în cazul în care VNAE, calculat pe întreaga perioadă de analiză (t), este pozitiv pentru o rată de actualizare (a) considerată. Relaţia pentru estimarea VNAE este :

∑= +

=n

tt

t

aAVNAE

1 )1(

Rata internă de rentabilitate economică (RIRE) se bazează, de asemenea, pe fluxul de numerar actualizat şi reprezintă acea rată de ”actualizare” pentru care VNAE devine zero. Acesta este un indicator asupra ratei maxime a dobânzii la care se pot efectua împrumuturi pentru a finanţa investiţia de capital. Relaţia de calcul pentru determinarea RIRE este :

0)1(1=

+∑=

n

tt

t

RIREA

Proiectul se acceptă în cazul în care RIRE > a.

Analiza economică evaluează proiectele din punct de vedere al impactului economic la nivelul societăţii. Astfel, în analiza economică se iau în considerare şi externalităţile care conduc la costuri şi beneficii economice, sociale şi de mediu care nu sunt considerate în cadrul analizei financiare, pentru că nu generează venituri sau cheltuieli monetare.

Punctul de plecare în analiza economică este analiza financiară incrementală a investiţiei, mai exact fluxul financiar incremental al investiţiei care este ajustat cu două tipuri de corecţii


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

care se reflectă în fluxul economic de numerar obţinut, adică corecţiile fiscale şi conversia preturilor, respectiv integrarea (monetizarea) externalităţilor.

La determinarea fluxului economic de numerar se iau în considerare toate costurile indiferent de sursele de finanţare, atât pentru investiţie cât si pentru operare şi funcţionare.

Alte aspecte : • Rata de actualizare financiara considerarată este de 5% în termeni reali ; • Analiza se efectuează în Euro ; • Perioada de analiza este aceeaşi pentru toate soluţiile considerate, respectiv 20 de ani ; • Preturile utilizate în analiză sunt preturi anuale constante ; • Alocarea cheltuielilor între energia termică şi energia electrică se face conform Ordinului

A.N.R.E. nr.57/2008 ; • În analiza este luat în considerare numărul de certificate de CO2 alocate pentru S.C.

TERMICA S.A. Botoşani, în conformitate cu Planul Naţional de Alocare. Pentru perioada de după 2012, sunt luate în considerare prevederile Directivei Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE privind schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră ;

• Veniturile anuale aferente fiecărei soluţii sunt constituite din : - Venituri din vânzarea energiei electrice - Venituri din vânzarea energiei termice - Venituri din vânzarea certificatelor de emisii de CO2

• Pentru fiecare soluţie, cheltuielile anuale sunt determinate, pentru fiecare an al perioadei analizate, structurate pe trei categorii principale, astfel :

- combustibil tehnologic - alte cheltuieli variabile - costuri de personal - reparaţii - alte cheltuieli fixe - costuri cu achiziţia certificatelor de emisii CO2

Analiza economică, exprimată prin calculul criteriilor VNAE şi RIRE se prezintă astfel :

Tabelul. 10.1. Analiza economică

Soluţia VNAE (mii Euro) RIRE (%) 1 2987,42 6,47 2 5051,90 7,17 3 1739,96 6,05 4 -12335,78 1,99 5 5487,59 7,28 6 -2262,82 4,83 7 -19901,70 0,25 8 -12853,23 1,93 9 -73341,10 <0

Rezultatele prezentate demonstrează că proiectele de reabilitare şi modernizare a

sistemului centralizat de alimentare cu căldură din municipiul Botoşani reprezintă o investiţie fezabilă, mai ales în variantele care se bazează pe producerea energiei electrice şi termice în cogenerare folosind motoare cu ardere internă.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Analiza tehnică şi economico–financiară au evidenţiat faptul că cea mai eficientă soluţie de reabilitare si modernizare a SACET Botosani este Soluţia 5.

Se propune funcţionarea în continuare a SACET existent. Lucrările propuse au în vedere atât echipamentele şi instalaţiile din cadrul sursei de energie cât şi reţelele de transport şi distribuţie şi punctele termice. Echipamentele şi instalaţiile din întregul SACET, vor fi reabilitate, modernizate, redimensionate şi vor fi instalate unele noi funcţie de situaţia actuală în ceea ce priveşte starea tehnică, consumurile de energie existente şi de perspectivă. Un element important avut în vedere a fost prevederea ca în sursa centralizată să fie utilizaţi doi combustibili, realizându-se astfel un grad sporit al siguranţei în alimentarea consumatorilor.

Sursa centralizată va fi constituită din următoarele echipamente principale : a) Cazane de abur : 1 x 10 t/h (8 bar; 170°C) – cazanul este în stare foarte bună de funcţionare fiind pus în funcţiune în anul 2008 b) Motoare termice : 2 x 4 MW - echipamente noi c) Instalaţii de recuperare a căldurii : 2 x 3 Gcal/h – echipamente noi pentru recuperarea căldurii de la motoarele termice d) Cazane de apa fierbinte : 2 x 45 Gcal/h echipamente noi e) Schimbătoare de căldură : 1 x 3 Gcal/h – echipament existent

Vor fi reabilitate şi modernizate echipamentele şi instalaţiile auxiliare din cadrul centralei, respectiv instalaţiile de alimentare cu apă, de tratare a apei, de alimentare cu combustibil, cele care fac legătura centralei cu Sistemul Energetic National etc.

Vor fi finalizate lucrările de reabilitare şi modernizare a reţelelor de transport şi distribuţie după redimensionarea şi reconfigurarea impuse de reducerea drastică a necesarului de căldură al consumatorilor.

Se vor executa lucrări de reabilitare şi modernizare a punctelor termice şi vor fi realizate sisteme de monitorizare şi dispecerizare a datelor din SACET.

Din punct de vedere al funcţionării, schema este astfel încărcatî, încât, echipamentele de cogenerare să funcţioneze în baza curbei de sarcină, asigurând necesarul de energie termică pentru prepararea apei calde de consum şi parţial pentru încălzire. În perioadele de vârf de sarcină intră în funcţiune şi cazanele de apă fierbinte.

Menţiuni suplimentare : • Suportabilitatea la consumator trebuie să fie asigurată astfel că subvenţiile trebuie

menţinute şi bineînţeles reduse gradual odată cu creşterea veniturilor beneficiarilor ; • Dată fiind valoarea foarte mare a investiţiilor sustenabilitatea proiectului trebuie asigurată

numai prin finanţarea proiectului din surse nerambursabile ; • Rezultatele economice pot fi modificate în condiţiile în care se face o analiză foarte

detaliată privind perioada de implementare a proiectelor. Pentru echilibrarea acestui efect, care duce la diminuarea performanţelor economice, a fost ales un tarif de valorificare a energiei electrice produse de centrală foarte ridicat (adică orice cantitate de căldură care nu se mai produce în cogenerare va duce la pierderea unei sume importante de bani echivalentă cantităţii aferente de energie electrică ce nu se mai produce).

Titlul proiectului: “Reactualizarea strategiei locale de alimentare cu energie termică la nivelul Municipiului Botoşani”

Cod CEn I/I

Faza I: (unică). Volumul I: (unic). Ediţia: 0 Revizia: 0Capitolul 11: „ Identificarea surselor posibile de finanţare”. Pag. 1 din 15/cap.

QF 044, ed. 0

11. IDENTIFICAREA SURSELOR POSIBILE DE FINANŢARE

Valoarea ridicată a lucrărilor de eficienţă energetică preconizate, diversitatea lucrărilor şi

perioada lungă până la finalizare necesită identificarea tuturor oportunităţile de finanţare posibile. Din anul 1990 fondurile de investiţii s-au redus consistent şi o perioadă lungă de peste 10

ani a fost caracterizată de supravieţuire şi o degradare lentă a instalaţiilor de producere şi distribuţie a energiei termice. Reabilitarea centralelor şi reţelelor termice şi contorizarea consumatorilor a fost începută practic din anul 1995 din fondurile proprii ale prestatorului, dar aceste fonduri au fost total insuficiente, iar ritmul lucrărilor anevoios. Primul pas mai important a reprezentat transferul de la bugetul de stat prin ARCE în anii 2004-2005 în cadrul lucrărilor de eficienţă energetică. Pentru continuarea lucrărilor de reabilitare a centralelor şi reţelelor termice s-a contat pe alocări de la bugetul de stat (fonduri de investiţii) în cadrul programului “Termoficare 2006 - 2015 – căldură şi confort” şi de alocări de la bugetul local..

Montarea repartitoarelor de costuri cade în sarcina proprietarilor, fiind executată în proporţie de 67% şi preconizăm că în doi ani va fi terminată.

Reabilitarea instalaţiilor interioare din blocuri va evolua în cadrul reabilitării termice ale blocurilor, într-o etapă mai îndepărtată, şi finanţarea va fi identică ca în cazul reabilitării termice ale clădirilor.

Din punct de vedere al investiţiilor în SACET, Legea nr. 325/2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică prevede că acestea pot fi finanţate din:

a) fonduri proprii ale operatorului şi/sau fonduri de la bugetul local, în conformitate cu obligaţiile asumate prin contractele de delegare a gestiunii;

b) credite bancare, care pot fi garantate de autorităţile administraţiei publice locale, de Guvern sau de alte entităţi specializate în acordarea de garanţii bancare;

c) fonduri nerambursabile obţinute prin aranjamente bilaterale sau multilaterale; d) taxe speciale, instituite la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, potrivit legii; e) fonduri transferate de la bugetul de stat ca participare la cofinanţarea unor proiecte

realizate cu finanţare externă, precum şi din bugetele unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat, cu respectarea legislaţiei în vigoare;

f) sumele disponibilizate prin reducerea graduală a subvenţiilor pentru energia termică furnizată populaţiei; aceste sume se vor utiliza de către autorităţile administraţiei publice locale pe bază de studii şi programe pentru retehnologizarea, modernizarea şi eficientizarea SACET, avizate de Ministerul Administraţiei şi Internelor;

g) surse financiare, rezultate din tranzacţionarea unităţilor de reducere de emisii de gaze cu efect de seră;

h) redevenţa aferentă contractelor de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu energie termică prin SACET se constituie sursă pentru finanţarea lucrărilor de investiţii în sistemul respectiv;

i) alte surse, în condiţiile legii.

Investiţiile în SACET beneficiază de facilităţile legale în vigoare în momentul încheierii tranzacţiei. Facilităţile obţinute se stipulează în contractul de delegare a gestiunii serviciului şi rămân valabile pe perioada stabilită la încheierea acestuia, cu excepţia adoptării unor dispoziţii legale mai favorabile operatorului.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

11.1. Prezentare generală. Posibile surse de finanţare. Riscuri asociate

a) Surse certe de finanţare

• Hotărârea Guvernului nr. 462/2006 pentru aprobarea programului „Termoficare 2006-2015 – căldură si confort” şi înfiinţarea Unităţii de management al proiectului, cu modificările si completările ulterioare

Pentru a explicita pe scurt cerinţele finanţatorului prezentăm următoarele: Conditii de eligibilitate pentru beneficiarii programului „Termoficare 2006-2015 căldură si

confort” Beneficiarii programului „Termoficare 2006-2015 căldură si confort” sunt autorităţi ale

administraţiei publice locale care deţin în proprietate sisteme de termoficare sau părţi ale acestora. Beneficiarii trebuie să îndeplinească în mod obligatoriu următoarele condiţi: 1. să facă dovada că sunt proprietarii sistemului de termoficare sau ai unei părţi a acestuia; 2. să demonstreze că infrastructura existentă şi terenul aferent proiectului propus sunt

libere de sarcini; 3. să facă dovada existenţei unui compartiment de specialitate la nivel local cu atribuţii

privind desfăşurarea investiţiei de reabilitare şi eficientizare a SACET; 4. să prezinte hotărârea consiliului local/judeţean de aprobare a bugetului local/judeţean de

venituri şi cheltuieli unde sunt prevăzute sumele necesare finanţării proiectului (surse proprii şi atrase, altele decât cele de la bugetul de stat alocate prin prezentul program);

5. să finanţeze toate cheltuielile neeligibile, cheltuielile ocazionate de pregǎtirea proiectului şi formularea cererii de finanţare;

6. să prezinte strategia locală de alimentare cu energie termică; 7. să prezinte studiul de fezabilitate; 8. să prezinte hotărârea consiliului local/judeţean de aprobare a strategiei de alimentare cu

energie termică; 9. să prezinte hotărârea consiliului local/judeţean de aprobare a studiului de fezabilitate; 10. să prezinte hotărârea consiliului local/judeţean privind stabilirea zonei sau a zonelor

unitare de încălzire, reprezentând arealul geografic (zona unei localităţi) aparţinând unei unităti administrativ-teritoriale în interiorul căreia se poate promova o singură soluţie de încălzire, respectiv soluţia adoptată pentru reabilitarea şi eficientizarea SACET.

Beneficiarii programului sunt direct responsabili de pregătirea şi managementul proiectului şi nu vor acţiona ca intermediari.

Decontarea situaţiilor de lucrări din sumele alocate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative se va face numai după prezentarea documentelor justificative aferente plăţii de la bugetul local.

Finanţarea proiectelor care vor fi incluse în programul „Termoficare 2006-2015 căldură şi confort” va avea două componente:

a) sume reprezentând partea de finanţare de la bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale care pot fi următoarele:

- surse proprii ale unităţilor administrativ-teritoriale prevăzute în buget local; - credite bancare contractate de unităţile administrativ teritoriale; - fonduri nerambursabile, altele decât cele obţinute de la bugetul de stat de unităţile

administrativ-teritoriale; b) sume alocate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Internelor si Reformei

Administrative ce reprezintă cofinanţare. Procentul de alocare a sumelor ce reprezintă partea de cofinanţare este stabilit de către comisia interministerială în felul următor:


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

- maximum 70% de la bugetul de stat şi 30% de la bugetul local din valoarea totală a proiectului de investiţie, în surse noi de producere a energiei termice ce utilizează resurse regenerabile;

- maximum 60% de la bugetul de stat şi 40% de la bugetul local din valoarea totală a proiectului de investiţii, în cazul localităţilor care au venituri proprii mai mici de 100 milioane lei (n.r. cazul municipiului Botoşani)

Sumele acordate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative în cadrul programului „Termoficare 2006-2015 căldură si confort” nu constituie ajutor de stat, beneficiarii (autorităţile administraţiei publice locale) sunt obligaţi să îndeplinească următoarele condiţii cumulative:

- investiţiile sunt realizate de autoritatea administraţiei publice locale în calitate de proprietar al SACET şi nu de operatorul delegat pentru prestarea serviciului public, chiar dacă operatorul are ca acţionar autoritatea administrativă locală;

- sumele alocate sunt gestionate direct de autoritatea locală pentru realizarea unor obiective de investiţii aflate în totalitate în proprietatea acesteia;

- sumele alocate se vor derula exclusiv prin bugetele de venituri si cheltuieli ale unităţilor administrativ-teritoriale;

- la contractarea lucrărilor de investiţii se vor respecta prevederile legale privind achiziţiile publice.

Pentru a putea fi eligibil, un proiect de modernizare a sistemului centralizat de producere, transport si distributie a energiei termice trebuie sǎ întrunească următoarele cerinţe:

- proiectul va avea ca temă modernizarea componentelor eligibile ale SACET, cu respectarea performanţelor minime obligatorii prevǎzute în programul „Termoficare 2006-2015 căldură şi confort” aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 462/2006:

1. unitatea (unităţile) de producţie a agentului termic; 2. reţeaua de transport a agentului termic primar (apă fierbinte ); 3. staţiile termice sau modulele termice la nivel de imobil, acolo unde se justifică

economic; 4. reţeaua de distribuţie a apei calde şi a agentului termic de încălzire. - proiectul trebuie să prezinte o soluţie care să corespundă principiilor şi conţinutului

Strategiei naţionale privind alimentarea cu energie termică a localităţilor prin sisteme de producere şi distribuţie centralizate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 882/2004, Strategiei Energetice a României pentru perioada 2007-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1069/2007, Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1535/2003, Strategiei naţionale în domeniul eficienţei energetice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 163/2004 şi Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei;

- proiectul trebuie să respecte normele europene de mediu transpuse în legislaţia naţională în domeniu prin Hotărârea Guvernului nr. 541/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu completările ulterioare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006, Hotărârea Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră;

- fundamentarea investiţiei se face printr-un studiu de fezabilitate, corelat cu strategia localǎ de alimentare cu energie termică a localităţii şi cu programul propriu de eficienţǎ energetică, realizat conform Legii nr. 199/2000, republicatǎ;

- proiectele se pot executa într-o perioadă cuprinsă în intervalul 2008-2015 şi vor avea anexat un calendar de eşalonare anuală a lucrărilor de investiţii;


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

- pentru elaborarea sau reactualizarea, acolo unde este cazul, strategiilor locale şi studiilor de fezabilitate, se vor respecta cerinţele cuprinse în Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico- economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii;

- ordinea de execuţie a lucrǎrilor de modernizare a SACET va fi de la consumator spre sursǎ.

Pentru a fi eligibile pentru cofinantare de la bugetul de stat, cheltuielile trebuie să facă parte din categoriile menţionate mai jos, să corespundă obiectivelor programului „Termoficare 2006-2015 căldură şi confort” şi să fie direct legate de obiectivele şi rezultatele proiectelor propuse spre finantare.

1. Cheltuieli pentru amenajarea terenului (precum demolări, demontări, dezafectări, defrişări, evacuări ale materialelor rezultate, devieri ale reţelelor de utilităţi din amplasament, sistematizări pe verticală, drenaje,echipamente etc. – numai cele aferente realizării lucrărilor pentru investiţia de bază)

2. Cheltuieli pentru amenajarea terenului privind protecţa mediului (lucrări şi acţiuni de protecţie a mediului, refacerea cadrului natural şi aducerea la starea iniţilă după terminarea lucrărilor precum plantarea de copaci, reamenajarea de spaţi verzi şi altele de aceeaşi natură)

3. Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului investiţiei [precum alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu gaze naturale, agent termic, energie electrică, reţele de comunicaţii (telefonie, radio-tv, internet), drumuri de acces şi căi ferate industriale, branşare la reţele de utilităţi care se execută pe amplasamentul delimitat din punct de vedere juridic ca aparţinând obiectivului investiţiei]

4. Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică (eligibile în limita a 10% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului):

- studii de teren (studii geotehnice, geologice, hidrologice, hidrogeotehnice, fotogrametrice, topografice şi de stabilitate a terenului);

- proiectare şi inginerie (studiu de fezabilitate, proiect de execuţie, verificarea tehnică a proiectării);

- expertize tehnice pentru lucrări de modernizare sau consolidare a construcţiilor existente; - asistenţă tehnică (asistenţă tehnică din partea proiectantului, dacă nu intră în costurile

proiectării, asigurarea supravegherii execuţiei prin inspectori de santier desemnaţi de beneficiar). 5. Cheltuieli legate de investiţia de bază - pentru construcţii şi instalaţii legate de

construcţii (execuţie de clădiri, consolidări, modernizări, reparaţii clădiri, construcţii speciale, instalaţii aferente construcţiilor precum instalaţii electrice, sanitare, instalaţii interioare de alimentare cu gaze naturale, instalaţii de încălzire, ventilare, climatizare, PSI, reţele de comunicaţii electronice şi alte tipuri de instalaţii impuse de destinaţia obiectivului investiţiei)

6. Cheltuieli pentru achiziţia de utilaje şi echipamente (utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj, utilaje fără montaj, montaj utilaje tehnologice)

7. Cheltuieli legate de investiţia de bază - pentru achiziţia de bunuri din categoria mijloacelor fixe corporale

8. Cheltuieli pentru achiziţia de active fixe necorporale (aplicaţii informatice, licenţe, brevete, know-how şi alte drepturi de utilizare similare)

Deja au fost accesate fonduri în cadrul acestui program guvernamental. Această schemă de finanţare se poate accesa numai în perioada 2009 – 2015. Etapizare în Obiective -pasul 1: finanţarea finalizării lucrărilor la cele în curs de execuţie; - pasul 2: finanţarea obiectivelor ce au indicatori tehnico – economici aprobaţi şi care se află în diferite stadii, respectiv finanţare parţială deja realizată şi concretizată în achiziţie echipamente,


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

proiecte tehnice etc.; - pasul 3: finanţarea lucrărilor încă neabordate din sistemul de transport şi distribuţie. Condiţionalităţi şi Restricţii - pasul 1: posibilităţile de finanţare anuală de la bugetul local; - pasul 2: etapizarea pe obiective până la incidenţa cofinanţării anuale de la bugetul local posibil de asigurat până în anul 2015; - pasul 3: prioritatea lucrǎrilor de modernizare a SACET este de la consumator spre sursǎ.

• Cota de dezvoltare În conformitate cu art. 40, alin (2) din Legea nr. 325 / 2006 a serviciului public de

alimentare cu energie termică există posibilitatea ca „sumele încasate prin preţuri şi/sau tarife, corespunzătoare cheltuielilor pentru dezvoltarea şi modernizarea SACET, se constituie într-un cont distinct al operatorului şi se utilizează pe baza programului de dezvoltare avizat de autorităţile administraţiei publice locale implicate, exclusiv pentru scopul în care a fost constituit ».

Acest lucru este explicitat prin „Ordinul A.N.R.S.C. nr. 66 / 28.02.2007 privind aprobarea „Metodologiei de stabilire, ajustare sau modificare a preţurilor şi tarifelor locale pentru serviciile publice de alimentare cu energie termică produsă centralizat, exclusiv energia termică produsă în cogenerare”, care la art. 6, alin (5) prevede că « cheltuielile aferente dezvoltării şi modernizării SACET se vot constitui într-o cotă de dezvoltare aprobată de autorităţile administraţiei publice locale implicate, pe baza unor studii tehnico – economice din care să rezulte oportunitatea, valoarea şi termenul de recuperare a investiţiei şi creşterea calităţii serviciilor publice de alimentare cu energie termică »

Întrucât, aprobarea unei « cote de dezvoltare » şi includerea sa în Preţul Local al energiei termice ar conduce la suportarea sa practic tot din subvenţiile de la bugetul local, această operaţiune nu poate fi în totalitate viabilă.

• Redevenţa Art. 18, alin (2) din Legea nr. 325 / 2006 a serviciului public de alimentare cu energie

termică stipulează că „redevenţa aferentă contractelor de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu energie termică prin SACET se constituie sursă pentru finanţarea lucrărilor de investiţii în sistemul respectiv »

Întrucât nivelul actual al redevenţei anuale este unul redus, respectiv 104.683 lei, aceasta se poate considera ca fiind deja inclusă în contribuţia de la bugetul local pentru finanţarea investiţiilor în SACET în cadrul Programului „Termoficare 2006-2015 căldură şi confort”

• Comercializarea excedentului de certificate de emisii CO2 În conformitate cu Planul Naţional de Alocare aprobat prin H.G.R. nr. 60 / 16.01.2008, S.C.

TERMICA S.A. are în perioada 2008 – 2012 dreptul de a emite o cantitate de 424490 tone CO2. Cantitatea estimată a fi emisă în această perioadă va fi cu 20-25% mai redusă, ceea ce va permite vânzarea pe piaţa comunitară a excedentului.

Dată fiind situaţia financiară a societăţii, considerăm că numai o mică parte a contravalorii acestora poate fi utilizată pentru investiţii, definite ca „surse proprii ale operatorului„ în cadrul schemelor de finanţare, diferenţa fiind utilizată pentru finanţarea activităţii curente.

• Amortismente Dată fiind situaţia economico - financiară a operatorului S.C. TERMICA S.A., această

categorie de costuri ale acestuia nu va putea fi utilizată pentru noi investiţii ci numai pentru finanţarea activităţii curente. Subliniem că odată cu preluarea de către Consiliul Local de la


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

operator a tuturor bunurilor ce se constituie ca proprietate publică nivelul amortizării anuale este unul foarte redus.

• Fonduri nerambursabile pentru eficienţa energetică Prin „Programul naţional pentru reducerea costurilor cu energia pentru populaţie, prin

creşterea eficienţei energetice şi utilizarea energiei regenerabile” (H.G. nr. 1281/2007) in anii precedenţi, operatorul S.C. TERMICA S.A. a accesat fonduri destul de importante.

O.G. nr. 22 / 2008 privind eficienţa energetică şi promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie a prevăzut existenţa unor finanţări din fonduri special constituite în acest scop şi din acest motiv este posibilă o accesare a acestui tip de cofinanţare în anii următori pe măsura constituirii fondurilor la nivel naţional şi apariţiei reglementărilor specifice. b) Surse potenţiale de finanţare

Sursele de capital pentru acoperirea necesarului investiţional pot fi autohtone sau/şi externe.

Cele autohtone ar putea cuprinde: • alocaţiile bugetare. Aceste alocaţii pot fi doar parţiale. Sunt foarte utile dacă se pune

problema unor garanţii care iau în considerare astfel de alocaţii, respectiv participaţii ale statului. Chiar şi pentru o astfel de finanţare, rentabilizarea operatorului SACET este absolut necesară;

• autofinanţarea, inclusiv printr-o formă directă sau indirectă de listare a valorii de piaţă a SACET implicat în proiect;

• piaţa internă de capital (corporate bonds); • parteneriatul public-privat si creditele interne.

Cele externe ar putea cuprinde:

• fonduri structurale şi de coeziune; • credite directe obţinute de la bănci de dezvoltare sau de investiţii; • finanţare de proiect, cel puţin unul din finanţatorii proiectului fiind o entitate privată străină; • Desigur, este încă dificil de precizat dacă creşterea continuă a preţurilor la energie va fi

benefică pentru activitatea SACET. Sunt identificate următoarele pericole: • costurile să crească proporţional cu preţurile; • strategia de independentizare a consumului de energie a României face faţă şi va face faţă

tendinţelor de globalizare. Astfel, centralele şi activităţile de distribuţie vor fi sau vor putea fi cumpărate sau asociate unor parteneriate. Cumpărarea lor nu este urmată întotdeauna de reabilitarea sau retehnologizarea activităţilor;

• chiar dacă distribuţia de energie va avea alocaţii financiare sau bugetare în continuare, aceasta nu înseamnă că nu se vor cere îndeplinite condiţii financiare din ce în ce mai restrictive;

• evoluţia consumului de energie este crescătoare în acest moment. Apar însă evoluţii de piaţă pe care distribuţia de energie trebuie să le urmeze pentru a preveni anumite efecte nedorite. Obiectivele pieţei sunt, uneori, cu totul altele decât obiectivele unui producător de energie, iar dacă acel producător nu îndeplineşte criteriile pieţei, singura soluţie este să supravieţuiască suficient timp cât să se poată adapta.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Oportunităţi de finanţare

• Programul Operaţional Regional – Axa 3 Programul Operaţional Sectorial Mediu Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de eficienţă energetică în zonele prioritare identificate.

• Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice – Axa 4 – Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a sectorului energetic

Această axă prioritară vizează îmbunătăţirea eficienţei energetice, valorificarea resurselor regenerabile de energie şi reducerea impactului negativ asupra mediului al sistemului energetic.

Obiectivul global al POS Mediu vizează îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei

şi a standardelor de mediu şi, în acelaşi timp, contribuie substanţial la îndeplinirea angajamentelor de aderare a României la UE cu privire la protecţia mediului.

Totodată programul vizeză reducerea decalajului existent între Uniunea Europeană şi România cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ. Aceasta ar trebui să se concretizeze în servicii publice eficiente, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile şi a principiului “poluatorul plăteşte”.

Obiectivul specific în cadrul POS Mediu este reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbărilor climatice cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităţi până în 2015.

Realizarea acestor obiective va fi asigurată prin orientarea fondurilor alocate spre

următoarele: 1. Reabilitarea centralelor municipale de termoficare în vederea reducerii poluării (458

milioane Euro, din care grant UE 229 milioane Euro) 2. Asistenţa Tehnică (174 milioane Euro, din care grant UE 130 milioane Euro ).

Programul acoperă perioada 2007-2013, dar obiectivele sale urmăresc nevoile de

dezvoltare ale României după anul 2013, prin punerea bazelor dezvoltării economice durabile. POS va contribui la îndeplinirea obligaţiilor pe care România le are în sectorul de mediu, oferind oportunităţi de investiţii în toate regiunile ţării.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Fig. 11.1. Mecanismul de implementare a POS mediu - AXA PRIORITARĂ 3 - Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de

încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de eficienţă energetică în zonele prioritare identificate


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Perioada de accesare Programul acoperă perioada 2007-2013, dar obiectivele sale urmăresc nevoile de

dezvoltare ale României după anul 2013, prin punerea bazelor dezvoltării economice durabile. POS Mediu va contribui la îndeplinirea obligaţiilor pe care România le are în sectorul de mediu, oferind oportunităţi de investiţii în toate regiunile ţării.

Obiective • Reducerea efectelor schimbărilor climatice şi reducerea emisiilor de poluanţi proveniţi de

la sistemele de încălzire urbană în localităţile cele mai afectate de poluare; • Ameliorarea nivelului minim de concentraţie a poluanţilor în localităţile vizate; • Îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei în localităţile afectate.

Pentru perioada 2007-2013, fondurile alocate pentru finanţarea proiectelor din Axa Prioritară 3 a POS Mediu se ridică la aproximativ 458 milioane Euro, din care 229.268.644 Euro reprezintă finanţare din FC, iar 229.268.644 Euro cofinanţare naţională.

Cadrul legislativ pentru sectorul de încălzire urbană • Directiva Consiliului 96/62/CE privind evaluarea şi gestinea calităţii aerului ambiental; • Directiva Consiliului 96/61/CE privin prevenirea şi controlul integrat al poluării; • Directiva Parlamentului şi a Consiliului 2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor

poluanţi care privind de la instalaţiile mari de ardere; • Directiva Parlamentului şi a Consiliului 2001/81/CE privind plafoanele naţionale de emisii

pentru anumiţi poluanţi atmosferici; • O.U.G. nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, aprobată prin Legea nr. 655/20.11.2001; • Ordinul nr. 592/2002 pentru aprobarea normelor privind emisiile de SO2, NO2, NOX,,

particule în suspensie (PM10 şi PM2.5), plumb, benzene, monoxid de carbon, benzene şi ozon în aerul ambiental;

• Ordinul nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea acestora , precum şi a zonelor în vederea evaluării calităţii aerului în România;

• Ordinul nr. 586/2004 privind înfiinţarea şi organizarea Sistemului Naţional de Evaluare şi Gestiune Integrată a Calităţii Aerului (SNEGICA);

• H.G.R. nr. 731/2004 privind adoptarea Strategiei Naţionale de Protecţie a Atmosferei; • H.G.R. nr. 543/2004 privind elaborarea şi implementarea planurilor şi programeor de

gestiune a calităţii aerului; • H.G.R. nr. 541/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale

anumitor poluanţi proveniţi de la instalaţiile mari de ardere; • Ordinul nr. 833/2005 pentru aprobarea Programului naţional de reducere a emisiilor de

dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite de la instalaţiile mari de ardere; • H.G.R. nr. 1856/22.12.2005 privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi

atmosferici; • H.G.R. nr. 1879/2006 pentru aprobarea Programului naţional de reducere progresivă a

emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac.

Cadrul legislativ privind instrumentele structurale • Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a

prevederilor generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999;

• Regulamentul (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională şi de abrogare a Regulamentului


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

(CE) nr. 1783/1999; • Regulamentul (CE) Nr. 1080/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 iulie

2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională; • Regulamentul nr. 1828/2006 din 8 decembrie 2006 al Comisiei stabilind regulile pentru

implementarea Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1083/2006 în care se stabilesc prevederile generale cu privire la Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune;

• Programul Operational Sectorial Mediu; • Documentul Cadru de Implementare a POS Mediu; • H.G.R. nr. 457/2008 privind stabilirea cadrului instituţional pentru coordonarea,

implementarea şi gestionarea instrumentelor structurale; • H.G.R. nr. 368/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi

Dezvoltării Durabile; • O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de

concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare;

• O.G. nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanţării şi a cofinanţării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul naţional de dezvoltare, în bugetul instituţiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă;

• H.G.R. nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale;

• Ordin comun al MMDD si MEF nr. 1453/2007 privind eligibilitatea cheltuielilor pentru POS Mediu.

Eligibilitatea proiectului

1) Proiectul se încadrează în categoriile de operaţiuni ale axei prioritare 3, după cum urmează: • Introducerea BAT (cele mai bune tehnici disponibile) pentru reducerea emisiilor de

SO2, NOx şi pulberi; • Reabilitarea boilerelor şi a turbinelor; • Introducerea unui sistem îmbunătăţit de contorizare; • Reabilitarea depozitelor de zgură şi cenuşă neconforme; • Reabilitarea reţelelor de distribuţie a energiei termice (inclusiv reproiectarea reţelelor

dacă acest lucru este justificat din raţiuni de cost –eficienţă); • Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectului, elaborarea studiilor de opţiuni,

managementul, supervizarea lucrărilor şi publicitatea proiectului, inclusiv campanii de conştientizare a publicului.

2) Perioada de implementare a proiectului este cuprinsă între 01.01.2007 şi 31.12.2015. 3) Investiţiile propuse sunt conforme cu strategia locală de încălzire. 4) Aria de acoperire a proiectului este la nivel de municipalitate. 5) Proiectul respectă legislaţia în domeniul egalităţii de şanse, dezvoltării durabile, achiziţiilor

publice, informării şi publicităţii şi ajutorului de stat. Proiectul depus în cadrul Axei prioritare 3 - „Reducerea poluării şi minimizarea efectelor schimbărilor climatice prin reabilitarea sistemelor de încălzire urbană, vizând atingerea ţintelor de eficienţă energetică în zonele prioritare identificate” trebuie să respecte legislaţia în domeniul egalităţii de şanse, dezvoltării durabile şi achiziţiilor publice. Proiectul trebuie să includă activităţi de informare şi publicitate, în conformitate cu


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

prevederile Regulamentului nr. 1828/2006 al Comisiei stabilind regulile pentru implementarea Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1083/2006, care conţine prevederi generale cu privire la Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune.

6) Solicitantul nu beneficiază de asistenţă financiară (grant, buget de stat, buget local, împrumuturi externe) pentru implementarea proiectului propus pentru finanţare. În formularul anexat cererii de finanţare Declaraţia de eligibilitate, solicitantul trebuie să declare pe proprie răspundere că nu a beneficiat de asistenţă financiară (grant, buget de stat, buget local, împrumuturi externe) pentru implementarea aceluiaşi proiect.

7) Proiectul respectă prevederile legislaţiei naţionale referitoare la eligibilitatea cheltuielilor În formularul anexat cererii de finanţare Declaraţia de eligibilitate, solicitantul trebuie să declare că respectă prevederile legislaţiei naţionale referitoare la eligibilitatea cheltuielilor.

Reguli de eligibilitate a cheltuielilor Pentru a fi rambursată, o cheltuială trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele

condiţii: 1. să fie conformă cu prevederile contractului de finanţare; 2. să fie conformă cu prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare; 3. să fie efectiv plătită de beneficiar până la data de 31 decembrie 2015; 4. să fie efectiv plătită după 1 ianuarie 2007 (în cazul cheltuielilor efectuate înainte de

depunerea cererii de finanţare); 5. se încadrează în lista cheltuielilor eligibile aferente axei prioritare 3 din POS Mediu

(Anexa 3 a acestui ghid).

Termen de implementare Între 01.01.2007 şi 31.12.2015

11.2 Scheme de finanţare pentru o Companie de Proiect. Soluţii de tip parteneriat • În continuare, sunt prezentate două scheme de finanţare utilizate în condiţiile unor proiecte

mari din domeniul energetic. Ele au la bază un parteneriat dintre un grup de finanţatori cu interese cel mult conexe cu proiectul (obiect de plasamente de capital) şi SACET. Condiţia esenţială este ca parteneriatul să fie între proprietate şi tehnologie. Obiectul finanţării este Proiectul – un schimb de proprietate sau utilizare a proprietăţii contra tehnologie;

• Scheme de tip offset; • Scheme cu garanţii electronice

Tabelul. 11.1. Rata internă de recuperare aşteptată de diferitele categorii de investitori Investitorul potenţial RIR dorită sau cerută

Investitor strategic 17-20% IPP 18-20%

Utilitate privata >18% BERD, BIRD, IFC, altele >15%

Investitor instituţional 24-30% Finanţatori privaţi cu scheme de finanţare

cu gestionare separată a activelor 12%


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Toate schemele de finanţare de acest fel se bazează pe două alegeri pe care toţi participanţii trebuie să le facă. Aceste alegeri se referă la: • tipul de parteneriat ales pentru proiect; • contribuţia fiecărei părţi.

Parteneriatul în acest proiect poate fi:

• parteneriatul între două părţi; • parteneriatul între cele două părţi şi terţi, inclusiv finanţatori.

Soluţie principală: Parteneriatul SACET cu furnizorul de echipamente. Soluţii secundare derivate: Parteneriat SACET cu furnizorul de echipamente şi, împreună, cu

finanţator şi fondul de garantare asociat.

Schema financiară se derulează, în acest caz, astfel: • Fiecare firmă contribuie cu active – echipamente pe care le poate susţine printr-un credit

furnizor, de exemplu; • Firma nou creată are la dispoziţie capitalul iniţial, iar pentru implementarea proiectului este

obligată să atragă surse financiare.

Avantajele unei astfel de soluţii: • separarea responsabilităţilor dintre partenerii contributori şi proiect este, de obicei, benefică.

Atât sub aspect managerial cât, mai ales, sub aspect juridic. În plus, se poate conta pe parteneriatul public privat;

• separarea aspectelor privind bonitatea partenerilor, bonitatea firmei mixte şi rentabilitatea afacerii;

• Firma este dedicată dezvoltării afacerii. Aceasta implică şi simplificarea administrării acesteia şi, mai greu sesizabil, reducerea cheltuielilor şi, ca efect, reducerea costurilor.

Dezavantajele unei astfel de soluţii:

• confuzia aproape permanentă între drepturile şi obligaţiile partenerilor în cadrul firmei şi drepturile şi obligaţiile aceloraşi parteneri în cadrul proiectului;

• politica de preţ, de obţinere şi utilizare a profiturilor este la nivelul firmei. Firma este condusă conform acţionariatului şi respectând interesele firmei şi a dezvoltării afacerii, iar nu neapărat respectând interesele partenerilor, anume intereselor pentru care s-au asociat. De foarte multe partenerii au interese diferite cum ar fi:

- Refacerea unei anumite situaţii financiare sau dezvoltarea afacerilor sau motive legate de piaţă; - Vânzarea/Furnizarea unor echipamente anume.

11.3 Regimul garanţiilor

Pentru contractele cu finanţare de tip credit sunt necesare garanţii. Garantorul poate fi unul dintre parteneri sau un partener terţ care poate oferi suficiente garanţii.

a. Terenuri. Clădiri. b. Echipamente. c. Contracte ferme.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Tabel 11.2 Obţinerea garanţiilor Tip garanţii Obţinere

Garanţii legate de afacerea în sine Contracte de furnizare pe termen mediu şi/sau lung. Garanţii de bună execuţie Contracte şi clauze de bună execuţie

Garanţii materiale ale participanţilor la proiect

Gajuri şi contracte de asigurare pentru contribuţiile părţilor – inclusiv garanţii legate de terenuri.

Orice garanţii colaterale Contract PPA sau similar cu clauză de „plată înainte de toate” din partea distribuitorului de energie electrică şi/sau termică

Tabel 11.3 Ofertarea garanţiilor Ofertă Administrare

Către finanţatorii asociaţi sau partenerii de finanţare

Obţinerea unor dividende suficiente şi plăţi regulate ale ratelor

Garanţii materiale ale implementatorului, altul decât firma mixtă: constructor,

furnizor de utilaje, echipamente, montator, etc.

Garanţiile sunt negociabile şi pot fi, în anumite condiţii, titluri. Un contract de implementare, realizare bine

făcut poate permite clauze asiguratorii, pe de o parte şi reparatorii, pe de altă parte.

Garanţiile nu trebuie să fie aceleaşi cu garanţiile oferite pentru obţinerea creditelor

furnizor. Poate fi vorba de garanţii colaterale

Aceste garanţii ar trebui să depăşească valoarea creditelor, de obicei cu minim 50% şi cu maximum

200%.

Clauză de primordialitate negociabilă -

Cele mai importante sunt contractele de furnizare de lungă durată cu înţelegeri privind preţurile şi evoluţia lor de-a lungul perioadei de contractare. De exemplu, se poate porni cu un preţ rezonabil de mare, mai mare decât tarifele reglementate şi care va avea o evoluţie descrescătoare, eventual cu o anumită rată. Pe ansamblu, preţurile şi evoluţia lor trebuie să răspundă intereselor iniţiale ale investitorilor privind perioada de recuperare a investiţiei, dar şi cele pe termen mai lung, ale furnizorilor.

Un aspect important este tranzacţionarea drepturilor asupra energiei produse. Este vorba de o piaţă derivată dar cu pondere din ce în ce mai mare.

11.4 Tipuri de garanţii

Soluţia generală, luată în considerare cu precădere pentru schemele de finanţare a unor astfel de proiecte, este: • Crearea unei firme mixte care să administreze proiectul. Proiectul va fi tratat drept o afacere

şi administrat ca atare: • Activele puse la dispoziţia noii firme se vor putea constitui drept garanţii. Vor fi necesare de

acoperit din alte surse atrase doar cheltuielile efective de implementare a proiectului, eventual numai capitalul de lucru iniţial;

• Firma este titulara activelor şi reface evaluarea acestor active; • Obţinerea creditelor necesare şi implementarea proiectului.

În aceste condiţii, firma mixtă poate încerca creditarea pe baza activelor sale şi poate încerca un credit bazat pe garanţiile partenerilor (în limitele bonităţii lor), garanţiile oferite de activele sale, garanţii oferite de portofoliul de contracte.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

11.5 Condiţii considerate drept optime pentru creditare

Condiţii optime sunt considerate următoarele: • dobânda de maxim 7,8% (fără comisioane bancare, acestea de cel mult 1,8%); • perioada de graţie: minimum 1.5 ani • rambursări trimestriale pe o perioadă totală de max. 10 ani.

Condiţii financiare optime pentru derularea proiectului: • Rata anuală a amortizării: max. 9%. • Rata anuală a deprecierii leului: 5%. • Dobânda creditelor overdraft: max. 8% pentru euro. • Rata de recuperare a creanţelor: minim 93% anual. • Întârzieri de plată individuale acceptabile de maximum 60 zile. Per ansamblu: maximum de

45 zile. • Rotaţia capitalurilor: cel puţin 2. • Cifra de afaceri anuală minimă: 3.000.000 euro. • Utilizarea provizioanelor este recomandabilă – în limitele 1,5%-9%. Suma dintre provizioane

şi amortizare nu trebuie să depăşească 9%.

11.6 Scheme de finanţare alternative

A. Scheme de tip offset. Dacă o comunitate de afaceri (producători de echipamente şi utilaje, industriaşi, autorităţi

în domeniu, carteluri financiare sau industriale sau chiar politice, înţelegeri şi/sau cooperări internaţionale) doresc să vândă echipamente, utilaje, tehnologii sau numai oportunităţi de tip credit-furnizor, atunci ei pot propune o schemă de finanţare de tip offset.

Dacă: • oferta de vânzare (echipamente, utilaje, proiecte complexe, tehnologii) nu se referă la obiective

sau proiecte economice ci de natură socială, politică, strategică sau majoritar de natură non-economică sau non-financiară, aşa cum este cazul tehnologiilor care nu sunt livrate pentru scopuri economice sau pentru realizarea unor proiecte economice pro-profit şi dacă

• sumele care se referă la respectivele achiziţii de tehnologii sunt rambursabile. Atunci:

• Ofertantul poate propune deschiderea unor oportunităţi de finanţare (linii de credit, surse de finanţare avantajoase etc.) în sumă egală sau echivalentă cu valoarea ofertei de vânzare acceptate.

• Ofertantul se obligă să preia o parte din riscurile privind finanţarea – inclusiv cel mai important: accesul nerestrictiv la finanţări. Condiţia esenţială este ca acea entitate (cumpărătorul sau cumpărătorii sau autorităţile decidente) care a acceptat oferta să propună proiecte pentru finanţare. Aceste proiecte trebuie să fie din domeniul economic, deci să aibă o anumită rentabilitate, să fie bancabile şi, în general, să permită obţinerea de profituri care, per ansamblu să fie echivalente sumei din oferta iniţială – pe durata de viaţă a proiectului. Ideea este ca ofertantul să permită sau să contribuie la realizarea de proiecte care să permită, la

rândul lor, compensarea sau echivalarea sumei ofertei iniţiale. Altfel spus, să dea posibilitatea cumpărătorului să îşi recupereze, prin proiecte economice, banii plătiţi în proiecte non-economice. Aceste proiecte economice vor avea finanţarea asigurată prin diligenţele ofertantului de tehnologii.

În cazul proiectului de investiţii din municipiul Botoşani, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

• proiectul să fie economic viabil; • proiectul să fie considerat un salt tehnologic, inclusiv prin atingerea unor standarde europene

în domeniu; • proiectul să fie gestionat separat pentru a nu exista suspiciunea de „îngropare” a banilor în

sistem; • proiectul să fie acceptat ca atare de autorităţi şi/sau de gestionarul fondurilor offset.

B. Scheme cu garanţii electronice Schemele de acest tip se referă şi se aplică la proiectele de mari dimensiuni (de obicei pentru

obiectivele „la cheie”) şi care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: • permit ca finanţatorul să fie sau să rămână proprietarul activelor a căror achiziţie urmează să

fie finanţată: echipamente, utilaje, tehnologii etc. Aceste active sunt gestionate sau gestionabile separat de operarea echipamentelor, utilajelor etc. Gestionarea activelor este non-profit pe când operarea echipamentelor este o activitate orientată către profit, cel puţin suficient pentru continuarea activităţilor;

• operatorul trebuie să deţină capitalul de lucru al operării; • proiectul este viabil economic pentru o perioadă suficientă.

Schema financiară este neuzuală pentru România şi are următoarele etape pentru un proiect suficient de mare.

Etapa I. Se pregăteşte un studiu de prefezabilitate pentru proiectul care urmează să fie propus.

Etapa II. Se emit garanţii – minime sau cu scheme auxiliare de susţinere a garanţiilor – temporare de tip MT79x. Aceste garanţii sunt retrase la momentul acceptării finanţării şi nu implică riscuri pentru emitent. Tot în această etapă se stabilesc participanţii la proiect.

Etapa III. Se deschide finanţarea – numai pentru echipamentele, utilajele, tehnologiile agreate de finanţator. Întreaga finanţare este în gestiunea finanţatorului.

Etapa IV. Se realizează proiectul. Toate activele rămân în proprietatea finanţatorului cu excepţia activelor (terenului, clădirilor) puse la dispoziţie pentru proiect dar care nu pot fi înstrăinate pe toată durata proiectului. Implementarea proiectului este de competenţa solicitantului de fonduri.

Etapa V. Proiectul devine un parteneriat între un gestionar non-profit a activelor proiectului şi operatorul proiectului.

Titlul proiectului: “Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Botoşani”

Cod CEn I/I

Faza I: (unică). Volumul I: (unic). Ediţia: 0 Revizia: 0Capitolul 12: „ Măsuri politice, administrative şi de reglementare specifică pentru susţinerea programului strategic propus”. Pag. 1 din 9/cap.

QF 044, ed. 0

12. MĂSURI POLITICE, ADMINISTRATIVE ŞI DE REGLEMENTARE SPECIFICĂ

PENTRU SUSŢINEREA PROGRAMULUI STRATEGIC PROPUS

Serviciul de alimentare cu energie termică în sistem centralizat face parte din sfera serviciilor comunitare de utilităţi publice şi cuprinde totalitatea activităţilor privind producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice, desfăşurate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale sub conducerea, coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale în scopul asigurării energiei termice necesare încălzirii şi preparării apei calde de consum pentru populaţie, instituţii publice, obiective social-culturale şi operatori economici.

Serviciul de alimentare cu energie termică în sistem centralizat se realizează prin intermediul infrastructurii tehnico-edilitare specifice aparţinând domeniului public sau privat al autorităţii administraţiei publice locale.

Înfiinţarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul serviciului public de

alimentare cu energie termică constituie obligaţii ale autorităţilor administraţiei publice locale. În asigurarea serviciului public de alimentare cu energie termică, autorităţile administraţiei

publice locale au, în principal, următoarele atribuţii: a) asigurarea continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale; b) elaborarea anuală a programului propriu în domeniul energiei termice, corelat cu programul propriu de eficienţă energetică şi aprobat prin hotărâre a consiliului local, judeţean, sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a asociaţiei de dezvoltare comunitară, după caz; c) înfiinţarea unui compartiment energetic, în cadrul aparatului propriu, în condiţiile legii; d) aprobarea, în condiţiile legii, în termen de maximum 30 zile, a propunerilor privind nivelul preţului local al energiei termice către utilizatori, înaintate de către operatori; e) aprobarea, în condiţiile legii, a preţului local pentru populaţie; f) aprobarea programului de dezvoltare, modernizare şi contorizare a SACET, care trebuie să cuprindă atât surse de finanţare, cât şi termen de finalizare, pe baza datelor furnizate de operatori; g) asigurarea condiţiilor pentru întocmirea studiilor privind evaluarea potenţialului local al resurselor regenerabile de energie şi al studiilor de fezabilitate privind valorificarea acestui potenţial; h) exercitarea controlului serviciului public de alimentare cu energie termică, în condiţiile legii; i) stabilirea zonelor unitare de încălzire, pe baza studiilor de fezabilitate privind dezvoltarea regională, aprobate prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a asociaţiei de dezvoltare comunitară, după caz; j) urmăreşte instituirea de către operator a zonelor de protecţie şi siguranţă a SACET, în condiţiile legii; k) urmăreşte elaborarea şi aprobarea programelor de contorizare la nivelul branşamentului utilizatorilor racordaţi la sistemele de alimentare centralizată cu energie termică.

Compartimentul energetic are următoarele atribuţii principale: a) elaborează şi propune spre aprobare autorităţii administraţiei publice locale programul propriu de modernizare şi dezvoltare a SACET; b) identifică zonele unitare de încălzire; c) elaborează, în conformitate cu reglementările-cadru emise de A.N.R.S.C., şi supune spre aprobare autorităţii administraţiei publice locale următoarele: - regulamentul serviciului public de alimentare cu energie termică;


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

- caietul de sarcini pentru prestarea serviciul public de alimentare cu energie termică şi pentru exploatarea SACET; - contractul de delegare a gestiunii serviciului, după caz; d) urmăreşte realizarea obiectivelor cuprinse în programul propriu de modernizare şi dezvoltare a SACET; e) urmăreşte îndeplinirea clauzelor contractuale, în cazul gestiunii delegate; f) comunică, periodic, datele solicitate de autorităţile de reglementare competente; g) controlează modul de desfăşurare a activităţii privind repartizarea costurilor energiei termice în condominii; h) furnizează şi înaintează către autoritatea administraţiei publice locale datele preliminare necesare fundamentării şi elaborării strategiilor de valorificare pe plan local a potenţialului resurselor energetice regenerabile; i) propune soluţii de valorificare pe plan local a potenţialului resurselor regenerabile de energie; j) elaborează şi urmăreşte realizarea programului de contorizare a SACET.

Sursele de finanţare a lucrărilor de investiţii în domeniul energiei termice sunt definite astfel: a) fonduri proprii ale operatorului şi/sau fonduri de la bugetul local, în conformitate cu obligaţiile asumate prin contractele de delegare a gestiunii; b) credite bancare, care pot fi garantate de autorităţile administraţiei publice locale, de Guvern sau de alte entităţi specializate în acordarea de garanţii bancare; c) fonduri nerambursabile obţinute prin aranjamente bilaterale sau multilaterale; d) taxe speciale, instituite la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, potrivit legii; e) fonduri transferate de la bugetul de stat ca participare la cofinanţarea unor proiecte realizate cu finanţare externă, precum şi din bugetele unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat, cu respectarea legislaţiei în vigoare; f) sumele disponibilizate prin reducerea graduală a subvenţiilor pentru energia termică furnizată populaţiei; aceste sume se vor utiliza de către autorităţile administraţiei publice locale pe bază de studii şi programe pentru retehnologizarea, modernizarea şi eficientizarea SACET, avizate de Ministerul Administraţiei şi Internelor; g) surse financiare, rezultate din tranzacţionarea unităţilor de reducere de emisii de gaze cu efect de seră; h) redevenţa aferentă contractelor de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu energie termică prin SACET; h) alte surse, în condiţiile legii.

Restructurarea serviciilor publice de încălzire urbana Serviciile publice de încălzire urbană în sistem centralizat trebuie menţinute şi dezvoltate

întrucât în condiţiile specifice României şi ale tehnologiilor actuale, acestea pot asigura alimentarea cu energie termică pentru sectorul rezidenţial în condiţii de siguranţă, eficienţă energetică şi performanţă economică ridicată, având totodată un impact pozitiv asupra protecţiei şi conservării mediului ambiant prin controlul strict al emisiilor poluante.

Premizele de restructurare a serviciilor de alimentare cu energie termica produsă centralizat: a) serviciul public de alimentare cu caldură poate deveni o activitate rentabilă, sigură şi performantă dacă este realizat de operatori specializaţi care integrează la nivelul localităţilor şi alte servicii publice adiacente cum ar fi: furnizarea apei potabile şi industriale, a energiei electrice, a gazelor naturale, recuperarea şi utilizarea în scop energetic a deşeurilor menajere etc.;


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

b) necesitatea promovării şi aplicării soluţiilor care asigura economisirea resurselor energetice clasice şi respectarea principiului dezvoltării durabile în toate situaţiile: de la înfiinţarea unor sisteme noi, pana la modernizarea, dezvoltarea sau reabilitarea unor sisteme existente; c) necesitatea promovării şi aplicării tehnologiilor care asigura protejarea şi conservarea mediului ambiant prin utilizarea tehnologiilor cu impact minim asupra acestuia; d) termoficarea asociata cu cogenerarea, asigură producerea energiei termice la cele mai scăzute preţuri şi cu impactul cel mai redus asupra mediului, la cele mai bune randamente globale şi cu cel mai scăzut consum de resurse energetice primare; e) asigurarea accesului la serviciile de termoficare pentru clienţii potenţiali prin corelarea tarifelor cu gradul de suportabilitate al acestora; f) prioritizarea finanţării şi execuţiei proiectelor de reabilitare prin dirijarea şi concentrarea efortului investitional acolo unde eficienţa acestuia este maxima, şi anume dinspre consumatori spre surse; g) generalizarea serviciului public de încălzire centralizata în toate localităţile unde studiile de specialitate demonstrează că acesta este viabil şi eficient economic.

Obiectivele majore ale politicii Guvernului în domeniul serviciilor publice centralizate de alimentare cu energie termică a localităţilor sunt: • siguranţa alimentării cu energie termică a localităţilor; • generalizarea producerii energiei termice în cogenerare cu energia electrică în toate situaţiile

raţional posibile, în conformitate cu Directiva 2004/8/CE privind promovarea cogenerarii pe baza cererii de caldură utilă pe piaţa internă;

• implementarea Directivei UE 93/76/EEC privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon prin îmbunătăţirea eficienţei energetice şi a Directivei 2001/80/EC privind reducerea emisiilor la coş;

• furnizarea competitivă a energiei termice, la preţuri accesibile utilizatorilor; • promovarea principiilor economiei de piaţă, deschiderea pieţei şi diminuarea gradului de

monopol; • creşterea eficienţei energetice a sistemelor şi promovarea măsurilor de dezvoltare durabilă; • respectarea prevederilor directivelor UE privind calitatea serviciile de încălzire urbană şi

protecţia mediului; • atragerea participării capitalului privat la finanţarea investiţiilor aferente serviciilor energetice

de interes local.

Direcţii de acţiune • scăderea costurilor de producţie prin modernizarea sistemelor de producere şi distribuţie a

energiei termice şi reducerea pierderilor; • încurajarea investiţiilor pentru reabilitarea sistemelor centralizate, pentru creşterea eficientei

energetice, reducerea corespunzătoare a consumurilor de resurse primare şi diminuarea emisiilor poluante în atmosferă;

• orientarea investiţiilor pentru producerea energiei termice prin soluţii de cogenerare, în conformitate cu directiva 2004/8/EC privind promovarea cogenerarii pe baza cererii interne de căldură;

• implementarea unor sisteme automatizate de măsurare, reglare şi control de tip dispecer, de la sursa pana la nivelul consumatorului final, pentru conducerea "on-line" a proceselor tehnologice şi întocmirea bilanţurilor lunare;

• modernizarea capacităţilor existente sau înlocuirea lor şi corelarea acestora cu necesarul de energie termică al localităţilor;

• înlocuirea combustibililor solizi şi lichizi, acolo unde este posibil, cu gaze naturale;


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

• diversificarea resurselor energetice primare utilizate pentru producerea energiei termice şi promovarea soluţiilor optime sub raport cost / calitate;

• introducerea contorizarii energiei termice livrate la nivel de imobil şi la nivel de apartament; • introducerea tarifului binom şi a contractelor sau convenţiilor de furnizare individuale; • reducerea subvenţiilor la furnizor pentru energia termică livrată populaţiei şi înlocuirea

acestora cu ajutoare sociale pentru încălzire acordate familiilor şi persoanelor venituri reduse; • încurajarea apariţiei operatorilor unici (producere, transport, distribuţie, furnizare) şi

privatizarea acestora; • promovarea gestiunii delegate prin concesionarea serviciilor şi a infrastructurii aferente şi prin

contracte de parteneriat publicprivat; • obligativitatea autorizării / atestării agenţilor economici specializaţi în proiectarea şi execuţia

lucrărilor din infrastructura aferentă serviciilor de alimentare cu energie termică, în funcţie de categoria lucrărilor de construcţii - montaj - instalaţii ce urmează a fi executate, de către operatori, respectiv autorităţile de reglementare competente;

• stimularea reabilitării termice a clădirilor prin facilităţi fiscale şi simplificarea procedurilor de acces a proprietarilor la fondurile destinate reabilitării termice a imobilelor în vederea reducerii pierderilor de caldură şi a necesarului termic printr-un pachet de reglementări tehnice şi economice coerent.

Politici şi priorităţi

• reglementarea procedurii de deconectare a consumatorilor / clădirilor în caz de neplată sau plata parţială a facturilor;

• introducerea tarifului binom având o parte fixă constantă determinată în funcţie de capacitatea instalată şi o parte variabila calculată în funcţie de consumul efectiv de energie termică;

• instalarea în apartamentele situate în imobilele condominiale a repartitoarelor de costuri şi a robinetelor cu reglaj termostatic pentru reglarea, măsurarea şi controlul cantităţilor de energie termică consumate;

• introducerea contractelor individuale sau a convenţiilor individuale de furnizare a energiei termice;

• promovarea gestiunii delegate a serviciilor de încălzire urbană bazate pe contracte de concesiune şi de parteneriat public – privat pentru atragerea investiţiilor private în managementul capacităţilor de cogenerare;

• actualizarea normelor pentru proiectarea instalaţiilor de încălzire, ventilaţie şi aer – condiţionat;

• întocmirea programelor de eficienţă energetică în corelare cu programele de investiţii, la nivelul tuturor localităţilor cu o populaţie mai mare de 20.000 de locuitori;

• introducerea conceptelor de "planificare energetica la nivel local", "insule de energie", "oraşe energetice" "zone prioritare de termoficare" etc.

Domeniile ţintă ale planificării energetice la nivel local corespund cu trei axe principale:

I. elaborarea politicii locale; II. caracterul cetăţenesc al energiei termice; III. caracteristica de “piaţă locală” a pieţei energiei termice.

Obiectivele ce trebuie abordate: 1. promovarea caracterului cetăţenesc al energiei şi mobilizarea participanţilor locali din sectorul energetic;


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

2. planificarea la nivelul comunităţii locale privind utilizarea eficientă a surselor de energie regenerabilă şi a energiei convenţionale, administrarea cererii şi mobilitatea asociată; 3. crearea de condiţii favorabile pentru pieţele şi serviciile energetice locale pentru accesul la grupurile de consumatori cei mai defavorizaţi.

Scopurile tipice pentru obiectivul 1 “Promovarea caracterului cetatenesc al energiei şi

mobilizarea participanţilor locali din sectorul energetic” sunt: • promovarea pe scară largă a conştientizării sociale necesară pentru abordarea problemelor

energiei pe termen mediu şi lung şi necesitatea unei dezvoltări durabile, prin programe şi campanii informationale şi educationale la nivelul consumatorului;

• crearea de parteneriate locale în sectorul energetic care să implice sectorul public, reprezentanţii consumatorilor (locatari, IMM-uri) şi furnizori de energie convenţională;

• efectuarea de studii de fezabilitate multicriteriale referitoare la aspectele formelor multiple de energie: administrarea sistemului, calitate şi fiabilitate, politici, tehnologie, socio economie, finanţare;

• introducerea conceptului de "noua administrare" în domeniul energiei, folosind o "abordare ascendentă, de jos în sus", (de la nivelul local) pentru a întări rolul consumatorului pe piaţa de energie (energia ca un serviciu pentru cetăţean şi administrarea cererii pentru a satisface nevoile reale ale consumatorilor) şi de asemenea pentru a consolida rolul altor noi participanţi în sectorul de energie (ONG ale consumatorilor, autorităţile locale, cooperative de servicii şi mici producători de energie din resursele regenerabile) prin promovarea unui nou caracter cetăţenesc al energiei.

Scopurile tipice pentru obiectivul 2 “Planificarea la nivelul comunităţii locale privind utilizarea

eficienta a surselor de energie regenerabila şi a energiei convenţionale, administrarea cererii şi mobilitatea asociată” sunt:

• stimularea planificării locale de energie inclusiv integrarea planurilor de energie în planificarea dezvoltării locale, inventare de energie, bilanţuri energetice şi programare de energie;

• întreprinderea de acţiuni ce au drept scop consolidarea angajamentelor factorilor cheie de decizie şi a participanţilor pe piaţă pentru comunităţi utilizatoare de energie durabilă;

• întărirea componentei de energie a planurilor de dezvoltare durabile ce au drept obiectiv dezvoltarea la nivel local;

• iniţierea unui domeniu de reflectare pentru posibilele iniţiative de politică de viitor, • demararea de măsuri concrete de implementare.

Scopurile tipice pentru obiectivul 3 “Crearea de condiţii favorabile pentru pieţele şi serviciile

energetice locale pentru accesul la grupurile de consumatori cei mai defavorizaţi” sunt: • facilitarea transferurilor de tehnologii pentru producţia descentralizată a energiei termice şi

de administrare a cererii, prin implementarea cunoştinţelor tehnice corespunzătoare la nivel local;

• dezvoltarea condiţiilor tehnice şi normalizarea situaţiei (îmbunătăţirea accesibilitatii la sursele de energie regenerabila, la reţelele electrice locale, cadru de reglementare adecvat);

• dezvoltarea şi promovarea bunelor practici pentru reglementarea şi dezvoltarea pieţelor locale de energie (calcularea preţurilor, sisteme de garanţie, autorizaţiile publice, scheme de finanţare tip "finanţare terţi", servicii energetice noi);

• stimularea unei abordări inovatoare referitoare la reducerea costurilor pentru implementarea măsurilor privind utilizarea raţională a energiei şi a surselor de energie regenerabilă (grupare


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

pentru achiziţii şi contracte colective pentru întreţinere echipamente), costuri care sunt influenţate de barierele netehnologice (proceduri de aplicaţie şi de aprobare a planificării exagerat de dificile);

• încercarea de a rezolva problemele legate de barierele pe termen scurt care îi opresc pe principalii participanţi (politicieni, planificatori, proiectanţi şi cetăţeni) de a lucra la proiectele de economisire şi conservare a energiei cu aceeaşi abordare pozitivă pe care ei o adoptă la proiectele standard.

Acţiuni pregătitoare pentru a îmbunătăţi formarea instituţiilor la nivel municipal Pentru elaborarea strategiilor locale, aplicate la municipii şi oraşe, referitoare la

modernizarea şi reabilitarea serviciilor de termoficare urbana, Legea nr. 325/2006 oferă autorităţilor administraţiei publice locale o libertate totală de decizie referitoare la organizarea şi conducerea serviciilor de termoficare urbană.

În acest context este necesar ca autorităţile administraţiei publice locale din fiecare municipiu sau oraş, care are deja disponibil un sistem centralizat de producţie şi distribuţie a energiei termice sau intenţionează să aibă unul în următorii ani, trebuie sa-şi elaboreze propria lor strategie pe baza principiilor declarate în strategia nationala şi cu respectarea legilor în vigoare.

Strategia trebuie să se bazeze pe un studiu de specialitate prin care se vor fundamenta şi

stabili următoarele: • soluţiile tehnice ce se vor folosi în scopul de a asigura servicii de livrare a energiei termice

prin sistemele de termoficare urbană; • evaluarea numărului prezent şi viitor de consumatori; • cantitatea de căldură necesară pentru încălzire şi pentru apa caldă de consum; • alternativele referitoare la tipul de combustibil ce se va folosi; • costurile pentru modernizarea şi reabilitarea sistemului existent, dacă este necesar; • soluţiile posibile de finanţare.

De asemenea, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 22/2008 privind

eficienţa energetică şi promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie în scopul realizării politicii naţionale de utilizare eficientă a energiei, autorităţile administraţiei publice locale din localităţile cu o populaţie mai mare de 20.000 de locuitori au obligaţia sa întocmească programe de eficienţă energetică proprii care vor include şi investiţiile pe termen lung (3 până la 6 ani).

Creşterea implicării autorităţilor administraţiei publice locale în modernizarea sistemelor de încălzire urbană

• crearea condiţiilor pentru atragerea capitalului privat în finanţarea investiţiilor pentru reabilitarea şi eficientizarea sistemelor publice centralizate de alimentare cu energie termică;

• utilizarea resurselor financiare proprii şi garantarea creditelor; utilizarea emisiilor de obligaţiunilor municipale pentru asigurarea fondurilor de investiţii; restructurarea mecanismelor de subvenţionare şi utilizarea resurselor eliberate pentru finanţarea proiectelor de reabilitare şi modernizare a sistemelor; pregătirea studiilor de fezabilitate şi a documentaţiilor de execuţie.

Întărirea capacităţii instituţionale la nivel municipal Furnizarea energiei termice constituie o piaţă locală şi, oricât de bună ar fi strategia

guvernamentală, măsurile legale financiare etc., dacă la nivel municipal nu există capacitate


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

instituţională atunci implementarea şi susţinerea strategiei sunt deficitare. La nivelul autorităţii administraţiei publice locale se vor colecta date credibile şi va elabora un plan de opţiuni pentru furnizarea de energie la nivel municipal şi se vor genera indicatorii statistici pentru urmărirea implementarii acestui plan. În plus, se va elabora un plan de recuperare financiară bazat pe îmbunătăţirea ratei de colectare/încasare a facturilor, corelat cu ridicarea calităţii serviciului, diminuarea ratei de devalorizare a patrimoniului, opţiuni alternative de locuri de muncă şi de asistenţă financiară de la Guvern. Reducerea poluării va trebui sa constituie, de asemenea, o altă preocupare importantă.

Creşterea capacităţii instituţionale la nivel municipal se realizează prin: • Pregătirea planurilor pentru încălzirea urbană; • Introducerea indicatorilor statistici de evaluare; • Îmbunătăţirea calităţii serviciului.; • Creşterea procentului de conectări; • Oprirea devalorizării patrimoniului; • Elaborarea planului de recuperare financiară şi eficientizare a serviciului; • Creşterea volumului de încasare a facturilor; • Dezvoltarea de programe alternative de locuri de muncă şi asistenţă financiară pentru

angajaţii din SACET care îşi pierd locurile de muncă din cauza restructurării şi retehnologizării;

• Reducerea poluării; • Elaborarea de planuri de furnizare de energie la nivel municipal.

Acţiunea se va concretiza în elaborarea următoarelor documente: 1. Plan de încălzire urbană; 2. Plan de recuperare financiară; 3. Plan de alimentare cu energie la nivel municipal; 4. Program de pregătire pentru administraţia publică locală.

Cerinţe instituţionale specifice finanţării reabilitării SACET din fonduri structurale

Conform angajamentelor asumate în Documentul Complementar de Poziţie la Capitolul 21, a fost creat cadrul instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea instrumentelor structurale prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr.497/2004, cu modificările şi completările ulterioare, prin care au fost desemnate structuri instituţionale armonizate cu structurile comunitare specifice. Ministerul Finanţelor Publice, prin Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, îndeplineşte rolul de coordonator naţional al instrumentelor structurale.

POS Mediu – Axa Prioritară 3 stipulează că beneficiarul grantului UE este autoritatea locală care deţine în proprietate 100% sistemul de încălzire centralizată.

Cadrul instituţional la nivel local trebuie să asigure atât capabilitatea beneficiarului care este autoritatea administraţiei publice locale, cât şi capabilitatea operatorului SACET de a implementa investiţiile propuse şi de a opera facilităţile noi sau reabilitate.

Autorităţii administraţiei publice locale îi revin atribuţii importante în cadrul implementării proiectului, în special în procesul de achiziţie, contractare şi plăţi. Este necesară stabilirea unui contract cadru între Autoritatea de Management şi Consiliul local, care să definească responsabilităţile, fluxurile financiare şi toate celelalte cerinţe necesare implementării proiectului. La nivelul autorităţii locale trebuie înfiinţată o Unitate de Management a Proiectului (UMP) formată din specialişti cu expertiză în domeniile tehnic, achiziţii, financiar, juridic ce va avea ca responsabilităţi:


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

• Monitorizarea procurării în vederea respectării cerinţelor legale; • Monitorizarea plăţilor în vederea respectării cerinţelor legale; • Activităţi tehnice; • Raportări către Autoritatea de Contractare; • Evaluarea internă.

Operatorul SACET va avea responsabilitatea operării infrastructurii finanţate cu suport UE. La nivelul operatorului trebuie înfiinţată o echipă pentru pregătirea şi derularea proiectului. Această echipă are rolul de a meţine permanent legătura cu echipa de proiect din cadrul autorităţii administraţiei publice locale, în vederea sprijinirii implementării proiectului şi familiarizării cu noua infrastructură încă din fazele premergătoare punerii în funcţiune.

Entităţile implicate în proiect sunt următoarele: • Ministerul Mediului, respectiv Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional

Sectorial Mediu 2007-2013; • Organismele Intermediare pentru Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013; • Operatorul SACET; • Beneficiarul Final, respectiv autoritatea administraţiei publice locale; • Ministerul Administraţiei şi Internelor ca responsabil pentru monitorizarea globală a

serviciilor municipale din România şi pentru dezvoltarea de strategii şi politici de îmbunătăţire a calităţii serviciilor publice;

• Autoritatea Naţională de Reglementare a Serviciilor Publice Municipale responsabilă pentru stabilirea legislaţiei şi a politicii naţionale în domeniul utilităţilor publice în România.

Proiectul de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare centralizată cu energie

termică a consumatorilor din municipiul Botoşani reprezintă o investiţie deosebit de complexă, cu un puternic impact social asupra locuitorilor oraşului. Utilizarea unor fonduri însemnate pentru activitatea investiţională conduce implicit la o responsabilizare corespunzătoare a tuturor instituţiilor şi factorilor ce participă în mod direct sau colateral la această activitate.

O primă măsură deosebit de importantă care revine autorităţii administraţiei publice locale este organizarea unei Unităţi de Management Local a proiectului de reabilitare a sistemului de transport şi distribuţie a energiei termice din municipiul Botoşani.

A doua măsură foarte importantă este asigurarea derulării în bune condiţii a tuturor etapelor premergătoare derulării efective a investiţiei prevăzute în programul de reabilitare, respectiv realizarea studiilor de fezabilitate, a proiectelor tehnice, acordarea tuturor avizelor necesare demarării lucrărilor.

Realizarea programului de reabilitare a sistemului de alimentare centralizată cu energie termică în intervalul de timp prevăzut de strategie va necesită concentrarea unei forţe de muncă deosebit de numeroase. Se recomandă ca Agenţia locală pentru ocuparea forţelor de muncă să deruleze un program special destinat acestei acţiuni, în cazul în care se va dovedi că resursele umane angajate în prezent în zona municipiului Botoşani sunt insuficiente pentru întregul volum de muncă aferent proiectului.

Este deosebit de important ca administraţia locală să încurajeze creşterea consumului util de energie termică în vederea asigurării confortului la standarde europene. Aceasta se va suprapune peste creşterea aşteptată a nivelului de trai a locuitorilor din Municipiul Botoşani. Se recomandă realizarea de Campanii de Informare privind efectele benefice ale creşterii confortului în locuinţe asupra sănătăţii, cu reduceri ale cheltuielilor alocate medicamentelor.

Un alt factor pentru care administraţia centrală şi locală va purta o mare răspundere îl reprezintă politica de tarifare a energiei termice. Este indicat să se încerce implementarea unei politici de tarifare binomială, care să asigure un flux de bani către rambursarea sumelor care au fost


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

alocate pentru reabilitarea sistemului. Există certitudinea faptului că, în timp, facturile la energia termică vor creşte. Fie că

sistemul va rămâne în forma prezentă, fie că va fi reabilitat, facturile pe care consumatorii trebuie să le plătească vor depăşi nivelul celor de azi. Fără îndoială, o parte din actualii consumatori nu vor putea suporta această creştere. Se speră ca, în contextul creşterii nivelului de trai, acest segment să fie cât mai redus. Este de datoria autorităţilor locale să asigure o politică socială capabilă să reprezinte un instrument de folos celor care au nevoie de sprijin.

Managementul operatorului împreună cu reprezentanţii proprietarului au elaborat un program de dezvoltare pe termen lung al societăţii. În acest program menţinerea şi dezvoltarea sistemului de producere şi distribuţie a energiei termice ocupă un loc prioritar şi asigură un cadru politico-administrativ favorabil pentru elaborarea programelor concepute şi aprobate în acest domeniu. Programul a fost revizuit şi adaptat condiţiilor actuale de mai multe ori. Ultima revizuire a strategiei de dezvoltare a sistemului de producere şi distribuţie a energiei termice s-a realizat în partea a doua a anului 2009.

Cadrul legal necesar derulării programelor a fost asigurat în permanenţă prin adaptarea reglementărilor locale. S-a acordat o atenţie deosebită priorităţilor dictate de strategia energetică naţională. Astfel contorizarea consumatorilor de energie termică a derulat pe baza regulamentelor aprobate prin Hotărârile Consiliului Local. Contorizarea şi reducerea pierderilor de căldură prin reabilitările de instalaţii şi conducte au ca efect scăderea semnificativă a cantităţilor de energie termică distribuită, realizând economii însemnate de combustibili şi poluând mai puţin .

Pe lângă stabilirea liniilor directoare în domeniul energetic, Consiliul Local al municipiului Botoşani nu a neglijat nici aspectul social al efectelor măsurilor tehnico-economice întreprinse, luând măsuri importante de protejare a consumatorilor particulari (sub forma subvenţiilor) sau stabilind cu stricteţe cadrul legal al debranşărilor de la sistemul public de distribuţie a energiei termice prin definirea „zonelor unitare de încălzire”.

O măsură care poate fi de asemenea analizată de către factorii decizionali din Municipiul Botoşani este delegarea prin licitaţie publică deshisă organizată în condiţiile legii pentru serviciul public de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice produse centralizat. Această măsură a fost deja aplicată cu mare succes în câteva oraşe din România. Ca rezultate ale delegării gestiunii serviciului public pot fi enumerate următoarele:

• creşterea calităţii serviciului livrat populaţiei; • rentabilizarea funcţionării sistemului centralizat de alimentare cu energie termică; • scăderea sau cel puţin menţinerea preţurilor de vânzare a căldurii; • micşorarea sau chiar stoparea debranşărilor populaţiei de la sistemul centralizat de

alimentare cu căldură; • pe termen lung rebranşarea populaţiei la sistemul centralizat de alimentare cu energie

termică. În derularea acestei activităţi vitale, toate măsurile intreprinse de administraţia publică locală

au fost şi sunt în concordanţă cu concepţia de bază în asigurarea acestui serviciu, respectiv menţinerea, reabilitarea, modernizarea, retehnologizarea şi extinderea SACET.


Cod CEn I/I

Faza I: (unică).Volumul I: (unic). Ediţia: 0 Revizia: 0Capitolul 13: „Concluzii privind Strategia de alimentare cu căldură a Municipiului Botoşani”. Pag. 1 din 21/cap.

QF 044, ed. 0

13. CONCLUZII PRIVIND STRATEGIA DE ALIMENTARE CENTRALIZATĂ CU CĂLDURĂ A MUNICIPIULUI BOTOŞANI

13.1. Direcţii principale de acţiune la nivel municipal

Dimensiunea economico-socială a serviciului şi rolul acestora în menţinerea coeziunii sociale reclamă şi justifică adoptarea şi implementarea unui set de măsuri având ca obiectiv dezvoltarea durabilă, atingerea standardelor Uniunii Europene şi eliminarea disparităţilor economico-sociale dintre diferite zone ale ţării şi dintre mediile de locuit.

Principii

• descentralizarea şi creşterea responsabilităţii cu privire la calitatea serviciilor asigurate populaţiei ;

• extinderea sistemului centralizat pentru serviciile de bază şi creşterea gradului de acces a populaţiei la aceste servicii ;

• restructurarea mecanismelor de protecţie socială a segmentelor defavorizate ale populaţiei şi reconsiderarea raportului preţ / calitate ;

• promovarea principiilor economiei de piaţă ; • atragerea finanţărilor nerambursabile şi a capitalului privat în realizarea investiţiilor ; • instituţionalizarea creditului local şi extinderea contribuţiei acestuia la finanţarea

serviciului ; • promovarea parteneriatului social şi pregătirea continuă a resurselor umane.

Principii generale

• autonomia locală - serviciile comunitare de utilităţi publice sunt una din expresiile de autonomie ale colectivităţilor locale şi un mijloc puternic de care acestea dispun pentru a servi interesului general ;

• descentralizarea în domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice - trebuie să respecte principiile de coerenţă şi unitate de aplicare a politicilor publice în beneficiul tuturor cetăţenilor, de coordonare şi de solidaritate teritorială si depinde de factori precum structura teritorială, dimensiunea colectivităţilor locale şi regionale, natura, importanţa şi dimensiunea teritorială a serviciului, capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene de a-şi asuma sarcinile corespunzătoare ;

• dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale - condiţionează chiar dezvoltarea economico-socială a acestora contribuind la repartizarea echilibrată, echitabilă şi raţională a resurselor disponibile pe teritoriul colectivităţii locale având în vedere interdependenţa dintre urban şi rural, dintre zonele cu activităţi agricole şi cele cu activităţi industriale, precum şi de spaţiile/zonele libere care merită să fie prezervate ;

• subsidiaritate şi proporţionalitate ; • responsabilitate şi legalitate – în domeniul serviciilor există o delimitare clară a

competenţelor şi responsabilităţilor între autorităţile administraţiei publice centrale şi cele locale, cu o definire echilibrată, coerentă şi acceptabilă a drepturilor şi obligaţiilor ce revin diferiţilor actori implicaţi în furnizarea /prestarea serviciilor : autorităţi – operator – utilizatori ;

• administrarea eficientă a bunurilor din proprietate publică şi privată a unităţilor administrativ teritoriale – aplicarea principiilor economiei de piaţă, utilizarea şi


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

planificarea echilibrată a resurselor financiare în funcţie de priorităţi şi menţinerea unei balanţe echitabile între veniturile populaţiei şi tarifele practicate ;

• participarea şi consultarea activă a cetăţenilor în luarea deciziilor cu privire la furnizarea/prestarea serviciilor. Autorităţile administraţiei publice locale trebuie să ia în considerare mai întâi populaţia vizată, când stabilesc cea mai bună variantă de a furniza serviciile de care sunt responsabile ;

• liberul acces la informaţii – asigurarea dreptului la informare recunoscut utilizatorului, garantând participarea la procesul de luare a deciziilor ;

• asociere intercomunitară – în vederea înfiinţării, organizării, gestionării şi exploatării în interes comun a unor servicii, inclusiv pentru finanţarea şi realizarea obiectivelor de investiţii specifice sistemelor de utilităţi publice ;

• protecţia şi conservarea mediului natural şi construit ; • asigurarea igienei şi sănătăţii populaţiei.

Serviciile comunitare de utilităţi publice contribuie la păstrarea coeziunii sociale deoarece

furnizează prestaţii cu caracter social şi asigură punerea în practică a politicilor de asistenţă hotărâte la nivel naţional sau local. Ele asigură strângerea legăturilor de solidaritate dintre locuitori, evitarea ruperii legăturilor sociale şi menţinerea coeziunii în cadrul comunităţilor locale, graţie calităţii bunurilor pe care le furnizează populaţiei şi în particular categoriilor defavorizate.

Furnizarea/Prestarea serviciului public de alimentare cu energie temică Autoritatea administraţiei publice locale trebuie să asigure punerea în practică a unei

gestiuni eficiente, performante şi durabile, orientată asupra rezultatelor, determinate de o evaluare periodică şi publică a performanţelor operatorului bazată pe un sistem adecvat de informare şi culegere de date privind serviciile furnizate / prestate şi nevoile populaţiei.

Finanţare Finanţarea cheltuielilor curente pentru furnizarea / prestarea serviciului public şi pentru

întreţinerea, exploatarea şi funcţionarea sistemelor aferente se realizează pe criterii economice şi comerciale. Mijloacele materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţilor specifice fiecărui serviciu sunt asigurate prin bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorului , respectiv ale consiliilor locale .

Subvenţionarea serviciului de alimentare cu energie termică în sistem centralizat se realizează în conformitate cu prevederile legale în vigoare .

Modernizare Operatorul serviciului, împreună cu autorităţile locale, are obligaţia de a dezvolta şi

moderniza infrastructura tehnico-edilitară prin adaptarea la realităţile şi cerinţele actuale, cât şi prin promovarea unor tehnici şi tehnologii compatibile cu condiţionalităţile impuse de protejarea mediului înconjurător şi a sănătăţii populaţiei.

Raporturile dintre administraţia publică locală şi operator Din punct de vedere administrativ, serviciul public de alimentare cu energie termică în

sistem centralizat este de interes local, având menirea satisfacerii cerinţelor comunităţii locale, fiind organizat şi administrat în conformitate cu legislaţia în vigoare, conform următoarelor principii :


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

• Consiliul local are în administrare bunurile din domeniul public şi privat ale municipiului cu care se operează în executarea serviciilor ;

• Consiliul local are obligaţia legală de a adopta modalitatea de gestiune a serviciului funcţie de particularităţile locale ;

• Operatorul, indiferent de modalitatea de gestiune a serviciului adoptată sau de statutul juridic, forma de organizare, tipul de proprietate, va fi licenţiat de către autoritatea de reglementare competentă, A.N.R.S.C. şi/sau A.N.R.E., după caz ;

• Operatorul îşi poate desfăşura efectiv activitatea numai după emiterea hotărârii de dare în administrare – în cazul gestiunii directe, respectiv a hotărârii de atribuire a contractului de delegare a gestiunii – în cazul gestiunii delegate ;

• Contractele de delegare de gestiune pentru operarea serviciului vor fi monitorizate de către Consiliul local ca parte contractantă şi de A.N.R.S.C. ;

• Preţurile şi tarifele serviciilor furnizate/prestate vor fi stabilite, modificate şi ajustate conform prevederilor legale, avizate de autoritatea de reglementare şi adoptate de către autorităţile locale implicate ;

• Autoritatea administraţiei publice locale va monitoriza permanent modul de realizare a indicatorilor de performanţă privind serviciul public, din punct de vedere cantitativ şi calitativ, la care s-a angajat operatorul ;

• Hotărârea privind privatizarea şi alegerea metodei de privatizare aparţine Consiliului local ;

• Asigurarea protecţiei sociale a categoriilor populaţiei cu venituri mici nu prin preţ/tarif, ci prin programe speciale finanţate din surse ale bugetelor locale sau ale bugetului de stat.

Raporturile dintre administraţia publică locală şi utilizatori În relaţia Consiliului local cu utilizatorii serviciului se au în vedere în principal

următoarele: • asigurarea gestionării şi administrării serviciilor de utilităţi pe criterii de competitivitate,

eficienţă economică şi managerială , adaptate la nevoile populaţiei ; • consultarea asociaţiilor utilizatorilor în vederea stabilirii politicilor şi strategiilor locale

de dezvoltare şi a modalităţilor de organizare şi funcţionare a serviciului ; • informarea periodică a utilizatorilor asupra stării serviciului public (informaţii şi

publicitate) ; • participarea utilizatorilor la gestiunea serviciului public prin dreptul de a alege, dreptul de

petiţie şi reclamaţie, participare la referendumuri şi la alte iniţiative populare etc. ; • medierea şi soluţionarea conflictelor dintre utilizatori şi operator ; • monitorizarea şi controlul modului de respectare a obligaţiilor operatorului faţă de

utilizatori .

Raporturile dintre operator şi utilizatori Raporturile dintre operator şi utilizatorii serviciului public sunt raporturi juridice de

natură contractuală şi sunt supuse normelor de drept privat. Operatorul serviciului public în raport cu utilizatorii serviciilor de utilităţi publice trebuie

să respecte în principal următoarele obligaţii : • să asigure funcţionarea principiului de neutralitate şi de non-discriminare în ceea ce

priveşte pe utilizatori , libertatea de opinie a acestora şi ansamblul libertăţilor publice ; • să respecte drepturile şi obligaţiile legale ce le revin utilizatorilor ca beneficiari ai

furnizării/prestării serviciului ;


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

• să asigure furnizarea/prestarea serviciului public conform prevederilor contractuale şi cu respectarea prescripţiilor, normelor şi normativelor tehnice în vigoare , cu încadrarea în valorile indicatorilor de performanţă şi calitate stabiliţi ;

• să organizeze un mod de comunicare astfel încât să asigure tuturor beneficiarilor interesaţi o cunoaştere corespunzătoare a drepturilor şi obligaţiilor ce le revin şi a prestaţiilor pe care pot să le obţină, prin implementarea unei politici de informare adecvate ;

• indiferent de forma de gestiune, operatorul va organiza un mod de tratare a petiţiilor utilizatorilor prin soluţionarea rapidă a problemelor ridicate şi remedierea acestora în profunzimea cauzelor ;

• să servească utilizatorii din aria de acoperire, în condiţiile programelor de reabilitare, extindere şi modernizare aprobate ;

• să ia măsuri imediate pentru remedierea unor defecţiuni, deranjamente sau avarii apărute în funcţionarea sistemelor centralizat şi să limiteze durata intervenţiilor ;

• să asigure montarea, funcţionarea şi verificarea metrologică a echipamentelor de măsurare a consumului la branşamentul utilizatorului, în conformitate cu normele tehnice în vigoare ;

• să plătească despăgubiri persoanelor fizice sau juridice pentru prejudiciile provocate din culpă, inclusiv pentru restricţiile impuse deţinătorilor de terenuri în perimetrul zonelor de protecţie instituite, conform prevederilor legale ;

• să plătească despăgubiri pentru întreruperea nejustificată a furnizării/prestării serviciilor şi să acorde bonificaţii utilizatorilor în cazul furnizării/prestării serviciilor sub parametrii de calitate şi cantitate prevăzuţi în contractele de furnizare/prestare.

Operatorul este în drept să suspende sau să limiteze furnizarea/prestarea serviciilor către

utilizatori, fără plata vreunei penalizări, potrivit prevederilor legale. Un obiectiv important al strategiilor privind dezvoltarea serviciilor de utilităţi publice îl

constituie educarea şi conştientizarea publicului consumator. În acest sens se vor elabora strategii de muncă cu publicul, care să aibă o bază

psihologică capabilă să determine schimbări pe termen lung ale comportamentului cotidian. Se au în vedere două tipuri de strategii :

• strategii cu orientare comportamentală, cu impact direct asupra comportamentului bazate pe răspunsuri şi stimulente ;

• strategii cognitive, care au ca obiectiv obţinerea, prin gândire şi cunoaştere, a unor modificări de atitudine şi comportament al consumatorului, bazate pe informare (tehnica “din uşă în uşă”) , învăţarea de la modele. Dintre metodele de educare şi conştientizare a publicului se enumeră :

• editarea de broşuri informative, cu tematică ; • editarea de afişe, postere şi alte materiale de propagandă, care să fie afişate în puncte de

mare aglomerare ale municipiului ; • realizarea de filme tematice, documentare de prezentare a unor realizări etc.; • folosirea presei locale şi centrale pentru dezbateri pe diferite teme, cum ar fi: calitate

servicii, costuri, tarife/modalităţi de tarifare, valoare investiţii, ce impact are neglijenţa şi proasta administrare din partea utilizatorilor a dotărilor specifice.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

O latură importantă a procesului de educaţie al consumatorului va trebui să conţină problemele de protecţie a mediului şi de prezervare a resurselor naturale.

Consideraţii generale Conformarea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat cu

toate angajamentele României incluse în planurile de implementare pentru acquis-ul comunitar relevant se află în responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale.

Responsabilitatea pregătirii şi implementării strategiilor locale revine Consiliului local. Pregătirea strategiilor proprii trebuie să fie în conformitate cu toate angajamentele

României incluse în planurile de implementare pentru acquis-ul comunitar, şi trebuie să încorporeze toate principiile Strategiei naţionale.

Autoritatea administraţiei publice locale are responsabilitatea să determine şi să monitorizeze ca toţi operatorii de servicii să se conformeze angajamentelor României incluse în planurile de implementare pentru acquis-ul comunitar în timpul programat.

Obiective specifice serviciului de alimentare cu energie termică în sistem centralizat Principiile care stau la baza strategiei privind dezvoltarea, modernizarea şi eficientizarea

serviciului public de alimentare cu energie termică: • utilizarea eficientă a resurselor energetice; • dezvoltarea durabilă a unităţilor administrativ-teritoriale; • diminuarea impactului asupra mediului; • promovarea cogenerării de înaltă eficienţă şi utilizarea surselor noi şi regenerabile de

energie; • reglementarea şi transparenţa tarifelor şi preţurilor energiei termice; • asigurarea accesului nediscriminatoriu al utilizatorilor la reţelele termice şi la serviciul

public de alimentare cu energie termică; • “un condominiu - un sistem de încălzire”.

Se au în vedere următoarele acţiuni generale : • coordonarea iniţiativelor; • promovarea dezvoltării integrate şi monitorizarea planurilor de implementare pe baza

participării tuturor părţilor implicate; • asigurarea universalităţii, continuităţii, adaptabilităţii, trasparenţei şi accesului

nediscriminatoriu al populaţiei la serviciul public de interes vital (principiul serviciului public).

Corespunzător politicilor naţionale de utilizare eficientă a energiei, autoritatea

administraţiei publice locale şi operatorul se vor implica în analiza situaţiei reale a pieţei şi cererii de energie termică, în stabilirea soluţiilor optime de asigurare a populaţiei cu energie termică pentru încălzirea locuinţelor şi prepararea apei calde de consum şi care se vor concretiza în Strategia locală privind alimentarea cu energie termică. Aceasta a fost aprobată în anul 2007, corelată şi corectată ulterior prin H.C.L. nr. 299/2008 privind aprobarea actualizării Strategiei locale de alimentare cu energie termică la nivelul municipiului Botoşani şi a zonelor unitare de încălzire.

Subvenţia reprezintă un aspect foarte important în mecanismul finanţării serviciului public şi o măsură socială de sprijinire a populaţiei defavorizate.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Subvenţionarea consumatorilor casnici, ca măsură socială, se va concentra pe nevoi şi nu pe preţ/ tarif şi se va acorda sub forma ajutoarelor sociale, categoriilor de populaţie care se încadrează în criteriile stabilite în baza calculului analizelor detaliate privind veniturile şi cheltuielilor pe gospodărie.

Subvenţia pentru energie termică se va reduce gradual, sumele rămase disponibile fiind

repartizate şi utilizate numai pentru retehnologizarea, modernizarea şi eficientizarea SACET şi pentru asigurarea protecţiei sociale a persoanelor defavorizate – ajutoare pentru plata încălzirii locuinţei pentru familiile şi persoanele singure cu venituri reduse.

Modul de abordare a celor mai importante probleme ale sectorului şi criteriile de

stabilire a priorităţilor, şi anume: • pregătirea studiilor de fezabilitate pentru obiectivele de investiţii aferente

serviciilor comunitare de utilităţi publice ; • abordarea şi limitările privind finanţarea ; • abordarea şi limitările privind stabilirea tarifului ; • abordarea şi limitările privind problemele fiscale ; • abordarea şi limitările privind subvenţiile pentru serviciul public.

Autoritatea administraţiei publice locale va realiza o analiză diagnostic a situaţiei

existente care să evalueze nivelul necesarului investiţional şi structura instituţională la nivel local pentru ca serviciul public să respecte angajamentele României faţă de UE.

Analiza la nivel local va fi realizată prin consultarea tuturor factorilor implicaţi în sfera serviciului public.

Analiza necesarului de investiţii Necesarul de investiţii aferent infrastructurii tehnico-edilitare a unităţilor administrativ-

teritoriale se fundamentează prin studii de fezabilitate, elaborate şi aprobate potrivit legii de către autoritatea administraţiei publice locale în subordinea/coordonarea cărora funcţionează serviciile comunitare de utilităţi publice.

Stabilirea necesarului de investiţii va cuprinde următoarele etape: • analiza situaţiei existente a serviciilor comunitare de utilităţi publice şi a

necesităţilor obiective ale comunităţilor locale ; • elaborarea şi aprobarea unor strategii proprii, locale, privind dezvoltarea

serviciilor comunitare de utilităţi publice ; • identificarea obiectivelor de investiţii necesare la nivelul fiecărei comunităţi

locale ; • prioritizarea obiectivelor de investiţii ; • identificarea resurselor - umane, materiale şi financiare - necesare pentru

realizarea proiectelor ; • elaborarea şi aprobarea studiilor de fezabilitate.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Identificarea resurselor pentru finanţarea necesarului de investiţii va respecta

următoarele: • tarifele serviciilor pot fi majorate, în corelare cu rata de suportabilitate, astfel

încât nivelul facturii să nu ducă la depăşirea acesteia ; • nivelul maxim al resurselor financiare proprii (surse directe pentru investiţii

rezultate din creşterile de tarif, împrumuturi ce pot fi contractate luând în considerare costurile rambursării, participarea sectorului privat considerând rentabilitatea capitalului investit etc.) va fi calculat pe baza resurselor generate de creşterile tarifare ;

• deficitul financiar - reprezentând valoarea aferentă volumului de investiţii neacoperit - va fi finanţat din următoarele surse :

• fonduri comunitare ; • surse de la bugetul local ; • surse de la bugetul de stat ; • împrumuturi.

Strategia de alimentare cu căldură din sistem centralizat a Municipiului Botoşani a fost

realizată în concordanţă cu cerinţele Programului „Termoficare 2006-2015. Căldură şi Confort” derulat de Guvernul României prin Ministerului Administraţiei şi Internelor. Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Botoşani în sistem centralizat a fost dictată, pe lângă celelalte modificări apărute, şi de modificări legislative care au apărut, mai ales în ultima perioadă.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

13.2. Implementarea măsurilor pentru dezvoltarea serviciului de alimentare cu energie termică

Domeniul Obiective principale Obiective secundare Măsuri de prevăzute

1. Politica şi cadrul legislativ

Adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituţional in vederea îndeplinirii

cerinţelor naţionale şi compatibilizarea cu structurile europene

Intărirea capacităţii instituţionale la nivelul

autorităţii publice locale

Clarificarea responsabilităţilor autorităţilor publice locale şi operatorului atât în implementarea cât şi în

monitorizarea şi controlul managementului activităţilor din domeniu

Întâlniri periodice şi informări reciproce între factorii implicaţi în vederea implementării corecte a măsurilor

legislative

2. Aspecte instituţionale şi organizatorice.

Crearea condiţiilor pentru eficientizarea structurilor

instituţionale şi a sistemelor aferente activităţilor

specifice serviciului de alimentare cu energie

termică în sistem centralizat

Stabilirea şi definirea clară a circuitelor informaţionale şi de decizie

Realizarea activităţilor de monitorizare şi control efectuate de autorităţile competente în concordanţă cu

responsabilităţile acestora Imbunatatirea cooperarii intre autoritatea publică

locală si cele responsabile cu implementarea investiţiilor publice

3. Resurse umane Asigurarea resurselor umane ca număr şi pregătire profesională

Asigurarea cu personal suficient şi bine pregătit

profesional cât şi a dotărilor necesare desfăşurării

activităţilor, la nivelul autorităţilor publice locale

cât şi la nivelul operatorului

Asigurarea de personal autorizat pentru exploatare, întreţinere şi reparaţii

Asigurarea de personal de intervenţie operativă

Asigurarea logisticii şi echipamentelor necesare la toate nivelele şi în toate sectoarele

Promovarea profesionalismului, a eticii profesionale şi a formării profesionale continue a

personalului

Participarea la cursuri de instruire tematice pentru personalul implicat


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0


4. Finanţarea serviciului de alimentare cu energie termică în

sistem centralizat.

Crearea, identificarea şi utilizarea de către autoritatea administraţiei publice locale, de sisteme/surse şi mecanisme

economico-financiare, pentru finanţarea proiectelor de investiţii

publice, în domeniul serviciului de alimentare cu energie termică în sistem

centralizat

Promovarea mecanismelor specifice economiei de

piaţă

Respectarea principiilor mediului concurenţial Promovarea unui management economico-financiar

performant

Optimizarea utilizării surselor de finanţare pentru

cheltuielile de capital.

Implementarea programului „Termoficare 2006-2015, căldură şi confort”

Intocmirea de programe de investiţii bazate pe planificarea multianuală a investiţiilor, raportate la

bugetul local Stimularea implicarii capitalului privat extern si al

parteneriatelor public-privat Accesarea Fondurilor Structurale pentru finanţarea proiectelor prin POS Mediu şi POS Competitivitate

Economică Utilizarea creditelor externe pentru finanţarea

lucrărilor de investiţii în infrastructura locală, cu acordarea de garanţii de stat

Realizarea unui nivel de investiţii astfel încât nivelul tarifului / preţului să se încadreze în limitele ratei de

suportabilitate

Utilizarea şi aplicarea principiului “poluatorul plăteşte” şi internalizarea costurilor de mediu

5.Conştientizarea părţilor implicate

Promovarea unui sistem de infomare conştientizare şi motivare pentru toate

părţile implicate

Intensificarea comunicării între părţile implicate :

autoritate locala, operator, beneficiar servicii

Organizarea periodică de sesiuni de informare între părţile implicate referitoare la:

-legislaţia specifică -stadiul de implementare al strategiei şi planului de implementare -măsuri şi acţiuni corective întreprinse ca urmare a monitorizării strategiei si planului de implementare


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0


Instituirea şi aplicarea unui sistem de comunicare cu utilizatorii cu privire la reglementarile noi şi

modificările în actele legislative Asigurarea informarii utilizatorilor privind

intreruperea furnizarii energiei termice, structura costurilor / tarifelor, a modalitatii de subventionare

Organizarea şi susţinerea de programe de educare şi

conştientizare a populaţiei privind inlaturarea risipei şi

încurajarea economiei de energie, avantajele încălzirii urbane în sistem centralizat

, reabilitarea termică a cladirilor etc.

Elaborarea şi supervizarea planurilor de comunicare şi educare la toate nivelele: şcoli, comunităţi locale,

agenţi economici, asociaţii de mediu

Stimularea agenţilor economici ce finanţează acţiuni de educare şi conştientizare a populaţiei, prin

acordarea unor facilităţi

6. Colectarea şi raportarea de date şi informaţii privind de

alimentarea cu energie termică în sistem centralizat.

Obţinerea de date şi informaţii complete şi corecte care să corespundă

cerinţelor de raportare la nivel naţional

Imbunătăţirea sistemului local de colectare,

prelucrare şi analizare a datelor şi informaţiilor privind activitatea de alimentare cu energie

termică în sistem centralizat

Stabilirea unei proceduri privind raportarea şi transmiterea datelor

Realizarea condiţiilor pentru prelucrarea automată a datelor referitoare la funcţionarea economică a

instalaţiilor Statistica incidentelor, avariilor şi analiza acestora Instituirea unui sistem de inregistrare, investigare,

soluţionare şi raportare privind reclamaţiile făcute de utilizatori

Realizarea unui sistem de evidenţă a sesizărilor / reclamaţiilor şi de rezolvare operativă a acestora


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0


7. Activitati specifice sistemului de

alimentare cu energie termică în sistem centralizat.

Asigurarea accesibilităţii populaţiei la resurse energetice pentru încălzire, identificarea şi adoptarea soluţiilor

optime de alimentare cu energie termică specifice fiecărei localităţi

Reorientarea consumatorilor casnici

individuali catre sistemul centralizat de alimentare cu

energie termică datorită avantajelor oferite

Practicarea unui tarif accesibil pentru consumator în condiţiile posibilităţii acestuia de a-şi regla confortul termic funcţie de necesităţi şi de capacitatea de plată

Modernizarea si reabilitarea SACET existent utilizand soluţii tehnice moderne şi performante,

corelat cu necesarul de energie termică

Garantarea continuităţii şi securităţii energetice în alimentarea cu energie termică

Garantarea continuităţii şi siguranţei în funcţionarea instalaţiilor de producere a energiei termice

Îmbunătăţirea eficienţei energetice

Îmbunătăţirea eficienţei utilizării energiei termice la consumatori şi estimarea

impactului asupra evoluţiei necesarului de energie

termică

Reabilitarea termică a clădirilor prin termoizolarea anvelopei acestora funcţie de expertiza termică şi

energetică

Reabilitarea instalatiilor interioare de apă caldă şi agent termic pentru încălzire

Contorizarea individuală exterioară limitei de proprietate

Realizarea de sisteme individuale de măsură / sisteme de repartitoare de căldură împreună cu robinete

termostatate Realizarea instalaţiilor de distribuţie din interiorul

condominiului pe principiul distribuţiei pe orizontală Creşterea eficienţei

energetice la sursa de producere şi în sistemele de

transport / distribuţie

Extinderea sistemului de producere a energiei termice în cogenerare

Producerea agentului termic cu un randament minim de 80%


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0


Creşterea eficienţei energetice a punctelor / staţiilor termice

Reabilitarea calitativă şi cantitativă a sistemului de transport şi distribuţie pentru reducerea pierderilor

energetice până la 15% Implementarea unui sistem de măsură şi control pe

lanţul energetic sursă-reţea-consumator

Utilizarea de echipamente de producere agent termic folosindu-se doua tipuri de combustibil concomitent

sau alternativ

Reducerea impactului asupra protecţiei mediului şi a sănătăţii populaţiei .

Reducerea emisiilor de poluanţi provenite de la

instalaţiile de ardere

Introducerea celor mai bune tehnologii pentru reducerea emisiilor de SO2, NOx, pulberi

Monitorizarea, evaluarea şi raportarea emisiilor şi a parametrilor de proces

Implementarea programelor de reducere progresivă a emisiilor anuale de agenţi poluanti

Respectarea procedurilor specifice ale Directivei 2001/80/CE privind situaţiile de funcţionare

necorespunzătoare a instalaţiilor sau de întrerupere a funcţionării echipamentelor de reducere a emisiilor

Intensificarea utilizării mecanismelor flexibile prevăzute în Protocolul de la Kyoto şi în Directiva

2003/87/CE privind comercializarea certificatelor de emisii de CO2

Instituirea zonelor de protecţie si siguranţă


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

13.3. Structura direcţiilor principale de acţiune Nr. crt. Direcţii de acţiune Tip măsuri eficienţă

energetică

1 Realizarea scenariilor pe termen mediu şi lung, privind cererea şi oferta de energie, care să ghideze procesul decizional

Tip A : Măsuri pe termen scurt, de tipul fără cost sau cost minim, care nu implică investiţii majore Tip B : Măsuri pe termen lung, de 3 până la 6 ani, vizând un program de investiţii pentru care se vor întocmi studii de fezabilitate

2

Aplicarea reglementărilor tehnice şi a standardelor naţionale de eficienţă energetică, care au ca scop creşterea eficienţei echipamentelor producătoare şi consumatoare de energie

3 Promovarea utilizării celor mai eficiente tehnologii energetice care să fie viabile din punct de vedere economic şi nepoluante

4 Încurajarea finanţării investiţiilor în domeniul eficienţei energetice, prin participarea statului sau a sectorului privat

5

Elaborarea balanţelor energetice şi formarea unor baze de date energetice necesare pentru evaluarea raportului cerere-ofertă în domeniul energiei, inclusiv pentru calculul indicatorilor de eficienţă energetică

6

Promovarea cogenerării de mică şi medie putere şi a măsurilor necesare pentru creşterea eficienţei sistemelor de producere, transport şi de distribuţie a căldurii la consumatori

7

Înfiinţarea de compartimente specializate în domeniul eficienţei energetice la nivelurile corespunzătoare, care să aibă personal capabil să elaboreze, să implementeze şi să monitorizeze programe de eficienţă energetică

8 Reducerea impactului negativ asupra mediului, in special dioxid de carbon

13.4. Concluzii privind situaţia actuală a SACET • Producţia de energie electrică se realizează exclusiv în cogenerare. Livrările către S.C. EON

MOLDOVA S.A. reprezintă cca. 96% din total, diferenţa de 4% fiind reprezentată de livrările către consumatorii racordaţi direct din barele centralei. Capacităţile de producţie a energiei electrice nu sunt dispecerizabile, cantităţile livrate sunt reduse raportat la cererea de consum a zonei (5-10% funcţie de sezon). Faţă de anul 2005, producţia a scăzut cu 30%. Pentru anii următori nu se prefigurează creşteri din cauza limitării sarcinii termice utile ce implică direct încărcarea grupurilor de producere a energiei electrice (exclusiv cogenerare).

• Începând din luna aprilie 2008, perioadă care coincide cu punerea în funcţiune a noii reţele de transport apă fierbinte din zona industrială, societatea nu mai furnizează abur tehnologic ;


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

• La sistemul centralizat erau racordate iniţial 32.500 apartamente, respectiv cca. 97.500

locuitori (aprox. 75% din populaţia municipiului), practic toate blocurile de locuinţe, precum şi marea majoritate a instituţiilor publice, unităţilor bugetare şi agenţilor economici din zona deservită de reţelele de termoficare. Acum societatea mai asigură energia termică pentru cca. 40% din consumatorii casnici şi cca. 5% din consumatorii de tip urban (agenţi economici, instituţii publice şi unităţi bugetare) racordaţi iniţial la SACET. Practic, societatea mai livrează energie termică sub formă de apă fierbinte raportat la cererea de consum, pentru numai aprox. 35% din beneficiarii racordaţi iniţial la sistemul centralizat ;

• Consumul de căldură pentru încălzire şi apă caldă de consum a scăzut, fără a compensa prin aceasta reducerea consumului tehnologic, fapt motivat de apariţia surselor alternative (centrale de imobil, microcentrale de apartament), instalării la cca. 25% din consumatorii casnici a repartitoarelor de costuri ce au determinat reducerea voluntară a consumului, precum şi imposibilităţii achitării facturilor de către o parte a categoriilor defavorizate. Livrările au scăzut din anul 2005 cu 45% existând totuşi o tendinţă de relativă stagnare. Pe termen mediu se estimează o creştere prin rebranşări succesive ale unităţilor bugetare şi instituţiilor publice, parţial ale agenţilor economici şi consumatorilor casnici ;

• Producţia realizată în CET reprezintă numai 20-25% faţă de perioada 1988-1990, implicit vânzările de energie electrică şi termică la consumatorii finali ;

• Vânzările totale de energie (electrică şi termică) au scăzut în unităţi fizice cu 62% ; • Lipsa totală a investiţiilor din perioada 1990–2000 îşi spune cuvântul în acest moment ; • Societatea exploatează un sistem vechi şi mult supradimensionat pentru producţia actuală ceea

ce înseamnă performanţe globale extrem de reduse datorită : - grad redus de utilizare al capacităţilor de producţie (cca. 25 %) ; - randamente mai scăzute prin funcţionarea la sarcini reduse şi chiar minime

tehnologic ; - consumuri specifice de energie electrică şi apă ridicate ; - cheltuieli de întreţinere importante ; - număr mare de personal necesar acoperirii tuturor zonelor de activitate ; - pierderi foarte importante în transportul şi distribuţia energiei termice (45-50%) ; - costuri fixe foarte mari raportate la nivelul producţiei (referire la amortismente,

personal, utilităţi, reparaţii etc.) • Capacitatea excedentară are însă şi partea sa pozitivă pentru posibilitatea de a acoperi aproape

orice nivel al cererii de energie termică. Această flexibilitate înseamnă totodată consumuri specifice şi costuri foarte mari, dar care pot fi puse în balanţă cu necesitatea imperativă a realizării acestui serviciu public solicitat de beneficiari ;

• Utilajele de producere funcţionează la parametri normali, dar au randamente scăzute datorită uzurii morale pronunţate, ele fiind proiectate şi realizate în urmă cu 30-40 ani. Randamentul CET se încadrează în limite acceptabile în raport cu situaţia din România, dar este încă departe de tehnologiile utilizate în Uniunea Europeană ;

• Efectele pozitive aşteptate la un moment dat ale investiţiilor realizate au fost estompate de creşterea masivă a preţurilor combustibililor şi a celorlalte materii prime şi materiale, dar au permis stabilitatea SACET prin reducerea consumurilor în condiţiile scăderii drastice a producţiei şi unui echilibru financiar precar. Până în prezent se poate spune că investiţiile realizate deja au acoperit doar 35% din necesar. Efectul evident poate fi vizibil şi pus în valoare abia din momentul în care se va depăşi 60 % ;

• Despre nivelul pierderilor de energie termică în reţelele de transport şi distribuţie (bunuri proprietate publică) se menţionează :


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

- Conductele de transport apă fierbinte din zona urbană de la CET la punctele termice au o uzură fizică pronunţată datorită vechimii acestora (25-30 ani). În prezent, prin lucrările executate până în anul 2009 au fost înlocuite cca. 35 % din total ;

- Reţelele de distribuţie de la punctele termice la scările de bloc sunt în aceeaşi situaţie, conductele ce au fost înlocuite în variantă preizolată reprezentând numai cca. 26% din total.

- Pierderile de energie termică în reţelele de transport şi distribuţie au o valoare aproximativ constantă indiferent de cantitatea livrată consumatorilor finali întrucât volumul instalaţiilor (conducte de transport şi distribuţie, schimbătoare de căldură în punctele termice) este acelaşi.

• Numărul de apartamente racordate la sistemul de termoficare din municipiul Botoşani s-a

redus foarte mult (cu aprox. 40%), astfel încât în prezent mai sunt alimentate cu energie termică, în sistem centralizat un număr de 13229 apartamente ;

• În vederea stopării debranşării consumatorilor şi creşterii eficienţei sistemului de alimentare centralizată cu energie termică din municipiul Botoşani, în cadrul „Strategiei locale de alimentare cu energie termică”, aprobată prin HCL nr.299/2008, au fost stabilite „zone unitare” de încălzire care cuprind 37 de puncte termice. Zonele respective au fost stabilite având în vedere gradul de conectare a consumatorilor la punctele termice respective. Hotărârea Consiliului Local stabileşte faptul că, în interiorul „zonelor unitare”, nu poate fi promovată decât o singură soluţie de încălzire, respectiv alimentarea din sistemul centralizat actual. În aceste condiţii este interzisă debranşarea de la sistemul actual de alimentare centralizată cu energie termică ;

• Modul actual de funcţionare a SACET Botoşani, în care se utilizează atât gazele naturale cât şi păcura, determină un nivel ridicat al emisiilor poluante. În condiţiile utilizării numai a gazelor naturale, depăşirea concentraţiilor limită se face numai la NOx. În conformitate cu HG 322/2005 termenul de conformare pentru NOx este 31.12.2011, dar în planul de acţiuni din Autorizaţia Integrată de Mediu revizuită în 08.08.2007, termenul de conformare pentru NOx este 31.12.2010.

În prezent, echipamentele şi instalaţiile din cadrul sistemului de alimentare centralizată cu

energie termică din municipiul Botoşani au o durată de viaţă foarte mare şi sunt uzate fizic şi moral şi, în consecinţă, sistemul funcţionează în condiţii de ineficienţă, cu poluarea mediului şi la preţuri ridicate.

Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, din municipiul Botoşani are o vechime foarte mare, fiind realizat etapizat, începând cu anul 1964. ♦ Sursa de energie Majoritatea echipamentelor şi instalaţiilor din cadrul CET Botoşani, prezintă un grad avansat de uzură morală şi fizică (eroziuni, coroziuni, colmatări, spargeri, etc), ele nefuncţionând la parametrii tehnici pentru care au fost proiectate. În acelaşi timp, funcţionarea ineficientă a sistemului de termoficare, determină un grad ridicat de poluare a mediului înconjurător şi costuri foarte mari de producere a energiei termice livrate consumatorilor. ♦ Reţele de transport şi distribuţie şi puncte termice Reţelele de transport şi distribuţie au, de asemenea, o vechime mare şi prezintă, un grad avansat de uzură fizică şi morală. Cele mai mari probleme care se întâlnesc la conductele şi racordurile amplasate subteran sunt:

- deteriorarea termoizolaţiei, ca urmare a infiltraţiilor de ape


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

- coroziunea exterioară datorată distrugerii izolaţiei şi coroziunea interioară a conductelor - uzura în zona suporturilor fixe şi mobile pe unele porţiuni de reţea - spargeri de conducte

Starea tehnică precară a conductelor a condus la creşterea treptată atât a pierderilor de căldură, cât şi a pierderilor de agent termic, în prezent acestea având valorile de 17,1% pe reţelele de transport şi 30,3% pe reţelele de distribuţie. Pe lângă faptul că poluează pânza freatică datorită pierderilor de agent termic, pierderile foarte mari prin izolaţie, se transformă în poluare atmosferică, datorită faptului că pentru acoperirea lor, în centrală este produsă suplimentar căldură, pentru care care se consumă o cantitate semnificativă de combustibil.

Aspecte negative Sistemul centralizat de alimentare cu energie termică a fost realizat în perioada pentru

asigurarea a 2 (două) funcţiuni principale : • Producerea şi transportul energiei termice sub formă de abur tehnologic pentru platforma

industrială, necesar în procesele tehnologice ; • Producerea, transportul şi distribuţia energiei termice sub formă de apă fierbinte pentru

populaţie, instituţiile publice şi agenţii economici din zona urbană şi un fapt deseori trecut cu vederea, asigurarea încălzirii spaţiilor productive din zona industrială. Unica capacitate de producţie a energiei electrice în cogenerare, turbina cu abur de 2,5

MW, nu putea acoperi nici măcar consumul propriu tehnologic de energie electrică al CET din perioada de iarnă, ci numai maxim 60 %.


Practic, societatea exploatează un sistem vechi şi mult supradimensionat pentru producţia actuală ceea ce înseamnă performanţe globale extrem de reduse datorită :

• grad redus de utilizare al capacităţilor de producţie (cca. 25%) ; • randamente mai scăzute prin funcţionarea la sarcini reduse şi chiar minime tehnologic ; • număr important de incidente, avarii şi deranjamente ; • consumuri specifice de energie electrică şi apă foarte mari ; • cheltuieli de întreţinere şi reparaţii ridicate ; • număr mare de personal necesar acoperirii tuturor zonelor de activitate ; • pierderi foarte importante în transportul şi distribuţia energiei termice ; • costuri fixe foarte mari raportate la nivelul producţiei.

Randamentul utilizării combustibilului, raportat la vânzările către consumatorii finali nu a

depăşit 50% în ultimii 3 (trei) ani, în condiţiile în care randamentul CET a avut valori de 72-75 %, fapt ce exprimă cel mai fidel starea sistemelor de transport, distribuţie şi nivelul cererii şi al ofertei de energie termică.

Aspecte pozitive • Capacitatea excedentară are însă şi partea sa pozitivă pentru posibilitatea de a acoperi

aproape orice nivel al cererii de energie termică. Această flexibilitate înseamnă totodată consumuri specifice şi costuri foarte mari, dar care pot fi puse în balanţă cu necesitatea imperativă a realizării acestui serviciu public solicitat de beneficiari ;


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0


• Sursa centralizată de producere (CET) este racordată din anul 2005 la reţeaua naţională de transport gaze naturale ;

• Capacitate importantă de depozitare a păcurii (30000 tone) utilizată parţial şi de Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale ;



Programul susmenţionat a avut la bază programul “Termoficare 2006–2015 – căldură şi confort”, cu finanţare de la bugetul de stat şi cel local.

În sinteză, situaţia investiţiilor în sistemul centralizat realizate în perioada 2000 – 2009 (aprox. 22.000.000 EUR)

Aspecte negative




Aspecte pozitive

• Până în prezent sumele alocate pentru investiţii au acoperit cca. 1/3 din totalul necesar modernizării complete a SACET ; Efectele pozitive aşteptate la un moment dat în ceea ce priveşte preţul local ale energiei

termice au fost estompate de creşterea masivă a preţurilor combustibililor şi a celorlalte materii prime şi materiale, dar au permis stabilitatea societăţii prin reducerea consumurilor în condiţiile scăderii drastice a producţiei şi unui echilibru financiar instabil.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

13.5. Concluzii finale

• Piaţa combustibililor fosili, la nivelul municipiului Botoşani, este formată exclusiv din gaze naturale şi păcură. Tendinţele actuale în ceea ce priveşte tariful la gazele naturale este de creştere accentuată. Acest fapt va influenţa foarte serios facturile la energia termică in mod constant. Indiferent de sistemul de alimentare cu căldură care va fi promovat în Botoşani, impactul creşterii tarifului la gaze naturale va fi foarte mare. Din păcate, nu există o alternativă foarte credibilă la acest combustibil, aşa că toate previziunile trebuie să ia în calcul aceste creşteri de tarif. Consultantul apreciază că tariful gazelor naturale se va alinia în câţiva ani cu cel din ţările UE. Din păcate, nu se poate afirma cu hotărâre că şi siguranţa în alimentarea cu gaze va creşte deşi prin Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 se prevede creşterea treptată a importurilor de ţiţei şi gaze naturale ;

• Păcura nu poate să reprezinte o alternativă pentru gazele naturale în asigurarea cu energie termică a populaţiei. Din păcate, însă, problemele legate de poluare, coroborate cu preţul său care va fi mereu superior gazelor naturale duc la o atitudine rezervată faţă de acest combustibil. Utilizarea lui doar pe perioada iernii reprezintă o soluţie optimă ;

• La momentul actual nu se utilizează nici o formă de energie neconvenţională sau regenerabilă pentru alimentarea cu energie termică a consumatorilor din Municipiul Botoşani. Posibilele surse neconvenţionale şi regenerabile de energie sunt cele solare, eoliene, biomasa şi deşeurile menajere. În ceea ce priveşte potenţialul solar, acesta este foarte redus, iarna având în zonă o durată de circa 6-7 luni pe an. Din punct de vedere eolian, zona nu este propice utilizării vântului pe post de sursa de energie deoarece viteza medie a vântului in această zonă ar duce la obţinerea unor randamente mediocre. În acest areal biomasa poate proveni din deşeuri lemnoase şi deşeuri agricole. Exploatările forestiere care pot să genereze deşeuri lemnoase sunt insignifiante, dar există un important potenţial neexploatat agricol, care poate genera biomasă sub formă de paie, resturi de porumb etc ;

• Până în momentul de faţă, rolul administraţiei locale din Municipiul Botoşani în asigurarea încălzirii populaţiei a fost decisiv. Fără subvenţiile acordate pe plan local pentru serviciul de alimentare cu căldură, activitatea ar fi fost, fără îndoială, compromisă total. Solidaritatea socială este un obiectiv important întrucât un număr destul de mare de familii care locuiesc în Botoşani au probleme cu plata facturilor la încălzire şi apă caldă de consum din cauza veniturilor insuficiente. Serviciul public de alimentare cu energie termică trebuie să aibă continuitate, universalitate, egalitate a tratamentului, să fie transparent, să asigure adaptabilitate şi gestiune pe termen lung. În acest spirit, Consiliul Local al Municipiului Botoşani în calitate de proprietar al SACET are datoria cel puţin morală de a sprijini populaţia municipiului indiferent de statutul social. Desfiinţarea preţului naţional de referinţă (PNR) şi trecerea la preţuri locale dispusă prin O.G. nr. 36/2006 a determinat la sfârşitul anului 2006 pentru consumatorii casnici din municipiul Botoşani o creştere majoră a tarifului energiei termice de la 107,50 lei/Gcal la 187,86 lei/Gcal. Efortul financiar al administraţiei publice locale s-a concretizat în menţinerea în ultimii 4 ani a nivelului tarifului plătit de populaţie existând chiar o uşoară scădere în anul 2009 până la 183,50 lei/Gcal. Administraţia locală a dovedit faptul că manifestă un interes aparte pentru reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu căldură, prin realizarea unei părţi din studiile necesare investiţiilor precum şi prin finanţările pe care le-a efectuat deja şi cele pe care le are în planul de acţiuni ;


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

• În derularea acestei activităţi vitale, toate măsurile intreprinse de administraţia publică locală au fost şi sunt în concordanţă cu concepţia de bază în asigurarea acestui serviciu, adică păstrarea, reabilitarea şi modernizarea SACET;

• În conformitate cu Legea nr. 325/2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică, autoritatea administraţiei publice locale are obligaţia stabilirii zonei / zonelor unitare de încălzire. Aceste zone trebuie să arealul geografic (zona unei localităţi) aparţinând unei unităţi administrativ-teritoriale în interiorul căreia se poate promova o singură soluţie de încălzire, respectiv soluţia adoptată pentru reabilitarea şi eficientizarea SACET. Luând în considerare criterii specifice, prin H.C.L. nr. 299 din 29 iulie 2008 au fost stabilite „zonele unitare de încălzire” ;

• Obiectivul principal este creşterea eficienţei energetice a SACET, în condiţiile unor costuri cât mai reduse, suportabile de către populaţie. Toate opţiunile analizate au avut în vedere sistemul complex de termoficare din municipiul Botoşani, în integralitatea lui. Principiile de bază avute în vedere la definirea opţiunilor au fost următoarele :

- minimizarea costurilor investiţionale şi de operare ; - conformarea cu cerinţele legislative referitoare la disponibilitatea combustibililor ; - capacitatea operatorului de a opera tehnologii complexe ; - conformarea cu cerinţele privind protecţia mediului ; - conformarea cu cerinţele europene privind utilizarea surselor regenerabile de

energie. • Pentru a eficientiza consumul de energie, pe lângă modernizarea surselor de producere a

căldurii, reţele de transport, reţele de distribuţie şi puncte termice, trebuie reabilitate din punct de vedere termic şi clădirile care sunt alimentate cu căldură din SACET ;

• Analiza tehnică şi economico-financiară demonstrează că proiectele de reabilitare şi modernizare a sistemului centralizat de alimentare cu căldură din municipiul Botoşani reprezintă o investiţie fezabilă, mai ales în variantele care se bazează pe producerea energiei electrice şi termice în cogenerare folosind motoare cu ardere internă. Se propune funcţionarea în continuare a SACET existent. Lucrările propuse au în vedere atât echipamentele şi instalaţiile din cadrul sursei de energie cât şi reţelele de transport şi distribuţie şi punctele termice. Echipamentele şi instalaţiile din întregul SACET, vor fi reabilitate, modernizate, redimensionate şi vor fi instalate unele noi funcţie de situaţia actuală în ceea ce priveşte starea tehnică, consumurile de energie existente şi de perspectivă. Un element important avut în vedere a fost prevederea ca în sursa centralizată să fie utilizaţi doi combustibili, realizându-se astfel un grad sporit al siguranţei în alimentarea consumatorilor. Sursa centralizată va fi constituită din următoarele echipamente principale:

• Cazane de abur : 1 x 10 t/h (8 bar; 170°C) – cazanul este în stare foarte bună de funcţionare fiind pus în funcţiune în anul 2008

• Motoare termice : 2 x 4 MW - echipamente noi • Instalaţii de recuperare a căldurii : 2 x 3 Gcal/h – echipamente noi pentru recuperarea

căldurii de la motoarele termice • Cazane de apa fierbinte : 2 x 45 Gcal/h echipamente noi • Schimbătoare de căldură : 1 x 3 Gcal/h – echipament existent


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Vor fi reabilitate şi modernizate echipamentele şi instalaţiile auxiliare din cadrul centralei, respectiv instalaţiile de alimentare cu apă, de tratare a apei, de alimentare cu combustibil, cele care fac legătura centralei cu Sistemul Energetic National etc.

Vor fi finalizate lucrările de reabilitare şi modernizare a reţelelor de transport şi distribuţie după redimensionarea şi reconfigurarea impuse de reducerea drastică a necesarului de căldură al consumatorilor.

Se vor executa lucrări de reabilitare şi modernizare a punctelor termice şi vor fi realizate sisteme de monitorizare şi dispecerizare a datelor din SACET.

Din punct de vedere al funcţionării, schema este astfel încărcată încât echipamentele de cogenerare să funcţioneze în baza curbei de sarcină, asigurând necesarul de energie termică pentru prepararea apei calde de consum şi parţial pentru încălzire. În perioadele de vârf de sarcină intră în funcţiune şi cazanele de apă fierbinte.

• Suportabilitatea la consumator trebuie să fie asigurată astfel că subvenţiile trebuie menţinute şi bineînţeles reduse gradual odată cu creşterea veniturilor beneficiarilor şi îmbunătăţirea performanţelor SACET ;

• Sursele de capital pentru acoperirea necesarului investiţional pot fi autohtone sau/şi externe. Cele autohtone ar putea cuprinde :

- programe promovate la nivel naţional. Programul Termoficare 2006-2015 Căldură şi Confort este destinat finanţării unei părţi din investiţia necesară reabilitării sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică ;

- alocaţiile bugetare. Aceste alocaţii pot fi doar parţiale. Sunt foarte utile dacă se pune problema unor garanţii care iau în considerare astfel de alocaţii, respectiv participaţii ale statului. Chiar şi pentru o astfel de finanţare, rentabilizarea operatorului SACET este absolut necesară ;

- autofinanţarea, inclusiv printr-o formă directă sau indirectă de listare a valorii de piaţă a SACET implicat în proiect ;

- piaţa internă de capital (corporate bonds) ; - parteneriatul public-privat si creditele interne.

Cele externe ar putea cuprinde : - fonduri strucurale şi de coeziune ; - credite directe obţinute de la bănci de dezvoltare sau de investiţii; - finanţare de proiect, cel puţin unul din finanţatorii proiectului fiind o entitate

privată străină. • Dată fiind valoarea foarte mare a investiţiilor sustenabilitatea proiectului trebuie asigurată

numai prin finanţarea parţială a proiectului din surse nerambursabile ; • Cerinţele instituţionale specifice finanţării reabilitării SACET din fonduri structurale

stipulează că beneficiarul grantului UE este autoritatea locală care deţine în proprietate 100% sistemul de încălzire centralizată ;

• Cadrul instituţional la nivel local trebuie să asigure atât capabilitatea beneficiarului care este autoritatea administraţiei publice locale, cât şi capabilitatea operatorului SACET de a implementa investiţiile propuse şi de a opera facilităţile noi sau reabilitate ;

• Autorităţii administraţiei publice locale îi revin atribuţii importante în cadrul implementării proiectului, în special în procesul de achiziţie, contractare şi plăţi. Este necesară stabilirea unui contract cadru între Autoritatea de Management şi Consiliul local, care să definească responsabilităţile, fluxurile financiare şi toate celelalte cerinţe necesare implementării proiectului ;


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

• La nivelul autorităţii locale trebuie înfiinţată o Unitate de Management a Proiectului (UMP) formată din specialişti cu expertiză în domeniile tehnic, achiziţii, financiar, juridic ce va avea ca responsabilităţi :

- Monitorizarea procurării în vederea respectării cerinţelor legale ; - Monitorizarea plăţilor în vederea respectării cerinţelor legale ; - Activităţi tehnice ; - Raportări către Autoritatea de Contractare ; - Evaluarea internă.

• Operatorul SACET va avea responsabilitatea operării infrastructurii finanţate cu suport UE. La nivelul operatorului trebuie înfiinţată o echipă pentru pregătirea şi derularea proiectului. Această echipă are rolul de a meţine permanent legătura cu echipa de proiect din cadrul autorităţii administraţiei publice locale, în vederea sprijinirii implementării proiectului şi familiarizării cu noua infrastructură încă din fazele premergătoare punerii în funcţiune ;

• O măsură care poate fi de asemenea analizată de către factorii decizionali din municipiul Botoşani este delegarea prin licitaţie publică deshisă organizată în condiţiile legii pentru serviciul public de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice produse centralizat. Această măsură a fost deja aplicată cu mare succes în câteva oraşe din România. Ca rezultate ale delegării gestiunii serviciului public pot fi enumerate următoarele :

- creşterea calităţii serviciului livrat populaţiei ; - rentabilizarea funcţionării sistemului centralizat de alimentare cu energie

termică ; - scăderea sau cel puţin menţinerea preţurilor de vânzare a căldurii ; - micşorarea sau chiar stoparea debranşărilor populaţiei de la sistemul

centralizat de alimentare cu căldură ; - pe termen lung rebranşarea populaţiei la sistemul centralizat de alimentare

cu energie termică.


Cod CEn I/I

Faza I: (unică).Volumul I: (unic). Ediţia: 0 Revizia: 0Rezumat. Pag. 1 din 15/cap.

QF 044, ed. 0

REACTUALIZAREA STRATEGIEI DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICĂ A

MUNICIPIULUI BOTOŞANI ÎN SISTEM CENTRALZIAT - REZUMAT -

Strategia de alimentare cu căldură din sistem centralizat a Municipiului Botoşani a fost realizată în concordanţă cu cererile Programului „Termoficare 2006-2015. Căldură şi Confort” derulat de Guvernul României prin Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Reactualizarea strategiei de alimentare cu energie termică a Municipiului Botoşani în

sistem centralizat a fost dictată, pe lângă celelalte modificări apărute, şi de modificări legislative care au apărut, mai ales în ultima perioadă.

Conformarea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat cu toate angajamentele României incluse în planurile de implementare pentru acquis-ul comunitar relevant se află în responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale.

Responsabilitatea pregătirii şi implementării strategiilor locale revine Consiliului local. Pregătirea strategiilor proprii trebuie să fie în conformitate cu toate angajamentele

României incluse în planurile de implementare pentru acquis-ul comunitar, şi trebuie să încorporeze toate principiile Strategiei naţionale. Autoritatea administraţiei publice locale are responsabilitatea să determine şi să monitorizeze ca toţi operatorii de servicii să se conformeze angajamentelor României incluse în planurile de implementare pentru acquis-ul comunitar în timpul programat.

Principiile care stau la baza strategiei privind dezvoltarea, modernizarea şi eficientizarea serviciului public de alimentare cu energie termică:

• utilizarea eficientă a resurselor energetice; • dezvoltarea durabilă a unităţilor administrativ-teritoriale; • diminuarea impactului asupra mediului; • promovarea cogenerării de înaltă eficienţă şi utilizarea surselor noi şi regenerabile de

energie; • reglementarea şi transparenţa tarifelor şi preţurilor energiei termice; • asigurarea accesului nediscriminatoriu al utilizatorilor la reţelele termice şi la serviciul

public de alimentare cu energie termică; • “un condominiu - un sistem de încălzire”.

Se au în vedere următoarele acţiuni generale:

• coordonarea iniţiativelor; • promovarea dezvoltării integrate şi monitorizarea planurilor de implementare pe baza

participării tuturor părţilor implicate; asigurarea universalităţii, continuităţii, adaptabilităţii, trasparenţei şi accesului nediscriminatoriu al populaţiei la serviciul public de interes vital (principiul serviciului public). Corespunzător politicilor naţionale de utilizare eficientă a energiei, autoritatea

administraţiei publice locale şi operatorul se vor implica în analiza situaţiei reale a pieţei şi cererii de energie termică, în stabilirea soluţiilor optime de asigurare a populaţiei cu energie termică pentru încălzirea locuinţelor şi prepararea apei calde de consum şi care se vor concretiza


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

în Strategia locală privind alimentarea cu energie termică. Aceasta a fost aprobată în anul 2007, corelată şi corectată ulterior prin H.C.L. nr. 299/2008 privind aprobarea actualizării Strategiei locale de alimentare cu energie termică la nivelul municipiului Botoşani şi a zonelor unitare de încălzire.

Subvenţia reprezintă un aspect foarte important în mecanismul finanţării serviciului public şi o măsură socială de sprijinire a populaţiei defavorizate.

Subvenţionarea consumatorilor casnici, ca măsură socială, se va concentra pe nevoi şi nu pe preţ/ tarif şi se va acorda sub forma ajutoarelor sociale, categoriilor de populaţie care se încadrează în criteriile stabilite în baza calculului analizelor detaliate privind veniturile şi cheltuielilor pe gospodărie.

Necesarul de investiţii aferent infrastructurii tehnico-edilitare a unităţilor administrativ-teritoriale se fundamentează prin studii de fezabilitate, elaborate şi aprobate potrivit legii de către autoritatea administraţiei publice locale în subordinea/coordonarea cărora funcţionează serviciile comunitare de utilităţi publice.

Stabilirea necesarului de investiţii va cuprinde următoarele etape: • analiza situaţiei existente a serviciilor comunitare de utilităţi publice şi a

necesităţilor obiective ale comunităţilor locale; • elaborarea şi aprobarea unor strategii proprii, locale, privind dezvoltarea

serviciilor comunitare de utilităţi publice; • identificarea obiectivelor de investiţii necesare la nivelul fiecărei comunităţi

locale; • prioritizarea obiectivelor de investiţii; • identificarea resurselor - umane, materiale şi financiare - necesare pentru

realizarea proiectelor; • elaborarea şi aprobarea studiilor de fezabilitate.

Identificarea resurselor pentru finanţarea necesarului de investiţii va respecta

următoarele: • tarifele serviciilor pot fi majorate, în corelare cu rata de suportabilitate, astfel încât

nivelul facturii să nu ducă la depăşirea acesteia; • nivelul maxim al resurselor financiare proprii (surse directe pentru investiţii rezultate din

creşterile de tarif, împrumuturi ce pot fi contractate luând în considerare costurile rambursării, participarea sectorului privat considerând rentabilitatea capitalului investit etc.) va fi calculat pe baza resurselor generate de creşterile tarifare;

• deficitul financiar - reprezentând valoarea aferentă volumului de investiţii neacoperit - va fi finanţat din următoarele surse:

- fonduri comunitare; - surse de la bugetul local; - surse de la bugetul de stat; - împrumuturi.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

A. Implementarea măsurilor pentru dezvoltarea serviciului de alimentare cu energie termică


1. Politica şi cadrul legislativ

Adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituţional in vederea îndeplinirii

cerinţelor naţionale şi compatibilizarea cu structurile europene

Intărirea capacităţii instituţionale la nivelul

autorităţii publice locale

Clarificarea responsabilităţilor autorităţilor publice locale şi operatorului atât în implementarea cât şi în monitorizarea şi

controlul managementului activităţilor din domeniu Întâlniri periodice şi informări reciproce între factorii implicaţi în vederea implementării corecte a măsurilor

legislative

2.Aspecte instituţionale şi organizatorice.

Crearea condiţiilor pentru eficientizarea structurilor

instituţionale şi a sistemelor aferente activităţilor specifice serviciului de alimentare cu

energie termică în sistem centralizat

Stabilirea şi definirea clară a circuitelor informaţionale şi de decizie

Realizarea activităţilor de monitorizare şi control efectuate de autorităţile competente în concordanţă cu

responsabilităţile acestora Imbunatatirea cooperarii intre autoritatea publică locală si cele responsabile cu implementarea investiţiilor publice

3. Resurse umane Asigurarea resurselor umane ca număr şi pregătire profesională

Asigurarea cu personal suficient şi bine pregătit

profesional cât şi a dotărilor necesare desfăşurării

activităţilor, la nivelul autorităţilor publice locale cât şi la nivelul operatorului

Asigurarea de personal autorizat pentru exploatare, întreţinere şi reparaţii

Asigurarea de personal de intervenţie operativă

Asigurarea logisticii şi echipamentelor necesare la toate nivelele şi în toate sectoarele

Promovarea profesionalismului, a eticii profesionale şi a formării profesionale continue a

personalului

Participarea la cursuri de instruire tematice pentru personalul implicat

4. Finanţarea serviciului de alimentare cu energie termică în

sistem centralizat.

Promovarea mecanismelor specifice economiei de piaţă

Respectarea principiilor mediului concurenţial

Promovarea unui management economico-financiar performant

Implementarea programului „Termoficare 2006-2015, căldură şi confort”


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Domeniul Obiective principale Obiective secundare Măsuri de prevăzute Crearea, identificarea şi utilizarea de către autoritatea administraţiei publice locale, de

sisteme/surse şi mecanisme economico-financiare, pentru finanţarea proiectelor de investiţii publice, în domeniul serviciului de alimentare cu energie termică în sistem

centralizat

Optimizarea utilizării surselor de finanţare pentru cheltuielile

de capital.

Intocmirea de programe de investiţii bazate pe planificarea multianuală a investiţiilor, raportate la bugetul local

Stimularea implicarii capitalului privat extern si al parteneriatelor public-privat

Accesarea Fondurilor Structurale pentru finanţarea proiectelor prin POS Mediu şi POS Competitivitate

Economică Utilizarea creditelor externe pentru finanţarea lucrărilor de

investiţii în infrastructura locală, cu acordarea de garanţii de stat

Realizarea unui nivel de investiţii astfel încât nivelul tarifului / preţului să se încadreze în limitele ratei de

suportabilitate

Utilizarea şi aplicarea principiului “poluatorul plăteşte” şi internalizarea costurilor de mediu

5.Conştientizarea părţilor implicate Promovarea unui sistem de infomare

conştientizare şi motivare pentru toate părţile implicate

Intensificarea comunicării între părţile implicate:

autoritate locala, operator, beneficiar servicii

Organizarea periodică de sesiuni de informare între părţile implicate referitoare la:

-legislaţia specifică -stadiul de implementare al strategiei şi planului de implementare -măsuri şi acţiuni corective întreprinse ca urmare a monitorizării strategiei si planului de implementare

Instituirea şi aplicarea unui sistem de comunicare cu utilizatorii cu privire la reglementarile noi şi modificările în

actele legislative

Asigurarea informarii utilizatorilor privind intreruperea furnizarii energiei termice, structura costurilor / tarifelor, a

modalitatii de subventionare

Organizarea şi susţinerea de programe de educare şi

conştientizare a populaţiei

Elaborarea şi supervizarea planurilor de comunicare şi educare la toate nivelele: şcoli, comunităţi locale, agenţi

economici, asociaţii de mediu


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Domeniul Obiective principale Obiective secundare Măsuri de prevăzute privind inlaturarea risipei şi

încurajarea economiei de energie, avantajele încălzirii urbane în sistem centralizat ,

reabilitarea termică a cladirilor etc.

Stimularea agenţilor economici ce finanţează acţiuni de educare şi conştientizare a populaţiei, prin acordarea unor

facilităţi

6. Colectarea şi raportarea de date şi informaţii privind de

alimentarea cu energie termică în sistem centralizat.

Obţinerea de date şi informaţii complete şi corecte care să corespundă cerinţelor de

raportare la nivel naţional

Imbunătăţirea sistemului local de colectare, prelucrare şi

analizare a datelor şi informaţiilor privind

activitatea de alimentare cu energie termică în sistem

centralizat

Stabilirea unei proceduri privind raportarea şi transmiterea datelor

Realizarea condiţiilor pentru prelucrarea automată a datelor referitoare la funcţionarea economică a instalaţiilor Statistica incidentelor, avariilor şi analiza acestora Instituirea unui sistem de inregistrare, investigare,

soluţionare şi raportare privind reclamaţiile făcute de utilizatori

Realizarea unui sistem de evidenţă a sesizărilor / reclamaţiilor şi de rezolvare operativă a acestora

7. Activitati specifice sistemului de alimentare cu energie termică în

sistem centralizat.

Asigurarea accesibilităţii populaţiei la resurse energetice pentru încălzire,

identificarea şi adoptarea soluţiilor optime de alimentare cu energie termică specifice

fiecărei localităţi

Reorientarea consumatorilor casnici individuali catre sistemul centralizat de

alimentare cu energie termică datorită avantajelor oferite

Practicarea unui tarif accesibil pentru consumator în condiţiile posibilităţii acestuia de a-şi regla confortul termic

funcţie de necesităţi şi de capacitatea de plată

Modernizarea si reabilitarea SACET existent utilizand soluţii tehnice moderne şi performante, corelat cu necesarul

de energie termică

Garantarea continuităţii şi securităţii energetice în alimentarea cu energie termică

Garantarea continuităţii şi siguranţei în funcţionarea instalaţiilor de producere a energiei termice

Îmbunătăţirea eficienţei energetice

Reabilitarea termică a clădirilor prin termoizolarea anvelopei acestora funcţie de expertiza termică şi energetică


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Domeniul Obiective principale Obiective secundare Măsuri de prevăzute Îmbunătăţirea eficienţei

utilizării energiei termice la consumatori şi estimarea

impactului asupra evoluţiei necesarului de energie termică

Reabilitarea instalatiilor interioare de apă caldă şi agent termic pentru încălzire

Contorizarea individuală exterioară limitei de proprietate

Realizarea de sisteme individuale de măsură / sisteme de repartitoare de căldură împreună cu robinete termostatate

Realizarea instalaţiilor de distribuţie din interiorul condominiului pe principiul distribuţiei pe orizontală

Creşterea eficienţei energetice la sursa de producere şi în

sistemele de transport / distribuţie

Extinderea sistemului de producere a energiei termice în cogenerare

Producerea agentului termic cu un randament minim de 80%

Creşterea eficienţei energetice a punctelor / staţiilor termice

Reabilitarea calitativă şi cantitativă a sistemului de transport şi distribuţie pentru reducerea pierderilor energetice până la

15%

Implementarea unui sistem de măsură şi control pe lanţul energetic sursă-reţea-consumator

Utilizarea de echipamente de producere agent termic folosindu-se doua tipuri de combustibil concomitent sau

alternativ

Reducerea impactului asupra protecţiei mediului şi a sănătăţii populaţiei .

Reducerea emisiilor de poluanţi provenite de la

instalaţiile de ardere

Introducerea celor mai bune tehnologii pentru reducerea emisiilor de SO2, NOx, pulberi

Monitorizarea, evaluarea şi raportarea emisiilor şi a parametrilor de proces

Implementarea programelor de reducere progresivă a emisiilor anuale de agenţi poluanti


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

Domeniul Obiective principale Obiective secundare Măsuri de prevăzute Respectarea procedurilor specifice ale Directivei

2001/80/CE privind situaţiile de funcţionare necorespunzătoare a instalaţiilor sau de întrerupere a funcţionării echipamentelor de reducere a emisiilor

Intensificarea utilizării mecanismelor flexibile prevăzute în Protocolul de la Kyoto şi în Directiva 2003/87/CE privind

comercializarea certificatelor de emisii de CO2 Instituirea zonelor de protecţie si siguranţă


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

B. Structura direcţiilor principale de acţiune Nr. crt. Direcţii de acţiune Tip măsuri eficienţă

energetică

1 Realizarea scenariilor pe termen mediu şi lung, privind cererea şi oferta de energie, care să ghideze procesul decizional

Tip A: Măsuri pe termen scurt, de tipul

fără cost sau cost minim, care nu

implică investiţii majore

Tip B: Măsuri pe termen lung, de 3

până la 6 ani, vizând un program de

investiţii pentru care se vor întocmi studii

de fezabilitate

2 Aplicarea reglementărilor tehnice şi a standardelor naţionale de

eficienţă energetică, care au ca scop creşterea eficienţei echipamentelor producătoare şi consumatoare de energie

3 Promovarea utilizării celor mai eficiente tehnologii energetice care să fie viabile din punct de vedere economic şi nepoluante

4 Încurajarea finanţării investiţiilor în domeniul eficienţei energetice, prin participarea statului sau a sectorului privat

5

Elaborarea balanţelor energetice şi formarea unor baze de date energetice necesare pentru evaluarea raportului cerere-ofertă în

domeniul energiei, inclusiv pentru calculul indicatorilor de eficienţă energetică

6 Promovarea cogenerării de mică şi medie putere şi a măsurilor necesare pentru creşterea eficienţei sistemelor de producere,

transport şi de distribuţie a căldurii la consumatori

7

Înfiinţarea de compartimente specializate în domeniul eficienţei energetice la nivelurile corespunzătoare, care să aibă personal

capabil să elaboreze, să implementeze şi să monitorizeze programe de eficienţă energetică

8 Reducerea impactului negativ asupra mediului, in special dioxid de carbon

C. Concluzii privind situaţia actuală a SACET • Producţia de energie electrică se realizează exclusiv în cogenerare. Livrările către S.C. EON

MOLDOVA S.A. reprezintă cca. 96% din total, diferenţa de 4% fiind reprezentată de livrările către consumatorii racordaţi direct din barele centralei. Capacităţile de producţie a energiei electrice nu sunt dispecerizabile, cantităţile livrate sunt reduse raportat la cererea de consum a zonei (5-10% funcţie de sezon). Faţă de anul 2005, producţia a scăzut cu 30%. Pentru anii următori nu se prefigurează creşteri din cauza limitării sarcinii termice utile ce implică direct încărcarea grupurilor de producere a energiei electrice (exclusiv cogenerare).

• Începând din luna aprilie 2008, perioadă care coincide cu punerea în funcţiune a noii reţele de transport apă fierbinte din zona industrială, societatea nu mai furnizează abur tehnologic;

• La sistemul centralizat erau racordate iniţial 32.500 apartamente, respectiv cca. 97.500

locuitori (aprox. 75% din populaţia municipiului), practic toate blocurile de locuinţe, precum şi marea majoritate a instituţiilor publice, unităţilor bugetare şi agenţilor economici din zona deservită de reţelele de termoficare. Acum societatea mai asigură energia termică pentru cca. 40% din consumatorii casnici şi cca. 5% din consumatorii de tip urban (agenţi economici, instituţii publice şi unităţi bugetare) racordaţi iniţial la SACET. Practic, societatea mai livrează energie termică sub formă de apă fierbinte raportat la cererea de consum, pentru


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

numai aprox. 35% din beneficiarii racordaţi iniţial la sistemul centralizat; • Consumul de căldură pentru încălzire şi apă caldă de consum a scăzut, fără a compensa prin

aceasta reducerea consumului tehnologic, fapt motivat de apariţia surselor alternative (centrale de imobil, microcentrale de apartament), instalării la cca. 25% din consumatorii casnici a repartitoarelor de costuri ce au determinat reducerea voluntară a consumului, precum şi imposibilităţii achitării facturilor de către o parte a categoriilor defavorizate. Livrările au scăzut din anul 2005 cu 45% existând totuşi o tendinţă de relativă stagnare. Pe termen mediu se estimează o creştere prin rebranşări succesive ale unităţilor bugetare şi instituţiilor publice, parţial ale agenţilor economici şi consumatorilor casnici;

• Producţia realizată în CET reprezintă numai 20-25% faţă de perioada 1988-1990, implicit vânzările de energie electrică şi termică la consumatorii finali;

• Vânzările totale de energie (electrică şi termică) au scăzut în unităţi fizice cu 62%; • Lipsa totală a investiţiilor din perioada 1990–2000 îşi spune cuvântul în acest moment; • Societatea exploatează un sistem vechi şi mult supradimensionat pentru producţia actuală ceea

ce înseamnă performanţe globale extrem de reduse datorită: - grad redus de utilizare al capacităţilor de producţie (cca. 25 %); - randamente mai scăzute prin funcţionarea la sarcini reduse şi chiar minime

tehnologic; - consumuri specifice de energie electrică şi apă ridicate; - cheltuieli de întreţinere importante; - număr mare de personal necesar acoperirii tuturor zonelor de activitate; - pierderi foarte importante în transportul şi distribuţia energiei termice (45-50%); - costuri fixe foarte mari raportate la nivelul producţiei (referire la amortismente,

personal, utilităţi, reparaţii etc.) • Capacitatea excedentară are însă şi partea sa pozitivă pentru posibilitatea de a acoperi aproape

orice nivel al cererii de energie termică. Această flexibilitate înseamnă totodată consumuri specifice şi costuri foarte mari, dar care pot fi puse în balanţă cu necesitatea imperativă a realizării acestui serviciu public solicitat de beneficiari;

• Utilajele de producere funcţionează la parametri normali, dar au randamente scăzute datorită uzurii morale pronunţate, ele fiind proiectate şi realizate în urmă cu 30-40 ani. Randamentul CET se încadrează în limite acceptabile în raport cu situaţia din România, dar este încă departe de tehnologiile utilizate în Uniunea Europeană;

• Efectele pozitive aşteptate la un moment dat ale investiţiilor realizate au fost estompate de creşterea masivă a preţurilor combustibililor şi a celorlalte materii prime şi materiale, dar au permis stabilitatea SACET prin reducerea consumurilor în condiţiile scăderii drastice a producţiei şi unui echilibru financiar precar. Până în prezent se poate spune că investiţiile realizate deja au acoperit doar 35% din necesar. Efectul evident poate fi vizibil şi pus în valoare abia din momentul în care se va depăşi 60 %;

• Despre nivelul pierderilor de energie termică în reţelele de transport şi distribuţie (bunuri proprietate publică) se menţionează:

- Conductele de transport apă fierbinte din zona urbană de la CET la punctele termice au o uzură fizică pronunţată datorită vechimii acestora (25-30 ani). În prezent, prin lucrările executate până în anul 2009 au fost înlocuite cca. 35 % din total;

- Reţelele de distribuţie de la punctele termice la scările de bloc sunt în aceeaşi situaţie, conductele ce au fost înlocuite în variantă preizolată reprezentând numai cca. 26% din total.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

- Pierderile de energie termică în reţelele de transport şi distribuţie au o valoare aproximativ constantă indiferent de cantitatea livrată consumatorilor finali întrucât volumul instalaţiilor (conducte de transport şi distribuţie, schimbătoare de căldură în punctele termice) este acelaşi.

• Numărul de apartamente racordate la sistemul de termoficare din municipiul Botoşani s-a redus foarte mult (cu aprox. 40%), astfel încât în prezent mai sunt alimentate cu energie termică, în sistem centralizat un număr de 13229 apartamente;

• În vederea stopării debranşării consumatorilor şi creşterii eficienţei sistemului de alimentare centralizată cu energie termică din municipiul Botoşani, în cadrul „Strategiei locale de alimentare cu energie termică”, aprobată prin HCL nr.299/2008, au fost stabilite „zone unitare” de încălzire care cuprind 37 de puncte termice. Zonele respective au fost stabilite având în vedere gradul de conectare a consumatorilor la punctele termice respective. Hotărârea Consiliului Local stabileşte faptul că, în interiorul „zonelor unitare”, nu poate fi promovată decât o singură soluţie de încălzire, respectiv alimentarea din sistemul centralizat actual. În aceste condiţii este interzisă debranşarea de la sistemul actual de alimentare centralizată cu energie termică;

• Modul actual de funcţionare a SACET Botoşani, în care se utilizează atât gazele naturale cât şi păcura, determină un nivel ridicat al emisiilor poluante. În condiţiile utilizării numai a gazelor naturale, depăşirea concentraţiilor limită se face numai la NOx. În conformitate cu HG 322/2005 termenul de conformare pentru NOx este 31.12.2011, dar în planul de acţiuni din Autorizaţia Integrată de Mediu revizuită în 08.08.2007, termenul de conformare pentru NOx este 31.12.2010.

În prezent, echipamentele şi instalaţiile din cadrul sistemului de alimentare centralizată cu

energie termică din municipiul Botoşani au o durată de viaţă foarte mare şi sunt uzate fizic şi moral şi, în consecinţă, sistemul funcţionează în condiţii de ineficienţă, cu poluarea mediului şi la preţuri ridicate.

Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, din municipiul Botoşani are o vechime foarte mare, fiind realizat etapizat, începând cu anul 1964. ♦ Sursa de energie

Majoritatea echipamentelor şi instalaţiilor din cadrul CET Botoşani, prezintă un grad avansat de uzură morală şi fizică (eroziuni, coroziuni, colmatări, spargeri, etc), ele nefuncţionând la parametrii tehnici pentru care au fost proiectate. În acelaşi timp, funcţionarea ineficientă a sistemului de termoficare, determină un grad ridicat de poluare a mediului înconjurător şi costuri foarte mari de producere a energiei termice livrate consumatorilor.

♦ Reţele de transport şi distribuţie şi puncte termice Reţelele de transport şi distribuţie au, de asemenea, o vechime mare şi prezintă, un grad avansat de uzură fizică şi morală. Cele mai mari probleme care se întâlnesc la conductele şi racordurile amplasate subteran sunt:

- deteriorarea termoizolaţiei, ca urmare a infiltraţiilor de ape - coroziunea exterioară datorată distrugerii izolaţiei şi coroziunea interioară a conductelor - uzura în zona suporturilor fixe şi mobile pe unele porţiuni de reţea - spargeri de conducte

Starea tehnică precară a conductelor a condus la creşterea treptată atât a pierderilor de căldură, cât şi a pierderilor de agent termic, în prezent acestea având valorile de 17,1% pe reţelele de transport şi 30,3% pe reţelele de distribuţie. Pe lângă faptul că poluează pânza freatică datorită pierderilor de agent termic, pierderile foarte mari prin izolaţie, se transformă în poluare


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

atmosferică, datorită faptului că pentru acoperirea lor, în centrală este produsă suplimentar căldură, pentru care care se consumă o cantitate semnificativă de combustibil. Aspecte negative

Sistemul centralizat de alimentare cu energie termică a fost realizat în perioada pentru asigurarea a 2 (două) funcţiuni principale:

• Producerea şi transportul energiei termice sub formă de abur tehnologic pentru platforma industrială, necesar în procesele tehnologice;

• Producerea, transportul şi distribuţia energiei termice sub formă de apă fierbinte pentru populaţie, instituţiile publice şi agenţii economici din zona urbană şi un fapt deseori trecut cu vederea, asigurarea încălzirii spaţiilor productive din zona industrială. Unica capacitate de producţie a energiei electrice în cogenerare, turbina cu abur de 2,5

MW, nu putea acoperi nici măcar consumul propriu tehnologic de energie electrică al CET din perioada de iarnă, ci numai maxim 60 %.



• grad redus de utilizare al capacităţilor de producţie (cca. 25%); • randamente mai scăzute prin funcţionarea la sarcini reduse şi chiar minime tehnologic; • număr important de incidente, avarii şi deranjamente; • consumuri specifice de energie electrică şi apă foarte mari; • cheltuieli de întreţinere şi reparaţii ridicate; • număr mare de personal necesar acoperirii tuturor zonelor de activitate; • pierderi foarte importante în transportul şi distribuţia energiei termice; • costuri fixe foarte mari raportate la nivelul producţiei.

Randamentul utilizării combustibilului, raportat la vânzările către consumatorii finali nu a depăşit 50% în ultimii 3 (trei) ani, în condiţiile în care randamentul CET a avut valori de 72-75 %, fapt ce exprimă cel mai fidel starea sistemelor de transport, distribuţie şi nivelul cererii şi al ofertei de energie termică. Aspecte pozitive

• Capacitatea excedentară are însă şi partea sa pozitivă pentru posibilitatea de a acoperi aproape orice nivel al cererii de energie termică. Această flexibilitate înseamnă totodată consumuri specifice şi costuri foarte mari, dar care pot fi puse în balanţă cu necesitatea imperativă a realizării acestui serviciu public solicitat de beneficiari;


• Sursa centralizată de producere (CET) este racordată din anul 2005 la reţeaua naţională de transport gaze naturale;

• Capacitate importantă de depozitare a păcurii (30000 tone) utilizată parţial şi de Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale;


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0



Programul susmenţionat a avut la bază programul “Termoficare 2006–2015 – căldură şi confort”, cu finanţare de la bugetul de stat şi cel local.

În sinteză, situaţia investiţiilor în sistemul centralizat realizate în perioada 2000 – 2009 (aprox. 22.000.000 EUR) Aspecte negative




Aspecte pozitive

• Până în prezent sumele alocate pentru investiţii au acoperit cca. 1/3 din totalul necesar modernizării complete a SACET; Efectele pozitive aşteptate la un moment dat în ceea ce priveşte preţul local ale energiei

termice au fost estompate de creşterea masivă a preţurilor combustibililor şi a celorlalte materii prime şi materiale, dar au permis stabilitatea societăţii prin reducerea consumurilor în condiţiile scăderii drastice a producţiei şi unui echilibru financiar instabil. D. Concluzii finale

• Piaţa combustibililor fosili, la nivelul municipiului Botoşani, este formată exclusiv din gaze naturale şi păcură. Tendinţele actuale în ceea ce priveşte tariful la gazele naturale este de creştere accentuată. Acest fapt va influenţa foarte serios facturile la energia termică in mod constant. Indiferent de sistemul de alimentare cu căldură care va fi promovat în Botoşani, impactul creşterii tarifului la gaze naturale va fi foarte mare. Din păcate, nu există o alternativă foarte credibilă la acest combustibil, aşa că toate previziunile trebuie să ia în calcul aceste creşteri de tarif. Consultantul apreciază că tariful gazelor naturale se va alinia în câţiva ani cu cel din ţările UE. Din păcate, nu se poate afirma cu hotărâre că şi siguranţa în alimentarea cu gaze va creşte deşi prin Planul Naţional de Dezvoltare 2007 - 2013 se prevede creşterea treptată a importurilor de ţiţei şi gaze naturale;

• Păcura nu poate să reprezinte o alternativă pentru gazele naturale în asigurarea cu energie termică a populaţiei. Din păcate, însă, problemele legate de poluare, coroborate cu preţul său care va fi mereu superior gazelor naturale duc la o atitudine rezervată faţă de acest


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

combustibil. Utilizarea lui doar pe perioada iernii reprezintă o soluţie optimă; • La momentul actual nu se utilizează nici o formă de energie neconvenţională sau

regenerabilă pentru alimentarea cu energie termică a consumatorilor din Municipiul Botoşani. Posibilele surse neconvenţionale şi regenerabile de energie sunt cele solare, eoliene, biomasa şi deşeurile menajere. În ceea ce priveşte potenţialul solar, acesta este foarte redus, iarna având în zonă o durată de circa 6-7 luni pe an. Din punct de vedere eolian, zona nu este propice utilizării vântului pe post de sursa de energie deoarece viteza medie a vântului in această zonă ar duce la obţinerea unor randamente mediocre. În acest areal biomasa poate proveni din deşeuri lemnoase şi deşeuri agricole. Exploatările forestiere care pot să genereze deşeuri lemnoase sunt insignifiante, dar există un important potenţial neexploatat agricol, care poate genera biomasă sub formă de paie, resturi de porumb etc;

• Până în momentul de faţă, rolul administraţiei locale din Municipiul Botoşani în asigurarea încălzirii populaţiei a fost decisiv. Fără subvenţiile acordate pe plan local pentru serviciul de alimentare cu căldură, activitatea ar fi fost, fără îndoială, compromisă total. Solidaritatea socială este un obiectiv important întrucât un număr destul de mare de familii care locuiesc în Botoşani au probleme cu plata facturilor la încălzire şi apă caldă de consum din cauza veniturilor insuficiente. Serviciul public de alimentare cu energie termică trebuie să aibă continuitate, universalitate, egalitate a tratamentului, să fie transparent, să asigure adaptabilitate şi gestiune pe termen lung. În acest spirit, Consiliul Local al Municipiului Botoşani în calitate de proprietar al SACET are datoria cel puţin morală de a sprijini populaţia municipiului indiferent de statutul social. Desfiinţarea preţului naţional de referinţă (PNR) şi trecerea la preţuri locale dispusă prin O.G. nr. 36/2006 a determinat la sfârşitul anului 2006 pentru consumatorii casnici din municipiul Botoşani o creştere majoră a tarifului energiei termice de la 107,50 lei/Gcal la 187,86 lei/Gcal. Efortul financiar al administraţiei publice locale s-a concretizat în menţinerea în ultimii 4 ani a nivelului tarifului plătit de populaţie existând chiar o uşoară scădere în anul 2009 până la 183,50 lei/Gcal. Administraţia locală a dovedit faptul că manifestă un interes aparte pentru reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu căldură, prin realizarea unei părţi din studiile necesare investiţiilor precum şi prin finanţările pe care le-a efectuat deja şi cele pe care le are în planul de acţiuni;

• În derularea acestei activităţi vitale, toate măsurile intreprinse de administraţia publică locală au fost şi sunt în concordanţă cu concepţia de bază în asigurarea acestui serviciu, adică păstrarea, reabilitarea şi modernizarea SACET;

• În conformitate cu Legea nr. 325/2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică, autoritatea administraţiei publice locale are obligaţia stabilirii zonei / zonelor unitare de încălzire. Aceste zone trebuie să arealul geografic (zona unei localităţi) aparţinând unei unităţi administrativ-teritoriale în interiorul căreia se poate promova o singură soluţie de încălzire, respectiv soluţia adoptată pentru reabilitarea şi eficientizarea SACET. Luând în considerare criterii specifice, prin H.C.L. nr. 299 din 29 iulie 2008 au fost stabilite „zonele unitare de încălzire”;

• Obiectivul principal este creşterea eficienţei energetice a SACET, în condiţiile unor costuri cât mai reduse, suportabile de către populaţie. Toate opţiunile analizate au avut în vedere sistemul complex de termoficare din municipiul Botoşani, în integralitatea lui. Principiile de bază avute în vedere la definirea opţiunilor au fost următoarele:

- minimizarea costurilor investiţionale şi de operare; - conformarea cu cerinţele legislative referitoare la disponibilitatea combustibililor; - capacitatea operatorului de a opera tehnologii complexe; - conformarea cu cerinţele privind protecţia mediului; - conformarea cu cerinţele europene privind utilizarea surselor regenerabile de

energie.


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

• Pentru a eficientiza consumul de energie, pe lângă modernizarea surselor de producere a căldurii, reţele de transport, reţele de distribuţie şi puncte termice, trebuie reabilitate din punct de vedere termic şi clădirile care sunt alimentate cu căldură din SACET;

• Analiza tehnică şi economico-financiară demonstrează că proiectele de reabilitare şi modernizare a sistemului centralizat de alimentare cu căldură din municipiul Botoşani reprezintă o investiţie fezabilă, mai ales în variantele care se bazează pe producerea energiei electrice şi termice în cogenerare folosind motoare cu ardere internă. Se propune funcţionarea în continuare a SACET existent. Lucrările propuse au în vedere atât echipamentele şi instalaţiile din cadrul sursei de energie cât şi reţelele de transport şi distribuţie şi punctele termice. Echipamentele şi instalaţiile din întregul SACET, vor fi reabilitate, modernizate, redimensionate şi vor fi instalate unele noi funcţie de situaţia actuală în ceea ce priveşte starea tehnică, consumurile de energie existente şi de perspectivă. Un element important avut în vedere a fost prevederea ca în sursa centralizată să fie utilizaţi doi combustibili, realizându-se astfel un grad sporit al siguranţei în alimentarea consumatorilor.

Sursa centralizată va fi constituită din următoarele echipamente principale: a) Cazane de abur: 1 x 10 t/h (8 bar; 170°C) – cazanul este în stare foarte bună de

funcţionare fiind pus în funcţiune în anul 2008 b) Motoare termice: 2 x 4 MW - echipamente noi c) Instalaţii de recuperare a căldurii: 2 x 3 Gcal/h – echipamente noi pentru recuperarea

căldurii de la motoarele termice d) Cazane de apa fierbinte: 2 x 45 Gcal/h echipamente noi e) Schimbătoare de căldură: 1 x 3 Gcal/h – echipament existent Vor fi reabilitate şi modernizate echipamentele şi instalaţiile auxiliare din cadrul centralei, respectiv instalaţiile de alimentare cu apă, de tratare a apei, de alimentare cu combustibil, cele care fac legătura centralei cu Sistemul Energetic National etc. Vor fi finalizate lucrările de reabilitare şi modernizare a reţelelor de transport şi distribuţie după redimensionarea şi reconfigurarea impuse de reducerea drastică a necesarului de căldură al consumatorilor. Se vor executa lucrări de reabilitare şi modernizare a punctelor termice şi vor fi realizate sisteme de monitorizare şi dispecerizare a datelor din SACET. Din punct de vedere al funcţionării, schema este astfel încărcată încât echipamentele de cogenerare să funcţioneze în baza curbei de sarcină, asigurând necesarul de energie termică pentru prepararea apei calde de consum şi parţial pentru încălzire. În perioadele de vârf de sarcină intră în funcţiune şi cazanele de apă fierbinte.

• Suportabilitatea la consumator trebuie să fie asigurată astfel că subvenţiile trebuie menţinute şi bineînţeles reduse gradual odată cu creşterea veniturilor beneficiarilor şi îmbunătăţirea performanţelor SACET;

• Sursele de capital pentru acoperirea necesarului investiţional pot fi autohtone sau/şi externe.

Cele autohtone ar putea cuprinde: - programe promovate la nivel naţional. Programul Termoficare 2006-2015 Căldură

şi Confort este destinat finanţării unei părţi din investiţia necesară reabilitării sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică;

- alocaţiile bugetare. Aceste alocaţii pot fi doar parţiale. Sunt foarte utile dacă se pune problema unor garanţii care iau în considerare astfel de alocaţii, respectiv participaţii ale statului. Chiar şi pentru o astfel de finanţare, rentabilizarea operatorului SACET este absolut necesară;

- autofinanţarea, inclusiv printr-o formă directă sau indirectă de listare a valorii de piaţă a SACET implicat în proiect;


Cod CEn I/I


QF 044, ed. 0

- piaţa internă de capital (corporate bonds); - parteneriatul public-privat si creditele interne.

Cele externe ar putea cuprinde: - fonduri structurale şi de coeziune; - credite directe obţinute de la bănci de dezvoltare sau de investiţii; - finanţare de proiect, cel puţin unul din finanţatorii proiectului fiind o entitate

privată străină. • Dată fiind valoarea foarte mare a investiţiilor sustenabilitatea proiectului trebuie

asigurată numai prin finanţarea parţială a proiectului din surse nerambursabile; • Cerinţele instituţionale specifice finanţării reabilitării SACET din fonduri structurale

stipulează că beneficiarul grantului UE este autoritatea locală care deţine în proprietate 100% sistemul de încălzire centralizată;

• Cadrul instituţional la nivel local trebuie să asigure atât capabilitatea beneficiarului care este autoritatea administraţiei publice locale, cât şi capabilitatea operatorului SACET de a implementa investiţiile propuse şi de a opera facilităţile noi sau reabilitate;

• Autorităţii administraţiei publice locale îi revin atribuţii importante în cadrul implementării proiectului, în special în procesul de achiziţie, contractare şi plăţi. Este necesară stabilirea unui contract cadru între Autoritatea de Management şi Consiliul local, care să definească responsabilităţile, fluxurile financiare şi toate celelalte cerinţe necesare implementării proiectului;

• La nivelul autorităţii locale trebuie înfiinţată o Unitate de Management a Proiectului (UMP) formată din specialişti cu expertiză în domeniile tehnic, achiziţii, financiar, juridic ce va avea ca responsabilităţi:

- Monitorizarea procurării în vederea respectării cerinţelor legale; - Monitorizarea plăţilor în vederea respectării cerinţelor legale; - Activităţi tehnice; - Raportări către Autoritatea de Contractare; - Evaluarea internă.

• Operatorul SACET va avea responsabilitatea operării infrastructurii finanţate cu suport UE. La nivelul operatorului trebuie înfiinţată o echipă pentru pregătirea şi derularea proiectului. Această echipă are rolul de a meţine permanent legătura cu echipa de proiect din cadrul autorităţii administraţiei publice locale, în vederea sprijinirii implementării proiectului şi familiarizării cu noua infrastructură încă din fazele premergătoare punerii în funcţiune;

• O măsură care poate fi de asemenea analizată de către factorii decizionali din municipiul Botoşani este delegarea prin licitaţie publică deshisă organizată în condiţiile legii pentru serviciul public de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice produse centralizat. Această măsură a fost deja aplicată cu mare succes în câteva oraşe din România. Ca rezultate ale delegării gestiunii serviciului public pot fi enumerate următoarele:

- creşterea calităţii serviciului livrat populaţiei; - rentabilizarea funcţionării sistemului centralizat de alimentare cu energie

termică; - scăderea sau cel puţin menţinerea preţurilor de vânzare a căldurii; - stoparea debranşărilor populaţiei de la sistemul centralizat de alimentare cu

căldură; - pe termen lung rebranşarea populaţiei la sistemul centralizat de alimentare cu

energie termică.

Titlul proiectului: “ Cod · Municipiul Botoşani este supus influentelor climatice continentale...

Documents

Transcript of Titlul proiectului: “ Cod · Municipiul Botoşani este supus influentelor climatice continentale...