Titlul Documentului: Număr Document: 70223-RR-RPT-EV-8001-004 Ţara:...

Nabucco Gas Pipeline International GmbH

70223-RR-RPT-EV-8001-004 Revizia 3Pag 1 din 284

Titlul Documentului: CONDUCTĂ DE TRANSPORT GAZE NATURALENABUCCO

STUDIUL DE EVALUARE ADECVATĂ A EFECTELORPOTENŢIALE ASUPRA ARIILOR NATURALEPROTEJATE DE INTERES COMUNITAR (SITURILENATURA 2000) GENERATE DE REALIZAREA PETERITORIUL ROMÂNIEI A CONDUCTEI DE TRANSPORTGAZE NATURALE NABUCCO

Număr Document: 70223-RR-RPT-EV-8001-004Număr GIS: E-0-475018

Ţara: Romania

Document elaborat de :

Echipa Institutului de Biologie,Bucuresti

Echipa SC IPTANA SA

Dr. Mihăilescu Simona

Dr.ing. Mâra Liliana

Elaborat Coordonator proiect

Cod Document:

70223-RR-RPT-EV-8001-004-Rev-3-E-0-475018



ECHIPA DE PROIECT

Nr.crt.

Numele şi prenumele Funcţia Domeniul de expertiză

Experţi/Specialişti1. Dr. Mihăilescu Simona CS II Conservarea biodiversităţii,

vegetaţie terestră şi acvatică2. Dr. Maican Sanda CS II Conservarea biodiversităţii,

nevertebrate terestre3. Drd. Ion Constanţa Mihaela CS Conservarea biodiversităţii,

nevertebrate terestre4. Drd. Cobzaru Ioana Asistent

cerccetareConservarea biodiversităţii,păsări şi mamifere

5. Drd. Ion Roxana Asistentcerccetare

Conservarea biodiversităţii,plante şi vegetaţie

6. Dr. Cristea Ion CS II Conservarea biodiversităţii,nevertebrate acvatice şivertebrate (peşti, mamifere)

7. Dr. Szekely Paul Biolog Conservarea biodiversităţii,vertebrate (amfibieni, reptile)

Personal tehnic8. Constantinescu Dinu asistent I9. Murgan Maria Elisabeta asistent II10. Mihalcea Melania Cristina asistent I11. State Steluţa asistent I12. Lazăr Dumitru şofer13. Ion Ştefan asistent II14. Mocănaşu Valerica asistent I

Responsabil contract:

Dr. Mihăilescu Simona

Echipa de proiect - SC IPTANA SA

Nr.crt.

Numele şi prenumele Funcţia

1. Mâra Liliana Dr.ing., director proiect2. Urziceanu Mihaela biolog3. Vlad Preda inginer4. Gatu Valeria inginer5. Miculete Maria inginer6. Stancu Daniela inginer7. Mihalcea Raluca inginer8. Gligor Cristina biolog9. Nicolae Alina traducator



CUPRINSINTRODUCERE 10CAP.1 INFORMAŢII DESPRE CONDUCTA DE TRANSPORT GAZE

NATURALE NABUCCO 121.1. Titularul proiectului 121.2. Elaborator atestat al Studiului de evaluare adecvată a impactului asupra

mediului 121.3. Descrierea proiectului şi a etapelor acestuia 151.3.1. Scopul şi necesitatea proiectului 151.3.2. Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentului proiectului 161.3.3. Lucrări proiectate 201.3.3.5. Staţia de compresoare 251.3.4. Perioada de execuţie şi de funcţionare propusă 261.3.5. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului 271.3.6. Exploatarea NGPL şi a instalaţiilor aferente 441.3.7. Lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea

investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii în vedereautilizării ulterioare a terenului 47

1.3.8. Resursele naturale necesare implementării proiectului 501.3.9. Activităţi care vor fi generate ca urmare a implementării proiectului 50

CAP. 2. INFORMAŢII PRIVIND SPECIILE ŞI HABITATELE PROTEJATE DE INTERESCOMUNITAR AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI NABUCCO 51

CAP.3. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR 523.1 Surse şi tipuri de deşeuri produse pe perioada de execuţie a lucrărilor 523. 2. Surse şi tipuri de deşeuri produse pe perioada de operare a conductei

de gaze naturale Nabucco şi a staţiilor aferente 583.3. Surse şi tipuri de deşeuri produse la incetarea perioadei de operare a

conductei de gaze naturale Nabucco şi a staţiilor aferente 633.4. Surse şi tipuri de deşeuri produse la incetarea perioadei de operare a

conductei de gaze naturale Nabucco şi a staţiilor aferente 643.5. Impactul potenţial produs de deşeuri şi măsuri de reducere a acestuia 653.6. Planul de management al deşeurilor 69

CAP.4 EVALUARE ADECVATA PENTRU SITURILE NATURA 2000TRAVERSATE DE CONDUCTA DE GAZ NABUCCO 69

CAP. 5. HABITATE PRIORITARE ŞI HABITATE DE INTERES COMUNITARIDENTIFICATE IN AFARA SITURILOR NATURA 2000. 69

CAP.6 . CONCLUZII 69

ANEXA 1 HĂRŢI – AMPLASAMENTUL CONDUCTEI NABUCCO 69ANEXA 2 Drumuri de acces 69ANEXA 3. Surse anticipate de poluare ; cantităţi evaluate pentru proiect 69ANEXA 4. STATUTUL HABITATELOR ŞI SPECIILOR CE POT FI ÎNTÂLNITE IN

CORIDORUL NGPL 179ANEXA 4.1. Statutul vegetatiei/habitatelor in România 69Tabel A4.1.1.: Lista habitatelor de interes comunitar care pot fi găsite de-a lungul

traseului NGPL 69ANEXA 4.2. Statutul păsărilor in România 69Tabel A4.2.1.: Statutul de conservare al speciilor de păsări care pot fi întâlnite de-

a lungul traseului NGPL 69ANEXA 4.3 Statutul mamiferelor in România 69Tabel A4.3.1.: Statutul de conservare al speciilor de mamifere ce pot fi întâlnite

de-a lungul traseului NGPL 69Anexa 4.4 Statutul speciilor de reptile din România 69Tabel A4.4.1.: Statutul de conservare a speciilor de reptile ce pot fi întâlnite de-a

lungul traseului conductei NGPL 69ANEXA 4.5. Statul speciilor de amfibieni in România 69Tabel A4.5.1.: Statutul de conservare al speciilor de amfibieni care pot fi găsite

de-a lungul traseului NGPL 69



ANEXA 4.6 Statutul speciilor de peşti in Romania 69Tabel A4.6.1.: Statutul de conservare al vertebratelor acvatice ce pot fi întâlnite

de-a lungul traseului NGPL 69ANEXA 4.7 Statutul nevertebratelor terestre 69Tabel A4.7.1: Statutul de conservare al nevertebratelor terestre ce pot fi întâlnite

de-a lungul traseului NGPL 69ANEXA 5 INFORMAŢII PRIVIND SPECIILE ŞI HABITATELE PROTEJATE DE INTERES

COMUNITAR AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI NABUCCO69A.5.1. Specii protejate de interes comunitar 69A.5.1.1. Nevertebrate terestre 69A.5.1.2. Nevertebrate acvatice 69A.5.1.3. Vertebrate 69A.5.1.3.3. REPTILE 69A.5.1.3.4. AVIFAUNA (PĂSĂRI) 69A.5.1.3.5. MAMIFERE 69A.5.2. Habitate protejate de interes comunitar 69

ANEXA 6. DESENE CARACTERISTICE PENTRU SUBTRAVERSAREA DRUMURILOR,CĂILOR FERATE, CURSURI DE APĂ, OBSTACOLE MULTIPLE 290

TABELE

Tabel 1.1 Localităţi traversate de conducta Nabucco conform egislaţiei învigoare 1

16

Tabel 1.2 Poziţionarea NGPL faţă de siturile Natura 2000 declarate conformlegislaţiei în vigoare

17

Tabel 1.3 Suprafeţele de teren ocupate de NGPL şi instalaţiile aferente 21Tabel 1.4 Principalele date tehnice ale NGPL 22Tabel 1.5 Nr. grup de robinete secţionare 23Tabel 1.6 Poziţionarea staţiilor de robinete in lungul conductei Nabucco pe

teritoriul României24

Tabel 1.7 Poziţionări organizări de şantier şi depozite de ţeavă; tipuri dehabitate din amplasamentul acestora

32

Tabel 1.8 Metode pentru traversarea cursurilor de apă şi a căilor decomunicaţii

41

Tabel 1.9 Listă de cantităţi proiect Nabucco pe teritoriul României 43Tabel 3.1 Managementul deşeurilor nepericuloase rezultate din activităţile

de execuţie şi punere in funcţiune a NGPL55

Tabel 3.2 Managementul deşeurilor periculoase rezultate din activităţile deexecuţie şi punere in funcţiune a NGPL

57

Tabel 3.3 Managementul deşeurilor nepericuloase rezultate în perioada deoperare a conductei de gaze şi a staţiilor aferente

60

Tabel 3.4 Managementul deşeurilor periculoase rezultate în perioada deoperare a conductei de gaze şi a staţiilor aferente

62

Tabel 3.5 Impactul produs de deşeurile generate in perioada deimplementare a proiectului

67

Tabel 3.6 Impactul produs de deşeurile generate in perioada de scoateredin funcţiune a conductei de gaze şi a staţiilor aferente

72

Tabel 3.7 Impactul produs de deşeurile generate in perioada de scoateredin funcţiune a conductei de gaze şi a staţiilor aferente

74

Tabel 3.8 Planul de management al deşeurilor nepericuloase produse peperioada de şantier, inclusiv demobilizarea

79

Tabel 3.9 Planul de management al deşeurilor periculoase produse peperioada de şantier, inclusiv demobilizarea, pe perioada deoperare a NGPL şi la scoaterea din funcţiune

81

Tabel 3.10 Planul de management al deşeurilor nepericuloase produse peperioada de operare a conductei de gaze Nabucco şi a staţiilor

83



Tabel

1.

1:

FIGURI

FOTOFOTOGRAFII

L

IS

T

A

ABREVIERI

ANPM Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Bucureşti

aferenteTabel 3.11 Planul de management al deşeurilor periculoase produse pe

perioada de operare a conductei de gaze şi a staţiilor aferente83

Tabel 3.12 Planul de management al deşeurilor nepericuloase produse dupăterminarea perioadei de operare a conductei de gaze şi a staţiiloraferente

84

Tabel 3.13 Planul de management al deşeurilor periculoase produse dupăterminarea perioadei de operare a conductei de gaze şi a staţiilor

85

Tabel 5.1 Ariile habitatelor prioritare şi habitatelor de interes comunitar dinafara sitului Natura 2000

89

Tabel 5.2 Activităţile proiectului Nabucco şi impacturi aferente 90Tabel 5.3 Surse de poluare accidentală ale caracteristicilor mediu 91Tabel 5.4 Impact potential asupra florei in timpul constructiei/a punerii in

functiune/ a functionarii in conditii normale91

Tabel 5.5 Controlul şi diminuarea impactului în timpul construcţiei/punereaîn funcţiune şi activităţi conexe

97

Tabel 6.1 Suprafeţele de habitate Natura 2000 la nivel naţional şi la nivelulsiturilor Natura 2000 traversate de proiectul Nabucco şi suprafaţahabitatului corespondent din România la nivel naţional

100

Figura 1.1 Amplasarea staţiilor de robinete pe teritoriul României 24Figura 1.2 Exemplificare montare conductă 38Figura 1.3 Contribuţia la emisiile antropice de dioxid de carbon, 1994 47Figura 1.4 Contribuţia la emisiile totale de metan, 1994 47Figura 5.1 Pozitia NGPL faţă de habitatul prioritar * 6240 Pajisti stepice

subpanonice identificat la kp148+667- kp148+85192

Figura 5.2 Pozita NGPL faţă de habitatul de interes comunitar 92A0 Paduri-galerii de Salix alba şi Populus alba identificat la kp157+790-kp158+111

93

Figura 5.3 Poziţia în raport cu habitatul prioritar 91E0* Păduri aluviale cuAlnus glutinosa şi Fraxinus excelsior identificat la kp 231+486 –kp231+965

94

Figura 5.4 NGPL faţă de habitatul prioritar 91E0* Păduri aluviale cu Alnusglutinosa şi Fraxinus excelsior identificat la kp244+198-kp247+252

95

Figura 5.5 Poziţia NGPL faţă de habitatul prioritar 91E0* Pădur aluviale cuAlnus glutinosa şi Fraxinus excelsior identificat la kp275+312-kp275+458

96

Foto 1.1 Staţii de robineţi 25Foto 1.2 O organizare de şantier tipică pentru lucrări de amploarea

proiectului Nabucco30

Foto 1.3 Exemplu de organizare a unui depozit de ţeavă 31Foto 1.4 Exemplificare mod de executare săpare şanţ 37Foto 1.5 Întindere conductă 38Foto 1.6 Sudarea conductei 39Foto 1.7 Lansarea conductei 39Foto 1.8 Acoperire conductă 40Foto 1.9 Exemplu de instalaţie pentru hidrotest 42



APM Agenţia pentru Protecţia MediuluiEIA Evaluarea impactului asupra mediuluiCNADNR Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri

Naţionale din RomâniaIUCN Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturiikp Kilometru conducta de gaze NabuccoLC Mai puţin îngrijorătorNGPL Conducta de transport gaze naturale de presiune

înaltă NabuccoF.M.U. Unitate de amenajament silvicO.S. Ocol silvicPP Proiect propusU.A. Unitate amenajisticăVU Specii vulnerabile

Definire termeni utilizaţi

Aria de influenţă

In cazul proiectului Nabucco, prin zona de influenţă aproiectului inţelegem atât culoarul de lucru, cât şidepozitele de ţeavă, organizările de şantier, căile detransport ţeavă conductă şi alte materiale (căi navale,rutiere sau feroviare), drumurile de acces la culoarulconductei, gropile de împrumut şi zonele de depozitarea pământului excavat sau a deşeurilor, zonele care potpune la dispoziţie, pe perioada de construcţie, bunuri şiservicii (magazine alimentare, spitale, etc). In zona deinfluenţă am inclus de asemenea facilităţile asociateNGPL (staţii de robineţi, staţii off-take), şi zonelepotenţial in care poate apare un impact negativ caurmare a dezvoltării proiectului sau a unor dezvoltărineplanificate.

IMPACTURI

Impact Schimbarea din aspectul mediului care n-ar fi aparutdaca n-ar fi avut loc activitatea antropica.

Evaluarea impactului Evaluarea magnitudinii schimbarii in contextulsensibilitatii/ valorii recetorului sau resursei afectate.

Identificareaimpactului

Procesul de urmarire a activitatilor proiectului şi aresurselor şi receptorilor mediu, social şi sănătate carear putea fi afectati şi identificarea interactiunilor dintreacestea.

Prognozareaimpactului

Descrierea scarii sau magnitudinii schimbarii induse deactivitatea proiectului.

Semnificatiaimpactului

Evaluarea impactului in raport cu criteriile definitepentru a determina acceptabilitatea impactului rezidualşi daca este necesara atenuarea ulterioara. Impactulsemnificativ este acela adus in atentia proiectului şidecidentilor de catre evaluarea de impact.



Monitorizareaimpactului

Monitorizarea variabilelor de sanatate/sociale/demediu, care sunt preconizate ca se vor schimba dupace proiectul va fi construit şi va fi operational, pentru atesta daca schimbarile observate sunt numai din cauzaproiectului şi nu au şi influente externe.

Plan de Managementşi Monitorizare Impact

Plan de management structurat care schiteazacerintele de management, monitorizare şi de atenuarece reies din evaluarea impactului asupra mediului.

Impact Negativ: Schimbare negativa de la situatia existenta din cauzaproiectului.

Beneficiu: Schimbare pozitiva de la situatia existenta datoritaproiectului.

Direct (sau Primar)impact care rezulta din interactiunea directa dintre oanumita caracteristica a unei actiuni planificate şimediul receptor ( de ex. dintre o descarcare de efluentşi calitatea apei receptoare)

Secundar

impact care rezulta din interactiunile primare dintreproiect şi mediul sau ca urmare a interactiunilorulterioare din cadrul mediului ( de ex. pierderea unuiparti dintr-un habitat afecteaza viabilitatea unei populatiide specii pe un areal mai intins)

IndirectImpact care rezulta din alte dezvoltari sau activitati carese intampla ca urmare a dezvoltarii initiale ( de ex. oconstructie noua stimuleaza cerinta pentru drumuri deacces imbunatatite)

CumulativImpacturi care actioneaza impreuna pentru a afectaacceasi resursa sau receptor al mediului. Acestea potfi:

TemporaleO serie de impacturi care apar in timp care nu suntimportante in sine ci acumulate pana in punctul in caredevin semnificative.

Acumulate

Efectul general al diferitelor tipuri de impact ( de ex.poluarea aerului + zgomot + trafic + vizual) asupra unuisingur receptor ( de ex. comunitate sau un habitat) carepot sa nu fie importante individual dar combinate devinimportante.

AditiveAcolo unde impactul de la o activitate planificata aparein acelasi timp cu impactul din activitatile intreprinse dealte parti (acestea pot fi constructii care apar deja saucare pot aparea pe viitor).

InteractiveAcolo unde doua tipuri diferite de impacturi ( care pot finesemnificative in sine) reactioneaza intre ele pentru acrea un impact nou şi semnificativ ( de ex. schimbarile



din calitatea aerului in raport cu doi poluanti diferiti)

Permanenteimpact care provoaca o schimbare permanenta inreceptorul sau resursa afectata ( de ex. taierea uneipaduri mature ca urmare a preluarii terenului de catreamplasament sau a relocarii comunitatii)

Pe termen scurt

impact care este prognozat sa dureze doar pe operioada limitata de timp ( de ex. in timpul constructiei,forajului sau scoaterii din functiune) dar va inceta lafinalizarea activitatii sau ca urmare a masurilor deatenuare/ restaurare şi recuperare naturala.

Pe termen lung

impact care va continua pe o perioada extinsa de timp (de ex. din perturbarea repetata a speciilor cu emisii saudescarcari operationale). Aceasta include impactul carepoate fi continuu sau intermitent pe o perioada extinsade timp.

Impact rezidualImpactul ce ramane dupa aplicarea atenuarii. Impactulrezidual semnificativ este acela care trebuie adus inatentia partilor interesate şi autoritatilor externe dereglementare.

Local impact care afecteaza la nive local resurse importantede mediu sau un singur habitat/biotop.

RegionalRegional: impact care afecteaza la nivel regionalresurse importante de mediu sau este simtit la scararegionala dupa cum este stabilit de catre limiteleadministrative, tipul de habitat

NationalNational: impact care afecteaza la nivel nationalresursele importante de mediu sau afecteaza o zonacare este importanta/protejata la nivel national.

Internationalimpact care afecteaza la nivel international resurseimportante de mediu precum zone protejate de catreConventiile Internationale.

Transfrontalier

Orice impact, nu exclusiv de natura globala, din cadrulunei zone de sub jurisdictia unei Parti provocat de oactivitate propusa a carei origini fizice este situata inintregime sau partial intr-o zona de sub jurisdictia uneialte Parti, adica impactul care este resimtit intr-o tara caurmare a activitatilor din alta tara.

Anexele la OUG nr. 57din 20/06/2007

ANEXA nr. 2 – Tipuri de habitate naturale a cărorconservare necesită declararea ariilor speciale deconservare.

ANEXA nr. 3 – Specii de plante şi de animale a cărorconservare necesită desemnarea ariilor speciale deconservare şi a ariilor de protecţie specialăavifaunistică.



ANEXA nr. 4B – Specii de interes naţional. Specii deanimale şi de plante care necesită o protecţie strictă.

ANEXA nr. 5C – Specii de interes comunitar a cărorvânătoare este permisă.

ANEXA nr. 5D – Specii de păsări de interes comunitara căror comercializare este permisă.

ANEXA nr. 5E – Specii de păsări de interes comunitar acăror comercializare este permisă în condiţii speciale.

Categoriile SPEC(specii de interesconservativ la niveleuropean)

SPEC 1. Specii de interes conservativ la nivel global(ameninţate pe plan global), implicit dependente deconservare

SPEC 2. Concentrate în Europa şi cu statut conservativnefavorabil

SPEC 3. Nu sunt concentrate în Europa şi au un statutconservativ nefavorabil

SPEC 4. Concentrate în Europa şi cu statut conservativfavorabil

© Copyright Transgaz-Petrostar-Gazproiect 2010. All rights reserved.

This document is issued in accordance with an agreement between Transgaz, Petrostar,Gazproiect and the Client, which sets out the entire rights, obligations and liabilities of the partieswith respect to the content and use of this document.



INTRODUCERE

Conducta de gaze Nabucco intră în ţară la 6 km amonte de Portul Bechet (lakilometrul fluvial 685+300) şi este amplasată in teritoriile administrative alejudeţelor Dolj, Mehedinţi, Caraş Severin, Timiş şi Arad, părăsind teritoriulRomâniei la nord de localitatea Nădlac (circa km 475) – hărţi anexa 1.

Proiectul Nabucco intersectează sau este limitrof la 4 arii naturale protejate deinteres naţional şi 13 situri Natura 2000 intersectate/limitrofe proiectului, pe olungime cumulată de aproximativ 56 km, respectiv:

Arii naturale protejate de interes naţional:

1. Rezervaţia naturală Mlaştina Satchinez;

2. Parcul Naţional Domogled Valea Cernei;

3. Parcul Natural Lunca Mureşului;

4. Parcul Natural Geoparcul Platoul Mehedinţi;

Situri Natura 2000

1. ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre;

2. ROSCI0045 Coridorul Jiului

3. ROSCI0198 Platoul Mehedinţi;

4. ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei;

5. ROSPA0035 Domogled-Valea Cernei;

6. ROSCI0385 Râul Timiş între Rusca şi Prisaca

7. ROSCI0109 Lunca Timişului;

8. ROSCI0115 Mlaştina Satchinez

9. ROSPA0047 Hunedoara Timişană;

10. ROSPA0069 Lunca Mureşului Inferior;

11. ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior

Pentru siturile Natura 2000 intersectate de proiect, accentul s-a pus pe speciile şihabitatele de interes listate în anexele OUG nr. 57/2007. Abordarea fazelorcontractului incheiat intre SC IPTANA SA şi IBB in baza căruia a fost realizatstudiul a avut în vedere prevederile corespunzătoare din Ghidul metodologicprivind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sauproiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar (O.M. nr.19/2010), precum şi prevederi ale ghidului Uniunii Europene pentru evaluareastarii de conservare favorabila speciilor şi habitatelor de interes comunitar, pebaza Directivei Habitate şi Directivei Pasari.Studiul de evaluare adecvată a fost pregătit pentru toate siturile Natura 2000traversate de conducta de gaz Nabucco sau situate în zona sa de influenţă

Studiul este format din:

Cap.1 – Descrierea proiectului Nabucco

Cap.2 – Statutul speciilor protejate din România

Cap.3 – Managementul deşeurilor



Cap.4 –Evaluare adecvată a siturilor Natura 2000 traversate de conducta degaz Nabucco ce sunt împărţite în 8 sectoare separate şi anume:

- Secţiunea I – Studiul de evaluare adecvată pentru:

1. ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre;

2. ROSCI0045 Coridorul Jiului;

- Secţiunea II – Studiul de evaluare adecvată pentru:

3. ROSCI0198 Platoul Mehedinţi;

- Secţiunea III – Studiul de evaluare adecvată pentru:

4. ROSCI0069 Domogled – Valea Cernei;

5. ROSPA0035 Domogled- Valea Cernei;

- Secţiunea IV – Studiul de evaluare adecvată pentru:

6. ROSCI0385 Râul Timiş River Rusca şi Prisaca

- Secţiunea V – Studiul de evaluare adecvată pentru:

7. ROSCI0109 Lunca Timişului;

- Secţiunea VI – Studiul de evaluare adecvată pentru:

8. ROSPA0047 Hunedoara Timişană;

- Secţiunea VII – Studiul de evaluare adecvată pentru:

9. ROSCI0115 Mlaştina Satchinez;

- Secţiunea VIII – Studiul de evaluare adecvată pentru:

10. ROSPA0069 Lunca Mureşului inferior;

11. ROSCI0108 Lunca Mureşului inferior;

Cap.5. – Concluzii cu privire la impactul conductei de gaz natural Nabucco privindintegritatea siturilor Natura 2000 şi asupra speciilor şi habitatelor pentru care aufost desemnate.

Cap.6.- Impactul proiectului asupra habitatelor prioritare sau de interesconservativ identificate in traseul conductei, dar in afara siturilor Natura 2000.



CAP.1 INFORMAŢII PRIVIND CONDUCTA DE TRANSPORT GAZE NATURALE NABUCCO

1.1. Titularul proiectuluiNABUCCO GAS PIPELINE INTERNATIONAL GmbH

Austria 1210 Wien, Floridsdorfer Hauptstrasse 1

Reprezentat în România de

S.C. NABUCCO GAS PIPELINE ROMÂNIA S.R.L. Mediaş

Str. Cristalului nr.4B, cod 551132, Mediaş, jud. Sibiu

Tel. (04) 0269806400

Fax: (04) 0269806401

Email: [email protected]

www.nabucco-pipeline.com

Reprezentant legal:

Director General: dr. ing. Vlad Pavlovschi

1.2. Elaborator atestat al Studiului de evaluare adecvată a impactuluiasupra mediului

Academia Română – Institutul de Biologie Bucureşti,Bucureşti, Spl. Independenţei 296, sector 6Director : Dr. MĂDĂLIN-IANCU ENACHE

Tel. 021/221.92.02, Fax 021/221.90.71

S.C.IPTANA S.A.,Bucureşti,b-dul Dinicu Golescu nr.36, sector 1Director general : dr.ing. Cornel MarţincuTel. : 021/3128000; fax: 021/3121416



1.3. Descrierea proiectului şi a etapelor acestuia1.3.1. Scopul şi necesitatea proiectului

Conducta de transport gaze naturale Nabucco reprezintă o conductainternaţională de transport gaze naturale, de la graniţa estică a Turciei în Austria,via Bulgaria, România şi Ungaria.Compania Nabucco Gas Pipeline International GmbH, denumită în continuareCompania, a fost infiinţată la 24 iunie 2004, la Viena şi este dezvoltatorulproiectului. Acţionarii Companiei sunt: BOTAS (Turcia), Bulgarian Energy Holding(Bulgaria), Transgaz (Romania), FGSZ (Ungaria), OMV Gas & Power (Austria) şiRWE (Germania).Conducta Nabucco se va realiza parţial cu finanţarea UE. În anul 2004 proiectul afost încadrat ca un proiect de importanţă prioritară fiind clasificat “TEN-E Priorityproject” (Trans-European Energy Networks).

Pentru realizarea acestui proiect, in 13 iulie 2009, ţările membre ale UniuniiEuropene şi Turcia au semnat la Ankara un protocol interguvernamental cestabileşte cadrul legal şi politic pentru transferul gazelor naturale între statelemembre UE şi Turcia.

In data de 8.06.2011 s-au semnat acordurile de sprijin al proiectului întreNabucco Gas Pipeline International GmbH şi ministerele implicate din Turcia,Bulgaria, România, Ungaria şi Austria.

Necesitatea şi oportunitatea realizării gazoductului NABUCCO rezultă în principaldin următoarele:

- Posibilitatea de diversificare a surselor de alimentare cu gaze naturale pentruţările europene , ceea ce reduce dependenţa energeticâ în România şivulnerabilitatea în faţa factorilor externi politico-economici care genereazăincertitudini energetice, ţinând seama de criza gazelor naturale din ianuarie2009;

- caracterul competitiv din punct de vedere al costului şi implicit al tarifului detransport previzionat, comparativ cu alte proiecte noi;

- preluarea unor cantităţi de gaze naturale de către ţările tranzitate de conductaNabucco pentru a acoperi parţial cererile viitoare de gaze naturale;

- creşterea constantă şi previzibilă a consumului în ţările europene pe fondulscăderii constante pe termen mediu şi lung a livrărilor de gaze din zona MăriiNordului impune identificarea a noi surse de gaze şi dezvoltarea infrastructuriiconductelor de transport;

- costul ridicat de livrare a gazului natural lichefiat produs de ţările maghrebiene, oposibilă alternativă la gazele naturale.

Referitor la siguranţa aprovizionării cu gaze naturale, orice dificultate care are caefect reducerea aprovizionării cu gaze poate cauza serioase perturbări atât aleactivităţilor economice, cât şi alimentării cu gaze ale consumatorilor casnici. Prinrealizarea conductei Nabucco şi interconectarea sistemului naţional de transportgaze la aceasta, se va asigura siguranţa în alimentare cu gaze naturale, inclusivîn situaţiile de urgenţă prevăzute de Legea 346/2007 privind măsuri pentruasigurarea siguranţei în aprovizionarea cu gaze naturale. Astfel, se vor preveni şilimita pierderile economice,precum şi situaţiile de accidente industriale ca urmarea întreruperii livrărilor de gaze către consumatorii industriali interni şi externi, vacreşte gradul de protecţie a populaţiei impotriva riscurilor asociate întreruperiifurnizării de gaze naturale, precum şi gradul de confort a populaţiei ca urmare aaccesului la gaze naturale.



1.3.2. Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentului proiectului Conducta de gaze Nabucco intră în ţară la 6 km amonte de Portul Bechet (la

kilometrul fluvial 685+300) şi este amplasată pe teritoriile administrative alejudeţelor Dolj, Mehedinţi, Caraş Severin, Timiş şi Arad, părăsind teritoriulRomâniei la nord de localitatea Nădlac.. Astfel:

Punctul de legătură la graniţa româno-bulgară cu sectorul bulgar algazoductului: 6 km in amonte de Portul Bechet (la kilometrul fluvial685+300). (harta anexa 1). Fluviul Dunărea va fi subtraversat cu conducta degaze naturale la kf 685+300, în amonte de Portul Bechet (aflat pe malulromânesc la kf 679+000) . Pe malul bulgăresc profilul subtraversării seîncadrează între gura de vărsare a râului Ogosta şi balastiera care în prezenteste funcţională. Vis-à-vis de Portul Bechet se află localitatea bulgarăOriahovo.

Punctul de legătură la graniţa româno – ungară: la nord de localitatea Nădlac(harta anexa 1)

Pe teritoriul României, traseul gazoductului Nabucco traversează localităţi(tabelul 1.1 de mai jos) din judeţele Dolj, Mehedinti, Caraş-Severin, Timis şiArad.Conducta de gaze Nabucco (NGPL) traversează de asemenea, o serie decursuri de apă, văi, canale de irigaţii şi desecări, drumuri naţionale, judeţeneşi linii de cale ferata.

Traseul NGPL traversează sau trece pe lângă limita siturilor Natura 2000menţionate în tabelul 1.2 de mai jos.

Poziţia NGPL în raport cu aceste situri Natura 2000 este prezentată în hărţile dinAnexa 1 (scara 1:500.000)

Tabel 1.1: Teritoriile administrative ale localităţilor traversate de NGPL

Judeţul Dolj

comuna Ostroveni comuna Gighera comuna Gângiova comuna Valea Stanciului comuna Drănic oraşul Segarcea comuna Calopăr comuna Ţuglui comuna Podari comuna Bucovăţ comuna Vârvoru de Jos comuna Terpeziţa comuna Pleşoi comuna Brabova comuna Seaca de Pădure comuna Gogoşu comuna Greceşti comuna Botoşeşti Paia

Judeţul Mehedinţi

Comuna Bâcleş Comuna Poroina Mare Comuna Livezile Comuna Prunişor Comuna Husnicioara Comuna Căzăneşti Comuna Şişeşti Comuna Ilovăţ Comuna Bâlvăneşti Comuna Godeanu Comuna Balta Comuna Podeni Comuna Cireşu

Judeţul Caraş-Severin

Oraşul Băile Herculane Comuna Topleţ

Judeţul Timiş

Comuna Gǎvojdia Comuna Victor Vlad Delamarina



Comuna Mehadia Comuna Cornea Comuna Domaşnea Comuna Teregova Comuna Armeniş Comuna Slatina - Timiş Comuna Bucoşniţa Comuna Buchin Comuna Turnu Ruieni Municipiul Caransebeş Comuna Obreja Comuna Căvăran Comuna Sacu

Oraş Lugoj Comuna Boldur Comuna Coşteiu Comuna Belinţ Comuna Topolovăţu Mare Oraş Recaş Comuna Remetea Mare Comuna Giarmata Comuna Pişchia Comuna Fibiş Comuna Orţişoara Comuna Variaş

Judeţul Arad

Comuna Şagu Comuna Vinga Comuna Secusigiu Comuna Semlac Comuna Şeitin Oraşul Nădlac

Tabel 1.2.: Poziţionarea NGPL faţă de siturile Natura 2000 declarate conformlegislaţiei în vigoare2

Nr.Crt.

Sit Natura 2000 KP Intrare KPIeşire

Distanţa faţă deax

Observatii

1. ROSPA0023Confluenţa Jiu-Dunăre

0+100 10+572 0 m In culoarul de lucru

2. 0+060 10+611 0 m In culoarul de lucru

46+273 46+875 130 m – 250 m In afara culoarului de lucru






ROSCI0045Coridorul Jiului


3. 196+100 196+303 250 m – 0 m In afara culoarului de lucru


ROSCI0198 Platoul 217+907 218+740 0 m – 116 m In afara culoarului de lucru



Nr.Crt.



Observatii



Mehedinti




234+900 235+020 250 m – 28m In afara culoarului de lucru

235+020 235+350 28m – 250 m In afara culoarului de lucru


ROSPA0035Domogled-ValeaCernei









220+404 220+467 0 m – 16 m In culoarul de lucru






221+938 222+220 26 m – 0m In afara culoarului de lucru


ROSCI0069Domogled-ValeaCernei





227+000 227+110 250 m –80 m In afara culoarului de lucru



Nr.Crt.



Observatii

227+110 227+358 80 m -250 m In afara culoarului de lucru








ROSCI0069Domogled-ValeaCernei







ROSCI0385 RâulTimis intre Rusca şiPrisaca





ROSCI0109 LuncaTimisului




426+130 426+720 0 m In culoarul de lucruROSPA0047Hunedoara Timisana


9. 431+116 431+751 0 m – 250 m In afara culoarului de lucruROSCI0115Mlastina Satchinez


432+335 432+388 0 m – 250 m In afara culoarului de lucruROSCI0115Mlastina Satchinez


10. 450+600 450+863 250m – 0 m In afara culoarului de lucruROSCI0108 LuncaMuresului Inferior




Nr.Crt.



Observatii




ROSPA 0069 LuncaMuresului Inferior


1.3.3. Lucrări proiectateTraseul conductei de gaze Nabucco de pe teritoriul României are o lungime totalăde 475,018 km conform Reviziei E.

Documentaţia tehnică se referă la următoarele lucrări:

conducta de transport gaze naturale de presiune înaltă Dn 1422 mm (Ø56”) Nabucco;

35 grupuri de robineţi de secţionare; o statie de predare gaze naturale (staţie off-take) in zona oraşului

Segarcea ; o staţie de măsurare fiscală a gazelor naturale tranzitate către

Ungaria în zona oraşului Nădlac; o staţie de compresoare, ce va fi realizată in etapele ulterioare

funcţie de cantitatea de gaze naturale transportate pe conductă; staţii de protecţie catodică dotate cu anozi de adâncime; sistemul de control, supraveghere şi achiziţie a datelor, sistemul de

telecomunicaţii şi instrumentaţia aferente conductei de transport gazenaturale de presiune înaltă NABUCCO, pe teritoriul României;

drumuri noi de acces la staţii şi la culoarul de lucru, reabilitareadrumurilor existente;

subtraversări de drumuri, căi ferate, cursuri de apă, canale de irigaţii,sisteme de alimentare cu apă, mutări şi protejări de instalaţii.

Trebuie mentionat faptul ca pentru culegerea informatiilor topografice de-a lungultraseului conductei (incluzand si traseele alternativele) s-a efectuat un zborfotogrammetric/LIDAR. Fotografierea aeriana si scanarea laser au acoperit uncoridor lat de minim 250 m fata de axa conductei. In completarea studiiloraerofotogrametrice au fost efectuate ridicari topografice de detaliu la toatetraversarile.

Rezultatele acestor investigatii au constat in harti si modele 3D ale terenului siortofotoplanuri care au fost introduse intr-un sistem GIS in sistemul de coordinateStereo 70. Toate datele au fost inserate in formate de produse ESRI.Urmare a acestor investigatii s-a creat o baza solida pentru lucrarile de proiectarea conductei si activitatile specifice de evaluare a impactului de mediu.

Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia Proiectului(categoria de foloşinţă a terenului, suprafeţele de teren ce vor fi ocupatetemporar/permanent de către Proiect) sunt prezentate în tabelul 1.3 de mai jos.



Tabel 1.3: Suprafeţele de teren ocupate de NGPL şi instalaţiile aferente

Teren afectat Suprafaţa (ha)Total teren afectat de NGPL 1.764,04

(1.730,27 + 33,77pentru staţii)

Teren afectat temporar de construcţia NGPL,din care:

1.730,27

Coridorul de construire 1.687,07

Organizari de şantier (5x4ha) 20,00

Drumuri temporare de acces la Coridorul deconstruire

7,20

Depozite de ţeavă(12 depozite x 1,33 ha/depozit)

15,96

Teren scos temporar din uz, dar subiect de aplicarepermanentă a restricţiilor de utilizare (nu includesuprafaţa ocupată de AGIS respectiv 8,26 ha care sesuprapune cu coridorul de 36 m)

560,79

Culoar permanent de servitute (6 m) 563,18

Teren achiziţionat permanent pentru NGPL, din care: 48,77

Teren pentru drumuri de acces la staţii 15,00

Staţii 33,77

1.3.3.1. Date privind conducta de transport gaze naturale NABUCCO

Principalele date tehnice ale conductei de gaze naturale Nabucco (NGPL) suntprezentate în tabelul 1.4 de mai jos.

Tabel 1.4 : Principalele date tehnice ale NGPL

Date tehnice Caracteristici

Diametru 1422 mm (56”)

Grosimea peretelui 22,20 – 30,00 – 36,60 mm

Materialul ţevii Ţeavă de oţel, conform SR EN 10208/API 5L,calitatea materialului X70

Protecţia materialului ţevii Ţeava cu protecţie catodică şi izolare pasivăPE a ţevii.

Adâncimea de amplasare

1 m de la suprafaţa solului la generatoareasuperioară a ţevilor (exceptândsubtraversările de căi de comunicaţie, cursuride ape, văi, canale, după caz, antene deirigaţii, etc).

Presiunea de lucru 100 bar

Conducta va fi godevilabilă pe toata lungimea traseului

Schimbările de direcţie în plan orizontal şi vertical se vor realiza prin curbeconfecţionate la cald sau la rece. Schimbările de direcţie în plan orizontal vor fimarcate la suprafaţă cu borne de schimbare de direcţie.



După execuţia conductei Dn 1400 mm (Ø 56”), aceasta se va supune operaţiilorde curăţire. Această curăţire se va realiza prin intermediul unui piston cu garnituridin cauciuc şi perii.

După montare, conducta proiectată se va supune probelor de presiune, ţinândcont că presiunea maximă de operare este 100 bar.

Conducta montată subteran va fi protejată contra coroziunii exterioare prin izolarecu materiale aplicate prin extrudare, avându–se în vedere natura terenului pecare se amplasează conducta proiectată, clasele de locaţie în care se încadreazătraseul conductei, clasele de locaţie în care se încadrează traseul conductei,rezistivitatea solului, clasele de stres ale solului.

În cazul în care conducta montată subteran intersectează alte instalaţii subterane(conducte, cabluri, canalizaţii, etc), precum şi în cazul în care normele tehnice învigoare prevăd acest lucru la subtraversarea căilor de comunicaţie, aceasta se vamonta în tuburi de protecţie metalice.

În cazul montajului suprateran al conductelor şi instalaţiilor aferente, acestea sevor proteja împotriva coroziunii exterioare prin vopsire iar împotriva descărcărilorelectrice din atmosferă prin intermediul dispozitivelor speciale de protecţie ladescărcări electrice, compatibile cu protecţia catodică propriu–zisă a conductei.

Conducta va fi protejată catodic prin intermediul staţiilor de protecţie catodicăproiectate dotate cu anozi de adâncime, prevăzute a se monta pe traseulacesteia.

Tot pentru protejarea conductei, pe traseul acesteia şi în plus, în cazulintersecţiilor cu alte instalaţii metalice subterane, vor fi prevăzute prize depotential tip A.

Materialul tubular pentru construirea instalatiilor şi a tronsoanelor de conducta vafi conform SR EN 10208/2 şi va fi insotit de certificat de inspectie 3.1 SR EN10204.

După execuţia lucrărilor proiectate, terenurile afectate vor fi readuse, prin grijaconstructorului, la starea avută iniţial, cu excepţia zonelor pe care s-au efectuatdefrişări şi unde, pe o lăţime de 6 m, stânga, dreapta, este interzisă plantareaarborilor sau a vegetaţiei cu rădăcini ce depăşesc 50 cm.

1.3.3.2. Grupuri de robinete de secţionare

Pe traseul conductei Nabucco sunt prevăzute staţii de robinete de secţionare,cu elementele de instalaţii aferente, amplasate conform fig. 1.1 şi tabelelor 1.5.şi 1.6 de mai jos.

Tabel 1.5. : Numarul staţiilor de robinete secţionare

Nr.Crt. Judeţ Nr. staţii de robinete

secţionare Observaţii

1. Dolj 5

2. Mehedinţi 7

3. Caraş – Severin 10

4. Timiş 7

5. Arad 6

Robinete cu obturator sferic Ø 56” ANSI600 – echivalent Dn1400), prevăzute cuocolitoare Dn 600 mm (echipate curobinete cu obturator sferic Ø 24” ANSI600 – echivalent Dn 600) şi coşuri derefulare gaze la coş (echipate la rândul lorcu robinete Ø 12” ANSI 600 – echivalentDn 300).



Figura 1.1.: Amplasarea staţiilor de robinete pe teritoriul României

Tabelul 1.6. :Poziţionarea staţiilor de robinete in lungul conductei Nabucco peteritoriul României

No. AGI KPrevizia E

SuprafaţaAGI(m2)

Clasa delocaţie aNGPL

Judeţ Unitate teritorialăadministrativă

1 BVS-1 12,400 5.600 1 DJ Gighera2 BVS2 +OT 39,560 11.160 1 DJ Segarcea3 BVS-3 55,260 5.600 1 DJ Ţuglui4 BVS-4 55,510 5.600 1 DJ Ţuglui5 BVS-5 85,500 5.600 1 DJ Brabova6 BVS-6 117,342 5.600 1 MH Bâcleş7 BVS-7 148,323 5.600 4 MH Prunişor8 BVS-8 149,050 5.600 4 MH Prunişor9 BVS-9 173,700 5.600 1 MH Ilovăţ

10 BVS-10 189,315 5.600 1 MH Bâlvăneşti11 BVS-11 197,540 5.600 1 MH Godeanu12 BVS-12 204,157 5.600 1 MH Podeni13 BVS-13 226,205 5.600 4 CS Topleţ14 BVS-14 226,950 5.600 4 CS Mehadia15 BVS-15 231,153 5.600 4 CS Mehadia



16 BVS-16 231,630 5.600 4 CS Mehadia17 BVS-17 263,020 5.600 1 CS Domaşnea18 BVS-18 286,063 5.600 1 CS Slatina Timiş19 BVS-19 308,900 5.600 1 CS Obreja20 BVS-20 309,755 5.600 1 CS Obreja21 BVS-21 317,520 5.600 1 CS Constantin Daicoviciu22 BVS-22 317,810 5.600 1 CS Constantin Daicoviciu23 BVS-23 350,340 5.600 1 TM Lugoj24 BVS-24 350,656 5.600 1 TM Lugoj25 BVS-25 373,040 5.600 1 TM Topolovăţu Mare26 BVS-26 384,267 5.600 1 TM Recaş27 BVS-27 385,040 5.600 1 TM Recaş28 BVS-28 407,583 5.600 1 TM Fibiş29 BVS-29 407,852 5.600 1 TM Fibiş30 BVS-30 427,792 5.600 1 AR Vinga31 BVS-31 428,035 5.600 1 AR Vinga32 BVS-32 448,452 5.600 3 AR Secusigiu33 BVS-33 448,642 5.600 1 AR Secusigiu34 BVS-34 455,207 5.600 1 AR Semlac35 BVS-35 455,455 5.600 1 AR Semlac

TOTAL 201560 m2

Staţiile de robinete BVS 9 (RO) ÷ BVS 13 (RO) sunt amplasate în GeoparculMehedinţi.

Staţiile de robinete sunt instalaţii ce au partea de acţionare montată suprateran şicare permit izolarea unui tronson de conductă în caz de avarie sau pentruefectuarea reviziilor periodice (foto 1.1 de mai jos) . Acestea se prevăd obligatoriula: traversari de CF, ramificatii, interconectări, gări de lansare/primire PIG.Robinetele de sectionare amplasate pe firul conductei, pe racorduri sauinterconectari, pot fi prevazute la solicitarea beneficiarului cu dispozitive automatede închidere în caz de avarie.



Foto 1.1: Exemplu de staţie de robinete

1.3.3.3. Statie de predare gaze naturale (Offtake) Segarcea

Staţia de predare gaze naturale (Offtake) este prevăzută a se construi la KP39+500 pe teritoriul administrativ al oraşului Segarcea.

Această statie va livra în Sistemul Naţional de Transport debite de gaze naturalecuprinse intre 1 şi 3 miliarde Nmc/an, la presiuni cuprinse intre 84.5 şi 93.42 barla intrare şi respectiv presiuni de 60-90 bar la iesire.

1.3.3.4. Staţie de măsurare fiscală a gazelor naturale tranzitate către Ungaria

Staţia de măsurare gaze (GMS) este prevăzută a se construi la KP 465+500 peteritoriul administrativ al oraşului Nădlac.

Aceasta staţie va vehicula debite de gaze naturale cuprinse intre 18 şi 27 miliardeNmc/an, la presiuni cuprinse intre 90 şi 100 bar.

1.3.3.5. Staţia de compresoare

Ca urmare a studiului hidraulic, se propune montarea, într-o fază ulterioară aproiectului, a staţiei de compresoare la KP 245+601 în apropierea comuneiPlugova.

Staţia de compresoare este destinată modificării parametrilor gazului natural învederea realizării transportului acestuia pe distanţe mari prin conducte magistrale,cum este cazul NGPL. Procesul comprimării necesită un consum de energieelectrică sau termică în funcţie de tipul agregatelor de comprimare folosite.

1.3.3.6. Sistemul de control, supraveghere şi achiziţie a datelor şi sistemul detelecomunicaţii, instrumentaţie

Gazoductul va fi exploatat ca un sistem de transport unitar în cadrul căruiasistemul SCADA va centraliza toate informațiile primite în timp real și va permiteoperatorilor să transmită comenzi de control la distanță către stațiile prevăzute cuarmături de secționare, stații de comprimare și stații de măsurare.



Pe teritoriul României se va construi in această fază a proiectului un DispeceratNaţional de Control (ICCC) al conductei constand dintr-o clădire dotată cuaparatură de telecomunicatii şi control, dintr-o statie de primire/ lansare godevil şidin facilitatile aferente: sistem de colectare scurgeri tehnologice, sistem dedepresurizare şi dispersie, sistem de alimentare cu apa, cladire echipamenteelectrice, birouri, magazie, canalizare menajera etc.Sistemul este alcătuit din:

Sistemul de control al procesului (SCP)

Sistem de oprire de urgenţă (SOU)

Sistem de detecţie gaz şi foc

Unităţi terminale acţionate la distanţă

1.3.3.8. Subtraversări; mutări şi protejări de instalaţii; drumuri noi de accesIn tabelul 1.1 de mai sus sunt prezentate localităţile pe al căror teritoriuadministrativ se va amplasa conducta, iar in anexa 2 solutiile de traversare adiferitelor obstacole/obiective (drumuri, căi ferate, cursuri de apă cadastrate, văi,canale de irigaţii).

In faza de proiectare, este asigurată siguranţa pentru instalaţiile terţilor prinaplicarea cerinţelor pentru traversări sau pentru apropierea faţă de alte conductede transport sau de linii de electricitate. S-au identificat aproximativ 208 instalaţiiale terţilor care intersectează traseul conductei Nabucco: 185 linii electriceaeriene cu diferite tensiuni de 20 kV, 110 KV, 220 kV şi 400 kV şi 13 conducte detransport gaze în administrarea companiei TRANSGAZ.

In Anexa 3 sunt prezentate localităţile şi lungimile conductei pe teritoriuladministrativ al fiecărei localităţi din traseu, precum şi obstacolele/obiectiveletraversate (drumuri, căi ferate, cursuri de apă cadastrate, văi, canale de irigaţii),respectiv:

- 327 traversări de râuri, canale de irigaţii, văi , pârâuri etc. inclusivsubtraversări de râuri mari precum Dunărea, Jiul şi Mureşul.

- subtraversarea unei autostrăzi, a 43 de drumuri principale (drumuri naţionaleDN), 40 drumuri secundare (drumuri judeţene DJ) şi 850 de drumuri deexploatare nemodernizate (DE)

- subtraversarea a 12 căi ferate active şi a unei căi ferate abandonate (figura1.5.2 de mai jos).

Toate acestea vor fi protejate pe timpul execuţiei şi, dacă este necesar, vor fimutate şi refăcute pe noi amplasamente. Aceste lucrări de mutare şi protejare sevor face doar pe baza avizelor şi acordurilor deţinătorilor şi a proiectelor despecialitate întocmite doar de subproiectanţi specializaţi şi agrementaţi.

Lungimea drumurilor de acces (dintr-un drum naţional sau judeţean) este de94,100 km din care drumuri de acces noi este de 12,250 km, restul fiind drumuriexistente ce trebuie reabilitate. In documentele anexa la prezentul studiu suntmenţionate, pt fiecare sit Natura 2000, drumurile noi de acces ce vor ficonstruite.

1.3.4. Perioada de execuţie şi de funcţionare propusă Activitatea de proíectare a început în anul 2009 şi pe baza concepţiei actualeproiectul se va realiza astfel:



Faza Perioada Activitate Capacitate(Mrd m3/an)

2009 – 2013 proiectare, autorizare ––––

2013 – 2016 construcţie ––––I.

2016 – 2017 punere în funcţiune,funcţionare 8,5

II. 2017 – 2021 funcţionare 15,7

III. 2021 – 2024 funcţionare 25,5

IV. 2024 funcţionare 31,0

Pe teritoriul României, durata propusă pentru realizarea investiţiei este de48 luni.

Conform calculelor hidraulice efectuate de proiectant în prima etapa deimplementare a proiectului nu este necesara amplasarea staţiei de compresoarepe teritoriul României, aceasta devenind necesară pentru transportul gazelornaturale abia în etapele următoare.

Totuşi, pentru integritatea obiectivului,în această etapă de proiectare s-a luat încalcul amplasarea staţiei de compresoare în zona localităţii Plugova, judeţulCaraş Severin, terenul urmând să fie achiziţionat

Perioada de funcţionare: Conducta de gaze Nabucco este proiectată pentru operioadă de funcţionare de 40 ani.

Pe toată această perioadă vor fi efectuate revizii şi reparaţii conform Coduluireţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale din România.Aceste reglementări sunt în conformitate cu prevederile Legii gazelor nr.351/2004, cu completările şi modificările ulterioare, şi ale regulamentului CE nr.1.775/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 septembrie 2005privind condiţiile de acces la reţelele pentru transportul gazelor naturale

La terminarea ciclului de viaţă se va lua decizia de scoatere din pământ a NGPLsau de abandonare. In prezent, beneficiarul ia în considerare următoarele:

Instalaţiile de la suprafaţă vor fi dezafectate Conducta va fi abandonată Toate şanţurile, gropile etc. rezultate din demolarea instalaţiilor de la

suprafaţă vor fi umplute şi terenul redat circuitului agricol.

1.3.5. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectuluiRealizarea conductei de gaze implică o serie de lucrări şi activităţi distincte carese pot grupa în următoarele tipuri :

- Amenajare organizare de şantier şi depozite de ţeavă;- Consolidare drumuri de acces şi realizare noi drumuri de acces;- Deschidere gropi de imprumut- Execuţia propriu-zisă a lucrărilor :

o Pregătire culoar de lucru



o Pozare conductă – la suprafaţăo Excavarea şanţuluio Lansare conductă in şanţo Întregirea firului conducteio Acoperire conductăo Proba de presiune (hidrostatică)o Lucrări de traversare obstacole;

- Refacerea zonelor afectate de lucrare- Circulaţia vehiculelor de transport materiale şi a utilajelor.- Activităţi de dezafectare/mutare

Lucrările de executie necesită culoare de lucru cu lăţimile (dimensiunile)următoare:

a) pentru montarea NGPL Dn 1400 mm (Ø 56”):

culoar lăţime 36,00m în teren agricol (arabil, păşune, fâneaţă,neproductiv);

culoar lăţime 30,00m în teren silvic, cu livezi sau cu vii şi in zone speciale(teren dificil);

b) pentru montarea cablului electric pentru SPC şi montarea anozilor:

culoar lăţime 1,00 m (arabil, păşune, fâneaţă, neproductiv).

1.3.5.1. Amenajare organizare de şantier şi depozite de ţeavă

De regulă, organizarea de şantier este in sarcina constructorului. Deoarece laaceastă dată nu se cunoaşte constructorul, o primă estimare pentru organizărilede şantier şi depozitele de ţeavă ar fi următoarea:

Organizări de şantier, depozite de ţeavă

5 (cinci) organizări de şantier pe teritoriul Romaniei (o organizare desantier la cca. 100 Kp) – in cadrul fiecarei organizări de şantier se va afla şiun depozit de teava;

Suprafata ocupata pentru o organizare de santier este de aproximativ40.000 mp (4 ha);

Suprafata ocupata pentru un depozit de teava este de aproximativ 10000mp (1 ha)

În foto 1.2 şi 1. 3 de mai jos se prezintă aspecte dintr-o organizare de şantier şiun depozit de ţeavă de la alte lucrări similare cu proiectul propus.



Foto 1.2. : O organizare de şantier tipică pentru lucrări de amploarea proiectuluiNabucco



Foto 1.3 : Exemplu de organizare a unui depozit de ţeavă

Amplasamentul organizărilor de şantier şi a depozitelor de ţeavă este prezentat intabelul 1.7 de mai jos. In tabel sunt menţionate distanţele faţă şi de alte situriNatura 2000 care nu sunt în apropierea traseului NGPL

In Anexa 2 sunt prezentate sursele anticipate de poluare a aerului, precum şisursele de zgomot, vibraţii, etc.



Tabel 1.7.: Poziţionări organizări de şantier şi depozite de ţeavă; tipuri de habitate din amplasamentul acestora

Nr.Crt Kp Tipul de

organizare Locatie Descriere vegetaţie Distanţa faţă de siturile Natura 2000

1 19 Depozit ţeavă Comuna Gângiova,Dj, capacitate10.000 m

Zona destinata depozitului de ţeavă esteocupata de teren agricol 3625 m faţă de ROSCI0045 Coridorul Jiului şi

ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre

2 51 Organizare şantier Comuna Calopăr, Dj Zona este acoperita de terenuri agricoleşi vegetaţie ruderala. 735m faţă de ROSCI0045 Coridorul Jiului

2476 m faţă de ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre

3 84 Depozit ţeavă Comuna Pleşoi, Dj,capacitate 10.000 m

Terenul destinat amplasarii temporare adepozitelor de ţeavă este acoperit devegetaţie tipica de pasune fara interesconservativ.

12400m faţă de ROSCI0045 Coridorul Jiului

4 116 Depozit ţeavă Comuna Bâcleş, Mh,capacitate 10.000 m

Zona este acoperita de terenuri agricoleşi vegetaţie ruderala. 9380m faţă de ROSCI0202 Silvostepa Olteniei

30090m faţă de ROSCI0045 Coridorul Jiului

5 152 Organizare şantier Comuna Prunişor,Mh

Vegetaţie ruderala. Zona nu este deinteres conservativ. 12290m faţă de ROSPA0011 Blahnita

26854m faţă de ROSCI0198 Platoul Mehedinti

6 182 Depozit ţeavă Comuna Ilovăş, Mh,capacitate 10.000 m

Zona este acoperita de terenuri cuvegetaţie ruderala. Apartine GeoparculuiPlatoul Mehedinti.

10000m faţă de ROSCI0198 Platoul Mehedinti

7 207 Depozit ţeavă Comuna Cireşu, Mh,capacitate 10.000 m

Vegetatia este de pasune fara a aveainteres conservativ. În ROSCI0198 Platoul Mehedinti şi la 4456m faţă de

ROSPA0035 Domogled-Valea Cernei

8 232 Depozit ţeavă Comuna Mehadia,Cs, capacitate10.000 m

Zona este acoperita de terenuri agricoleşi vegetaţie ruderala. 600 m faţă de ROSPA0035 Domogled-Valea Cernei şi

ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei



9 260 Organizare şantier Comuna Domaşnea,Cs

Zona este acoperita de terenuri agricoleşi vegetaţie ruderala. 6686m faţă de ROSCI0385 Râul Timiş între Rusca şi

Prisaca

5524m faţă de ROSCI0126 Munţii Tarcu

10 293 Depozit ţeavă Comuna Buchi, Cs,capacitate 10.000 m


Prisaca

11 321 Depozit ţeavă Comuna ConstantinDaicoviciu, Cs,capacitate 10.000 m


Prisaca

12 350 Organizare şantier Municipiul Lugoj, Tm Vegetaţie ruderala. 3072m faţă de ROSCI0109 Lunca Timişului

13 385 Depozit ţeavă Oraş Recaş, Tm,capacitate 10.000 m

Zona este acoperita de terenuri agricoleşi vegetaţie ruderala. 7970m faţă de ROSPA0128 Lunca Timişului şi 8368m

faţă de ROSCI0109 Lunca Timişului

14 408 Depozit ţeavă Comuna Fibiş, Tm,capacitate 10 000 m

Zona este acoperita de terenuri agricoleşi vegetaţie ruderala. 3502m faţă de ROSPA0079 Mlaştinile Murani, 9857m faţă

deROSPA0047 Huneadoara Timişană

15 429 Organizare şantier Comuna Orţişoara,Tm

Zona este acoperita de terenuri agricoleşi vegetaţie ruderala. 2355m faţă de ROSPA0047 Hunedoara Timişană şi 740

m faţă de ROSCI0115 Mlaştina Satchinez

16 449 Depozit ţeavă Comuna Secusigiu,Ar, capacitate10.000 m

Zona este acoperita de vegetaţieruderala. 1090m faţă de ROSPA0069 Lunca Mureşului Inferior şi

ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior

17 455 Depozit ţeavă Comuna Şemlac, Ar,capacitate 10.000 m

Zona este acoperita de vegetaţieruderala. 157m faţă de ROSPA0069 Lunca Mureşului Inferior şi la

202 m faţă de ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior



Tinând cont de durata de execuţie (circa 46 luni), facilităţile pentru organizarea deşantier pot include:

Organizarea de şantier

- Spaţii de locuit pentru circa 500 persoane;

- Spatii pentru birouri;

- Laborator şi birou AQ

- Bucătărie /sală de mese/ restaurant;

- Spaţii de parcare;

- Infirmerie;

- Terenuri de volei / baschet;

- Centrală termică;

- Punct alimentar şi magazie de alimente;

- Centru fitness;

- Sistem de alimentare cu apa, inclusivrezervoare şi reţea de distributie a apei;

- Retea de canalizare şi instalaţie de epurare aapelor uzate;

- Spălătorie;

- Staţie de transformare electrică;

- Containere pentru depozitarea deşeurilor solide;

- Reţea de telecomunicaţii;

- Depozite combustibil;

- Platforma depozitare utilaje

- Imprejmuire;

- Cabina portar

Din punct de vedere al protecţiei mediului este deosebit de important sa se iaunele masuri cu caracter organizatoric şi anume:

Clădirea administrativă poate fi realizată din barăci monobloc sau ca oconstrucţie propriu-zisă. Alimentarea cu apă se face dintr-un foraj propriu, iarapele uzate sunt evacuate într-o staţie de epurare. Centrala termică poate fielectrică sau pe gaze. Rezervoarele pentru depozitarea combustibililor vor fi amplasate într-o cuvăbetonată, împrejmuită perimetral. Lubrefianţii, uleiurile şi vaselina necesarepentru întreţinerea utilajelor şi a mijloacelor de transport vor fi depozitate într-omagazie, în recipiente etanşe. Atelierul de reparaţii şi întreţinere, ca şi rampa de spălare şi întreţinere aautovehiculelor vor fi prevăzute cu un canal de evacuare a apelor provenite dinspălare şi un decantor - separator pentru reţinerea produselor petroliere.Suprafaţa organizării de şantier va fi amenajată astfel încât să se asigurecolectarea apelor pluviale şi decantarea acestora.



Prepararea betoanelor de ciment şi a mixturilor asfaltice se va realiza în staţiiexistente şi autorizate din punct de vedere al mediului

In organizarea de şantier va activa următorul personal:

(Femeile de serviciu, soferii şi personalul administrativ pot fi localnici si, deci potlocui in zona)

1.3.5.2. Reabilitare drumuri de acces şi amenajare noi drumuri de accesIn anexa 2 sunt prezentate drumurile de acces la culoarul de lucru , la depozitelede ţeavă şi la organizările de şantier.

Lucrările de reabilitare a drumurilor existente vor consta in inlocuirea unor podeţeagabaritice, consolidarea cu balast a drumurilor comunale, umplerea gropilor şiaşternerea unui strat nou de asfalt acolo unde asfaltul este deteriorat sau va fideteriorat ca urmare a transportului asociat lucrării.

Din punct de vedere constructiv un drum este aIcătuit din:

-Terasamente, ce susţin calea de rulare şi asigură racordarea acesteia la terenulnatural. Acestea preiau prin intermediul structurii rutiere eforturile ce apar dinsolicitările autovehiculelor. Ele trebuie să reziste, păstrându-şi capacitateaportantă constantă, la variaţia în timp a condiţiilor climatice. Construcţia unui drumcomportă executarea unui mare volum de terasamente, materialul predominatpentru execuţia acestora fiind pământul;- Sistem rutier (alcătuit din ansamblul de straturi ale îmbrăcăminţii şi fundaţiei).

Personal Numar

Management / supraveghere 25

Personal la echipamente @ 1.5 pe masina 250

Laboranti, Contabili 100

Reprezentanti ai beneficiarului 10

Inspectori 15

Personal QA/QS 10

Personal HSES 50

Personal Administrativ 25

Personal cantina 15

Personal medical 5

Echipa de intretinere 10

Echipa de gestionare a deşeurilor 20

Personal de executie 20

Femei de serviciu 40

Soferi 40



- Lucrări de artă (podeţele (cele cu lungimi de sub 10 m); podurile (cele culungimi de peste 10 m); galeriile de apărare împotriva avalanşelor sau surpărilorde teren; ziduri de sprijin, pereaje; drenurile, situate în afara platformei; lucrărilehidrotehnice de apărare a drumului; lucrările de consolidare.

La execuţia terasamentelor se disting următoarele categorii de lucrări:

- Lucrări pregătitoare, având ca scop aducerea terenului natural (pe lăţimeazonei drumului) la starea de a putea fi săpat sau de a putea primi umplutura depământ.

- Lucrări de bază (săparea pământului din debleuri, camere de împrumut sauşanţuri; încărcarea, transportul şi nivelarea pământului în rambleu; compactareapământului) ;

- Lucrări de finisare ( operaţiile necesare pentru aducerea platformei, taluzurilor şia dispozitivelor de evacuare a apelor de suprafaţă într-o stare de funcţionarebună şi o prezentare estetică corespunzătoare .Acolo unde este posibil, terenuriledin care s-a extras pământul pentru terasamente trebuie acoperite cu pământvegetal şi însămânţate pentru a fi redate agriculturii).

1.3.5.3. Gropi de împrumut

Se apreciază că nu vor fi deschise noi balastiere sau gropi de împrumut

Locul de depozitare a pământului in exces rezultat după acoperirea conductei vafi stabilit de către constructor împreună cu reprezentanţii administraţiei publicelocale. Acest pământ poate fi folosit pentru umplerea unor gropi de imprumutepuizate, pentru acoperirea gropilor de deşeuri etc.

1.3.5.4. Execuţia propriu-zisă a conductei de gaze, incluzând lucrări de traversareobstacole

Lucrările de executie necesită culoare de lucru cu lăţimile (dimensiunile)următoare:a) pentru montarea conductei de transport gaze naturale Dn 1400 mm (Ø 56”):

– culoar lăţime 36,00m în teren agricol (arabil, păşune, fâneaţă, neproductiv);– culoar lăţime 30,00m în teren silvic, cu livezi sau cu vii şi in zone speciale

(teren dificil);

b) pentru montarea cablului electric pentru SPC şi montarea anozilor:– culoar lăţime 1,00 m (arabil, păşune, fâneaţă, neproductiv).

Etape de constructive pentru montarea conductei de transport gaze:

- Pregătire culoar de lucru- Excavarea şanţului- Realizarea tronsoanelor pe marginea şanţului prin sudură cap la cap- Lansare conductă in şanţ- Intregirea firului conductei- Acoperire conductă- Proba de presiune (hidrostatică)- Lucrări de reamenajare teren

Pregătirea culoarului de lucru cuprinde:

› pichetarea şi delimitarea culoarului de lucru;



› degajarea culoarului de recoltă, arbori şi executarea eventualelor asanări deape, etc.;

› executarea nivelărilor prin terasare cu buldozerul;

› transportul, descărcarea şi înşirarea materialului tubular pe traseu

Execuţia terasamentelor

Modul de execuţie a terasamentelor (săparea şi astuparea şanţurilor) în vedereamontării subterane a conductei proiectate se va stabili în funcţie de naturaterenului, volumul terasamentelor, precum şi în funcţie de dotarea constructorului,astfel:

● manual, în zonele unde montarea conductei se realizează la distantă micăfaţă de alte conducte de gaze, petroliere, de canalizare sau instalaţii subterane,de telecomunicaţii şi electrice existente, în zonele de intersecţie cu căile decomunicaţie, precum şi în locurile unde datorită pantelor cu înclinaţii foarte marinu este posibil accesul utilajelor de săpat; în zonele cu instalaţii subteraneexistente, săparea manuală este necesară pentru a evita deteriorarea acestoraprecum şi pentru protejarea personalului de execuţie; la execuţia săpăturiimanuale, şanţul va avea taluzuri naturale înclinate şi protecţii pentru maluri dinşipci de lemn (ce se vor refolosi de la o locaţie la alta), pentru apărareapersonalului de execuţie contra surpărilor;

● mecanizat, cu excavator, în zonele unde este posibil accesul acestuia,precum şi pentru lucrările care necesită volume mari de dislocări de pământ.

Foto 1.4 : Exemplificare mod de executare săpare şanţ

În zonele cu terenuri erodate, ca şi în zonele cu pante înclinate, pentru evitareaproducerii de alunecări de teren, se vor prevedea (dacă este cazul) lucrari deconsolidare a terenului. In zonele in care se lucrează in siturile Natura 2000 sevor elabora proceduri de lucru specifice pe baza consultatiilor cu specialistii inecologie.

Evacuarea pământului rezultat din săpătură (figura de mai jos) se va face astfelca între marginea şanţului şi marginea depozitului de pământ de pe mal să existeo zonă liberă (banchetă) a cărei lăţime trebuie să fie:

- de cel puţin egală cu adâncimea săpăturii, în cazul săpăturilor nesprijinite;



- de cel puţin 0,50 m, în cazul săpăturilor sprijinite.

Montarea conductei se va face conform figurii 1.2 de mai jos.

Figura 1.2. : Exemplificare montare conductă

Intinderea firului conductei se va face conform foto. 1.6 de mai jos.

Foto 1.5.: Întindere conductă

Gazoductul proiectat NABUCCO se va monta subteran la adâncimea de 1,00 mde la suprafaţa solului la generatoarea superioară a ţevilor (exceptândsubtraversările de căi de comunicaţie, cursuri de ape, văi, canale, după caz,antene de irigaţii, etc).



Sudarea şi lansarea conductei in şanţ (foto 1.6 şi foto 1.7. de mai jos)

Îmbinarea ţevilor se va realiza prin sudura electrică a acestora, cap la cap, pentruformarea tronsoanelor şi la poziţie, pentru formarea firului curent. Sudurile se vorcontrola vizual şi prin gamagrafiere.

Foto 1.6.: Sudarea conductei

Foto 1.7. : Lansarea conductei

Acoperire conductă

Astuparea cu pământ a conductei, după montarea în şanţ se va realiza totmanual şi mecanizat, conform Normelor Tehnice "Proiectarea şi execuţiaconductelor colectoare din amonte şi de transport gaze naturale".

Astuparea conductei se va face numai după:

- verificarea şi izolarea tuturor sudurilor, executate în gropi de poziţie;



- montarea prizelor de potenţial (unde este cazul);

- realizarea stratului de pământ cernut;

-

Foto 1.8.: Acoperire conductă

Astuparea şanţului se va realiza cu pământul rezultat de la săpătură şi depozitatpe marginea şanţului, în final depunându-se stratul vegetal depozitat separat.

După lansarea conductei în şanţ, acoperirea cu pământ se va face astfel încâtcorpurile tari să nu deterioreze izolaţia.

Umpluturile se execută manual, în straturi succesive de 10-15 cm până ce seacoperă cu 30 cm generatoarea superioară a conductei. Fiecare strat secompactează separat.

Restul umpluturii se va face mecanizat în straturi de 20-30 cm, de asemenea binecompactate.

Se interzice îngroparea lemnului provenit din sprijinirea malurilor.

Compactarea umpluturilor se va executa cu maiul de mână şi cu maiul mecanic laumiditatea optimă de compactare printr-un număr variabil de treceri suprapusepeste fiecare strat.

Gradul de compactare se va realiza la gradul de compactare a terenului naturaldin jur.

Umiditatea optimă de compactare se asigură prin stropire manuală în locuriînguste şi prin stropire mecanică în spaţii largi, pentru completarea gradului deumiditate necesar.

Solutiile de traversare ale cursurilor de apa (râuri, pârâuri, văi, canale) s-austabilit in functie de conditiile din teren şi rezultatele forajelor geotehnice. Acestesoluţii se referă la traversarea prin şanţ deschis sau alte metode (foraj dirijat deexemplu).



Traversările căilor de comunicaţie se vor executa conform normativelor invigoare şi indicaţiilor şi dispoziţiilor administratorilor acestora (CFR pentru liniileCF, CNADNR pentru drumurile naţionale, serviciul specializat din cadrulConsiliului judeţean pentru drumurile judeţene şi din cadrul primăriilor pentrudrumurile comunale).

Metodele de traversare a cursurilor de apă, căilor de comunicaţii,etc suntprezentate în tabelul 1.8 de mai jos şi planşele din anexa 8.

Tabel 1.8. : Metode pentru traversarea cursurilor de apă şi a căilor de comunicaţii

METODA DESCRIEREA METODEI

TRAVERSĂRI PRIN SĂPĂTURĂ ÎN ŞANŢ DESCHISSăpătură în şanţ

deschis (OPEN CUT –OC) (Desen D02, D03

din anexa 7

Este necesară decopertarea prealabilă a suprafetei pe întreaga lăţime sau pe secţiuni,conform acordului obţinut de la autorităţile implicate, şi executarea excavatiei până lacota de pozare a conductei. Dacă sunt necesare tuburi de protecţie, acestea trebuie săse sprijine pe o fundaţie stabilă.

TRAVERSĂRI FĂRĂ ŞANŢ DESCHISForaj mecanic

(Auger Boring – AB)(Desen CF01, D01 din

anexa 7)

Dintr-o groapă de plecare se efectuează un foraj prin intermediul unui arbore ceacţionează un cap de tăiere rotativ. Materialul excavat este evacuat prin interiorultubului, care se montează odată cu înaintarea capului de frezare, cu ajutorul axuluielicoidal către groapa de plecare.Acest procedeu de traversare este un proces în două etape: în prima etapă seintroduce tubul de protectie iar în a doua etapă se introduce conducta de gaz.

Foraj hidraulic (SlurryBoring SB) (Desen

CF01, D01)

Se execută un foraj hidraulic dintr-o groapă de plecare către una de primire prinintermediul unei instalaţii hidraulice prevăzută cu un cap de forare. Fluidul de foraj estefolosit pentru a facilita procesul de foraj, având rol de lubrifiant, dar şi pentru a eliminadetritusul.

Foraj prin batere (PipeRamming – PR) (Desen

CF01, D01)

Prin această tehnică se introduce tubul de protecţie, din groapa de poziţie unde seinstalează unitatea de batere, prin intermediul energiei dinamice dezvoltată de unciocan de percuţie ataşat la capătul conductei. Acesta este un proces în două etape.

Metoda tuburilorîmpinse

(Pipe Jacking PJ)

Constă în împingerea, cu ajutorul unei instalaţii hidraulice de forţă, a tuburilor de oţel.Tehnologia presupune excavarea unui puţ corespunzător în care să se poată încadraechipamentul, montarea dispozitivului hidraulic de împingere, realizarea excavaţei înpartea din faţă a scutului urmată de înaintarea acestuia cu ajutorul preselor, montareatubului de protecţie pentru operaţia de împingere şi evacuarea sterilului prin interiorultubului. Excavarea poate fi executată manual sau mecanic

Microtuneluri(Microtunneling – MTB)(Desen CF01, D01 din

anexa 7)

Aceasta este o metodă de instalare a conductelor, fără săpătură, executată de unechipament asistat de computer. Sistemul de ghidare constă, de obicei, dintrun laser cecomunică cu capul de forare şi computerul. Evacuarea detritusului se face printrunsistem de ţevi prin interiorul tubului pozat.

Foraj orizontal dirijat(Horizontal Directional

Drilling – HDD)(Desen CF02, D04 din

anexa 7)

Dintr-o groapă de poziţie se execută un foraj pilot; utilajul de forare dirijabil realizează,cu ajutorul unui fluid de foraj prin jet de înaltă presiune, un tunel. Suspensia de forare (amestec de apă, bentonită şi aditivi ) dislocă pământul, transportă materialul dislocat înhabe, susţine microtunelul şi reduce frecarea. După ce echipamentul de forare ajungeprecis în groapa de iesire, se montează capul corespunzător diametrului conductei. Prinrotirea şi tragerea capului de lărgire prin tunelul pilot, acesta se lărgeşte la dimensiuneadorită; imediat după capul de lărgire se ataseaza conducta ce trebuie trasă. Fluidul deforaj are şi rol de lubrifiant între conductă şi pereţii microtunelului. Localizareatridimensională a capului de forare se bazează pe emiterea de date de către unemitător montat în capul de forare către un receptor de date; astfel se poate localizaexact adâncimea, poziţia în axa longitudinală şi înclinaţia capului de forare. Conductelemontate prin foraj orizontal dirijat nu pot fi pozate în tub de protecţie datorită razei decurbură.



Proba de presiune (hidrotest)

Curăţarea suprafeţei interioare a conductei se face prin spălare cu apă. Spălareaare loc simultan cu procesul umplerii cu apă pentru testarea hidraulică şieliminarea aerului din conductă. În acest scop se utilizează instalaţii de curăţareşi distribuire, care asigură eliminarea din conducta atât a aerului cât şi amurdăriei.

Se recomandă ca umplerea subtraversării cu apă şi testarea acesteia să se facăla o temperatură pozitivă a aerului ambiant. Testarea la o temperatură a aeruluisub 0°C se poate efectua numai cu condiţia izolării de îngheţ a conductei şiarmăturii sau utilizând apă cu adaoşi tip antigel, pentru prevenirea îngheţului.

Spălarea se consideră terminată dacă instalaţia de curăţare sau distribuire a ieşitdin conductă fără defecte. Apa utilizată pentrru spălare şi testare hidraulică,trebuie să fie epurată şi decantată în bazine speciale înainte de deversare.

După terminarea decantării şi deversării apei, pe locul bazinelor se va refacerelieful şi stratul vegetal.

Testarea conductei se va face conform procedurii elaborate în cadrul proiectului.

Foto 1.9.: Exemplu de instalaţie pentru hidrotest

Listă de cantităţi proiect Nabucco pe teritoriul României

In tabelul 1.9. de mai jos se prezinta lista de cantităţi rezultate ca urmare aexecuţiei lucrărilor de montare conductă. Constructorul are obligaţia de a refaceterenul afectat la starea pe care acesta a avut-o anterior execuţiei lucrărilor.

La realizarea săpăturilor în cadrul culoarului de lucru, pământul vegetal îngrosime de cca. 0,3 m va fi depozitat separat pentru a putea fi recuperat şi depusînapoi la redarea terenului în circuitul agricol la starea iniţială.

În terenurile agricole, după acoperirea conductei, stratul vegetal se va refaceastfel ca după tasare terenul să ajungă la profilul iniţial.



Tabel 1.9. :Listă de cantităţi proiect Nabucco pe teritoriul României

PREGĂTIRE CULOAR DE LUCRU

JudeţulDolj

JudeţulMehedinţi

JudeţulCaraş-

Severin

JudeţulTimiş

JudeţulArad

Săpătură şi împingere strat vegetal(teren cat.II) ptr 420 Kp (fara zonele stancoase,drumuri, cf, ape etc.)108707 m x 29 m x 0.3 m = 882604 100mc 8826.05 8590.43 8857.47 7933.59 3995.25Defrişare pădure (latime 30 m) ha 15.12 14.71 15.17 13.59 6.84

TERASAMENTE

Săpătură mecanică cu excavator pe şenile (teren categ.II) 108707m x 7.56 mc/m = 821820 mc 100mc 8218.25 7998.86 8247.51 7387.25 3720.13Gropi de poziţie 100mc 115.28 112.21 115.69 103.63 52.18Transport pământ surplus cu basculanta la 10 kp108707x 1.59 mc/m = 1728441 mc tone 1728.44 1682.3 1734.6 1553.67 782.41Umplerea manuală a şanţului (cca 30%)648981 x 0.3 = 194694.3 mc mc 194694.3 189496.83 195387.43 175007.63 88131.56Compactarea ealiz a umpluturii mc 194694.3 189496.83 195387.43 175007.63 88131.56Umplerea mecanizată a şanţului6489816 x 0.7 = 454286.5 mc 100mc 4542.86 4421.59 4559.04 4083.51 2056.4Compactarea mecanică a umpluturii 100mc 4542.86 4421.59 4559.04 4083.51 2056.4Sprijiniri de maluri mp 345.8 336.62 347.08 310.88 156.65

IZOLAŢIE ŢEAVĂ

Izolaţie din PE pentru suduri (izolarea se va facen cumansoane termocontractile)8992 buc x 0.6 m x 4.473 m = 24132.8mp mp 24132.8 23488.58 24218.74 21692.31 10294.12



MONTAJ CONDUCTĂ

Montaj conducta Dn 1400 m 108707 105805 109094 97715 49208Grunduire instalaţie aerisire tone 230.57 224.41 231.99 207.25 104.37Vopsire cu vopsea de ulei tone 230.57 224.41 231.99 207.25 104.37Mutarea utilajelor pe traseu cu tractor pe senile la un kp(agregate sudura, comprsor, grupuri electrogen, cisternacarburant+apa, motopompe, etc.) tone 80.7 78.54 80.99 72.54 36.53

REFACERI AMPLASAMENTE

Împrăştiere cu buldozer a pământului afânat pentrurecopertare strat vegetal 100mc 8826.05 8590.43 8857.47 7933.59 3995.25Spor împingere pământ la 10 m în plus (categ. II) – 60% 100mc 5295.63 5154.26 5314.48 4760.16 2397.15Nivelare teren cu buldozer pe şenile108.707 m x 36 m = 16973280 mp 100mp 39134.42 38089.8 39273.84 35177.40 17714.88Arat teren cu plug mecanic ha 391.35 280.9 392.74 351.77 177.15Discuit arături ha 391.35 280.9 392.74 351.77 177.15Administrare îngrăşăminte chimice tone 391.35 280.9 392.74 351.77 177.15Administrare îngrăşăminte organice (de grajd) tone 391.35 280.9 392.74 351.77 177.15Grăpat teren cu grapa mecanică ha 391.35 280.9 392.74 351.77 177.15

Impadurire ha

Conformcerinte avizROMSILVA







1.3.5.5. Circulaţia vehiculelor de transport materiale şi a utilajelorPentru realizarea lucrărilor se consideră că se vor utiliza următoarele tipuri de mijloacespecifice:

- mijloace pentru transportul materialelor de la bazele de aprovizionare;- utilaje pentru efectuarea lucrărilor;- mijloace pentru transportul materialelor de construcţie în amplasamentul obiectivului.Utilajele din amplasament vor avea o rază de acţiune de cel mult 18 m (inclusiv zoneleadiacente amplasamentului), deplasarea fiind pe fronturile de lucru şi în lungul traseului.

Autovehiculele pentru transportul în amplasament al materialelor vor servi la :

- transport balast stabilizat din organizarea de şantier;- transport betoane de ciment şi betoane asfaltice de la staţiile de betoane de ciment şi

respectiv de betoane asfaltice;- transport elemente prefabricate şi alte materiale;- transport muncitori;- alte transporturi

1.3.6. Exploatarea NGPL şi a instalaţiilor aferenteExploatarea NGPL implică cele 4 ţări pe care le traversează şi se face cu comandă de ladistanţă, coordonat.

Centrul principal de comandă se află în Turcia, iar centrul secundar de comandă înAustria. In România, centrul de comnadă va fi amplasat la Mediaş.

Statia de măsurare gaze naturale Segarcea va functiona in sistem automat, cumonitorizare de la distanta. În timpul exploatarii conductei, operatorul va fi in statie doarperiodic, pentru lucrarile de mentenanta stabilite.

Staţia de măsurare fiscală a gazelor naturale tranzitate către Ungaria din zonaNădlac va avea personal de deservire.

Aşa cum am menţionat, staţia de compresoare este destinată modificării parametrilorgazului natural în vederea realizării transportului acestuia pe distanţe mari prin conductemagistrale, cum este cazul NGPL. Procesul comprimării necesită un consum de energieelectrică sau termică în funcţie de tipul agregatelor de comprimare folosite. In cazulNGPL, staţia de compresoare de pe teritoriul României se va construi într-o fazăulterioară a proiectului.

IntreţinereSupravegherea este programată la intervale hotărâte de către operatorul conductei.Pe lângă operaţiunile de verificare cu pig-uri inteligente, realizate la 5 ani, care suntabsolut necesare în acest caz, mai sunt necesare următoarele activităţi de întreţinere:

- semnalizarea cu geamandură şi semnalizările de coastă să fie permanente,

- inspectarea fundului albiei în zona de traversare şi verificarea poziţiei conductei în zonade subtraversare (cu scafandri) şi este recomandat să se realizeze anual,

- supravegherea vizuală a integrităţii malurilor în zonele de traversare şi detectareaposibilelor scurgeri din conductă sunt recomandate să se realizeze lunar,



- supravegherea fundului albiei în zona de subtraversare pentru detectarea potenţialelorprocese de deplasare a conductei, pentru programarea intervenţiilor operative în zonelede pe maluri, este indicat să se realizeze zilnic până când zona va fi stabilizată,

- verificarea condiţiei în care se află izolaţia şi protecţia la coroziune a ţevilor de oţel înzonele de mal prin folosirea gropilor de reparaţii este recomandată de 3 ori pe an,

Planul de Intervenţie în caz de urgenţă se va aplica în timpul funcţionării conductei, încazul în care aceasta prezintă defecţiuni.

Intervenţiile pe conducta de transport gaze naturale Nabucco in perioada de operare

Intervenţiile pe conductele de transport gaze naturale în vederea reparării sau cuplării unornoi consumatori se execută după cum urmează:

- pe conducte scoase din funcţiune (fără presiune)

- pe conducte aflate în funcţiune

Intervenţiile la conductele scoase din funcţiune presupune de regulă secţionarea firuluiconductei şi intercalarea unei porţiuni noi de conductă,. Inainte de efectuarea lucrărilor,gazul din conducta supusă intervenţiei trebuie evacuat şi recuperat.

In cazul lucrărilor efectuate pe conductele gaze naturale sub presiune, unele proceduri delucru permit intervenţia direct pe conducta presurizată, situaţie care exclude evacuareagazelor în atmosferă şi implicit eliminarea pierderilor de gaze.

Consumurile tehnologice considerate pierderi de gaze naturale, sunt inevitabile înexploatarea normală a sistemului de transport şi provin din:

- refulări în atmosferă a gazelor din conducte, pentru efectuarea lucrărilor de cuplaresau de remediere a unor defecte;

- umplerea conductelor cu gaze după efectuarea lucrărilor de cuplări, remedieri,defecte, purjări;

- curăţirea conductelor de impurităţi;- purjarea periodică controlată, pentru eliminarea fracţiunilor lichide din conducte;- coroziuni şi fisuri pe conductele de gaze;

- neetanşeităţi la ventile, supape de siguranţă şi în general, la imbinări demontabile,datorate uzurii în exploatare a garniturilor de etanşare

Pentru efectuarea unor lucrări de intervenţii, se închid robinetele din amonte şi aval aleporţiunii de reţea ce se descarcă şi gazele naturale pot fi evacuate complet din conductă înatmosferă printr-un refulator sau pot fi recuperate.

Metodele şi tehnologiile noi permit recuperarea gazelor din conducta supusă intervenţiei.

Alegerea solutiei de recuperare a gazelor se va face în urma unei analize tehnico-economica pentru fiecare situatie data.

Prin aplicarea noilor tehnologii la interventiile pe conductele de transport gaze naturale, sevor reduce pierderile de gaze naturale şi se vor diminua emisiile de metan în atmosfera.

Din experienţa de până acum, golirea tronsoanelor de conductă se intamplă eventual la15-20 ani şi durează foarte puţin

Arderea dirijată a gazelor evacuate in caz de intervenţie se face in scopul evitării unorexplozii şi reducerii impactului asupra aerului.



Studii efectuate in SUA3 sau de către Asociaţia Internaţională a Producătorilor de Petrolşi Gaz (OGP)4 au arătat că gazele refulate in atmosferă fără ardere produc mai multmetan decât cele refulate prin operaţia de ardere.

Figura 1.3 de mai jos prezintă contribuţia emisiilor de bioxid de carbon (1%) rezultate dinardere faţă de totalul emisiilor antropice de dioxid de carbon, la nivelul anului 1994

Fabricareciment

Gaze evacuatein atmosferă

Utilizarecombustibiligazoşi

Utilizarecombustibilisolizi

Utilizarecombustibililichizi

Figura 1.3: Contribuţia la emisiile antropice de dioxid de carbon, 1994

In ceea ce priveşte emisiile de metan din refulare şi ardere, in figura 1.4 de mai jos seprezintă, la nivelul anului 1994, contribuţia emisiilor de metan rezultate din refularea şiaprinderea gazului (4%) faţă de emisiile totale de metan.

Figura 1.4: Contribuţia la emisiile totale de metan, 1994

Curăţirea conductelor de gaze naturale de impurităţi şi umplerea cu gaze a acestora

Inainte de efectuarea lucrărilor de cuplare a conductelor de gaze naturale, se efectueazăcurăţirea tronsoanelor de conductă pregătite în vederea cuplării, cu un curent de aercomprimat.

Alimentarea cugaze

Refulare gaze prinflacără

Ardereabiomasei

Ferme de animale

Depozite

Industriaminieră

Producerea orezului



Dupa efectuarea lucrarilor de cuplare, în numeroase cazuri este necesara curatireaconductelor de impuritati (particule solide ca zgura, praf, etc) prin suflarea în conducte aunui curent de gaze sub presiune, pâna la evacuarea completa a aerului şi impuritatilordin conducte, când prin refulator sunt evacuate gaze curate, moment în care robinetulrefulatorului este inchis şi conducta este umpluta cu gaze la presiunea de regim. Un cazfrecvent intâlnit în exploatarea conductelor de transport şi distributie a gazelor naturale,este curatirea conductelor de particule lichide (fractiunile condensabile) din gazelenaturale. Aceste particule pot fi colectate în separatoare de picaturi şi evacuate înatmosfera sub presiunea gazelor naturale printr-un refulator sau evacuate (purjate) directprin refulator, fără colectare în separator.

1.3.7. Lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, încaz de accidente şi/sau la încetarea activităţii în vederea utilizării ulterioare aterenului

Constructorul are obligaţia de a reface terenul afectat la starea pe care acesta a avut-oanterior execuţiei lucrărilor.

La realizarea săpăturilor în cadrul culoarului de lucru, pământul vegetal în grosime de cca.0,3 m va fi depozitat separat pentru a putea fi recuperat şi depus înapoi la redareaterenului în circuitul agricol la starea iniţială.

a) Refacerea terenului cultivat sau a zonelor inerbate

Refacerea zonelor cultivate sau inerbate se va realiza numai atunci când condiţiile meteoşi ale solului sunt corespunzătoare

Inainte de imprăştierea stratului de sol vegetal, subsolul va fi cultivat cu un plug cu dinţidistanţaţi la maximum 450 mm, montat pe un vehicul corespunzator pentru a asigura oadâncime de patrundere de minimum 400 mm (măsurat de la suprafaţa subsolului) de-alungul şi de-a latul benzii de lucru cu treceri suficiente pentru a sfărâma subsolul

In locurile unde au apărut trepte săpate in pereţii excavaţiei, tăiere laterală, nivelare saubrăzdare a căii de rulare, subsolul se va cultiva dupa cum s-a descris mai sus, inainte derefacerea limitelor terenului initial. Atunci cand refacerea s-a incheiat, subsolul va fiadâncit dupa cum s-a descris mai sus

Brazda adancita va fi apoi usor nivelata astfel incat bolovanii sa nu fie introduşi in sol.Excesul de pietre de 50 mm se va indeparta de la adancimea de 100 mm a stratului desubsol

Stratul de sol va fi imprastiat pe culoar de lucru. Acolo unde stratul de sol a fostdecopertat in diferite straturi, stratul de sol va fi inlocuit pe aceleaşi straturi.

Se va avea grija ca ceea ce se va cultiva ulterior sa coincida cu orice sistem de drenareexistent sau dupa constructie, dar sa nu deterioreze drenurile.

Brazda adancita va fi apoi usor nivelata astfel incat bolovanii sa nu fie introduşi in sol.Excesul de pietre de 50 mm se va indeparta de la adancimea de 150 mm a stratului desol de pe intregul culoar de lucru şi de pe şantier In zonele cu pietre in exces,Antreprenorul poate propune utilizarea concasorului ca alternativa la sortarea pietrelor daraprobarea Reprezentantului Angajatorului şi a proprietarului de teren va fi necesarainainte ca propunerea să poata fi considerata acceptata.



Solul vegetal importat trebuie sa fie dintr-o sursă autorizata.Stratul de sol nu va fi luat dinterenurile adiacente pentru a rezolva deficientele din alte terenuri

În cazul în care terenul traversat de conductă a fost păşune, se vor împrăştia seminţe cumâna, care ulterior se vor îngropa cu grebla de grădină şi tăvălugul de mână. Apanecesară udării suprafeţelor se va transporta cu cisterna.

b) Refacerea gardurilor vii

Gardurile de protecţie împotriva iepurilor şi a vitelor pentru refacerea permanentă agolurilor din tufişuri se vor înălţa pe ambele părţi ale liniei gardului viu acolo unde estenecesar.

Acolo unde se vor reface liniile gardurilor vii la intersectii rutiere, gardul de la margineadrumului va fi alcatuit din stalpi cu inaltimea de 1,3 m cu 4 gratii.

Refacerea gardurilor vii se va realiza cu plante crescute in containere in stare buna, carevor fi similare cu speciile existente şi inregistrate in Dosarul de Stari.

Plantele nu vor fi bolnave sau degradate. Exemplare din plantele specificate vor fi trimisespre aprobare înainte de plantare.

Plantele crescute în containere trebuie să fi fost crescute fără buruieni timp de cel puţin unsezon de creştere şi vor prezenta un sistem de rădăcini fibroase bine dezvoltate şi odezvoltare viguroasă a vârfului. Plantele crescute în containere care nu sunt plantate vor fiudate cu apă frecvent pentru a împiedica uscarea acestora. Imediat după plantare, butuciicrescuţi în containere vor fi bine udaţi. In timpul operaţiunilor de plantare, se va acordaatenţie ca bulgărele de pămînt cu rădăcină să nu se rupă şi acolo unde plantele suntlegate de ghiveci, rădăcinile de la exteriorul bulgărului de pământ vor fi scoase usor.

Puieţii vor avea înăltimea între 900 şi 1200 mm. Plantele vor avea rădăcini fibroase.Speciile de arbori vor prezenta o tulpină distincta iar speciile de arbuşti vor avea tulpinimultiple.

Transplantările vor fi la dimensiunile 450-600mm. Plantele vor avea sisteme de rădăcinifibroase şi tulpini multiple.

Pentru a asigura o stabilire timpurie a plantelor, Antreprenorul va aşeza un strat de sol decea mai bună calitate la o adâncime de 500 mm în limitele gardului dublu. Compostulplantării de arbori dintr-o sursă aprobată va fi incorporat în stratul de sol la o rată de 2 litriper plantă, iar tufişurile plantate la 300mm în două rânduri în zigzag.

Plantele se vor planta în gropi. Gropile vor fi destul de mari pentru a găzdui masa rădăciniifără deformare. Solul va fi fixat in jurul masei rădăcinii. Zona va fi acoperită cu un stratprotector din coajă de copac de 250 mm împrăstiată pe zona de tufisuri.

Tufişurile vor fi bine udate.

c) Refacerea şanţurilor



Cursurile de apă şi şanturile se vor reface conform planşelor din proiect. Tipul de refacerea cadrului natural se va determina de către autoritaţile relevante, iar Antreprenorul va lualegatura cu Autoritatea relevantă la o dată anterioară pentru a conveni asupra cerinţelorexacte.

d) Acces la culoar de lucru după refacerea cadrului natural şi/sau testare

La inceputul testului hidrostatic pentru sectiunile conductei, accesul ulterior solicitat decatre Antreprenor la aceste sectiuni va fi supus Procedurilor de Avizare a Lucrarii şi poatenecesita prezenţa continua a unui inspector.

Astfel de restrictii pentru acces impuse de catre Antreprenor se vor aplica şi dupafinalizarea refacerii stratului de sol.

Antreprenorul va da Reprezentatului angajatorului un aviz de cel putin doua zile lucratoarecu intentia de a lucra cu sau de a se deplasa cu vehicule intr-o locatie cu accesrestrictionat.

e) Refacerea drumurilor care nu reprezinta autostradă sau drumuri de pământ

Antreprenorul va notifica Reprezentantul Angajatorului de intentia sa de a lucra pe sau dea utiliza orice drum care nu reprezinta o autostrada sau drum de pământ şi le vainregistra starea inainte de o astfel de lucrare sau folosinta. Antreprenorul va reface apoipermanent drumul spre satisfactia partilor afectate. Antreprenorul va asigura pentru oastfel de lucrare materialele necesare, asfaltul, sfaramaturi de beton.

Acolo unde tranşeea se află într-un drum sau alee, după ce rambleul a fost finalizat,Antreprenorul va furniza, aşeza şi compacta un strat cu grosimea de 300 mm de pietriş(sub-baza a drumului) şi va reface suprafaţa liniei tranşeei la un standard echivalent cuconstructia existenta, sau in conformitate cu Planşele în care este specificat.

Acolo unde drumurile au fost degradate de către vehiculele şi instalatiile Antreprenoruluidin afara liniei tranşeei, stratul de legatură şi stratul de uzură se vor reface pe întreagazonă degradată.

f) Parcări, zone de depozitare, zone de lucru şi acces

Antreprenorul va reface suprafaţa tuturor zonelor de parcare, zonelor de depozitare,zonelor de lucru şi rutelor de acces de pe sau adiacente Şantierului şi Depozitelor deţeavă la o stare egală cu cea existentă înaintea începerii lucrării şi spre satisfacţia părţilorafectate.

g) Acostamente

Acostamentele înerbate din cadrul sau adiacente benzii de lucru, şi zonele traversate detranşeea conductei sau deteriorate de vehiculele sau instalaţiile Antreprenorului se vorreface complet la starea initială. Acolo unde este necesar, se va aduce strat de solsuplimentar la o adâncime minimă de 150 mm, iar întreaga zonă va fi înerbată. Seminţelede iarbă vor reprezenta un amestec testat aprobat de catre autorităţile rutiere.

h) Canale de scurgere

Deteriorările sistemelor de drenare a terenului vor fi minime în timpul lucrărilor executatede Antreprenor.



Dacă se identifică că există o cerinţă de a instala un sistem de drenare a terenului înaintesau după construcţie, acest lucru se va realiza numai după discuţii cu şi acceptulproprietarului de teren şi al Reprezentantului angajatorului. Pentru a minimaliza impactulconductei, proiectul de drenare va merge în paralel cu tranşeea şi drenurile conductei.Gurile de evacuare vor debuşa pe un câmp.

Acolo unde există deja un sistem de drenare, acesta trebuie întretinut şi protejat de cătreAntreprenor prin lucrări. Deteriorările aduse drenărilor din sau adiacente şantierului vor fireparate de către Antreprenor.

a. In cazul defrişărilor de pădure, suprafeţele ocupate de arbori vor fi replantate incadrul ariei protejate in zonele indicate de administratorul/custodele ariei sau deadministratorul silvic.

b. Organizarea de şantier, cu unele modificări va putea fi refolosită de administraţiapublică locală pentru amenajarea unor locuinţe sociale, spaţii de agrement, parc deafaceri, sau va fi demolată şi terenul redat folosinţei iniţiale.

1.3.8. Resursele naturale necesare implementării proiectuluiPentru implementarea proiectului se vor utiliza în special:

Agregate de carieră folosite pentru lestare conductă, terasamente şi fabricarebetoane;Pământ pentru umpluturi

Agregatele vor fi aduse din balastiere existente, autorizate din punct de vedere al mediuluişi amplasate în afara ariilor natural protejate.Pentru umpluturi se va folosi pământul excavat. In mod normal va rămâne un surplus depământ ce va fi depozitat in punctele stabilite de constructor împreună cu autorităţilelocale.

1.3.9. Activităţi care vor fi generate ca urmare a implementării proiectuluiConducta Nabucco este destinată să transporte gaze naturale pe teritoriul Românieicătre ţări din Europa. Sistemul Naţional de Transport din România va prelua gaze dinconducta Nabucco prin Staţia de preluare gaze de la Segarcea.

Material antrenat în punctele critice pentru navigaţie

Operaţiunile de excavare şi umplere a tranşeei de la Dunăre se execută în curent de apăşi de aceea, o parte din material este antrenat în aval.

Zonele în care nu sunt asigurate permanent adâncimile minime necesare pentrudesfăşurarea navigaţiei în condiţii de siguranţă, în perioadele cu niveluri scăzute, în avalde punctul de lucru, sunt: Bechet (km 675 – 678), Corabia (km 629 – 631), Vit (km 609),Belene (km 561 – 585), Vardim (km 541), Batin (km 489 – 535), Riahovo (km 458 – 474),Popina (km 413 – 425), Vetren (km 392) şi Ostrov Ceaika (km 385). Studiile efectuate aupus în evidenţă faptul că transportul de aluviuni ca urmare a lucrărilor de excavaţie undepăşeşte transportul de aluviuni produse in condiţii normale de curgere a apelor ( fărăexecuţie lucrări în albie).



CAP. 2. INFORMAŢII PRIVIND SPECIILE ŞI HABITATELE PROTEJATE DEINTERES COMUNITAR AFECTATE DE IMPLEMENTAREAPROIECTULUI NABUCCO

În acest capitol, abordarea se va realiza având în vedere prevederile corespunzătoare dinGhidul metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilorsau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar (O.M. nr.19/2010), precum şi prevederi ale ghidului Uniunii Europene în baza căruia se apreciazăstarea favorabilă de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar, în bazaDirectivei Habitate şi Directivei Păsări.

In tabelele 1. ÷ 7 din Anexa 4 este prezentat Statul speciilor şi habitatelor de interescomunitar din siturile Natura 2000 de interes pentru proiect, in relaţie cu criteriile deevaluare propuse de Directiva Habitate 92/43/EEC, Convenţia de la Berna, Lista RoşieIUCN, iar la nivel national de Lista Roşie Naţională şi OUG 57/20075, precum şicategoriile SPEC in cazul păsărilor.De asemenea, s-a ţinut cont de rezultatul investigaţiilor efectuate in teren, atât in siturileNatura 2000, cât şi în afara acestora.

Pentru fiecare specie de interes comunitar, in Anexa 5 la prezentul studiu sunt prezentatepe grupe (nevertebrate, vertebrate: peşti, amfibieni, reptile, păsări, mamifere) următoareledate:

date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor deinteres comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinatate a Proiectului,menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar;

descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate(suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturaleprotejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora;

statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar, in conformitatecu:

i. Directiva Pasari(2009/147/EC);

ii. OUG nr.57/2007

iii. Lista Rosie IUCN (2010)

iv. Lista Rosie din Romania

v. Categoriile SPEC

date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evolutia numerică apopulaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ alpopulaţiei unei specii afectate de implementarea Proiectului, suprafaţa habitatului estesuficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung).



CAP.3. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR

3.1 Surse şi tipuri de deşeuri produse pe perioada de execuţie a lucrărilor

Principalele surse de deşeuri în perioada de execuţie a lucrărilor sunt:

Transportul pe apă a ţevilor şi armăturilor Procese tehnologice în timpul execuţiei lucrărilor (montare şi punere în funcţiune

NGPL şi instalaţii aferente, amenajare organizare de şantier şi depozite ţeavă,reabilitări drumuri de acces existente şi execuţie noi drumuri);

Activităţi desfăşurate în baza de producţie (depozite ţeavă) şi în cadrul organizărilorde şantier

Instalaţii de producere a agregatelor minerale, cele de preparare a betoanelor,mixturilor asfaltice şi emulsiilor bituminoase

Angajaţii constructorului şi personalul în tranzit

Se menţionează faptul că: nu se amplasează: organizări de şantier, depozite de ţeavă,staţii de betoane, staţii de mixturi asfaltice pe teritoriul siturilor Natura 2000. Deşeurileproduse de acestea sunt analizate în Raportul privind evaluarea impactului asupramediului.

In urma activităţilor de execuţie a lucrărilor vor rezulta următoarele tipuri de deşeuri:

Deşeuri nepericuloase:

20 01 08 Deşeuri biodegradabile de la bucatarii şi cantine Deşeuri de ambalaje (inclusiv deşeurile de ambalaje municipale colectate separat) :

15 01 01. ambalaje de hartie şi carton 15 01 02 ambalaje de materiale plastice 15 01 03 ambalaje de lemn 15 01 07 ambalaje de sticla

20 01 01 Hartie şi carton 19 08 05 Nămol din staţia de epurare a organizării de şantier 17 05 04 Pământ, pietre (altele decât cele specificate la 17 05 03 ) 17 04 07 Deşeuri metalice 16 01 03 Anvelope uzate 17 09 04 Deşeuri materiale construcţii, inclusiv şarje beton rebutate 12 01 13 Deşeuri de la sudură 17 02 01 Deşeuri lemn 02 01 07 Deşeuri din exploatarea forestieră 17 05 06 Deşeuri de la dragare, altele decât cele specificate la 17.05.05. 01 05 04 Noroaie de foraj Deşeuri din construcţii şi demolări (inerte), respectiv:

17 01 01 beton 17 01 02 cărămizi 17 01 03 ţigle şi materiale ceramice 17 01 07 amestecuri de beton, caramizi, tigle şi materiale ceramice 17 02 01 lemn, 17 02 02 sticlă 17 02 03 materiale plastice 17 04 05 fier şi otel



Deşeuri periculoase:

17 05 03* Pământ şi pietre cu conţinut de substanţe periculoase 13 05 02* Nămol colectat în decantoarele din organizarea de şantier 13 02 04* Uleiuri minerale clorurate de motor, de transmisie şi de ungere 13 04 01* Uleiuri de santina din navigatia pe apele interioare 17 06 01* Deşeuri materiale construcţii cu conţinut de azbest 16 06 01* Baterii cu plumb 16 01 07* Filtre de ulei 15 02 02* Deşeuri textile contaminate (lavete) 08 01 11* Ambalaje grunduri şi vopsele 08 01 11* Deşeuri de vopsele şi lacuri cu conţinut de solvenţi organici sau alte

substanţe periculoase 15 01 10* Ambalaje care conţin reziduuri de, sau sunt contaminate cu, substanţe

periculoase 16 02 15* Componente periculoase demontate din echipamente casate Deşeuri sanitare

18 01 03* Deşeuri a caror colectare şi eliminare fac obiectul unormasuri speciale privind prevenirea infectiilor

18 01 06* Chimicale constand din sau continand substantepericuloase

17 05 05* Dredging waste with a toxic potential

16 04 01* Ammunition waste

15 02 02* Used protective equipment

Cantităţile de deşeuri pot fi apreciate, global, după numărul de angajaţi şi listelecantităţilor de lucrări.

Cantităţile de deşeuri menajere au fost estimate pe baza formulei:

Qmed = N x imedx 0,001 (t/zi)

unde : N – numărul de persoane ce activează pe şantier, imed =0,5÷0,8

S-a considerat N= 700, imed =0,5

Transportul ţevilor, robineţilor şi altor materiale, se poate asigura şi cu motonave,convoaie de barje impinse de împingător sau şlepuri remorcate de remorcher.In acestcaz, la bordul motonavelor, remorcherelor şi împingătoarelor din activitatea echipajului şidin activitatile de intreţinere şi exploatare a navei rezultă deşeuri solide ce se compun din:resturi culinar-menajere, plastic, hârtie, cartoane, cârpe, obiecte din sticlă, metalice,resturi alimentare, ambalaje de orice fel, bucăţi de parâme, saci de plastic, cutii din cartonsau metalice, resturi de materiale folosite in exploatarea navei.

Conform recomandărilor Comisiei Dunării pentru probleme de navigaţie din 21 aprilie1986, gunoiul rezultat la bordul navelor se calculează în baza normelor sanitare, careprevăd 5dm3/om,zi (1kg/om,zi).

Considerând coeficientul mediu de timp în marş (timp în care echipajele produc gunoi) de0,5 iar perioada de navigaţie de 30 zile, rezultă:

5 x 1 x 30 x 0,5 = 75 kg/lună

Din considerente sanitare, deşeurile colectate de la nave sunt considerate infestate, aşaincât colectarea, transportul şi tratarea acestora urmează reguli speciale, conformregulamentului portului care preia aceste deşeuri. In tabelul 3.1. de mai jos se prezintămanagementul deşeurilor nepericuloase rezultate din activităţile de execuţie şi punere infuncţiune a NGPL, iar in tabelul 3.2., managementul deşeurilor periculoase rezultate dinactivităţile de execuţie şi punere in funcţiune a NGPL.



Tabel 3.1.: Managementul deşeurilor nepericuloase rezultate din activităţile de execuţie şi punere in funcţiune a NGPL

Managementul deşeurilorcantitatea prevăzută a fi generată-

Nr.Crt Denumirea deşeului

Cantitateaprevăzută

a figenerată6

Starea fizică(Solid- S,

Lichid – L,Semisolid-

SS

Coduldeşeului7

Codulprivind

principalaproprietate

pericu-loasă8

Codulclasificăriistatistice9 valorificată eliminată rămasă în

stoc

1. Menajer sauasimilabile

0,35 t/zi S 20 01 08 H9; H3-B;H13

5551;7470;7483;7511

Partial0,2t/zi

Parţial0,15t/zi

-

2. Deşeuri deambalaje( hârtie şi carton,materiale plastice,metalice,sticlă)

0,1t/lună S

15 01 0115 01 0215 01 0415 01 07

Integral0,1t/lună

- -

3. Hârtie şi deşeurispecifice activităţiide birou

10kg/lună

S 20 01 01 3710 Integral10 kg/lună

- -

4. Nămol din staţia deepurare aorganizării deşantier

0,3 mc/zi SS 19 08 05 3700 - 0,2mc/zi Se recirculăparţial

0,1mc/zi

5. Pământ, pietre 7481,42mc

S 17 05 04,altele decâtcelespecificatela 17 05 03

7481,42 mc10 -

6. Deşeuri metalice 0,5t/lună S 17 04 07 0,5t/lună - -

7. Anvelope uzate Circa 40buc. lunar

S 16 01 03 6024; Circa 40 buc.lunar

- -

8. Deşeuri materialeconstrucţii, inclusivşarje beton rebutate

Maxim10 t/lunăVariazăfuncţie delucrările

S 17 09 04 10 t/lună - -



Managementul deşeurilorcantitatea prevăzută a fi generată-

Nr.Crt Denumirea deşeului


a figenerată6



SS

Coduldeşeului7

Codulprivind


pericu-loasă8

Codulclasificăriistatistice9 valorificată eliminată rămasă în

stoc

desfăşurate in lunarespectivă

9. Deşeuri de lasudură

0,1 t/lună S 12 01 13 0,1 t/lună - -

10. Deşeuri lemn Total1497.03mp11

S 17 02 01 1533 149mp - 1348 mp

11. Deşeuri dinexploatareaforestieră

Defrişare65,43 ha

S 02 01 07 1533 Integral - -

12. Deşeuri de ladragare, alteledecât celespecificate la17 05 05

2466 mcin cazulDunării

SS 17 05 06 2466 mc incazul Dunării)

-

13. Noroaie de foraj 5500÷12000 t12

SS 01 05 04 5500÷12000 t



Tabel 3.2.: Managementul deşeurilor periculoase rezultate din activităţile de execuţie şi punere in funcţiune a NGPL

Managementul deşeurilor- cantitatea prevăzută a fi generată-

(t/an)Nr.Crt. Denumirea deşeului

Cantitateaprevăzută afi generată1

Stareafizică

(Solid- S,Lichid – L,Semisolid-

SS

Codul deşeului2Codul privind


periculoasă3

Codulclasificăriistatistice4 valorificată eliminată rămasă în stoc

1. 1.

Pământ şi pietre cuconţinut de substanţepericuloase

S 17 05 03* H4 Integral -

2. Nămol colectat îndecantoarele dinorganizarea de şantier

L 13 05 02* H3-B - Integral

3. Uleiuri uzate de motor, detransmisie şi de ungere

Lunar, cca.1500l

L 13 02 04* H-3A Lunar, cca.1500l

- -

4. Uleiuri de santina dinnavigatia pe apeleinterioare

L 13 04 01* H-3A Integral - -

5. Şlamuri petroliere Anual, cca2 m3

L 13 05 02* H-3A Anual, cca 2 m3 - -

6. Deşeuri materialeconstrucţii cu conţinut deazbest

S 17 06 01* H7 - Integral -

7. Acumulatori uzaţi Circa 20buc. lunar

S 16 06 01* H8 Circa 20 buc.lunar

- -

8. Filtre de ulei Circa 20buc. lunar

S 16 01 07* H5 - Circa 20 buc.lunar

-

9. Deşeuri textilecontaminate (lavete)

Circa 30kg lunar

S 15 02 02* H5 Circa 30 kglunar

- -

10. Ambalaje grunduri şivopsele

Circa 100buc. lunar

S 08 01 11* H4 - Circa 100buc. lunar

-

11. Deşeuri de vopsele şilacuri cu conţinut desolvenţi organici sau altesubstanţe periculoase

SS 08 01 11* H4 - Integral -




(t/an)Nr.Crt. Denumirea deşeului

Cantitateaprevăzută afi generată1

Stareafizică

(Solid- S,Lichid – L,Semisolid-

SS

Codul deşeului2Codul privind


periculoasă3

Codulclasificăriistatistice4 valorificată eliminată rămasă în stoc

12. Ambalaje care conţinreziduuri de, sau suntcontaminate cu,substanţe periculoase

S 15 01 10* H4 - Integral -

13. Componente periculoasedemontate dinechipamente casate

S 16 02 15* H5 Integral - -

14. Deşeuri sanitare Funcţie deintervenţiile făcute

S 18 01 03*18 01 06*

H9 - Integral -

15. Deşeuri de la dragare, cupotenţial toxic

L 17 05 05* H5 - Integral -

16. Deşeuri de explozivi S 16 04 01* H1 - Integral -

17. Deşeuri produse penavele de transport şiconsiderate periculoase

S H5 - Integral -

18. Deşeuri de îngrăşămintechimice şi ierbicide

S 02 07 03* H4 - Integral -

19. Echipamente de protecţieuzate

S 15 02 02* H5 Integral



3. 2. SURSE ŞI TIPURI DE DEŞEURI PRODUSE PE PERIOADA DEOPERARE A CONDUCTEI DE GAZE NATURALE NABUCCO ŞI ASTAŢIILOR AFERENTE

Principalele surse de deşeuri în perioada de operare a NGPL sunt:

- clădirile administrative din staţiile Segarcea şi Nădlac, precum şi din viitoareastaţie de compresoare;

- activităţi de întreţinere a spaţiilor externe din staţiile Segarcea şi Nădlac, dinstaţia de compresoare şi din staţiile de robineţi

- activităţi de întreţinere şi reparaţii curente la NGPL , staţiile şi instalaţiileaferente

- lucrări de intervenţie în caz de avariere a conductei.-In scopul prezentului studiu preocuparile sunt doar pentru deşeurile produse inconditii normale de functionare şi revizuirile periodice ale NGPLinclusiv deşeurileclasificate in categoriile enumerate in tabelele 3.3. şi 3.4 de mai jos.

Aceste materiale de deşeuri au fost clasificate ca:

deşeuri nepericuloase:o deşeuri menajere şi asimilabile (de tipul hârtie, plase, plastic, sticle,

deşeuri alimentare, resturi vegetale)o deşeuri tehnologice de tipul: deşeuri metalice, inclusiv deşeuri

rezultate din reparaţii curente ale echipamentelor, deşeuri din lemno nămoluri de la staţiile de epurare a apelor uzate

deşeuri periculoase:o deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi;o deşeuri de solvenţi organici, agenţi de răcire şi carburanţi;o deşeuri tehnologice de tipul: uleiuri uzate, anvelope uzate, electrozi

de sudură, lavete imbibate cu solvenţi etc.

Pentru calculul deşeurilor menajere s-a considerat un pesonal de minim 10persoane/ zi şi imed =0,8

In condiţiile unei avarii la conducta de gaze şi care necesită intervenţii, deşeurileproduse sunt similare cu cele din perioada de şantier, diferind cantităţile dedeşeuri. Acestea vor fi funcţie de gravitatea avariei şi de lucrările necesar a fiexecutate.



Tabel 3.3. : Managementul deşeurilor nepericuloase rezultate în perioada de operare a conductei de gaze şi a staţiilor aferente


(t/an)Nr.Crt.

Denumireadeşeului


a figenerată13



SS

Coduldeşeului

Codul privindprincipalaproprietatepericuloasă

Codulclasificăriistatistice Valorificată eliminată rămasă în stoc

Deşeuri produse în staţii


0,008t/zi14 S 20 01 08 H9; H3.B 5551;7470;7483;7511

- 0,008t/zi -

2. Hârtie şi deşeurispecificeactivităţii debirou

1 kg/lună8 S 17 04 07 3710 1 kg/lună - -

3. Deşeuri deambalaje (hârtie şi carton,materialeplastice,metalice,sticlă)

2kg/lună8 S

15 01 0115 01 0215 01 0415 01 07

- 2kg/lună -

4. Deşeuri metalice 1 tonă/an S 17 04 07 1 tonă/an - -

5. Deşeuribiodegradabilerezultate dinîntreţinereaspaţiilor verzi

S 20 02 01 - Integral, -

Deşeuri nepericuloase produse în perioada de revizii




(t/an)Nr.Crt.

Denumireadeşeului


a figenerată13



SS

Coduldeşeului


Codulclasificăriistatistice Valorificată eliminată rămasă în stoc

6. Deşeuri deambalaje (hârtie şi carton,materialeplastice,metalice,sticlă)

50kg/lună S

15 01 0115 01 0215 01 0415 01 07

- 50kg/lună -

7. Deşeuri metalice S 17 04 07 Integral - -

8. Anvelope uzate 10 buc/an S 16 01 03 6024; 10 buc/an - -


0,008t/zi15 S 20 01 08 H9; H3.B 5551;7470;7483;7511

- 0,008t/zi -



Tabel 3.4. : Managementul deşeurilor periculoase rezultate în perioada de operare a conductei de gaze şi a staţiilor aferente


(t/an)

Nr.Crt.

Denumireadeşeulu

Cantitateaprevăzutăa figenerată16

Starea fizică(Solid- S,Lichid – L,Semisolid-SS

Coduldeşeului


Codulclasificăriistatistice

Valorificată eliminată rămasă în stoc

Deşeuri produse în staţii

1. Ulei uzat de latransformatorielectrici

L 13 03 08* - Integral -

2. Şlamuripetroliere

Anual,cca 0,2m3

L 13 05 02* H3-B Anual, cca 0,2 m3 - -

Deşeuri produse de echipele ce realizează revizii periodice

1. Uleiuri uzate 100 l/lună L 13 02 04* 100 l/lună - -2. Acumulatori uzaţi 10 buc/an S 16 06 01* 10 buc/an - -3. Filtre de ulei 10 buc/an S 16 01 07* H5 - 10 buc/an -4. Deşeuri textile

contaminate(lavete), inclusivimbrăcăminte deprotecţiecontaminată cusubstanţepericuloase

S 15 02 02* H5 - Integral -

5. Deşeuri devopsele şi lacuricu conţinut desolvenţi organicisau altesubstanţepericuloase

S 08 01 11* Integral - -

6. Ambalaje care S 15 01 10* Integral - -




(t/an)

Nr.Crt.

Denumireadeşeulu

Cantitateaprevăzutăa figenerată16

Starea fizică(Solid- S,Lichid – L,Semisolid-SS

Coduldeşeului


Codulclasificăriistatistice

Valorificată eliminată rămasă în stoc

conţin reziduuride, sau suntcontaminate cu,substanţepericuloase

7. Nămol rezultatde la acţiunea decurăţare aconductei(godevilare)

L 05 01 03* - Integral -

8. Deşeuri de laechipamenteelectrice şielectronice cuconţinutpericulos

S 16 02 15* Integral - -

9. Echipamente deprotecţie uzate

S 150202* H5 Integral



3.3. SURSE ŞI TIPURI DE DEŞEURI PRODUSE LA INCETAREAPERIOADEI DE OPERARE A CONDUCTEI DE GAZE NATURALENABUCCO ŞI A STAŢIILOR AFERENTEPrincipalele surse de deşeuri produse la incetarea perioadei de operare a NGPLsunt:

- activităţile de demolare a instalaţiilor de la suprafaţă;- activităţi de întreţinere şi reparaţii ale utilajelor- lucrări de scoatere la suprafaţă a conductei (dacă se ia această decizie).- angajaţii constructorului şi personalul în tranzit

Dacă se ia decizia scoaterii la suprafaţă a conductei, incluzînd şi lucrările dedemolare a instalaţiilor de la suprafaţă, vor rezulta următoarele tipuri de deşeuri:


deşeuri alimentare, resturi vegetale)o deşeuri din construcţii şi demolări (inerte), respectiv:

materiale rezultate din construcţii şi demolări clădiri: ciment,cărămizi, ţigle, ceramică, ipsos,plastic, metal, fontă, lemn,sticlă, resturi de tâmplărie, materiale de construcţii cutermen de valabilitate expirat;

materiale rezultate din demolări căi de acces şi structuriaferente: nisip, pietriş, bitum, piatră construcţii, smoală,substanţe gudronate, substanţe cu lianţi bituminoşi sauhidraulici;

materiale excavate în timpul activităţilor de dezafectare,dragare: sol, pietriş, argilă, nisip, roci, sedimente, resturivegetale.

o deşeuri tehnologice de tipul: deşeuri metalice, inclusiv deşeurirezultate din reparaţii curente ale echipamentului, deşeuri din lemn

deşeuri periculoase:o deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi;o deşeuri de solvenţi organici, agenţi de răcire şi carburanţi;o deşeuri de la tratarea apelor pentru alimentare cu apă (dacă va fi

cazul) şi de la staţiile de epurare a apelor uzateo deşeuri tehnologice de tipul: uleiuri uzate, anvelope uzateo nămol din decantoareo deşeuri sanitare provenite din punctul sanitar cu care va fi dotată

organizarea de şantier.

Cantităţile de deşeuri produse vor fi similare cu cele de la montarea conductei,respectiv cele din tabelele 3.1 şi 3.2.

În condiţile în care se va lua decizia de abandonare a conductei, deşeurileproduse sunt cele rezultate din:

- activităţile de demolare a instalaţiilor de la suprafaţă;- activităţi de întreţinere şi reparaţii ale utilajelorLa acestea se adaugă deşeurile menajere şi asimilabile.

Nabucco Gas Pipeline International GmbH___________________________________________________________________

70223-RR-RPT-EV-8001-004 Revizia 3 din 284

3.4. SURSE ŞI TIPURI DE DEŞEURI PRODUSE LA INCETAREAPERIOADEI DE OPERARE A CONDUCTEI DE GAZE NATURALENABUCCO ŞI A STAŢIILOR AFERENTEPrincipalele surse de deşeuri produse la incetarea perioadei de operare a NGPLsunt:

- activităţile de demolare a instalaţiilor de la suprafaţă;- activităţi de întreţinere şi reparaţii ale utilajelor- lucrări de scoatere la suprafaţă a conductei (dacă se ia această decizie).- angajaţii constructorului şi personalul în tranzit

Dacă se ia decizia scoaterii la suprafaţă a conductei, incluzînd şi lucrările dedemolare a instalaţiilor de la suprafaţă, vor rezulta următoarele tipuri de deşeuri:


deşeuri alimentare, resturi vegetale)o deşeuri din construcţii şi demolări (inerte), respectiv:

materiale rezultate din construcţii şi demolări clădiri: ciment,cărămizi, ţigle, ceramică, ipsos,plastic, metal, fontă, lemn,sticlă, resturi de tâmplărie, materiale de construcţii cutermen de valabilitate expirat;

materiale rezultate din demolări căi de acces şi structuriaferente: nisip, pietriş, bitum, piatră construcţii, smoală,substanţe gudronate, substanţe cu lianţi bituminoşi sauhidraulici;

materiale excavate în timpul activităţilor de dezafectare,dragare: sol, pietriş, argilă, nisip, roci, sedimente, resturivegetale.

o deşeuri tehnologice de tipul: deşeuri metalice, inclusiv deşeurirezultate din reparaţii curente ale echipamentului, deşeuri din lemn

deşeuri periculoase:o deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi;o deşeuri de solvenţi organici, agenţi de răcire şi carburanţi;o deşeuri de la tratarea apelor pentru alimentare cu apă (dacă va fi

cazul) şi de la staţiile de epurare a apelor uzateo deşeuri tehnologice de tipul: uleiuri uzate, anvelope uzateo nămol din decantoareo deşeuri sanitare provenite din punctul sanitar cu care va fi dotată

organizarea de şantier.

Cantităţile de deşeuri produse vor fi similare cu cele de la montarea conductei,respectiv cele din tabelele 3.1 şi 3.2.de mai sus.

În condiţile în care se va lua decizia de abandonare a conductei, deşeurileproduse sunt cele rezultate din:

- activităţile de demolare a instalaţiilor de la suprafaţă;

- activităţi de întreţinere şi reparaţii ale utilajelor

La acestea se adaugă deşeurile menajere şi asimilabile.



3.5. IMPACTUL POTENŢIAL PRODUS DE DEŞEURI ŞI MĂSURI DEREDUCERE A ACESTUIA

Pentru evaluarea impactului deşeurilor asupra factorilor de mediu şi acomunităţilor locale atât pe perioada de execuţie a lucrărilor (tabelul 3.5 de maijos), cât şi pe cea de operare a conductei de gaze naturale (tabelul 3.6 de maijos) şi de scoatere din funcţiune a conductei de gaze (tabelul 3.7. de mai jos):\

Probabilitatea de aparitieReceptori

A B C D E

Seve

ritat

eaim

pact

ului

AER

APĂ

SOL

FLO

RĂ

ŞIFA

UN

Ă

RES

UR

SE

POPU

LAŢI

E

Nea

ştep

tat ,

dar p

revi

zibi

l

Rar

ă

Posi

bilă

De

aşte

ptat

De

aşte

ptat

şi

repe

tabi

l

0 Fără efect

1 Efect foarte redus

2 Redus

3 Mediu

4 Mare

5 Foarte mare

Se menţionează faptul că după 40 de ani cât este apreciată perioada de operarea conductei de gaze naturale, este posibil să se ia decizia ca aceasta sa rămânăîngropată, impactul produs asupra mediului fiind foarte redus faţă de impactulprodus de lucrările de demonatare şi scoatere la suprafaţă a conductei.



Tabel 3.5. : Impactul produs de deşeurile generate in perioada de implementare a proiectului

RECEPTOR RECEPTOR

ACTIVITATE/SURSA

IMPACT

AER

APA SO

L

FLO

RĂ Ş

I FA

UN

Ă

RESU

RSE

COM

UN

ITA

TE

MASURI DE REDUCERE,COMBATERE şiPREVENIRE

IMPACTREZIDUAL şiRISC

AER

APA SO

L

FLO

RĂ Ş

I FA

UN

Ă

RESU

RSE

COM

UN

iTA

TE

Producerea,colectareadeşeurilor,depozitareatemporarăşievacuareadeşeurilorproduse penavele detransport

Deşeurileproduse la bordulmotonavelor,remorcherelorsauîmpingătoarelorpot producepoluarea cursuluide apă

Deşeurilemenajere fiindconsideratepotenţialpericuloasetrebuiescincinerate

C0 C3 C0 C2 C3 C2 Colectarea selectivăşi predarea în portulde destinaţie

Incinerareadeşeurilormenajere încondiţii desiguranţă.

C2 C0 C0 C0 E2 C0



RECEPTOR RECEPTOR

ACTIVITATE/SURSA

IMPACT

AER

APA SO

L

FLO

RĂ Ş

I FA

UN

Ă

RESU

RSE

COM

UN

ITA

TE



AER

APA SO

L

FLO

RĂ Ş

I FA

UN

Ă

RESU

RSE

COM

UN

iTA

TE

Producerea,colectareadeşeurilor,depozitareatemporară şievacuareadeşeurilor inperioada deşantier

Deşeurinecontrolate pesantier, indetrimentulanimalelor, posibiltoxice pentruplante şi sol.

Deşeurilealimentaredepozitatenecontrolat, sauin tomberoanedeschise, atraganimalele care sehranesc cu lesurişi pot raspandiboli. Populaţiilede animale ce sehranesc cu lesuriau un impactputernic asupramamiferelor micişi pasarilor.

C0 E2 E3 E3 E4 E1 Proiectare şi conditiipreliminare

Reciclarea şi reducereadeşeurilor fac parte dinproiect.

Zonele cu deşeuri trebuiesa fie bine proiectate şiadecvate pentru locaţie(nu un scop ulterior pesantier)

Echipamente

Vehiculecorespunzatoare şiautorizate pentrutransport deşeurimenajere

Containere acoperite şiclar etichetate pentrudepozitare

Instalatii tocatoare deanvelope, concasoare deconserve etc pentru areduce volumul

Instalatii pentru deşeuripericuloase

Producereadeşeurilor,nevoia de adepozita şitransportadeşeuri (uneledintre acesteapericuloase).

Depozitareasubstantelorpericuloase încondiţii desiguranţă.

Utilizareaspatiuluidelimitat aldepozituluiecologic

Atragereaimale

E0 E0 E0 E2 E2 E0



RECEPTOR RECEPTOR

ACTIVITATE/SURSA

IMPACT

AER

APA SO

L

FLO

RĂ Ş

I FA

UN

Ă

RESU

RSE

COM

UN

ITA

TE



AER

APA SO

L

FLO

RĂ Ş

I FA

UN

Ă

RESU

RSE

COM

UN

iTA

TE


Lipsa separariiduce la costurisuplimentareintru-cat deşeurilesunt clasificate incategoria cea maiinalta de risc.

Lipsaimprejmuiriideşeurilorpericuloase,inclusiv adeşeurilormedicale ducela scurgeri şipoluare largraspandita.

E0 E2 E3 E3 E4 E1 Management

Planuri şi proceduriadecvate.

Evidenta gestiuniideşeurilor conform HG856/200217. Programe deinstruire şi constientizare

Separarea şi colectarearegulata a deşeurilor.

Optiuni de reciclare adeşeurilor

Evacuarea regulata adeşeurilor.

Documentatie completapentru transferuldeşeurilor, conform HGnr. 1061/200818

Deşeurile vor fi separatein saci de polietilena şidusi in containerecorespunzatoare dinsantier.

E0 E0 E0 E2 E2 E0



RECEPTOR RECEPTOR

ACTIVITATE/SURSA

IMPACT

AER

APA SO

L

FLO

RĂ Ş

I FA

UN

Ă

RESU

RSE

COM

UN

ITA

TE



AER

APA SO

L

FLO

RĂ Ş

I FA

UN

Ă

RESU

RSE

COM

UN

iTA

TE


Neindeplinireaaplicării Obligatieide Precautie

E0 E2 E3 E3 E4 E1 Comportament

Respectarea strategieide management adeşeurilor

Respectare procedurii dereducere a deşeurilor

Separarea deşeurilor

Echipamente

Personal pregătit şiechipamente adecvatepentru astfel de situaţiide urgenţă

Compensatii

Dezvoltare durabila şioportunitati de reciclare

Solul vegetal va fi astfeldepozitat încât să poatăfi refolosit.

Reziduurile inerteramase vor fitransportate catreterenurile existente undese vor asigura lucrari defertilizare.

E0 E0 E0 E2 E2 E0



RECEPTOR RECEPTOR

ACTIVITATE/SURSA

IMPACT

AER

APA SO

L

FLO

RĂ Ş

I FA

UN

Ă

RESU

RSE

COM

UN

ITA

TE



AER

APA SO

L

FLO

RĂ Ş

I FA

UN

Ă

RESU

RSE

COM

UN

iTA

TE

Ca alternativa,reziduurile pot fi folositeca material de acoperirein deozitele de reziduuriurbane (municipale)pentru a reduce emisiilein atmosfera şi pentru aimpiedica accesuloamenilor şi alanimalelor



Tabel 3.6.: Impactul produs de deşeurile generate in perioada de operare a conductei de gaze şi a staţiilor aferente

RECEPTOR RECEPTOR

ACTIVITATE/SURSA

IMPACT

AE

R

AP

A

SO

L

FLO

RA

ŞI

FAU

NĂ

RE

SU

RS

E

CO

MU

NIT

ATE MASURI DE

REDUCERE,COMBATERE şiPREVENIRE


AE

R

AP

A

SO

L

FLO

RĂ

ŞI

FAU

NĂ

RE

SU

RS

E

CO

MU

NIT

ATE

Colectarea,depozitarea şievacuareadeşeurilor inperioada deexploatare aconductei

Deşeurinecontrolate, indetrimentulanimalelor, posibiltoxice pentru planteşi sol

Tomberoaneledeschise, in specialdeşeurile alimentareatrag animalele cese hranesc cu lesuricare au impactnegativ asupramamiferelor mici şipasarilor.

E0 E2 E3 E3 E4 E1 Proiectare şi conditiipreliminare

Reciclarea şi reducereadeşeurilor fac parte dinproiect

Zonele cu deşeuritrebuie sa fie bineproiectate şi adecvatepentru locaţie

Echipamente

Vehiculecorespunzatoare şiautorizate pentrutransport deşeurimenajere

Containere acoperite şiclar etichetate pentrudepozitare

Concasoare deconserve, etc, pentru areduce volumul

Butoaie etichetatepentru depozitarea pecategorii a uleiuriloruzate




Atragereanimale

E0 E0 E0 E2 E2 E0



RECEPTOR RECEPTOR

ACTIVITATE/SURSA

IMPACT

AE

R

AP

A

SO

L

FLO

RA

ŞI

FAU

NĂ

RE

SU

RS

E

CO

MU

NIT

ATE MASURI DE



AE

R

AP

A

SO

L

FLO

RĂ

ŞI

FAU

NĂ

RE

SU

RS

E

CO

MU

NIT

ATE

NeindeplinireaObligatiei dePrecautie

Cantitatile excesivepot reprezenta riscde incendiu, foculpoate duce laincendierea statiei şila fum dens cudistrugerea pe scaramare a zonelorînvecinate.


Proceduricorespunzatoare.

Program de instruire şiconstientizare

Optiuni de reciclare adeşeurilor

Evacuarea regulata adeşeurilor .Documentatie completapentru transferuldeşeurilor, conform HG nr.1061/20085

Comportament

Respectarea strategiei demanagement a deşeurilor

Respectatarea proceduriide reducere a deşeurilor.

Sortarea deşeurilor incontainere

Organizarea locaţiei

Planuri de urgenta şievacuare in caz deaccidente.

Oportunitati dereciclare

E0 E0 E0 E2 E2 E0



Tabel 3.7.: Impactul produs de deşeurile generate in perioada de scoatere din funcţiune a conductei de gaze şi a staţiilor aferente

RECEPTOR RECEPTOR

ACTIVITATE/SURSA

IMPACT

AE

R

AP

A

SO

L

FLO

RA

ŞI

FAU

NĂ

RE

SU

RS

E

CO

MU

NIT

ATE MASURI DE



AE

R

AP

A

SO

L

FLO

RĂ

ŞI

FAU

NĂ

RE

SU

RS

E

CO

MU

NIT

ATE

Colectarea,depozitarea şievacuareadeşeurilor inperioada descoatere dinfuncţiune aconductei



E0 E2 E3 E3 E4 E1 Proiectare şi conditiipreliminare

Reciclarea şi reducereadeşeurilor fac parte dinproiect. Zonele cudeşeuri trebuie sa fiebine proiectate şiadecvate pentru locaţie

Echipamente

Vehiculecorespunzatoare şiautorizate pentrutransport deşeurimenajere. Containereacoperite şi claretichetate pentrudepozitare. Concasoarede conserve etc pentru areduce volumul




Atragereanimale

E0 E0 E0 E2 E2 E0



Colectarea,depozitarea şievacuareadeşeurilor inperioada descoatere dinfuncţiune aconductei




Proceduricorespunzatoare.Program de instruire şiconstientizare .Deşeurilese vor pune in zonele/containerele de deşeuricorespunzatoare dinsantier.Menţinerecurăţenie în santier

Antrenarea echipelor depompieri/urgenta pentruun astfel de eveniment.

Compensatii

Dezvoltare durabila şioportunitati de reciclare




Atragereanimale

E0 E0 E0 E2 E2 E0



3.6. PLANUL DE MANAGEMENT AL DEŞEURILOR

Deşeurile pe lângă faptul că poluează aerul, apa şi solul, degradează peisajele pesuprafeţe întinse. În ierarhia opţiunilor de gestionare a deşeurilor inclusǎ atât înreglementările Uniunii Europene cât şi în cele naţionale, recuperarea/reciclarea/valorificarea, reprezintă o prioritate.

Opţiunile impuse prevăd mai ales:- Prevenirea folosirii materialelor nereciclabile şi neutilizabile (incluzândambalajele multistratificate şi multimaterial), precum şi a produselor toxice.- Minimizarea/reducerea volumului de deşeuri şi în special descreşterea cantităţiide materiale periculoase, atunci când nu poate fi prevenită utilizarea lor.- Reciclarea: constă în recuperarea anumitor produse/materiale, cum ar fi hârtia,plasticul, sticla (de exemplu recipiente din sticlă reîncărcabile se pot reutiliza înmedie de 30-35 de ori înainte de a se sparge).- Depozitarea controlată: prin utilizarea depozitelor de deşeuri, care suntsuprafeţe stabile din punct de vedere geologic şi impermeabile, de obicei cu unstrat de argila dedesubt sau cu o căptuşeală sintetică la bază. Materialelepericuloase nu ar trebui să fie depozitate în aceste locuri, ci în amenajări separatece oferă posibilitatea depozitării „sigure” a acestora.

Prin modul de gestionare a deşeurilor se va urmări reducerea riscurilor pentrumediu şi populaţie, precum şi limitarea cantităţilor de deşeuri eliminate. Prinreciclarea deşeurilor se vor reduce resursele folosite pentru producerea hârtiei,ambalajelor, etc.

Managementul deşeurilor din faza de proiectare

Proiectarea lucrărilor se va realiza ţinând cont de necesitatea reducerii cantităţilorde deşeuri produse în perioada de realizare a lucrărilor.

Pentru organizarea de şantier şi staţiile aferente NGPL vor fi proiectate platformespecial destinate pentru depozitarea temporară şi colectarea selectivă adeşeurilor în containere etichetate corespunzător.

Managementul deşeurilor în perioada de construcţie/exploatare/scoatere dinfuncţiune a conductei de gaze Nabucco şi a staţiilor aferente

În conformitate cu Directiva 2008/98/CE şi reglementările în vigoare dinRomânia, deşeurile produse în perioada de execuţie/exploatare/scoatere dinfuncţiune (la expirarea duratei de viaţă) a conductei de gaze naturale Nabuccovor fi colectate selectiv, transportate şi depuse la rampa de depozitare în vedereaneutralizării lor, sau valorificate.

In scopul realizării unui bun management al deşeurilor şi respectării prevederilorlegale în vigoare, se vor lua următoarele măsuri:

- Conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005privind protecţia mediului, „persoanele juridice care desfăşoară activităţi cuimpact semnificativ asupra mediului sunt obligate să organizeze structuri propriipentru protecţia mediului”. In acest sens, atât pe perioada de execuţie alucrărilor, cît şi pe cea de exploatare a conductei şi staţiilor aferente,precum şi la încetarea activităţilor, se va nominaliza, prin decizie aconducerii, persoana responsabilă cu protecţia mediului şi gestionareadeşeurilor.



Este recomandabil ca fiecare persoană juridică implicată în construcţia şirespectiv exploatarea NGPL şi a instalaţiilor aferente să-şi implementezestandardul ISO 14001:2004 – Sisteme de management al mediului – Liniidirectoare privind principiile, sistemele şi tehnicile suport. In vedereaimplementării standardului, se vor evalua aspectele de mediu şi se vorimplementa măsuri pentru managementul deşeurilor, inclusiv pentrumonitorizarea acestora.

- Se vor elabora: procedura privind gestiunea deşeurilor program de monitorizare a deşeurilor programul anual de instruire şi conştientizare. Acest program va avea in

vedere cunoasterea cerintelor legislative, precum şi impactul pe tipuri dedeşeuri asupra mediului. Se va pune accent pe prezentarea principiuluiprecauţiei şi a avantajelor obţinute din colectarea selectivă,reciclarea/valorificarea deşeurilor, depozitarea in condiţii de siguranţă.

planul de management al deşeurilor (tabelele 3.8., 3.9, 3.10, 3.11, 3.12,3.13 de mai jos)

planul de intervenţie pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns

- Colectarea deşeurilor se va face selectiv, in containere etichetatecorespunzător.

- In cadrul organizării de şantier se vor stabili zone pentru depozitarea încondiţii de siguranţă a deşeurilor, pe tipuri de deşeuri.

- Se vor deschide fişe de gestiune a deşeurilor, pe tipuri de deşeuri identificate,conform modelului prevăzut în anexa 1 a Hotărârii Guvernului nr. 856/2002.

- Deşeurile din ambalaje valorificabile vor fi returnate furnizorilor sauvalorificate. In conformitate cu art. 20, alin. 2 din HG nr. 621/2005 19, operatoriieconomici detinatori de deşeuri de ambalaje, au obligaţia:

sa asigure valorificarea şi respectiv reciclarea deşeurilor de ambalaje prinmijloace proprii sau prin predarea către operatori economici autorizaţi;

sa raporteze la solicitarea autoritatilor locale pentru protecţia mediuluicantităţile de deşeuri de ambalaje gestionate in conformitate cu prevederilelegale in vigoare.

- Transportul deşeurilor în vederea valorificării/eliminării definitive se va efectuape baza unei documentaţii întocmită pentru transferul deşeurilor, conform HG1061/2008.

- Constructorul şi administratorul NGPL şi a staţiilor aferente vor amenajaspaţii pentru depozitarea temporară a deşeurilor de tip menajer şi asimilabil şi vorincheia câte un contract cu unitatea de salubrizare din localitatea cea maiapropiată pentru ridicarea acestor tipuri de deşeuri.

- Cea mai mare parte a deşeurilor inerte provenite din excavaţii vor fi reciclateîn lucrările de acoperire a conductei sau vor fi folosite pentru lucrări provizorii dedrumuri, platforme etc.

- Containerele pentru colectare selectivă a deşeurilor valorificabile vor fietichetate corespunzător.

- Containerele metalice pentru depozitarea uleiurilor uzate vor fi marcate cutipul de ulei şi vor fi amplasate pe suprafeţe betonate, imprejmuite.

- În cadrul organizării de şantier, a depozitelor de ţeavă, ca şi înamplasamentul lucrărilor, orice deşeu metalic va fi depozitat în locuri specialamenajate în acest sens, respectiv container transportabil. Constructorul are în



vedere valorificarea periodică a acestora, la unităţi specializate în recuperarea şireciclarea deşeurilor metalice.

- Pe traseul conductei nu vor fi depozitate deşeuri metalice provenite de lareparaţiile utilajelor, acestea urmând a se efectua în locuri special amenajate,destinate activităţii de întreţinere a instalaţiilor, utilajelor.

- Deşeurile nu vor fi depozitate în apropierea cursurilor de apă sau a zonelor deprotectie.

- Uleiurile uzate de la transformatorii electrici vor fi gestionate de societatea deelectricitate care are transformatorul în gestiune.

- Deşeurile rezultate la bordul navelor de transport ţevi vor fi preluate deunităţile specializate din port.

Planul de management al deşeurilor este în strânsă legătură cu următoareleplanuri dezvoltate de antreprenor:

Plan privind managementul sănătăţii comunităţilor Plan privind relaţia cu comunităţile Plan de instruire şi pregătire profesională Plan de prevenire a poluărilor Plan privind managementul traficului Plan privind capacitatea de răspuns in situaţii de urgenţă



Tabel 3.8. : Planul de management al deşeurilor nepericuloase produse pe perioada de şantier, inclusiv demobilizarea

Tip deşeu Cine/ ce a generatdeşeul

Mod de colectare/tratare/evacuare/depozitarefinală20 Responsabilităţi Resurse

1 2 3 4 5

Hârtie şi deşeurispecifice activităţiide birou

Activităţi de păstrare aevidenţelor,corespondenţă,supraveghere şi dirigenţiede şantier, corespondenţăşi inregistrări in perioadade operare

Vor fi colectate şi depozitate separat, în vedereavalorificării prin operatori autorizaţi – R5.Şantierul va fi dotat cu o instalaţie de tocat hârtie.

Se vor păstra evidenţeprivind cantităţile eliminate

Resurse financiare necesarepentru:-Achiziţionare instalaţie tocathârtie

Menajer sauasimilabile

Personalul care vadesfăşura activităţi înamplasamentul lucrărilor

Personalul careefectueaza revizuirileperiodice

Părţile reciclabile sunt colectate selectiv şi predateoperatorilor autorizaţi – R4.Fracţiile amestecate se elimină prin serviciile desalubritate ale localităţilor din zonă - D1Se vor organiza puncte de colectare prevăzute cucontainere tip pubele. Periodic vor fi ridicate de cătreoperatori autorizaţi şi transportate la depozitele dedeşeuri sau la staţiile de transfer ale localităţilor.

Se vor păstra evidenţestricte privind datelecalendaristice, cantităţileeliminate şi identificatoriimijloacelor de transportutilizate

Resurse financiare necesarepentru:-incheiere contract cuoperator autorizat

Deşeuri deambalaje (de hârtie şicarton, demateriale plastice,metalice, de sticlă)

Procesul de aprovizionare Vor fi colectate şi depozitate selectiv, in vedereavalorificarii prin operatori autorizaţi – R5.Şantierul va fi dotat cu instalaţii de presat cutiimetalice, pet-uri


Resurse financiare necesarepentru:-achiziţionare instalaţie depresat cutii metalice, pet-uri-incheiere contract cuoperator autorizat

Deşeuri metalice Rezultate din activităţiprivind:- întreţinerea utilajelor,- demolări construcţii- montarea conductei

Vor fi colectate şi depozitate temporar în incinta, peplatforme betonate.Vor fi valorificate în mod obligatoriu la unităţilespecializate – R4

Se vor păstra evidenţe cucantităţile valorificate înconformitate cu OUG16/2001


Deşeuri lemn,ambalaje lemn,paleţi

Activităţi de sprijinire demal, ambalaje

Vor fi selectate, iar materialul folosit la sprijinireamalurilor săpăturii se utilizează în continuare pe altsector. Deşeurile rămase, vor fi eliminate funcţie de

Se vor păstra evidenţe cucantităţile valorificate



dimensiuni ca accesorii şi elemente de sprijin înlucrările de construcţii -.De asemenea, funcţie de calitatea lor, vor putea fivalorificate ca lemn de foc pentru populaţia din zonă –R1.Paleţii vor fi returnaţi la furnizor.

Deşeuri de laexcavare (solvegetal şi materialde decopertă)

Săpare tranşee conductă,fundaţii, refacere drumdeteriorat

Nu sunt deşeuri periculoaseSolul vegetal va fi astfel depozitat încât să poată firefolosit.Reziduurile inerte ramase vor fi transportate cătreterenurile existente unde se vor asigura lucrari defertilizare– R10. Ca alternativă, reziduurile pot fifolosite ca material de acoperire in depozitele dereziduuri urbane (municipale) pentru a reduce emisiilein atmosfera şi pentru a impiedica accesul oamenilor şial animalelor la deşeuri.

Resurse financiare necesarepentru transport

Rumeguş şimaterial lemnosmărunt (materialbiodegradabil)

Defrişare Funcţie de calitatea materialului lemnos mărunt,acesta va putea fi valorificat:- ca lemn de foc pentru populaţia din zonă R1- sau va fi depozitat –D1.Rumeguşul şi materialul lemons marunt, sunt deşeuribiodegradabile şi vor putea fi depozitate pe o rampăde gunoi sau lăsate in pădure, uniform distribuite, înzone specificate de personalul silvic.Deşeurile ce provin de la defrişarea zonelor cu păduride răşinoase, vor trebui tratate inainte de a fidepozitate in pădure –D1Rumeguşul va fi colectat şi livrat firmelor specializatein valorificarea acestui tip de deşeu, sau va fi folositdrept combustibil solid – R1.

Rumeguşul nu va fidepozitat pe malul apelor

Deşeuri materialede construcţie şirebutări şarjebetoane

Demolări construcţii

Execuţie staţii aferenteconductei

Colectare selectivă pe platforme special amenajate –R13 şi valorificare funcţie de tipul de deşeu. De ex.şarjele de beton rebutate se pot utiliza la infrastructuradrumurilor

Se vor păstra evidenţeprivind cantităţile eliminateşi identificatorii mijloacelorde transport utilizate

Resurse financiare necesarepentru transport



Tabel 3.9. : Planul de management al deşeurilor periculoase produse pe perioada de şantier, inclusiv demobilizarea, pe perioada deoperare a NGPL şi la scoaterea din funcţiune


Mod de colectare/tratare/evacuare/depozitarefinală15 Responsabilităţi Resurse

1 2 3 4 5

Deşeuri de laechipamenteelectrice şielectronice

Echipamenteelectrice şielectronice

Vor fi colectate şi depozitate separat, în vedereavalorificării


Nămol colectat dela decantoare apepluviale

Apele de spălare aplatformei organizăriide şantier

Periodic va fi transportat în condiţii de siguranţă la orampă de gunoi indicată de primăria localităţii – D1



Uleiuri uzate

Uleiurile uzate demotor, transmisie şiungere provenite dela schimburile de uleiefectuate la vehicule,utilaje şi echipamente

Vor fi colectate pe tipuri, în containere metalice,marcatecu tipul de ulei, ce se vor stoca în zona desemnatăpentru depozitarea intermediară a deşeurilor21 .Zona vafi ingrădită şi incuiată. Uleiurile uzate vor fi preluateperiodic, pe bază de comandă sau contract, de firmeautorizate pentru colectarea şi prelucrarea acestora -R9, sau vor fi eliminate final prin incinerare într-unincinerator autorizat – R1, dacă valorificarea nu esteposibilă

Schimbul de ulei se va faceîn locuri special amenajate

Se vor păstra evidenţe stricteprivind datele calendaristice,cantităţile eliminate şiidentificatorii mijloacelor detransport utilizate


Filtre de uleiProvenite de lavehicule, utilaje şiechipamente

Vor fi colectate în containere metalice amplasate înzona desemnata. Aceste deşeuri vor fi eliminateeventual prin incinerare de către firme autorizate, dacavalorificarea nu este posibila –R1



Acumulatori uzaţiActivităţi deîntreţinere a utilajelorşi autovehiculelor încadrul atelierelor

Materiale cu potenţial toxic deosebit de ridicat22, vor fistocaţi şi depozitaţi corespunzător, sub cheie, urmândsă fie valorificaţi prin unităţi specializate-R6



Anvelope uzateActivităţi deîntreţinere a utilajelor

Vor fi depozitate în locuri special amenajate23 şi predateunităţilor specializate-R5

Se interzice arderea.Se vor păstra evidenţe stricte

Resurse financiare necesarepentru:



şi autovehiculelor Şantierul va fi dotat cu o instalaţie de tocat anvelopepentru a reduce volumul deşeurilor necesar a fidepozitate temporar/transportate

privind datele calendaristice,cantităţile eliminate şiidentificatorii mijloacelor detransport utilizate

-achiziţionare instalaţie tocatanvelope-incheiere contract cuoperator autorizat

Deşeuri sanitare Punctul sanitar dinincinta organizării deşantierTrusele sanitare depe maşini şi de lapunctele de lucruTrusele sanitare dinclădirile operative dela staţii

Deşeurile sanitare rezultate din tratamente vor ficolectate separat in containere speciale şi vor fi ridicatede o firmă specializată in transportul deşeurilorpericuloase in vederea incinerării. Medicamenteleexpirate vor fi colectate separat şi preluate de firmespecializate în astfel de deşeuri .



Şlamuri petroliere Depozite decarburanţi din incintaorganizării de şantier

Colectare în recipienţi metalici etanşi şi predaţi launităţile specializate în vederea valorificării acestoraprin reciclare - R9

Vor fi ţinute evidenţe cucantităţile valorificate înconformitate cu prevederileHG 235/200724


Deşeurile textilecontaminate cuproduse petroliere(lavete)

Curăţire conductă Vor fi colectate în containere metalice amplasate înzona desemnata. Aceste deşeuri vor fi eliminateeventual prin incinerare de către firme autorizate- R1


Ambalaje grundurişi vopsele

Activităţi de grunduireşi vopsire

Vor fi colectate şi depozitate separat, în vedereavalorificării de către furnizor sau vor fi eliminate eventualprin incinerare de către firme autorizate- R1



Deşeuri de ladragare, alteledecât celespecificate la17 05 05

Traversare curs deapă prin şanţ deschis

Parţial se foloseşte la umplerea tranşeei dupăamplasarea conductei. Restul se depozitează în zonespecificate de autoritatea ce administrează cursul deapă sau şenalul navigabil, cum este cazul Dunării



Tabel 3.10.: Planul de management al deşeurilor nepericuloase produse pe perioada de operare a conductei de gaze Nabucco şi a staţiiloraferente

Amplasament Tip deşeu Cine/ ce a generatdeşeul

Mod decolectare/tratare/evacuare/depozitare

finală15Responsabilităţi Resurse

0 1 2 3 4 5

Deşeuri de laexcavare (solvegetal şimaterial dedecopertă), incaz de reparaţii

Decopertareconductă

Se va depozita in vederea acopeririiconductei. O atenţie deosebită va fiacordată stratului vegetal

Resurse financiarenecesare pentru transport

Amplasamentconductă:- numai în cazulunei defecţiuni laconductă(spargere saucoroziune) Deşeuri metalice Rezultate din

activitatea de- revizii periodice peperioada de operare- intervenţii peperioada de operare

Vor fi colectate şi depozitare temporar înincinta, pe platforme şi/sau in containerespecializate. Vor fi valorificate în modobligatoriu la unităţile specializate- R4

Se vor păstra evidenţestricte privind datelecalendaristice,cantităţile eliminate şiidentificatorii mijloacelorde transport utilizate

Resurse financiarenecesare pentru:-incheiere contract cuoperator autorizat

Tabel 3.11 .: Planul de management al deşeurilor periculoase produse pe perioada de operare a conductei de gaze şi a staţiilor aferente

Amplasament Tip deşeu Cine/ ce a generatdeşeul

Mod de colectare/tratare/evacuare/depozitare finală15 Responsabilităţi Resurse

0 1 2 3 4 5

Ambalajegrunduri şivopsele

Activităţi de grunduireşi vopsire

Vor fi colectate şi depozitate separat, învederea valorificării prin furnizori

Se vor păstra evidenţeprivind cantităţileeliminate

Resurse financiarenecesare pentru:-incheiere contract cuoperator autorizatAmplasament

conductă Absorbanţi,materialefiltrante (inclusivfiltre de ulei),şervete,îmbrăcăminte

Lucrări de întreţinere Vor fi colectate în containere metaliceamplasate în zona desemnata. Acestedeşeuri vor fi eliminate eventual prinincinerare de către firme autorizate- R1

Aceste deşeuri vor fieliminate prinincinerare de cătrefirme autorizate

Resurse financiarenecesare pentru:-incheiere contract cuoperator autorizat



de protecțiecontaminată cusubstanțepericuloase

Tabel 3.12.: Planul de management al deşeurilor nepericuloase produse după terminarea perioadei de operare a conductei de gaze şi astaţiilor aferenteScenariu 1: conducta de gaze rămâne îngropată. Rezultă deşeuri numai de la demolarea staţiilor de la suprafaţă aferente conductei.Scenariu 2: conducta este demontată şi scoasă la suprafaţăIn tabelul de mai jos se prezintă situaţia cea mai defavorabilă, respectiv scenariul nr. 2

Tip deşeu Cine/ ce a generat deşeul Mod de colectare/tratare/evacuare/depozitare finală15 Responsabilităţi Resurse

1 2 3 4 5Hârtie şi deşeurispecificeactivităţii de birou

Activităţi de păstrare aevidenţelor, supraveghere şidirigenţie de şantier

Vor fi colectate şi depozitate separat,în vederea valorificării prin operatoriautorizaţi – R5.

Se vor păstra evidenţe privindcantităţile eliminate

Menajer sauasimilabile

Personalul care va desfăşuraactivităţi în incinta organizăriide şantier, in depozitele deţeavă şi baze de producţie, înamplasamentul lucrărilorIntreţinere curăţenie incintă

Părţile reciclabile sunt colectateselectiv şi predate operatorilorautorizaţi – R4.Fracţiile amestecate se elimină prinserviciile de salubritate ale localităţilordin zonă - D1Se vor organiza puncte de colectareprevăzute cu containere tip pubele.Periodic vor fi ridicate de cătreoperatori autorizaţi şi transportate ladepozitele de deşeuri sau la staţiile detransfer ale localităţilor

Se vor păstra evidenţe stricteprivind datele calendaristice,cantităţile eliminate şi identificatoriimijloacelor de transport utilizate

Resurse financiare necesarepentru:-incheiere contract cu operatorautorizat

Deşeuri deambalaje (de hârtie şicarton, demateriale

Procesul de aprovizionare Vor fi colectate şi depozitate selectiv,in vederea valorificarii prin operatoriautorizaţi – R5.Şantierul va fi dotat cu instalaţii depresat cutii metalice, pet-uri


Resurse financiare necesarepentru:-incheiere contract cu operatorautorizat-achiziţionat instalaţii de presat



plastice,metalice, desticlă)

cutii metalice, pet-uri

Nămol colectatde la decantoareape pluviale

Apele de spălare a platformeiorganizării de şantier

Periodic va fi transportat în condiţii desiguranţă la o rampă de gunoi indicatăde primăria localităţii- D1



Deşeuri metalice Rezultate din activităţile deîntreţinere a utilajelor şi dinactivităţile de demontare aconductei şi a staţiilor aferente

Vor fi colectate şi depozitare temporarîn incinta, pe platforme şi/sau incontainere specializate. Vor fivalorificate în mod obligatoriu launităţile specializate- R4

Reparatiile se vor efectua in spatiispecial amenajate. Se vor păstraevidenţe cu cantităţile valorificate înconformitate cu OUG 16/2001


Material lemnos Demolare construcţii Funcţie de calitatea materialuluilemnos, acesta va putea fi valorificatca lemn de foc pentru populaţia dinzonă – R1 sau va fi depozitat învederea refolosirii la alte construcţii

Rumeguşul nu va fi depozitat pemalul apelor

Tabel 3.13: Planul de management al deşeurilor periculoase produse după terminarea perioadei de operare a conductei de gaze şi astaţiilor aferenteScenariu 1: conducta de gaze rămâne îngropată. Rezultă deşeuri numai de la demolarea staţiilor de la suprafaţă aferente conductei.Scenariu 2: conducta este demontată şi scoasă la suprafaţă

In tabelul de mai jos se prezintă situaţia cea mai defavorabilă, respectiv scenariul nr. 2


Mod de colectare/tratare/evacuare/depozitare finală15

Responsabilităţi Resurse

1 2 3 4 5Deşeuri de laechipamenteelectrice şielectronice

Echipamente electrice şielectronice

Vor fi colectate şi depozitate separat,în vederea valorificării



Deşeuri deambalaje (de hârtie şicarton, de

Procesul deaprovizionare

Vor fi colectate şi depozitate selectiv,in vederea valorificarii prin operatoriautorizaţi – R5.Şantierul va fi dotat cu instalaţii de





materiale plastice,metalice, de sticlă)

presat cutii metalice, pet-uri -achiziţionat instalaţii de presatcutii metalice, pet-uri

Nămol colectat dela decantoare apepluviale

Apele de spălare aplatformei organizării deşantier

Periodic va fi transportat în condiţii desiguranţă la o rampă de gunoi indicatăde primăria localităţii



Uleiuri uzate

Uleiurile uzate de motor,transmisie şi ungereprovenite de laschimburile de uleiefectuate la vehicule,utilaje şi echipamente

Vor fi colectate pe tipuri, în containeremetalice,marcate cu tipul de ulei, ce sevor stoca în zona desemnată pentrudepozitarea intermediară adeşeurilor.Zona va fi ingrădită şiincuiată. Uleiurile uzate vor fi preluateperiodic, pe bază de comandă saucontract, de firme autorizate pentrucolectarea şi prelucrarea acestora -R9, sau vor fi eliminate final prinincinerare într-un incinerator autorizat– R1, dacă valorificarea nu esteposibilă

Schimbul de ulei se va face în locurispecial amenajate

Se vor păstra evidenţe stricte privinddatele calendaristice, cantităţileeliminate şi identificatorii mijloacelorde transport utilizate


Filtre de uleiProvenite de la vehicule,utilaje şi echipamente

Vor fi colectate în containere metaliceamplasate în zona desemnata. Acestedeşeuri vor fi eliminate eventual prinincinerare de către firme autorizate,daca valorificarea nu este posibila –R1



Acumulatori uzaţiActivităţi de întreţinere autilajelor şiautovehiculelor în cadrulatelierelor

Materiale cu potenţial toxic deosebit deridicat, vor fi stocaţi şi depozitaţicorespunzător, sub cheie, urmând săfie valorificaţi prin unităţi specializate-R6





CAP.4. EVALUARE ADECVATA PENTRU SITURILE NATURA 2000TRAVERSATE DE CONDUCTA DE GAZ NABUCCOEvaluarea adecvata pentru siturile Natura 2000 traversate de conducta de gazNabucco este dezvoltată in următoarele documente:

- 70223-RR-RTP-EV-8001-0041- Rev4- E-0-475018 pentru ROSPA0023Confluenţa Jiu – Dunăre şi ROSCI0045 Coridorul Jiului

- 70223-RR-RTP-EV-8001-0042- Rev3- E-0-475018 pentru ROSCI0198Platoul Mehedinţi- 70223-RR-RTP-EV-8001-0043- Rev3- E-0-475018 pentru ROSCI0069Domogled-Valea Cernei şi ROSPA0035 Domogled-Valea Cernei

- 70223-RR-RTP-EV-8001-0044- Rev3- E-0-475018 ROSCI0385 pentru RâulTimiş între Rusca şi Prisaca

- 70223-RR-RTP-EV-8001-0045- Rev3- E-0-475018 pentru ROSCI0109Lunca Timişului

- 70223-RR-RTP-EV-8001-0046- Rev3- E-0-475018 pentru ROSPA0047Hunedoara Timişana

- 70223-RR-RTP-EV-8001-0047- Rev3- E-0-475018 pentru ROSCI0115Mlaştina Satchinez

- 70223-RR-RTP-EV-8001-0048- Rev3- E-0-475018 pentru ROSPA0069 LuncaMureşului Inferior şi ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior

Studiile de mai sus prezintă:

a) Informaţii privind investigaţiile efectuate in teren in coridorul delucru şi in zona de influenţă a NGPL

b) Informaţii privind ariile naturale protejate de interes comunitarafectate de implementarea Proiectului

c) Informaţii privind speciile şi habitatele de interes comunitar afectatede implementarea Proiectului

d) Identificarea şi evaluarea impactului şi măsuri de reducere aimpactului

e) Etapa soluţiilor alternative

Chestionarele de teren şi fotografiile se anexeaza la fiecare studiu in parte.

Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sauhabitatele de interes comunitar afectate la Proiectul NABUCCOPentru realizarea investigaţiilor au fost dezvoltate metodologii specifice, respectivdocumentele Nabucco:

- 70 223-RR-MST-EV-0002- Metodologie studii teren pentru Amfibieni- 70223-RR-MST-EV-0003- Metodologie studii teren pentru Vegetaţie (inclusiv

speciile de plante)- 70223-RR-MST-EV-0004- Metodologie studii teren pentru Păsări- 70223-RR-MST-EV-0005- Metodologie studii teren pentru Reptile- 70223-RR-MST-EV-0006- Metodologie studii teren pentru Mamifere- 70223-RR-MST-EV-0007- Metodologie studii teren pentru Nevertebrate

Terestre- 70223-RR-MST-EV-0008- Metodologie studii teren pentru Vertebrate acvatice

(Peşti)- 70223-RR-MST-EV-0009- Metodologie studii teren pentru Nevertebrate

acvatice



CAP. 5. HABITATE PRIORITARE ŞI HABITATE DE INTERESCOMUNITAR IDENTIFICATE IN AFARA SITURILOR NATURA2000.Ca urmare a studiului efectuat de-a lungul conductei in perioada aprilie 2010 –aprilie 2011, echipa de specialişti IBB a identificat habitate prioritare şi habitate deinteres comunitar din afara siturilor Natura 2000 menţionate în tabelul 5.1 de maijos.

Tipurile de impact care vor rezulta în urma construcţiei şi funcţionării elementelorproiectului sunt prezentate în tabelul 5.2. de mai jos.

Tabelul 5.3. de mai jos prezintă sursele de poluare ale caracteristicilor mediului încazuri de poluare accidentală. Această poluare ar putea avea efecte puternicenegative de lungă durată care continuă după finalizarea activităţilor deconstrucţie. Efectele ar putea fi de scurtă sau lungă durată, în funcţie de tipul depoluanţi. Semnificaţia impactului este evaluată ca fiind moderată până la mare, înfuncţie de sensibilitatea receptorului.

Tabelul 5.4 de mai jos prezintă impactul activităţii de construcţii cu privire lahabitatele prioritare şi habitatele de interes comunitar din afara siturilor Natura2000 din zona de influenţă a conductei Nabucco.

Măsurile de diminuare a impactului în timpul construcţiei/punerii înfuncţiune şi activităţile aferente sunt prezentate în tabelul 5.5. de mai jos.

Ca urmare a acestei propuneri, habitatele prioritare şi habitatele de interescomunitar identificate in afara siturilor Natura 2000, vor fi evitate, cu următoareleexcepţii:

- habitatul prioritar 91E0* Păduri aluviiale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsiorde la kp 244+747, în zona localităţii Plugova, care va fi replantat.

- habitatul prioritar 91E0* Păduri aluviiale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsiorde la kp 275+312 – kp275+458, în zona localităţii Feneş, la traversarea râuluiFeneş, care va fi replantat



Tabel 5.1: Ariile habitatelor prioritare şi habitatelor de interes comunitar din afara sitului Natura 2000

Nr.crt. Tip habitat NumeConductaNabuccokilometru

(Kp)

Amplasare sit

Suprafaţa ariei înafara benzii de

lucru

Suprafaţa habitatuluii înafara coridorului de 500 m

1 Prioritar * 6240 Păşuni stepice subpanonice 148+667 -148+851

Vestul localităţii Prunişorla intersecţia dintre DN6şi râul Ghelmegioaia

6,581.3m2

(0.65813 ha)

89,360.8 m2

(8.93608 ha)

2 Interescomunitar

92A0 Zăvoaie de Salix alba şi Populusalba

157+790-158+111

Valea Husnicioara 72 m depărtarede culoarul delucru

23,006 m2

3 Prioritar 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosaşi Fraxinus excelsior

231+486 -231+965

Localitatea Mehadia,interecţia E70 şi ValeaBelareca

9,155.5 m2 66,185 m2

4 Prioritar 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosaşi Fraxinus excelsior

247+198 -247+252

Localitatea Plugova,intersecţia dintre DJ 608şi Valea Belareca

1.943,1 m2 16,980 m2

5 Prioritar 91E0* Păduri aluviiale cu Alnusglutinosa şi Fraxinus excelsior

275+312 –275+458

Localitatea Armeniş(Feneş), traversareaunui drum local şi ValeaFeneş

4,747.8 m2 44,916.8 m2

Habitate de interes comunitar – habitate prezăzute în anexa nr. 2 a OUG 57/ 2007. Acestea au arie limitată ca urmare a restricţiei lorsau din cauza faptului că zona este redusă în mod normal

Habitate prioritare – habitate cu un asterisk în anexa nr. 2 to 57/ 2007. Acestea sunt habitate pe cale de dispariţie pentru careComunitatea Europeană are o mare responsabilitate din cauza zonei lor limitate pe teritoriul Uniunii Europene



Tabel 5.2.: Activităţile proiectului Nabucco şi impacturi aferente

Faza proiect Activitate Tipul impactului

Construcţie Trafic 1. Emisii în aer2. Efectele poluării aerului asupra florei şi faunei3. Zgomot4. Vibraţii

Defrişarea vegetaţieiîn culoar de lucru

1. Pierderi de indivizi2. Fragmentarea habitatelor3. Pierderea habitatelor4. Deteriorarea calităţii habitatelor. pierderea permanentă a habitatelor din

zonele cu păduri prin pierderea şi deteriorarea unorrefugii importante

poluarea aerului, apei şi solului crearea condiţiilor de înlocuire vegetaţiei

native de specii invasive şi dezvoltarae de noihabiatte

5. Perturbare- Zgomot- Vibraţii- Impact vizualPrezenţa continuă a persoanelor şi a

echipamentelor6. Pierderea sau deteriorarea surselor de hrană

Săpătură 1. Pierderi de indivizi2. Fragmentarea habitatelor şi populaţieispeciilor3. Deteriorarea calităţii habitatelor poluarea aerului, apei şi solului4. Perturbare- Zgomot- Vibraţii- Impact vizual- Prezenţa continuă apersoanelor şi a echipamentelor

Traversare râuri 1. Pierderi de indivizi2. Fragmentarea habitatelor şi populaţieispeciilor3. Pierderea habitatelor4. Deteriorarea calităţii habitatelor pierderea şi deteriorarea adăposturilorimportante deterioarea malurilor, poluarea apei, a

aerului şi a solului Creşterea turbidităţii5. Perturbare- Zgomot- Vibraţii- Impact vizual- Prezenţa continuă a persoanelor şi aechipamentelor 6. Pierderea sau deteriorarea surselor de hrană

Rambleiere 1.Perturbare- Zgomot- Vibraţii- Impact vizual- Prezenţa continuă apersoanelor şi a echipamentelor

Construcţie

Restabilireaactivităţilor

1.Perturbare- Impact vizual - Crearea condiţiilor pentru înlocuirea

vegetaţiei native de specii invazive şi dezvoltareade noi habitate

Curăţarearegulată apuieţilor lemnoşişi arbuşti înbanda desiguranţă

1. Menţinerea fragmentării în habitateleforestiere

Existenţa instalatiilorsupraterane

2. Ocuparea permanentă a terenurilor undeacestea sunt amplasate

Lucrare

Inspecţiiregulate

1. Perturbare



Tabel 5.3. : Surse de poluare accidentală ale caracteristicilor mediu

ActivitateaSurse de poluare

Ape de suprafaţă şi subterane

Defrisareavegetatiei in culoarde lucru

Sapare

Pe amplasamentul lucrărilor, sursele de poluare difuze constau în:

- Poluări accidentale cu hidrocarburi ca urmare a neîntreţineriiutilajelor. Prezenţa excavatorului şi a altor utilaje constituie o sursăpotenţială de poluanţi, în special de reziduuri de produse petroliere(motorină, uleiuri, etc.). Această sursă se activează numai în cazulstării tehnice imperfecte a utilajului sau a exploatării salenecorespunzătoare.

- Poluări accidentale ca urmare a manevrării necorespunzătoarea substanţelor chimice şi periculoase;

- Poluări accidentale ca urmare a manevrării necorespunzătoarea combustibilului la alimentarea utilajelor;

Poluări accidentale ca urmare a depozitării necontrolate a deşeurilor

Functionareechipament

Execuţia lucrărilor implică o serie de operaţiuni care pot fi surse fixesau mobile ale emisiilor de poluanţi atmosferici (a se vedea tabelul5.2 de mai sus). O creştere a emisiilor în atmosferă are loc în cazul încare echipamentul este întreţinut necorespunzător din punct devedere tehnic.

Traficul aferentlucrărilor

Lipsa reviziilor tehnice periodice poate duce la o creştere a poluăriiaerului

Perioada deexploatare aconductei detransport gazenaturale şi astaţiilor aferente

Pierderea şi deteriorarea habitatelor daca apar avarii la conducta şisunt necesare reparatii

Tabel 5.4.: Impact potential asupra florei in timpul constructiei/punerii in functiune/functionarii in condiţii normale

ActivitateImpact potential Probabilitate

/Magnitudine

Teren defrisat

Habitatul prioritar identificat in afara sitului Natura 2000,* 6240 Pajisti stepice subpanonice – la kp 148+667 -kp148+851 situat la vest de localitatea Prunişor , laintersectia dintre DN6 şi râul Ghelmegioaia (figura 5.1de mai jos), nu este afectat. DN6 şi râul Ghelmegioaiasunt traversate prin metoda fără şanţ deschis.

Impactul va fi indirect in timpul execuţiei lucrărilor, caurmare a emisiilor de praf.

D1



Figura 5.1.: Poziţia NGPL faţă de habitatul prioritar * 6240 Pajisti stepice subpanonice identificat la kp 148+667 -kp148+851



Activitate Impact potential Probabilitate/Magnitudine

Teren defrisat

Habitatul de interes comunitar 92A0 Paduri-galerii de Salix alba şiPopulus alba – kp157+790 Valea Husnicioarei (figura 5.2 de maijos) este identificat in zona de influenta (500m coridor). Impactul vafi indirect in timpul constructiei ca urmare a emisiilor de praf

D1

Figura 5.2: Pozita NGPL faţă de habitatul de interes comunitar 92A0 Paduri-galerii de Salix alba şi Populus alba identificat la kp157+790-kp158+111




Terendefrisat

- Habitatul prioritar 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şiFraxinus excelsior a fost identificat la kp 231+486 - 231+965 înzona localităţii Mehadia , după traversarea E70 şi până latraversarea văii Belareca (figura 5.3 de mai jos). Nu există dateoficiale cu privire la suprafaţa totală disponibilă a acestuihabitat. Dezvoltatorul acestui studiu estimează suprafaţa totalăde aproximativ 66,185 m2 . Din această suprafaţă, 9,155.5 m2

sunt afectaţi de culoarul de lucru, ceea ce reprezintă 0.138%din suprafaţa totală a habitatului.

D4

Figura 5.3.: Poziţia în raport cu habitatul prioritar 91E0* Păduri aluviale cu Alnusglutinosa şi Fraxinus excelsior identificat la kp 231+486 - 231+965




Teren defrişat

- Habitatul prioritar 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior a fost identificat la kp247+198 - 247+252 în zona localităţii Plugova , traversarea DJ 608 şi Valea Belareca (figura 5.4. de mai jos).Nu există date oficiale cu privire la suprafaţa totală disponibilă a acestui habitat. Dezvoltatorul acestui studiuestimează suprafaţa totală de aproximativ 16,980m.2 . Din această suprafaţă, 1,943.1 m2 sunt afectaţi deculoarul de lucru, ceea ce reprezintă 0.114% din suprafaţa totală a habitatului.

D4

Figura 5.4.: Poziţia NGPL faţă de habitatul prioritar 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior identificat la kp247+198 - 247+252



Figura 5.5: Poziţia NGPL faţă de habitatul prioritar 91E0* Păduri aluviale cu Alnusglutinosa şi Fraxinus excelsior identificat la kp 275+312 – kp 275+580


Defrişareaterenului

- Habitatul prioritar 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şiFraxinus excelsior este identificat la kp 275+312 – kp275+58în zona localităţii Armeniş (Feneş), la traversarea unui drumlocal şi Valea Feneş (figura 5.5 de mai jos). Nu există dateoficiale cu privire la suprafaţa totală disponibilă a acestuihabitat. Dezvoltatorul acestui studiu estimează suprafaţatotală de aproximativ 44,916.8 m2. Din această suprafaţă,4,747.8 m2 sunt afectaţi de culoarul de lucru, ceea cereprezintă 0.10% din suprafaţa totală a habitatului.

D4



Tabel 5.5: Măsuri pentru diminuarea impactului în timpulconstrucţiei/punerea în funcţiune şi desfăşurării activităţilor conexe

Impact rezidualImpact

Măsuri de diminuare a impactului

Prob

abili

tate

/M

agni

tudi

ne

Proiectare şi condiţie prealabilă

Defrişare Amplasarea organizărilor de şantier şi a depozitelor deţeavă în zone antropizate Nici unul

Habitateprioritare sauhabitate deinterescomunitartraversate

Selectarea traseului astfel încât să se evite pe cîtposibil traversarea habitatelor prioritare sau de interescomunitar

Nici unul D0

Utilaje

Poluareavegetaţiei, caurmare atraficului,exploatăriiechipamentelor, excavare

Toate echipamentele şi utilajele implicate în activitateade şantier vor fi menţinute şi verificate ethnic în scopulde a evita scurgerile accidentale de substanţe toxice,imisii

Nici unul D0

Management

Traversareahabitatuluiprioritar *6240 la kp148+700

DN6 şi râul Ghelmegioaia sunt traversate prin metodafără şanţ deschis.Habitatul prioritar *6240 nu este afectat.

D0

Traversareahabitatuluiprioritar91E0* la kp229+033-kp229+510în zonalocalităţiiMehadia

Relocarea traseului prin reducerea unghiului detraversare, astfel încât să se evite traversareahabitatului prioritar. Conform poziţiei conductei faţă deacest habitat, relocarea este posibilă

Impactul vafi indirect întimpulexecuţieilucrărilor,ca urmarea emisiilorde praf

D0

Traversareahabitatuluiprioritar91E0* la kp244+747 înzonalocalităţiiPlugova

Se propune replantarea habitatului în zona respectivă,cu excepţia zonei de protecţie a conductei acolo undese interzice plantarea arborilor cu rădăcini mai adâncide 50 m. Mai rămân de plantat 280 m2. Aceastăsuprafaţă va fi plantată tot în cadrul habitatului prioritar,în zone identificate ca fiind degradate.

Zona deprotecţie aconducteirămânedefrişată

D1



Impact rezidualImpact

Măsuri de diminuare a impactului

Prob

abili

tate

/M

agni

tudi

ne

Traversareahabitatuluiprioritar91E0* la kp275+312 –kp 275+580latraversarearâului Feneş

Se propune:

- relocarea traseului pentru traversare prin zona maiingustă;

- replantarea habitatului în zona respectivă, cuexcepţia zonei de protecţie a conductei acolo undese interzice plantarea arborilor cu rădăcini maiadânci de 50 m. Suprafaţa aferentă zonei deprotecţie a conductei va fi plantată tot în cadrulhabitatului prioritar, în zone identificate ca fiinddegradate.

Zona deprotecţie aconducteirămânedefrişată

D1

Stocareatemporară amaterialuluiexcavat

Materialul excavat va fi depozitat pe partea lateral aşanţului şi va fi utilizat pentru reumplerea lui. Solul înexces va fi stocat temporar în afara zonelor protejate,pe terenuri antropice şi se utilizează pentru umplereagropilor de împrumut, pentru lucrări de terasament, îndepozitarea deşeurilor în gropile de gunoi ecologic saupentru acoperirea gropilor de gunoi non-ecologic careau termen limită de închidere.

Impacttemporarasuprazoneistocurilorpână lacirculaţiamaterialuluila locurilepermanente

D1

Prevenirea poluării solului cu hidrocarburi, apereziduale sau deşeuri

Nici unulPoluareaccidentală

Segregarea deşeului, stocare şi transport în condiţii desiguranţă

Nici unul

ComportamentLângă/în interiorul ariei protejate zona de lucru trebuiesă se limiteze la ceea ce este strict necesar

Prevederile legale trebuie să fie respectate.

Instruirea personalului cu privire la legislaţia deprotecţie a mediuluiArderea lemnului (lemn degradat special) esteinterzisă pentru personalul executants de lucrări înzonă

Compensări

Nici unul



CAP.6. CONCLUZIIHabitatelor Natura 2000 din Romania le corespund mai multe habitate romanesti,conform Manualui de interpretare a Habitatelor Natura 2000 din Romania. Lanivel national nu se cunosc date referitoare la suprafata totala a habitatelor natura2000, insa pentru habitatele corespondente romanesti suprafetele sunt stabiliteaproximativ si sunt prezentate in cartea “Habitatele din Romania “. Precizam casuprafetele nu sunt exacte pentru ca cercetarea in domeniu nu este completa inRomania.

Cunoscand aceste date am considerat suprafata totala a habitatelor Natura 2000din Romania ca fiind suma suprafetelor habitatelor romanesti corespondenteacestora.

Suprafata habitatelor Natura 2000 existente in siturile ntura 2000 sunt prezentatein formularele standard ale siturilor in procente.

In tabelul 6.1 de mai jos sunt prezentate suprafetele habitatelor Natura 2000 lanivel national si la nivel de sit natura 2000 si suprafetele habitatelor romanesticorespondente acestora, intersectate de proiectul nabucco

Cunoscând, cu oarecare aproximaţie, suprafaţa siturilor natura 2000 şi ahabitatelor care le corespund şi care sunt intersectate de conducta Nabucco,putem concluziona următoarele:

a) Procent din suprafaţa habitatelor Natura 2000, la nivel naţional, afectatedirect sau indirect de conducta Nabucco:

Habitat Natura 2000 Culoar de lucruDirect (30-36 m)

CoridorIndirect (500m)

* 6240 Păşuni stepice subpanonice 0.000387 – 0.000398 % 0.005255- 0.005415 %

92A0 Zăvoaie de Salix alba şi Populus alba 0.000719 % 0.019294 %

91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şiFraxinus excelsior

0.004386 % 0.032386 %

40A0* Tufărişuri subcontinentale peripanonice 0.0216637– 0.026177%

0.5590413-0.6755083%

b) Procent din suprafaţa habitatelor Natura 2000 afectate de proiectulNabucco în siturile de importanţă comunitară pe traseul conductei:

Situri de importanţăcomunitară

Habitate Natura 2000 Culoar de lucruDirect (30-36 m)


ROSCI0109 LUNCATIMIŞULUI

92A0 Zăvoaie de Salix alba şiPopulus alba

0.176863% 3.563124%

ROSCI0108 LUNCAMURESULUI INFERIOR

91E0* Păduri aluviale cu Alnusglutinosa şi Fraxinus excelsior

0.081265% 0.838585%

ROSCI0115 MLAŞTINASATCHINEZ

40A0* Tufărişuri subcontinentaleperipanonice

Acesta nu este menţionat înFormularul Standard



Tabel 6.1: Suprafeţele de habitate Natura 2000 la nivel naţional şi la nivelul siturilor Natura 2000 traversate de proiectul Nabucco şisuprafaţa habitatului corespondent din România la nivel naţional

Habitatul Natura 2000traversat de Nabucco

Suprafaţa habitatului2000 traversat deNabucco la nivelnaţional (sumasuprafeţelor habitatelorcorespondente dinRomânia)

Suprafaţahabitatului Natura2000 în situltraversat de proiect

Habitatul correspondent din RomâniaNatura 2000 habitat traversat de proiect

Suprafaţa habitatuluiromânesc traversat deNabucco la nivelul dinRomânia

* 6240 Păşuni stepicesubpanoniceCorespondent: HdR:R3414, R3415, R3501

165,015 – 170,020 ha - R3415 Păşuni Ponto-Balcanice deBotriochloa ischaemum şi Festuca valesiaca

15–20,000 ha

92A0 Zăvoaie de Salixalba şi Populus alba

Corespondent:HdR R4406

48,000 ha ROSCI0109 LUNCATIMIŞULUI195.36 ha

R4406 Păduri de plopi albi dabubiano-pontice(Populus alba) cu Rubus caesius

48,000 ha

- R4402 Păduri Daco-getice de lunci colinarecu anin negru (Alnus glutinosa) şi Stellarianemorum

4,000 ha91E0* Păduri aluvialecu Alnus glutinosa şiFraxinus excelsior

Corespondent:HdR R4401, R4402,R4405, R4407, R4408

48,000 ha

ROSCI0108 LuncaTimişului Inferior

139.424 ha

R4405 Păduri Daco-Getice de plop negru(Populus nigra) cu Rubus caesius

5,000 ha

40A0* Tufărişurisubcontinentaleperipanonice

Corespondent:R3116, R3118, R3121,R3123-R3127, R3130,R3131 p.p., R4413

< 480 – 580 ha ROSCI0115MLAŞTINASATCHINEZ

Acesta nu estemenţionat înFormularul Standard

R3121 Tufărişuri ponto-panonice de Prunusspinosa şi Euonymus europaeus

< 100 ha.



c) Procent din suprafaţa habitatelor din România corespondente habitatelorNatura 2000 afectat de proiect la nivel naţional

Habitate România CoridorDirect (30-36 m)


R3415 Păşuni ponto-balcanice de Botriochloaischaemum şi Festuca valesiaca

0.003% - 0.004% 0.059% - 0.044%

R4406 Păduri Danubiano-Pontice cu păduri deplopi(Populus alba) cu Rubus caesius

0.0007% 0.0192%

R4402 Păduri Daco-getice de lunci colinare cuanin negru (Alnus glutinosa) şi Stellarianemorum

0.049% 0.359%

R4405 Păduri daco-getice de plop negru(Populus nigra) cu Rubus caesius

0.002% 0.023%

R3121 Tufărişuri ponto-panonice de Prunusspinosa şi Euonymus europaeus

<0.12565% < 3.24244%

La nivel naţional, statutul habitatelor afectate de proiect este următorul:

Abitat Natura 2000 CoridorDirect (30-36m)

CoridorIndirect(500m)

*6240 Păşuni stepice subpanonice 0.000387-0.000398% 0.005255-0.005415%

92A0 Zăvoaie de Salix alba şi Populus alba 0.000719% 0.019294%

91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şiFraxinus excelsior

0.004386% 0.032386%

40A0 Tufărişuri subcontinentale peripanonice 0.0216637-0.026177% 0.5590413-0.6755083%

Ca urmare a datelor de teren coroborate şi hărţi, s-a stabilit că proiectulafectează, fără măsuri de atenuare:

- sub 1% din habitatele de interes comunitar (incluzând şi habitatele prioritare) înceea ce priveşte distribuţia acestor habitate la nivelul regiunilor biogeografice (Alpine, Continentale, Panonice)

- sub 0.5% din habitatele de interes comunitar (incluzând şi habitatele prioritare)în ceea ce priveşte distribuţia la nivel naţional.

Ca urmare a măsurilor luate de diminuare a impactului, integritatea siturilor Natura2000 nu va fi afectată



ANEXA 1 HĂRŢI – AMPLASAMENTUL CONDUCTEI NABUCCO


70223-RR-RPT-EV-8001-004 Revizia 3 of 284



ANEXA 2

DRUMURI ACCES LA CULOARUL CONDUCTEI ŞI LA DEPOZITELE DE ŢEAVĂDE LA

KPLA KP DETALIERE DRUM LUNGIME TIP DE LA PANA LA

0+550 1+100 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI1+100 1+.100 DRUM ACCES PESTE DIG 50 DEX - EXISTENT- DE

REABILITATCULOAR CULOAR

1+100 4+000 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI -4+000 4+000 DRUM ACCES LA CULOAR 3900 DEX - EXISTENT- DE

REABILITATDN 55A CULOAR

4+000 10+000 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI -10+000 10+000 DRUM ACCES LA CULOAR 1400 DEX - EXISTENT- DE

REABILITATDN 55A CULOAR

10+000 12+200 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI12+200 12+200 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DN55A CULOAR12+200 19+000 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI19+000 19+000 DRUM ACCES LA CULOAR şi LA

DEPOZIT TEAVA 1DC- EXISTENT -DEREABILITAT

DJ 561B CULOAR

19+000 39+700 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI39+700 39+700 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DJ 561B CULOAR39+700 46+200 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI46+200 46+200 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DJ 561 CULOAR46+200 51+100 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI51+100 51+100 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DC 95 CULOAR51+100 55+400 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI55+400 58+500 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI58+500 58+500 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DN56 CULOAR58+500 65+500 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI65+500 65+500 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DJ 552A CULOAR65+500 67+400 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI67+400 67+400 DRUM ACCES LA OFFTAKE 650 NOU DJ 552A CULOAR



67+400 71+800 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI71+800 71+800 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DJ 552 CULOAR71+800 73+600 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI73+600 79+600 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI79+600 79+600 DRUM ACCES LA CULOAR 1500 DC- EXISTENT -DE

REABILITATPLESOI CULOAR

79+600 84+000 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI84+000 84+000 DRUM ACCES LA CULOAR şi LA

DEPOZIT TEAVA 2300 NOU DJ 606 DEP TEAVA 2

84+000 99+300 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI99+300 99+300 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DJ 606E CULOAR99+300 115+700 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI115+700 115+700 BRETEA ACCES LA CULOAR şi

DEPOZIT TEAVA100 NOU DJ FN CULOAR

115+700 122+600 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI122+600 122+600 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DJ FN CULOAR122+600 125+500 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI125+500 125+500 DRUM ACCES LA CULOAR 2700 DEX - EXISTENT- DE

REABILITATPODULGROSULUI

CULOAR

125+500 141+500 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI141+500 141+500 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 DJ FN CULOAR141+500 143+000 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI143+000 143+000 AMENAJARE DRUM EXISTENT 1300 DC- EXISTENT -DE

REABILITATDJ FN CULOAR

143+000 148+400 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI148+400 148+400 AMENAJARE DRUM EXISTENT 4000 DEX - EXISTENT- DE


148+400 148+400 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI148+600 148+600 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 DN CULOAR148+600 150+900 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI150+900 150+900 AMENAJARE DRUM EXISTENT 150 DEX - EXISTENT- DE





REABILITATPERI CULOAR


REABILITATHUSNICIOARA CULOAR


REABILITATDJ FN -GAVOJDIA

CULOAR

163+000 166+700 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI166+700 173+100 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI173+100 173+100 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 DN FN CULOAR173+100 173+100 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI173+100 176+000 AMENAJARE DRUM EXISTENT 200 DEX - EXISTENT- DE

REABILITATDN FN CULOAR


REABILITATCRAGUIESTI CULOAR



180+300 182+100 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI182+100 182+100 AMENAJARE DRUM EXISTENT LA

CULOAR SI DEPOZIT TEAVA1500 DEX - EXISTENT- DE







REABILITATBALVANESTI CULOAR

188+400 193+300 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI193+300 193+300 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DJ FN CULOAR



193+300 196+300 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI196+300 196+300 DRUM NOU DE ACCES 200 NOU DJ FN zona

GODEANUCULOAR



197+800 200+800 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI200+800 200+800 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DC FN CULOAR200+800 201+500 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI201+500 201+500 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DC FN CULOAR201+500 207+000 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI207+000 207+000 AMENAJARE DRUM EXISTENT LA

CULOAR SI DEPOZIT TEAVA4800 DC- EXISTENT -DE


207+000 208+800 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI208+800 208+800 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DJ FN CULOAR208+800 210+200 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI210+200 210+200 AMENAJARE DRUM EXISTENT 4500 DEX - EXISTENT- DE


210+200 212+200 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI212+200 212+200 DRUM NOU DE ACCES 600 NOU DC FN CULOAR212+200 213+900 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI213+900 213+900 AMENAJARE DRUM EXISTENT 1500 DEX - EXISTENT- DE

REABILITATDC FN CULOAR


REABILITATDC FN CULOAR


REABILITATTOPLET CULOAR

217+700 226+200 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI226+200 226+200 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DN6 CULOAR226+200 231+200 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI231+200 231+200 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DN6 CULOAR231+200 231+200 BRETEA ACCES LA DEPOZIT DE 50 NOU DN6 DEP TEAVA



TEAVA231+200 235+200 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI235+200 235+200 AMENAJARE DRUM EXISTENT 2500 DEX - EXISTENT- DE

REABILITATDN6 CULOAR

235+200 240+700 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI240+700 240+700 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DC30 CULOAR240+700 244+900 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI244+900 244+900 AMENAJARE DRUM NOU 3000 NOU PLUGOVA CULOAR244+900 258+100 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI258+100 258+100 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DC27 CULOAR258+100 262+400 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI262+400 262+400 AMENAJARE DRUM NOU 1000 NOU DOMASNEA CULOAR262+400 269+400 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI269+400 269+400 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DJ 608 CULOAR269+400 275+300 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI275+300 275+300 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DC24 CULOAR275+300 277+400 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI277+400 277+400 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DC23 CULOAR277+400 279+600 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI279+600 279+600 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DC FN -

ARMENISCULOAR

279+600 282+000 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI282+000 282+000 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DC18 CULOAR282+000 285+900 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI285+900 285+900 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DC17 CULOAR285+900 289+300 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI289+300 289+300 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DC FN -

VALISOARACULOAR

289+300 293+700 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI293+700 293+700 BRETEA ACCES LA CULOAR şi

DEPOZIT TEAVA200 NOU DJ 608C CULOAR

293+700 298+400 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI



298+400 298+400 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DC12 CULOAR298+400 300+700 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI300+700 300+700 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DJ 608A CULOAR300+700 308+000 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI308+000 308+000 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DN68 CULOAR308+000 312+300 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI312+300 313+500 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI313+500 313+500 DRUM NOU DE ACCES 900 NOU DN6 -

ZAGUJENICULOAR

313+500 317+100 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI317+100 317+100 BRETEA ACCES LA CULOAR 100 NOU DN6 CULOAR317+100 320+600 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI320+600 320+600 BRETEA ACCES LA CULOAR SI

DEPOZIT TEAVA300 NOU DJ608B CULOAR

320+600 325+200 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI325+200 325+200 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DC6 CULOAR325+200 328+900 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI328+900 328+900 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DC129 CULOAR328+900 332+900 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI332+900 332+900 REABILITARE DRUM COMUNAL 3600 DC- EXISTENT -DE

REABILITATDJ 584A CULOAR

332+900 341+900 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI341+900 341+900 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DJ584 CULOAR341+900 345+200 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI345+200 345+200 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DN68A CULOAR345+200 346+500 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI346+500 346+500 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DC136 CULOAR346+500 350+200 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI350+200 350+200 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DJ592 CULOAR350+200 353+600 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI353+600 353+600 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DJ592D CULOAR353+600 356+200 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI



356+200 364+100 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI364+100 364+100 REABILITARE DRUM COMUNAL 2000 NOU DN6 CULOAR364+100 369+600 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI369+600 372+200 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI372+200 372+200 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DJ572 CULOAR372+200 381+200 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI381+200 381+200 REABILITARE DRUM COMUNAL 2500 DC- EXISTENT DE

REABILITATDN6- RECAS CULOAR

381+200 384+300 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI384+300 385+100 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI385+100 385+100 BRETEA ACCES LA CULOAR şi

DEPOZIT TEAVA150 NOU DN6 CULOAR

385+100 391+300 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI391+300 391+300 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DC65 CULOAR391+300 393+600 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI393+600 393+600 REABILITARE DRUM COMUNAL 1000 DC- EXISTENT DE

REABILITATIANOVA CULOAR

393+600 399+000 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI399+000 399+000 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DC60 CULOAR399+000 405+000 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI405+000 405+000 REABILITARE DRUM COMUNAL 1800 DC62- EXISTENT DE

REABILITATDJ691 CULOAR

405+000 407+500 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI407+500 407+500 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DJ691 CULOAR407+500 407+500 BRETEA ACCES LA DEPOZIT TEAVA 50 NOU DJ 691 CULOAR407+500 411+300 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI411+300 411+300 AMENAJARE DRUM EXISTENT 3500 NOU DJ 693 CULOAR411+300 416+500 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI416+500 416+500 AMENAJARE DRUM EXISTENT 4700 DEX - EXISTENT- DE

REABILITATFIRITEAZ CULOAR

416+500 427+400 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI427+400 427+400 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DN 69 CULOAR



427+400 429+600 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI429+600 429+600 AMENAJARE DRUM EXISTENT 3500 DC - EXISTENT- DE

REABILITATORTISOARA CULOAR

429+600 448+500 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI448+500 448+500 DRUM ACCES LA CULOAR 50 NOU DJ 682 CULOAR448+500 448+500 DRUM ACCES LA DEPOZIT TEAVA 50 NOU DJ 682 CULOAR448+500 MURES

453+500ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI

MURES453+500

455+000 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI

455+000 455+000 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DJ 682 CULOAR455+000 455+000 BRETEA ACCES LA DEPOZUIT DE

TEAVA50 NOU DJ 682 CULOAR

455+000 457+300 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI457+300 457+300 AMENAJARE DRUM EXISTENT şi

BRETEA500 DEX - EXISTENT- DE

REABILITATDN 7 CULOAR

457+300 461+700 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI461+700 461+700 AMENAJARE DRUM EXISTENT şi

BRETEA2800 DEX - EXISTENT- DE

REABILITATDN 7 CULOAR

461+700 469+300 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI469+300 469+300 BRETEA ACCES LA CULOAR 50 NOU DJ 709J CULOAR469+300 472+100 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI472+100 472+100 AMENAJARE DRUM EXISTENT 6000 DEX - EXISTENT- DE

REABILITATDRUMGRANICERI

CULOAR

472+100 475+018 ACCES PE CULOARUL CONDUCTEI



ANEXA 3. SURSE ANTICIPATE DE POLUARE ; CANTITĂŢI EVALUATE PENTRUPROIECT

3.1. Emisii în aer (inclusiv praf)Identificarea surselor potențiale de poluanţi atmosferici în timpul proiectăriiconductei de gaz, construcţia, punerea în funcţiune şi exploatarea,Cuantificarea debitelor/concentraţiilor de impurificatori atmosferici generaţi încadrul proiectului în perioadele de proiectare, execuţie, punere în funcţiune şioperare a conductei de gaze.Pentru identificarea surselor de impurificatori atmosferici în cele 4 etape alerealizării investiţiei au fost luate în considerare următoarele activităţi: în perioada de proiectare: realizarea studiilor de teren cu un echipament

multifuncţional montat la bordul unei aeronave Diamond DA 42MPP,realizarea prospecţiunilor geotehnice pe traseul conductei, deplasareautilajelor şi personalului pentru realizarea studiilor geotehnice.

în perioada de execuţie şi punere în funcţiune a conductei pentru transportulde gaze şi a dotărilor conexe: demolări de construcţii şi anexe gospodăreşti,funcţionarea dotărilor din organizările de şantier şi depozitele de ţeavă(centrale termice murale, generatoare electrice diesel, stocare combustibili),execuţia activităţilor specifice gropilor de împrumut, execuţia de lucrări înfrontul de lucru (defrişări, derocări, manevrare pământ, piatră şi alte materialepulverulente, sudură electrică a tronsoanelor de conductă, curăţare conductă,aşternerea asfaltului pe drumuri intersectate de traseul conductei, transportulmaterialelor necesare execuţiei lucrărilor pe calea ferată, fluvial şi cu mijloacede transport auto, funcţionarea utilajelor specifice şantierului de construcţii cumotoare diesel şi motoare pe benzină în 2 timpi şi în 4 timpi).

Punerea in functiune consta din urmatoarele etape/operatii/activitati:-proba de etanseitate a conductei,- proba de rezistenta a conductei,- inspectia si curatirea conductelor prin godevilare,- punerea in functiune a protectiei catodice,- punerea in functiune a instalatiilor de utilizare (arzatoare, centrale termice).Activitatea cu potential de generare a poluantilor atmosferici – punerea infunctiune a instalatiilor de utilizare a gazelor (centrale termice si arzatoare).

în perioada de operare: transportul gazelor prin conductă, funcţionareacentralelor termice în staţia de preluare a gazelor naturale Craiova, staţia demăsurare transfer gaze naturale Nădlac, Dispecerat Naţional de Control(ICCC) şi statia de compresoare, descărcări accidentale de gaze şi dirijareagazelor pentru ardere la coşurile de gaze (zona robinetelor de secţionare),monitorizarea traseului conductei cu aeronava tip Diamond DA 42MPP.

Menţionăm că materialele necesare punerii în operă vor fi procurate din cariere,balastiere, staţii de betoane şi staţii de mixturi asfaltice existente, autorizate.Nu sunt analizate sursele de poluare a aerului din zona de extarcţie a gazelornaturale.Estimarea emisiilor de impurificatori atmosferici în cele trei etape din dezvoltareaproiectului:– perioada de proiectare,- perioada de construcţie /punere în funcţiune,- perioada de operare a gazoductului,

s-a realizat pe baza factorilor de emisie cuprinşi în documentaţiile EMEP – EEApollutant emission inventory guidebook 2009 şi Ordinul ministrului apelor,pădurilor si protecţiei mediului nr. 524/2000 de aprobare a instrucţiunilor privindelaborarea inventarelor de emisii ale poluanţilor atmosferici (aprobă metodologiade calcul a emisiilor de poluanţi în atmosferă folosind ghidul Agenţiei Europene



de Mediu – EMEP/CORINAIR Atmospheric Emission Inventory Guidebook,precum si Ghidul EPA Air Chief).

Emisii în aer în perioada de proiectareSursa (sursă de emisie mobilă):Aeronava DIAMOND DA 42 MPP (dotată cu 2 motoare diesel)Aeronava este dotată cu o platformă special concepută pentru a transportaechipament multi-funcţional în vederea realizării studiilor de teren – se stabilescmodelele digitale de elevaţie pentru suprafaţă (DSM), pentru teren (DTM) şi seextrag stratele mască pentru obiectele supraterane.Poluanţi atmosferici generaţi la funcţionare (rulare pe pistă, decolare, aterizare,zbor de croazieră): SOx, NOX, CO, pulberi în suspensie, hidrocarburi, aldehide.

Estimarea emisiilor atmosferice se va realiza cumulat pentru toate etapele (rularepe pistă, decolare, aterizare, zbor de croazieră) pentru un zbor al aeronavei peîntreaga lungime a conductei (dus-întors), deci aproximativ 1000 km.

Conform datelor tehnice specifice:pentru cele trei etape - rulare, aterizare, decolare - consumul de combustibil acelor două motoare este de 16,6 litri/h.pentru intervalul de zbor de croazieră consumul de combustibil este de 10 litri/h lao viteza medie de 250 km/h.

Factorii de emisie utilizaţi pentru a calcula debitul masic al poluanţilor atmosfericigeneraţi în timpul zborului sunt prezentaţi în tabelul de mai jos:

Tabel A3.1.1.: Debitul masic de impurificatori atmosferici generaţi la efectuareazborului aeronavei (corespunzător celor 5 etape) dus – întors pe lungimeaconductei

Poluanţi atmosferici Debit masic (g/s)

SOx 0,03

NOx 0,625

CO 38,19

Pulberi în suspensie 0,625

Hidrocarburi 1,25

Aldehide 0,347

SURSA (sursa de emisie cu funcţionare discontinuă, fugitivă):Utilaje pentru realizarea prospecţiunilor geotehnice pe traseul conducteiCombustibil utilizat: motorinăImpurificatori atmosferici specifici funcţionării utilajelor pentru execuţia forajelorgeotehnice, penetrometrie, prelevare de probe geotehnice netulburate şi tulburatedin foraje. Pentru estimarea emisiilor atmosferice generate la funcţionarea acestorcategorii de utilaje considerăm că perioada de efectuare a sondajelor este de 30de zile, cu un regim de lucru de 10 h/zi, iar consumul total de combustibil 5000litri, ceea ce reprezintă un consum mediu orar de combustibil de 0,0133 t/h.Pentru a calcula debitul masic al poluanţilor atmosferici generaţi în timpulfuncţionării echipamentului pentru studio geotehnic, s-au utilizat factorii de emisieincluşi în culegerea de factori de emisie EMEP – EEA - Air pollutant emissioninventory guidebook 2009– factorii de emisie pentru maşini de teren accidentat cucombustibil diesel – alte echipamente de construcţie.Factorii de emisie sunt prezentaţi în tabelul de mai jos:



Tabel A3.1.2.

Poluanţiatmosferici

Unitate măsură Factor numeric

CH4 g/t combustibil 55

CO g/t combustibil 10722

CO2 kg/t combustibil 3160

N2O g/t combustibil 135

NH3 g/t combustibil 8

NMVOC g/t combustibil 3385

NOx g/t combustibil 32792

PM10 g/t combustibil 2086

PM2,5 g/t combustibil 2086

TSP g/t combustibil 2086

Tabel A3.1.3.: Debitele masice de impurificatori atmosferici generaţi lafuncţionarea utilajelor pe toată perioada de desfăşurare a prospecţiunilorgeotehnice


CH4 0,0001

CO 0,039

CO2 11

N2O 0,0005

NH3 0,00003

NMVOC 0,0125

NOx 0,121

PM10 0,0077

PM2,5 0,0077

TSP 0,0077

Debitele masice calculate pentru poluanţii atmosferici: Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn,Benz(a)anthracene, Benzo(b)floranthene, Dibenzo(a,h)anthracene,Benzo(a)pyrene, Chrysene, Fluoranthene, Phenanthene, la funcţionarea utilajelorpentru prospecţiuni geologice sunt foarte reduse având valori situate mult sub0,001 g/s.



SURSA (sursa de emisie mobilă, cu funcţionare discontinuă, fugitivă): Trafic auto pentru transportul utilajelor de prospecţiuni geotehnice şipentru transportul personalului

Pentru estimarea emisiilor atmosferice provenite din surse mobile - mijloace detransport cu motoare Diesel şi mijloace de transport cu motoare în 4 timpi careutilizează combustibil benzina vom lua în calcul următoarele cantităţi decombustibil necesare pentru transportul utilajelor de prospecţiuni geotehnice şipentru transportul personalului pe parcursul a 30 de zile:-motorină: 600 litri,- benzină: 200 litri.Astfel, consumul orar de motorină va fi de 1,6 kg/h, iar consumul orar de benzinăde 0,5 kg/h.Pentru a calcula debitele masice ale poluanților atmosferici generaţi în timpulfuncționării echipamentelor studiului geotehnic şi de transport de personal, au fostutilizaţi factorii de emise incluşi în culegerea de factori de emisie “EMEP – EEA -Air pollutant emission inventory guidebook 2009– factori de emise pentrutransportul rutier

Factorii de emisie utilizaţi pentru mijloacele de transport pasageri care utilizeazăcombustibil motorină sunt prezentaţi în tabelul A 3.1.4 de mai jos.

Tabel A3.1.4.:Factorii de emisie utilizaţi pentru mijloacele de transport pasagericare utilizează combustibil motorină


Unitatemăsură Factor numeric

CO g/km 0.333

NMVOC g/km 0.036

NOx g/km 0.726

N2O g/km 0.006

NH3 g/km 0.0012

PM10 g/km 0.059

PM2,5 g/km 0.059

TSP g/km 0.059

Factorii de emisie utilizaţi pentru mijloacele de transport bunuri care utilizeazăcombustibil motorină sunt prezentaţi în tabelul A3.1.5 de mai jos.

Tabel A3.1.5.: Factorii de emisie utilizaţi pentru mijloacele de transport bunuricare utilizează combustibil motorină



CO g/km 0.537

NMVOC g/km 0.123

NOx g/km 3.49



N2O g/km 0.004

NH3 g/km 0.0029

PM10 g/km 0.061

PM2,5 g/km 0.061

TSP g/km 0.061

Tabel A3.1.6. : Debitele masice de poluanţi generaţi de mijloacele de transport auto cu motor diesel


CH4 0,00003

CO 0,006

CO2 1

N2O 0,00007

NH3 0,000004

NMVOC 0,0018

NOx 0,0182

PM10 0,0011

PM2,5 0,0011

TSP 0,0011

Debitele masice calculate pentru poluanţii atmosferici: Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn,Benz(a)anthracene, Benzo(b)floranthene, Dibenzo(a,h)anthracene,Benzo(a)pyrene, Chrysene, Fluoranthene, Phenanthene, generate de mijloace detransport sunt foarte mici. Valorile lor sunt cu mult sub 0.0000001 g/s.

Factorii de emisie utilizaţi pentru mijloacele de transport bunuri care utilizeazăcombustibil benzină sunt prezentaţi în tabelul A3.1.7 de mai jos.

Tabel A3.1.7.: Factorii de emisie utilizaţi pentru mijloacele de transport bunuricare utilizează combustibil benzină



CO g/km 22.8

NMVOC g/km 3.08

NOx g/km 2.33

N2O g/km 0.010



NH3 g/km 0.0025

PM10 g/km 0.024

PM2,5 g/km 0.024

TSP g/km 0.024

Factorii de emisie utilizaţi pentru mijloacele de transport bunuri care utilizeazăcombustibil motorină sunt prezentaţi în tabelul A3.1.8 de mai jos.

Tabel A3.1.8. Factorii de emisie utilizaţi pentru mijloacele de transport bunuricare utilizează combustibil motorină



CO g/km 59.5

NMVOC g/km 5.25

NOx g/km 6.60

N2O g/km 0.006

NH3 g/km 0.0019

PM10 g/km 0.001

PM2,5 g/km 0.001

TSP g/km 0.001

Tabel A3.1.9. : Debite masice de poluanţi generaţi de mijloacele de transportauto cu funcţionare pe benzină


CO 0.128

CO2 53

N2O 0.000009

NH3 0.0000005

NMVOC 0.0029

NOx 0.0011

PM10 0.000026

PM2,5 0.000026

TSP 0.000026



Considerăm funcţionarea simultană a mijloacelor de transport, iar debitele masicerezultate pe baza cumulului debitelor masice de substanţe poluante generate demijloace de transport cu motoare diesel şi mijloace de transport cu funcţionare cubenzină (tabelul A31.10 de mai jos)

Tabel A3.1.10.:Debitul masic al poluanţilor provenind de la mijloacele detransport cu motoare Diesel şi motoare pe benzină


CO 0,134

NMVOC 0,0047

NOx 0,0193

N2O 0,000079

NH3 0,0000045

PM10 0,001126

PM2,5 0,001126

TSP 0,001126

Tabel A3.1.11: Debitele masice de impurificatori provenite de la funcţionareautilajelor şi mijloacelor de transport cu motoare diesel şi cu motoare pe benzinăîn perioada de proiectare – etapa de realizare a prospecţiunilor geotehnice


CH4 0,0001

CO 0,173

CO2 11

N2O 0,58 x 10-3

NH3 0,35 x 10-4

NMVOC 0,0172

NOx 0,140

PM10 0,0088

PM2,5 0,0088

TSP 0,0088

Debitul masic de poluanţi atmosferici generate în timpul fazei de proiectare (zboral aeronavei, studii geotehnice) este prezentat in tabelul A3.1.12 de mai jos.



Tabel A3.1.12. : Debitul masic de poluanţi atmosferici generate în timpul fazei deproiectare (zbor al aeronavei, studii geotehnice)


CH4 0.0001CO 38.192CO2 11N2O 0.58 x 10-3NH3 0.35 x 10-4NMVOC 0.0172NOx 0.765PM10 0.0088PM2,5 0.6338TSP 0.0088SOx 0.03Hydrocarburi 1.25Aldehide 0.347

3.2. Emisii în aer în perioada de construcţie / demobilizare

In timpul execuţiei lucrărilor propuse, activităţile care generează poluanţiatmosferici sunt:

Activităţile desfăşurate în frontul de lucru, Activităţi desfăşurate în organizările de şantier, Activităţile desfăşurate în gropile de împrumut, Activităţi specifice depozitelor de ţeavă, Transportul materialelor pe calea ferată şi/sau fluvial, Transportul materialelor şi personalului, inclusiv a vizitatorilor, cu

mijloace de transport auto / funcţionarea utilajelor specificeşantierelor de construcţii.

Activităţile cu potenţial de generare a poluanţilor atmosferici desfăşurate în frontulde lucru:

Demolări de construcţii şi anexe gospodăreşti, Defrişare vegetaţie, Derocări, Lucrări de terasamente: operaţii de excavare / săpătură, acoperirea

conductei cu pământ / realizare umpluturi, reamenajarea terenului, eroziuneaeoliană a suprafeţelor decopertate,

Sudura electrică a conductei, Curăţare conductă cu piston cu garnituri din cauciuc şi perii, Circulaţia auto pe drumuri de pământ amenajate prin balastare, Aşternere asfalt pe sectoare de drum subtraversate de conducta de gaze.

În funcţie de zona străbătută de traseul conductei pot exista următoarele categoriide lucrări şi operaţii care constituie surse de emisie atmosferică:



SURSA (sursă de emisie cu funcţionare discontinuă, fugitivă)Demolări de anexe gospodăreştiConsiderăm o suprafaţă construită de 1000 m2 pe traseul conductei ce urmeazăa fi demolată.

Tabel A3.2.1.: Factorii de emisie proveniţi de la activitatea de demolare aanexelor gospodăreşti



TSP kg/m2/an 0.162

PM10 kg/m2/an 0.0812

PM2,5 kg/m2/an 0.00812

Tabel A3.2.2.: Debitele masice de impurificatori atmosferici generaţi la demolareaa 1000 m2 de construcţie:


TSP 0.22

PM10 0.11

PM2,5 0.01

Evaluarea cantitativa a emisiilor atmosferice generate de mijloacele mecanizateutilizate pentru demolarea unor construcţii este cuprinsă în evaluarea realizatăpentru SURSA - Transport materiale şi persoane cu mijloace de transport auto /funcţionarea utilajelor specifice şantierelor de construcţii..

SURSA:Operaţia de defrişareEstimarea calitativă şi cantitativă a emisiilor de impurificatori atmosferici generaţila operaţia de defrişare s-a bazat pe următoarele aspecte:Operaţia de defrişare se realizează mecanizat cu motofierăstraie cu lanţ/drujbe –cu motor în 2 timpi – funcţionare pe benzină,Consumul de combustibil este de 10 litri/zi, la un regim de funcţionare de 10 h/zi.Evaluarea s-a realizat pe baza factorilor de emisie cuprinsi in culegerea de factoride emisie “EMEP – EEA - Air pollutant emission inventory guidebook 2009”.-pentru activitatea de defrişare teren se arată în tabelul de mai jos:

Tabel A3.2.3.



CH4 g/t fuel 2200

CO g/t fuel 620793

CO2 kg/t fuel 3197

N2O g/t fuel 17



NH3 g/t fuel 3

NMVOC g/t fuel 242197

NOx g/t fuel 2764

PM10 g/t fuel 3762

PM 2,5 g/t fuel 3762

TSP g/t fuel 3762

Cd mg/t fuel 0.01

Cu mg/t fuel 1.7

Cr mg/t fuel 0.05

Ni mg/t fuel 0.07

Se mg/t fuel 0.01

Zn mg/t fuel 1.00

Tabel A3.2.4. : Debitele masice de impurificatori atmosferici

Debit masicSubstanţa poluantă

(g/h) (g/s)

CH4 1,46 0,4 x 10-3

CO 577,77 0,16

CO2 2,39 0,66

N2O 0,044 0,12 x 10-4

NH3 0,003 0,8 x 10-6

NMVOC 13,20 0,0036

NOx 5,33 0,0015

PM10 0,117 0,327 x 10-4

PM2,5 0,117 0,327 x 10-4

TSP 0,117 0,327 x 10-4

Debitul masic calculat pentru metalele grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn) este prea micpentru a fi luat în considerare

Operaţia de derocareOperaţia de derocare se va realiza cu materiale explozive – astralită şinitramoniu.Cantităţile de explozivi utilizate vor fi direct proporţionale cu suprafeţele de terenunde solul are duritate ridicată / pentru zone stâncoase.



Tabel A3.2.5. : Consumul specific de material exploziv:

Nr. crt. Material exploziv Consum specific(kg/t)

1. Nitramon 0,002

2. Astralită 0,0153

3. Capse 0,059

4. Fitil 0,005

Poluanţii atmosferici specifici operaţiei de derocare cu materiale explozive: CO,NOx, NMVOC, H2S, pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile.In ceea ce privesc emisiile rezultate din derocare, acestea vor creşte doar atuncicând au loc explozii în stâncă.Pentru o cantitate de explozibil folosit pentru derocare de 1,000 Kg echivalentTNT, din care: 110 Kg astralită şi 1210 Kg nitramonFactorii de emisie pentru sarcina unui explozibil (amestec de nitramon şi astralită)sunt furnizate de AP - 42 EPA după cum urmează:- astralită:- oxid de carbon (CO) = 102 g/kg;- oxizi de azot (NOx ) = 54 g/kg;- COV = 0,4 g/kg;- H2S = 2.5 g/kg.- nitrat de amoniu;- oxid de carbon (CO) = 32 g/kg;- oxizi de azot (NOx) = 24 g/kg;- VOC = 0.7 g/kg;- H2S = 16 g/kg.

Tabel A3.2.6.

Substanţa poluantă Cantitatea de poluanţi atmosferici generată deexplozii(kg)

CO 50.13

NOx 35.12

VOC 0.89

H2S 19.73

Particule totale 261.76

Se presupune că explozia se produce în 60 secunde. Astfel, acolo rezultăurmătoarele cote de poluanţi atmosferici:



Tabel A3.2.7.

Substanţa poluantăRate teoretice adebitului masic(kg/s)

Rate teoretice adebitului masic (g/s)

CO 0,83 830

NOx 0,58 580

COV 0,014 14

H2S 0,32 32

Pulberi totale 4,36 436

Vă rugăm să reţineţi că emisiile de particule în suspensie apar ca rezultat alexploziei în stâncă, în timp ce alţi poluanţi atmosferici sunt de ardere aproduselor componentelor explozibile.

SURSA:Lucrări de terasamenteExecuţia lucrărilor de tersamente constă din următoarele tipuri de operaţii cupotenţial de generare a poluanţilor atmosferici:operaţii de excavare / săpătură – ce se pot realiza cu utilaje specifice, iar pe unelezone mai dificile şi manual – poluanţi specifici: pulberi în suspensie şi pulberisedimentabile,acoperirea conductei cu pământ / umpluturi (după poziţionarea acesteia întranşee) şi reamenajarea terenului – poluanţi specifici: pulberi în suspensie şipulberi sedimentabile,eroziunea eoliană a suprafeţelor decopertate, a depozitelor temporare de materialexcavat – poluanţi specifici: pulberi în suspensie şi sedimentabile,funcţionarea utilajelor cu motoare diesel: CO, NOx, pulberi în suspensie, NMVOC,CH4, N2O, NH3.

Evaluarea calitativă şi cantitativă a emisiilor atmosferice generate de funcţionareautilajelor cu motoare diesel în vederea execuţiei lucrărilor de terasamente estecuprinsă în evaluarea realizată pentru sursa: Transport materiale şi persoane cumijloace de transport auto / funcţionarea utilajelor specifice şantierelor deconstrucţii.

Evaluarea cantitativă şi calitativă a emisiilor atmosferice corespunzătoarelucrărilor specifice de terasamente, cu operaţiile: săpătură/excavare, realizareumpluturi /acoperirea conductei cu pământ inclusiv reamenajarea terenului,eroziunea eoliană a suprafeţelor decopertate, a depozitelor de material excavat,s-a realizat având în vedere spectrul dimensional caracteristic al particuleloremise.Considerăm frontul de lucru cu suprafaţa de 30 m2 (laţime 36 m, lungime 0,8 m).



Tabel A3.2.8. : Debite masice orare de particule emise în atmosferă în perioadaefectuării lucrărilor de săpătură/excavare, realizare umpluturi/acoperireaconductei cu pământ inclusiv reamenajarea terenului, eroziunea eoliană asuprafeţelor decopertate:

*Suprafata - reprezintă frontul de lucru de aprox. 30 m2.

Valorile totale din tabelul referitor la emisiile de particule reprezintă debite masicemaxime orare care ar apare, în mod ipotetic, la execuţia simultană a operaţiilor,situaţie puţin probabilă.Aprecierile de mai sus privind concentraţiile de particule materiale în aercorespund celor mai nefavorabile situaţii meteorologice şi tehnologice.

Tabel A3.2.9.: Valorile debitelor masice (g/s) pe cele trei categorii de lucrăriprecum şi debitele masice teoretice de pulberi sedimentabile şi pulberi însuspensie corespunzătoare operaţiilor.

Debite masice pe spectruldimensional (kg/ suprafaţă*/ h)

Categoria lucrăriid 30m

d 15m

d 10m

d 2,5m

Total pecategoriade lucrare

Săpături / Excavare 11,55 1,58 1,38 0,19 14,7

Umpluturi / Acoperireconducta 4,16 0,99 0,80 2,18 8,13

Eroziune 0,05 4,16 3,17 0,07 7,45

Total pulberisedimentabile 15,76 - - - -

Total pulberi în suspensie 14,52 -

TOTAL GENERAL 15,76 6,73 5,35 2,44 30,28

Debite masice pe spectruldimensional(kg/ suprafaţă*/ h)Categoria lucrării

d 30m

d 15m

d 10m

d 2,5m

Total pecategoriade lucrare

Săpături / Excavare 1250 171,55 150 21,5 1593,05

Umpluturi / Acoperireconducta 450 107,9 86,3 236 880,2

Eroziune 650 450 342,8 8,5 1451,3

Total pulberisedimentabile 2350 - - - -


TOTAL GENERAL 2350 729,45 579,1 266 3924,55



Pentru a evidenţia cantitatea de poluanţi atmosferici generată în etapele deconstrucţie/punerea în funcţiune şi operare a proiectului , particulele în suspensievor fi calculate individual (notat TSP) şi vor include particulele cu un spectrudimensional ≤ 15 şi independent de aspectele particulei, notat PM; aceastăcategorie va include de asemeni particule cu dimensiuni cuprinse între 15 and 30m.

SURSA:Circulaţia auto pe drumuri de pământ amenajate prin balastareConsiderăm un drum de pământ amenajat prin balastare având lungimea de 1 kp.La un trafic auto asimilat unui şantier de construcţie, pe baza factorilor de emisie,se apreciază o cantitate de 4,5 kg/kp de pulberi în suspensie şi sedimentabile.

Factorul de emisie specificat în Guidebook AP - 42 EPA este 4.5 kg/km.

SURSA:Operaţia de sudură electricăPoluanţi specifici: CO, NOX, pulberi.

Sudarea cu arc electric generează cantităţi substanţiale de particule în suspensieşi pulberi în suspensie.Cele mai multe pulberi în suspensie generate în timpul operării sudurii sunt dedimensiuni submicronice.Componenţa elementară a vaporilor variază în funcţie de tipul de electrod şipartea de prelucrare.Metalele periculoase găsite în fumul de sudură include mangan (Mg), nichell (Ni),crom (Cr), cobalt (Co), şi plumb (Pb), dar în cantităţi neglijabile. Poluanţii gazoşiinclud monoxide de carbon (CO), oxizi de azot (NOx).Emisiile efecive depind de tipul de electrod, compoziţia materialului metalului,tensiune, lungimea curentului, arcul, gazul de protecţie, viteza de deplasare şiunghiul electrodului de sudare.

Pentru estimarea emisiilor poluanţilor atmosferici, s-au folosit factorii de emisieincluşi în documentaţia AP 42 EPA – a sudării cu arc electric.

Tabel A3.2.10.: Debitele masice pentru substanţele poluante evacuate înatmosferă

Debit masicSubstanţa poluanta

(g/h) (g/s)

NOx 480 0,13

CO 210 0,06

Pulberi totale 70 0,02

SURSA:Curăţare conductă cu piston cu garnituri din cauciuc şi periiPoluanţi specifici: pulberi în suspensie şi sedimentabile, oxizi de fier.Estimările teoretice ale poluanţilor atmosferici nu pot fi effectuate pentru aceastăoperaţiune.Emisiile de poluanţi depind de stratul de vopsea depus pe ţeavă şi învelişul deoxizi de fier să fie curăţat şi lungimea şi diametrul conductei.



SURSA:Operaţia de aşternere asfaltPentru estimarea emisiilor de poluanţi atmosferici considerăm 1 tonă de asfaltcare se distribuie uniform pe o suprafaţă într-un interval de 1 oră.Debitul masic de NMVOC determinat pe baza factorilor de emisie este de 16g/tona de asfalt descărcat şi aşternut.Rezultă astfel un debit de NMVOC de 0,0044 g/s.

Valorile de asfalt necesare pentru implementarea proiectului se evaluează pentrua fi reduse, iar necesităţile de asphalt vor fi furnizate de către staţiile de asphaltdin zona independent de implementarea proiectului.

SURSA: Operatia de grunduire şi vopsire instalatie de aerisire(sursa de emisie este difuza, discontinua)Poluant de interes: NMVOC.Necesarul de material pentru acoperirea suprafetelor este estimat la 1000 t grundşi 1000 t vopsea pentru intreg traseul conductei, deci total 2000 t pentruacoperirea suprafetei instalatiilor de aerisire.

Evaluarea s-a realizat pe baza factorilor de emisie cuprinsi in culegerea de factoride emisie “EMEP – EEA - Air pollutant emission inventory guidebook 2009”.Factorul de emisie utilizat pentru funcţionarea sistemului de ventilaţie la operaţiade grunduire şi vopsire este de 150 g/kg de material pentru acoperirea zonei(grund şi vopsea).

Cantitatile teoretice de NMVOC generate in atmosfera la operatiile de grunduire şivopsire a instalatiilor de aerisire pe cele 5 judeţe şi pe intreg traseul vor fiurmatoarele:

Tabel A3.2.11.

Cantităţi teoretice

NMVOC (tone)

Substanţăpoluantă

Dolj Mehedinţi CarasSeverin Timiş Arad Total

traseu

NMVOC 216.2 210.4 218 195.4 100 940

Considerăm că operaţia se desfasoara dupa un program de lucru de 10 ore/zi subun regim discontinuu.Pentru evaluarea debitelor de impurificatori atmosferici se vor avea in vederesuprafeţele ce urmează a fi grunduite şi vopsite, modul de realizare a acopeririisuprafetei (în mai multe straturi), faptul ca instalatiile ce urmeaza a fi grunduite sivopsite sunt distribuite pe toata lungimea conductei.Mentionam ca pentru evaluarea debitelor de NMVOC evacuate in atmosfera s-aconsiderat realizarea operatiei pe fiecare judeţ in cursul a 30 de zile, cantitatea dematerial fiind epuizata in cursul a 5 luni calendaristice.Pe baza consideratiilor de mai sus vom obtine urmatoarele valori ale debitului deNMVOC evacuat in atmosfera:



Tabel A3.2.12.: Debit masic NMVOC evacuat in atmosfera la operatiile degrunduire şi vopsire

B. Activităţi desfăşurate în incinta organizărilor de şantier cu potenţial degenerare a impurificatorilor atmosferici:

- Funcţionarea centralelor termice (CLU sau gaz metan),- Stocare/manipulare combustibili – motorină – cu operaţiile: alimentarerezervor de stocare, depozitare combustibil în rezervor „mica respiraţie”,alimentarea utilajelor şi echipamentelor,

- Stocare/manipulare combustibili – benzină – cu operaţiile: depozitarebenzină în rezervoare, distribuţie benzină

Tabel A3.2.13. : Locaţiile selectate pentru amplasarea organizărilor de şantier:

Nr.Crt. kp Tip locaţie Descriere

1 51 Organizare de şantier Comuna Calopăr, judeţul Dolj

2 152 Organizare de şantier Comuna Prunişor, judeţul Mehedinţi

3 258 Organizare de şantier Comuna Domaşnea, judeţul Caraş Severin

4 348 Organizare de şantier Municipiul Lugoj, judeţul Timiş

5 426 Organizare de şantier Comuna Orţişoara, judeţul Timiş

Organizările de şantier au fost alese astfel încât să acopere aprox. 50 kpdreapta/stânga de-a lungul traseului conductei.

SURSA(sursă staţionară, dirijată)Boiler electric mural - funcţionare cu CLU (combustibil lichid uşor)

Luăm în considerare boilerul electric mural cu o putere maximă de 35 kW,consumul de combustibil de cca 3 m3/h şi un regim de funcţionare continuă demaxim 8 h/zi.

Pentru estimarea teoretică a debitelor masice ale poluanţilor atmosferici, s-aufolosit factorii de emisie incluşi în Ghidul EMEP – EEA privind Inventarulpoluanţilor atmosferici – Arderi mici.

Tabel A3.2.14.



NOx g/Gj 68

CO g/Gj 46

Debit masic NMVOC (t/h)Substantapoluanta

Dolj Mehedinţi Caras Severin Timiş Arad

NMVOC 0,72 0,7 0,72 0,65 0,33



NMVOC g/Gj 15.5

SOx g/Gj 140

TSP g/Gj 6

PM10 g/Gj 3.7

PM2,5 g/Gj 3.7

Pb mg/Gj 15.5

Cd mg/Gj 1.5

Hg mg/Gj 0.03

As mg/Gj 0.9

Cr mg/Gj 15.5

Cu mg/Gj 7.9

Ni mg/Gj 240

Zn mg/Gj 8.5

Tabel A3.2.15.:Debitele masice teoretice ale pouanţilor atmosferici


(g/h) (g/s)

NOx 8.56 0.0023

CO 5.79 0.0016

NMVOC 1.95 0.00054

SOx 17.64 0.0049

TSP 0.756 0.00021

PM10 0.46 0.00012

PM2,5 0.46 0.00012

Pb 0.054 0.15 x 10-3

Cd 0.000189 -

Hg 0.37 x 10-5 -

As 0.113 x 10-3 -

Cr 0.0019 -

Cu 0.9 x 10-3 -

Ni 0.03 -



Zn 0.001 -

SURSA (sursa de emisie staţionară, dirijată)Boiler electric mural - funcţionare cu gaz metan

Luăm în considerare o instalaţie termică de perete cu o putere maximă de 25 kW,consumul de combustibil de aproximativ. 3 m3/h şi un regim de funcţionarecontinuă de maxim. 8 h/zi.

Pentru o estimare teoretică a debitului masic al poluanţilor atmosferici, au fostutilizaţi factori de emisie incluşi în Ghidul EMEP – EEA privind Inventarul emisiilorde poluanţi – Ardere mică.

Tabel A3.2.16.



NOx g/Gj 57

CO g/Gj 31

NMVOC g/Gj 10.5

SOx g/Gj 0.5

TSP g/Gj 0.5

PM10 g/Gj 0.5

PM2,5 g/Gj 0.5

Pb mg/Gj 0.984

Cd mg/Gj 0.0112

Hg mg/Gj 0.234

As mg/Gj 0.0937

Cr mg/Gj 0.656

Cu mg/Gj 0.398

Ni mg/Gj 0.984

Se mg/Gj 0.0112

Zn mg/Gj 13.6

Tabel A3.2.17.:Debite masice teoretice ale poluanţilor atmosferici


(g/h) (g/s)



NOx 6.49 0.0018

CO 31.11 0.0086

NMVOC 1.19 0.00033

SOx 0.057 0.000015

TSP 0.057 0.000015

PM10 0.057 0.000015

PM2,5 0.057 0.000015

Pb 0.112 x 10-3 -

Cd 0.000058 -

Hg 0.28 x 10-4 -

As 0.1 x 10-4 -

Cr 0.74 x 10-4 -

Cu 0.45 x 10-4 -

Ni 0.112 x 10-3 -

Se 0.112 x 10-5

Zn 0.00155 -

SURSA: Generator electric 8.5 KWh

Pentru un generator electric de 8.5 KW ce utilizeaza combustibil diesel, unconsum mediu de 3.2 l/h consideram un regim de functionare de 12 h/zi.

Poluanţi specifici: CO, NOx, SO2, hidrocarburi, pulberi totale.Următorii factori de emisie incluşi în culegerea de factori de emisie “EMEP – EEAAir pollutant emission inventory guidebook – Altele mobile – Surse non-rutieremobile şi utilaje – motoarele fixe au fosr utilizate în scopul estimării debitelormasice ale poluanţilor atmosferici generaţi atunci când funcţionează generatorulelectric.

Tabel A3.2.18.













PM 2,5 g/t combustibil 2086


Cd mg/kg combustibil 0.010

Cu mg/kg combustibil 1.7

Cr mg/kg combustibil 0.050

Ni mg/kg combustibil 0.07

Se mg/kg combustibil 0.01

Zn mg/kg combustibil 1.00

Tabel A3.2.19.: Debite masice ale poluanţilor atmosferici


g/h g/s

CH4 0.148 0.411x10-4

CO 28.94 0.80x10-2

CO2 8530 2.369

N2O 0.364 0.0001

NH3 0.021 0.000005

NMVOC 9.13 0.0025

NOx 88.53 0.024

PM10 5.63 0.00156

PM2,5 5.63 0.00156

TSP 5.63 0.00156

Cd 0.27 x 10-4 -

Cu 0.0459 0.12 x 10-4

Cr 0.135 x 10-3 -

Ni 0.189 x 10-3 -

Se 0.27 -

Zn 0.0027 -



Funcţionarea simultană a generatoarelor electrice (cu aceleaşi caracteristicitehnice), pe cele 5 locaţii ale şantierelor de construcţii, va genera următoareacantitate de poluanţi atmosferici:

Tabel A3.2.20.:Debitele masice ale poluanţilor atmosferici la funcţionareasimultană a celor 5 organizări de şantier


g/h g/s

CH4 0.74 0.411x10-4

CO 144.7 0.80x10-2

CO2 42650 2.369

N2O 1.82 0.0001

NH3 0.105 0.000005

NMVOC 45.65 0.0025

NOx 442.65 0.024

PM10 28.15 0.00156

PM2,5 28.15 0.00156

TSP 28.15 0.00156

Cd 0.135 x 10-3 -

Cu 0.2295 0.63 x 10-4

Cr 0.135 x 10-3 -

Ni 0.189 x 10-3 -

Se 0.27 -

Zn 0.0027 -

Pentru un debit masic al efluentului evacuat la coşul de dispersie de 1000 m3/hvalorile concentraţiilor poluanţilor atmosferici sunt cu mult sub valorile limităstabilite prin Decretul 462/1993 – Anexa 2 – punct de incendiu al unui combustibillichid.

Stocare/manipulare combustibil pe amplasamentul organizărilor de şantier

Tipuri de combustibil stocat pe amplasamentul organizărilor de şantier în vedereaalimentării utilajelor:motorină,benzină.

Emisiile specifice la operaţiile de stocare/manipulare combustibil: NMVOC

Stocare/manipulare motorină



Vom estima debitele masice de NMVOC pentru o rezervă de motorină de 40 m3 ~32 tone de pe amplasamentul unei organizări de şantier.Astfel, volumul de motorină stocat pe cele 5 amplasamente stabilite pentruorganizările de şantier va fi de aprox.160 tone..Factorii de emisie incluşi culegerea de factori de emisie EMEP- EEA Air pollutantemission inventory guidebook au fost utilizaţi pentru a estima emisiile NMVOC.

SURSA (sursa de emisie staţionară, fugitivă)Operaţia de alimentare a rezervorului de stocare combustibil - motorină(alimentarea se poate face atât pe partea inferioară cât şi pe partea superioară)La alimentarea rezervoarelor cu 40 m3 de motorină debitul masic de NMVOC înperioada derulării operaţiei va fi de 0,26 g/s.

SURSA (sursa de emisie staţionară, fugitivă)Depozitarea combustibilului în rezervoare – “mica respiraţie” - motorinăCalculul emisiei de NMVOC s-a realizat pentru un volum de 40 m3 de motorinăstocat un interval de 16 h.Astfel, debitul masic de NMVOC va fi de 0,002 g/s.Factorul de emisie recomandat de culegerea de factori de emisie EMEP EEApentru pierderi de NMVOC la “mica respiraţie” este de 3 g/m3.SURSA (sursă de emisie fugitivă):Operaţia de alimentare a utilajelorConsiderăm că operaţia se va desfăşura în cursul a 10 ore, zilnic.Debitul masic de NMVOC va fi de 0,001 g/s.Debitul masic de NMVOC generat pe amplasamentul organizărilor de şantier (5amplasamente) de operaţiile specifice stocării şi manipulării motorinei, va fi:alimentare rezervor de combustibil: NMVOC: 1,3 g/s,depozitare în rezervor: NMVOC: 0,01 g/s,alimentarea utilajelor: NMVOC: 0,005 g/s.

Stocare/manipulare benzinăÎn situaţia în care pe amplasamentul organizării de şantier sestochează/manipulează un volum de 40 m3 de benzină, ~ 30 t benzină.

SURSA (staţionară, fugitivă)Depozitare benzină în rezervoareCalculul emisiei de NMVOC s-a realizat pentru un volum de 40 m3 de benzinăstocat un interval de 16 h.Debitul masic de NMVOC va fi de 0,02 g/s.Factorul de emisie utilizat pentru estimarea teoretică a sumei de NMVOC destocarea benzinei este de 0.06 kg/t.

SURSA (sursă de emisie staţionară, fugitivă)Distribuţie benzină/alimentare utilajeVom calcula debitul masic de NMVOC la alimentarea mijloacelor de transport,operaţie care se va realiza în cursul a maxim 10 h/zi.Debitul masic de NMVOC va fi 1,04 g/s.Factorul de emise utilizat este de 0.06 kg/t benzină.

Debitul masic de NMVOC generat pe amplasamentul celor 5 organizări de şantierde operaţiile specificate va fi:depozitare benzină în rezervoare: NMVOC: 0,1 g/s,alimentarea utilajelor: NMVOC: 5,2 g/s.

Vă prezentăm mai jos debitele masice totale de poluanţi generaţi în condiţiile deoperare simultană a celor 5 organizări de şantier propuse (amplasate la o distanţăde aproximativ 100 km între ele) în cele mai nefavorabile condiţii de



funcţionare/realizare pentru toate operaţiunile evaluate în acelaşi timp. Debitelemasice prezentate mai jos sunt mult mai mari în raport cu situaţia reală deoareceaceste operaţiuni nu pot fi efectuate simultan.

Tabel A3.2.21.

Poluanţi atmosferici Debit masic(g/s)

CH4 0.411 x 10-4

CO 0.80 x 10-2

CO2 2.369

N2O 0.0001

NH3 0.5 x 10-5

NMVOC 6.61

NOx 0.024

PM10 0.0015

PM 2,5 0.0015

TSP 0.0015

Cu 10-4

C. Activităţi desfăşurate la gropile de împrumut cu potenţial de generare aimpurificatorilor atmosferici:

- operaţia săpătură/excavare- manipulare pământ şi piatră- eroziunea eoliană a suprafeţelor decopertate.Operaţiile specifice desfăşurate în incinta unei gropi de împrumut genereazăurmătorii poluanţi atmosferici:operaţia săpătură/excavare – poluanţi atmosferici specifici: pulberi în suspensie şipulberi sedimentabile,manipulare pământ şi piatră - poluanţi atmosferici specifici: pulberi în suspensie şipulberi sedimentabile,eroziunea eoliană a suprafeţelor decopertate – poluanţi atmosferici specifici:pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile,funcţionarea utilajelor şi mijloacelor de transport auto cu motoare diesel: CO,NOx, pulberi în suspensie, NMVOC, CH4, N2O, NH3.

Emisiile atmosferice datorate funcţionării utilajelor şi echipamentelor specificepentru exploatarea gropii de împrumut cât şi a mijloacelor de transport auto suntcuantificate la Transport materiale şi persoane cu mijloace de transport auto /funcţionarea utilajelor specifice şantierelor de construcţii..Pentru evaluarea cantitativă şi calitativă a emisiilor atmosferice corespunzătoarelucrărilor specifice gropii de împrumut, cu operaţiile: săpătură/excavare,manipulare pământ şi piatră, eroziunea eoliană a suprafeţelor decopertate, s-arealizat având în vedere spectrul dimensional caracteristic al particulelor emise,suprafaţa aproximativă de 60 m2 pe care se efectuează lucrările



Tabelul următor prezintă valorile debitelor masice (g/s) pe cele trei categorii delucrări precum şi debitele masice teoreticede sediment de particule şi de pulberiîn suspensie corespunzătoare operaţiunilor:

Tabel A3.2.22. : Debitele masice de poluanţi atmosferici pe spectru dimensionalin cazul unei gropi de împrumut

Debite masice pe spectrul dimensional(kg/ suprafaţă*/ h)

Categorialucrări/operaţie

d 30 m d 15 m d 10 m d 2.5m

Total pecategoriadelucrare

Săpături / Excavare 12,35 1,58 1,38 0,19 15,5

Umpluturi / Acoperireconducta 5,98 1,75 1,33 3,21 12,27

Eroziune 0,08 4,85 3,69 0,14 8,76

Total pulberisedimentabile 18,41 - - - -


TOTAL GENERAL 18.41 8.18 6.4 3.54 36.53

Această situaţie poate să apară în mod ipotetic, la execuţia simultană aoperaţiilor, situaţie puţin probabilă.Aprecierile de mai sus privind concentraţiile de particule materiale în aercorespund celor mai nefavorabile situaţii meteorologice.Pentru a focaliza cantitatea de poluanţi generate în timpul construcţiei/ punerea înfuncţie şi exploatarea investiţiei, vom calcula particulele în suspensie (abreviatTSP) separat şi vom include particulele cu un spectru dimensional de ≤ 15 m şiseparat particule materiale, notate cu PM; această clasă include particule cudomensiunea cuprinsă între 15 şi 30 m.

Activităţile realizate în depozitele de ţeavă care generează poluanţi atmosfericisunt reprezentate de funcţionarea utilajelor şi echipamentelor pentru manipulareaţevilor de conductă şi a altor materiale.

Emisiile atmosferice datorate funcţionării utilajelor şi echipamentelor specificesunt cuantificate la Transport materiale şi persoane cu mijloace de transport auto/ funcţionarea utilajelor specifice şantierelor de construcţiiTransportul materialelor pe calea ferată şi/sau fluvialTransportul materialelor pe calea ferată cu locomotive diesel electrice (LDE) şi locomotive diesel hidrâulice (LDH),Transportul materialelor fluvial cu nave cu motor diesel sau motor pe benzină.

SURSA:Transportul materialelor pe calea feratăConsiderăm 2 situaţii:utilizarea locomotivelor diesel electrice (LDE),utilizarea locomotivelor diesel hidrâulice (LDH).

Factorii utilizaţi pentru locomotivele diesel şi locomotivele diesel electrice suntincluse în EMEP EEA Pollutant Emission Inventory Guidebook.



Tabel A3.2.23.



CH4 kg/t combustibil 182CO kg/t combustibil 18N2O kg/t combustibil 24NH3 g/t combustibil 8NMVOC kg/t combustibil 4.8NOx g/t combustibil 63PM10 kg/t combustibil 2086PM 2,5 kg/t combustibil 2086TSP kg/t combustibil 2086

Consumul de combustibil pentru o locomotivă diesel electrică (LDE) se considerăde 300 litri/h, adică 240 kg/h.

Tabel A3.2.24. : Debitele masice de poluanţi atmosferici în cazul transportuluimaterialelor pe calea ferată


(g/h) (g/s)

NOx 1512 0,42

CO 4320 0,116

NMVOC 1150 0,319

NH3 2,4 0,00066

TSP 430 0,119

PM10 280 0,077

PM2,5 260 0,072

N2O 5,76 0,0016

CH4 43,6 0,012

Consumul de combustibil pentru o locomotivă diesel hidrâulică (LDH) seconsideră de 250 litri/h, aprox. 200 kg/h.



Tabel A3.2.25. : Debitele masice de poluanţi atmosferici pentru o locomotivădiesel hidraulică (LDH)


(g/h) (g/s)

NOx 12600 3,5

CO 3600 1

NMVOC 960 0,26

NH3 480 0,133

TSP 86 0,0238

PM10 240 0,06

PM2,5 220 0,061

N2O 4800 1,33

CH4 36400 10,11

SURSA:Transport de material pe cale fluvialăConsiderăm distanţa de transport a materialelor între portul Constanţa şi portulDrobeta Turnu Severin de 700 kp, iar timpul de deplasare de aprox. 70 ore.Pentru o navă de transport fluvial cu motor diesel – considerăm consumul demotorină la viteză de croazieră fiind de 16 t/24 h, aprox. 660 kg/h.

Factorii utilizaţi pentru locomotivele diesel şi locomotivele diesel electrice suntincluse în EMEP EEA Pollutant Emission Inventory Guidebook.

Tabel A3.2.26.

Poluanţiatmosferici Unitate măsură Factor numeric

NOx kg/t combustibil 78.5

CO kg/t combustibil 7.4

SOx g/t combustibil 2

NMVOC kg/t combustibil 2.8

PM10 kg/t combustibil 1.5

PM 2,5 kg/t combustibil 1.4

TSP kg/t combustibil 1.5

Pb g/t combustibil 0.13

Cd g/t combustibil 0.01

Hg g/t combustibil 0.03



As g/t combustibil 0.04

Cr g/t combustibil 0.05

Cu g/t combustibil 0.88

Ni g/t combustibil 1

Se g/t combustibil 0.10

Zn g/t combustibil 1.2

Tabel A3.2.27. : Debitele masice de poluanţi atmosferici - pentru o navă detransport fluvial cu motor diesel


(g/h) (g/s)

NOx 51810 14,39

CO 4880 1,35

NMVOC 1840 0,511

SOx 1320 0,36

TSP 990 0,275

PM10 990 0,275

PM2,5 920 0,255

Pb 0,08 0,22 x 10-4

Cd 0,006 0,16 x 10-5

Hg 0,01 0,27 x 10-5

As 0,02 0,55 x 10-5

Cr 0,03 0,38 x 10-5

Cu 0,58 0,161 x 10-3

Ni 0,66 0,18 x 10-3

Se 0,06 0,166 x 10-4

Zn 0,79 0,22 x 10-3

Pentru o navă cu un motor pe benzină consumul va fi de 40 l/km.Factorii de emisie utilizaţi pentru locomotivele diesel şi locomotivele electricediesel sunt incluse în EMEP EEA Pollutant Emission Inventory Guidebook.



Tabel A3.2.28.Atmosphericpollutants

Measure

unitNumerical factor

NOx kg/t combustibil 9.4

CO kg/t combustibil 573.9

SOx g/t combustibil 20

NMVOC kg/t combustibil 181.5

NOx kg/t combustibil 63

PM10 g/t combustibil 9.5

PM 2,5 g/t combustibil 9.5

TSP g/t combustibil 9.5

Tabel A3.2.29. : Debitul masic de poluanţi atmosferici generat la transportulmaterialelor pe distanţa de 700 kp:


(g/h) (g/s)

NOx 2800 0,77

CO 172000 47,77

NMVOC 54400 15,11

SOx 6000 1,66

TSP 2800 0,77

PM10 2800 0,77

PM2,5 2800 0,77

Menţionăm că estimările au fost efectuate pentru combusibilii specifici funcţionăriinavelor şi navelor maritime cu combustibil Diesel.

Transportul materialelor şi personalului cu mijloace de transport auto /funcţionarea utilajelor specifice şantierelor de construcţiiSe are în vedere:Funcţionarea utilajelor/echipamentelor şi mijloacelor de transport auto cu motoarediesel,Funcţionarea utilajelor/echipamentelor şi mijloacelor de transport auto cu motoarepe benzină.

Pentru evaluarea cantitativă şi calitativă a poluanţilor atmosferici vom avea învedere:



Tabel A3.2.30. : Echipamentele, utilajele şi mijloacele de transportEchipament Număr tipic

Buldozer – D7 10

Buldozer– D8 5

Excavator – 25 Tonne 25

Excavator – 30 tonne 15

Excavator – 45 tonne 25

Utilaj pentru sapat cu rotor 2

Macarale cu brat lateral - 572 10

Macarale cu brat lateral – 594 / 587 33

Buldozer D6 LGP 8

Screening Machines 4

Masina indoit curbe la rece 2

Trailer pentru conducte cu autotractor 10

Boghiuri pentru conducte 10 pr

Autocamion basculanta 20

Tractor units 10

Remorcă transport agabaritic 6

Camion cu combustibil - autocisterna 2

Bowsers 4

Autobuz pentru personal 10

Minibus 15

Camion de apă 2

Masina de sudare automata 1

Paywelders (working with auto plus tie-ins etc) 12

Fab shop welding equipment 1 set

Winches ( various) 10

Pompe epuismente (diverse) 10

Echipament pentru imprastierea stratului deacoperire

1

NDT/UT Echipament teste nedistructive /camion 1

Testare 1.5



Echipament Număr tipic

HP/LP capete de testare 6 per

Incarcator frontal 2

Greder 2

Compresor vibrator - placa vibratoare 4

Drying spread 1

Instalare pentru dozarea cimentului (posibil) 1

Vehicule 4x4 20

Ambulanţă 1

Mentionam ca evaluarea teoretică a impurificatorilor atmosferici se va realiza înfuncţie de categoria echipamentelor utilizate - utilaj, maşina.Consumul total de motorină estimat pentru funcţionarea utilajelor este de 3042t/an, iar consumul de motorină estimat pentru funcţionarea maşinilor este de 1372t/an.Prezentăm mai jos situaţiile cele mai defavorabile din punct de vedere al emisiiloratmosferice - funcţionarea simultană a utilajelor şi funcţionarea simultană amaşinilor.Considerăm consumul orar de combustibil la funcţionarea în simultaneitate autilajelor de 1727 kg/h şi de 770 kg/h la functionarea in simultaneitate a masinilor(> 3,5 tone şi < 3,5 t).

Pentru evaluarea cantitativă şi calitativă a poluanţilor atmosferici emişi în timpulfunctionării echipamentelor şi utilajelor, s-au folosit factori de emisie incluşi înEMEP /Corinair privind Inventarul poluanţilor atmosferici– Teren accidendat şi altemaşini şi surse mobile:

Tabel A3.2.31.








PM10/PM2,5/TSP g/t combustibil 976









Zn mg/kg combustibil 1


La functionarea in simultaneitate a tuturor utilajelor pe parcursul unei ore rezultăurmatoarele debite masice de substanţe poluante

Tabel A3.2.32.: Debite masice de substanţe poluante la funcţionarea simultană aechipamentelor

Nr.crt Substanţa poluantă Debit masic

(g/s)1 NOx 23.41

2 NMVOC 3.39

3 CH4 0.08

4 CO 7.58

5 NH3 0.003

6 N2O 0.62

7 PM10/PM 2,5/TSP 2.74

8 CO2 150.53

Nr. crt. Substanţa poluantă Debit masic(mg/s)

1 Cd 0.047

2 Cu 8.1

3 Cr 0.2

4 Ni 0.3

5 Se 0.047

6 Zn 4.8

La functionarea in simultaneitate a masinilor > 3,5 tone (consum de combustibilestimat 550 kg/h) in cursul unei ore debitul masic de substante poluante generateva fi cel inscris in tabelul de mai jos:



Tabel A3.2.33. : Debite masice de substanţe poluante la funcţionarea simultană autilajelor > 3.5 tone

Nr.crt Substanta poluanta Debit masic

(g/s)1 NOx 7.17

2 VOC 1. 294

3 CH4 0.04

4 CO 5.93

5 N2O 0.025

6 PM10/PM 2,5/TSP 0.15

7 CO2 479.4


(g/s)1 Cd 0.00015

2 Cu 0.025

3 Cr 0.00076

4 Ni 0.0010

5 Se 0.00015

6 Zn 0.0152

La functionarea in simultaneitate a masinilor < 3,5 tone (consum de combustibilestimat 147 kg/h) in cursul unei ore, debitul masic de substante poluantegenerate va fi cel prezentat în tabelul de mai jos:

Tabel A3.2.34. – Debite masice ale substanţelor poluante la funcţionareasimultană a utilajelor < 3.5 tones


(g/s)1. NOx 0.65

2. VOC 0.189

3. CH4 0.0022

4. CO 0.71

5. N2O 0.0076

6. PM10/PM 2,5/TSP 0.15

7. CO2 13.8



Nr.crt. Substanta poluanta Debit masic

(mg/s)1. Cd 0.00004

2. Cu 0.007

3. Cr 0.0002

4. Ni 0.0002

5. Se 0.00003

6. Zn 0.004

In conditiile functionarii in simultaneitate a masinilor (atat cele <3,5 t cat şi celepeste 3,5 t), valorile debitelor masice de impurificatori atmosferici vor fi celeprezentate in tabelele de mai jos:

Tabel A3.2.35. : Debite masice de substanţe poluante la funcţionarea simultană autilajelor (atât cele <3.5 t cât şi cele>3.5 t)


(g/s)1 NOx 7.17

2 VOC 1.294

3 CH4 0.04

4 CO 5.93

5 N2O 0.025

6 PM10/PM 2,5/TSP 0.59

7 CO2 493.2


(mg/s)1 Cd 0.00055

2 Cu 0.032

3 Cr 0.00096

4 Ni 0.0012

5 Se 0.00018

6 Zn 0.0192

Consideram urmatoarele scenarii privind functionarea mijloacelor de transport şi autilajelor in doua etape diferite ale procesului tehnologic.Scenariul I: functionarea simultană a unui numar de 12 mijloace de transport şiutilaje pentru realizarea unei etape din procesul tehnologic.Prezentăm consumul orar, timpul de functionare şi consumul de carburant dieselpentru masini şi utilaje



Tabel A3.2.36 :Consumuri de carburanţi pe tipuri de utilaje şi maşini

Tip utilaj/masinaTimpfunctionare(h/zi)

Consumcarburant(kg/h)

Nr.utilaje/masini

Consum totalcarburant(kg/h)

Tractor sudura 8 18 10 186

Trailer agabaritic cu autotractor 8 47 2 96

Camion cu combustibil-autocisterna 8 39 1 39

Autobuz pentru personal 8 16 4 64

Vehicule 4 x 4 8 11 4 47

Buldozer 25 tone 8 27 2 53

Excavator 30 tone 8 21 3 63

Utilaj pentru sapat cu rotor 8 21 2 42

Macarale cu brat lateral 38 t 8 32 1 32


Autocamion basculanta 8 47 4 192

Incarcator frontal 8 56 2 111

Calculele efectuate pe baza factorilor de emisie au evidentiat următoarele debitemasice de poluanţi atmosferici generati la functionarea masinilor şi utilajelorspecificate in tabelul de mai sus.

Tabel. A3.2.37.:Debite masice de poluanti atmosferici generaţi de funcţionareautilajelor

Debitul masic de poluanti emisi (g/s)Tipechipament

NOx NMVOC CH4 CO NH3 N2O PM

Tractorsudura 2,44 0,35 0,085 0,79 0,00035 0,065 0,28

Traileragabaritic cuautotractor

1,1 0,21 0,0064 0,89 - 0,003 0,112

Camion cucombustibil-autocisterna

0,925 0,0054 0,176 0,741 - 0,0026 0,093

Autobuzpentrupersonal

0,759 0,145 0,0044 0,608 - 0,002 0,065

Vehicule 4 x 4 0,194 0,05 0,00067 0,213 0,0022 0,044



Debitul masic de poluanti emisi(mg/s)Tip utilaj

Cd Cu Cr Ni Se Zn

Tractor sudura 0,0005 0,085 0,0025 0,0035 0,0005 0,05

Trailer agabaritic cuautotractor 0,00026 0,044 0,0013 0,0018 0,00026 0,026

Camion cu combustibil-autocisterna 0,0002 0,0368 0,001 0,0015 0,0002 0,02

Autobuz pentru personal 0,00017 0,03 0,0008 0,0012 0,00008 0,017

Vehicule 4 x 4 0,00012 0,02 0,00061 0,00085 0,00012 0,012

Buldozer 25 t 0,00015 0,0254 0,00074 0,002 0,00015 0,015

Excavator 30 t 0,00017 0,0297 0,00087 0,0012 0,00011 0,0174

Utilaj pentru sapat cu rotor 0,00011 0,019 0,00058 0,00081 0,00011 0,0116

Macarale cu brat lateral38 t 0,00088 0,015 0,00044 0,00062 0,00008 0,008

Macarale cu brat lateral60 t 0,00014 0,024 0,0007 0,00099 0,00014 0,099

Autocamion basculanta 0,00052 0,0088 0,00026 0,000365 0,00052 0,0052

Incarcator frontal 0,00003 0,0052 0,00015 0,0002 0,00031 0,0031

Buldozer 25 t 0,73 0,106 0,0025 0,236 0,0001 0,019 0,085

Excavator 30 t 0,84 0,123 0,00297 0,276 0,00012 0,0225 0,1

Utilaj pentrusapat cu rotor 0,56 0,082 0,0019 0,184 0,0008 0,0151 0,066

Macarale cubrat lateral 38t

0,433 0,063 0,0015 0,14 0,000067 0,0115 0,05

Macarale cubrat lateral 60t

0,69 0,1 0,002 0,223 0,00009 0,018 0,081

Autocamionbasculanta 2,22 0,426 0,013 1,78 - 0,0062 0,151

Incarcatorfrontal 1,51 0,220 0,0052 0,491 0,0002 0,04 0,178

TOTAL 12,39 1,88 0,3 6,57 0,0048 0,207 1,305



TOTAL 0,00325 0,3429 0,009950,015035 0,00258 0,2843

Pentru functionarea in simultaneitate a celor 12 echipamente timp de o ora şirespectiv 8 ore cantitatea teoretica de poluanti atmosferici generata esteprezentata in tabelul de mai jos.

Tabel A3.2.38.:Cantitate de poluanţi generaţi (kg)

Cantitatea de poluanti generata (kg)Timp defunctionaresimultana NOx NMV

OCCH4

CO NH3 N2O

PM

1 h 44,6 6,7 1,08

23,65

0,017

0,74 4,68

8 h 356,8 53,6 8,6

4189,2

0,136

5,92

37,44

Cantitatea de poluanti generata (gr)Timp defunctionaresimultana Cd Cu Cr Ni Se Zn

1 h 0,01 1,2 0,035 0,05 0,009 1,02

8 h 0,08 9,6 0,28 0,4 0,072 8,16

Scenariul II: functionarea simultană a unui numar de 12 mijloace de transport şiutilaje pentru realizarea unei etape din procesul tehnologic.Prezentam consumul orar, timpul de functionare şi consumul de carburant dieselpentru masini şi utilaje:

Tabel A3.2.39.: Consumuri de carburanti pe tipuri de utilaje şi masini– scenariulII

Tip echipamentTimpfunctionare(h/zi)

Consumcarburant(kg/h)

Nr.utilaje/masini

Consum totalcarburant(kg/h)

Trailer agabaritic cu autotractor 8 47 2 96

Minibus 8 3,9 3 11

Camion cu combustibil-autocisterna 8 39 2 80

Masina de sudura multifunctionala 8 4,5 12 101

Buldozer 25 tone 8 27 2 53



Excavator 30 tone 8 21 3 63

Utilaj pentru sapat cu rotor 8 21 2 42


Echipament de cernere/sortare 8 43 1 43

Echipament pentru imprastiereastratului de acoperire 8 51 1 51

Greder 8 23 1 23

Pikammer cu motocompresor 8 14 4 57

Calculele efectuate pe baza factorilor de emisie au evidentiat următoarele debitemasice de poluanţi atmosferici generati la functionarea masinilor şi utilajelorspecificate in tabelul de mai sus.

Tabel. A3.2.40.: Debite masice de poluanti atmosferici – scenariul II

Debitul masic de poluanti emisi (g/s)Tip echipamentNOx NMVOC CH4 CO NH3 N2O PM

Traileragabaritic cuautotractor

1,1 0,21 0,0064 0,89 - 0,003 0,112

Minibus 0,051 0,00018 0,015 0,056 - 0,0006 0,011


0,925 0,0054 0,176 0,741 - 0,0026 0,093

Masina desuduramultifunctionala

0,732 0,105 0,002 0,228 0,0001 0,019 0,0852

Buldozer 25tone 0,73 0,106 0,0025 0,236 0,0001 0,019 0,085

Excavator 30tone 0,84 0,123 0,00297 0,276 0,00012 0,0225 0,1

Utilaj pentrusapat cu rotor 0,56 0,082 0,0019 0,184 0,0008 0,0151 0,066

Macarale cubrat lateral 38 t 0,433 0,063 0,0015 0,14 0,000067 0,0115 0,05

Echipament decernere/sortare 0,582 0,084 0,002 0,188 0,000083 0,015 0,0068



Debitul masic de poluanti emisi (g/s)Tip echipamentNOx NMVOC CH4 CO NH3 N2O PM

Echipamentpentruimprastiereastratului deacoperire

0,691 0,1 0,0024 0,223 0,00009 0,018 0,081

Greder 0,29 0,042 0,0001 0,093 0,00005 0,0076 0,0335

Pikammer cumotocompresor

0,756 0,108 0,0026 0,244 0,00010 0,02 0,088

TOTAL 7,69 1,02858 0,21537 3,4990,00151

0,1539 0,8115

Debitul masic de poluanti emisi (mg/s)Tipechipament Cd Cu Cr Ni Se ZnTraileragabaritic cuautotractor

0,0026 0,44 0,013 0,018 0,0026 0,26

Minibus 0,00003 0,0055 0,00016 0,00022 0,000034 0,003


0,002 0,368 0,01 0,015 0,002 0,2

Masina desuduramultifunctionala

0,0015 0,85 0,252 0,01 0,0015 0,15

Buldozer 25tone 0,0015 0,254 0,0074 0,02 0,0015 0,15

Excavator 30tone 0,0017 0,297 0,0087 0,012 0,0011 0,174

Utilaj pentrusapat cu rotor 0,0011 0,19 0,0058 0,0081 0,0011 0,116

Macarale cubrat lateral 38 t 0,00088 0,15 0,0044 0,0062 0,0008 0,08

Echipament decernere/sortare 0,001 0,2 0,005 0,0083 0,0011 0,119

Echipamentpentruimprastiereastratului deacoperire

0,0014 0,24 0,007 0,009 0,0014 0,141

Greder 0,00059 0,01 0,003 0,005 0,00059 0,059



Pikammer cumotocompresor

0,00152 0,264 0,0076 0,0108 0,00152 0,152

TOTAL 0,01582 3,2685 0,32406 0,12262 0,015244 1,604

Pentru funcţionarea simultană a 12 echipamente pentru 1 oră şi respectiv 8 ore,valoarea teoretică a poluanţilor atmosferici generaţi este prezentată în tabelul demai jos:

Tabel A3.2.41. – Cantitatea de poluanţi generată (kg)

Cantitatea de poluanţi generată (kg)Timp simultande funcţionare

NOx NMVOC CH4 CO NH3 N2O PM1 h 27.7 3.67 0.77 12.56 0.054 0.55 2.9

8 h 221.6 29.36 6.16 100.4 0.43 4.4 23.2

Cantitatea de poluanţi generată (gr)Timp simultande funcţionare Cd Cu Cr Ni Se Zn

1 h 0.05 11.7 1.15 0.43 0.054 5.76

8 h 0.4 93.6 9.2 3.44 0.432 46.08

Etapa de punere în funcţiune consta dintr-o serie de operaţii care nu genereazăpoluanţi atmosferici, dar totodată se referă şi la punerea în functiune a instalatiilorde utilizare (arzatoare), aceasta fiind o activitate cu potenţial de generare aimpurificatorilor atmosferici.Aceasta activitate se desfasoară pe o perioadă de timp redusă si se refera laprobele efectuate pentru funcţionarea la parametrii proiectati a instalaţiilor deardere ce urmează să funcţioneze în perioada de operare a investiţiei.

Se apreciază că emisiile de impurificatori atmosferici generate în aceastaperioada sunt nesemnificative.

Calculăm debitele masice de impurificatori atmosferici generaţi în atmosferă înperioada de EXECUTIE A LUCRARILOR pe etape de realizare a acestora.Apreciem că nu toate operaţiile propuse pentru realizarea lucrărilor vor fiefectuate în acelaşi timp. Astfel, am împărţit operaţiile generatoare de poluanţiatmosferici în mai multe etape:Etapa I: operaţiile de demolare, defrisare/curatare a terenului şi derocare,Etapa II: lucrari de terasamente (operaţii de excavare / săpătură, acoperireaconductei cu pământ / realizare umpluturi, reamenajarea terenului, eroziuneaeoliană a suprafeţelor decopertate), circulatia auto pe drumuri de pamant,transport materiale pe calea ferata sau fluvial, transport rutier de materiale sipersonal (scenariul I + scenariul II), organizări de şantier, gropi de împrumut,Etapa III: operaţia de sudură electrică, curăţare conductă şi operaţia de grunduireşi vopsire instalaţie de aerisire, operaţia de aşternere asfalt.

Calcul debitelor masice totale de impurificatori atmosferici au evidenţiaturmătoarele:



ETAPA I:

Tabel A3.2.42.Poluanţiatmosferici

Debit masic(g/s)

CO 830.16

H2S 32

NMVOC 14.0

NOx 580.0

PM10 0.11

PM 2,5 0.11

TSP 436.22

ETAPA II:Etapa II.1: terasamente, traficul vehiculelor pe drum de pământ amenajat cubalast, transportul feroviar de materiale, transport rutier de material şi de personal(scenariul I), organizări de şantier, gropi de împrumut.

Tabel. A3.2.43.


Debit masic(g/s)

CO 6.7

NH3 0.005

NMVOC 8.80

NOx 12.83

N2O 0.20

CH4 0.31

CO2 2.37

Cu 0.97 x 10-3

Cd 0.003 x10-3

Cr 0.009 x 10-3

Ni 0.015 x 10-3

Se 0.002 x 10-3

Zn 0.28 x 10-3

PM10 1.38

PM 2,5 1.38



TSP 34.06

PM (sedimenting) 37.95

Pulberi totale (PM10, PM 2,5,TSP,PM)

74.77

PM reprezintă particule materiale.

Etapa II.2: terasamente, traficul vehiculelor pe drum de pământ, transport fluvialde materiale, transport rutier de material şi personal (scenariul I), şantiere deconstrucţii, gropi de împrumut.

Tabel. A3.2.44.


Debit masic(g/s)

CO 4.84

NH3 0.0015

NMVOC 8.14

NOx 22.10

N2O 0.15

CH4 0.21

CO2 2.369

SOx 0.36

Cu 0.00079

Cd 0.16 x 10-5

Cr 0.38 x 10-5

Ni 0.122 x 10-3

Se 0.015 x 10-3

Zn 1.6 x 10-3

Pb 0.22 x 10-5

Hg 0.27 x 10-5

As 0.55 x 10-5

PM10 1.086

PM 2,5 1.086

TSP 23.72

PM 38.99




Debit masic(g/s)

Pulberi totale(PM10, PM2,5, TSP,PM)

74.88

PM – particule materiale

ETAPA III:

Tabel A3.2.45.


Debit masic(g/s)

CO 0.06

NMVOC 2000

NOx 0.13

TSP 0.02

Funcţionarea sistemului de ventilaţie la grunduire şi vopsire a fost executată înetape în cele 5 judeţe de-a lungul traseului conductei.

Debitele masice totale corespunzătoare PERIOADEI DE CONSTRUCŢIE(Etapele I, II.1, III)

Tabel A3.2.46.


Debit masic(g/s)

CO 836.92

H2S 32

NH3 0.005

NMVOC 2022.8

NOx 592.96

N2O 0.20

CH4 0.31

CO2 2.37

Cu 0.97 x 10-3

Cd 0.003 x10-3

Cr 0.009 x 10-3

Ni 0.015 x 10-3

Se 0.002 x 10-3

Zn 0.28 x 10-3




Debit masic(g/s)

PM10 1.49

PM 2,5 1.49

TSP 471.72

PM 37.95

Particule totale(PM10, PM2,5, TSP,PM)

511.23

Debitele masice totale corespunzătoare PERIOADEI DE CONSTRUCŢIE(Etapele I, II.2, III)

Tabel. A3.2.47.


Debit masic(g/s)

CO 835.06

H2S 32

NH3 0.0015

NMVOC 2022.14

NOx 602.23

N2O 0.15

CH4 0.21

CO2 2.37

SOx 0.36

Cu 0.00079

Cd 0.16 x 10-5

Cr 0.38 x 10-5

Ni 0.122 x 10-3

Se 0.015 x 10-3

Zn 1.6 x 10-3

Pb 0.22 x 10-5

Hg 0.27 x 10-5

As 0.55 x 10-5

PM10 1.19



PM 2,5 1.19

TSP 461.04

PM 38.99

Particule totale(PM10, PM2,5, TSP,PM)

511.33

Cotă mai mare de:- TSP provine de la derocare stâncă şi, and- NMVOC provine de la exploatarea sistemelor de ventilaţie a operaţiei degrunduire şi vopsire prevăzută pentru conducta de gaz

A3.3. Emisii în aer în perioada de operare a conductei de gaz NabuccoÎn perioada de operare a conductei de gaze, activităţile generatoare de poluanţiatmosferici sunt:Transportul gazelor prin conductă – pierderi în zonele de conexiune, supape şisecţiuni deteriorate. Poluanţii odată ajunşi în atmosferă se disipează rapid şi numai pot fi practic captaţi în vederea epurării. Emisiile de poluanţi pot determina ogamă largă de efecte, de la mirosuri dezagreabile, până la deteriorări serioase alesănătăţii.Centrala termică din dotarea staţiei de preluare gaze Craiova, staţiei de măsurareşi transfer gaze Nădlac, Dispeceratul Naţional de Control,Aeronava Diamond DA 42MPP, sau alt tip de aeronavă folosită pentru controlultraseului conducteiDescărcări accidentale de gaze şi dirijarea gazelor în vederea arderii la coşurilede refulare (zona robinetelor de secţionare).

SURSA:Transport de gaze prin conducta – pierderi în zonele de conexiune, supape şisecţiuni deteriorateS-a apreciat volumul de gaze transportat prin conductă fiind de 31 mldNm3/an.Pe baza factorilor de emisie se estimează o emisie maximă de NMVOC în zonelede conexiune, la supape şi în zona secţiunilor deteriorate de 3100 t/an, ceea cereprezintă 8,49 t/zi, 74,3 g/h/kp, 0,02 g/s/kp.Vă rugăm să reţineţi că factorul de emisie pe care îl folosim este 0.1 g/m3 gazenaturale.

SURSA:Centrala termică – din dotarea staţiei de preluare gaze Craiova, staţiei demăsurare şi transfer gaze Nădlac, Dispeceratul Naţional de ControlCombustibil utilizat: gaz metanCosiderăm un boiler electric montat pe perete cu capacitate maximă de 25 kW,un consum de carburant de aproximativ 3 m3/h şi un regim de funcţionarecontinuă de 8 h/day.

Pentru estimarea teoretică a debitelor masice ale poluanţilor atmosferici, s-aufolosit factorii de emisie incluşi în EMEP – EEA Pollutant Emission InventoryGuidebook – Arderi mici.



Tabel A3.3.1.: Factorii de emisie pentru estimarea debitelor masice de polaunţiatmosferici în timpul funcţionării boilerului electric

Substanţapoluantă Unitate măsură Factor numeric

NOx g/Gj 57

CO g/Gj 31

NMVOC g/Gj 10.5

SOx g/Gj 0.5

TSP g/Gj 0.5

PM10 g/Gj 0.5

PM2,5 g/Gj 0.5

Pb mg/Gj 0.984

Cd mg/Gj 0.0112

Hg mg/Gj 0.234

As mg/Gj 0.0937

Cr mg/Gj 0.656

Cu mg/Gj 0.398

Ni mg/Gj 0.984

Se mg/Gj 0.0112

Zn mg/Gj 13.6

Tabel A3.3.2. : Debite masice teoretice a poluanţilor atmosferici


(g/h) (g/s)

NOx 6.49 0.0018

CO 31.11 0.0086

NMVOC 1.19 0.00033

SOx 0.057 0.000015

TSP 0.057 0.000015

PM10 0.057 0.000015

PM2,5 0.057 0.000015

Pb 0.112 x 10-3 -



Cd 0.000058 -

Hg 0.28 x 10-4 -

As 0.1 x 10-4 -

Cr 0.74 x 10-4 -

Cu 0.45 x 10-4 -

Ni 0.112 x 10-3 -

Se 0.112 x 10-5

Zn 0.00155 -

Descărcări accidentale de gaze şi dirijarea gazelor pentru ardere la coşurile derefulare (zona robinetelor de secţionare)

Poluanţii specifici ai arderii combustibilului – gaz metan: CO, NOx, SOx, pulberi însuspensie, hidrocarburi, aldehideEmisiile poluante atmosferice sunt proporţionale cu volumul de gaz existent înconduct între cele două staţii de robineţi.

O pierdere accidentala din conducta de CH4 de 0,2 g/s/km va reprezenta oscurgere de 0,035 t/h CH4 pe toata lungimea conductei, ceea ce reprezinta 0,735t CO2 (valoare rezultata pe baza evaluarilor teoretice privind potentialul deincalzire globala).

Staţie compresoareSURSA (sursa de emisie staţionară, dirijată) Arderea combustibilului (gaz natural) în scopul de a obţine compresie înconducta de gazCu scopul de a obţine compresie în conductă, ne asumăm utilizarea instalaţiei degaz(utilaj gaz) cu o putere de 200 KWh şi un consum de gaz metan deaproximativ 45 m3/h.Pentru estimarea teoretică a debitului masic ai poluanţilor atmosferici s-au utilizatfactori de emisie incluşi în Ghidul EMEP – EEA privind Inventarul emisiilorpoluante – Industrii energetice – Arderea în industriile de energie şi detransformare – combustibili gazoşi pentru gaze de ardere pentru turbine.

Tabel A3.3.3. :Factori de emisie utilizaţi pentru estimarea debitului masic alpoluanţilor atmosferici


NOx g/Gj 153

CO g/Gj 39.2

NMVOC g/Gj 1

SOx g/Gj 0.281

TSP g/Gj 0.908

PM10 g/Gj 0.908



PM2,5 g/Gj 0.908

Pb mg/Gj 0.234

Cd mg/Gj 0.515

Hg mg/Gj 0.1

As mg/Gj 0.09

Cr mg/Gj 0.398

Cu mg/Gj 0.398

Ni mg/Gj 0.984

Se mg/Gj 0.0112

Zn mg/Gj 13.6

Pentru gaze cu efect de seră GHG (CO2, CH4, N2O) au fost folosiţi factori deemisie incluşi în Ghidul PPC 2006:CO2: 54300 kg de GHG/TJ,CH4: 0.3 kg de GHG/TJ,N2O: 0.03 kg deGHG/TJ.

Tabel A3.3.4. :debite masice teoretice ale poluanţilor atmosfericiDebit masic

Substanţa poluantă(g/h) (g/s)

NOx 261.6 0.07

CO 67.03 0.018

NMVOC 1.71 0.0004

SOx 0.48 0.0001

TSP 1.55 0.0004

PM10 1.55 0.0004

PM2,5 1.55 0.0004


(mg/h) (mg/s)

Pb 0.4 0.0001

Cd 0.88 0.0002

Hg 0.171 0.00004

As 0.153 0.00004

Cr 0.68 0.0001

Cu 0.68 0.0001



Ni 1.68 0.0004

Se 0.019 0.000005

Zn 23.25 0.0064

Valori calculate pe baza factorilor de emisie pentru gazelle cu efect de serăCO2: 271500 kgCH4: 1500 kg,N2O: 150 kg.În estimarea potenţialului de încălzire global pentru a calcula emisiile de gaze cueffect de seră, sunt convertite diferite tiăuri de gaz în CO2echi astfel încât să secalculeze un indicator unic care reprezintă valoarea totală a gazelor cu efect deseră eliberate..Astfel: 1 t CH4 = 21 t CO21 t N2O = 310 t CO2 .

1,5 t CH4 = 31.5 t CO2,0,15 t N2O = 46.5 t CO2,CO2 = 271 tPIG (potenţialul de încălzire globală): 349 t CO2

SURSAGenerator electric 150KVA (120KW) pentru staţia de compresoare

Cosum de combustibil: 30 kg/h,Combustibil utilizat: motorină

Pentru a estima debitele masice ale poluanţilor atmosferici emişi în timpulfuncţionării generatorului electric, au fost utilizaţi factori de emisie incluşi înGhudul EMEP – EEA Inventarul emisiilor de poluanţi – Alte mobile – Surse mobileşi utilaje non-rutiere – motoare staţionare:

Tabel A3.3.5.Substanţapoluantă Unitate măsură Factor numeric









PM 2,5 g/t combustibil 2086









Zn mg/kg combustibil 1.00

Tabel A3.3.6.:Debite masice de poluanţi atmosferici determinate pe bazafactorilor de emisie după cum se arată mai jos:


g/h g/s

CH4 1.65 0.00045

CO 321.6 0.089

CO2 94800 26

N2O 4.05 0.0011

NH3 0.24 0.00006

NMVOC 101.55 0.028

NOx 983.7 0.273

PM10 62.58 0.017

PM2,5 62.58 0.017

TSP 62.58 0.017


mg/h mg/s

Cd 0.3 0.000083

Cu 51 0.014

Cr 1.5 0.00041

Ni 2.1 0.00058

Se 0.3 0.000083

Zn 30 0.0083

SURSA (sursa de emisie staţionară, dirijată)Boiler electric – funcţionează cu gaz metan

Luăm în considerare un boiler electric montat pe perete cu o putere maximă de25 kW, consulum de combustibil de aprox. 3 m3/h şi un regim de funcţionarecontinuă de maxim 8 h/zi.



Pentru estimarea teoretică a debitelor masice ale poluanţilor atmosferici, s-auutilizat factorii de emisie incluşi în Ghidul EMEP – EEA Inventarul emisiiloratmosferici – Ardere mică.

Tabel A3.3.7. – Factorii de emisie utilizaţi pentru estimarea debitelor masice alepoluanţilor atmosferici la funcţionarea boilerului electric


NOx g/Gj 57

CO g/Gj 31

NMVOC g/Gj 10.5

SOx g/Gj 0.5

TSP g/Gj 0.5

PM10 g/Gj 0.5

PM2,5 g/Gj 0.5

Pb mg/Gj 0.984

Cd mg/Gj 0.0112

Hg mg/Gj 0.234

As mg/Gj 0.0937

Cr mg/Gj 0.656

Cu mg/Gj 0.398

Ni mg/Gj 0.984

Se mg/Gj 0.0112

Zn mg/Gj 13.6

Tabel A3.3.8. – Debitele masice de poluanţi atmosferici


(g/h) (g/s)

NOx 6.49 0.0018

CO 31.11 0.0086

NMVOC 1.19 0.00033

SOx 0.057 0.000015

TSP 0.057 0.000015



PM10 0.057 0.000015

PM2,5 0.057 0.000015

Pb 0.112 x 10-3 -

Cd 0.000058 -

Hg 0.28 x 10-4 -

As 0.1 x 10-4 -

Cr 0.74 x 10-4 -

Cu 0.45 x 10-4 -

Ni 0.112 x 10-3 -

Se 0.112 x 10-5

Zn 0.00155 -

SURSA:Aeronava DIAMOND DA 42 MPPScopul: monitorizarea traseului conductei din punct de vedere al respectăriirestricţiilor impuse privind amplasarea obiectivelor.Poluanţi atmosferici generaţi la funcţionare (rulare pe pistă, decolare, aterizare,zbor de croazieră): SOx, NOX, CO, pulberi în suspensie, hidrocarburi, aldehideEstimarea emisiilor atmosferice se va realiza cumulat pentru toate etapele (rularepe pistă, decolare, aterizare, zbor de croazieră) pentru un zbor al aeronavei peîntreaga lungime a conductei (dus-întors), deci aproximativ 1000 km.

Conform datelor tehnice specifice:pentru cele trei etape - rulare, aterizare, decolare - consumul de combustibil acelor două motoare este de 16,6 litri/h.pentru intervalul de zbor de croazieră consumul de combustibil este de 10 litri/h lao viteza medie de 250 km/h.

Factorii de emisie utilizaţi pentru calcularea debitelor masice de poluanţiatmosferici generaţi în timpul zborului sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel A3.3.9.

Poluanţi atmosferici Factori de emisie

(kg/l)

SOx 0.0045

NOx 0.09

CO 5.5

Pulberi în suspensie 0.09

Hidrocarburi 0.18

Aldehide 0.05



Tabel A3.3.10. - Debitul masic de impurificatori atmosferici generaţi la efectuareazborului aeronavei (corespunzător celor 5 etape)

Poluanţi atmosfericiDebit masic

(g/s)

SOx 0,03

NOx 0,625

CO 38,19

Pulberi în suspensie 0,625

Hidrocarburi 1,25

Aldehide 0,347

Debitele masice teoretice ale poluanţilor atmosferici calculate pentru ETAPA DEFUNCŢIONARE a conductei de gaz sunt arătate în tabelul de mai jos:

Tabel A3.3.11.Substanţapoluantă Unitate măsură Factor numeric

NMVOC g/s 10.02

NOx g/s 0.35

CO g/s 0.141

SOx g/s 0.00016

PM10 g/s 0.01746

PM 2,5 g/s 0.01746

TSP g/s 0.01746

CH4 g/s 0.00045

NH3 g/s 0.00006

N2O g/s 0.0011

CO2 g/s 26

Pb mg/h 0.4

Cd mg/h 1.08

Hg mg/h 0.171

As mg/h 0.153

Cr mg/h 2.18

Cu mg/h 5.78



Ni mg/h 3.78

Se mg/h 0.319

Zn mg/h 53.25

3.4. SURSE ANTICIPATE DE LUMINĂ, ZGOMOT ŞI VIBRAŢII; CANTITĂŢIANTICIPATE PENTRU PROIECT

A3.4.1. LuminăA3.4.1.1. Surse de lumină – pe perioada construcţiei

Pe perioada de execuţie a lucrărilor se va sigura iluminatul perimetral in cele 5organizări de şantier, în depozitele de ţeavă, ceea ce poate constitui o sursă dedisconfort pe timpul nopţii pentru fauna zonei, mai ales pentru păsări.Constructorul va amenaja iluminarea perimetrală astfel încât să reducă la minimdifuzia luminii in afara zonei.Execuţia lucrărilor este prevăzută a se realiza numai pe timpul zilei. Dacăconstructorul decide să lucreze şi noaptea, va lua cele mai adecvate măsuripentru reducerea impactului ca urmare a folosirii luminilor pe timp de noapte.

A3.4.1.2. Surse de lumină în timpul funcţionăriiIluminarea în timpul operaţiunii conductei de gaz va fi asigurată în următoarelelocalităţi:staţia off-take de la Segarcea,Staţia de măsurare fiscală de la Nădlac,Dispeceratul Centrului Naţional de Control (ICCC).

A3.4.2. Surse de zgomotA3.4.2.1 Surse de zgomot – în timpul construcţiei

Sursele de zgomot şi vibraţii în faza de construcţie a lucrărilor propuse pot fi:funcţionarea utilajelor de construcţii pentru:repararea drumurilor existente utilizate ca drumuri tehnologice şi execuţiadrumurilor noi de acces;pregatirea culoarului de lucru, săparea şanţului, manevrarea tronsoanelor deconducta in zona şanţului, umplerea tranşeei, compactare, araturi şi discuire terenla finalizarea lucrărilormanevrarea ţevilor in depozitul de ţeava la descărcare-stivuire-încărcarefuncţionarea camioanelor de transport a tevilor şi a altor materiale, inclusiv apământului excavat;funcţionarea generatoarelor electrice portabile;utilizarea sistemelor de alarmă ale vehiculelor grele;detonarea explozibilului folosit pentru derocare

Zgomotul vehiculelor rutiere este în principal generat de motor şi de contactul cufrecarea vehiculelor cu aerul şi calea de rulare (zgomotul de rulare).În general, la viteze ce depăşesc 60 km/h, zgomotul de rulare depăşeştezgomotul produs de motor.Nivelul presiunii sonore produs de trafic depinde de volumul traficului, viteza derulare, proporţia vehiculelor grele şi de natura suprafeţei de rulare.Zgomot generat de echipamente în frontul de lucruProcesele tehnologice pentru lucrările de construcţie- separare sol vegetal,excavare terase, compactare şi stabilire a stratului final – necesită folosirea unorgrupuri de echipamente cu funcţii adecvateSursele de zgomot depend de numărul de echipamente de lucru.Valorile nivelurilor de putere acustică generate de funcţionarea echipamentului înfrontal de lucru depend de numărul de echipamente cu operaţii simultane şi pecategoriile de echipamente de lucru..



Zgomotul în câmp îndepărtat, adică la câteva sute de metri de sursă, depinde înmare măsură de factori externi suplimentari cum ar fi:fenomenele meteorologice şi în particular, viteza şi direcţia vântului, gradientul detemperatură şi vânt etc;absorbţia mai mult sau mai puţin importantă a undelor acustice de către sol,fenomen denumit „efect de sol”;absorbţia în aer, dependentă de presiune, temperatură, umiditate relativă,componenţa spectrală a zgomotului;topografia terenului;vegetaţia.

La acest nivel de observare, constatările privind zgomotul se referă, în general, laîntregul obiectiv analizat.

De la sursă la receptor zgomotul se schimbă atât in spectrul nivelului cât şi inspectrul frecvenţei. Cea mai evidentă este scăderea zgomotului pe măsura cecreşte distanţa de la sursă.Cercetările în domeniu au evidenţiat faptul că nivelul sunetului se atenueaza sauscade cu o valoare de 6dB pentru fiecare dublare a distantei(6dB/DD).

Prezentăm mai jos puterile acustice asociate ale câtorva utilaje de construcţii:buldozere – Lw ≈ 115 dB(A)încărcătoare - Lw ≈ 112 dB(A)excavatoare - Lw ≈ 117 dB(A)autogredere - Lw ≈ 112 dB(A)camion benă - Lw = 107 dB(A).

Valorile nivelului de zgomot determinate de la câteva sute de metri depărtare deechipamentul de lucru depinde de factori externi, de asemenea: de viteza şidirecţia vântului, absorbţia aerului în funcţie de presiune, temperatură, umiditaterelativă, frecvenţa de zgomot, topografie şi tipul de vegetaţie.

Astfel, valorile nivelului de zgomot în timpul funcționării echipamentului, valoriledeterminate la un receptor aflat la 30 m departe de ei, în temeiul calm atmosferic,temperatura ambiantă de 20ºC, teren plat, vegetația ierboasă, umiditatea aerului78% va fi:- Încărcător frontal într-un ciclu de încărcare = 61 dB (A),- Excavator = 85 dB (A),- Încărcare tip camion, emisiile de zgomot la 12 km / oră viteza = (A) 100 dB.Pentru o sursă fixă situată pe un teren plat şi la distanţa “d” între sursă şireceptor, nivelul zgomotului este calculate după formula:

LAeq = LwA – Cd + Ctf – Ce + Cr , unde

LwA – nivelul acustic specific utilajuluiCd – corecţie de distanţăCtf – corecţia timpului de funcţionare a utilajuluiCe – corecţie de ecranCr – corecţie datorată prezenţei reflectorului

In cazul prezentului proiect, pentru calculul imisiilor de zgomot rezultat de lautilajele de construcţie şi mijloacele de transport folosite la implementareaproiectului s-a utilizat, conform prevederilor Ordinului 1830/200725, următoarearelaţie:

Lp=Lw – 10xlog (r2) – 8,

in care:



Lp – nivelul de zgomotLw – puterea acusticăr - distanţa faţă de sursa de zgomot (se utilizează în cazul propagării zgomotuluide la o sursă punctiformă pe un teren plat).

Pe baza acestei relaţii şi a puterilor acustice asociate diferitelor utilaje şi mijloacede transport, în tabelul A3.4.1 de mai jos sunt prezentate nivelele de zgomotrezultate la diferite distanţe faţă de sursa de zgomot.

Tabel A3.4.1: Nivelul de zgomot rezultat la diferite distanţe în raport cu sursa dezgomot

Nivelul de zgomot pentru mijloace de transport şi echipamente (dB)Distanţade lasursa

dezgomot

Buldozer Autobetoniere Încărcătoare excavatoare gredere Camioanebene compactor camion

0 107.00 87.00 104.00 107.00 104.00 87.00 102.00 72.00

10 87.00 67.00 84.00 87.00 84.00 67.00 82.00 52.00

20 81.00 61.00 78.00 81.00 78.00 61.00 76.00 46.00

30 77.50 57.50 75.50 77.50 75.50 57.50 72.50 43.50

40 75.00 55.00 72.00 75.00 72.00 55.00 70.00 40.00

50 73.00 53.00 70.00 73.00 70.00 53.00 68.00 38.00

100 67.00 47.00 64.00 67.00 64.00 47.00 62.00 32.00

200 61.00 41.00 58.00 61.00 58.00 41.00 56.00 26.00

300 57.00 38.00 54.00 59.00 54.00 38.00 52.00 23.00

Pe baza datelor privind puterile acustice asociate utilajelor, se estimează că înşantier vor exista nivele de zgomot în zona fronturilor de lucru ce variază între 72dB şi 107dB pentru anumite intervale de timp. Conform Hotărârii Guvernului nr.1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs deechipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor , valoarea limită de expunerela zgomot este de 87 d(B). Din tabelul A3.4.1 de mai sus, se constată că în afaraculoarului de lucru (de 30m sau de 36m, funcţie de amplasament in pădure sau inafara acesteia), valorile de zgomot sunt dub 80 d(B).De asemenea se poateconstata că, de fiecare dată când se dublează distanţa de la sursa punctiformă dezgomot, nivelul de presiune acustică de zgomot scade cu 6 dB. Pentru personalulexpus la valori mai mari de 87 d(B) se vor lua măsuri de protecţie prin acordareade echipament de protecţie antifonic

Având în vedere prevederile legislaţiei naţionale în domeniul zgomotului (veziAnexa 2) şi ţinând cont de diminuările cu distanţa, efectul solului, intervale delucru mai mici decât perioada de referinţă (o zi), dotarea cu utilaje moderne acăror putere acustică se poate situa sub limita maximă luată în calcul, seapreciază că începând de la distanţe de 300m faţă de şantier se vor înregistraniveluri echivalente de zgomot inferioare valorii de 50 dB(A).

Nivelul de zgomot la funcţionarea generatoarelor electrice



Nivelul de putere acustică a generatoarelor electrice propuse pentru utilizaretrebuie să fie de maxim 98 dB, luând în considerare prevederile HG nr. 1756/2006privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu generat de eschipamenteledestinate utilizării în afara clădirilor.

Detonarea explozibilului folosit pentru derocare piatră

Este cunoscut faptul că nivelul zgomotului generat la o explozie în piatrădepăşeşte cu mult limitele admise la granuţa unei incinte industrial, limita admisăpe baza actelor normative este de 65 dB.

Astfel, nivelul de zgomot estimate pentru o explozie este de aproximativ 127 dB(comparabil cu maximul zgomotului într-un magazine de boilere sau cu zgomotulde la1 m distanţă de un nituitor pneumatic), dar valorile nivelului acustic poateajunge până la 165 - 170 dB (A) în timpul exploziei pentru derocarea pietrei.

Cantitatea maximă de explozibil care poate fi utilizată de la o anumită distanţă deo construcţie/receptor este importantă pentru a a sigura un nivel de zgomotpentru receptor cât mai scăzut posibil.

Nivelul undei de şoc şi a zgomotului generat la lucrările de împuşcare a pietreieste considerabil redusă dacă sarcinile explosive sunt protejate cu baloturi depaie, benzi de cauciuc şi material textile.

Tehnici avansate de explozie secvenţială cu întârzieri de ordinul milisecundelor cuconsum redus de energie explozibilă, bazate pe un amestec de nitraţi şi motorină,vor fi utilizaţe pentru lucrări de spargere a pietrei .

Aceste metode vor creşte gradul de fragmentare a pietrei la maxim, fără a pune înpericol securitatea lucrătorilor şi reducerea la minim a şocului aerian cantitatea derocă efectuată în aer şi mişcarea terenului(vibraţii) în afara zonei de construcţiecare ar putea afecta integritatea construcţiilor sensibile.

A3.4.2.2. Surse de zgomot – în timpul funcţionării conducteiPrincipala sursă de zgomot în timpul funcţionării conductei este reprezentată defuncţionarea staţiei de compresoare

Măsurători ale nivelului de zgomot la o staţie de compresoare de gaz echipată cuturbocompresoare au evidenţiat următoarele valori:- în afara clădirii au evidenţiat valori cuprinse de la 85.9 dB(A) la 92.1 dB(A),în ănteriorul clădirii valorile variind de la 88.6 dB(A) la 89.7 dB(A).Alte surse de zgomotmonitorizarea traseului conductei de către o aeronavă de mici dimensiuni,traficul rutier pentru transportul echipamentelor, materialelor şi personalului înscopul de a asigura întreţinerea conductei.Nivelul de zgomot generat în timpul funcţionării cinductei se suprapune cuzgomotul de fond existent pe fiecare secţiune a conductei generat de traficul depe drumurile existente şi de activitatea industrial şi agricolă din localităţile situateîn apropierea traseului conductei

A3.4.3. VibraţiiA3.4.3.1. Principalele surse de vibraţii – în timpul construcţiei

Trafic rutier de vehicule grele,Funcţionarea echipamentelor grele,Detonarea explozibilului folosit pentru spargerea pietrei

Traficul rutier cu vehicule grele şi/sau funcţionarea echipamentelor agricole



Traficul rutier cu vehicule grele şi/sau funcţionarea echipamentelor grele în zonade lucru, depozitele de ţeavă şi apropierea drumurilor de acces este principalsursă de vibraţiiIntensităţile vibraţiilor peste limita admisă stabilită prin SR 12025/1994 pot săapară în zona de lucru în timpul funcţionării simultane a echipamentului cu traficulvehiculelor grele de transport specific pentru şantiere şi atunci cândautobasculantele traversează localităţi.Este demn de menţionat faptul că nivelul de vibraţie scade cu pătratul distanţei,prin urmare vibraţiile generate în zona de construcţie nu vor fi detectate pedistanţe lungi.

Detonarea explozibilului pentru spargerea pietreiIn siturile Natura 2000 nu se va utiliza explozibil

A3.4.3.2. Surse de vibraţii – în timpul funcţionării

Pe baza datelor referitoare la activităţile desfăşurate în timpul funcţionăriiconductei de gaz, se estimează că singura sursă de vibraţii este funcţionareastaţiei de compresoare.Se estimează că vibraţiile cauzate de funcţionarea compresoarelor nu vor firesimţite în afara staţiei de compresoare de gaz ca urmare a măsurilor deantifonare luate.

A3.4.4. Derocare

O firmă autorizată va efectua lucrările de derocare prin explozie pentru şanţulconductei în sectoarele Balvanesti – Topolnita (10 km) şi Topolnita – amonteMehadia (19 km). Firma va asigura lucrările de derocare şi de administrare şitransportul explozibilor în condiţii adecvate.

Lucrările vor fi executate în roci dure de diferite tipuri.

Impactul şocului poate fi evaluat prin cele trei , manifestări şi anume:- impactul undei de şoc aeriene,- impactul seismic,- impactul fragmentelor de roci aruncate.

Impactul undei de şoc aeriene

După eliberarea exploziei, gazele arse generează un val de presiune în aernumită undă de şoc aeriană.O superpresiune (o creştere bruscă a presiunii mai mare decât presiuneaatmosferică) defineşte unda de şoc. Creşterea presiunii este urmată apoi de oreducere care provoacă, după o anumită terioadă de timp, faza pozitivă a variaţieipresiunii să fie urmată de o fază negativă atunci când presiunea devine mai micădecât presiunea atmosferică.

Patru mecanisme sunt responsabile de vibrațiile de aer generate de explozii:- Evacuarea gazelor în atmosferă, de la noxe;- Gazele eliberate în atmosferă, de la siguranța arsă;- Explozii in aer.

Impact seismic

Eliberarea încărcăturii explosive poate afecta construcţii în zona lucrării dederocare.Distanţa de siguranţă în ceea ce priveşte unda de şoc este dată de formula:



n = coeficientul de acțiune a exploziei (pentru fisurare-rupere fotografii n = 1)k = coeficient care depinde de caracteristicile terenului de fundare a constructiilor.(k = 9),Q = cantitatea într-o singură incărcare, și anume Q = 2.000 kg TNTcorespunzătoare luxatiei de 6.750m3 de rocă.

Raza calculata în condiții de siguranță este de 423 m..Viteza de oscilație a solului generată de explozii poate fi calculată pe baza uneiformule dedusă prin interpretarea mai multor măsurători la exploatările miniere cucondiții geologice similare:

k = coeficient care depinde de natura solului și care a fost determinatăexperimental pentru zona analizată K = 80-90.

Viteza de oscilaţie a solului corespunzătoare diferitelor cantităţi de explozibil este:

Q = 2000 kg, R = 100 m, V = 3.5 cm/s.Q = 3000 kg, R = 100 m, V = 4.3 cm/s.Q = 2000 kg, R = 200 m, V = 1.26 cm/s.Q = 3000 kg, R = 200 m, V = 1.55 cm/s.

Caracteristicile explozivilor care ar putea fi folosiţi pentru derocare:- nitramonia - exploziv, dăunător, posibile reacții periculoase cu materialeelectrice sau mecanice- astralita – exploziv pe bază de pulbere de azotat de amoniu, trinitrotoluene şinitroglicerinăSubstanţele periculoase prezebtate mai sus pot genera accidente majore,explozii, incendii provocând dispersii toxice.În funcţie de gravitatea lore le pot afecta atât factorul uman (intoxicaţii, arsuri,leziuni, deces), precum şi mediul înconjurător (apă, aer, poluarea solului), şiinstalaţii (clădiri, echipamente).

Numai firma autorizată care efectuează împuşcătura/derocare foloseşteexplozibil.Estimarea cantităţilor de explozibil utilizat:

Material Unitatemăsură

Consum specific

Nitramoniu kg/t 0.002

Astralită kg/t 0.0153

Grunduri m/t 0.059

Siguranta buc/t 0.005

Activitatea de împuşcare pentru efectuarea şanţului conductei de gaz poategenera discomfort în vecinătate de:Emisiile de substanţe poluante şi praf în atmosferă,Nivelurile de zgomot peste limita permisă pentru perioade scurte de timp,Nivelul frecvenţei vibraţiilor variind între 1 – 40 Hz.



Emisiile de substanţe poluante (CO, NOx, NMVOC, H2S), pulberi sedimentale şisuspensii

Substanţele explozibile sunt compuşi organic chimici compuşi din carbon,hydrogen şi azot. Carbon şi hidrogen sunt combustibili, oxigen este oxidant şiazotul legătura oxigenului.După reacţiile explosive caracterizate prin oxidarea elementelor carburanţilor,rezultă o cantitate mare de gaze şi anume: CO2, H2, O, CO, N2, H2, O2, NO,NO2, etc., numite produse de explozie. O parte din aceste gaze sunt foartetoxice, cea mai ridicată toxicitate fiind provocată de monoxide de carbon şi dioxidde azot.

Producerea de gaze toxice nu este o caracteristică intrinsecă a explozibilului.Aceasta depinde într-o mare măsură de condiţiile de împuşcare valoarea sarciniimodul şi tipul de ardere, rezistenţa rocii care urmează să fie împuşcată, intervalulde întârziere urilizat, locul împuşcat (subteran sau suprafaţă).

Măsurarea exactă a concentraţiei de gaz toxic lansat la un incendiu este dificil derealizat..În cazul arderii unui kg de exploziv aproximativ 150 –500 l de gaze de explozie(fără vapori de apă) sunt produse.Acest volum conţine 2 –15% CO şi 0,01 – 5% NOx.

În general se consider că la un împuşcat repartizarea gazelor rezultate se facedupă cum urmează::-40 %, în mediul înconjurător,-20 %, în materialul şablat,-40 %, în fisurile din materiale.Cantităţile de de pulberi în suspensie şi sedimentabile generate de explozievariază în funcţie de categoria de stâncă.

Detalii cu privire la nivelul de zgomol şi vibraţii generate în timpul exploziei suntprezentate în cap. A3.4.2 şi A3.4.3. de mai sus.



ANEXA 4. STATUTUL HABITATELOR ŞI SPECIILOR CE POT FIÎNTÂLNITE ÎN CORIDORUL NGPL

Anexa 4.1 Statutul vegetatiei/habitatelor in România

Anexa 4.2. Statutul păsărilor in România

Anexa 4.3. Statutul speciilor de mamifere in România

Anexa 4.4. Statul speciilor de reptile in România

Anexa 4.5. Statul speciilor de amfibieni in România

Anexa 4.6. Statul speciilor de peşti in România

Anexa 4.7. Statul speciilor de amfibieni in Români



ANEXA 4.1. Statutul vegetatiei/habitatelor in România

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilornaturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice, s-a creat cadrul legal pentru transpunerea in legislaţia română a prevederilorDirectivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor deflora şi fauna salbaticeConform cap. III “Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor salbatice de floraşi fauna “, art. 31, alin.(3): Protectia şi conservarea habitatelor naturale terestre,acvatice si/sau subterane de interes national, precum şi a speciilor protejate deplante şi animale salbatice se fac prin declararea de arii naturale protejate deinteres national.In anexa 2 la Ordonanta 57/2007 sunt prezentate speciile de habitate a carorconservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare . Un extras dinaceasta anexa este prezentat in tabelul 4.1.1.1 de mai jos.In anexa 3 la Ordonanta 57/2007 sunt prezentate speciile de plante a carorconservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare . Un extras dinaceasta anexa este prezentat in tabelul 4.1.1.2 de mai jos.In anexa 4A la Ordonanta 57/2007 sunt prezentate speciile de plante de interescomunitar care necesita o protectie stricta, iar in anexa 4B sunt prezentatespeciile de plante de interes national care necesita o protectie stricta

Academia Română a avut grijă de publicarea "Cărții Roșii a plantelor vascularedin România", inclusiv toate speciile de plante vasculare din România, carecorespund categoriilor de conservare stabilite de IUCN (2001).

Tabelul A4.1.1. de mai jos prezintă lista habitatelor de interes comunitar care potfi găsite de-a lungul traseului NGPL și tabelul A4.1.2 de mai jos prezinta stareahabitatelor care pot fi găsite de-a lungul traseului NGPL



Tabel A4.1.1.: Lista habitatelor de interes comunitar care pot fi găsite de-a lungul traseului NGPL

4* şi 8* prezente în situl N2000

1- Lunca Dunării; 2- Câmpia Băileşti; 3- Podişul Bălăciţa, Podişul Motru; 4- Podişul Mehedinţi, Munţii Mehedinţi, Valea Cernei; 5-Munţii Almăj, Valea Cernei-Belareca , Munţii Domoglet, Valea Cernei; 6- CuloarulTimis-Cerna; 7- Cîmpia Lugojului, Lunca Timişului, Câmpia Vinga; 8- Lunca Mureşului; 9- Nădlac.

CodN2000

Tip of habitat 1 2 3 4* 5 6 7 8* 9

3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodian rubri şiBidentian p.p

x x x

40A0* Tufisuri subcontinentale peri-panonice x x6210 Pajisti uscate seminaturale şi faciesuri de acoperire cu tufisuri

pe substrat calcaros (*situri importante pentru orhidee )x

6240* Pajisti stepice subpanonice x6430 Comunităţi de liziera cu ierburi inalte hidrofile de la nivelul

campiilor pana la nivel montan şi alpinx x x

6510 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis, Sangiusorbaofficinalis)

x

6520 Pajisti montane x9110 Paduri tip Luzulo-Fagetum x9130 Paduri tip Asperulo-Fagetum x9170 Stejaris cu Galio-Carpinetum x91E0* Paduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-

Padion, Alnion nicanae, Salicion albae)x x x x x x

91L0 Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpinion) x91M0 Paduri panonice-balcanice de stejar turcesc x x91K0 Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion x x92A0 Galerii cu Salix alba şi Populus alba x x x x x



Tabel A4.1.2.: Statutul habitatelor care pot fi întâlnite pe traseul NGPL

Statutul de conservareNr.Crt.

CodNatura2000

HabitateFormularul Standard în care se

menţionează Directiva Habitate92/43/EEC1 OUG 57/200726

1 3270 Rauri cu maluri namoloase cuvegetatie de Chenopodian rubri şiBidentian p.p.;

ROSCI0045 Coridorul Jiului

ROSCI0108 Lunca Timişului Inferior

ROSCI0109 Lunca Timişului

Anexa II Anexa 2

2 40A0* Tufisuri subcontinentale peri-panonice ROSCI0198 Platoul MehedinţiROSCI0069 Domogled- Valea Cernei,ROSCI0108 Lunca Timişului Inferior

Anexa II Anexa II

3 6210 Pajisti uscate seminaturale şi faciesuride acoperire cu tufisuri pe substratcalcaros(*situri importante pentruorhidee);

ROSCI0198 Platoul MehedinţiROSCI0069 Domogled- Valea Cernei

Anexa II Anexa II

4 6240* Pajisti stepice subpanonice Anexa II Anexa II

5 6430 Asociatii de liziera cu ierburi inaltehidrofile de la nivelul campiilor pana lanivel

ROSCI0198 Platoul MehedinţiROSCI0069 Domogled- Valea Cernei,ROSCI0108 Lunca Timişului Inferior

Anexa II Anexa II

6 6510 Pajisti de altitudine joasa (Alopecuruspratensis, Sangiusorba officinalis);


ROSCI0108 Lunca Timişului Inferior

Anexa II Anexa II

7 6520 Pajisti montane ROSCI0198 Platoul MehedinţiROSCI0069 Domogled- Valea Cernei

Anexa II Anexa II

8 9110 Paduri tip Luzulo-Fagetum ROSCI0069 Domogled- Valea CerneiROSCI0198 Platoul Mehedinţi

Annex II Annex 2



Statutul de conservareNr.Crt.

CodNatura2000

HabitateFormularul Standard în care se

menţionează Directiva Habitate92/43/EEC1 OUG 57/200726

9 9130 Paduri tip Asperulo-Fagetum ROSCI0045 Coridorul Jiului,ROSCI0069 Domogled- Valea Cernei

Annex II Annex 2

10 9170 Stejaris cu Galio-Carpinetum; ROSCI0045 Coridorul Jiului Annex II Annex 2

11 91E0* Paduri aluviale cu Alnus glutinosa şiFraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnionnicanae

ROSCI0069 Domogled- Valea Cernei,ROSCI0045 Coridorul Jiului

Annex II Annex 2

12 91L0 Paduri ilirice de stejar cu carpen(Erythronio-Carpinion)


Annex II -

13 91M0 Paduri panonice-balcanice de stejarturcesc

ROSCI0045 Coridorul Jiului Annex II Annex 2

14 91K0 Ipadiri ilirice Fagus sylvatica(Aremonio-Fagion)


Annex II -

15 92A0 Paduri panonice-balcanice de stejarturcesc

ROSCI0045 Coridorul Jiului, ROSCI0108Lunca Timişului Inferior

Annex II Annex 2

* Un asterisc înainte de codul de habitat înseamnă că este un habitat prioritar:Anexele Ordonanţei de Urgenţă Guvernamentale nr. 57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei șifaunei sălbatice menționate în text:Anexa nr. 2 - Tipuri de habitate naturale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservareAnexa nr. 3 - Specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a zonelor de protecție specială.Anexa nr. 4B - Specii de interes național. Specii de plante și animale care necesită o protecție strictăAnexa nr. 5C - Specii de interes comunitar a căror vânătoare este permisă.Anexa nr. 5D - Specii de păsări de interes comunitar a căror comercializare este permisă.Anexa nr. 5E - Specii de păsări de interes comunitar a căror comercializare este permisă în condiții speciale..



ANEXA 4.2. Statutul păsărilor in România

Criteriile de identificare conform statutul IUCN (The International Union forNature Conservation) iau in considerare dimensiunea populatiei şi aria anumitorspecii

In Romania creiteriile de desemnare au fost adoptate in conformitate cu criteriileIUCN,si in functie de cunoasterea situatiei populatiei la nivelul tarii

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilornaturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice, s-a creat cadrul legal pentru transpunerea in legislaţia română a prevederilorurmătoarelor directive:- Directiva 79/409/CEE privind conservarea pasarilor salbatice- Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de

flora şi fauna salbatice- Conform cap. III “Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor salbatice de

flora şi fauna “, art. 31, alin.(3): Protectia şi conservarea habitatelor naturaleterestre, acvatice si/sau subterane de interes national, precum şi a speciilorprotejate de plante şi animale salbatice se fac prin declararea de arii naturaleprotejate de interes national..

- In anexa 3 la Ordonanta 57/2007 sunt prezentate speciile de animalesalbatice terestre, acvatice şi subterane a caror conservare necesitadesemnarea ariilor speciale de conservare.

- In anexa 4A la Ordonanta 57/2007 sunt prezentate speciile de animale deinteres comunitar care necesita o protectie stricta, iar in anexa 4B suntprezentate speciile de animale de interes national care necesita o protectiestricta

- Prin grija Academiei Române a fost publicată “ Cartea Roşie a Vertebratelordin România”, ce include toate speciile de vertebrate din România carecorespund categoriilor de conservare stabilite de IUCN (2001).

- Din cele aproximativ 400 de specii de păsări din fauna României, 82 segasesc in Cartea Rosie(2005),fiind in conformitate cu prevederile unorconventii internationale/nationale.

- Printre acestea 61,5% sunt protejate la nivel naţional prin Legea 462/2001;18% sunt prezentate în Cartea Roşie; 62.75% sunt incluse în anexeleConvenţiei de la Berna; 48.25% sunt menţionate în Anexa la păsări aDirectivei Europene 78 / 409/EEC + AA2003/ACT şi 32,5% sunt specii incluseîn Natura 2000 (Fig.1).

- In cadrul celor 72 de specii se disting: 5,55% specii extincte; 27, 78% speciicritic periclitate; 25% specii periclitate; 51, 39% specii vulnerabile; 4,17%specii aproape amenintate In 2009, a new list including 101 bird species waspublished (Rare, vulnerable and threatened, author Dan Munteanu).

Proporția speciilor de păsări din România menționate în legislația națională șieuropeană de protecție este prezentată în figura de mai jos A4.2.1 și proporțiaspeciilor de păsări incluse în diferite categorii IUCN este prezentată în figura demai jos A4.2.2.



Proporţia speciilor protejate la nivelnaţionalProporţia speciilor incluse in CarteaRoşieProporţia speciilor mentionate inConventia de la Berna

Proportia speciilor mentionate in anexala Directiva Păsări

Proporţia speciilor mentionate inNatura 2000

Figura A4.2.1: Proporţia speciilor de păsări din Romania mentionate in legislatiade protecţie natională şi europeană

Dispărute

Critic periclitate

Periclitate

Vulnerable

Aproape de dispariţie

Figura A4.2.2: Proporţia speciilor de păsări incluse in diferite categorii IUCN

La nivel european, categoriile de protecţie au fost identificate de către BirdLifeInternational (Tucker şi Heath, 1994) bazat pe categorii de ameninţări, carepăsările sunt supuse şi proporţia populaţiile europene "în raport cu populaţiaglobală.In prezent,in Romania se lucreaza la adoptarea IBA.

Starea de conservare a speciilor de păsări care pot fi găsite de-a lungul traseuluiNGPL este prezentată în tabelul de mai jos A4.2.1.



Tabel A4.2.1.: Statutul de conservare al speciilor de păsări care pot fi întâlnite de-a lungul traseului NGPLStatut de conservare

Nr.crt.

CodNatura2000

Nume Formularul Standard în carea fost menţionat

Arii în afaracoridorului

NGPL

DirectivaPăsări

(2009/147/EC)

OUG57/2007 LISTA ROŞIEIUCN (2010)

Lista Roşie dinRomânia

CategorieSPEC

1. AcrocephalusarundinaceusLăcarul Mare

ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre,ROSPA0069 LuncaTimişului Inferior

ROSPA0078MlaştinaSatchinez

- - Aproapeîngrijorător

- -

2. Alauda arvensisCiocârlia de câmp

ROSPA0023 Confluenţa Jiu-DunăreROSPA0079 MlaştinileMuraniROSPA 0047 HunedoaraTimişanaROSPA0069 LuncaTimişului Inferior


Anexa II/2 Anexa 5 C Aproapeîngrijorător

- 3

3.Anas creccaRaţa mică


Anexa II/1 Anexa 5C, 5D Aproapeîngrijorător

- -

4.Anas clypeataNorthern Shoveller


Anexa II/1 Anexa 5C, 5E Aproapeîngrijorător

- -

5.Anas platyrhynchosRaţa mare

ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre,ROSPA0069 LuncaTimişului Inferior



- -

6.Anser anserGâsca de vară



- -

7.Anthus trivialisFâsa de pădure

ROSPA0023 Jiu – DanubeConfluence,


- -

8. Ardea cinereaStârcul cenuşiu

ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre ROSPA0035Domogled-Valea CerneiROSPA0069 LuncaTimişului Inferior

ROSPA0078Satchinez Bog


- -

9. A060 Aythya nyroca ROSPA0023 Confluenţa Jiu- Anexa I Anexa 3 In declin Vulnerabile 1



Statut de conservare

Nr.crt.

CodNatura2000



NGPL

DirectivaPăsări

(2009/147/EC)



CategorieSPEC

Ferruginous Duck Dunăre10. Buteo buteo

Şorecarul comunROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre, ROSPA0035Domogled-Valea CerneiROSPA0079 MlaştinileMuraniROSPA 0047 HunedoaraTimişanaROSPA0069 LuncaTimişului Inferior



- -

11. A122 Crex crexCristeiul roşu

ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre, ROSPA0047Hunedoara Timişană şiROSPA0069 LuncaTimişului Inferior

Acesta nu a fostobservat petraseulproiectului

- Anexa 3 In declin Speciivulnerabile

1

12. CardueliscannabinaCânepar



- 4

13. A197Chlidonias nigerChirighiţa neagră

ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre,

Anexa I Anexa 3 Aproapeîngrijorător

- 3

14. Columba liviadomesticaPorumbek domestic

ROSPA0023 Confluenţa Jiu-DunăreROSPA0069 LuncaTimişului Inferior

Anexa II/1 - - - -

15. Corvus coronecornixCioara grivă

ROSPA0023 Confluenţa Jiu-DunăreROSPA0069 LuncaTimişului Inferior

Anexa II/2 Anexa 5 C - - -

16. Corvus frugilegusCioara desemănătură

ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre ROSPA0079Mlaştinile MuraniROSPA0047 HunedoaraTimişanaROSPA0069 LuncaTimişului Inferior

Anexa II/2 Anexa 5 C Aproapeîngrijorător

- -




Nr.crt.

CodNatura2000



NGPL

DirectivaPăsări

(2009/147/EC)



CategorieSPEC

17. Dendrocopos minorCiocănitoareapestriţă mică



- -

18. A075 Haliaeetus albicillaCodalbul

ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre and ROSPA0069Lunca Timişului Inferior

Ea nu a fostobservată încoridorului deimpact alproiectului și nuau fostidentificatecuiburi pe acesttraseu

Anexa 3 Aproapeîngrijorător

Pericol criticde dispariţie

19. A031 Ciconia ciconiaBarza albă

2000 ROSPA0023Confluenţa Jiu-DunăreROSPA0047 HunedoaraTimişană şi ROSPA0069Lunca Timişului Inferior

Acesta a fostobservat înROSPA0023 Jiu- ConfluentaDunare siROSPA0069Lunca de JosMures. Speciaeste prezentă întimpul verii, înlocalitățileadiacente șizonelor umedeîn apropiereaașezărilor șicâmpurilorcultivate cateritorii dehrănire. Acestaa fost observatde zbor pestetransect urmaconductei și întimp ce căutahrana in

Annex I Anexa 3 Aproapeîngrijorător

vulnerablile 2




Nr.crt.

CodNatura2000



NGPL

DirectivaPăsări

(2009/147/EC)



CategorieSPEC


20. Falco tinnunculusVânturel roşu

ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre.ROSPA0079 MlaştinileMuraniROSPA0047 HunedoaraTimişanaROSPA0069 LuncaTimişului Inferior

- Anexa 4B Aproapeîngrijorător

- 3

21. Fringilla coelebsCinteza

ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre..ROSPA0035 Domogled –Valea Cernei


- 4

22. Gallinula chloropusGăinuşa de baltă

ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre..

Anexa II/1,II/2

Anexa 5C Aproapeîngrijorător

- -

23. Galerida cristataCiocârlan

Confluenţa Jiu-Dunăre.ROSPA0069 LuncaTimişului Inferior


- 3

24. Hirundo rusticaRândunica dehambar

ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre ROSPA0047Hunedoara Timişana


- -

25. Paser montanusVrabia de câmp

ROSPA0079 MlaştinileMuraniROSPA0069 LuncaTimişului Inferior


- -

26. Fulica atraLişiţa


Anexa II/1,III/2

Anexa 5C, 5E Aproapeîngrijorător

- -

27. Lanius excubitorSfrâncioc mare

ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre.


- 3

28. Larus michaellisPescăruş



- - Aproape - -




Nr.crt.

CodNatura2000



NGPL

DirectivaPăsări

(2009/147/EC)



CategorieSPEC

îngrijorător

29. Larus ridibundusPescăruş râzător



- -

30. Merops apiasterPrigoria

ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre ROSPA0069 LuncaTimişului Inferior



- -31.

Miliaria calandraPresura sură

ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre.ROSPA0079 MlaştinileMuraniROSPA0047 HunedoaraTimişanaROSPA0069 LuncaTimişului Inferior



- 4

32. Motacilla albaCodobatură

ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre.ROSPA0035 Domogled-Valea Cernei


- -

33. Parus caeruleusPiţigoiul albastru

ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre.ROSPA0035 Domogled-Valea CerneiROSPA0079 MlaştinileMurani


- -

34. Upupa epopsPupăza

ROSPA0069 LuncaTimişului Inferior

- Anexa 4B Aproapeîngrijorător - -

35. A166 Tringa glareolaFluierarul demlaştină



-

36. Parus majorPiţigoi mare

ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre.ROSPA0035 Domogled-Valea Cernei


- -




Nr.crt.

CodNatura2000



NGPL

DirectivaPăsări

(2009/147/EC)



CategorieSPEC


37. PhalacrocoraxcarboCormoranul mare

ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre.ROSPA0069 LuncaTimişului Inferior



- -

38. PhasianuscolchicusFazan

ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre ROSPA0079Mlaştinile MuraniROSPA0047 HunedoaraTimişanaROSPA0069 LuncaTimişului Inferior



- -

39. PhylloscopustrochilusPituliceafluierătoare

ROSPA0023 Confluenţa Jiu-DunăreROSPA0079 Mlaştinile

Murani


- -

40. Pica picaCoţofana

ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre.ROSPA0079 MlaştinileMurani

Anexa II/2 Anexa 5C Aproapeîngrijorător

- -

41. Riparia ripariaLăstun



- 3

42. Saxicola rubetraMărăcinar



- 4

43. Sturnus vulgarisGraurul european

ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre.ROSPA0079MlaştinileMurani


- -

44. Tringa ochropusFluierar de zăvoi



- -

45. A020 Pelecanus crispusPelicanul creţ


Trei indivizi aufost observaţi pe

Anexa I Anexa 3 Vulnerablilă Pericol critic 1




Nr.crt.

CodNatura2000



NGPL

DirectivaPăsări

(2009/147/EC)



CategorieSPEC

culoarul deimpact alproiectului întrecere

46. Tringa erythropusFluierar negru


Anexa II/2 - Aproapeîngrijorător

- -

47. Turdus pilarisSturz

ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre.ROSPA0035 Domogled-Valea CerneiROSPA0069 LuncaTimişului Inferior

Anex II/2 Anexa 5C Aproapeîngrijorător

- 4

48. Vanellus vanellusNagâţ

ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre.ROSPA0047 HunedoaraTimişana



- -

49. Cuculus canorusCucul

ROSPA0035 Domogled-Valea CerneiROSPA0069 LuncaTimişului Inferior


- -

50. Dendrocopos majorCicănitoareapestriţă mare


- -

51. Strix uralensisHuhurezul mic



- -

52. Garrulus glandariusGaiţă



-

53. Lullula arboreaCicârlie



54. Parus montanusPiţigoi de miunte


- - Aproape - -




Nr.crt.

CodNatura2000



NGPL

DirectivaPăsări

(2009/147/EC)



CategorieSPEC

îngrijorător

55. A379 EmberizahortulanaPresură



-

56. PhalacrocoraxpygmeusCormoranul mic



vulnerabllă 2

57. Accipiter gentilisUliu porumbar

ROSPA0079 MlaştinileMuraniROSPA0069 LuncaMuresului inferior


- -

58. Emberiza citrinellaPresura galbenă

ROSPA0079 MlaştinileMuraniROSPA0069 ROSPA0069Lunca Muresului inferior


- 4

59. PhylloscopuscollybitaPitulice

ROSPA0079 MlaştinileMurani


- -

60. Turdus merulaMierla

ROSPA0079 MlaştinileMurani


- 4

61. Turdus phylomelosSturz cântător

ROSPA0079 MlaştinileMuraniROSPA0069 ROSPA0069Lunca Muresului inferior

Anexa II/2 - - - 4

62. Oriolus oriolusGrangurul

ROSPA0047 HunedoaraTimişana


- -

63. Alcedo atthisPescăruş albastru

ROSPA0069 ROSPA0069Lunca Muresului inferior


- 3

64. Motacilla cinereaCodobatura demunte

ROSPA0047 HunedoaraTimişana


- -




Nr.crt.

CodNatura2000



NGPL

DirectivaPăsări

(2009/147/EC)



CategorieSPEC

65. Anthus pratensisFâsa de luncă



- 4

66. Dendrocopos majorCiocănitoareapestriţă mare



- -

67. Turdus merulaMierla

ROSPA0069 LuncaMuresului inferior


- -

68. Muscicapa striataMuscar sur



- -

69. NucifragacaryocatactesGaiţa de munte



- -

70. LusciniamegarhynchosPrivighetoarea



- -

71. Delichon urbicaLăstun de casă

ROSPA0035 Domogled-Valea CerneiROSPA0069 LuncaMuresului inferior


- - - - -

72. Carduelis carduelisSticlete


Aproapeîngrijorător

-

73. CoccothraustescoccothraustesBotgros



- -

74. A338 Lanius collurioSfrâncioc roşiatic

ROSPA0035 Domogled-Valea CerneiROSPA0079 MlaştinileMuraniROSPA0069 LuncaMuresului inferior



- 3

75. Erithacus rubecula ROSPA0035 Domogled – - Aexa 4B Aproape - -




Nr.crt.

CodNatura2000



NGPL

DirectivaPăsări

(2009/147/EC)



CategorieSPEC

Măcăleandru Valea CerneiROSPA0069 LuncaMuresului inferior

îngrijorător

76. A034 Platalea leucorodialopătar

ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre şi ROSPA0069Lunca Muresului inferior



Periclitată

77. A032 Plegadis falcinellusŢigănuş



- Aproapeîngrijorător

vulnerablilă

78. A393 PhalacrocoraxpygmaeusCormoran mic

ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre şi ROSPA0069Lunca Muresului inferior,ROSPA0035 Domogled –Valea Cernei

Acesta a fostobservat peDunăre, încoridorul deimpact alproiectului laînceputul luniimartie și însezonul de iarnăpe râulBelareca.


vulnerablilă 2

79. A229 Alcedo atthisPescăruş albastru



- 3

80. A255 Anthus campestrisFâsă de câmp


-

81. A089 Aquila pomarina-Acvila ţipătoaremică


Nu a fostobservată încoridorul deimpact alproiectului și nuau fostidentificatecuiburi pe acesttraseu


vulnerablilă




Nr.crt.

CodNatura2000



NGPL

DirectivaPăsări

(2009/147/EC)



CategorieSPEC

82. A029 Ardea purpureaStârc roşu

ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre şi ROSPA0069Lunca Muresului inferior.

Nu a fostobservată încoridorul deimpact alproiectului


periclitată

83. A403 Buteo rufinusŞorecar mare

ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre, ROSPA0047Hunedoara Timişană şiROSPA0069 LuncaMuresului inferior.

Nu a fostobservată încoridorul deimpact alproiectului și nuau fostidentificatecuiburi pe acesttraseu


vulnerablilă

84. A224 CaprimulguseuropaeusCaprimulg



-

85. A030 Ciconia nigraBarza neagră


Acesta a fostobservat înROSPA0023Confluenţa Jiu-Dunăre, însezonul defurajare de varăși în timpulmigrației deprimăvară.


vulnerablilă 3

86. A081 Circus aeruginosusErete de stuf

ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre, ROSPA0035Domogled-Valea Cernei,ROSPA0047 HunedoaraTimişană şi ROSPA0069Lunca Muresului inferior.

Au fostobservate încoridorul deimpact alproiectului înROSPA0023Confluenţa Jiu-


- -




Nr.crt.

CodNatura2000



NGPL

DirectivaPăsări

(2009/147/EC)



CategorieSPEC

Dunăre şiROSPA0069Lunca Muresuluiinferior. Nu aufost identificatecuiburi pe acesttraseu

87. A429 DendrocopossyriacusCiocănitoarea degrădini

ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre,ROSPA0035 Domogled-Valea Cernei , ROSPA0047Hunedoara Timişană şiROSPA0069 LuncaMuresului inferior

Acesta a fostobservat întoate zonelemenționate


- 4

88. A238 DendrocoposmediusMiddle SpottedCiocănitoareapestriţă mijlocie

ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre, ROSPA0035Domogled – Valea Cernei şiROSPA0069 LuncaMuresului inferior.

A fost observantîn ROSPA0035Domogled –Valea Cernei, înlivezi şi grădini

- Anexa 3 Aproapeîngrijorător

-

89. A027 Egretta albaEgreta mare


A fost observantîn ROSPA0069Lunca MuresuluiinferiorROSPA0078MlaştinaSatchinez

Anexa I Anexa 3 - periclitată -

90. A026 Egretta garzetaEgreta mică


Acesta a fostidentificat petraseulconductei, înROSPA0023Confluenţa Jiu-Dunăre,ROSPA0069Lunca Muresuluiinferior. şiROSCI0198

Anexa I Anexa 3 - vulnerablilă -




Nr.crt.

CodNatura2000



NGPL

DirectivaPăsări

(2009/147/EC)



CategorieSPEC

PlatoulMehedinti

91. A321 Ficedula albicollisMuscar gulerat



-

92. A131 HimantopushimantopusPiciorongul


Nu a fostobservat petraseulconductei


priclitată

93. A246 Lullula arboreaCiocârlia de pădure


-

94. A073 Milvus migransGaia neagră

ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre and ROSPA0069Lunca Muresului Inferior.

Ea nu a fostobservată încoridorul deimpact alproiectului și nuau fostidentificatecuiburi pe acesttraseu


Pericol critic

95. A132 RecurvirostraavosettaCiocîntors(Culiculcu spadă)




Vulnerabil

96. A193 Sterna hirundoChira




-

97. A021 Botaurus stelarisBuhaiul de baltă




-

98. A091 Aquila chrysaetosAcvila de munte


Ea nu a fostobservată încoridorul de

Anexa 3 Aproape periclitată




Nr.crt.

CodNatura2000



NGPL

DirectivaPăsări

(2009/147/EC)



CategorieSPEC

impact alproiectului și nuau fostidentificatecuiburi pe acesttraseu

îngrijorător

99. A104 Bonasa bonasiaIeruncă

ROSPA0035 Domogled-Valea Cernei.

Nu a fostobservat pecoridorul deimpact alproiectului

Anexa 5C Aproapeîngrijorător

-

100. A080 Circaetus gallicusŞerpar

ROSPA0035 Domogled-Valea Cernei şi ROSPA0047Hunedoara Timişană



vulnerabil

101. - DendrocoposleucotosCiocănitoare cuspate alb



-

102. A236 Dryocopus martiusCiocănitoareneagră

ROSPA0035 Domogled-Valea Cernei andROSPA0069 LuncaMuresului Inferior.

Urme vechi deciocănituri careaparţin speciilorau fostobservate încopaci pecoridorul deimpact alproiectuluiROSPA0069Lunca MuresuluiInferior


-

103. A103 Falco peregrinus ROSPA0035 Domogled- Ea nu a fost Anexa 3 Aproape periclitată




Nr.crt.

CodNatura2000



NGPL

DirectivaPăsări

(2009/147/EC)



CategorieSPEC

Şoimul călător Valea Cernei observată încoridorul deimpact alproiectului și nuau fostidentificatecuiburi pe acesttraseu

îngrijorător

104. A320 Ficedula parvaMuscarul mic



-

105. A072 Pernis apivorusViespar

ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre, ROSPA0035Domogled-Valea Cernei şiROSPA0069 LuncaMuresului Inferior.



vulnerabilă

106. A234 Picus canusGhionoaie sură

ROSPA0035 Domogled-Valea Cernei şiROSPA0069 LuncaMuresului Inferior..



-

107. A307 Sylvia nisoriaSilvie porumbacă

ROSPA0035 Domogled-Valea Cernei şi ROSPA0069Lunca Muresului Inferior.

Observate petraseulconductei, înhabitatedeschise, cutufărişuriadecvate pentrucuibărit şi hranăîn ROSCI0198PlatoulMehedinţi.


-

108. A339 Lanius minor ROSPA0023 Confluenţa Jiu- Nu a fost Anexa 3 Aproape -




Nr.crt.

CodNatura2000



NGPL

DirectivaPăsări

(2009/147/EC)



CategorieSPEC

Sfrâncioc cu frunteneagră

Dunăre, ROSPA0047Hunedoara Timişană şiROSPA0069 LuncaMuresului Inferior.

observat pecoridorul deimpact alproiectului

îngrijorător

109. A082 Circus cyaneusErete vânăt

ROSPA0047 HunedoaraTimişană and ROSPA0069Lunca Muresului Inferior.ROSPA0047 HunedoaraTimişana

Aceasta a fostobservată încoridorul deimpact alproiectului înROSPA0047HunedoaraTimişană şiROSPA0069Lunca MuresuluiInferior, întimpul iernii


- -

110. A097 Falco vespertinusVânturel de seară

ROSPA0047 HunedoaraTimişană


Anexa 3 Aproapeameninţat

vulnerabil

111. Aquila heliacaAcvilă de câmp

ROSPA0069 LuncaMuresului inferior.


Anexa 3 Vulnerabilă Periclitat critic

112. Circus pygargusErete sur

ROSPA0047 HunedoaraTimişană şi ROSPA0069Lunca Muresului Inferior

Ea nu a fostobservată încoridorul de


periclitată




Nr.crt.

CodNatura2000



NGPL

DirectivaPăsări

(2009/147/EC)



CategorieSPEC

impact alproiectului și nuau fostidentificatecuiburi pe acesttraseu

113. HieraaetuspennatusAcvilă mică

ROSPA0069 LuncaMuresului Inferior



Periclitat critic

114. Bubo buboBufniţă

ROSPA0035 Domogled-Valea Cernei.



-

115. Ardeola ralloidesStârc galben




vulnerabilă

116. NycticoraxnycticoraxStârc de noapte




vulnerabilă

117. Aythya nyrocaRaţa roşie

ROSPA0069 LuncaMuresului InferiorROSPA0035 Domogled –Valea Cernei.

Specia a fostobservată înzbor laconfluenţa Jiuluicu fluvialDunărea

Anexa 3 Aproapeameninţat

vulnerabilă

118. Corvus coraxCorbul comun

ROSCI0198 PlatoulMehedinţi

A fost observatun cuib cu 3tineri construit

Anexa 4B Aproapeîngrijorător

vulnerabilă




Nr.crt.

CodNatura2000



NGPL

DirectivaPăsări

(2009/147/EC)



CategorieSPEC

pe un stâlp deînaltă tensiunepe traseulconductei înROSCI0198PlatoulMehedinţi şiROSPA0035Domogled –Valea Cernei

119. Emberiza hortulanaOrtolan

ROSCI0045 Coridorul Jiului Specia a fostobservată înROSCI0045Coridorul Jiului,PădureaCorabia, şi lamargineapădurii

Anexa I Anex 3 Aproapeîngrijorător

- 2

120. Grus grusCocorul


Nu a fostobservată petraseulproiectului

Anexa 3Anexa 4B


vulnerabilă

121. Mergus albellusSmewFerestraşul mic


Nu a fostobservată petraseulproiectului

- - vulnerabilă

Categorii SPEC (specii de interes conservativ la nivel european) sunt definite după cum urmează:SPEC 1. Specii de interes conservativ la nivel global (ameninţat la nivel mondial), dependente de conservare

SPEC 2. Concentrate în Europa şi cu statut de conservare nefavorabil

SPEC 3. Nu sunt concentrate în Europa şi cu statut de conservare nefavorabil

SPEC 4. Concentrate în Europa şi cu statut de conservare favorabil

Lista Roșie Națională este extras din lucrarea “Păsările rare, vulnerabile și amenințate din România, Dan Munteanu, Ed. Amna Mater,Cluj-Napoca, 2009

Nabucco Gas Pipeline International GmbH__________________________________________________________________

70223-RR-RPT-EV-8001-004 Revision 3 of 284

ANEXA 4.3. Statutul mamiferelor in România

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilornaturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice, s-a creat cadrul legal pentru transpunerea in legislaţia română a prevederilorurmătoarelor directive:- Directiva 79/409/CEE privind conservarea pasarilor salbatice- Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor deflora şi fauna salbatice

Conform cap. III “Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor salbatice de floraşi fauna “, art. 31, alin.(3): Protectia şi conservarea habitatelor naturale terestre,acvatice si/sau subterane de interes national, precum şi a speciilor protejate deplante şi animale salbatice se fac prin declararea de arii naturale protejate deinteres national.In anexa 3 la Ordonanta 57/2007 sunt prezentate speciile de animale salbaticeterestre, acvatice şi subterane a caror conservare necesita desemnarea ariilorspeciale de conservare .In anexa 4A la Ordonanta 57/2007 sunt prezentate speciile de animale de interescomunitar care necesita o protectie stricta, iar in anexa 4B sunt prezentatespeciile de animale de interes national care necesita o protectie stricta.

Prin grija Academiei Române a fost publicată “ Cartea Roşie a Vertebratelor dinRomânia”27, ce include toate speciile de vertebrate din România care corespundcategoriilor de conservare stabilite de IUCN (2001).Din cele aproximativ 100 de specii de mamifere din fauna României, 72 aunevoie de măsuri de ocrotire, dintre acestea 57% sunt protejate la nivel naţional. Figura A4.3.1 prezintă proporţia speciilor de mamifere din România menţionatein legislaţia de protecţie naţională şi europeană, şi figura A4.3.2- proporţiaspeciilor de mamifere incluse in diferitele categorii IUCN.

Proporţia speciilor protejate la nivel naţional

Proporţia speciilor incluse in Cartea Roşie

Proporţia speciilor mentionate in Conventia de laBerna

Proporţia speciilor mentionate in Anexa laDirectiva Habitate

Proporţia speciilor mentionate in Natura 2000

Figura A4.3.1: Proporţia speciilor de mamifere din Romania mentionate inlegislatia de protecţie natională şi europeană



Dispărute

Critic periclitate

Periclitate

Vulnerabile

Figura A4.3.2: Proporţia speciilor de mamifere incluse in diferite categorii IUCN

Starea de conservare a speciilor de mamifere care pot fi găsite de-a lungultraseului NGPL sunt prezentate în tabelul A4.3.1



Tabel A4.3.1.: Statutul de conservare al speciilor de mamifere ce pot fi întâlnite de-a lungul traseului NGPLStatut de conservareNr.

crt.CodNatura2000 Denumire

Formularulstandard incare estemenţionat

Zone dinafaracoridoruluiNPGL

DirectivaHabitate

92/43/EEC1

Convenţiade la Berna2

Lista RoşieIUCN (2010)

Lista RoşieRomânia

OUG57/2007

1. 1305 Rhinolophus euryaleLiliacul mediteraneancu nas potcoava

ROSCI0198PlatoulMehedinţi,ROSCI0069Domogled -Valea Cernei

Anexa II - Aproapeameninţat

periclitată Anexa 3

2. 1306 Rhinolophus blasiiLiliacul cu potcoava allui Blasius

ROSCI0198PlatoulMehedinţi,ROSCI0069Domogled -Valea Cernei,

Anexa II - Preocupareminoră

periclitată Anexa 3

3. 1316 Myotis capacciniiLiliac cu picioare lungi


Anexa II - Vulnerabilă - Anexa 3

4. 1323 Myotis bechsteiniLiliac cu urechi mari


Anexa II - Aproapeameninţat

- Anexa 3

5. 1324 Myotis myotisLiliac comun

ROSCI0198PlatoulMehedinţi,ROSCI0109Lunca Timişului,ROSCI0069Domogled -Valea Cernei


- Anexa 3

6. 1307 Myotis blythiiLiliac comun mic

ROSCI0198PlatoulMehedinţi,ROSCI0069Domogled -


- Anexa 3



Valea Cernei7. 1321 Myotis emarginatus

Liliac caramiziuROSCI0069Domogled -Valea Cernei


- Anexa 3

8. 1335 SpermophiluscitellusPopandau/Suiţa

ROSCI0045Coridorul Jiului,ROSCI0108Lunca MureşuluiInferior

ROSCI0115MlaştinaSatchinez

Anexa II - Vulnerabilă vulnerabilă Anexa 3

9. 1355 Lutra lutraVidra, Lutra

ROSCI0045Coridorul Jiului,ROSCI0069Domogled -Valea Cernei,ROSCI0108Lunca MureşuluiInferior


Anexa II Anexa 2 Aproapeameninţată

vulnerabilă Anexa 3

10. 1303 RhinolophushipposiderosLiliacul mic cu naspotcoava




11. 1310 MiniopterusschreibersiiLiliac cu aripi lungi


Anexa II - Aproapeameninţată

- Anexa 3

12. 1352 Canis lupusLup


Anexa II Anexa 2 Aproapeameninţată

vulnerabilă Anexa 3Anexa 4A

13. 1354* Ursus arctosUrsul brun

ROSCI0198PlatoulMehedinţi,ROSCI0069Domogled -Valea CerneiÎn România ariade distribuţie


vulnerabilă Anexa 3Anexa 4A



cuprinde întregularc Carpatic.Ursul brun este ospecie caremanifestă omare fidelitatefaţă de loculobişnuit desupravieţuire.Deplasărilezilnice sunt îngeneral reduse şise realizeazăîntre habitatul dehrănire şiadăpostul depeste zi.

14. 1304 RhinolophusferrumequinumLiliacul mare cu naspotcoava




15. 1361 Lynx lynxRâs

ROSCI0069Domogled -Valea Cernei



16. 1308 BarbastellabarbastellusLiliac carn

ROSCI0198Platoul Mehedinţi

Anexa II - Aproapeameninţată


17. 1337 Castor fiberCastor

ROSCI0108Lunca MureşuluiInferior

Anexa II Anexa 3 Preocupareminoră

- Anexa 3



Anexa 4.4 Statutul speciilor de reptile din România

Clasa Reptilia reprezentata in Romania de ordinele Testudines (broastetestoase) şi Squamata (soparle şi serpi) cuprinde vetebrate tetrapode ovipare curespiratie pulmonara cu o temperatura a corpului variabila (poichiloterme),acvatice şi terestre. Anumite specii au picioare rudimentare sau nu au picioare(serpii).In tara noastra, Ordinul Testudines (Chelonia) este reprezentat de animaleterestre (Testudo) şi acvatice de apa dulce (Emys), care hiberneaza in timpuliernii ( din septembrie – octombrie pana la sfarsitul lui martie-aprilie) cand stauingropate sub pamant sau sub roci. Corpul acestora este acoperit de o carapaceformata din placi cornoase dublate de placi osoase. In timpul perioadei dereproducere care are loc la sfarsitul primaverii, femelele depun oua cu carapacecalcifiata ascunzandu-le in pamantul afanat.Ordinul Squamata cuprinde reptile (soparle) lacertiforme şi reptile serpentiforme(serpi cu corpul acoperit de solzi). Solzii difera prin numar, marime, forma,structura şi culoare fiind utilizati pentru identificarea speciei. Din punct de vedereal reproducerii, reprezentantii ordinului pot fi ovipari, ovovivipari şi vivipari. Acestereptile hiberneaza in timpul iernii ( din septembrie- octombrie pana la sfarsitul luimartie-aprilie) cand stau ingropate sub pamant sau sub roci. Dupa hibernare, maiintai apar masculii adulti, apoi femelele şi in final puii, care sunt de asemeneaultimii ce merg in adaposturi toamna. Acesta ordine de aparitie şi de retrageredifera in functie de specie. Reprezentantii ordinului populeaza diferite habitate dela roci golase la paduri umbroase.Desi acestea sunt mai putin sensibile decat amfibienii, majoritatea reptilelor dinRomania sunt de asemenea protejate prin unul sau mai multe din urmatoareledocumente: Directiva Habitate 93/43/EEC, Conventia de la Berna (Legea13/1993), Legea 462/2001 privind regimul ariilor naturale protejate, unele dintreacestea fiind inclus pe lista Rosie IUCN.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilornaturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice, s-a creat cadrul legal pentru transpunerea in legislaţia română a prevederilorurmătoarelor directive:

o Directiva 79/409/CEE privind conservarea pasarilor salbaticeo Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a

speciilor de flora şi fauna salbatice- Conform cap. III “Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor salbatice de

flora şi fauna “, art. 31, alin.(3): Protectia şi conservarea habitatelor naturaleterestre, acvatice si/sau subterane de interes national, precum şi a speciilorprotejate de plante şi animale salbatice se fac prin declararea de arii naturaleprotejate de interes national.

- In anexa 3 la Ordonanta 57/2007 sunt prezentate speciile de animalesalbatice terestre, acvatice şi subterane a caror conservare necesitadesemnarea ariilor speciale de conservare .

- In anexa 4A la Ordonanta 57/2007 sunt prezentate speciile de animale deinteres comunitar care necesita o protectie stricta, iar in anexa 4B suntprezentate speciile de animale de interes national care necesita o protectiestricta.

.Prin grija Academiei Române a fost publicată “ Cartea Roşie a Vertebratelor dinRomânia”28, ce include toate speciile de vertebrate din România care corespundcategoriilor de conservare stabilite de IUCN (2001).

Din cele 23 specii de reptile, 82.61% sunt protejate in Romania; 82.61% sunt inCartea Roşie a Vertebratelor din România; 100% sunt in Anexa la Conventia dela Berna; 62.22% sunt mentionate in Anexa la Directiva privind habitatele92/43/EEC+ AA2003/ACT şi 26.09% sunt incluse in NATURA 2000. In afara deaceste specii protejate , 15.90% din speciile din Romania sunt critic periclitae;



42.10% specii sunt periclitate; 31.58% specii sunt vulnerabile şi 10.53% speciisunt pe cale de disparitie. Figura. 4.1.4.1 de mai jos prezintă proportia speciilorde reptile din Romania menţionate in legislaţia natională şi Europeană privindprotecţia speciilor şi figura 4.1.4.2- proportia speciilor de reptile incluse in diferitecategorii IUCN 1.

Proporţia speciilor protejate la nivel national


Proporţia speciilor mentionate in Convenţiade la Berna

Proporţia speciilor mentionate in Anexa laDirectiva privind habitatele


Figura 4.4.1: Proporţia speciilor de reptile din Romania menţionate in legislaţianatională şi Europeană privind protecţia speciilor

e

Figura: 4.4.2: Proporţia speciilor de reptile din Romania menţionate in legislaţianatională şi Europeană privind protecţia speciilor

Statutul de conservare a speciilor de reptile ce pot fi găsite de-a lungul ruteiNGPL este prezentat în tabelul 4.4.1 de mai jos:

Critic periclitate

Periclitate

Vulnerabile

Pe cale de disparitie



Tabel A4.4.1.: Statutul de conservare a speciilor de reptile ce pot fi întâlnite de-a lungul traseului conductei NGPL

Statut de conservareNr.crt.

Cod

Natura2000

Nume

Formular Standard încare a fost menţionat/Alte zone în care a fostobservat

Aria în carea fostidentificat Directiva

Habitate92/43/EEC1

Convenţiade la

Berna 2


Lista Roşiedin

România

OUG 57/2007

1 1219 Testudo graeca

Broasca ţestoasăde uscat grecească

II/IV II Vulnerabil Periclitat 3, 4a

2 1217 Testudo hermanni

Broasca ţestoasăde uscat

ROSCI0198 Platoul MehedinţiROSCI0069 Domogled –ValeaCernei

Podişul Bălăciţa, PodişulMotru, Podişul Mehedinţi şiMunţii Valea Cernei

Lunca Dunării II/IV II Aproapeameninţat

Periclitat 3, 4a

3 1220 Emys orbicularis

Ţestoasa de apă

ROSCI0045 Coridorul Jiului,ROSCI0115 MlaştinaSatchinez, ROSCI0108 LuncaMureşului Inferior, LuncaDunării, Câmpia Băileşti,Podişul Bălăciţa, PodişulMotru, Podişul Mehedinţi şiMunţii Valea Cernei, MunţiiAlmăj, Coridorul Cerna-BelaReca, Munţii Cerna şi,Câmpia Nadlac

ROSCI0045CoridorulJiului

ROSCI0108LuncaMureşuluiInferior

II/IV II Aproapeameninţat

Vulnerabil 3, 4a

4 1276 Ablepharuskitaibelii

Şopârlă mică

ROSCI0069 Domogled –ValeaCernei, Podişul Mehedinţi şiMunţii Valea Cernei

IV II Preocupareminoră

Periclitat 4a




Cod

Natura2000

Nume



Habitate92/43/EEC1

Convenţiade la

Berna 2


Lista Roşiedin

România

OUG 57/2007

5 1263 Lacerta viridis

Guşter

ROSCI0069 Domogled –ValeaCernei, ROSCI0108 LuncaTimişului Inferior, CâmpiaBăileşti, Podişul Mehedinţi şiMunţii , Valea Cernei, MunţiiAlmăj, Coridorul Cerna-BelaReca, Munţii Cerna, CoridorulTimiş-Cerna, Câmpia Lugoj,CâmpiaTimiş, Câmpia Vinga,şi Lunca Mureşului

Lunca Dunării IV II Preocupareminoră

- 4a

6 1251 Lacerta trilineata

Guşterul vărgat

ROSCI0069 Domogled –ValeaCernei


Periclitat 4a

1261 Lacerta agilis

Şopârla cenuşie

ROSCI0108 Lunca TimişuluiInferior, Podişul Mehedinţi şiMunţii , Valea Cernei, MunţiiAlmăj, Coridorul Cerna-BelaReca, Munţii Cerna

ROSCI0108LuncaTimişuluiInferior

IV II - - 4a

7 - Lacerta vivipara

Şopârlă de munte

- - Preocupareminoră

- 4a

8 - Lacerta praticola

Şopârlă de luncă

- - Aproapeameninţat

Vulnerabil 4b

9 1248 Podarcis taurica

Şopârla de câmp


Lunca Dunării, CâmpiaBăileşti, Podişul Bălăciţa,

ROSCI0045CoridorulJiului


Specieaproapeameninţată

4a




Cod

Natura2000

Nume



Habitate92/43/EEC1

Convenţiade la

Berna 2


Lista Roşiedin

România

OUG 57/2007

Podişul Motru, PodişulMehedinţi şi Munţii ValeaCernei

10 1256 Podarcis muralis

Şopârla de ziduri

ROSCI0069 Domogled –ValeaCernei,

Podişul Mehedinţi şi Munţii ,Valea Cernei, Munţii Almăj,Coridorul Cerna-Bela Reca,Munţii Cerna, Coridorul Timiş-Cerna, Câmpia Lugoj,CâmpiaTimiş, Câmpia Vinga,şi Lunca Mureşului


- 4a

11 - Eremias arguta

Şopârla de nisip

- - - Periclitată 4b

12 - Anguis fragilis

Şarpele de sticlă

- - - Vulnerabilă 4b

13 1277 Eryx jaculus

Boa de nisip

IV - - Vulnerabil 4a

14 - Natrix natrix

Şarpele de casă

- Preocupareminoră

- -

15 1292 Natrix tessellata ROSCI0069 Domogled –ValeaCernei, ROSCI0108 LuncaTimişului Inferior, Podişul

IV II - Specieaproape

4a




Cod

Natura2000

Nume



Habitate92/43/EEC1

Convenţiade la

Berna 2


Lista Roşiedin

România

OUG 57/2007

Şarpe de apă Mehedinţi şi Munţii , ValeaCernei, Munţii Almăj, CoridorulCerna-Bela Reca, MunţiiCerna, Coridorul Timiş-Cerna,Câmpia Lugoj, CâmpiaTimiş,Câmpia Vinga, şi LuncaMureşului

ameninţată

16 1283 Coronellaaustriaca-

Şarpe de alun

ROSCI0198 Platoul Mehedinţi,ROSCI0069 Domogled –ValeaCernei, Podişul Mehedinţi şimunţii Valea Cernei, munţiiAlmăj, Coridorul Cerna-BelaReca, Munţii Cerna CoridorulTimiş-Cerna, Câmpia Lugoj,Câmpia Timis, Câmpia Vinga,Lunca Mureşului şi CâmpiaNadlac

IV II - Vulnerabilă 4a

17 1278 Coluber caspius-

Şarpele rău

ROSCI0069 Domogled –ValeaCernei, Lunca Dunării, PodişulMehedinţi şi munţii ValeaCernei

IV - - vulnerabilă 4a, 4b

18 1281 Elaphelongissima-Şarpele lui Esculap

ROSCI0069 Domogled –Cerna Valley. MehedinţiPiedmont and Mt, CernaValley


Vulnerabilă 4a

19 1279 Elaphequatuorlineata

II/IV II Aproapeameninţată

Vulnerabilă 3, 4a




Cod

Natura2000

Nume



Habitate92/43/EEC1

Convenţiade la

Berna 2


Lista Roşiedin

România

OUG 57/2007

Balaur mare

20 - Vipera berus

Vipera comună

- - Preocupareminoră

Periclitată 4b

21 1295 Viperaammodytes Viperacu corn

ROSCI0069 Domogled –ValeaCernei, ROSCI0198 PlatoulMehedinţi,Podişul Mehedinţi şimunţii Valea Cernei, munţiiAlmăj, Coridorul Cerna-BelaReca, Munţii Cerna şiCoridorul Timiş-Cerna


Periclitarecritică

4a

22 4121 Vipera ursiniirakosiensis

Vipera de fâneaţă

II II Periclitată Periclitarecritică

3, 4a

Legenda :

Directiva Habitate 92/43/EEC1 Convenţia de la Berna2 OUG 57/20073

II – conservare prin stabilirea ariilor protejate II – strict protejata 3 - conservare prin stabilirea ariilor protejateIV – strict protejata III – protejata 4a – strict protejate: specii de importanta comunitaraV – exploatarea necesita masuri de management 4b - strict protejate: specii de importanta nationala

5a – exploatarea necesită măsuri de management



ANEXA 4.5. Statul speciilor de amfibieni in România


o Directiva 79/409/CEE privind conservarea pasarilor salbaticeo Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a

speciilor de flora şi fauna salbaticeConform cap. III “Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor salbatice de floraşi fauna “, art. 31, alin.(3): Protectia şi conservarea habitatelor naturale terestre,acvatice si/sau subterane de interes national, precum şi a speciilor protejate deplante şi animale salbatice se fac prin declararea de arii naturale protejate deinteres national.In anexa 3 la Ordonanta 57/2007 sunt prezentate speciile de animale salbaticeterestre, acvatice şi subterane a caror conservare necesita desemnarea ariilorspeciale de conservare .In anexa 4A la Ordonanta 57/2007 sunt prezentate speciile de animale de interescomunitar care necesita o protectie stricta, iar in anexa 4B sunt prezentatespeciile de animale de interes national care necesita o protectie stricta.

Prin grija Academiei Române a fost publicată “ Cartea Roşie a Vertebratelor dinRomânia”29, ce include toate speciile de vertebrate din România care corespundcategoriilor de conservare stabilite de IUCN (2001).

Amfibienii sunt reprezentaţi in Romania de 19 specii1. Dintre acestea, 89.47%sunt protejate la nivel national; 84.21% sunt incluse in the Cartea Roişie; 100%sunt listate in Anexa la Conventia de la Berna; 73.68% sunt mentionate in Anexala Directiva privind habitatele 92/43/EEC+AA2003/ACT şi 26.31% suntmenţionate in Natura 2000. In ceea ce priveşte speciile protejate, 17.65% suntin pericol; 52.94% specii sunt vulnerabile şi 24.41% specii sunt pe cale dedisparaţie.

Proporţia speciilor protejate la nivel national


Proporţia speciilor mentionate in Convenţia dela Berna



Figura 4.5.1: Proporţia speciilor de amfibieni din Romania menţionate in legislaţianatională şi Europeană privind protecţia speciilor



Periclitate

Vulnerabile

Pe cale de dispariţie

Figura : 4. 5.2 - Proporţia speciilor de amfibieni incluse in diferite categorii IUCN

Statutul de conservare al speciilor de amfibieni care pot fi găsite de-a lungultraseului NGPL sunt arătate în tabelul A4.5.1 de mai jos.



Tabel A4.5.1.: Statutul de conservare al speciilor de amfibieni care pot fi găsite de-a lungul traseului NGPL


Nr.Crt

CodNatura2000

Nume

FormularStandard încare a fostmenţionat/ Altezone în care afost observat

Aria în care a fostidentificat

DirectivaHabitate

92/43/EEC1

DirectivaHabitate

92/43/EEC1

1 - Salamandrasalamandra

Salamandra de foc


- III Preocupareminoră

Vulnerabilă 4b

2 - Triturus alpestris

Triron de munte


Vulnerabilă 4b

3 1166 Triturus cristatus

Triton cu creastă


ROSCI0108 LuncaTimişului Inferior,Câmpia Băileşti,Podişul Bălăciţa,Podişul Motru

II/IV II Preocupareminoră

Vulnerabilă 3, 4a

4 1993 Triturusdobrogicus

Triton cu creastădobrogean

ROSCI0115 MlaştinaSatchinez

ROSCI0108 LuncaTimişului Inferior,

II II Aproapeameninţată

Periclitată 3

5 - Triturus vulgarisvulgaris

Triton comun



4b

6 4008 Triturus vulgarisampelensis

Triton comuntransilvănean

II/IV III Preocupareminoră

Vulnerabilă 3, 4a




Nr.Crt

CodNatura2000

Nume



DirectivaHabitate

92/43/EEC1

DirectivaHabitate

92/43/EEC1

7 2001 Triturusmontandoni

Triron carpatic


Vulnerabilă 3, 4a

8 1188 Bombina bombina

Buhai de baltă cuburta roşie


ROSCI0198Platoul Mehedinţi,ROSCI0109Lunca Timişului

ROSCI0115Mlaştina atchinez

ROSCI0108Lunca timişuluiInferior



3, 4a

9 1193 Bombinavariegata

Buhai de baltă cuburta galbenă

ROSCI0198Platoul Mehedinţişi ROSCI0069Domogled – ValeaCernei



3, 4a

10 1197 Pelobates fuscus

Broasca de pământ



Vulnerabilă 3, 4a

11 1200 Pelobatessyriacus

Broasca de pământ

Specie prezentăobservată în LuncaDunării în perimetrul


Periclitată 4a




Nr.Crt

CodNatura2000

Nume



DirectivaHabitate

92/43/EEC1

DirectivaHabitate

92/43/EEC1

dobrogeană traseului conductei

12 - Bufo bufo

Broasca râioasăbrună

ROSCI0069Domogled – ValeaCernei



4b

13 1201 Bufo viridis

Broasca râioasăverde


Specie prezentăobservată înROSCI0108 LuncaTimişului Inferior,ROSCI0198 PlatoulMehedinţi,ROSCI0069Domogled – ValeaCernei, ROSCI0108Lunca MureşuluiInferior, LuncaDunării, CâmpiaBăileşti, PodişulBălăciţa, PodişulMotru, PodişulMehedinţi şi munţii,Valea Cernei, MunţiiAlmăj, CoridorulCerna-Bela Reca,Munţii Cerna,Coridorul Timiş-Cerna, Câmpia Lugoj,Câmpia Timiş,



4a




Nr.Crt

CodNatura2000

Nume



DirectivaHabitate

92/43/EEC1

DirectivaHabitate

92/43/EEC1

Câmpia Vinga,Lunca Mureşului şiCâmpia Nădlac

14 1203 Hyla arborea

Brotăcel


ROSCI0198Platoul MehedinţiT, ROSCI0069Domogled – ValeaCernei

ROSCI0108Lunca TimişuluiInferior

Specie prezentăobservată înROSCI0198 PlatoulMehedinţi,ROSCI0069Domogled – ValeaCernei, ROSCI0108Lunca MureşuluiInferior, LuncaDunării, CâmpiaBăileşti, PodişulBălăciţa, PodişulMotru, PodişulMehedinţi şi munţii,Valea Cernei, MunţiiAlmăj, CoridorulCerna-Bela Reca,Munţii Cerna,Coridorul Timiş-Cerna, Câmpia Lugoj,Câmpia Timiş,Câmpia Vinga,Lunca Mureşului şiCâmpia Nădlac


Vulnerabilă 4a

15 1207 Rana lessonae Podişul Mehedinţişi munţii Valea

IV III Preocupare - 4b




Nr.Crt

CodNatura2000

Nume



DirectivaHabitate

92/43/EEC1

DirectivaHabitate

92/43/EEC1

Broasca de lac Cernei minoră

16 1212 Rana ridibunda

Broasca mare delac

V III Preocupareminoră

- 5a

17 1209 Rana dalmatina

Broasca roşie depădure

ROSCI0045Coridorul JiuluiROSCI0108Lunca TimişuluiInferior, LuncaDunării

ROSCI0069Domogled – ValeaCernei, ROSCI0108Lunca MureşuluiInferior, LuncaDunării, CâmpiaBăileşti, PodişulBălăciţa, PodişulMotru, PodişulMehedinţi şi munţii,Valea Cernei, munţiiAlmăj, CoridorulCerna-Bela Reca,munţii Cerna,Coridorul Timiş-Cerna, Câmpia Lugoj,Câmpia Timis,Câmpia Vinga,Lunca Mureşului şiCâmpia Nadlac


Vulnerabilă 4a

18 1213 Rana temporaria

Broasca roşie demunte

ROSCI0069Domogled –Valea Cernei

V III Preocupareminoră

Vulnerabilă 4b, 5a



Legenda :

Directiva Habitate 92/43/EEC1 Convenţia de la Berna2 GEO 57/20073

II – conservare prin stabilirea ariilor protejate II – strict protejata 3 - conservare prin stabilirea ariilor protejate

IV – strict protejata III – protejata 4a – conservare prin stabilirea ariilor protejate

V – exploatarea necesita masuri de management 4b - strict protejate: specii de importanta nationala

5a - exploatarea necesita masuri de management


70223-RR-RPT-EV-8001-004 Revizia 3Pagina 217 din 284

ANEXA 4.6. Statutul speciilor de peşti in Romania


o Directiva Consiliului 2009/147/ECo Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a

speciilor de flora şi fauna salbatice

Conform cap. III “Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor salbatice de floraşi fauna “, art. 31, alin.(3): Protectia şi conservarea habitatelor naturale terestre,acvatice si/sau subterane de interes national, precum şi a speciilor protejate deplante şi animale salbatice se fac prin declararea de arii naturale protejate deinteres national.

In anexa 3 la Ordonanta 57/2007 sunt prezentate speciile de animale salbaticeterestre, acvatice şi subterane a caror conservare necesita desemnarea ariilorspeciale de conservare . Un extras din această anexă este prezentat in tabelul4.1.6.1 de mai jos.

Prin grija Academiei Române a fost publicată “ Cartea Roşie a Vertebratelor dinRomânia”30, ce include toate speciile de vertebrate din România care corespundcategoriilor de conservare stabilite de IUCN (2001).Statul peştilor la nivel global, conform cu Cartea Roşie a Vertebratelor dinRomânia şi categoriile la nivel IUCN, este prezentat in tabelul 4.1.6.4 de mai jos

In prezent, fauna piscicolă din apele curgătoare din Romania include 103 specii,din care 29.13% au statut de protectie la nivel national; 38.83% sunt prezentate inCartea Roşie; 33.98% sunt listate in Anexa la Directiva privind habitatele; 29.13%sunt menţionate in Anexa la Directiva privind habitatele 92/43/EEC+AA2003/ACTşi 21.36% sunt menţionate in NATURA 2000. Proportia speciilor protejate pecategorii este următoarea: 3.33% sunt dispărute; 33.33% specii sunt criticpericlitate; 36.67% specii periclitate ; 60% specii vulnerabile. Figura 4.1.6.1 demai jos prezintă proportia speciilor de peşti din Romania menţionate in legislaţianatională şi Europeană privind protecţia speciilor, iar figura 4.1.6.2- proportiaspeciilor de peşti incluse in diferite categorii IUCN 1.



Proporţia speciilor protejate la nivelnational


Proporţia speciilor mentionate in Convenţiade la Berna


Proporţia speciilor mentionate in Natura2000

Figura 4.6.1: Proporţia speciilor de peşti din Romania menţionate in legislaţianatională şi Europeană privind protecţia speciilor

Figura 4.6.2: : Proporţia diferitelor specii de peşlti incluse in diferite categoriiIUCN

Statutul de conservare a vertebratelor acvatice care pot fi găsite de-a lungultraseului NGPL este arătat în tabelul A4.6.1.de mai jos:

Dispărute

Critic periclitate

Periclitate

Vulnerabile



Tabel A4.6.1.: Statutul de conservare al vertebratelor acvatice ce pot fi întâlnite de-a lungul traseului NGPL


CodNatura2000

Denumire Formularul standard incare este menţionat

Râul în care afostidentificat

DirectivaHabitate

92/43/EEC1

Convenţiade la

Berna2



OUG57/2007

1 1130 Aspius aspius(Linnaeus) 1758 -avat

ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei,ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei,ROSCI0108 LuncaMureşului Inferior,ROSCI0109 LuncaTimişului.

r. Mureşr. Jiu

Anexele II şiIV

Anexa 3 da - Anexa 331

2 1134 Rhodeussericeus amarus(Bloch) 1782 -boarţă

ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei,ROSCI0108 LuncaMureşului Inferior,ROSCI0109 LuncaTimişului.

r. Jiu

r. Mureş

Anexele II Anexa 3 da - Anexa 3

3 1138 BarbusmeridionalisRisso 1826 -mreana vânătă

ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei, ROSCI0109Platoul Mehedinţi

în râurileprincipale şi întoţi afluenţiiacestora dinsiturilemenţionate

Anexele II şiV


4 1145 Misgurnus fossilis(Linnaeus) 1758 -Ţipar

ROSPA0045 CoridorulJiului,ROSCI0108 LuncaMureşului Inferior,ROSCI0109 LuncaTimişului,ROSCI115 MlastinaSatchinez.

- - da - Anexa 3

5 1146 Sabanejewia(Cobitis) aurata(Filippi) 1865

ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei,ROSCI0069 Domogled-

r. Cerna Anexa 3 da - Anexa 3




CodNatura2000



DirectivaHabitate

92/43/EEC1

Convenţiade la

Berna2



OUG57/2007

Valea Cernei, ROSCI0108Lunca Mureşului Inferior,ROSCI0109 LuncaTimişului,ROSCI0198 PlatoulMehedinţi

6 1149 Cobitis taeniaLinnaeus, 1758 -Zvârluga

ROSPA0045 CoridorulJiului,ROSCI0108 LuncaMureşului Inferior,ROSCI0109 LuncaTimişului,ROSCI115 MlaştinaSatchinez.

râurile Jiu,Mureş, Timiş

- da Vulnerabilă Anexa 3

7 2522 Pelecus cultratus(Linnaeus) 1758 -Sabiţă

ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei ROSCI0108 LuncaMureşului Inferior,ROSCI0109 LuncaTimişului

r. Mureş Anexele II şiIV


8 2491 Alosa ponticaEichwald 1838 -Scrumbia deDunăre


Nu a fostidentificata

- - -

9 4123 Eudontomyzondanfordi Cicar


- da Periclitată Anexa 3

10 1160 Zingel streber(Streber)Fusar

ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei,ROSCI0108 LuncaMureşului Inferior,ROSCI0109 LuncaTimişului


Anexa II Anexa 3 da Periclitată Anexa 3




CodNatura2000



DirectivaHabitate

92/43/EEC1

Convenţiade la

Berna2



OUG57/2007

11 1157 Gymnocephalusschraetzer(Raspar)

ROSCI0069 Domogled-Valea CerneiROSCI0108 LuncaMureşului Inferior


Anexa II Anexa 3 da - Anexa 3

12 1159 Zingel zingel(Pietrar)

ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei,ROSCI0108 LuncaMureşului Inferior,ROSCI0109 LuncaTimişului


Anexa II Anexa 3 da Vulnerabilă Anexa 4A32

13 2555 Gymnocephalusbaloni Holčik şiHensel, 1974(Ghibort de

Dunăre)

ROSCI0069 Domogled-Valea CerneiROSCI0108 LuncaMureşului Inferior


Anexa IV Anexa 3 da Vulnerabilă Anexa 3

14 1163 Cottus gobio(Zlavoc)

ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei ROSCI0198Platoul Mehedinţi.


Anexa II Anexa 3 da - Anexa 3

15 1122 Gobiouranoscopus

(Agassiz) 1828 -porcuşor de vad


Nu a fostidentificat

Anexa 3 da Vulnerabilă Anexa 3

16 1124 Gobioalbipinnatus

Lukasch 1933

ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei,ROSCI0109 LuncaTimişuluiROSCI0108 LuncaMureşului Inferior

r.Jiu - da - Anexa 3

17 2511 Gobio kessleriDybowski 1862

ROSCI0109 LuncaTimişuluiROSCI0108 LuncaMureşului Inferior.

r. Timişr. Mureş

- da Vulnerabilă Anexa 3



ANEXA 4.7. Statutul nevertebratelor terestre

Statutul de conservare al nevertebratelor terestre ce pot fi întâlnite de-a lungultraseului NGPL este prezentat in tabelul A4.7.1 de mai jos.



Tabel A4.7.1: Statutul de conservare al nevertebratelor terestre ce pot fi întâlnite de-a lungul traseului NGPL

Statut de conservareNr.crt CodNatura2000

Denumire Formularulstandard incare estemenţionat

Zone unde afostidentificat Directiva

Habitate92/43/EEC1

Convenţia de laBerna2

ListaRoşieIUCN(2010)

ListaRoşieRomânia

OUG57/2007

1 1083 Lucanus cervus(Linnaeus, 1758) -Rădaşcă

ROSCI0069Domogled –Valea Cernei,RSCI0108LuncaMureşuluiInferior,ROSCI0069Domogled-Valea Cernei

PădureaCalopăr(kp46.9) la150m de ax

Anexa II - Periclitată Anexa 3Anexa 4A

2 4013 CarabushungaricusCărăbuş

ROSCI0069Domogled-Valea Cernei

ROSCI0115MlaştinaSatchinez,Pajiştilenisipoase de-alungul Dunării

Anexa II - - Anexa 3Anexa 4A

3 1042 LeucorrhiniapectoralisLibelula cu toracegros


- Anexa 2 - Anexa 4A

4 1044 Coenagrionmercurial

Libelula mercuriu

ROSCI0069Domogled-Valea Cernei,ROSCI0198PlatoulMehedinţi

Punctul deintrare aconductei peteritoriul ţăriiîntre malulDunării şiplantaţia deplop km 0 +500

Anexa II Anexa 2 Criticpericlitată

Anexa 3Anexa 4A

5 4045 Coenagrionornatum

ROSCI0069Domogled-

TraseulMuresului cca.







Habitate92/43/EEC1



ListaRoşieRomânia

OUG57/2007

Ţărăncuţa ValeaCernei,ROSCI0108 LuncaMureşuluiInferiorROSCI0108LuncaMureşuluiInferior

90 dekm în interiorulariei protejateşi al bratelormoarte aleacestuia

6 4048 Isophya costataCosaş


- - - Anexa 3Anexa 4A

7 4054 PholidopteratranssylvanicaCosaşul transilvan.

ROSCI0069Domogled-Valea Cernei,ROSCI0069Domogled -Valea Cernei

MunţiiAlmăjului,CoridorulCerna-BelaReca, MunţiiCernei.


8 4057 ChilostomabanaticumMelcul carenatbănăţean

ROSCI0198PlatoulMehedinţiROSCI0069Domogled -Valea CerneiROSCI0108LuncaMureşuluiInferior

Valea Cernei,MunţiiAlmăjului,CoridorulCerna-BelaReca, MunţiiCernei,CuloarulTimiş-Cerna,


9 4053 ParacaloptenuscaloptenoidesCalul Dracului

ROSCI0198PlatoulMehedinţiROSCI0069Domogled -

Întâlnită înzoneleierboase, înpoienile dinpădurile

- - - Anexa 3Anexa 4A






Habitate92/43/EEC1



ListaRoşieRomânia

OUG57/2007

Valea Cernei xerofile.

10 1052 EuphydryasmaturnaFluturele maturna

ROSCI0069Domogled -Valea CerneiROSCI0108LuncaMureşuluiInferior

- - Anexa 3

11 1059 Maculinea teleius ROSCI0069Domogled -Valea Cernei

Fâneţe şipajişti umede,pădurimlăştinoase,mlaştini,mocirle. ÎnRomaniaspecia esteprezentă înnumeroasecoloniilocalizate înzone umedecuSanguisorbaofficinalis.

Anexa 2 - Anexa 3Anexa 4A

12 1060 Lycaena disparFluturele roşu demlaştină


Pe perioadastudiului nu afost întâlnităpe culoarul delucru.

Anexa II Anexa 2 Periclitată Anexa 3Anexa 4A

13 1078 CallimorphaquadripunctariaFluture tigrat


MunţiiAlmăjului,Coridorul

- Vulnerabilă -






Habitate92/43/EEC1



ListaRoşieRomânia

OUG57/2007

Cerna-BelaReca, MunţiiCernei,CuloarulTimiş-Cerna.

14 1084 OsmodermaeremiteGândacul hermit.


- - -

15 1085 BuprestissplendensGândacul auriu



16 1093 AustropotamobiustorrentiumRacul de ponoare


Anexa V Anexa 3 - Anexa 3

17 1924 OxyporusmannerheimiiGândac cu aripilescurte


CoridorulCerna-BelaReca, MunţiiCernei.

- - -

18 4041 CarabusvariolosusCroitor


Zonele umededin pădurinaturale.

- - Anexa 3Anexa 4A

19 4026 Rhysodessulcatus


Valea Cernei,MunţiiAlmăjului,CoridorulCerna-Bela

- - Anexa 3Anexa 4A

20 4035 Rhysodessulcatus



21 4036 Leptidea morsei ROSCI0069Domogled -Valea Cernei

- - -






Habitate92/43/EEC1



ListaRoşieRomânia

OUG57/2007

22 4039 Nymphalisvaualbum


- - Anexa 3Anexa 4A

23 4046 Cordulegasterheros


Anexa IIAnexa IV

- - Anexa 3Anexa 4A

24 4052 OdontopodismarubripesLăcusta de munte


ValeaCernei, MunţiiAlmăjului,CoridorulCerna-BelaReca, MunţiiCernei.

- - Anexa 3Anexa 4A

25 4014 Carabusvariolosus


Valea Cernei,MunţiiAlmăjului,CoridorulCerna-BelaReca, MunţiiCernei. LuncaDunării,CâmpiaVingăi.

- - Anexa 3Anexa 4A

26 1087 Rosalia alpineCroitorul fagului


- - Anexa 3

27 1088 Cerambyx cerdoCroitorul mare alstejarului

ROSCI0069Domogled -Valea CerneiROSCI0108LuncaMureşuluiInferior

Anexa 2 Periclitată Anexa 3






Habitate92/43/EEC1



ListaRoşieRomânia

OUG57/2007

28 1089 Morimus funereusCroitorul cenuşiu.


- Periclitată Anexa 3Anexa 4A

29 4064 TheodoxustransversalisMelcul acvaticdungat


- - Anexa 3Anexa 4A

30 1032 Unio crassusScoica de râu


Anexa II - - Anexa 3

31 1037 Ophiogomphuscecilia


Anexa II Anexa 2 Anexa 3Anexa 4A

32 1074 Eriogaster cataxMolia catax



33 4056 Anisus vorticulusMelcul cu cârlig


- - Anexa 3



ANEXA 5 INFORMAŢII PRIVIND SPECIILE ŞI HABITATELE PROTEJATEDE INTERES COMUNITAR AFECTATE DE IMPLEMENTAREAPROIECTULUI NABUCCO

A.5.1. Specii protejate de interes comunitar

A.5.1.1. Nevertebrate terestre

Ordinul ColeopteraFamilia LucanidaeLucanus cervus (Linnaeus, 1758) - rădaşcă.Statut: Specie cu risc scăzut.scriere: Corpul este alungit, de culoare neagră, cu luciu mat, mandibulele şielitrele masculilor brune-castanii. Antenele sunt foarte lungi. Masculii au capulmasiv şi mandibulele sub forma unor coarne ramificate, foarte mari. Lungimeaacestora variază între 25-75 cm. Femelele au capul şi mandibulele potrivite camărime şi culoarea elitrelor neagră, iar lungimea variază între 25-50 cm.Habitat: Specie silvicolă care se întâlneşte în pădurile bătrâne cu esenţe foioase,preferând pădurile de quercinee, dar pot apărea şi în zonele de stepă şisilvostepă. Deseori adulţii se pot întâlni şi în parcuri şi grădini. Adulţii zboară înperioada mai-iulie. Larvele se dezvoltă în rădăcinile puternice ale trunchiurilorbătrâne de Quercus, Fagus, Tilia, Populus, Salix şi pomii fructiferi, foarte rar înconifere sau compost.Ameninţări: Distrugerea habitatului caracteristic, reprezentat de arborii bătrâni destejari.Măsuri de protecţie: specia este protejată în România prin OUG 57/2007;OMMDD 1964/2007.Specia este prezentă în ROSCI0069 Domogled – Valea Cernei, RSCI0108 LuncaMureşului Inferior. Aceasta a fost găsită la data de 19.07.2010 în Coridorul Jiului,Pădurea Corabia, la Calopăr, la kp 46.9 al conductei (coordonate aproximative:N 44º 08' 08,9'' E 23º 43' 57,3''), 150 m.Conform surselor bibliografice consultate, specia este prezentă în PiemontulBălăciţa, Piemontul Motru, Piemontul şi Munţii Mehedinţi, Munţii Almăjului,Coridorul Cerna-Bela Reca, Munţii Cernei, Câmpia Vingăi.

Lucanus cervus (Linnaeus, 1758), rădaşcă(Foto 3: Ion Roxana)



Ordinul ColeopteraFamilia CarabidaeCarabus (Pachystus) hungaricus Fabricius, 1792Statut: Specie vulnerabilă.Descriere: Corpul robust, de culoare neagră, puţin lucios. Elitrele prezintă osculptură formată din granule mici şi neregulate, cu câte 3 rânduri de gropiţe mici.Lungimea variază între 22-32 mm.Habitat: Specie stepicolă, preferă suprafeţele nevalorificate din zonele de stepă.Adulţii sunt activi în perioada aprilie-octombrie. Atât adulţii cât şi larvele suntprădători polifagi.Măsuri de protecţie: specia este protejată în România prin OUG 57/2007;OMMDD 1964/2007.Probleme de protecţie: Protejarea biotopilor caracteristici, respectiv a zonelorstepicole cu vegetaţie caracteristică. Reducerea tratamentelor cu substanţechimice în suprafeţele în care este prezentă specia.Conform surselor consultate, specia este prezentă în ROSCI0045 Coridorul Jiului,ROSCI0115 Mlaştina Satchinez. Lunca Dunării, Câmpia Vingăi.

Specii enumerate în listele siturilor, dar nu găsite în timpul studiilor pe teren

Ordinul OdonataFamilia CoenagrionidaeGenul Coenagrion1044 Coenagrion mercuriale - Southern DamselflyDescriere şi biologie: Specie de dimensiuni mici, abdomenul de culoare albastrăcu desene negre. Proterostigma este romboidală, negru spre centru şi mai palăpe margini. Al doilea segment abdominal prezintă un desen in forma unui tridentnegru cu vârful median mai dezvoltat. Prădătoare ca larve şi ca adulţi. Adulţiizboară in perioada mai şi septembrieHabitat: Vegetaţia adiacentă pâraielor şi râurilor cu debit lent, zone mlăştinoaseasociate cu substrat calcaros.Ameninţări: Afectată de amenajările hidrotehnice, poluare şi eutrofizare. Deasemenea, extracţia de material de construcţie din albiile răurilor, îndiguirile,modificările de curs şi managementul vegetaţiei acvatice influenţează negativspecia.Măsuri de protecţie: Protejat în Romania prin legile OUG 57/2007, OMMDD1964/2007Protejarea vegetaţiei de pe marginea pâraielor şi râurilor, evitarea poluării apelor.Relaţia cu aria afectată de proiect: Menţionată ca prezentă în fişa standard aROSCI0045 Coridorul Jiului şi ROSCI0198 Platoul Mehedinţi.Pe baza răspândirii în România, posibil să fie întâlnită şi în sectoarele CâmpiaBăileşti, Piemontul şi Munţii Mehedinţi.Pe perioada survey-ului nu a fost întâlnită pe culoarul de lucru.

Ordinul OdonataFamilia CoenagrionidaeGenul Coenagrion4045 Coenagrion ornatum - Ornate BluetDescriere şi biologie: La mascul abdomenul de culoare albastră are un desendistinctiv negru, iar pe al doilea segment abdominal formează un semn de formaliterei U conectat de inelul negru posterior. Desenul de pe segmentele S3-S7formează un vârf negru ascuţit. Postocular prezintă pete dinţate. Zboarăprimăvara din mai până în iulie.Habitat: Asociată vegetaţiei cu specii de Carex. Ape puţin adânci, cu debit lent şicu substrat calcaros.Ameninţări: Afectată de amenajările hidrotehnice, poluare şi eutrofizare. Deasemenea, extracţia de material de construcţie din albiile răurilor, îndiguirile,



modificările de curs şi managementul vegetaţiei acvatice influenţează negativspecia. Secări ale habitatelor specifice cu cauze naturale sau antropice.Măsuri de protecţie: Protejat în Romania prin legile OUG 57/2007, OMMDD1964/2007Protejarea vegetaţiei de pe marginea pâraielor şi râurilor, evitarea poluării apelor.Relaţia cu aria afectată de proiect: Menţionată ca prezentă în fişa standard aROSCI0045 Coridorul Jiului şi ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior.Pe baza răspândirii în România, posibil să fie întâlnită şi în sectoarele CâmpiaBăileşti, Piemontul şi Munţii Mehedinţi, Câmpia Vingăi, Lunca Mureşului.Pe perioada survey-ului nu a fost întâlnită pe culoarul de lucru.

Ordinul OdonataFamilia LibellulidaeGenul Leucorrhinia1042 Leucorrhinia pectoralis - Large White-faced DarterDescriere şi biologie: Dimensiunii medii ale corpului având pe segmentul 7abdominal, la mascul, o pată triunghiulară galbenă şi pete maronii roşietice pesegmentele S1-S6. Fruntea este albă iar la baza aripilor posterioare esteprezentă o pată maro spre negru.Adulţii sunt prezenţi în perioada aprilie-iulie.Habitat: Turbării, lacuri mici acide, oligotrofe de pe lângă păduri. Canale cuvegetaţie deasă de Typha şi Carex. Nu apare în zonele montane.Ameninţări: Drenarea turbăriilor. Afectată de poluare şi eutrofizare. Deasemenea, extracţia de material de construcţie din albiile răurilor, îndiguirile,modificările de curs şi managementul vegetaţiei acvatice influenţează negativspecia. Secări ale habitatelor specifice cu cauze naturale sau antropice.Măsuri de protecţie: Protejat în Romania prin legile OUG 57/2007, OMMDD1964/2007Protejarea integrală a habitatelor.Relaţia cu aria afectată de proiect: Menţionată ca prezentă în fişa standard aROSCI0045 Coridorul Jiului.Pe baza răspândirii în România, posibil să fie întâlnită şi în sectoarele LuncaDunării, Câmpia Băileşti.Pe perioada survey-ului nu a fost întâlnită pe culoarul de lucru.

A.5.1.2. Nevertebrate acvatice

Încrengătura Arthropoda

Subîncrengătura Crustacea

Clasa Malacostraca

Ordinul Decapoda

Familia Astacidae

Austropotamobius torrentium - Racul de ponoare

Descriere şi biologie: Preferă galeriile pe care le sapă în maluri de pământ darfrecvent trăieşte ascuns şi printre rădăcinile submerse ori sub pietre sau bolovani.Este foarte sensibil

Habitat: Se găsesşte în apele curgătoare curate (izvoare şi pâraie), dar poate fiîntâlnit şi în râuri sau chiar lacuri din zona montană. Este activ mai cu seamănoaptea, consumând aproape orice fel de hrană, fiind astfel un adevărat sanitar alapelor. Este foarte sensibil la deficitul de oxigen şi la poluanţi chimici.

Statut de conservare în Europa/România: Directiva Habitate 92/43/EEC: ANEXAV, Cod N2000: 1093. Specia este menţionată în Anexa III a OUG 57/2007 privind



regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şifaunei sălbatice.

Ameninţări: Poluarea; de asemenea, o mare problemă pentru specie o reprezintăregularizările de torenţi sau antropizarea regiunii submontane.

Distribuţie: Specie indigenă, ocupă un areal îngust în centrul şi sudul Europei,centrul genetic fiind în sudul Peninsulei Balcanice. Limita nordică a arealuluiactual de răspândire este Germania şi Republica Cehă, la vest ajunge până înLuxemburg şi estul Franţei, la est până în România şi Bulgaria iar la sud Grecia şichiar Turcia. Arealul de distribuţie pentru România cuprinde zona montană şisubmontană de sud-vest, până la valea Jiului precum şi Munţii Apuseni.

În perimetrul traseului conductei, prezenţa speciei este semnalată din PiemontulBălăciţa, Piemontul Motru, Piemontul şi Munţii Mehedinţi, Valea Cernei, MunţiiAlmăjului, Coridorul Cerna-Bela Reca şi Munţii Cernei.

A.5.1.3. Vertebrate

A.5.1.3.1. ICHTIOFAUNA (PEŞTI)

Ordinul Cypriniformes Goodrich 1909Subordinul Cyprinoidei Berg 1940Familia Cyprinidae Jordan et. Evermann 18961130 Aspius aspius (Linnaeus) 1758 - avatDescriere şi biologie: Reproducerea are loc în primăvară, în perioada martie-aprilie, la temperaturi ale apei de 6-10 grade Celsius. Pontele sunt depuse pesubstrat dur atât în râuri cât şi în lacuri. Idivizii juvenili (de un an) se hrănesc cuplancton, iar adulţii sunt dominant ihtiofagi. În România prezenţa speciei estesemnalată în Dunăre, Tisa, Someş, Crişul Repede, Mureş, Bega, Timiş, Cerna,Jiu, Olt, Vedea, Argeş, Neajlov, Ialomiţa, Siret, Prut, Suceava, Moldova, BistriţaMoldovenească, mai ales în zonele inferioare ale râurilor tributare Dunării.Habitat: Populează apele Dunării şi râurilor interioare de la şes până în zona dedeal. Unele exemplare urcă pe râurile tributare Dunării pentru reproducere înlacuri sau bălţi şi se retrag o dată cu scăderea apelor. În general este speciereofilă, dar unele exemplare s-au adaptat habitatelor caracteristice apelorstagnante.Ameninţări: Populaţiile sunt influenţate negativ de regularizarea cursurilor râurilor,construirea de baraje, extracţia de agregate minerale din albiile minore ale râurilorsau desfăşurarea de lucrări care afectează patul albiei, deversarea de substanţetoxice.Măsuri de protecţie: Conservarea habitatelor naturale, menţinerea calităţii apei,asigurarea protecţiei în perioada reproducerii, monitorizarea pescuitului,monitorizarea activităţilor desfăşurate în albiile minore şi majore ale râurilor, înbazinele hidrografice ale râurilor.Relaţia cu aria afectată de proiect: Prezenţa speciei este menţionată în fişelestandard ale Siturilor Natura 2000 ROSCI0045 Coridorul Jiului, ROSCI0069Domogled-Valea Cernei, ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior, ROSCI0109Lunca Timişului.În prezentul studiu specia a fost întâlnită în râurile Jiu, Mureş.Statut de conservare în Europa/România: Specia este menţionată în Anexele II şiIV ale Directivei Habitate (92/43 EEC), Anexa 3 a Convenţiei de la Berna precumşi în Lista Roşie IUCN. Specia este menţionată în Anexa III a OUG 57/2007privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a floreişi faunei sălbatice. Este specie endemică a bazinului Dunării, cu populaţii stabile.



Ordinul Cypriniformes Goodrich 1909Subordinul Cyprinoidei Berg 1940Familia Cyprinidae Jordan et. Evermann 18962522 Pelecus cultratus (Linnaeus) 1758 - sabiţăDescriere şi biologie: Reproducerea are loc în primăvară, în lunile aprilie –iunie,la temperaturi ale apei de peste 12 grade Celsius, mai ales în bălţi şi lacuri dinzona inundabilă a Dunării. Adulţii se retrag în Dunăre după reproducere. Icrelesunt semipelagice şi eclozează după 3-4 zile de la fecundare. În primul an deviaţă juvenilii sunt planctonofagi. Adulţii se hrănesc cu nevertebrate acvatice,larve de insecte şi insecte adulte şi pesti.În România prezenţa speciei a fost semnalată în Dunăre şi lacurile din zonainundabilă, lacurile litorale, Someş, Mureş, Bega, Timiş, Olt, Ialomiţa, Siret, Prut.Habitat: Populează apele Dunării şi râurilor mari în segmentul inferior, dar şi înunele lacuri mari interioare, în special lacurile litorale.Ameninţări: Regularizarea cursurilor apelor, construirea de baraje şi alterareacalităţii chimice a apei reprezintă principalele ameninţări asupra speciei.Măsuri de protecţie: Protejarea habitatelor naturale, monitorizarea populaţiilor,monitorizarea activităţilor de pescuit din zonele populate de specie. Monitorizareaactivităţilor antropice cu posibil impact asupra habitatelor şi populaţiilor realizateîn bazinele hidrografice ale râurilor. Monitorizarea activităţilor antropicedesfăşurate în albiile minore şi majore ale râurilor.Relaţia cu aria afectată de proiect: Prezenţa speciei este menţionată în fişelestandard ale Siturilor Natura 2000 ROSCI0045 Coridorul Jiului şi ROSCI0108Lunca Mureşului Inferior, ROSCI0109. În cadrul studiului prezenţa speciei a fostconstatată în râul Mureş.Statut de conservare în Europa/România: Specia este menţionata în Anexele II şiIV ale Directivei Habitate (92/43 EEC), Anexa 3 a Convenţiei de la Berna precumşi în Lista Roşie IUCN.Specia este menţionată în Anexa III a OUG 57/2007 privind regimul ariilornaturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.Este specie endemica a bazinului Dunării, cu populaţii stabile.

Ordinul Cypriniformes Goodrich 1909Subordinul Cyprinoidei Berg 1940Familia Cyprinidae Jordan et. Evermann 18961134 Rhodeus sericeus amarus (Bloch) 1782 - boarţăDescriere şi biologie: Prezenţa sa în habitatele acvatice este legată de existenţalamelibranhiatelor din genurile Unio şi Anodonta. Reproducerea se realizează înperioada aprilie-iulie, icrele fiind depuse în ponte la intervale de 10-12 zile. Hranaeste reprezentata de alge unicelulare şi pluricelulare, ţesuturi vegetale, detritus şimai rar hrană animală.În România specia este semnalată în tot cursul Dunării, în lacurile şi bălţile dinzona inundabilă, în unele lacuri litorale. Populează toţi afluenţii principali aiDunării de pe teritoriul României şi unele dintre râurile mai mici tributare acestorafluenţi. Este semnalată în Tisa şi afluenţi, Someşu Mare, Someşu Mic, Crasna,Beretău, Crişul Repede, Crişul Alb, Mureş, Târnava Mare, Strei, Bega, Timiş,Beregsău, Caraş, Nera, Cerna, Jiu, Olt, Vedea, Teleorman, Argeş, Dâmboviţa,Neajlov, Sabar, Ialomiţa, Călmaţui, Siret, Prut, Suceava, Moldova, Bistriţamoldovenească, Milcov, Putna, Bârlad.Habitat: Specie exclusiv dulcicolă care preferă apele cu curent redus de scurgeresau tronsoane de râu cu ape mai puţin repezi. Populează atât râurile mari cât şiafluenţii mai mici, fiind frecvent întâlnită în braţe secundare de râu.Ameninţări: Alterarea habitatelor naturale acvatice, a calităţii chimice a apei.Dispariţia lamelibranhiatelor din segmentele de râu pe care le populează.Extracţia de agregate minerale din albiile minore ale râurilor. Bararea şiregularizarea cursurilor de apă.



Măsuri de protecţie: Protejarea speciilor de moluşte care asigură perpetuareaspeciei şi a habitatelor naturale ale acestora. Monitorizarea populaţiilor de peşti şinevertebrate bentonice. Interzicerea activităţilor de extracţie de agregate mineraledin albiile minore ale râurilor mai ales în perioada de reproducere.Relaţia cu aria afectată de proiect: Prezenţa speciei este menţionata în fişelestandard ale Siturilor Natura 2000 ROSCI0045 Coridorul Jiului, ROSCI0109Lunca Timişului şi ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior.În cadrul studiului prezenţa speciei a fost constatată în râurile Jiu şi Mureş.Statut de conservare în Europa/România: Specia este menţionată în Anexa II aDirectivei Habitate (92/43 EEC), Anexa 3 a Convenţiei de la Berna precum şi înLista Rosie IUCN.Specia este menţionată în Anexa III a OUG 57/2007 privind regimul ariilornaturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei slbatice.Este specie endemică a bazinului Dunării, cu populaţii stabile.

Ordinul Cypriniformes Goodrich 1909SubOrdinul Cyprinoidei Berg 1940Familia Cyprinidae Jordan et. Evermann 18961124 Gobio (Romanogobio) albipinnatus Lukasch 1933Descriere şi biologie: Reproducerea are loc în mai-iunie. Hrana constă din alge(diatomee), larve de efemeroptere, chironomidae şi alte nevertebrate acvatice detalie mică. De obicei indivizii trăiesc solitar sau formează cârduri mici.Specia a fost semnalată în tot cursul Dunării de pe teritoriul României. Deasemenea în râurile Tur, Somes, Crasna, Beretău, Crişul Repede, Crişul Negru,Crişul Alb, Mureş, Bega, Timiş, Caraş, Cerna, Olt, Vedea (la vărsare), Argeş,Ialomiţa, Siret, Prut.Habitat: Este specie reofilă care populează apele Dunării şi ale râurilor din zonade şes cu substrat nisipos, lutos sau argilos. Habitatele preferate sunt cele cu apemai adânci şi curent al apei de 30-45 cm/s.Ameninţări: Regularizarea cursurilor râurilor, construirea de baraje, extracţia deagregate minerale din albiile minore, alterarea calităţii apei.Măsuri de protecţie: Protejarea habitatelor naturale care corespund optimuluibiologic, asigurarea protecţiei speciei în perioada reproducerii.Relaţia cu aria afectată de proiect: Prezenţa speciei este menţionată în fişelestandard ale Siturilor Natura 2000 ROSCI0045 Coridorul Jiului, ROSCI0109Lunca Timişului şi ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior.În cursul monitorizării prezenţa speciei a fost constatată în râul Jiu.Statut de conservare în Europa/România: Specia este protejată prinimplementarea Directivei Habitate (92/43 EEC), Legea 13/1993 care ratificăConvenţia de la Berna. Este menţionat în Lista Roşie IUCN.Specia este menţionată în Anexa III a OUG 57/2007 privind regimul ariilornaturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.Este specie endemică a bazinului Dunării, cu populaţii în declin numeric.

Ordinul Cypriniformes Goodrich 1909Subordinul Cyprinoidei Berg 1940Familia Cobitidae Regan 19111145 Misgurnus fossilis (Linnaeus) 1758 - ţiparDescriere şi biologie: Reproducerea are loc în martie-iunie când femelele depunpontele pe substrat vegetal (icrele aderă la substrat). Hrana constă din detritus,ţesuturi vegetale, nevertebrate acvatice, larve de insecte, crustacei. Deşi avea întrecut o distribuţie largă în România ocupând lacurile din zona inundabilă aDunării, zonele inundabile ale râurilor mari, segmente laterale ale râurilor dinzona de câmpie sau afluenţi cu debite relativ mici şi substrat mâlos ai porţiuniiinferioare a râurilor mari, în prezent aria sa de distribuţie s-a restrâns foarte mult,existând puţine date certe privind repartiţia sa actuală.



Habitat: Specie dulcicolă care populează habitatele lentice sau uşor curgătoarecu substrat mâlos, cu vegetaţie abundentă.Ameninţări: Desecarea mlaştinilor şi bălţilor din zonele inundabile ale Dunării şicursurilor inferioare ale râurilor mari.Măsuri de protecţie: Protejarea habitatelor naturale existente, renaturarea zonelorumede prin refacerea digurilor deschise din zonele inundabile ale Dunării şirâurilor mari.Relaţia cu aria afectată de proiect: Specia este menţionată în formularelestandard ale siturilor Natura 2000 ROSPA0045 Coridorul Jiului, ROSCI0108Lunca Mureşului Inferior, ROSCI0109 Lunca Timişului, ROSCI115 MlastinaSatchinez.Prezenţa speciei nu a fost constatată în cursul monitorizării.Statut de conservare în Europa/România: Specia este protejată prinimplementarea Directivei Habitate (92/43 EEC), Legea 13/1993 care ratificăConvenţia de la Berna. Este menţionat în Lista Roşie IUCN.Specia este menţionată în Anexa III a OUG 57/2007 privind regimul ariilornaturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.Este specie endemica a bazinului Dunării, cu populaţii în declin numeric.

Ordinul Cypriniformes Goodrich 1909Subordinul Cyprinoidei Berg 1940Familia Cobitidae Regan 19111149 Cobitis taenia Linnaeus, 1758 - zvârlugaDescriere şi biologie: Reproducerea are loc în perioada martie-iunie, icrele fiinddepuse pe suporturi vegetale (aderă la substrat). Hrana constă din larve deinsecte, mici nevertebrate acvatice şi alge.Aria de distribuţie din România include majoritatea râurilor fiind localizată însegmentele inferioare ale acestora. Este prezentă de asemenea şi în Dunăre petoată lungimea sa de pe teritoriul României. Dintre râurile monitorizate în cadrulprezentului studiu prezenţa sa a fost semnalată în Mureş, aval de Reghin, Bega(afluentul Făget), bălţile de la Satchinez, Timiş aval de Lugoj, Cerna (la Orşova),Jiu (aval de Filiaşi), Dunăre.Habitat: Specie dulcicolă care habitează în segmentele cu curent redus de apăale râurilor dar şi în ape stătătoare pe substrat nisipos, mâlos sau argilos.Ameninţări: Bararea şi regularizarea cursurilor de apă, modificarea substratuluialbiei prin extracţia agregatelor minerale, deversarea de substanţe toxice în apă.Măsuri de protecţie: Protejarea habitatelor naturale ale speciei.Relaţia cu aria afectată de proiect: Specia este menţionată în formularelestandard ale siturilor Natura 2000 ROSPA0045 Coridorul Jiului, ROSCI0108Lunca Mureşului Inferior, ROSCI0109 Lunca Timişului, ROSCI115 MlaştinaSatchinez.Prezenţa speciei a fost evidenţiată în râurile Jiu, Mureş, Timiş.Statut de conservare în Europa/România: Specia este protejată prinimplementarea Directivei Habitate (92/43 EEC), Legea 13/1993 care ratificăConvenţia de la Berna. Este menţionat în Lista Roşie IUCN.Specia este menţionată în Anexa III a OUG 57/2007 privind regimul ariilornaturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.Este specie endemică a bazinului Dunării.

Ordinul Cypriniformes Goodrich 1909Subordinul Cyprinoidei Berg 1940Familia Cobitidae Regan 19111146 Sabanejewia (Cobitis) aurata (Filippi) 1865Descriere şi biologie: În România au fost descrise 4 subspecii : C. a. bulgarica,C.a. radnensis, C.a. vallachica, C.a. balcanica. Dintre râurile monitorizate înproiect prezenţa speciilor genului Sabanejewia a fost semnalată în Mureş aval deconfluenţa cu Arieş, în Bega aval de vărsarea râului Făget până la Balint, în Timişîntre Armeniş şi Chizătău. În Cerna a fost semnalat la Orşova, în pârâul Bahna la



Vârciorova, în pârâul Topolniţa la vărsarea în Dunăre. În Jiu este descrisă C.a.vallachica.Hrana constă din alge diatomee şi mici nevertebrate acvatice.C. a. vallachica ocupă în general zonele cu substrat nisipos ale râurilor.Habitat: C.a. balcanica populează apele curgătoare începând din zona montanăşi până la vărsare în habitate cu substrat nisipos şi prundos în alternanţă, saunumai nisipos. Reproducerea are loc în mai – iulie.Ameninţări: Bararea permanentă şi regularizarea cursurilor râurilor. Poluareaaccidentală cu substanţe toxice. Modificarea habitatului ca urmare a intervenţiilorantropice.Măsuri de protecţie: Menţinerea nemodificată a habitatelor naturale, interzicereadepozitării de substanţe şi materiale toxice în albiile majore ale râurilor,monitorizarea activităţilor antropice cu impact posibil asupra peştilor şi habitateloracvatice.Relaţia cu aria afectată de proiect: Prezenţa speciei este citată în formularelestandard ale Siturilor Natura 2000 ROSCI0045 Coridorul Jiului, ROSCI0069Domogled-Valea Cernei, ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior, ROSCI0109Lunca Timişului, ROSCI0198 Platoul Mehedinţi.În cursul monitorizării prezenţa speciei a fost semnalată în Râul Cerna.Statut de conservare în Europa/România: Specia este protejată prinimplementarea Directivei Habitate (92/43 EEC), Legea 13/1993 care ratificăConvenţia de la Berna. Este menţionat în Lista Roşie IUCN.Specia este menţionată în Anexa III a OUG 57/2007 privind regimul ariilornaturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.Este specie endemică a bazinului Dunării.

Ordinul Perciformes Bertin et Arambourg 1958Subordinul Percoidei Bertin et Arambourg 1958Familia Percidae Jordan et Evermann 18961157 Gymnocephalus schraetser (Linnaeus) 1758 - rasparDescriere şi biologie: Reproducerea are loc în primăvară, în perioada aprilie –mai, pontele fiind depuse pe substrat tare. Hrana constă din nevertebrateacvatice. Specia a fost semnalată în Dunăre. În Mureş este mai frecvent aval deArad, în Bega aval de Timişoara, în Timiş aval de Lugoj, în Cerna la Orşova.Habitat: Este specie reofilă a cărei prezenţă a fost semnalată în Dunăre şisegmentul inferior al râurilor cu viteza mică de scurgere şi substrat nisipos.Ameninţări: Alterarea habitatului şi a calităţii apei. Bararea şi regularizareacursurilor de apă.Măsuri de protecţie: Menţinerea parametrilor hidrologici, protejarea habitatelornaturale.Relaţia cu aria afectată de proiect: Specia este menţionată în formularelestandard ale Siturilor Natura 2000 ROSCI0045 Coridorul Jiului şi ROSCI0108Lunca Mureşului Inferior.Prezenţa speciei nu a fost identificată în perioada monitorizării.Statut de conservare în Europa/România: Specia este protejată prinimplementarea Directivei Habitate (92/43 EEC, Anexa II), Legea 13/1993 careratifică Convenţia de la Berna. Este menţionat în Lista Roşie IUCN.Specia este menţionată în Anexa III a OUG 57/2007 privind regimul ariilornaturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.Este specie endemică a bazinului Dunării.

Ordinul Perciformes Bertin et Arambourg 1958Subordinul Percoidei Bertin et Arambourg 1958Familia Percidae Jordan et Evermann 18961160 Zingel streber - fusarDescriere şi biologie: Reproducerea are loc în primăvara, în perioada martie-mai.Icrele sunt depuse pe pietre sau pe crengi şi aderă la suprafaţa suportului. Hranaeste preponderent de natură animală : insecte adulte, larve de insecte,nevertebrate acvatice. În România prezenţa sa a fost semnalată în Dunăre, între



Baziaş şi Brăila, în Mureş aval de Reghin, în Bega între Chizătău şi Timişoara, înTimiş aval de confluenţa cu pârâul Lugoj, în Cerna aval de Herculane, în Jiu avalde Filiaşi.Habitat: Specie reofilă care trăieste în Dunăre şi în râurile din zona de şes şi dedeal, în zone cu curent rapid al apei, pe substrat nisipos sau pietros.Ameninţări: Distrugerea habitatelor acvatice prin bararea râurilor, regularizareacursurilor apelor, alterarea calităţii apei.Măsuri de protecţie: Protejarea habitatelor speciei şi menţinerea calităţii apei.Relaţia cu aria afectată de proiect: Specia este menţionată în formularelestandard ale Siturilor Natura 2000 ROSCI0045 Coridorul Jiului, ROSCI0108Lunca Mureşului Inferior, ROSCI0109 Lunca Timişului.În perioada monitorizării prezenţa speciei nu a fost semnalată în staţiile demonitorizare.Statut de conservare în Europa/România: Specia este protejată prinimplementarea Directivei Habitate (92/43 EEC, Anexa II), Legea 13/1993 careratifică Convenţia de la Berna. Este menţionat în Lista Roşie IUCN.Specia este menţionată în Anexa III a OUG 57/2007 privind regimul ariilornaturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.Specia este în declin numeric.Este specie endemică a bazinului Dunării.

Ordinul Perciformes Bertin et Arambourg 1958Subordinul Percoidei Bertin et Arambourg 1958Familia Percidae Jordan et Evermann 18961159 Zingel zingel - pietrarDescriere şi biologie: Reproducerea are loc în martie-aprilie. Icrele sunt lipicioaseşi aderă la substrat (pietriş). Hrana constă din insecte şi larve acvatice,nevertebrate acvatice.Prezenţa speciei a fost semnalată în Dunăre aval de Baziaş, în Mureş aval deTârgu Mureş, în Bega la Timişoara, în Timiş în zona inferioară de la graniţă, în Jiuaval de Filiaşi.Habitat: Este specie reofilă a cărei prezenţă a fost semnalată în Dunăre şisegmentele inferioare ale râurilor mari pe substrat nisipos sau pietros, în zone cucurent puternic al apei.Ameninţări: Distrugerea habitatelor acvatice prin bararea râurilor, regularizareacursurilor apelor, alterarea calităţii apei.Măsuri de protecţie: Protejarea habitatelor speciei şi menţinerea calităţii apei.Relaţia cu aria afectată de proiect: Specia este menţionată în formularelestandard ale Siturilor Natura 2000 ROSCI0045 Coridorul Jiului, ROSCI0108Lunca Mureşului Inferior, ROSCI0109 Lunca Timişului.În perioada monitorizării prezenţa speciei nu a fost semnalată în staţiile demonitorizare.Statut de conservare în Europa/România: Specia este protejată prinimplementarea Directivei Habitate (92/43 EEC, Anexa II), Legea 13/1993 careratifică Convenţia de la Berna. Este menţionat în Lista Roşie IUCN.Specia este menţionată în Anexa III a OUG 57/2007 privind regimul ariilornaturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.Specia este în declin numeric.Este specie endemică a bazinului Dunării

Ordinul Perciformes Bertin et Arambourg 1958Subordinul Percoidei Bertin et Arambourg 1958Familia Percidae2555 Gymnocephalus baloni Holčik şi Hensel, 1974 - Ghiborţ de DunăreHabitat: Este specie reofila care populeaza apele Dunarii şi râurilor din zona deses. Se caracterizeaza prin teritorialism pronuntat. Ocupa de obicei zonele maiprofunde ale apelor, cu substrat tare.Ameninţări: Degradarea habitatului prin bararea şi regularizarea cursurilor apelor,deversarea de substante toxice in apa râurilot



Măsuri de protecţie: Conservarea habitatelor naturale şi mentinerea nealterata acaracteristicilor hidrografice şi hidrochimiceRelaţia cu aria afectată de proiect: Prezenţa speciei este menţionată în fişelestandard ale Siturilor Natura 2000 ROSCI0045 Coridorul Jiului şi ROSCI0108Lunca Mureşului Inferior.În cursul monitorizării prezenţa speciei nu a fost constatată.Statut de conservare în Europa/România: Specia este protejată prinimplementarea Directivei Habitate (92/43 EEC, Anexa IV), Legea 13/1993 careratifică Convenţia de la Berna. Este menţionat în Lista Roşie IUCN.Specia este menţionată în Anexa III a OUG 57/2007 privind regimul ariilornaturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

Ordinul Clupeiformes Berg 1940Subordinul Clupeoidei Bertin et Arambourg 1958Familia Clupeidae Berg 19402491 Alosa pontica Eichwald 1838 - scrumbia de DunăreDescriere şi biologie: Reproducerea are loc în mai-iunie, dar şi mai târziu şi serealizează în apele Dunării. Zonele de reproducere principale par să fie localizateîntre Călăraşi şi Brăila. Depunerea pontelor se face în mai multe etape.Habitat: Specie marină migratoare care iernează în mare dar urcă în fluvii pentrureproducere.Ameninţări: Întreruperea traseului migraţiei şi suprapescuitul.Măsuri de protecţie: Menţinerea calităţii apei, protejarea habitatelor dereproducere, monitorizarea pescuitului.Relaţia cu aria afectată de proiect: Specia este menţionată în formularul standardal Sitului Natura 2000 ROSCI0045 Coridorul Jiului.Prezenţa sa nu a fost semnalată în perioada monitorizării.

A.5.1.3.2. AMFIBIENI

Ordinul Caudata (Scopoli, 1777)Familia Salamandridae (Goldfuss, 1820)Triturus cristatus - Triton cu creastăDescriere şi biologie: De obicei se reproduce în ape stătătoare sau încetcurgătoare, relativ adânci, cu vegetaţie abundentă şi însorite. Tendinţa de a utilizaape mai adânci decât tritonii de dimensiuni mai mici, inclusiv ape din zoneagricole şi industriale. Când este manipulată poate să producă o secreţiecutanată toxică, albicioasă, cu un miros caracteristic. Femelele depun 200-400 deouă într-un sezon de reproducere. Ouăle viabile se transformă în larve în decursde 1,5-3 sătămâni, larvele având tendinţa de a înnota în masa apei spredeosebire de adulţi care preferă fundul bălţilor. De obicei se metamorfozeazădupă 3-4 luni cu toate că este posibil să hiberneze în această formă în zonele maireci.Habitat: Specie acvatică în perioada de reproducere dar terestră în afarareproducerii, putând fi întâlnită chiar la sute de metri de bălţile de reproducere, înspecial în păduri de foioase. Este de asemenea întâlnită în zone agricole.Statut de conservare în Europa/România: Directiva Habitate 92/43/EEC: ANEXAII/IV, Cod N2000: 1166. Specia este menţionată în Anexele III şi IVa a OUG57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelornaturale, a florei şi faunei sălbatice.Distribuţie: Europa de Nord şi Centrală, la nord de Alpi, din Marea Britanie şiFranţa către est în Rusia şi Ucraina; de asemenea în până în Asia Centrală. ÎnRomânia, este distribuită în întreaga ţară, exceptând Dobrogea şi Lunca Dunăriiunde este înlocuită de Triturus dobrogicus. În general specie de şes, fiind întâlnităpână la o altitudine de 1000 m.În perimetrul traseului conductei, prezenţa speciei este semnalată dinROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior, Câmpia Băileşti, Piemontul Bălăciţa,Piemontul Motru.



Triturus dobrogicus - Triton dobrogeanDescriere şi biologie: Specie foarte similară cu tritonul cu creastă, fiind mai mică(12-13 cm) şi mai suplă decât aceasta dar având creasta mult mai înaltă şi maicrestată în perioada de reproducere. Vezi Triturus cristatus.Statut de conservare în Europa/România: Directiva Habitate 92/43/EEC: ANEXAII, Cod N2000: 1993. Specia este menţionată în Anexa III a OUG 57/2007 privindregimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şifaunei sălbatice. Este menţionată în Lista Roşie IUCN, fiind listată ca NearThreatened.Distribuţie: Se întâlneşte în special în zona luncii Dunării până la 100-200 maltitudine. Vezi Triturus cristatus.În perimetrul traseului conductei, prezenţa speciei este semnalată dinROSCI0115 Mlaştina Satchinez şi ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior.

Ordinul Anura Fischer von Waldheim, 1813Familia Bombinatoridae Gray, 1825Bombina bombina - Buhai de baltă cu burta roşie

Bombina bombina (Foto 7: Szekely Paul)

Bombina bombina (Foto 8: Szekely Paul)



Descriere şi biologie: Este activă atât pe timpul zilei cât şi al nopţii din martie pânăîn octombrie. Perioada de reproducere este cuprinsă între mai şi iulie; femelelepot produce 300 de ouă într-un sezon, depuse în grămezi de câte 30, depuse învegetaţia acvatică. Larvele se metamorfozează în 2-3 luni. Comportamentul deapărare este similar cu cel de la izovarşul cu burta galbenă (vezi Bombinavariegata). Cele două specii de Bombina pot să hibridizeze în zonele în care ariilede distribuţie se întrepătrund.Habitat: Se întâlneşte în bălţi din lunci, terenuri agricole, păduri, mlaştini şi zoneinundabile, fiind des întâlnită la marginea lacurilor şi a bălţilor. Poate fi întâlnită şiîn bălţi temporare dar preferă zonele cu vegetaţie submersă bine dezvoltată. Deasemenea întâlnită şi pe uscat unde hibernează, putând fi găsită sub pietre,crengi, în frunzar sau între rădăcinile copacilor.Statut de conservare în Europa/România: Directiva Habitate 92/43/EEC: ANEXAII/IV, Cod N2000: 1188. Specia este menţionată în Anexele III şi IVa a OUG57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelornaturale, a florei şi faunei sălbatice.Distribuţie: Europa de Est, până în Danemarca, sudul Suediei şi Rusia, respectivdin sud până în nordul Serbiei şi Turciei. Specie tipică de şes, întâlnită la altitudinisub 200m, rar ajungând la 600 m. În România este distribuită peste tot în zonelede şes, putând fi întâlnită până la 400 m altitudine.În perimetrul traseului conductei, prezenţa speciei este semnalată dinROSCI0045 Coridorul Jiului, ROSCI0198 Platoul Mehedinţi, ROSCI0109 LuncaTimişului, ROSCI0115 Mlaştina Satchinez şi ROSCI0108 Lunca MureşuluiInferior. În urma monitorizării, prezenţa speciei a fost confirmată din ROSCI0045Coridorul Jiului, Lunca Dunării, Nădlac.

Familia Pelobatidae Bonaparte, 1850Pelobates fuscus - Broască de pământ brună

Pelobates fuscus (Foto 9: Ioana Cobzaru)

Descriere şi biologie: Specie nocturnă, de obicei fiind activă numai după lăsareanopţii, fiind în special activă în vreme ploioasă. Sapă prin mişcări ale picioarelorposterioare, dispărând în pămînt în câteva minute. Hibernează la adâncimi mari,în pământ din octombrie până în martie. Parţial diurnă în perioada dereproducere, care ţine din martie până în iunie. Preferă pentru reproducere bălţilemai adânci sau lacurile bogate în nutrineţi şi cu vegetaţie acvatică şi stufăriş binedezvoltate. Câteodată se poate reproduce şi în ape salmastre. Femela poate



depune între 1000-3500 de ouă în formă de şiraguri lungi, cu mai multe ouădispuse în lăţimea şiragului; mormolocii se metamorfozează în 2-5 luni.Habitat: Întâlnită în zone deschise din câmpii, dune de nisip, păduri de pin, parcurişi terenuri agricole, în mod special în culturile de cartof. Deşi în mod normal estegăsită în solurile afânate, poate fi găsită şi în regiunile cu soluri argiloase, putândfi întâlnită chiar la distanţe de până un kilometru de apă.Statut de conservare în Europa/România: Directiva Habitate 92/43/EEC: ANEXAIV, Cod N2000: 1197. Specia este menţionată în Anexele III şi IVa a OUG57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelornaturale, a florei şi faunei sălbatice.Distribuţie: Mare parte a Europei Centrale şi de Est, din extremul nord-estic alFranţei, nordul Danemarcei şi Estonia respectiv nordul Serbiei, Bulgaria şi Italia.De asemenea ajunge până în Munţii Urali, stepele Kirghize şi Marea Aral. Deobicei întâlnită la altitudini mici dar putând urca până la 675 m altitudine. ÎnRomânia este distribuită în întreaga ţară, în special în zonele cu soluri maiafânate de până la 500 m.În perimetrul traseului conductei, prezenţa speciei este semnalată din LuncaDunării, Câmpia Băileşti, Piemontul Bălăciţa, Piemontul Motru, Piemontul şiMunţii Mehedinţi, Valea Cernei, Munţii Almăjului, Coridorul Cerna-Bela Reca,Munţii Cernei, Culoarul Timiş-Cerna, Câmpia Lugojului, Câmpia Timişului,Câmpia Vingăi, Lunca Mureşului şi Câmpia Nădlacului. În urma monitorizării,prezenţa speciei a fost confirmată din ROSCI0115 Mlaştina Satchinez.

Pelobates syriacus - Broasca de pământ verdeDescriere şi biologie: Similară broaştei de pământ brune, de care se poatedeosebi prin craniul mai puţin bombat, culoarea verzuie şi dimensiunile generalmai mari ale corpului. Trăieşte în galeriile săpate în solurile mai umede, de obiceichiar în apropierea zonelor de reproducere, care sunt reprezentate de apeadânci, clare şi de multe ori temporare. Se poate reproduce şi în ape salmastre.Reproducerea începe după perioadele ploioase din februarie - martie. Femeleledepun 2000-4000 ouă dispuse în şiraguri lungi, mormolocii metamorfozându-se în3-4 luni.Habitat: Întâlnită în special în habitatele deschise, inclusiv terenurile agricole,pădurile deschise şi zonele costiere. Se găseşte atât în zonele cu soluri maiafânate cât şi în cele pietroase.Statut de conservare în Europa/România: Directiva Habitate 92/43/EEC: ANEXAIV, Cod N2000: 1200. Specia este menţionată în Anexa IVa a OUG 57/2007privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a floreişi faunei sălbatice.Distribuţie: Grecia şi Turcia, în nord către Macedonia, estul Serbiei, Bulgaria şisud-estul României; de asemenea sud-vestul Asiei. În general specie de şes, darpoate fi întâlnită şi la altitudini de până la 500 de m în unele zone. În Româniaeste distribuită numai Dobrogea şi în Lunca Dunării.În perimetrul traseului conductei, prezenţa speciei este semnalată din LuncaDunării.

Familia Bufonidae Gray, 1825Bufo viridis - Broasca râioasă verdeDescriere şi biologie: Specie nocturnă, cu toate că poate fi observată şi în timpulzilei, în special primăvara. Foarte rezistentă la condiţiile de ariditate şitemperaturile ridicate fiind des întâlnită în habitate uscate şi nisipoase. Sapă desîn solurile afânate sau foloseşte galeriile altor animale, ascunzându-se deasemenea sub pietre şi crengi uscate. Dacă este manipulată poate produce osecreţie cutanată, albă, toxică şi cu un miros caracteristic. Reproducerea are locîntre aprilie şi iunie. Femela depune în apele puţin adânci un şirag de ouă de 2-4m lungime care conţine 2000-10000 ouă şi în care sunt dispuse doar câte douăouă în lăţimea şiragului. Mormolocii se metamorfozează în 2-3 luni.



Habitat: Specie întâlnită în multe tipuri de habitate cum ar fi păduri deschise, zonepietroase, zone costiere, terenuri agricole, zone industriale şi miniere. Desîntâlnită în jurul localităţilor, fiind foarte numeroasă în zonele rurale unde este desvăzută vânând insecte la lumina felinarelor. Specie foarte tolerantă la apasalmastră şi la poluare.Statut de conservare în Europa/România: Directiva Habitate 92/43/EEC: ANEXAIV, Cod N2000: 1201. Specia este menţionată în Anexa IVa a OUG 57/2007privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a floreişi faunei sălbatice.Distribuţie: O specie în general estică, distribuită până în Danemarca, Suedia,statele baltice şi Rusia, şi până în Germania, Franţa şi Italia; de asemenea înnordul Africii şi Asia de sud-vest. Întâlnită în mod tipic în zonele de şes, dar poateatinge şi altitudini de 2400 m. În România este întâlnită aproape peste tot până la1700 m altitudine.În perimetrul traseului conductei, prezenţa speciei este semnalată dinROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior, ROSCI0198 Platoul Mehedinţi, ROSCI0069Domogled – Valea Cernei, ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior, Lunca Dunării,Câmpia Băileşti, Piemontul Bălăciţa, Piemontul Motru, Piemontul şi MunţiiMehedinţi, Valea Cernei, Munţii Almăjului, Coridorul Cerna-Bela Reca, MunţiiCernei, Culoarul Timiş-Cerna, Câmpia Lugojului, Câmpia Timişului, CâmpiaVingăi, Lunca Mureşului şi Câmpia Nădlacului. În urma monitorizării, prezenţaspeciei a fost confirmată din ROSCI0045 Coridorul Jiului.

Familia Hylidae Rafinesque, 1815 Hyla arborea - Brotăcelul

Hyla arborea (Foto 10: Szekely Paul)

Descriere şi biologie: Specie nocturnă şi crepusculară, cu toate că, câteodatăpoate fi activă şi pe timpul zilei, în special când vremea este caldă şi umedă; înastfel de condiţii poate fi întâlnită în zone complet expuse razelor de soare. Deobicei îşi petrece ziua odihnindu-se pe ramurile sau crengile tufărişurilor şicopacilor. Secreţiile pielii ajută la combaterea unor prădători, cauzând dureri dacăeste introdusă accidental în ochi. Se reproduce din aprilie până în iunie, într-ovarietate mare de ape stătătoare care sunt de obicei cu expunere la soare şivegetaţie submersă bogată, incluzând chiar şi bălţi din zonele montane saururale. Femelele depun 200-1400 ouă sub forma de grămezi a câte 3-60 sau maimulte ouă; mormolocii se metamorfozează după 8-11 săptămâni.



Habitat: De obicei întâlnită în habitatele cu vegetaţie densă, cu o preferinţă pentruzonele acoperite cu tufărişuri, copaci sau stufăriş. De asemenea poate fi întâlnităîn grădini şi parcuri. Hibernează pe sol printre rădăcini şi litieră.Statut de conservare în Europa/România: Directiva Habitate 92/43/EEC: ANEXIV, Cod N2000: 1203. Specia este menţionată în Anexa IVa a OUG 57/2007privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a floreişi faunei sălbatice.Distribuţie: În majoritatea Europei, exceptând nordul; de asemenea întâlnită la estde Marea Caspică şi Turcia Asiatică. Atinge altitudini de până la 2300 m în sudulariei de distribuţie. În România este distribuită aproape peste tot, până la 100 maltitudine.În perimetrul traseului conductei, prezenţa speciei este semnalată dinROSCI0198 Platoul Mehedinţi, ROSCI0069 Domogled – Valea Cernei,ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior, Lunca Dunării, Câmpia Băileşti, PiemontulBălăciţa, Piemontul Motru, Piemontul şi Munţii Mehedinţi Valea Cernei, MunţiiAlmăjului, Coridorul Cerna-Bela Reca, Munţii Cernei, Culoarul Timiş-Cerna,Câmpia Lugojului, Câmpia Timişului, Câmpia Vingăi, Lunca Mureşului şi CâmpiaNădlacului. În urma monitorizării, prezenţa speciei a fost confirmată dinROSCI0045 Coridorul Jiului.

Rana dalmatina - Broasca roşie de munteDescriere şi biologie: O specie extrem de agilă, capabilă de salturi uriaşe; deobicei hibernează pe uscat. Reproducerea are loc în februarie-aprilie, în apestătătoare, bălţi din mlaştini de multe ori chiar în apropierea pădurii în carebroasca trăieşte în restul anului. Grămezile de ouă conţin 450-1800 ouă care suntdepozitate la o anumită adâncime în jurul crengilor, creând iluzia că grămada afost înţepată de acestea.Habitat: Întâlnită în mod tipic în păduri de foioase, cu sau fără vegetaţie ierboasă,unde coloritul se aseamănă foarte bine cu frunzarul din pădure. Comună înpădurile de stejari din Europa Centrală dar şi în alte asociaţii de copaci din altezone; întâlnită de asemenea şi în tufărişuri şi pajişti. De obicei preferă habitateleumede cu toate că poate fi întâlnită şi în părţile foate uscate ale anumitor păduri.Statut de conservare în Europa/România: Directiva Habitate 92/43/EEC: ANEXAIV, Cod N2000: 1209. Specia este menţionată în Anexa IVa a OUG 57/2007privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a floreişi faunei sălbatice.Distribuţie: Larg răspândită la est de România, fiind absentă din nordul Europei,Portugalia şi în cea mai mare parte a Spaniei; de asemenea prezentă în nordulTurciei asiatice, Caucazi şi nordul Iranului. Întâlnită până la 1700 m dar laaltitudini mai mici în nord. În România este larg distribuită până la 900 maltitudine.

În perimetrul traseului conductei, prezenţa speciei este semnalată dinROSCI0069 Domogled – Valea Cernei, ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior,Lunca Dunării, Câmpia Băileşti, Piemontul Bălăciţa, Piemontul Motru, Piemontulşi Munţii Mehedinţi, Valea Cernei, Munţii Almăjului, Coridorul Cerna-Bela Reca,Munţii Cernei, Culoarul Timiş-Cerna, Câmpia Lugojului, Câmpia Timişului,Câmpia Vingăi, Lunca Mureşului şi Câmpia Nădlacului. În urma monitorizării,prezenţa speciei a fost confirmată din ROSCI0045 Coridorul Jiului, ROSCI0108Lunca Mureşului Inferior, Lunca Dunării.



Rana dalmatina (Foto 11: Szekely Paul)

A.5.1.3.3. REPTILE

Ordinul Testudines Linnaeus, 1758Familia Testudinidae Gray, 1825Testudo hermanni - Ţestoasa de uscat bănăţeanăDescriere şi biologie: Hibernează din octombrie până în martie. Masculii seconfruntă violent în perioada de reproducere, ciocnindu-şi carapacele în timpulîmperecherilor din primăvară sau câteodată, din toamnă. Împerecherea esteacompaniată de emiterea unor sunete ciudate, puternice. Femelele depun unasau două grămezi a câte 3-12 ouă, în mai-iulie, în gropi săpate în dealuri însorite.Masculii pot avea teritorii de până la 2 hectare iar femelele jumătate din aceastăsuprafaţă.Habitat: Întâlnită în variate habitate cum ar fi: pajişti, terenuri cultivate, dealuriacoperite cu tufărişuri, păduri deschise, zone cu dune şi chiar gropi de gunoi.Prezenţa speciei este limitată în zonele cu veri fierbinţi.Statut de conservare în Europa/România: Directiva Habitate 92/43/EEC: ANEXAII/IV, Cod N2000: 1217. Specia este menţionată în Anexele III şi IVa a OUG57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelornaturale, a florei şi faunei sălbatice. Este menţionată în Lista Roşie IUCN, fiindlistată ca Near Threatened.Distribuţie: Peninsula Balcanică (în special sudul Dunării), Insulele Ionice,anumite părţi din Italia, Sicilia, Elba, Pianosa, Corsica, Sardinia, InsuleleBalearice, sud-estul Franşei şi nord-estul Spaniei. Ajunge până la 600 maltitudine în partea de vest şi până la 1500 m în Europa de sud-est. În Româniadistribuţia acestei specii este limitată în partea de sud-vest a ţării, lângă Dunăre. În perimetrul traseului conductei, prezenţa speciei este semnalată dinROSCI0198 Platoul Mehedinţi, ROSCI0069 Domogled -Valea Cernei, PiemontulBălăciţa, Piemontul Motru, Piemontul şi Munţii Mehedinţi Valea Cernei.

Emys orbicularis - Ţestoasa de apăDescriere şi biologie: Este cea mai nordică specie de ţestoase din Europa.Hibernează în nămolul de pe fundul lacurilor. De obicei este observată atuncicând se soreşte pe pietrele sau buştenii de la marginea apei, uneori fiind vizibiledoar capul şi gâtul deasupra apei. Specie timidă care se scufundă imediat ce estederanjată. Dacă este manipulată, glandele animalului pot să emită o substanţă cumiros de mosc. Se hrăneşte în special sub apă, cu o mare varietate de specii denevertebrate, mormoloci, amfibieni peşti şi plante. Perioada de reproducere ţinedin martie până în mai. Femela depune între mai şi iunie una sau două grămezi



de ouă (cu coaja tare). Sunt depuse între 5-20 de ouă în gropi săpate la distanţedestul de mari de sursa de apă.Habitat: Obşnuit este întâlnită în ape stătătoare sau lin curgătoare, mai ales îniazuri, lacuri cu vegetaţie acvatică bine dezvoltată. Preferă locurile însorite, de pemalul apelor.Statut de conservare în Europa/România: Directiva Habitate 92/43/EEC: ANEXAII/IV, Cod N2000: 1220. Specia este menţionată în Anexele III şi IVa a OUG57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelornaturale, a florei şi faunei sălbatice. Este menţionată în Lista Roşie IUCN, fiindlistată ca Near Threatened.Distribuţie: În aproape toată Europa, exceptând nordul şi părţi din centru. Deasemenea, se întâlneşte şi în Asia de vest şi nord-vestul Africii. Urcă până la1400 m dar majoritatea populaţiilor trăiesc sub 400 m. În România este întâlnităîn toate regiunile.În perimetrul traseului conductei, prezenţa speciei este semnalată dinROSCI0045 Coridorul Jiului, ROSCI0115 Mlaştina Satchinez, ROSCI0108 LuncaMureşului Inferior, Lunca Dunării, Câmpia Băileşti, Piemontul Bălăciţa, PiemontulMotru, Piemontul şi Munţii Mehedinţi, Valea Cernei, Munţii Almăjului, CoridorulCerna-Bela Reca, Munţii Cernei şi Câmpia Nădlac. În urma monitorizării,prezenţa speciei a fost confirmată din ROSCI0045 ROSCI0108 Lunca MureşuluiInferior.

Ordinul Squamata Oppel, 1811Subordinul Sauria Gauthier, 1984Familia Scincidae Gray, 1825Ablepharus kitaibelii - Şopârliţa de frunzar, Şopârla micăDescriere şi biologie: Specie diurnă şi agilă, fiind des văzută când se soreşte;câteodată este activă şi în amurg. Ponta cuprinde 2-4 ouă depuse pe pământ laînceputul lui iunie; puii eclozează după două luni.Habitat: Se întâlneşte de obicei în locuri uscate, cum ar fi pantele sudice aledealurilor, pajişti, în zona pădurilor de stejar, luminişuri sau rarişti, pe soluri deargilă, loess sau calcare, unde se ascunde printre frunzele moarte sau pietre.Statut de conservare în Europa/România: Directiva Habitate 92/43/EEC: ANEXAIV, Cod N2000: 1276. Specia este menţionată în Anexa IVa a OUG 57/2007privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a floreişi faunei sălbatice.Distribuţie: Sudul şi estul Balcanilor, nord de Serbia şi lunca Dunării, cu o enclavăizolată în vestul Ungariei şi sudul Slovaciei; de asemenea şi Asia de sud-vest. Îngeneral specie de şes dar poate fi întâlnită şi până la 800 m în anumite regiuni. ÎnRomânia este distribuită numai în Dobrogea şi sudul ţării.În perimetrul traseului conductei, prezenţa speciei este semnalată dinROSCI0069 Domogled - Valea Cernei, Piemontul şi Munţii Mehedinţi, ValeaCernei.

Familia Lacertidae Oppel, 1811Podarcis muralis - Şopârla de ziduriDescriere şi biologie: Specie diurnă, xerotermofilă, extrem de agilă care deseorise caţără pe stânci. În general, această specie este foarte activă şi de obicei maiaventuroasă şi oportunistică decât speciile înrudite. Reproducerea are loc înmartie-aprilie, în funcţie de habitatul ocupat şi locaţia acestuia. În mai-iulie femeladepune ponta de 2-12 ouă (cu coaja moale), în pământ sau sub pietre. Dacăcondiţiile climatice sunt bune atunci se pot depune şi 2-3 ponte pe an; după 2-3luni puii eclozează.Habitat: Este întâlnită de obicei în habitate uscate, fără vegetaţie. Preferăcoastele stâncoase, ziduri, cariere de piatră, grămezi de piatră de pe margineadrumurilor, uneori liziere de păduri şi chiar trunchiuri de copaci, peste tot în locuricu expoziţie sudică, bine expuse soarelui. Poate fi întâlnită şi în apropiereaaşezărilor umane.



Statut de conservare în Europa/România: Directiva Habitate 92/43/EEC: ANEXAIV, Cod N2000: 1256. Specia este menţionată în Anexa IVa a OUG 57/2007privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a floreişi faunei sălbatice.Distribuţie: Europa continentală, la nord de Franţa, sudul Belgiei, sudul Olandei,Valea Rinului, sudul şi estul Austriei, Slovacia şi România. Sudul şi centrulSpaniei, sudul Italiei şi sudul Peninsulei Balcanice; de asemenea şi în partea denord-vest a Turciei asiatice. Poate să urce până la altitudini de 2500 m. ÎnRomânia este prezentă in aproape toate regiunile.În perimetrul traseului conductei, prezenţa speciei este semnalată dinROSCI0069 Domogled – Valea Cernei, Piemontul şi Munţii Mehedinţi, ValeaCernei, Munţii Almăjului, Coridorul Cerna-Bela Reca, Munţii Cernei, CuloarulTimiş-Cerna, Câmpia Lugojului, Câmpia Timişului, Câmpia Vingăi şi LuncaMureşului.

Podarcis taurica - Şopârla de stepă

Podarcis taurica (Foto 12: Szekely Paul)

Descriere şi biologie: Aproape întotdeauna este găsită pe sol, căţărându-se multmai puţin decât celelalte specii de Podarcis. Se ascunde în găurile din pământ, întufărişuri şi câteodată pe sub pietre. Ponta se depune în mai, de obicei patru ouă,câteodată 2-3 ponte pe an.Habitat: De obicei se întâlneşte pe terenuri înierbate nisipoase, pe dune şi peporţiuni pietroase, în liziera pădurilor şi în rarişti, pe marginea culturilor şi chiar îninteriorul lor.Statut de conservare în Europa/România: Directiva Habitate 92/43/EEC: ANEXAIV, Cod N2000: 1248. Specia este menţionată în Anexa IVa a OUG 57/2007privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a floreişi faunei sălbatice.Distribuţie: În Balcani, dar nu şi în nordul Albaniei. Ajunge până în Ungaria, sud-estul României, coasta Mării Negre până în Crimea. De obicei specie de şes,întâlnită sub 800 m dar poate să urce până la 2350 m în sudul Greciei. ÎnRomânia este distribuită numai în Dobrogea şi sudul ţării.În perimetrul traseului conductei, prezenţa speciei este semnalată din LuncaDunării, Câmpia Băileşti, Piemontul Bălăciţa, Piemontul Motru, Piemontul şiMunţii Mehedinţi, Valea Cernei. În urma monitorizării, prezenţa speciei a fostconfirmată din ROSCI0045 Coridorul Jiului.



Lacerta viridis - Guşter

Lacerta viridis (Foto 14: Szekely Paul)

Descriere şi biologie: Vânează şi se caţără în vegetaţia deasă dar iese să sesorească, mai ales dimineaţa şi după-amiaza. Femela depune 6-23 ouă într-opontă, care eclozează în aproximativ7-15 săptămâni.Habitat: Este o specie mezofilă ce populează biotopuri diferite, căutând zoneacoperite de vegetaţie, cu expunere la soare şi un anumit grad de umiditate.Preferă lizierele pădurilor, poienile din interiorul pădurilor, tufărişurile etc.Statut de conservare în Europa/România: Directiva Habitate 92/43/EEC: ANEXAIV, Cod N2000: 1263. Specia este menţionată în Anexa IVa a OUG 57/2007privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a floreişi faunei sălbatice.Distribuţie: În mare parte a jumătăţii sudice a Europei, până în nordul Franţei,sudul şi vestul Elveţiei, sudul şi estul Austriei, Cehia, Slovacia şi sudul Ucrainei.Ajunge până în Spania, Sicilia şi Grecia centrală şi de nord. Specie de şes înnordul arealului de răspândire; în sud poate ajunge până la altitudini de 2200 m.În România este distribuită aproape peste tot.În perimetrul traseului conductei, prezenţa speciei este semnalată dinROSCI0069 Domogled - Valea Cernei, ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior,Câmpia Băileşti, Piemontul şi Munţii Mehedinţi, Valea Cernei, Munţii Almăjului,Coridorul Cerna-Bela Reca, Munţii Cernei., Culoarul Timiş-Cerna, CâmpiaLugojului, Câmpia Timişului, Câmpia Vingăi şi Lunca Mureşului. În urmamonitorizării, prezenţa speciei a fost confirmată din Lunca Dunării.

Subordinul Serpentes Linnaeus, 1758Familia Colubridae Oppel, 1811Natrix tessellata - Şarpe de apăDescriere şi biologie: Specie diurnă, agilă care înoată şi se scufundă foarte bine.Poate să stea sub apă mai multe ore. Femela depozitează, după o lungăperioadă de hibernare, 5-25 ouă în zone cu solul umed sau cu plante îndescompunere. Puii eclozează după 8-10 săptămâni.Neveninos: Este o specie inofensivă care nu muşcă când este prinsă, dar carepoate să emită o secreţie urât mirositoare produsă de glandele cloacale.Habitat: Preferă căldura şi vecinătatea apelor mai mari, tăind mai mult în apă sauîn imediata vecinătate a ei, în special râuri şi lacuri cu maluri cu vegetaţieabundentă. Poate fi întâlnită şi în ape sărate unde vânează peşti de apă sărată.Statut de conservare în Europa/România: Directiva Habitate 92/43/EEC: ANEXAIV, Cod N2000: 1292. Specia este menţionată în Anexa IVa a OUG 57/2007privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a floreişi faunei sălbatice.Distribuţie: Europa de sud şi sud-est, din Italia, Cehia până în Balcani şi Asiacentrală. În partea nordică a arealului trăieşte numai în habitatele favorabile de la



şes, în sud urcând însă până la 2200 m. În România este distribuită aproapepeste tot, până la 1000 m altitudine.În perimetrul traseului conductei, prezenţa speciei este semnalată dinROSCI0069 Domogled – Valea Cernei, ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior,Piemontul şi Munţii Mehedinţi, Valea Cernei, Munţii Almăjului, Coridorul Cerna-Bela Reca, Munţii Cernei., Culoarul Timiş-Cerna, Câmpia Lugojului, CâmpiaTimişului, Câmpia Vingăi şi Lunca Mureşului.

Coronella austriaca - Şarpe de alunDescriere şi biologie: Activitate diurnă, mişcări relativ lente şi cu comportamentascuns; evită căldura puternică şi este de multe ori activă în perioadele mai reciale zilei, în zilele înnorate şi chiar pe timp de noapte în zilele călduroase. Speciede obicei de sol dar care se poate căţăra pe arbuşti, pe ramurile cărora uneori sesoreşte. Principala hrană sunt reptilele: şopârle şi şerpi tineri. Este ovovivipară,deşi uneori poate să depună şi ouă din care ies curând puii. Reproducerea areloc în aprilie-mai, ponta cuprinzând 3-15 pui.Neveninos: Specie înceată şi calmă, unele exemplare putând totuşi să muşte;luate în mână împroaşcă o secreţie rău mirositoare, eliminată de glandele situatela baza cozii.Habitat: Preferă zonele însorite, cu multe locuri unde se pot ascunde cum ar fi:lizierele de pădure şi luminişuri, taluzuri cu vegetaţie arborescentă, buruienişuri,bolovănişuri şi chiar grădini şi vii. Excepţional se găseşte în regiunile umede.Statut de conservare în Europa/România: Directiva Habitate 92/43/EEC: ANEXAIV, Cod N2000: 1283. Specia este menţionată în Anexa IVa a OUG 57/2007privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a floreişi faunei sălbatice.Distribuţie: Cea mai larg răspândită specie dintre şerpii europeni pe lângă viperăşi şarpele de casă. Sudul angliei, Franţa, partea centrală şi de nord a PeninsuleiIberice, Scandinavia, Rusia şi sudul Italiei, Sicilia, Grecia. În partea nordică adistribuţiei se găseşte la nivelul mării având tendinţa să fie mai montană în sud,urcând până la 1800 m (chiar 2700 în Spania). În România este întâlnită în toateregiunile.În perimetrul traseului conductei, prezenţa speciei este semnalată dinROSCI0198 Platoul Mehedinţi, ROSCI0069 Domogled - Valea Cernei, CâmpiaBăileşti, Piemontul şi Munţii Mehedinţi, Valea Cernei, Munţii Almăjului, CoridorulCerna-Bela Reca, Munţii Cernei, Culoarul Timiş-Cerna, Câmpia Lugojului,Câmpia Timişului, Câmpia Vingăi, Lunca Mureşului şi Câmpia Nădlacului.

Coluber (Dolichophis) caspius - Şarpe răuDescriere şi biologie: Cel mai rapid din şerpii faunei noastre, se mişcă cu o vitezăatât de mare încât de-abia poate fi văzut. Se caţără foarte bine pe arbuşti, copacişi stînci. Reproducerea are loc în mai, femelele depunând 6-12 ouă în zonenedaranjate; puii eclozează în septembrie.Neveninos: Specie foarte agresivă, în general neavând tendinţa să se retragă.Atacă de mai multe ori când este deranjat, muşcând furios mâna atacatorului.Animalele de dimensiuni mari pot sări şi până la 1 m atunci când atacă.Habitat: Formă de silvo-stepă, xerofilă şi termofilă, de obicei la liziera pădurilor, înpreajma tufişurilor, pe pante sau viroage cu loess sau stîncărie, cu vegetaţiearborescentă.Statut de conservare în Europa/România: Directiva Habitate 92/43/EEC: ANEXAIV, Cod N2000: 1278. Specia este menţionată în Anexele IVa şi IVb a OUG57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelornaturale, a florei şi faunei sălbatice.Distribuţie: Sud-estul Balcanilor şi pe multe insule din Marea Egee, coasta MăriiNegre până în Caucaz. O pupulaţie izolată este prezentă în Ungaria. Întâlnită înzonele de şes şi de deal până la 1600 m altitudine. În România se găseşte numaiîn Dobrogea şi sudul ţării.



În perimetrul traseului conductei, prezenţa speciei este semnalată dinROSCI0069 Domogled - Valea Cernei, Lunca Dunării, Piemontul şi MunţiiMehedinţi, Valea Cernei.

Elaphe (Zamenis) longissima - Şarpele lui EsculapDescriere şi biologie: Specie diurnă, cu toate că poate fi activă şi pe timpul nopţiiîn zilele călduroase. Se mişcă relativ lent dar se caţără cel mai bine dintre şerpiifaunei noastre. Este termofilă ferinu-se totuşi de căldura excesivă; apare în aprilieşi intră în hibernare încă din septembrie. Împerecherea are loc în mai şi iunie fiindprecedată de lupte impresionante între masculi. Femela depune, după o lună dela împerechere, 5-12 ouă, în solul umed, în vegetaţia în descompunere sau subpietre.Neveninos: De obicei se retrage când este deranjată dar poate să muşte cândeste capturată. De asemenea poate să emită o secreţie rău mirositoare.Habitat: Preferă păduri cu teren uscat, însorite, rarişti de foioase, cu luminişuri,terenuri stâncoase cu vegetaţie arborescentă, ruine.Statut de conservare în Europa/România: Directiva Habitate 92/43/EEC: ANEXAIV, Cod N2000: 1281. Specia este menţionată în Anexa IVa a OUG 57/2007privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a floreişi faunei sălbatice.Distribuţie: Din nordul Spaniei de-alungul Europei Centrale şi de Sud, până înTurcia. Întâlnită atât în zone de şes cât şi deluroase, de obicei sub 100 maltitudine. În România este distribuită în toate regiunile.În perimetrul traseului conductei, prezenţa speciei este semnalată dinROSCI0069 Domogled – Valea Cernei, Piemontul şi Munţii Mehedinţi, ValeaCernei.

A.5.1.3.4. AVIFAUNA (PĂSĂRI)

Ordinul AccipitriformesFamilia AccipitridaeAcvila ţipătoare mică - Aquila pomarinaAcvila ţipătoare mică este o specie migratoare, ce a suferit un declin drastic înţările europene, devenind rară sau extinctă în multe părţi a arealului sau, ca deexemplu Austria, Cehia, Germania. Cu toate că nu este periclitată la nivel global,are în Europa un statut de conservare nefavorabil (SPEC 2: declin), ca urmare aarealului limitat. Efectivul populaţiei europene ajunge la 14-19 mii de perechi. ÎnRomânia, efectivul populaţiei numără probabil 500-1000 de perechi.Descriere şi biologie: Oaspete de vară (lunile III-X) şi pasăre de pasaj. Îşiconstruieşte un cuib mare, din crengi, sub nivelul coronamentului, de cele maimulte ori în păduri de amestec şi mai rar în molidişuri pure. Ponta este formatădin 2 ouă, mai frecvent 1 ou. Hrana acvile ţipătoare mici este formata în principaldin mamifere mici (Apodemus sp., Microtus sp., Cricetus cricetus s.a.), dar şi dinamfibieni şi uneori şerpi. Migrează în număr apreciabil prin România, mai alesprin Dobrogea, mai rar prin Transilvania.Habitat: Acvila ţipătoare mică se reproduce în păduri dar foloseşte habitateleadiacente pentru a se hrăni, cum ar fi păşuni, zone cultivate sau zonemlăştinoase. Habitatele unde cuibăreşte sunt în principal păduri mature, mai alesde foioase (dar şi molidişuri). Un factor foarte important în alegerea locului decuibărit îl nstituie vecinătatea cu o zona deschisă, folosit pentru vânătoare.Ameninţări: Printre factorii cu impact negativ care au adus specia în declin senumără unele practici forestiere, cum ar fi tăierea de noi drumuri forestiere,împădurirea cu specii exotice, tăierea selectivă a arborilor bătrâni şi scorburoşi.Alte cauze ar fi vânătoarea în zonele de cuibărit ce perturbă perechile prinzgomot şi prezenţă umană, furtul ouălelor din cuib şi al puilor, distrugereahabitatelor de hranire şi cuibărit. Alte cause: folosirea pesticidelor în agricultură,reducerea resurselor trofice ca urmare a anumitor practice agricole (abandonareaculturilor/agricultura intensivă)



Măsuri de protecţie: Este specie protejată prin Legea 13/1993 (Convenţia Berna,anexa 2), Legea 13/1998 (Convenţia Bonn, anexa II), Directiva Păsări2009/147/EC, Legile 407/2006 şi 197/2007 (Legea vânătorii, anexa 2 –vânătoarea interzisă), OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice (anexa 3). Esteconsiderată vulnerabilă în Lista Roşie naţională.Relaţia cu aria afectată de proiect: Specia este menţionată în fişele standard alesiturilor Natura 2000 ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre şi ROSPA0069 LuncaMureşului inferior. Nu a fost observată în culoarul de impact al proiectului şi nu aufost identificate cuiburi pe acest traseu.

Ordinul AccipitriformesFamilia AccipitridaeŞorecar mare - Buteo rufinusŞorecarul mare este considerat o specie vulnerabilă (SPEC 3) în Europa, cu toatecă în sud-estul continentului se află într-o creştere populaţională importantă.Totalul populaţiei europene este estima la 2700-6000 de perechi. În România, afost considerat până în urmă cu 20-25 de ani pasăre de pasaj. În jurul anului1990, specia a început să cuibărească şi în ţara noastră. Populaţia actualăclocitoare în Dobrogea este estimată la 10-30 de perechi.Descriere şi biologie: Oaspete de vară (lunile III-X) şi pasăre de pasaj, mai alesîn Dobrogea. Rămâne rar peste iarnă. Cuibul este aşezat de obicei pe stâncării,mai ales în arbori, iar uneori pe stâlpii liniilor electrice de înaltă tensiune.Habitat: Zone largi de câmpie sau de coline, în terenuri aride cu vegetaţie destepă, dar şi cu pâlcuri de arbori sau abrupturi stâncoase. Existenţa unei bogatefaune terestre de rozătoare (inclusiv popândăi) este esenţială pentru existenţaşorecarului mare.Ameninţări: Pierderea habitatelor de reproducere. Este de presupus că climatulcald care se înregistrează în ultimii ani în Dobrogea este favorabil reproduceriispecie, cu condiţia menţinerii habitatului.Măsuri de protecţie: Este specie protejată prin Legea 13/1993 (Convenţia Berna,anexa 2), Legea 13/1998 (Convenţia Bonn, anexa II), Directiva Păsări2009/147/EC, Legile 407/2006 şi 197/2007 (Legea vânătorii, anexa 2 –vânătoarea interzisă), OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice (anexa 3). Esteconsiderată vulnerabilă în Lista Roşie naţională.Relaţia cu aria afectată de proiect: Specia este menţionată în fişele standard alesiturilor Natura 2000 ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre, ROSPA0047Hunedoara Timişană şi ROSPA0069 Lunca Mureşului inferior. Nu a fostobservată în culoarul de impact al proiectului şi nu au fost identificate cuiburi peacest traseu.

Ordinul AccipitriformesFamilia AccipitridaeEretele de stuf - Circus aeruginosusEretele de stuf este specie migratoare, cu un statut conservativ bun în momentulde faţă, nefiind listată pe lista roşie naţională, însă cu populaţii aflate în declin înanumite zone ale arealului.Habitat: Este strâns legat de zonele umede, cu suprafeţe mari de stuf(Phragmites australis), unde şi cuibăreşte, dar poate fi întâlnit şi în alte tipuri dehabitat, ca de exemplu culturi agricole şi păşuni învecinate cu zone umede.Măsuri de protecţie: Este specie protejată prin Legea 13/1993 (Convenţia Berna,anexa 2), Directiva Păsări 2009/147/EC, OUG 57/2007 privind regimul ariilornaturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice(anexa 3).Relaţia cu aria afectată de proiect: Specia este menţionată în fişele standard alesiturilor Natura 2000 ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre, ROSPA0035



Domogled - Valea Cernei, ROSPA0047 Hunedoara Timişană şi ROSPA0069Lunca Mureşului inferior. A fost observată în culoarul de impact al proiectului înROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre şi ROSPA0069 Lunca Mureşului inferior.Nu au fost identificate cuiburi pe acest traseu.

Eretele de stuf (Circus aeruginosus)ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre

(Foto 15: Ioana Cobzaru)

Ordinul AccipitriformesFamilia AccipitridaeViespar - Pernis apivorusCuibăreşte în toate ţările Europei, cu un efectiv estimat la 110.000-160.000 deperechi. La nivel continental, viesparul nu este inclus între speciile de interesconservativ prioritar (Non-SPEC). În România are o răspândire discontinuă, cuprecădere în zona colinară şi mai rar în cea montană joasă sau de câmpie.Efectivul este incert, între 600 şi 1.100 de perechi clocitoare.Descriere şi biologie: Oaspete de vară (lunile IV-IX) şi specie de pasaj.Cuibăreşte în păduri mari, dar şi în arborete fragmentate. Depune 2-3 ouă.Viesparii se hrănesc în terenuri deschise cu vegetaţie ierboasă, unde găsescinsecte terestre mari, mai ales apide, precum şi vertebrate mici.Habitat: Zone de păduri (mai ales foioase, dar urcă până în etajul molidului), undearboretele alternează cu pajişti (rarişti, tăieturi, poieni, goluri de munte şi alteterenuri deschise), cu condiţia existenţei apidelor (albine, bondari).Ameninţări: La noi în ţară, pricipalele cauze ale declinului le-au constituitvânătoarea şi persecuţia din perioada interbelică, la care se adaugă deteriorareacondiţiilor de existenţă, atât a celor de cuibărit (defrişarea pădurilor, tăiereaarborilor bătrâni), cât şi a celor de hrănire (extinderea terenurilor agricole,utilizarea pesticidelor). Se mai adaugă şi cauze accidentale cum ar fi coliziuneacu liniile electrice de înaltă tensiune.Măsuri de protecţie: Este specie protejată prin Legea 13/1993 (Convenţia Berna,anexa 2), Legea 13/1998 (Convenţia Bonn, anexa II), Directiva Păsări2009/147/EC, Legile 407/2006 şi 197/2007 (Legea vânătorii, anexa 2 –vânătoarea interzisă), OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice (anexa 3). Esteconsiderată vulnerabilă în Lista Roşie naţională.Relaţia cu aria afectată de proiect: Specia este menţionată în fişele standard alesiturilor Natura 2000 ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre, ROSPA0035Domogled - Valea Cernei şi ROSPA0069 Lunca Mureşului inferior. Nu a fostobservată în culoarul de impact al proiectului şi nu au fost identificate cuiburi peacest traseu.



Ordinul AccipitriformesFamilia AccipitridaeCodalb - Haliaeetus albicillaCodalbul a suferit un declin dramatic în cursul secolului XX, fiind exterminat înmajoritatea ţărilor din vestul şi centrul continentului (prin persecutare, împuşcare,otrăvire, popuarea mediului). După 1990 se constată creşteri ale populaţiillorclocitoare în majoritatea ţărilor, dar efectivul european este totuşi restrâns, de5.000-6.500 de perechi. Este încadrat în categoria SPEC 1: rar. În prezent, înRomânia cuibăresc nu mai mult de 12-18 perechi, cele mai multe în Delta Dunării.Descriere şi biologie: Specie parţial-migratoare, clocitoare, dar şi oaspete deiarnă. Cuiburile sunt construite în arbori bătrâni şi înalţi. Ponta constă de reguladin două ouă, depuse în februarie sau la începutul lui martie. Doar jumătate dinperechile care clocesc reuşesc să crească un pui. Se hrăneşte cu peşti şi păsăride apă.Habitat: Zone umede vaste, cu păduri de luncă şi zăvoaie cu copaci mari şibătrâni (mai ales plopi). Iarna apare şi în agrosisteme terestre.Ameninţări: Dintre cauzele declinului codalbului cea mai dezastruasă a fostfolosirea stricninei în scopul combaterii lupilor, plus celelalte măsuri de persecuţiea răpitoarelor. Înlocuirea vegetaţiei lemnoase naturale de luncă cu plantaţii deplopi hibrizi a dus la pierderea locurilor de clocit. Acumularea de DDT în organisma cresct rata mortalităţii, mai ales a puilor. Se mai adaugă şi cauze accidentalecum ar fi coliziunea cu liniile electrice de înaltă tensiune.Măsuri de protecţie: Este specie protejată prin Legea 13/1993 (Convenţia Berna,anexa 2), Legea 13/1998 (Convenţia Bonn, anexa II), Directiva Păsări2009/147/EC, Legile 407/2006 şi 197/2007 (Legea vânătorii, anexa 2 –vânătoarea interzisă), OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice (anexa 3). Esteconsiderată critic periclitată în Lista Roşie naţională.Relaţia cu aria afectată de proiect: Specia este menţionată în fişele standard alesiturilor Natura 2000 ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre şi ROSPA0069 LuncaMureşului inferior. Nu a fost observată în culoarul de impact al proiectului şi nu aufost identificate cuiburi pe acest traseu.

Ordinul AccipitriformesFamilia AccipitridaeAcvilă mică - Hieraaetus pennatusAcvila mică este o specie cu statut de conservare la nivel european nefavorabil(SPEC 3: rară), cu un efectiv estimat la 4.000-8.500 de perechi. În Româniaefectivul este în jur de 30-80 de perechi, într-o diminuare dramatică.Descriere şi biologie: Oaspete de vară (lunile III-X) şi pasăre de pasaj. Sereproduce în lunile IV-VI. Depune 1-2 ouă. Se hrăneşte cu păsări şi mamifere decâmpie.Ameninţări. Aceleaşi ca în cazul altor specii de răpitoare. Împuşcare, degradareahabitatelor de cuibărit din luncile râurilor mari de la câmpie.Habitat: Pasăre tipică de pădure. Preferă luncile, arboretele bogate şi şleauri decâmpie sau deal, cu copaci mari şi coroane bogate, situate în vecinătatea unorterenuri descoperite, cultivate sau necultivate.Măsuri de protecţie: Este specie protejată prin Legea 13/1993 (Convenţia Berna,anexa 2), Legea 13/1998 (Convenţia Bonn, anexa II), Directiva Păsări2009/147/EC, Legile 407/2006 şi 197/2007 (Legea vânătorii, anexa 2 –vânătoarea interzisă), OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice (anexa 3). Esteconsiderată critic periclitată în Lista Roşie naţională.Relaţia cu aria afectată de proiect: Specia este menţionată în fişa standard asitului Natura 2000 ROSPA0069 Lunca Mureşului inferior. Nu a fost observată înculoarul de impact al proiectului şi nu au fost identificate cuiburi pe acest traseu.



Ordinul AccipitriformesFamilia AccipitridaeGaie neagră - Milvus migransGaia neagră este relativ abundentă în vestul continentului, dar în declin în centrulşi estul continentului. Efectivul total este estimat la 60.000-100.000 de perechiclocitoare. Se consideră că are un statut de conservare nefavorabil, fiindclasificată ca SPEC 3: vulnerabilă. În România, doar 50-100 de perechiclocitoare.Descriere şi biologie: Oaspete de vară (lunile III-X) şi pasăre de pasaj. Cuibul şi-lconstruieşte în arbori înalţi, adesea lângă ape. Ponta este formată din 3, maxim 4ouă. Pasăre sociabilă, mai ales în migraţie. Consumă o hrană diversă (vertebrateterestre sau acvatice, insecte mari, hoituri).Habitat: Păduri bătrâne de foiase la câmpie şi deal, dar mai ales arborete deluncă (plopi, frasini, stejari), situate în apropierea apelor curgătoare saustătătoare, dar şi a agro-sistemelor şi a pajiştilor naturale.Ameninţări: Aceleaşi ca în cazul altor specii de răpitoare diurne. Revenirea sa capasăre clocitoare în România este puţin probabilă.Măsuri de protecţie: Este specie protejată prin Legea 13/1993 (Convenţia Berna,anexa 2), Legea 13/1998 (Convenţia Bonn, anexa II), Directiva Păsări2009/147/EC, Legile 407/2006 şi 197/2007 (Legea vânătorii, anexa 2 –vânătoarea interzisă), OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice (anexa 3). Esteconsiderată periclitată în Lista Roşie naţională.Relaţia cu aria afectată de proiect: Specia este menţionată în fişele standard alesiturilor Natura 2000 ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre şi ROSPA0069 LuncaMureşului inferior. Nu a fost observată în culoarul de impact al proiectului şi nuau fost identificate cuiburi pe acest traseu.

Ordinul CiconiiformesFamilia ArdeidaeStârc roşu - Ardea purpureaPe ansamblul Europei, stârcul roşu are un statut de conservare nefavorabil(SPEC 3: declin), totalul efectivelor europene fiind de 27.000-40.000 de perechi.În ţară, efectivul este evaluat la 800-1200 de perechi clocitoare, majoritateacuibărind în Delta Dunării.Descriere şi biologie: Oaspete de vară (lunile VI-IX). Cuibăreşte în colonii mici, înstufărişuri dese, uneori în sălciinşi în colonii mixte de ardeide. Ponta constă în 3-5ouă, depuse în luna mai sau la începutul lui iunie. Este o pasăre sensibilă laprezenţa omului.Habitat: Bălţi, lacuri şi heleştee, acolo unde se află tufărişuri dese şi locuri cu apăliberă, puţin adâncă; uneori în zăvoaie inundate, cu vegetaţie emersă, bogată.Ameninţări: Diminuarea şi fragmentarea habitatelor, zonelor umede. Distrugereastufărişurilor întinse, combaterea ilegală a păsărilor ihtiofage în pescării.Măsuri de protecţie: Este specie protejată prin Legea 13/1993 (Convenţia Berna,anexa 2), Legea 13/1998 (Convenţia Bonn, anexa II), Legea 89/2000 (AEWA-anexa 2), Directiva Păsări 2009/147/EC, Legile 407/2006 şi 197/2007 (Legeavânătorii, anexa 2 – vânătoarea interzisă), OUG 57/2007 privind regimul ariilornaturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice(anexa 3). Este considerată periclitată în Lista Roşie naţionalăRelaţia cu aria afectată de proiect: Specia este menţionată în fişele standard alesiturilor Natura 2000 ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre şi ROSPA0069 LuncaMureşului inferior. Nu a fost observată în culoarul de impact al proiectului

Ordinul PelecaniformesFamilia PhalacrocoracidaeCormoranul mic - Phalacrocorax pygmeus



Cormoranul mic este, conform clasificării IUCN 1994, o specie aproapeameninţată. La nivel european este considerată vulnerabilă. Cormoranul pitic estecea mai mică specie dintre cormorani, cu o populaţie mondială estimată laaproximativ 13.000 de perechi. În România populaţia este estimată la 4000 deperechi, specia fiind înregistrată de curând ca iernând aici.Descriere şi biologie: Cormoranul mic se reproduce începând din sezonul deiarnă, când are loc formarea perechilor. Ponta este depusă începând cu sfârşitullunii martie. Cuibăreşte în colonii, uneori alături de alţi stârci sau egrete. Puiipărăsesc cuibul la 6-7 săptamâni după eclozare.Dieta cormoranului pitic este formată în cea mai mare parte din peşte.Habitat: Este o specie de climat cald, cu întinderi de apă, cu vegetaţie destufărişuri şi arbori pe marginea apei. Iernarea poate avea loc în delte şi lagune,dar şi pe râuri şi în păduri ripariene.Ameninţări: Drenajul şi distrugerea habitatelor de reproducere şi iernat esteprincipalul factor care a dus la declinul populaţiei. Alte cauze mai suntîntreruperea regimului hidrologic al zonelor umede, poluarea cu metale grele şipesticide. Uneori, pescarii şi acvacultorii privesc această specie ca şi competitorşi recurg la distrugerea coloniilor şi împuşcarea lor. Uneori cormoranii se prind şimor în plasele de pescuit.Măsuri de protecţie: Este specie protejată prin Legea 13/1993 (Convenţia Berna,anexa 2), Legea 13/1998 (Convenţia Bonn, anexa II), Directiva Păsări2009/147/EC, Legile 407/2006 şi 197/2007 (Legea vânătorii, anexa 2 –vânătoarea interzisă), OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice (anexa 3). Esteconsiderată vulnerabilă în Lista Roşie naţională.Relaţia cu aria afectată de proiect: Specia este menţionată în fişele standard alesiturilor Natura 2000 ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre şi ROSPA0069 LuncaMureşului inferior. A fost observată la începutul lunii martie pe Dunăre, în culoarulde impact al proiectului şi în sezonul de iarnă pe râul Belareca din - ROSPA0035Domogled - Valea Cernei.

Phalacrocorax pygmeusROSPA0035 Domogled - Valea Cernei


Ordinul PasseriformesFamilia LaniidaeSfrânciocul roşiatic - Lanius collurioEste specie migratoare, oaspete de vară (aprilie-octombrie) cu un statutconservativ nefavorabil (SPEC 3).Habitat: Cuibăreşte în regiuni deschise, terenuri agricole cu tufişuri cu spini(măceş, porumbar, păducel) şi în poieni. Păşunile şi terenurile agricole mărginitede vegetaţie naturală constituie habitatul ideal pentru sfrânciocul roşiatic.Măsuri de protecţie: Este specie protejată prin Legea 13/1993 (Convenţia Berna,anexa 2), Directiva Păsări 2009/147/EC, OUG 57/2007 privind regimul ariilor



naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice(anexa 3).Relaţia cu aria afectată de proiect: Specia este menţionată în fişele standard alesiturilor Natura 2000 ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre, ROSPA0035Domogled - Valea Cernei, ROSPA0047 Hunedoara Timişană şi ROSPA0069Lunca Mureşului inferior, plus ROSCI0198 Platoul Mehedinţi, ROSCI0109 LuncaTimişului şi ROSCI0115 Mlaştina Satchinez. A fost observat în toate aceste situri,în habitate deschise cu tufărişuri, şi terenuri agricole.

Lanius collurioROSCI0198 Platoul Mehedinţi


Ordinul PasseriformesFamilia LaniidaeSfrâncioc cu fruntea neagră - Lanius minorEste specie migratoare, oaspete de vară, ce soseşte la noi în luna aprilie şipleacă în septembrie. Are un statut conservativ nefavorabil (SPEC 2).Habitat: Cuibăreşte în regiuni deschise cu arbori izolaţi şi tufişuri, de multe ori peterenuri agricole şi păşuni, unde îşi construieşte cuibul în arbori. Uneoricuibăreşte în arborii de pe marginea şoselelor. Preferă terenurile agricoleînconjurate de vegetaţie naturală şi habitatele cu arbuşti şi arbori tineri.Măsuri de protecţie: Este specie protejată prin Legea 13/1993 (Convenţia Berna,anexa 2), Directiva Păsări (2009/147/EC), OUG 57/2007 privind regimul ariilornaturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice(anexa 3).Relaţia cu aria afectată de proiect: Specia este menţionată în fişele standard alesiturilor Natura 2000 ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre, ROSPA0047Hunedoara Timişană şi ROSPA0069 Lunca Mureşului inferior. Nu a fostobservată în culoarul de impact al proiectului

Ordinul CiconiiformesFamilia CiconiidaeBarza albă - Ciconia ciconiaBarza albă este o specie cu un statut de conservare nefavorabil, fiind inclusă încategoria SPEC 2: reducere numerică. Populaţia europeană a suferit un declinlent în secolul XIX şi unul pronunţat în secolul XX, în unele ţări europenedispărând complet. Populaţia europeană este estimată la cca. 200.000 deperechi, din care 25% sunt în Polonia. În ţara noastră barza cuibăreşte în ceamai mare parte a teritoriului, mai puţin în zonele de munte şi aproape exclusiv înlocalităţi. Migrează în număr mare prin ţară, în deosebi prin Transilvania şi prinMoldova-Dobrogea. Efectivul actual al populaţiei este estimat la 4.000-6.000 deperechi clocitoare.



Descriere şi biologie: Este oaspete de vară (martie/aprilie – septembrie).Cuibăreşte în lunile aprilie-iulie. Ponta constă din 3 ouă, uneori 4, în modexcepţional chiar 5. Maturitatea sexuală este atinsă la 3 ani. Berzele se hrănesccu animale acvatice prinse în bălţi şi mlaştini sau terestre, ca de exemplurozătoarele. Succesul cuibăritului depinde de nivelul resurselor trofice.Habitat: Sate şi periferiile unor oraşe, în ţinuturile joase, rară în unele depresiuniintramontane, până la altitudinea de 800 m. Condiţia prezenţei perechilorclocitoare este existenţa în apropierea cuiburilor a unor habitate convenabile dehrănire (pajişti umede, smârcuri, mlaştini). În prezent, majoritatea cuiburilor deberze albe sunt construite pe stâlpi ai reţelelor electrice, în localităţi, tot mai puţinecuiburi fiind amplasate pe construcţii (case, hornuri, grajduri). Datorită asanăriizonelor umede şi a climatului secetos din ultimii ani, berzele s-au orientat sprezonele mai umede din ţinuturile submontane şi depresionare, lunci de râuri,vecinătăţi ale lacurilor de baraj. În prezent, berzele se întâlnesc mai des hrănindu-se pe câmpurile agricole, mirişti şi pârloage, păşuni, departe de orice apă.Ameninţări: Drenarea şi asanarea unor întinse zone umede, colectivizareaagriculturii în trecut, respectiv înlocuirea practicilor agricole tradiţionale prinmetode care au determinat uniformizarea peisajului şi au dus la scădereabiodiversităţii. De asemenea modernizarea satelor, în mod special folosirea altormateriale pentru acoperişuri care nu permit construirea cuiburilor pe case,extinderea reţelelor electrice de înaltă tensiune (pericol de coliziune), utilizareainsecticidelor şi rodenticidelor în practica agricolă, au repercusiuni îndeosebiasupra puilor.Măsuri de protecţie: Este specie protejată prin Legea 13/1993 (Convenţia Berna,anexa 2), Legea 13/1998 (Convenţia Bonn, anexa II), Directiva Păsări2009/147/EC, Legile 407/2006 şi 197/2007 (Legea vânătorii, anexa 2 –vânătoarea interzisă), Legea 89/2000 (AEWA – anexa 2), OUG 57/2007 privindregimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şifaunei sălbatice (anexa 3). Este considerată vulnerabilă în Lista Roşie naţională.Relaţia cu aria afectată de proiect: Specia este menţionată în fişele standard alesiturilor Natura 2000 ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre, ROSPA0047Hunedoara Timişană şi ROSPA0069 Lunca Mureşului inferior. A fost observată înROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre şi ROSPA0069 Lunca Mureşului inferior.Specia este prezentă în perioada verii în localităţile adiacente şi foloseşte cateritoriu de hrănire zonele umede din apropierea localităţilor şi câmpurile cultivate.A fost observată în zbor deasupra transectului ce urmăreşte conducta şi în timpce se hrănea.

Ciconia ciconiaROSPA0069 Lunca Mureşului inferior


Ordinul CiconiiformesFamilia CiconiidaeBarza neagră - Ciconia nigraEste o specie cu statut de conservare nefavorabil (SPEC 2: rară), fiind în declin înEuropa, în special în statele baltice şi dispărută din Suedia şi Spania. În prezent



se constată o uşoară revenire, în special în Polonia şi Belarus. În Europacuibăresc cca. 7.000-10.000 de perechi. În România nu este suficient de binecunoscută răspândirea speciei, datorită dificultăţilor de localizare. Efectivulpopulaţiei este estimat la 100-150 de perechi.Descriere şi biologie: Este oaspete de vară, din luna aprilie până în octombrie. Seobservă mai ales în perioadele de pasaj, când poposeşte pe lângă apele de laşes. Cuibăreşte în lunile mai-iulie. Cuiburile sunt situate în copaci mari şi bătrâni,cu coroană bogată şi sunt folosite mai mulţi ani la rând. Ponta constă din 3-4 (5)ouă şi este depusă la sfârşitul lunii aprilie sau în luna mai. Hrana constă dindiferite animale acvatice, inclusiv peşti. Este foarte sensibilă la prezenţa omului.Habitat: Păduri întinse cu copaci înalţi, neafectate de prezenţa omului, înapropierea unor ape curgătoare sau stagnante (ca habitate trofice). Preferă zonasubmontană, în etajul fagului şi al molidului.Ameninţări: La nivelul Europei aria de răspândire a speciei s-a restrâns foartemult, pe măsura intensificării activităţilor umane. Populaţia autohtonă esteafectată de micşorarea suprafeţelor naturale de pădure, de tăierea arborilorbătrâni, mai ales a stejarilor, de reducerea faunei acvatice.Măsuri de protecţie: Este specie protejată prin Legea 13/1993 (Convenţia Berna,anexa 2), Legea 13/1998 (Convenţia Bonn, anexa II), Directiva Păsări2009/147/EC, Legile 407/2006 şi 197/2007 (Legea vânătorii, anexa 2 –vânătoarea interzisă), Legea 89/2000 (AEWA – anexa 2), OUG 57/2007 privindregimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şifaunei sălbatice (anexa 3). Este considerată vulnerabilă în Lista Roşie naţională.Relaţia cu aria afectată de proiect: Specia este menţionată în fişele standard alesiturilor Natura 2000 ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre şi ROSPA0069 LuncaMureşului inferior. A fost observată în ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre, însezonul de vară, hrănindu-se şi în migraţie, primăvara.

Ciconia nigraROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre

(Foto 20: Sorin Ştefănuţ)

Ordinul PiciformesFamilia PicidaeCiocănitoare de grădini - Dendrocopos syriacusEste specie specie sedentară, răspândită în toată ţara. Este specie cu statutconservativ favorabil (SPEC 4).Descriere şi biologie: Ciocănitoarea de gradini este omnivora şi poate fi descrisaca nespecializata intr-o anumita dieta. Aceasta consta intr-un amestec de insecteşi fructe, seminte şi nuci. Proportia dintre hrana de natura animala şi cea vegetalapoate fi egala. Insectele pot fi consumate ca larve, pupe sau adulti. Mai consumapaienjeni, afide, viermi s.a. Este singura ciocănitoare din Europa care îşi hrăneşte



constant puii cu fructe. Perioada de reproducere începe din martie-aprilie, ambelesexe ajutând la construirea cuibului. Sunt depuse între 3 şi 7 oua, la clocireacărora părinţii participă în egala masură. Pe sezon este crescută doar o singurăpontă.Habitat: Habitatele tipice includ grădini, parcuri, livezi, plantaţii, cimitire, limite desate, în special cele cu arbori fructiferi. Teritoriile ocupate şi densitătile populaţiilorsunt mai mari faţă de ale celorlalte ciocănitori, deoarece habitatele sunt deseorifragmentate.Măsuri de protecţie: Este specie protejată prin Legea 13/1993 (Convenţia Berna,anexa 2), Directiva Păsări 2009/147/EC, OUG 57/2007 privind regimul ariilornaturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice(anexa 3).Relaţia cu aria afectată de proiect: Specia este menţionată în fişele standard alesiturilor Natura 2000 ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre, ROSPA0035Domogled - Valea Cernei, ROSPA0047 Hunedoara Timişană şi ROSPA0069Lunca Mureşului inferior. A fost observată în toate ariile de mai sus.

Ordinul PasseriformesFamilia EmberizidaePresură de grădină - Emberiza hortulanaSpecie migratoare, cu statut de conservare nefavorabil (SPEC 2: rară), fiind îndeclin în Europa.Habitat: Se reproduce în zone deschise de deal şi câmpie, terenuri cultivate, cupâlcuri de copaci şi tufe. Soseşte pe teritoriile de cuibărit in luna aprilie-mai şiplacă în august-octombrie. Cuibul este plasat de obicei pe sol, câteodată la bazatufişurilor sau în arbori mici. Depunerea ouălelor are lorc în mai-iunie, câte 3-5ouă. Perechea creşte o singură pontă pe an. Puii părăsesc cuibul după 12-13zile, devenind independenţi de părinţi în aprox. 5 zile.Măsuri de protecţie: Este specie protejată prin Legea 13/1993 (Convenţia Berna,anexa 2), Directiva Păsări 2009/147/EC, OUG 57/2007 privind regimul ariilornaturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice(anexa 3).Relaţia cu aria afectată de proiect: Specia este menţionată în fişele standard alesiturilor Natura 2000 ROSPA0035 Domogled - Valea Cernei, ROSPA0069 LuncaMureşului inferior. Specia a fost observată în ROSCI0045 Coridorul Jiului,Pădurea Corabia, la limita pădurii.

Emberiza hortulanaROSCI0045 Coridorul Jiului




Ordinul CiconiiformesFamilia ArdeidaeEgretă mică - Egretta garzettaSpecie de apă, migratoare, oaspete de vară (lunile aprilie – septembrie),considerată a avea un statut de conservare favorabil în Europa.Habitat: Bălţi şi lacuri, de preferinţă mari, cu stufăriş, pâlcuri de arbori, cu întinderide apă puţin adâncă şi terenuri inundate.În interiorul ţării cuibăreşte în păduri naturale, plantaţii, zăvoaie. Se hrăneşte înape stagnante puţin adânci, naturale sau amenajate, sau în lungul malurilor.Cuibăreşte în lunile mai-iulie, în colonii mixte cu alte pecii de stârci. Se hrăneştecu diferite animale acvatice, inclusiv peşti mici.Măsuri de protecţie: Declarat Monument al Naturii (Comisia MonumentelorNaturii). Este specie protejată prin Legea 13/1993 (Convenţia Berna, anexa 2),Directiva Păsări 2009/147/EC, Legea 407/2006 şi 197/2007 – legea vânătorii(anexa 2 – vânarea interzisă), OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturaleprotejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice (anexa 4B),declarată Vulnerabilă în Lista Roşie naţională.Relaţia cu aria afectată de proiect: Specia este menţionată în fişele standard alesiturilor Natura 2000 ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre şi ROSPA0069 LuncaMureşului inferior. A fost identificată pe traseul conductei, în ROSPA0023Confluenţa Jiu – Dunăre, ROSPA0069 Lunca Mureşului inferior şi ROSCI0198Platoul Mehedinţi, pe malul pârâului Cosuştiţea.

Egretta garzettaROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre

(Foto 23: Ion Cristea)

Ordinul CiconiiformeFamilia ArdeidaeBuhai de Baltă - Botaurus stellarisBuhaiul de baltă, în Europa are un statut de conservare nefavorabil (SPEC 3:vulnerabil). Aria sa europeană de distribuţie are un caracter insular, discontinuu,relictar, mai ales în sudul şi centrul continentului. Buhaiul de baltă este rar în sud-vestul continentului, dar devine mai abundant din Germania şi Ungaria spre E şiNE. Efectivul total este evaluat la 34.000-54.000 perechi, două treimi dintreacestea aflandu-se în Rusia şi Ucraina.



Descriere şi biologie: Pasăre predominant migratoare, dar există şi indivizi carerămân peste iarnă la noi. Duce o viaţă ascunsă în desişurile de stuf. Cazurile depoliginie nu sunt rare la această specie. Ponta (3-5ouă) este depusă spre sfârşitullunii aprilie sau în luna mai.Habitat: În ultimul timp se constată o uşoară extindere a ariei de distribuţie abuhaiului de baltă în paralel cu extinderea stufarişurilor, mai ales în perimetrulbazinelor artificiale, parţial colmatate sau abandonate.Este prezent în toate zonele umede în care se dezvoltă stufărişuri compacte,chiar dacă nu foarte întinse: Delta Dunării şi “insula” Dranov, bălţi şi lacuri dinlungul Dunării şi a râurilor mari (Prut, Mureş etc).Ameninţări: Declinul speciei în ţările din vestul şi centrul Europei, în secolul XX, afost datorat persecuţiei din partea omului şi distrugerii stufărişurilor în urmadrenării şi asanării unor zone umede. Contaminarea apelor în urma folosirii unorpesticide organo-clorurate şi metale grele, substaţe/elemente care au fost găsiteşi în corpul păsărilor (pe de altă parte, aceste substanţe au determinat reducerearesurselor trofice ale buhaiului de baltă).Măsuri de protecţie: Buhaiul de baltă este protejat în baza prevederilor cuprinseîn Legea nr.13/1993 (Convenţia Berna, anexa II), Legea 13/1998 (ConvenţiaBonn, anexa II), Legea 89/2000 (AEWA-anexa 2), Legea nr.197/2007 – Legeavânătorii şi protecţiei fondului cinegetic (anexa 2 – vânarea interzisă), OUG57/2007 (anexa 3). Este considerată vulnerabilă în Lista Roşie naţională.Relaţia cu aria afectată de proiect: Specia este menţionată în fişele standard alesiturilor Natura 2000 ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre şi ROSPA0069 LuncaMureşului inferior. Nu a fost observat pe traseul proiectului.

Ordinul CharadriiformesFamilia BurhinidaePasărea ogorului - Burhinus oedicnemusÎn Europa Pasărea ogorului are statut de conservare nefavorabil (SPEC 3 :vulnerabilă). Cuibăreşte în jumătatea sudică a Europei, cu precădere în ţinuturiledin jurul Mediteranei (inclusiv insule: Sardinia, Sicilia) şi a Mării Negre. Evaluareaefectivelor este dificilă şi de aceea foarte aproximativă (în Europa în afara Rusiei,există cca. 30.000-50.000 perechi, dintre care 90% în Spania, Portugalia şiFranţa). Greu de estimat, probabil în jur de 200-400 perechi clocitoare, dintre carecel puţin 80% se află în Dobrogea.Descriere şi biologie: Pasăre migratoare sau sedentară. Cuibăreşte în principal înDobrogea, inclusiv în terenurile aride de pe grindurile Deltei. În ultimii ani a maifost semnalată în perioada cuibăritului, în Lunca Oltului.Pasărea ogorului a dispărut din sudul Banatului (a cuibărit în anul 1905 laMoldova Veche, pe un ostrov al Dunării, cf.Linţia, 1955) şi din Bărăgan (undeexista în urmă cu mai multe decenii, cf.Cătuneanu, 1954).Exemplare eratice au fost identificate în interiorul ţării.Habitat: Câmpuri aride, stepe necultivate (preferă stepa cu Euphorbia) adesea pesol nisipos (grinduri, dune de nisip, litoralul mării) sau pe prundişuri (ţărmuri deape, insule); mai rar în culture agricole cu plante scunde (sfecla de zahăr, cartof)sau nu foarte dese (porumb, floarea-soarelui).Ameninţări: Principala cauză a declinului speciei o constituie restrangera stepelor, a pajiştilor naturale, a desţelenirii şi transformării lor în terenuri agricole,păşunatul, irigatul.Măsuri de protecţie: Protejată prin Legea nr.13/1993 (Convenţia Berna, anexa II),Legea 13/1998 (Convenţia Bonn, anexa II), Directiva Păsări 79/409 EEC, Legea407/2006 şi 197/2007 – Legea vânătorii (anexa 2 – vânarea interzisă), OUG57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelornaturale, a florei şi faunei sălbatice (anexa 3). Conservarea habitatelor stepice încadrul siturilor reţelei ecologice Natura 2000 poate avea efecte favorabile şiasupra speciei Burhinus oedicnemus . Este considerată periclitată în Lista Roşienaţională.



Relaţia cu aria afectată de proiect: Specia este menţionată în fişa standard asitului Natura 2000 ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre. Nu a fost observat petraseul proiectului.

Ordinul GruiformesFamilia RallidaeCristel de câmp - Crex crexÎn Europa această specie are statut de conservare nefavorabil (SPEC 1:vulnerabil), ca urmare a declinului general suferit în secolul XX, respectiv areducerii cu 20-60% a populaţiilor cuibăritoare. Cuibăreşte în fâşia mijlocie aEuropei, spre est până la Urali şi în continuare. În Europa există un total de cc.1.300.000.-2.000.000 perechi.Descriere şi biologie: Oaspete de vară (în lunile IV-IX). Cuibăreşte în lunile V-VI;8-11 ouă, incubaţia 15-17 zile, pui nidifugi. Hrană de origine animală (insecte,râme, alte nevertebrate).Habitat: Pajişti bogate, cu vegetaţie înaltă, mai ales în lunci caracterizate printr-ouşoară umiditate; culturi agricole: trifoi, lucernă, cereale păioase. După recoltare,cristeii se retrag în porumbişti, pârloage, ierburi cu tufe. Evită pajiştile păşunate.Ameninţări: La noi în ţară a scăzut efectivul acestei specii din cauza vânatului,reducerea suprafeţelor cultivate cu cereale păioase, iar pe plan europeanprincipalii factori care afectează populaţiile de Crex crex sunt restrângereahabitatelor; drenarea luncilor umede; intensificarea şi mecanizarea agriculturii.Măsuri de protecţie: Protejată prin Legea nr.13/1993 (Convenţia Berna, anexa II),Legea 13/1998 (Convenţia Bonn, anexa II), Directiva Păsări 79/409 EEC, Legea407/2006 şi 197/2007 – Legea vânătorii (anexa 2 – vânarea interzisă), OUG57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelornaturale, a florei şi faunei sălbatice (anexa 3). Este considerată vulnerabilă înLista Roşie naţională.Relaţia cu aria afectată de proiect: Specia este menţionată în fişele standard alesiturilor Natura 2000 ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre, ROSPA0047Hunedoara Timişană şi ROSPA0069 Lunca Mureşului inferior. Nu a fost observatpe traseul proiectului.

Ordinul CiconiiformesFamilia ArdeidaeEgreta mare - Egretta albaCa urmare a creşterii populatiei şi a stabilităţii egreta mare este în prezent inclusădin punct de vedere conservativ, de către BirdLife Internaţional, în categoria Non-SPEC.Specie cosmopolită, răspândită în zonele temperate şi tropicale aleglobului. Sedentară şi migratoare. Arealul european actual este relativ restrâns şievident discontinuu: Austria, Ungaria, România, peninsula Balcanică, în ţinuturilede la nordul Mării Negre. Efectiv total este de cca 11.000-24.000 perechi. În anii1990 populaţia clocitoare a Deltei a fost de 300-400 perechi (Marinov şi colab.,1996), iar în anul 2001 a fost estimată la 350 perechi (Platteuw, Kiss, Sadoul,2002).Descriere şi biologie: Oaspete de vară (în lunile III-X). Cuibăreşte în micicomunităţi de cuiburi, uneori alăturate colonilor mixte de stârci. Ponta estecompletă la sfârşitul lunii aprilie sau mai, ea constând de regulă din 4 ouă. Egretamare este mai rezistentă la frig decât cea mică, astfel încât un număr restrâns deindivizi iernează în ţară, mai ales în Dobrogea. Hrana constă în principal din peşti.Habitat: Bălţi şi lacuri întinse eutrofe, cu stuf şi alte plante palustre. Se hrăneşte înmlaştini şi bălţi, în ape relativ puţin adânci. Exemplarele observate iarna stau pelângă bălţile neîngheţate.Ameninţări: Masacrarea egretelor mari în secolul XIX şi XX pentru obţinereapenelor solicitate de moda feminină, campaniile de distrugere a păsărilor ihtiofagepentru „salvarea” producţiei piscicole a ţării, drenarea şi asanarea bălţilor Dunării.



Măsuri de protecţie: Specie declarată monument al naturii (ComisiaMonumentelor Naturii). Protejată prin Legea nr.13/1993 (Convenţia Berna, anexaII), Legea 13/1998 (Convenţia Bonn, anexa II), Directiva Păsări 79/409 EEC,OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelornaturale, a florei şi faunei sălbatice (anexa 3), Legea 407/2006 şi 197/2007 –Legea vânătorii (anexa 2 – vânarea interzisă). Este considerată periclitată în ListaRoşie naţională.Relaţia cu aria afectată de proiect: Specia este menţionată în fişele standard alesiturilor Natura 2000 ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre şi ROSPA0069 LuncaMureşului inferior. A fost observată în ROSPA0069 Lunca Mureşului inferior

Ordinul GruiformesFamilia GruidaeCocor - Grus grusSpecia are un statut de conservare nefavorabil (SPEC 2: reducere numerică).După anii 1990 s-a remarcat o uşoară creştere a efectivului, existând cca.74.000-110.000 perechi clocitoare. În România, cocorul este o pasăre de pasaj(în lunile III-IV, IX-X), care trecea în număr mare prin Dobrogea, în numărrestrâns prin Câmpia Banatului şi Crişanei şi rareori prin Transilvania.Descriere şi biologie. Este specie de pasaj în lunile III-IV şi IX-X, în număr foartemic. A cuibărit în Delta Dunării. Ponta: 2 ouă; incubaţia 28-30 zile. Hranapredominant (dar nu exclusiv) vegetală.Habitat: Păsările migratoare poposesc pe câmpuri largi, terenuri deschise, înmlaştini, pe maluri de lacuri, pe pajişti sau pe câmpuri agricole. Cuibărea înstufărişuri dese, greu accesibile, departe de orice prezenţă umană.Ameninţări: Asanarea zonelor umede; coleziune de cablurile electrice de înaltătensiune, vânătoare.Măsuri de protecţie: Protejată prin Legea nr.13/1993 (Convenţia Berna, anexa II),Legea 13/1998 (Convenţia Bonn, anexa II), Legea 89/2000 (AEWA- anexa 2),Directiva Păsări 79/409/ECC, Legea 407/2006 şi 197/2007- Legea vânătorii(anexa 2 – vânarea interzisă), OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturaleprotejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice (anexa 3,anexa 4B).Este considerată vulnerabilă în Lista Roşie naţională.Relaţia cu aria afectată de proiect: Specia este menţionată în fişa standard asitului Natura 2000 ROSPA0069 Lunca Mureşului inferior. Nu a fost observat petraseul proiectului.

Piciorong - Himantopus himantopusAceastă specie este încadrată în categoria Non-SPEC. În Europaare un arealfragmentat, întins din insulele Capului Verde, Portugalia şi Franţa, totalulpopulaţiei este estimată la 28.000-56.000 perechi,Cuibăreşte în America, sudul şicentrul Africii, Australia, jumătatea sudică a Asiei, Europa.Migrator şi sedentar.Descriere şi biologie: Este oaspete de vară (în lunile IV-IX). Cuibăreşte în micicolonii. Depunerea ouălor (în număr de 3-4) are loc în luna mai. Se hrăneşte cunevertebrate acvatice.Habitat: Mlaştini cu apă dulce sau uşor salmastră, puţin adânci ( max.20-25 cm),cu fund mâlos, plaje descoperite cu vegetaţie joasă sau pâlcuri de vegetaţie maiînaltă.Ameninţări: O dimnuare certă a efectivelor s-a petrecut în complexul lagunar, pecare se aflau habitate specifice piciorongului au fost invadate de stuful care s-adezvoltat ca urmare a îndulcirii apei, prădare (de către câini, vulpi, câini-enoţi,pescăruşi argintii).Măsuri de protecţie: Specie declarată monument al naturii (ComisiaMonumentelor Naturii). Protejată prin Legea nr.13/1993 (Convenţia Berna, anexaII), Legea 13/1998 (Convenţia Bonn, anexa II), Legea 89/2000 (AEWA- anexa 2),Directiva Păsări 79/409/ECC, Legea 407/2006 şi 197/2007- Legea vânătorii



(anexa 2 – vânarea interzisă), OUG 57/2007 (anexa 3). Este consideratăpericlitată în Lista Roşie naţională.Relaţia cu aria afectată de proiect: Specia este menţionată în fişele standard alesiturilor Natura 2000 ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre şi ROSPA0069 LuncaMureşului inferior. Nu a fost observat pe traseul proiectului.

Ordinul PelecaniformesFam PelecanidaePelican creţ - Pelecanus crispusÎn Europa, pelicanul creţ are un statut de conservare nefavorabil (SPEC 1: rar).Populaţia totalizând 1.400-1.800 perechi (20 % din populaţia mondială). Este opasăre migratoare sau sedentar-migratoare.În Delta Dunării şi complexul lagunarRazelm-Sinoie, în mai multe puncte, pelicanul creţ cuibărind în colonii restrânsecare numără sub 100 de cuiburi.Descriere şi biologie: Oaspete de vară, în lunile IV-X. Cuibăreşte în colonii mici.Ponta este depusă de la sfârşitul lunii aprilie până la începutul lunii iunie şi constădin 2 ouă. Durata clocitului este de 30-32 zile. Regim trofic strict piscivor (Korodi,1964). Exemplare eratice urcă vara pe Dunăre în sus, iar altele rămân chiar şiiarna în Dobrogea. Pelicani creţi din Bulgaria traversează Dunărea în zbor pentrua se hrăni pe lacurile din lunca fluviului.Habitat: Bălţi şi lacuri întinse, cu stufăriş (de preferinţă plaur) pentru cuibărit şi cusuprafeţe libere de apă pentru hrănire. În migaţie se opreşte şi pe unele ape mairestrânse ca suprafaţă, pare să prefere ape mai adânci.Ameninţări: Cercetări realizate în Grecia au demonstrat creşterea fragilităţiiouălor, prin diminuarea grosimii cojii ca urmare a intoxicării cu DDE, ingerat odata cu hrana (Crivelli şi colab., 1989). Reţelele electrice de înaltă tensiune suntuneori cauza accidentării mortale a pelicanilor creţi; distrugeri deliberate alecuiburilor de către pescari şi distrugeri naturale provocate de valuri şi furtuni.Măsuri de protecţie: Specie declarată monument al naturii (ComisiaMonumentelor Naturii).Specie protejată prin Legea nr.13/1993 (Convenţia Berna, anexa II), Legea13/1998 (Convenţia Bonn, anexa I, II), Legea 89/2000 (AEWA- anexa 2), , Legea407/2006 şi 197/2007- Legea vânătorii (anexa 2 – vânarea interzisă), DirectivaPăsări 79/409/ECC OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice (anexa 3). Esteconsiderată critic periclitată în Lista Roşie naţională.Relaţia cu aria afectată de proiect: Specia este menţionată în fişa standard asitului Natura 2000 ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre. Au fost observate 3exemplare, pe Dunăre, în perioada de pasaj, pe culoarul de impact al proiectului..



Pelecanus crispusROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre


Ordinul CiconiiformesFamilia ThreskiornithidaeLopătar - Platalea leucorodiaStatut de conservare nefavorabil (SPEC 2 : rar), ca urmare a efectivului restrânscca. 9.000-15.000 perechi, în România fiind cantonat în primul rând în DeltaDunării şi punctiform în alte locuri din ţară: Balta Mică a Brăilei, bălti din estulMunteniei, lunca Prutului, Nordul Moldovei.Descriere şi biologie: Oaspete de vară (în lunile IV-IX). Cuibăreşte în stufăriş, fieîn mici colonii, fie alături de coloniile mixte (lunile V-VII). Ponta constă din 3-4ouă. Se hrăneşte cu diferite animale acvatice, inclusiv dintre cele care trăiesc înmâl.Habitat: Lacuri şi bălţi cu stufăriş des, în apropierea cărora se află suprafeţe deapă liberă puţin adâncă, stagnată sau lent curgătoare, cu fund mocirlos (habitattrofic). Cuiburile sunt amenajate de obicei în stuf.Ameninţări: Declinul speciei a fost provocat în primul rând de asanarea zonelorumede; de incendierea stufului în perioada de cuibărit; deranjarea coloniilor;restrângerea habitatelor trofice şi reducerea accesibilităţii hranei.Măsuri de protecţie: Specie declarată monument al naturii (ComisiaMonumentelor Naturii). Specie protejată prin Legea nr.13/1993 (Convenţia Berna,anexa II), Legea 13/1998 (Convenţia Bonn, anexa II), Legea 89/2000 (AEWA-anexa 2), Directiva Păsări 79/409/ECC OUG 57/2007 (anexa 3). Legea 407/2006şi 197/2007- Legea vânătorii (anexa 2 – vânarea interzisă). Este consideratăpericlitată în Lista Roşie naţională.Relaţia cu aria afectată de proiect: Specia este menţionată în fişele standard alesiturilor Natura 2000 ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre şi ROSPA0069 LuncaMureşului inferior. Nu a fost observat pe traseul proiectului.

Ordinul CiconiiformesFamilia ThreskiornithidaeŢigănuş - Plegadis falcinellusÎn Europa, ca urmare a declinului continuu specia are un statut de conservarenefavorabil (SPEC 3). Efectivul este concentrat în estul continentului (România,Ucraina, Rusia, Azerbaidjan), dar mici populaţii cuibăresc în Spania, Franţa,Italia.Ţigănuşul a dispărut din Portugalia, Sicilia, din centrul Europei.Descriere şi biologie: Oaspete de vară (în lunile IV-IX) şi pasăre de pasaj.Cuibăreşte în colonii mixte de ardeide (lunile IV-VI). Ponta constă din 3-4 ouă;puii părăsesc cuiburile în luna iulie.Habitat: Bălţi întinse cu apă puţin adâncă, cu stufăriş şi sălcii. Se hrăneşte înmlaştini, pajişti inundate, maluri joase etc. Cuiburile sunt construite mai ales însălcii mici, mai rar în stufăriş.



Ameninţări: Degradarea şi restrângerea zonelor umede; posibil poluarea,respectiv intoxicarea cu pesticide şi metale grele; împuşcarea sa odată cu stârcii(ţigănuşul fiind greşit considerat drept pasăre ihtiofagă) sau pentru consum,carnea sa fiind comestibilă.Măsuri de protecţie: Specie protejată prin Legea nr.13/1993 (Convenţia Berna,anexa II), Legea 13/1998 (Convenţia Bonn, anexa II), Legea 89/2000 (AEWA-anexa 2), Directiva Păsări 79/409/ECC, OUG 57/2007 privind regimul ariilornaturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice(anexa 3), Legea 407/2006 şi 197/2007- Legea vânătorii (anexa 2 – vânareainterzisă).Este considerată vulnerabilă în Lista Roşie naţională.Relaţia cu aria afectată de proiect: Specia este menţionată în fişele standard alesiturilor Natura 2000 ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre şi ROSPA0069 LuncaMureşului inferior. Nu a fost observat pe traseul proiectului.

Ordinul CharadriiformesFamilia RecurvirostridaeCiocîntors - Recurvirostra avosettaEste o specie cu statut de conservare favorabil (Non-SPEC: sigur). Populaţieclocitoare europeană în prezent însumează cca. 35.000-52.000 perechi, dintrecare jumătate se află în peninsula Iberică, Franţa şi Italia. În Anglia beneficiază deo strictă ocrotire (este pasărea simbol a Societăţii Regale pentru ProtecţiaPăsărilor).În România este rîspândită în Dobrogea, estul Munteniei, câtevapuncte din Delta Dunării în amonte de Călăraşi. Cele mai multe colonii se află încomplexul lagunar Razelm-Sinoie, în Câmpia Română, pe Oltul inferior, înMoldova, Transilvania, şi vara în Crişana. Populaţia clocitoare actuală esteestimată la 200-300 perechi.Descriere şi biologie: Oaspete de vară (lunile IV-X/XI); rareori este observat şi înlunile de iarnă (Dobrogea). Cuibăreşte în lunile V-VII, în perechi izolate sau înmici colonii (uneori în asociere cu chirele). Cuibarul constă din 3-4 ouă, depuse înluna mai. Se hrăneşte cu nevertebrate acvatice.Habitat: Lacuri salmastre, în mlaştini cu apă mică (adâncime sub 20 cm) şi fundmâlos, în locuri în general lipsite de vegetaţie palustră, pe lângă maluri îi insule.Local pe litoralul mării, pe ţărmurile nisipoase cu vegetaţie sărăcăcioasă.Ameninţări: Deteriorarea habitatelor de cuibărit; distrugerea cuiburilor de cătrevite, câini, copii (se apreciază că peste 50% dintre ponte sunt astfel distruseanual la Beibuceag-Plopu), posibil şi de către pescăruşul argintiu.Măsuri de protecţie: Specie protejată prin Legea nr.13/1993 (Convenţia Berna,anexa II), Legea 13/1998 (Convenţia Bonn, anexa II), Legea 89/2000 (AEWA-anexa 2), Directiva Păsări 79/409/ECC, Legea 407/2006 şi 197/2007- Legeavânătorii (anexa 2 – vânarea interzisă), OUG 57/2007 (anexa 3). Este consideratăvulnerabilă în Lista Roşie naţională.Relaţia cu aria afectată de proiect: Specia este menţionată în fişele standard alesiturilor Natura 2000 ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre şi ROSPA0069 LuncaMureşului inferior. Nu a fost observat pe traseul proiectului.

Ordinul CharadriiformesFamilia SternidaeChiră de baltă - Sterna hirundoDescriere şi biologie: Este o specie migratoare. Se reproduce din aprilie până îniunie în perechi solitare sau în colonii cu sute de perechi (pe insule sau habitatecostiere). De-a lungul coastelor prezintă preferinţă pentru rocile plate, dune saulimbi de pământ, estuare, bălţi, zone înierbate. În zonele umede cu apă dulce(bălţi, mlaştini, lacuri) cuibăreşte pe plauri.Este o specie oportunistă, dieta fiind alcătuită în principal din peşte mic şiocazional crustacei planctonici şi inscte.Habitat: Specie predominant marină, cu preferinţă pentru habitatele de coastă,însă se reproduce cu succes şi în habitatele umede continentale. Cuibăreşte în



zone similare cu litoralul, cu nisip li maluri pietroase ale lacurilor, dar şi pemalurile râurilor cu pietriş sau cu vegetaţie bogată.Ameninţări: În timpul reproducerii este vulnerabilă la factorii antropici cederanjează coloniile (ex. vehicule off-road, bărci cu motor, câini de companie etc.)dar şi la fluctuaţii naturale ale nivelului apei ce duc la inundarea cuiburilor.Măsuri de protecţie: Este specie protejată prin Legea 13/1993 (Convenţia Berna,anexa 2), Directiva Păsări (2009/147/EC), OUG 57/2007 privind regimul ariilornaturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice(anexa 3).Relaţia cu aria afectată de proiect: Specia este menţionată în fişele standard alesiturilor Natura 2000 ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre şi ROSPA0069 LuncaMureşului inferior. Nu a fost observat pe traseul proiectului.

Ordinul PiciformesFamilia PicidaeCiocănitoare de stejar - Dendrocopos mediusArealul global se suprapune în mare parte peste Palearcticul de vest, cele maiestice populaţii fiind găsite în Iran. Este o specie comună în habitatele potrivitedin estul Franţei până în Rusia, în principal în zonele temperat –continentale.Este absentă Islanda, Irlanda, Marea Britanie şi Scandinavia, extinctă în Suedia şiDanemarca şi foarte rară în Norvegia. În România specia este larg răspandită înpădurile regiunii de câmpie, mai ales în cele de stejar, dar puţin numeroasă.Efectivul a fost estimat la 3.000 10.000 de perechi.Descriere şi biologie: Dieta ciocanitorii de stejar este formată în cea mai mareparte din insectele pe care le găseşte pe scoarţa copacilor şi pe frunzeleacestora. La acestea se adauga viermi, larve, artropode, afide şi furnici. Pontaeste depusă la sfârşitul lui aprilie, începutul lui mai şi constă în 4-8 oua albe şieliptice, Incubarea este realizată de ambele sexe şi durează aproximativ douăsăptămâni.Măsuri de protecţie: Specia este protejată prin Legea 13/1993 (Convenţia Berna,anexa 2), OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservareahabitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice (anexa 3).Relaţia cu aria afectată de proiect: Specia este menţionată în fişele standard alesiturilor Natura 2000 ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre, ROSPA0035Domogled - Valea Cernei şi ROSPA0069 Lunca Mureşului inferior. A fostobservată în ROSPA0035 Domogled - Valea Cernei, în zona de livezi şi grădini.

.

Dendrocopos mediusROSPA0035 Domogled - Valea Cernei




A.5.1.3.5. MAMIFERE

Familia MustelidaeLutra lutra - VidraDescriere: Este un mamifer a cărei activitate biologică este legată de mediulacvatic. Raza de activitate este mare, ca şi mobilitatea speciei.Maturitatea sexuală este atinsă începând din al doilea an de viaţă. Perioada deîmperechere se apreciază că este în cursul lunii februarie. Puii sunt crescuţi întuneluri săpate în pământ. De obicei ocupă vizuinile altor specii.Este specie sociabilă, trăieşte în grupuri familiale şi vânează frecvent în grup.Este animal în general nocturn, putând fi văzut seara sau dimineaţa devreme. Înperioada creşterii puilor poate fi văzut şi în timpul zilei.Întâlnirile directe dintre oameni şi vidre fiind rare estimarea mărimii populaţiilor serealizează de obicei după urmele lăsate în mâl sau pe zăpada de pe malullacurilor şi râurilor, dar şi după resturile de peşti neconsumate lăsate pe malurileapelor.Hrana este reprezentată mai ales din peşti şi diferite nevertebrate acvatice.Frecvent vizuinile sunt construite în zone umede sau în apropierea unor lacuri desuprafaţă mai mare cu vegetaţie macrofitică abundentă care asigură suficientăhrană pentru pui. Consumă frecvent ouă şi pui de păsări, amfibieni, micirozătoare acvatice sau din zonele adiacente bălţilor.Habitat: În România populează majoritatea bazinelor acvatice curgătoare saustătătoare începând de la şes, de pe cursul Dunării şi zonelor inferioare alerâurilor mari şi până la pâraiele din zona montană. Condiţia prezenţei sale într-oanumită zonă este legată de existenţa unor cantităţi suficiente de hrană, mai alesde peşti.

Familia FelidaeLynx lynx - RâsulDescriere: Este animal cu mobilitate relativ mare, deplasările fiind realizate încăutarea prăzii. Masculul este solitar.Maturitatea sexuală este atinsă în al doilea an de viaţă, împerecherea având locîn martie-aprilie. Durata sarcinii este de 70 de zile. Numărul de pui la o naştereeste în general de 2-3, şi devin independenţi din al doilea an de viaţă.Locurile de creştere a puilor sunt amplasate în zone greu accesibile omului,animalelor domestice dar şi celor sălbatice, fiind reprezentate de obicei descorburi în arbori bătrâni, stâncării, arbori doborîţi de vânt.Hrana este exclusiv animală, destul de diversificată, incluzând de la diferite păsărişi rozătoare pe care le poate captura până la căprior, mistreţ şi cerb.Este în general animal nocturn. Poate fi văzut şi în cursul zilei mai ales înperioada creşterii puilor.În cursul timpului s-au constatat fluctuaţii mari ale populaţiilor, cauzate mai alesprin vânarea excesivă.Habitat: Prezenţa sa într-un habitat forestier este greu de semnalat. Apreciereamărimii populaţiilor se realizează prin citirea urmelor pe sol, pe zăpadă, prindescoperirea de cadavre din care s-a hrănit, pe obsevaţii directe, întâmplătoareale personalului specializat de teren. Habitatul favorabil râsului îl reprezintăpădurile compacte, de mare întindere, în care activităţile antropice sunt reduse.

Felis silvestris - Psica sălbaticăDescriere: Maturitatea sexuală este atinsă din primul an de viaţă, iar perioada deîmperechere este în februarie-martie. După aproximstiv 9 săptămâni naşte 2-4pui, care devin independenţi la vârsta de 3 luni. Este animal carnivor,predominant crepuscular şi nocturn. Hrana este variată, incluzând rozătoare, ouă,pui şi păsări adulte. Densitatea de populare este apreciată la 1 – 1,5 ex/1000hapădure. Estimările mărimii populaţiilor sunt dificil de realizat date fiind activitateanocturnă a speciei şi comportamentul de apărare faţă de om. Estimarea



efectivelor se realizează de obicei prin citirea urmelor pe zăpadă sau pe sol dar şipe baza observaţiilor directe realizate de observatori/evaluatori (personal de terenspecializat).Habitat: Biotopul caracteristic îl constituie pădurile întinse, cu arbori vârstnici,puţin afectate antropic. Adăpostul este construit de obicei în scorburi ale arborilordar ocupă uneori şi vizuini de vulpe sau viezure sau amenajează adăpost întrestânci. Densităţile mai mari de populare par să fie realizate în zonele de deal. Îngeneral manifestă fidelitate mare faţă de locul de trai.

MAMIFERE ROZĂTOARE

Ordinul RodentiaFamilia SciuridaeSpermophilus citellus – PopândăulDescriere: este un rozător terestru din Familia Sciuridae, de dimensiuni medii(aprox. 22 cm lungime), cu corpul alungit, membre scurte şi blana de culoarebrună-cenuşie-gălbuie.Habitat: Habitatul speciei îl reprezintă zonele deschise de stepă şi terenuriînierbate, izlazuri, pajişti, terenuri cultivate, îndeosebi cu plante furajere perene,gradini, până la liziera pădurii, râpe, diguri, marginea drumurilor de ţară, peterenuri bine drenate, unde îşi pot săpa galeriile. Evită terenurile cultivate intensiv.Este un animal social, trăieşte în colonii, fiecare individ având galeria propie.Galeriile au o arhitectonică foarte variată, în funcţie de tipul de sol, cantitatea deprecipitaţii, microrelief, densitatea populaţiei, vârsta individului. Galeriile pot aveauna sau mai multe intrări, iar culoarele pot fi ramificate. După modul în care suntutilizate galeriile pot fi temporare sau permanente.Galeriile temporare sunt construite fie la suprafaţă, la 20-30 cm adâncime, fie înprofunzime (80-120 cm adâncime). Pot avea unul sau două cuiburi.



Galeriile permanente servesc pentru hibernare, au o structură mai complicată, şipot ajunge până la 2 m adâncime. Cuibul acestora este amplasat profund şiadăpostit într-o cameră cu dimensiuni variabile.Cuibul este confecţionat din diferite materiale, resturi vegetale, frunze uscate degraminee, frunze şi tulpini de la alte specii de plante, la care se adaugă fire delână, bucăţi de hârtie sau pânză s.a. Cuibul serveşte la creşterea puilor şi ca locde hibernare.Hrana. Popândăul este prin excelenţă diurn, heliofil şi îşi desfăşoară activitateade căutare a hranei în prima parte a zilei (între orele 8-11) şi după-amiază, înaintede asfinţitul soarelui.Consumă atât hrană vegetală cât şi animală, vegetalele predominând prinvolumul mare, fiind consumate părţile verzi ale plantelor (rădăcini, tulpini, muguri),seminţe şi rădăcini. Au fost identificate în hrana popândăului peste 200 de plantedintre care gramineele, leguminoasele şi compositele sunt preferate (Setariaglauca, Setaria viridis, Agrostis stolonifera, Cynodon dactylon, Poa bulbosa, Poapratensis, Brachipodium pennatum, specii de Festuca şi Bromus, Secale cereale,Triticum vulgaris, Hordeum vulgare, Avena sativa, Zea mays, Medicago lupulina,Medicago sativa, Melilotus officinalis, Trifolium repens, Trifolium arvense,Trifolium pratense, Achilea millefolium, Matricaria chamomilla, Artemisia vulgaris,Cicorium inthybus, Taraxacum officinalis, Lactuca sativa, Helianthus annuus).Compoziţia speciilor de plante consumate cât şi numărul lor diferă în funcţie destructura biocenozei, de anotimp, de vârsta şi sexul individului.Hrana animală este constituită din insecte, miriapode, melci, râme, micivertebrate. Insectele ocupă un loc important în hrana popândăului, consumândspecii de odonate, ortoptere, coleoptere, lepidoptere, diptere, himenoptere,heteroptere, homoptere.Cantitatea de hrană ingerată zilnic este de 70-80 g. Popândăul, deşi nu îşi facerezerve de hrană pentru iarnă, strânge mici cantităţi de plante în galerie pe carele consumă în zilele ploioase, când nu părăseşte adăpostul. Femela adunărezerve mai mari în perioada de reproducere. Greutatea medie a acestor rezervevariază între 270-450 g. În general popândăul îşi caută hrana pe o rază mică înjurul galeriei, doar în unele cazuri se poate deplasa la distanţe de 500-800 m.Reproducerea. Perioada de reproducere la popândău începe la câteva zile dupăieşirea din hibernare, mai târziu în zonele nordice (aprilie) şi mai devreme în celesudice (martie). S-a observat o eşalonare a participării indivizilor la raproducere,în funcţie de vârstă. Mai întâi devin activi sexual indivizii adulţi din anii precedenţi,apoi cei tineri, născuţi cu un an înainte. Durata gestaţiei este de 25-28 de zile.Femela are o singură gestaţie pe an. Nasc între 2 şi 9 pui, mai frecvent 4-5.Numărul embrionilor este în general mai mare, dar pe perioada gestaţiei aceştiase resorb, factorii care determină acest lucru fiind variaţi: stresul, infestărileintense cu paraziţi, seceta asociată cu lipsa hranei. Naşterile au loc de la sfârşitullunii aprilie până la începutul lunii iunie. La naştere puii sunt golaşi şi cu pleoapelelipite. Deschid ochii după 22-28 de zile de la naştere. Alăptarea durează 6săptămâni. Maturitatea sexuală este atinsă în al doilea an de viaţă, după ieşireadin hibernare.Perioada de hibernare este determinată de temperatură. În general începe în lunaseptembrie, dar în anii călduroşi chiar la sfârşitul lui octombrie. Când temperaturascade sub 15 grade, aceştia nu mai părăsesc adăpostul.Răspândire geografică: Se întâlneşte în partea centrală şi sud-estică a Europei şiîn Asia Mică. Arealul său nu este continuu ci este divizat în zone separate sauizolate de fluvii, râuri, păduri compacte. În Europa se întâlneşte în partea sud-estică a Austriei, Germaniei, într-o zonă limitată a părţii sudice a Poloniei, înUngaria, Iugoslavia, Macedonia, România, Republica Moldova, partea vestică aUcrainei, Bulgaria, Turcia, Grecia. În România popândăul are o distribuţiedicontinuă, lipsind total în Podişul Transilvaniei şi din alte zone restrânse. Seîntâlneşte în afara arcului carpatic, până la graniţele ţării, în Moldova, Muntenia,Oltenia, Dobrogea. În Crişana, Maramureş şi Moldova de nord efectivele suntmici.



Conservare. Popândăul este o specie în declin din punct de vedere conservativ,fiind citată ca specie vulnerabilă în Lista Roşie a IUCN şi Lista Roşienaţională. Este protejată prin Legea 13/1993 prin care România ratificăConvenţia de la Berna, prin Directiva Habitate (92/43/EEC) şi OUG 57/2007privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a floreişi faunei sălbatice.Populaţia a devenit fragmentată, specia dispărând în unele părţi ale Europei, cade exemplu în Germania (din 1985) sau în Polonia (din 1970, fiind recentreintrodusă). Deşi încă în unele părţi ale arealului său specia prezintăsubpopulaţii aparent stabile au fost semnalate declinuri ale populaţiei, în specialîn partea nord-vestică a arealului, cât şi în partea sudică a acestuia. În habitateleoptime, au fost înregistrate densităţi de 18-48 de indivizi pe hectar, cât şi densităţide 5-14 ind/ha. În România, populaţia a fost estimată la cca. 15.000 indivizi. Înunele părţi ale Dobrogei, populaţia arată semne de stabilizare şi de refacere după1989, ca rezultat al abandonării agriculturii intensive.Ameninţări. Principalele ameninţări pentru această specie sunt conversiahabitatelor de stepă/păşuni în terenuri cultivate, dar şi împăduririle, abandonareapăşunilor şi transformarea terenurilor în suprafeţe cu iarbă înaltă sau tufărişuri.Specia a fost considerată un dăunător periculos pentru culturile agricole, precumşi un rezervor de patogeni şi a fost combătut ca atare câteva decenii, ceea ce adus la declinul populaţiei. Unele practici în combaterea popândăilor mai suntfolosite şi astăzi, ca de exemplu otrăvirea sau inundarea galeriilor.

A.5.2. Habitate protejate de interes comunitar

Pentru abordarea tipurilor de vegetaţie/habitate, s-a avut în vedere lucrareaHABITATELE DIN ROMÂNIA (Doniţă & al., 2005, 2006) precum şi menţiunile din(14,16,17,29,30,32,33)

Tabelul A.5.1 de mai jos se prezintă Lista habitatelor de interes comunitar ce potfi întâlnite de-a lungul traseului conductei

Tabel A.5.1: Lista habitatelor de interes comunitar care pot fi găsite de-a lungultraseului conductei

CodN 2000

Tip de habitat 1 2 3*

3270 Râuri cu maluri nămoloase, cu vegetaţie din Chenopodionrubri p.p. şi Bidention

x x x

91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun x x92A0 Păduri-galerii (zăvoaie) de Salix alba şi Populus alba x x x

3* presence in the site N2000

1-Lunca Dunării; 2- Câmpia Băileşti.

Codul fiecărui tip de habitat este alcătuit din litera R (de la România) şi din 4cifre. Primele două cifre din cod corespund cu cele ale claselor, respectivsubclaselor din clasificarea PALAEARCTIC HABITATS, iar ultimele două suntnumerele de ordine ale habitatelor româneşti în subclasele respective. Au fostdescrise habitate aparţinând la următoarele clase şi subclase de habitate,conform clasificării PALAEARCTIC HABITATS .Habitatele româneşti suntordonate de la altitudini mari spre cele mici în cadrul fiecărei clase şi subclase.Atunci cand habitatele româneşti vor fi incluse într-un sistem de clasificareinternaţional, se vor utiliza codificările corespunzătoareThe name includes largephytocenologic units (forests, meadows, scrubs etc.), the location in geographical



domains (south-east Carpathian, Dacian, Getian, Moldavian, Pannonian,Danubian, West-Pontian, Ponto-Sarmatian, Balkan) and the plant species that aretypical of the habitat.

Corespondenţa cu sistemele de clasificare, utilizate la nivel european, constă înindicarea codurilor şi a denumirilor tipurilor de habitate din clasificările luate înconsiderare (NATURA 2000 şi tipurile de vegetaţie – asociaţiile vegetale). Nu s-aforţat realizarea corespondenţei cu tipuri de habitate specific vestului continentuluiatunci când tipurile est-europene nu sunt echivalente cu cele vest-europene.Corespondenţa cu asociaţiile vegetale se face prin indicarea denumirii şi autoruluiacestora. Pentru păduri, se indică codul şi denumirea tipurilor de ecosistemeforestiere.

Răspândirea tipurilor de habitate în România/la nivel regional/local.

Suprafaţa este dată cu aproximaţie, pe baza informaţiilor existente în diversestudii, cercetări, planuri de amenajament etc. şi, prin urmare, trebuie avută învedere doar ca având o valoare orientativă.

Staţiunile se caracterizează prin altitudine (în general un interval altitudinal),climă (temperatura medie anuală, precipitaţii medii anuale), forme de relief(versant, culme, platou, vale, luncă etc.), rocă sau substrat, soluri (denumireatipurilor de soluri conform SRTS 2000 şi o scurtă caracterizare ecologică aacestora).

Structura este definită prin caracterul geografic, ecologic, fitosociologic alfitocenozei şi descrierea acesteia pe straturi.

Compoziţia floristică este redată pentru principalele categorii de plante:

I) specii edificatoare (în general speciile dominante sau codominante, carefurnizează volumul cel mai mare de biomasă şi definesc fitocenoza);

II) specii caracteristice pentru asociaţiile vegetale din habitat;

III) specii endemice şi rare;

IV) alte specii importante (în general speciile constante în asociaţiilerespective).

Pentru numele ştiinţific al taxonilor vegetali, s-a utilizat denumirea consideratăvalidă, având ca lucrari de referinţă Flora Ilustrată a României. Pteridophyta etSpermatophyta (Ciocârlan, 2000).

Valoarea conservativă pentru fiecare tip de habitat este apreciată pe o scară cupatru categorii:

I) redusă, care nu necesită măsuri specific de conservare;

II) moderată, care necesită conservarea unor eşantioane reprezentative lanivel regional;

III) mare, care necesită măsuri specific de conservare pentru majoritateasiturilor care conţin habitatul respectiv;

IV) foarte mare, care necesită măsuri specific de conservare a tuturorsiturilor din România cu habitatul respectiv.

În tabelul A.5.1 de mai sus au fost menţionate speciile de briofite şi plantesuperioare care intră în compoziţia floristică a habitatului şi sunt listate în Anexeledin Directiva Habitate.



In continuare se prezintă descrierea acestor habitate.

3270 Râuri cu maluri nămoloase, cu vegetaţie din Chenopodion rubri p.p.şi Bidention p.p. [Rivers with muddy banks with Chenopodion rubri p.p. andBidention p.p. vegetation]

Descriere:

Maluri nămoloase ale râurilor din zona de câmpie până în etajul submontan, cuvegetaţie pionieră anuală, nitrofilă, din alianţele Chenopodion rubri p.p. şiBidention p.p. Primăvara şi la începutul verii, acest habitat arată ca nişte malurinămoloase fără nici un fel de vegetaţie (ea dezvoltându-se mai târziu în timpulanului). Dacă condiţiile nu sunt favorabile, această vegetaţie se dezvoltă puţinsau poate fi total absentă.

Tipuri de vegetaţie (incl. asociaţii vegetale): Bidenti-Polygonetum hydropiperisLohm in R. Tx 1950, Polygono lapathifolio – Bidentetum Klika 1935, Echinochloo– Polygonetum lapathifolii Soó et Csürös 1974.

Acest habitat se întâlneşte în strânsă asociere cu populaţii dense ale genuluiBidens sau ale unor specii de neofite. Pentru a sprijini conservarea acestorcomunităţi, cu o dezvoltare anuală târzie sau neregulată, este important să se iaîn considerare maluri cu lăţimi între 50 şi 100 m şi chiar porţiuni fără vegetaţie(24.51).

Corespondenţă: R5312 Comunitãti ponto-danubiene cu Bidens tripartita,Echinochloa crus-galli şi Polygonum hydropiper

Rãspândirea in Romania: Malul bazinelor acvatice cu acumulãri de materialorganic, în jurul

izvoarelor ce servesc pentru adãpatul animalelor în timpul pãsunatului, din Banat,Transilvania, Câmpia Dunãrii, Dobrogea şi Delta Dunãrii.

Suprafete: De la câteva sute de metri pãtrati pânã la 2–3 ha în zonelementionate.

Statiuni: Altitudine pânã la 350(450) m. Clima: T = 11– -80C; P = 350–650 mm.Relief: teren plan sau foarte slab înclinat. Substrat: depozite aluviale, nisipuri şiluturi. Soluri: gleiosoluri, aluviosoluri.

Structura: Majoritatea plantelor dominante şi caracteristice sunt cunoscute şi subdenumirea de buruieni de mlastinã, dintre care cele mai reprezentative sunt:Echinochloa crus-gallis, Bidens tripartita, B. frondosa, Chenopodiumpolyspermum, P. hydropiper, P. lapathifolium, Rorippa austriaca, Symphytumofficinale, Chlorocyperus glomeratus, Rumex palustris. Acestea ajung la 45–50cm înãltime şi realizeazã etajul superior al vegetatiei. Plantele mai scunde, cumsunt: Alopecurusaequalis, Mentha arvensis, Chenopodium botrys, Ranunculussceleratus realizeazã etajul inferior, care este mai slab reprezentat.

Compozitie floristicã: Specii edificatoare: Polygonum lapathifolium, Bidenstripartita, Polygonum hydropiper, Echinochloa crus-galli. Specii caracteristice:Bidens tripartita, Polygonum lapathifolium,

P. hydropiper. Alte specii importante: Rorippa austriaca, Bidensfrondosa,Chenopodium polyspermum, Chlorocyperus glomeratus, Rumexpalustris, Veronica anagalis-aquatica, Ranunculus sceleratus,Alopecurusaequalis, Bidens cernua.

Valoare conservativã: redusã.



6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie şidin etajul montan până în cel alpin [Hydrophilous tall-herb fringecommunities of plains and of the montane to alpine levels]

Descriere:

Subtipuri:

37.7 – Comunităţi higrofile şi nitrofile de ierburi înalte, de-al lungul cursurilor deapă şi lizierelor forestiere aparţinând ordinelor Glechometalia hederaceae şiConvolvuletalia sepium (Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae,Convolvulion sepium, Filipendulion).

37.8 – Comunităţi de ierburi perene înalte higrofile din etajul montan până în celalpin, aparţinând clasei Betulo-Adenostyletea.

Tipuri de vegetaţie (incl. asociaţii vegetale): Angelico – Cirsietum oleracei R. Tx.1937, Scirpetum sylvatici Ralski 1931emend. Schwich 1944.,, Filipendulo –Geranietum palustris W. Koch 1926, Chaerophyllo hirsuti – FilipenduletumNiemann et al. 1973.

Corespondenţă: R3708 Comunitãti daco-getice cu Angelica sylvestris,Crepis paludosa şi Scirpus sylvaticus

Rãspândirea in Romania: În zona colinarã şi în etajul montan inferior din toatãtara.

Suprafete: Formeazã fâsii de lãtimi variabile în vãile umede oi difuz luminate dinetajele amintite.

Statiuni: Altitudine: 350–700 m. Clima: T = 8–70C; P = 650–800 mm. Relief:versantii vãilor, în apropiere de firul vãii sau al ochiurilor de apã din lungulacestora. Soluri: aluviale, pseudo-gleice,

bogate în substante nutritive.

Structura: Speciile de bazã sunt plante înalte, cunoscute şi sub numele deburuieni din vãile de munte, dintre care mai reprezentative sunt: Cirsiumoleraceum, Angelica sylvestris, Cirsium rivularis, Filipendula ulmaria. Acesteplante realizeazã etajul superior, care depãseste 1 m înãltime şi densitate mare(65–75%). Etajul inferior este format din specii de talie mijlocie şi micã, dintre caresemnalãm: Caltha laeta, Geranium palustre, Crepis paludosa, Myosotisscorpioides, Mentha longifolia, Scirpus sylvaticus, Equisetum palustre,Ranunculus acris, R. repens, Lychnis flos-cuculi.

Compozitie floristicã: Specii edificatoare:Angelica sylvestris, Cirsium oleraceum,Geranium palustre, Scirpus sylvaticus. Specii caracteristice: Scirpus sylvaticus,Angelica sylvestris, Cirsium oleraceum. Alte specii importante: Angelicaarchangelica, Crepis paludosa, Juncus articulatus. Specii rare: Ligularia sibirica,Polemonium caeruleum, Trolius europaeus.

Valoare conservativã: redusã, mare doar în habitatele unde este prezentã speciaLigularia sibirica (DH2).

Corespondenţă: R3714 Comunitãti daco-getice cu Filipendula ulmaria,Geranium palustre şi Chaerophyllum hirsutum

Rãspândirea in Romania: Locuri umede, din lungul vãilor colinare şi montaninferioare, din Transilvania, Muntenia, Moldova.

Suprafete: De la 200–500 m2 pânã la 4–5 ha în terenurile înmlãstinate.

Statiuni: Altitudine: 500–800 m. Clima:T = 7,5–6,00C; P = 700–950 mm. Roci:silicioase, marne şi bolovãnisuri aduse de torenti. Soluri: aluviale, gleice şipseudo-gleice, bogate în umiditate şi substante

nutritive.



Structura: Specia caracteristicã şi dominantã, Filipendula ulmaria, este o plantãde talie mare, care atinge 1,5–2 m. Aceasta realizeazã etajul superior, în amesteccu: Lythrum salicaria, Valeriana officinalis, Telekia speciosa, Chaerophyllumhirsutum, Epilobium parviflorum. Etajul inferior este

realizat de plante mai scunde, cum sunt: Mentha longifolia, Crepis paludosa,Scirpus sylvaticus, Geranium palustre, Equisetum palustre, Caltha palustris,Myosotis scorpioides.

Compozitie floristicã: Specii edificatoare: Filipendula ulmaria, Chaerophyllumhirsutum, Telekia speciosa. Specii caracteristice: Filipendula ulmaria, Geraniumpalustre, Chaerophylum hirsutum, Telekia speciosa. Alte specii importante:Crisium canum, C. oleraceum, Scirpu sylvaticus,Deschampsia caespitosa,Impatiens noli-tangere, Agrostis stolonifera, Equisetum palustre, Lychnis flos-cuculi, Lysimachia vulgaris.

Valoare conservativã: redusã.

6510 Fâneţe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorbaofficinalis) [Lowland hay meadows (Alopecurus pratensis, Sanguisorbaofficinalis)]

Descriere:

Fâneţe bogate în specii, pe soluri slab până la moderat fertilizate, din zona decâmpie până în etajul submontan, aparţinând alianţelor Arrhenatherion şiBrachypodio-Centaureion nemoralis. Aceste pajişti exploatate extensiv suntbogate în plante cu flori şi nu sunt cosite înainte ca gramineele să înflorească şidupă aceea, numai o dată sau de două ori pe an.

Există subtipuri umede până la uscate. Dacă practicile de exploatare devinintensive, cu utilizarea abundentă a îngrăşămintelor, diversitatea speciilor scaderapid.

Tipuri de vegetaţie (incl. asociaţii vegetale): Arrhenatherum elatioris Br.-Bl. exScherrer 1925.

Corespondenţă: R3802 Pajioti daco-getice de Arrhenatherum elatius

Rãspândirea in Romania: Etajele colinar şi montan inferior din toatã tara.

Suprafete: 15.000 ha.

Statiuni: Altitudine: 350–700 m. Clima: T = 9–6,50C; P = 600–800 mm. Relief:versanti slab şi mediu înclinati, expozitie sudicã şi sud-esticã. Roci: oisturicristaline şi mai rar calcare şi gresii. Soluri: brune luvice, moderate în humus,brun-montaneslab acid, fertile.

Structura: stratul superior este format din: Arrhenatherum elatius, Dactylisglomerata, Festuca pratensis, Salvia nemorosa, Onobrychis viciifolia, Trifoliumpratense, Alopecurus pratense. Înãltimea acestui etaj ajunge la 80–100 cm oirealizeazã o acoperire mare (peste 70%). Cel de al doilea etaj, este format dinplante de talie mai micã, dintre care cele mai reprezentative sunt: Medicagolupulina, Agrostis stolonifera, Trifolium repens, Lotus corniculatus, Campanulapatula. În pajistile din sud-vestul tãrii (Oltenia, Banat) apare destul de frecventspecia Moenchia mantica, plantã mai putin rãspânditã în flora tãrii.

Compozitie floristicã: Specii edificatoare: Arrhenatherum elatioris, Dactylisglomerata, Lotus corniculatus. Specii caracteristice: Arrhenatherum elatioris,Cerastium holosteoides, Trisetum flavescens. Alte specii importante: Trifoliumpratense, Onobrychis viciifolia, Leontodon autumnalis,

Lolium perenne, Phleum pratense.

Valoare conservativã: moderatã.



91E0 * Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) [Alluvial forests with Alnusglutinosa and Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,Salicion albae)]

Descriere:

Păduri de luncă de Fraxinus excelsior şi Alnus glutinosa ale cursurilor de apă dinzona de câmpie şi etajul colinar ai Europei temperate şi boreale (44.3: Alno-Padion); păduri de luncă de Alnus incana ale râurilor montane şi submontane dinAlpi şi Apeninii de nord (44.2: Alnion incanae); galerii arborescente formate dinexemplare înalte de Salix alba, S. fragilis şi Populus nigra de-a lungul râurilormedio-europene, în etajul submontan, colinar şi zona de câmpie (44.13: Salicionalbae). Toate tipurile apar pe soluri grele (în general bogate în depozite aluviale),inundate periodic de creşterea nivelului râului (sau pârâului) cel puţin o dată pean, însă altfel bine drenate şi aerate în perioada în care debitul apei este scăzut.Stratul ierbos include întotdeauna numeroase specii de talie mare (Filipendulaulmaria, Angelica sylvestris, Cardamine spp., Rumex sanguineus, Carex spp.,Cirsium oleraceum) şi poate conţine diverse geofite vernale, precum Ranunculusficaria, Anemone nemorosa, A. ranunculoides, Corydalis solida.

Acest habitat include mai multe subtipuri: păduri de frasin şi anin ale izvoarelor şirâurilor aferente (44.31 – Carici remotae-Fraxinetum); păduri de frasin şi anin alerâurilor cu curgere rapidă (44.32 - Stellario-Alnetum glutinosae); păduri de frasinşi anin ale râurilor cu curgere lentă (44.33 - Pruno-Fraxinetum, Ulmo-Fraxinetum);galerii montane de anin alb (44.21 - Calamagrosti variae-Alnetum incanae Moor1958); galerii submontane de anin alb (44.22 - Equiseto hyemalis-Alnetumincanae Moor 1958); păduri-galerii de salcie albă (44.13 Salicion albae). Tipurilespaniole aparţin alianţei Osmundo-Alnion (regiunea cantabro-atlantică şi sud-estul Peninsulei Iberice).

Tipuri de vegetaţie (incl. asociaţii vegetale): Stellario nemori-Alnetum glutinosae(Kästner 1938) Lohm. 1957, Salicetum albae-fragilis Issler 1926 em Soó 1957

Majoritatea acestor păduri se află în contact cu pajişti umede sau cu păduri deravene (Tilio-Acerion). Poate fi observată uneori o succesiune către Carpinion afrăsinetelor.

Corespondenţă: R4402 Pãduri daco-getice de lunci colinare de anin negru(Alnus glutinosa) cu Stellaria nemorum

Rãspândirea in Romania: în luncile râurilor, din toate regiunile de dealuri peri- şiintracarpatice, în etajul nemoral, subetajul pãdurilor de gorun şi de amestec cugorun.

Suprafeţe: circa 4.000 ha, din care 2.500 ha în sudul şi câte 750 ha în vestul şiestul României.

Staţiuni: Altitudini 200–700 m. Clima: T = 10–7,50C, P = 600–900 mm. Relief:terase joase şi maluri de râuri. Roci: aluviuni grosiere de pietriouri-nisipuri. Soluri:de tip aluviosol, superficiale-mijlociu profunde, frecvent scheletice, eu-mezobazice, umed-ude, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene nemorale şi boreale. Stratularborilor, compus din anin negru (Alnus glutinosa), exclusiv sau cu amestec redusde frasin (Fraxinus angustifolia), ulm (Ulmus laevis), plop negru şi alb (Populusnigra, P. alba), sãlcii (Salix fragilis, S. alba), jugastru (Acer campestre), areacoperire variabilã 70–80% şi înãlţimi de 20–25 m la 100 de ani. Stratularbuotilor, dezvoltat variabil, compus din Frangula alnus, Cornus sanguinea,Sambucus nigra, Corylus avellana, Viburnum opulus, Crataegus monogyna;frecvent liana Humulus lupulus. Stratul ierburilor şi subarbustilor, format din speciihigrofile de tip Rubus caesius- Aegopodium podagraria.



Compozitie floristicã: Specii edificatoare: Alnus glutinosa. Specii caracteristice:Alnus glutinosa, Stellaria nemorum, Ficaria verna. Alte specii importante: Agrostisstolonifera, Bidens tripartita, Brachypodium sylvaticum, Carex remota, Circaealutetiana, Eupatorium canabinum, Galium aparine, Glecoma hederacea,Geranium robertianum, Impatiens noli-tangere, Lamium galebdolon, Matteuciastruthiopteris, Mentha longifolia, Myosotis palustris, Petasites albus, Ranunculusrepens, Salvia glutinosa, Sambucus ebulus, Solanum dulcamara, Tussilagofarfara ş.a.

Valoare conservativã: foarte mare.

Corespondenţă: R4405 Pãduri daco-getice de plop negru (Populus nigra) cuRubus caesius

Rãspândirea in Romania: frecvent în luncile de deal şi de câmpie din toatã ţara,mai rar în Lunca

Dunãrii, în zona pãdurilor de stejari, ambele subzone şi, în parte, în etajulnemoral.

Suprafeţe: circa 5.000 ha, toate în sudul României, în luncile râurilor afluenteDunãriişi puţin în Lunca Dunãrii.

Staţiuni: Altitudini 50–300 m. Clima: T = 11–100C, P = 450–600 mm. Relief:grinduri nisipoase din preajma albiei râurilor. Roci: aluviuni nisipoase (la dealuri şicu pietriş. Soluri: de tip aluviosol, nisipoase, mijlociu-profunde, uneori scheletice,mezobazice, umede, mezotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene, nemorale. Stratul arborilor,compus din plop negru (Populus nigra) cu amestec rar de plop alb (Populus alba),sãlcii (Salix alba, S. fragilis), ulm (Ulmus

laevis), stejar pedunculat (Quercus robur), anin negru (Alnus glutinosa); are oacoperire variabilã (70–90%) şi înãlţimi de 25–36 m la 100 de ani. Stratularbuotilor, dezvoltat variabil, compus din Cornus sanguinea, Sambucus nigra,Viburnum opulus, Evonymus europaeus. Liane prezente Vitis sylvestris, Clematisvitalba. Stratul ierburilor oi subarbuotilor dominat de Rubus caesius, Galiumaparine.

Compoziţie floristicã: Specii edificatoare:Populus nigra. Specii caracteristice: –.Alte specii importante: Althaea officinalis,Aegopodium podagraria, Agrostisstolonifera, Eupatorium canabinum, Glechoma hederacea, Lysimachianummularia, Lycopus europaeus, Melandrium album, Rorippasylvestris,Ranunculus repens, ş.a.


92A0 Păduri-galerii (zăvoaie) de Salix alba şi Populus alba [Salix albaand Populus alba galleries]

Descriere:

Păduri de luncă (zăvoaie) din bazinul mediteranean şi cel al Mării Negre dominatede Salix alba, Salix fragilis sau alte specii de salcie înrudite cu acestea (44.141).Păduri de luncă multistratificate mediteraneene şi central-eurasiene cu Populusspp., Ulmus spp., Salix spp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp., Juglans regia,Quercus robur, Quercus pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, Fraxinus pallisiae,liane. Speciile de plop de talie mare - Populus alba, Populus caspica, Populuseuphratica (Populus diversifolia) - domină de obicei coronamentul prin înălţimealor; aceştia pot fi absenţi sau rari în anumite grupări vegetale, care sunt atuncidominate de specii din genurile enumerate mai sus (44.6).

Tipuri de vegetaţie (incl. asociaţii vegetale): Salicetum albae-fragilis Issler 1926em. Soó 1957



R4406 Pãduri danubian-panonice de plop alb (Populus alba) cu Rubuscaesius

Rãspândire in Romania: frecvent în luncile de câmpie şi în luncile Dunãrii, în zonapãdurilor de stejar, ambele subzone, în zona de silvostepã şi de stepã.

Suprafeţe: circa 48.000 ha, în majoritate în lunca Dunãrii şi a afluenţilor mari aiacesteia.

Staţiuni: Altitudini 0–200 m. Clima: T = 11,5–100C, P = 400–600 mm. Relief:grinduri de mal din luncile mari. Roci: aluviuni nisipoase şi stratificate. Soluri: detip aluviosol, nisipoase, profunde, mezobazice, umede, mezotrofice-eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene nemorale. Stratul arborilor,compus din plop alb (Populus alba), exclusiv sau cu amestec de plop negru (P.nigra), salcie (Salix alba), ulm (Ulmus

laevis), rar, stejar pedunculat (Quercus robur), frasin (Fraxinus angustifolia), dud(Morus alba) o.a.; are acoperire de (40) 70-90% şi înãlţimi de 25-30 m la 100 deani. Stratul arbuştilor, de regulã foarte dezvoltat, compus din Cornus sanguinea,Crataegus monogyna, Rosa canina, Evonymus europaeus, Sambucus nigra,Prunus spinosa, Amorpha fruticosa, ş.a. Liane: Clematis vitalba, Humuluslupulus,

Vitis sylvestris. Stratul ierburilor şi sub- arbuştilor, de regulã puternic dezvoltatdominat de Rubus caesius.

Compoziţie floristicã: Specii edificatoare: Populus alba. Specii caracteristice: – .Alte specii importante: Agrostis stolonifera, Althaea officinalis, Calystegia sepium,Cicuta virosa, Galium aparine, Lycopus europaeus, Lysimachia nummularia, L.vulgaris, Physalis alkekengi, Ranunculus repens, Scutellaria galericulata,Solanum dulcamara, Symphytum officinalis, ş.a.




ANEXA 6. DESENE CARACTERISTICE PENTRU SUBTRAVERSAREADRUMURILOR, CĂILOR FERATE, CURSURI DE APĂ,OBSTACOLE MULTIPLE

Filename: 70223-RR-RPT-EV-8001-004-REV-3-E-0-475018.doc

Directory: D:\An 2012\NABUCCO FINAL\EA8001-004 rev 3

Template: C:\Documents and Settings\user4\Application Data\Microsoft\Şabloane\Normal.dot

Title:Subject:Author: Liliana MâraKeywords:Comments:Creation Date: 11/6/2012 4:04:00 PMChange Number: 24Last Saved On: 11/15/2012 12:21:00 PMLast Saved By: rodiceluTotal Editing Time: 619 MinutesLast Printed On: 11/15/2012 12:22:00 PMAs of Last Complete Printing

Number of Pages: 284Number of Words: 74.224 (approx.)Number of Characters: 423.080 (approx.)

Titlul Documentului: Număr Document: 70223-RR-RPT-EV-8001-004 Ţara:...

Documents

Transcript of Titlul Documentului: Număr Document: 70223-RR-RPT-EV-8001-004 Ţara:...