[email protected] GRATUIT Anul Nr. februarie...

20
Les Immeubles Charisma [email protected] Agentie Imobiliara carmendan.com Centre d'Implants et d'Esthétique Dentaire de Montréal DR. SORIN FÂRȘIROTU, DDS, FICOI 20 de ani de experienă în implanturi 514-393-3915 SERVICII Implanturi dentare Estetică dentară Regenerarea osoasă și a sinusului maxilar Albirea dinilor Coroane într-o oră cu ajutorul CEREC, tehnologie de vârf în 3D esthequedentaire.com Curtier imobiliar Promoție super România are cel mai slab sistem medical din Europa C C O ON NT TA AB BI I L L I I T TA AT TE E S SI I F FI I S SC CA A L L I I T TA A T T E E P PR RO OF FE ES SI I O ON NA AL L A A Preturi deosebit de avantajoase si o vasta experienta canadiana pentru ORICE ORICE domeniu de acvitate! Detalii in interior Member of Canadian Bookkeepers Association Gabriela Bucsa 514.508.8880 www.arcade-accounting.com Structură învechită, cos- turi enorme, sume mici alocate pe cap de lo- cuitor, mortalitate infan- tilă ridicată - România ocupă un rușinos ultim loc în Indexul european al sistemelor medicale 2016. Șerban Mihai TISMĂNARIU & Asociații AVOCAT OPINII & ANALIZE P Pa a g g . . 5 5 Pag. 6, 7 E E X X T T R R E E M M A A D D R R E E A A P P T T Ă Ă E E X X I I S S T T Ă Ă Î Î N N C C A A N N A A D D A A Ș Ș I I E E S S T T E E O O P P R R O O B B L L E E M M Ă Ă detalii în pagina 4 Bilunar GRATUIT Anul 9 Nr. 188 24 februarie 2017 DOUĂ VOCI UNICE LA „VIVA VIVALDI”: SOPRANA MARINA NEGRUĂ ȘI MEZZOSOPRANA GERALDINA MENDEZ COMUNITATE Pag. 3 [email protected] 507 Place d’Armes, Suite 1545, Montréal, H2Y 2W8 5 5 1 1 4 4 - - 2 2 8 8 5 5 - - 0 0 0 0 5 5 2 2 Precizări privind liberalizarea vizelor pentru români Ce este ETA, cât timp pot sta cetățenii români ca turiști în Canada, în cât timp s-ar putea reac- tiva mecanismul de „snap-back” privind rein- troducerea vizelor și care sunt precedentele în această privință? UTILE Pag. 9 cell: 514.823.8772 birou: 514.683.3003 Peste 23 de ani de experienţă în Baroul din Montreal, cu rezolvarea unor cazuri dificile ce au creat jurisprudenţă la Curtea Federală şi Curtea Superioară. În colaborare cu 12 avocați, vă asigură servicii în dreptul matrimonial (divorț), comercial, civil, al imigrației sau al muncii, precum și reprezentare la litigii în România și la CEDO. Onorarii rezonabile.

Transcript of [email protected] GRATUIT Anul Nr. februarie...

Les Immeubles Charisma [email protected] Imobiliara carmendan.comCCeennttrree dd''IImmppllaannttss eett dd''EEsstthhééttiiqquuee DDeennttaaiirree

ddee MMoonnttrrééaallDDRR.. SSOORRIINN FFÂÂRRȘȘIIRROOTTUU,, DDDDSS,, FFIICCOOII

20 de ani de experien-ă în implanturi514-393-3915

SSEERRVVIICCIIIIIImmppllaannttuurrii ddeennttaarree

EEsstteettiiccăă ddeennttaarrăăRReeggeenneerraarreeaa oossooaassăă șșii aa ssiinnuussuulluuii mmaaxxiillaarr

AAllbbiirreeaa ddiinn--iilloorrCCoorrooaannee îînnttrr--oo oorrăă ccuu aajjuuttoorruull CCEERREECC,,

tteehhnnoollooggiiee ddee vvâârrff îînn 33DDesthe(quedentaire.com

Curtier imobiliar

Promoțiesuper

România are cel mai slab sistem medical din Europa

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA

Preturi deosebit de avantajoase si o vastaexperienta canadiana pentru ORICEORICEdomeniu de ac�vitate! Detalii in interior

Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

514.508.8880www.arcade-accounting.com

Structură învechită, cos-turi enorme, sume micialocate pe cap de lo-cuitor, mortalitate infan-tilă ridicată - Româniaocupă un rușinos ultimloc în Indexul europeanal sistemelor medicale2016.

ȘȘeerrbbaann MMiihhaaiiTTIISSMMĂĂNNAARRIIUU

&& AAssoocciiaațțiiii

AAVVOOCCAATT

OPINII & ANALIZE ►► PPaagg.. 55

► Pag. 6, 7

EEEE XXXX TTTT RRRR EEEE MMMM AAAA DDDD RRRR EEEE AAAA PPPP TTTTĂĂĂĂEEEE XXXX IIII SSSS TTTTĂĂĂĂ ÎÎÎÎ NNNN CCCC AAAA NNNN AAAA DDDDAAAA ȘȘȘȘ IIII EEEE SSSS TTTT EEEE OOOO PPPP RRRR OOOO BBBB LLLL EEEE MMMM ĂĂĂĂ

detalii înpagina 4

Bilunar GRATUIT Anul 9 ■ Nr. 188 ■ 24 februarie 2017

DOUĂ VOCI UNICE LA „VIVA VIVALDI”: SOPRANA MARINA NEGRU�Ă ȘI MEZZOSOPRANA GERALDINA MENDEZ COMUNITATE ► Pag. 3

[email protected] Place d’Armes, Suite 1545, Montréal, H2Y 2W8

555511114444----222288885555----0000000055552222

Precizări privind liberalizareavizelor pentru româniCe este ETA, cât timppot sta cetățenii românica turiști în Canada, încât timp s-ar putea reac-tiva mecanismul de„snap-back” privind rein-troducerea vizelor șicare sunt precedenteleîn această privință? UTILE ►► Pag. 9

cell: 514.823.8772birou: 514.683.3003

■ Peste 23 de ani de experienţă în Baroul din Montreal, curezolvarea unor cazuri dificile ce au creat jurisprudenţă laCurtea Federală şi Curtea Superioară.■ În colaborare cu 12 avocați, vă asigură servicii îndreptul matrimonial (divorț), comercial, civil, al imigrațieisau al muncii, precum și reprezentare la litigii în Româniași la CEDO.■ Onorarii rezonabile.

Vineri 24 februarie 2017Vineri 24 februarie 2017 ■ PAG. 2PAG. 222

PPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccPPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccMMMM aaaannnn uuuuffff aaaacccc ttttuuuu rrrr ăăăă dddd eeee uuuușșșș iiii șșșș iiii ffff eeeerrrr eeeessss tttt rrrr eeee dddd iiii nnnn PPPP VVVVCCCC șșșș iiii aaaa llll uuuu mmmmiiiinnnn iiii uuuu

MMOONNTTRREEAALL MMOONNTTRREEAALL &&

TTOORROONNTTOOTTOORROONNTTOO

FERESTRE DE CEA MAIFERESTRE DE CEA MAIBUNĂ CALITATE BUNĂ CALITATE

NUMĂRUL 1 ÎN CANADANUMĂRUL 1 ÎN CANADA(BOREAL PHTECH)

GARANȚIE 25 DE ANI

ESTIMARE GRATUITĂESTIMARE GRATUITĂPREȚURI COMPETITIVEPREȚURI COMPETITIVE

ADRIAN ȘEICAADRIAN ȘEICATel: 514-807-5139Fax: 514-807-9878

Cel: 514-993-6508Toll free: 1-866-995-5139

R.B.Q. 8323-5051-338531 Delmeade, suite 101

Mont-Royal, H4T 1M1

COMUNITATE

ARTIȘTI ROMÂNI MONTREALEZI

EVA [email protected]

Pictor, iconograf, dese-nator și fondator al Școlii deArte Vechi Valuarda (alăturide soția sa, pictorița AuraChiriac), Vladimir Midvichia inițiat acum câțiva ani, laatelierul său, sesiuni de

desen după model vivant. O serie din lu-crările sale, executate în orele dedicatestudiului de nud în grafit, cărbune presat,creion, creioane colorate Prisma PRO, pas-

tel sec și pastel gras, fac acum obiectul uneiexpoziții personale la Biblioteca Reginald-J.-P.-Dawson (1967 boul. Graham, Mont-Royal), intitulată „Vues d’atelier”.

Desenele expuse, 25 la număr, suntcrochiuri făcute în sistem maraton, contracronometru (poze de 1, 2, 5, 10, 15, 20 și30 minute). Valoarea schițelor crește cu câttimpul de realizare este mai mic, la fel caîntr-un sport de competiție. Hârtia folosităeste de mai multe feluri, calități și gramaje:Manila, Cartrige, Journal, Canson mix-media, Strathmore, Fabriano etc. Un lucrudeosebit este prepararea acestor foi cu

gesso colorat și piatră ponce, astfel încâtmai multe materiale sau tehnici pot adera laaceste suprafețe.

Vernisată în 23 februarie, expoziția vaputea fi vizitată până în data de 22 martie2017.

Detalii privind expoziția și orarul devizitare: 514-734-2967 sau site-ul primărieiMont-Royal care găzduiește informații des-pre bibliotecă și expozițiile prezentate deaceasta (www.ville.mont-royal.qc.ca) Pen-tru cursurile oferite de Școala de Arte VechiValuarda: www.valuarda.com sau 514-342-4105.

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

Vladimir Midvichi: Expoziție de desene după model vivant

Adrian Niculcea: Expoziție de fotogra�e laManoir MontpellierEVA [email protected]

Fotograful Adrian Niculcea expune oserie de 12 fotografii de mariaj la ManoirMontpellier (www.manoirmontpellier.com),în Outaouais. Situat într-o regiune extremde pitorească, înconjurat de o natură ro-mantică - între coline, cu ieșire la lac șiplajă privată și cu un hambar a cărui patinăsporește calitatea artistică a acestui decor -Manoir Montpellier reprezintă una dintrecele mai căutate destinații pentru celebrareacăsătoriilor în Quebec.

Adrian Niculcea, care de-a lungul anilorși-a stabilit o solidă reputație ca fotograf deevenimente speciale și se bucură de o foartebună colaborare cu Manoir Montpellier, afost invitat să-și prezinte câteva din nu-meroasele sale fotografii făcute în acest loc.Artistul a ales pentru această expoziție

fotografii realizate în lumină naturală, încare predomină tonurile calde: roșu, galben,oranj, maro. Ele sunt de tip documentar șicontemporan și sunt făcute fără flash, în lowlight, pentru a reda o atmosferă cât mai au-tentică. Echipamentul folosit este un Nikoncu full sensor cu o lentilă de 50 mm 1.4,care permite jonglarea cu profunzimea decâmp (claritatea din spatele subiectului).Expoziția este deschisă tot anul.

Vă puteți familiariza cu stilul și exper-tiza fotografului Adrian Niculcea (eve-nimente, fotografie comercială și industri-ală) vizitând www.niculceaphotos.com.

Pictoriță și poetă, Eva Halus se defineșteca o artistă Zen, întotdeauna în ritm cunatura. În paralel cu o bogată activitateexpozițională, ea a publicat patru volumede poezii și o carte de interviuri cu perso-nalități românești din Montreal.

Vladimir Midvichi - Nud I

Adrian Niculcea alături de câteva din fotografiile sale expuse la Manoir Montpellier.

Vineri 24 februarie 2017Vineri 24 februarie 2017 ■ PAG.3PAG.333 COMUNITATE

CONCERT

CORINA [email protected]

Soprana Marina Negruțăeste deja bine cunoscută co-munității noastre și publicu-lui meloman din Montreal.Colaborarea sa cu asociațiaLa Muse Héritage Musical adebutat în 2010, iar în anii

ce s-au scurs de atunci ea a interpretat operede Iacob Mureșianu („Brumărelul”, „Er-culean”), Preisner („Lacrimosa”) și rolulprincipal din opereta „Crai Nou” de CiprianPorumbescu. La concertul din 11 martie,vocea acestei minunate soprane va putea fiaudiată în „Gloria” de Vivaldi, alături deGeraldina Mendez și corul La Muse, subbagheta Ioanei German.

Mezzosoprana Geraldina Mendez își în-cepe colaborarea cu asociația La MuseHéritage Musical cu ocazia acestui concertînchinat operei lui Vivaldi. Originară dinVenezuela, Geraldina Mendez deține unmaster în Arte Frumoase de la Academia demuzică Ceaikovski din Kiev (Ucraina) și im-presionează printr-o bogată activitate și expe-riență internațională ca mezzosoprană,pianistă și poetă.

Ca pianistă a urcat pe scenă alături de in-strumentiști celebri precum Natalia Gutman(violoncel), Henning Trog (fagot), WolfgangChrist (violonist) sau Luis Rossi (clarinet).Muzica lui Bach deține un loc special înrepertoriul său de pian, atestată de partici-parea la numeroase competiții internaționale

și seminare dedicate marelui compozitor ger-man: Seminarul Bach (Leipzig, 2001), Com-petiția Internațională de pian J. S. Bach, a 4-aediție (Saarbruken, 2001), Competiția inter-națională Bach, a 13-a ediție (Leipzig, 2002).

Ca solistă, vocea sa de mezzosopranămerge și în registrele de soprană lirică și con-tralto. De aceea repertoriul său este foartebogat și cuprinde arii din opera lui Haendel,Puccini, Rossini, Verdi, Donizetti, Bellini,

Bizet, ca și din muzica de camera rusă, en-gleză, franceză sau italiană.

Viva VivaldiSâmbătă, 11 martie 2017, ora 19.00Biserica St-Denis, 454 Avenue Laurier Est,Montreal (metrou Laurier)Bilete: 20$ în pre-vânzare; 25$ în ziua con-certuluiInfo & rezervări: 450-448-0797

Două voci unice la „Viva Vivaldi”:Soprana Marina Negruță șimezzosoprana Geraldina Mendez În luna martie Școala Ju-

nimea Română din Mon-treal vă invită laurmătoarele evenimentespeciale:■ 4 martie: Desene, cân-tece și poezii ce omagiazăziua de 8 Martie, Ziua In-ternațională a Femeii.■ 25 martie: Debutul se-siunii de primăvară care sedesfășoară până pe 10iunie. Cursurile vor avealoc conform orarului. Va fimarcată aniversarea poetu-lui Nichita Stănescu, năs-cut pe 31 martie 1933. Vorfi prezentate poezii, cân-tece, un film documentarși fragmente video cu scri-itorul. Vor avea loc dis-cuții pe marginea citatelor:„Suntem ceea ce iubim”,„Oamenii sunt păsări cuaripile născute pe dinăun-tru” și „Limba românăeste patria mea”.■ 26 martie: Concurs in-ternațional Kangourou desmathématiques. Ca înfiecare an, cei mai bunielevi ai școlii JunimeaRomână vor participa laacest concurs internaționalde matematică.În lipsa unei adrese specialmenționate, aceste eveni-mente au loc la ColegiulBrébeuf, acolo unde se țincursurile școlii: 5625Avenue Decelles, Mon-treal, H3T 1W4, PavillonLalemant, Secteur D3.Parcarea este gratuită.Detalii privind înscrierilela cursuri pe situl școlii, lawww.junimearomana.com.

EEvveenniimmeenntteessppeecciiaallee llaaȘȘccooaallaa JJuunniimmeeaa

Asociația La Muse Héritage Musical prezintă concertul „Viva Vivaldi” în data de 11 martie, laBiserica St-Denis din Montreal, al cărui invitat special este dirijorul Radu Noaghiu. După ce în numărultrecut am vorbit despre cariera și succesul lui Radu Noaghiu în Statele Unite și România, în acestnumăr vă prezentăm, pe scurt, cele două soliste vocale.

551144--446633--99666688433 Chabanel, Suite 111, Mtl, H2N 2J3

514-388-1588 Rezervati cu

SkyLawn Travel► Bilete de avion - orice destinatie► Asigurari de voiaj► Tururi si croaziere► Pachete turistice all inclusive

Va garantam cel mai mic pret sicele mai bune servicii!www.skylawn.net

CRISTINA ARABADJITravel consultant

[email protected]

Soprana Maria Negruță în rolul Dochiței dinopereta „Crai Nou”, Montreal, 23 octombrie2016. FOTO: Ioana Vanessa Bezman.

Mezzosoprana Geraldina Mendez, pe care o vețiputea vedea în „Gloria” de Vivaldi. FOTO: JimOropeza/Facebook.

Vineri 24 februarie 2017Vineri 24 februarie 2017 ■ PAG. 4PAG. 444 COMUNITATE

service la domiciliul dvs. sau la atelier

SCRIITORI ROMÂNI MONTREALEZI

Joi, 2 martie, la Clubul deAur al Asociației CulturaleRomâne (ACR) vor avea locdouă lansări de carte, care pun înperspectivă două viziuni femi-nine asupra vieții și iubirii. Au-toarele, Melania Rusu Caragioiuși Eva Halus, ambele membreACR și militante, fiecare în felulsău, pentru drepturile femeilor șicultură, sunt nume cunoscute încercurile literare și artisticeromânești din Montreal.

Melania Rusu Caragioiu valansa cartea de sonete „PeIgliță”, apărută la Editura Sin-gur din Târgoviște, în 2015.Cartea este ilustrată de pictorulși caligraful Ioan Opruț iar te-matica sa principală este iubirea,în toate formele ei ideale (deaproape, de țară, de Terra etc.).

Eva Halus lansează unvolum de poezii în franceză inti-tulat „Pour tous les voyages”,apărut sub egida Asociației Scri-itorilor de Limbă Română dinQuebec (ASLRQ) în ianuarie2017. Iubirea are aici o dimensi-une filozofică și spirituală, căcivoiajele la care titlul facereferire sunt călătorii în „miezullucrurilor”, spre o mai bunăînțelegere a naturii umane înaceastă aventură a cunoașteriicare este viața. Prezentarea cărțiiva fi în română, iar poeziile vorfi citite în franceză, în original,cu o traducere în română. Lan-sarea îl are ca invitat de onoarepe poetul Adrian Erbiceanu,

președintele ASLRQ.Această dublă lansare va

avea loc la Centrul comunitar

6767 Côte-des-Neiges, sala 697,începând cu orele 16.00.

ACCENT MONTREAL

Două lansări de carte laClubul de Aur

CCrreeaațțiiiillee aarrttiizzaannaalleeaallee uunneeii rroommâânnccee llaaMMaarrcchhéé ccrrééaattiiff ddee llaaPPaarrooiissssee

INEDIT

În această primăvară, MarchéArtisanal Montréal (MAMTL)propune publicului trei târguride produse artizanale, pe 18martie, 22 aprilie și 20 mai,între orele 10.00 și 17.00, labiserica Saint-Édouard (425rue Beaubien Est, colț cu St-Denis, metrou Beaubien). Veți putea găsi piese unice,produse mai puțin obișnuite șimai ales o piață de desfacerepentru artizanii locali care îm-pletesc în munca lor creativi-tate, originalitate șiecoresponsabilitate: alimentebio, cosmetice, îmbrăcăminte,accesorii, decorațiuni interioareși exterioare și o mulțime deidei de cadouri pentru 8 Martie,Paște sau Ziua Mamei.La edițiile din martie și aprilievă semnalăm prezența unei

românce, Carmen Cimpian. Eaîși va prezenta produsele arti-zanale, făcute în casă, cu ingre-diente naturale, precum cremepentru piele, lumânări terapeu-tice din ceară de albine,săpunuri făcute la rece șisăpunuri îmbrăcate în lână îm-pâslită (tehnica împâslirii estecunoscută şi sub denumirea de„felting”), cu un strat subțirede flori de levănțică, care pot fifolosite direct pe piele ca unexcelent și foarte fin exfoliant,înlocuind buretele. Mai multe detalii despre pro-dusele lui Carmen Cimpian,despre ingredientele și modulde fabricare, precum și desprefilozofia din spatele lor pe pa-gina personală a artizanei, lawww.geoharmonie.com.

ACCENT MONTREAL

La începutul lunii martie, două mărțișoare literare vă sunt oferite de scri-itoarele Melania Rusu Caragioiu și Eva Halus, care își vor lansa volumele „Peigliță” și respectiv „Pour tous les voyages”.

Carmen Cimpian va participa la acest târg cu creme, săpunuri șilumânări făcute în totalitate din ceară de albine. „Pe igliță”, poeme de Melania Rusu Caragioiu, Editura Singur, Târ-

goviște, 2013, cu ilustrații de Ioan Opruț.

„Pour tous les voyages”, poeme de Eva Halus, Editura ASLRQ, Mon-treal, 2017, cu ilustrațiile autoarei (fotografii și desene).

DOLLARD-DES-ORMEAUX. Proprie-tate superbă, renovată 100%, 6 dormi-toare, 3 băi, 2 bucătării granit, 4.200 pi2,teren de 9.000 pi2. Preţ: 520.000$.

VÂND REPEDE, PROFESIONAL, ÎN CONDI�IILE DORITE DE DVS.

Oriunde în Montreal, Laval și Rive Sud

Curtier Imobiliar

514-683-3003Premiat?CLUB

100% OR

Les Immeubles CharismaAGEN�IE IMOBILIARĂ

PPRROOMMOOȚȚIIEE►La vânzarea unei proprietă&i cu mine,plătesc o vacan&ă până la 11..550000$$ în Sud,la soare!►La cumpărarea unei proprietă&i cumine plătesc notarul!

Vineri 24 februarie 2017Vineri 24 februarie 2017 ■ PAG. 5PAG. 555 OPINII & ANALIZE

Administrator agreat, Consultant certificat in Management

ROMÂNIA | SOCIAL | CORUP IE

Intitulat „Indexul european al sistemelormedicale 2016” („Euro Health ConsumerIndex”, EHCI), studiul a fost realizat decompania suedeză de cercetare Health Con-sumer Powerhouse și evaluează modul încare sistemele medicale din Europa îiservesc pe pacienți, atât din punctul devedere al calității actului medical, cât și alcosturilor și rentabilității. În acest clasa-ment România apare pe ultimul loc, dupăce în anii precedenți a reușit să fie codașă„doar” printre țările UE, ocupând locul 32.

Ce a determinat această poziție ruși-noasă?

Studiul menționează atât discriminarearomilor - o problemă din păcate recurentă,menționată mereu în aceste rapoarte EHCI- cât și „structura învechită a sistemului desănătate care favorizează îngrijirea intra-spitalicească”, adică faptul că paciențiiromâni sunt încurajați mai degrabă să se in-terneze în clinici și spitale decât să apeleze

la asistența ambulatorie, care nu presupunespitalizare. Cum internarea este mult maicostisitoare decât tratamentele ambulatorii,costurile pentru sănătate devin mult prearidicate pentru o țară care nu e suficient debogată pentru a-și permite un astfel de sis-tem sanitar. Or, în România, potrivit studi-ului, peste 50% din cheltuielile pentrusănătate sunt făcute cu tratamentele intra-spitalicești, un procent pe care nu și-l per-mit nici state ca Olanda, Elveția sauNorvegia.

România stă aproape la fel de rău şi lacapitolul sumelor pentru sănătate alocate pecap de locuitor, cu puţin sub 500 de dolari.Doar Albania se clasează mai prost, țărivecine ca Bulgaria sau Ungaria depășindRomânia. La polul opus, Norvegia alocă deaproape zece ori mai mult decât România,iar Elveţia şi Luxemburg de aproape nouăori.

Mortalitatea infantilă este un alt indica-

tor care trage România în jos: peste opt de-cese la mia de nou-născuţi, în vreme ce înmajoritatea statelor europene procentul estesub 4 la mie iar în ţările nordice sau cele dinvest raportul de doar două decese la o miede naşteri.

Rata avorturilor este și ea foarte mare.Raportul compară numărul de copii avor-taţi cu cel al copiilor născuţi. În România,rata este de 400 de avorturi la o mie de nou-născuţi, în timp ce media europeană este desub 200 de avorturi la fiecare o mie decopiii născuţi. Aceasta deoarece avortul estefolosit, mai ales în mediile rurale și defa-vorizate, ca principala metodă de contra-cepție. Putem, în baza acestor date, avansaideea că îndoctrinarea religioasă din spațiulpublic face ca educația sexuală să fie încăun subiect tabu. Planificarea familială esteîncă un concept străin, iar accesul la altemijloace de contracepție este îngreunat delipsa adecvată de educație în acest sens.

De asemenea, românilor le place să seautomedicheze. Consumul de antibioticeeste extrem de mare, mai ales de penicilină,dar mai puțin de 30% din populație știe căacestea nu sunt eficiente împotriva răceliiși gripei.

Raportul amintește și de corupția dinsistemul sanitar, menționând că Româniaare probleme majore în a-și gestiona în-tregul sistem public.

Indexul EHCI este considerat deComisia Europeană ca oferind cea mai pre-cisă și de încredere comparație în acestdomeniu și este la ora actuală un instrumentfolosit de Bruxelles pentru a evalua sis-temele medicale din Uniune și din afara ei.

Din păcate pentru România, indicelesău EHCI a scăzut din 2006, când suedeziiau început măsurătorile, și până azi, învreme ce în restul țărilor UE performanțelegenerale ale sistemului medical s-au îm-bunătățit. ACCENT MONTREAL

România are cel mai slab sistem medical dinEuropa

Calitatea serviciilor medicale din România este inferioară celor din Albania, Bulgaria șiMuntenegru, potrivit unui amplu studiu ce a inclus 35 de țări europene.► O șansă ratată de a

combate corupția dinsistemul sanitarȘansele României de a remedia dinproblema corupției în sistemul sanitar s-au diminuat considerabil odată cu res-pingerea Ordonanţei de urgenţă princare managerilor de spitale le este in-terzis să deţină funcţii de conducere înpartidele politice. OUG 79/2016 a fostrespinsă de plenul Senatului prin votulmajorităţii PSD- ALDE. O decizie simi-lară este așteptată și din partea CamereiDeputaților, for decizional.Actul normativ a fost adoptat pe 16noiembrie 2016 de către GuvernulCioloş, la propunerea ministruluiSănătăţii de la acea vreme, VladVoiculescu, cu scopul declarat de a de-politiza conducerile spitalelor dinRomânia și de a le interzice manage-rilor să-și angajeze rudele sau să obținăbeneficii de la furnizorii unității.

Discriminare, structură învechită, costuri enorme, sume mici alocate pe cap de locuitor, management prost și corupție, mortalitate infan-tilă ridicată, medicamente luate după ureche - sistemul medical românesc este cel mai slab din toată Europa.

Vineri 24 februarie 2017Vineri 24 februarie 2017 ■ PAG. 6PAG. 666 OPINII & ANALIZE

Accent Montreal vă oferăspaţiu GRATUIT pentru osingură apariţie, în formatcarte de vizită alb-negru,pentru a vă promova afa-cerea şi a vă face cunoscutătuturor cititorilor ofertadumneavoastră.

Contactați-ne [email protected]

AȚI DESCHIS UN NOUBUSINESS?

CANADA | QUEBEC

Extrema dreaptă există în

SIMONA [email protected]

Grație primului ministruJustin Trudeau, Canada și-arecăpătat imaginea de țarăprimitoare, generoasă și pro-gresistă, asumând un rol maiactiv şi mai eficient în pro-

blemele globale. După o absență, în eraconservatoare, de pe scena internațională,acum Canada își reclamă statutul de țarăpromotoare a păcii, toleranței, grijii față demediu. Justin Trudeau nu ratează nicioocazie să vorbească despre temele sale fa-vorite, optimismul și internaționalismul,despre ceea ce ne unește, nu ceea ce nedezbină. Și nu numai că vorbește, își șisusține discursul prin acțiuni concrete. Unadintre acestea este programul de primire alrefugiaților sirieni. Din noiembrie 2015 șipână la sfârșitul lunii ianuarie 2017aproape 40,100 de refugiați sirieni au ajunsîn Canada; alți 40.000 de refugiați, sirieniși alte naționalități, vor veni pe parcursulacestui an.

Trudeau a fost ales de o majoritate decanadieni în 2015 iar acțiunile sale, in-cluzându-le și pe cele privitoare la refu-giați, se bucură încă, potrivit sondajelor, desprijinul unei majorități a populației. Acestsprijin întărește imaginea unei Canade caun far al speranței, ca lumina care îighidează pe cei rătăciți, ca pământul carele oferă siguranță naufragiaților sorții. Șiașa e, toate acestea sunt adevărate. Numaică nu constituie întregul tablou.

Luna trecută Donald Trump a luat o mă-sură extremă: printr-un ordin executiv a in-terzis intrarea refugiaților sirieni în SUA petermen nelimitat și a suspendat primirea tu-turor celorlalți refugiați timp de patru luni.Mai mult, a interzis accesul în SUA pentrucetățenii din alte șase țări musulmane, petermen de trei luni. În răspuns, guvernulcanadian a anunțat că rămâne ferm pe po-ziții privind planul său de a primi 40,000de refugiați, iar Trudeau a reacționat ca unlider luminat declarând: „Celor care fug depersecuții, teroare și război - canadienii văvor primi, indiferent de religia pe care o

aveți. Puterea noastră stă în diversitate.”Ordinul executiv dat Trump a fost tempo-

rar suspendat de un judecător federal, însăpreședintele SUA, după ce a pierdut o seriede apeluri în instanță, promite un altul câtde curând.

Pe 20 februarie, Angus Reed Institute adat publicității rezultatele unui sondaj con-dus la începutul acestei luni, pe un eșantionde 1,508 de canadieni adulți. Conform aces-tor rezultate, 57% dintre canadieni consi-deră justă reacția guvernului de la Ottawa;25% vor însă o interdicție similară celei pecare Trump a încercat să o instaureze înAmerica. Aproape jumătate dintre cei in-tervievați - 47% - consideră că 40,000 derefugiați reprezintă o cifră adecvată pentru2017, 11% ar dori ca acest număr să fie maimare, însă 41% sunt de părere că sunt preamulți. Considerând știrile zilnice privindnumărul în creștere al acelor ce intră ilegalîn Canada din Statele Unite cerând azil,procentajul celor care cred că avem dejaprea mulți refugiați și care reclamă o inter-dicție à la Trump e aproape sigur că se vamodifica în sus.

Sondajul Angus Reed nu e singurul. Elvine să confirme concluziile unui studiupublicat în ianuarie, condus de Universityof Toronto, McGill Institute for the Studyof Canada și Ipsos Observer, care se inti-

tulează „Canadian Exceptionalism: are wegood or are we lucky?”. Potrivit acestuistudiu, care a sondat opiniile a 1.522 deadulți, canadienii nu sunt așa de toleranți șiospitalieri cum li s-a dus vestea. E adevărat,majoritatea văd imigrația ca pe ceva pozitivsau cel puțin neutru, însă un număr semni-ficativ de locuitori ai acestei țări au o vi-ziune complet diferită. Aproape o treimesunt de părere că guvernul trebuie să dis-crimineze împotriva musulmanilor atuncicând selectează pe cei ce se vor instala aici,o treime cred că imigranții albi trebuie săaibă prioritate în defavoarea celor de cu-loare și 20% vor ca imigrația să înceteze cutotul.

Puterea noastră stă în diversitate - inclusivîn cea de opinii și ideologii. Trăim însă vre-muri în care discursurile rasiste și xenofobeproliferează peste tot în lume iar Canada nuface excepție. Cifrele de mai sus nu denotădoar o simplă divergență de opinii, ci șipotențialul unei serioase mișcări anti-imigranți în Canada. Pare greu de crezut,căci aici imigrația nu divizează politic așacum se întâmplă în Statele Unite. Dar înacelași timp, Canada are o lungă - și preapuțin știută - istorie privind violențele șigrupurile de extremă dreaptă, care poate fitrasată până la 1784, când au avut locprimele revolte rasiale din Canada în

orașele Shelburne și Birchtown din NovaScoția („Right-Wing Extremism inCanada”, dr. Richard B. Parent și James OEllis III, TSAS Working Paper Series, mai2014).

Concentrarea politicii canadiene antiterope pericolul extremismului islamic sunnit șipe radicalizarea tinerilor musulmani a făcutca aceste grupuri să evolueze cumva subradar. Acum alegerea lui Trump le-a galva-nizat.

În spatele unei imagini idealizate a Canadei, ideologiile radicale își arată din ce în ce mai des chipul mon-struos. Pericolul extremei drepte este real în Canada, însă el nu primește aceeași atenție ca grupurileextremiste islamice, deși, istoric vorbind, extremismul de dreapta și discursul supremațist au generat maimultă violență și a făcut mai multe victime aici.

► Comunitățile etnicenu sunt un teren fertilpentru teroriștiUn studiu comandat în 2014 de guvernulHarper (și dat publicității în iunie 2016)contrazice una dintre cele mai vehiculateopinii în mediile conservatoare, potrivitcăreia comunitățile etnice sunt parțialcomplice la activități teroriste și o sursăde pericol pentru țara gazdă.Studiul a analizat patru comunități: siri-ană, afgană, somaleză și tamil. Con-cluzia la care autorii au ajuns este că nunumai că aceste comunități nu sunt unteren propice pentru teroriști, ele consti-tuie cei mai prețioși aliați în luptaeradicării tendințelor de radicalizare înrândul celor tineri și adesea izolați.„Aceste comunități nu reprezintă unpericol, așa cum discursul antiterorismmainstream a sugerat adesea. Din con-tră, ele sunt cel mai valoros atu alCanadei în lupta împotriva terorismu-lui”, se precizează în acest studiu, citatde CBC News.Discursul - perpetrat de o anumită mediași diverși specialiști - potrivit căruia ast-fel de comunități de imigranți și refugiațiprezintă un potențial pericol a condus lao atmosferă de neîncredere, de suspici-uni și chiar de discriminări.Studiul recomandă agențiilor guverna-mentale de securitate ca RCMP și CSISsă construiască relații bazate pe în-credere cu aceste minorități, în specialcele musulmane. Ele trebuie privite cacea mai bună linie de apărare împotrivaextremismului și de aceea islamofobiatrebuie combătută. Ea subminează re-lația de încredere dintre aceste comu-nități și autorități pe de-o parte șipopulația canadiană în ansamblul ei pede alta.

10 - 18 10 - 19 10 - 15 10 - 13

Dr. Marius Damian D.M.D.CHIRURGIEN DENTISTE

Centre dentaire Papineau-Villeray

Tel: (514) 376 3371 Fax: (514) 376 3377

7715 Papineau, suite 100Montreal H2E 2H4

Extremismul de dreapta a generat în Canada mult mai multă violență și a făcut mai multevictime decât islamismul radical.

Vineri 24 februarie 2016Vineri 24 februarie 2016 ■ PAG. 7PAG. 777 OPINII & ANALIZE

Flyere anti-imigranți, graffiti anti-semite și islamofobe, un val de ură revăr-sat pe rețelele de socializare și, cel maigrav, un atac armat asupra unei moscheicare a ucis șase oameni și rănit 19, dintrecare cinci foarte grav. Toate acestea s-aupetrecut în Canada ultimelor luni. Maimult, ce s-a întâmplat în 29 ianuarie laQuebec este unic în peisajul sângeros alatentatelor teroriste din Occident, căciniciun alt atac armat asupra unei moscheinu a făcut atâtea victime în America deNord sau Europa.

Actele de violență cauzate de extremadreaptă sunt adesea catalogate drept operaunui „lup singuratic”, a unui individ de-ranjat care acționează pe cont propriu, fără

legături operaționale directe cu grupuriteroriste cunoscute. O viziune careeludează complexitatea problemei, căciCanada are grupări rasiste extremiste iarele întrețin relații cu organizații similaredin SUA și Europa („The Future of Right-Wing Terrorism in Canada”, dr. RichardB. Parent și James O Ellis III, TSAS Work-ing Paper Series, iulie 2016).

Potrivit sociologei Barbara Perry, pro-

fesoară la Institutul universitar de tehnolo-gie din Ontario și autoare a studiului„Right Wing Extremism in Canada: AnEnvironmental Scan” (publicat în 2015 șifinanțat de ministerul Securității publice),Canada numără cel puțin 100 de grupărisupremațiste albe și neonaziste, dintre care20-25 sunt active în Quebec, circa 20 înOntario, aproximativ 15 în Alberta și camtot atâtea și în British Columbia.

Mișcarea este fragmentată, instabilă și

marcată de tot felul de lupte interne, însăea este înfloritoare. Își găsește adepți, iaratacurile comise de supremațiștii albi suntmult mai numeroase decât cele perpetratede către extremiștii islamiști - un fapt pecare Canadian Security Intelligence Ser-vice (CSIS) îl admite, dar pe care îl subes-timează (cel puțin până pe 29 ianuarie2017), considerând că grupurile de ex-tremă dreapta sunt un pericol mai degrabăpentru ordinea publică decât pentru secu-ritatea națională.

Barbara Perry a inventariat 120 de actede violență făcute de extrema dreaptă înultimii 30 de ani, față de 7 comise de ji-hadiști în același interval de timp. În modclar, până acum, extremismul de dreapta șidiscursul supremației albe au generat înCanada mult mai multă violență și a făcutmai multe victime decât islamismul radi-cal. Iar acum efectul Trump, cuplat cu po-litica de primire a refugiaților sirieni șipozițiile progresiste, mai spre stânga,adoptate de Justin Trudeau par să dea un șimai mare avânt acestor medii extremiste.

Apatia autorităților vizavi de acestpericol trebuie să ia sfârșit. Datele realeprivind istoria actelor de violență extre-mistă comise în Canada trebuie spuse șipublicate mai des. Ignoranța genereazăfrică iar frica este adesea motorul care ali-mentează ura.

Canada și este o problemăCANADA | QUEBEC

Refugiații sirieniPeste 4 milioane de sirieni și-au părăsitțara de când războiul civil a început,potrivit Înaltului Comisariat pentruRefugiați al Națiunilor Unite. Alte 6,3milioane au fost nevoiți să-și aban-doneze casele, nereușind însă să iasă dinSiria.Majoritatea sirienilor care au putut plecas-au refugiat în țările vecine. În Turciasunt 2,5 milioane, în Iordania circa600,000, în Liban peste un milion.

Voluntari ștergând graffiti-ul rasist cu care a fost vandalizată o moschee din Ottawa înnoiembrie 2016. În același atac, o biserică baptistă cu un pastor de culoare a fost de aseme-nea ținta extremiștilor de dreapta.

Vineri 24 februarie 2017Vineri 24 februarie 2017 ■ PAG. 8PAG. 888 OPINII & ANALIZE

Voyages TamDANIELDANIEL● Bilete directde la companiile aeriene● Asigurări de voiaj pentrucanadieniși vizitatori

GABRIELAGABRIELA1118 Ste-Catherine O, suite 504, Montreal, H3B 1H5, tel: 514-345-1121

514-824-0908514-824-0908

Permis de Quebec

Croazieră CARAIBE 19 dec.1 săptămână 1.499$ / pers.zbor + croazieră + transfer

Peste 20 de ani de experiențăcu clientela română

cel:

SPECIALSPECIAL

Charcuterie Bourret5771 av Victoria, Mtl, H3W 2R3 | 514.733.8462

VVaa aasstteeaappttaa ccuu pprroodduussee ddee cceeaa mmaaii bbuunnaa ccaalliittaattee!!

Luni: 9:30-18:30 | Sambata: 9-18 9:30-18:30 | Sambata: 9-18 MartiMarti ● VineriVineri: 9-19 |9-19 | Duminica: 9-16 Duminica: 9-16

Pastrama, Mici si Mezeluri fara nitratiColive, Sarmale, Cozonaci - cu comanda

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

PPUUBBLLIICCIITTAATTEE

55114466990088883311

Asaltul știrilor falseCARMEN [email protected]

Multe binefaceri și facilități ne-a adustehnologia. Nu ne-am mai putea imaginatrăind fără telefoanele deștepte. Doar dacăse întâmplă să-ți uiți telefonul acasă, deexemplu, te vei simți dintr-odată pierdut,singur și neajutorat. Poți să ratezi cel maiimportant apel din viața ta, nu vei ști cetocmai s-a întâmplat în lume, nici dacă vaploua după-amiază, nu te poți retrage înveceu să cauți pe Google vreun cuvânt șisă te întorci la fel de deștept ca telefonultău, cu zestrea culturală la zi, fără să ainevoie nici de multă școală, nici de mersulla bibliotecă. Unde mai pui că, dacă ți-aiuitat telefonul acasă, nu poți să-ți faciniciun selfie și să-l postezi instantaneu perețeaua de socializare. O să creadă lumeacă ai murit.

Multe nenorociri s-ar trage din anulareaperformanțelor tehnologiei, dar multe au șivenit odată cu triumful ei. Spionaj ciber-netic, servere guvernamentale sparte, con-turi bancare virusate, furtul identității amilioane de consumatori și, nu în ultimulrând, manipulare și flux de informații false.Trăim în epoca informației, cu paradoxulcă știrile false au ajuns la putere. Ele în-doctrinează, pot influența rezultatulalegerilor, infestează democrațiile prin dez-informare, acreditează teorii ale conspi-rației, infuzează minciuna cu aură deadevăr.

În comunism, demagogia și fanfaro-nada aveau nevoie nu doar de o sursă, darși de canale de difuzare. Era simplu într-odictatură. Mass media fiind completaservită puterii, funcționa ca un megafonnațional de propagandă. Exista, se pare, undepartament al zvonurilor și dezinformăriiîn cadrul securității, pe modelul sovietic,care dubla aparatul de propagandă. În tim-pul declanșării Revoluției din 1989 afuncționat cu motoarele la maxim: sunetede împușcături și rafale de mitraliere în-registrate pe bandă și amplificate de difu-zoare în timpul mitingului din PiațaPalatului, veștile false despre escadrile deavioane care aveau să atace orașele, despredetonarea băncilor de sânge din spitale, apaotrăvită, teroriști ascunși în subterane careademenesc și ucid copii etc.

Dar azi, în societățile democratice, cine

și de ce să recurgă la arta dezinformării?Din aceleași motive, cu altă miză: Divideet impera! Creează confuzie, neîncredereîn instituții, suspiciune și vulnerabilitate.Mai e fluturată și fantoma spaimei - a refu-giaților și a terorismului.

Puterea se bazează pe toate astea pentrua-și consolida autoritatea și a juca rolul desalvator, slăbind monitorizarea din parteamass-mediei și a societății civile. Altfelspus, drum deschis spre manipulare, po-pulism și demagogie. Sintagma „Spuneadevărul puterii” a ajuns „Spune mulțimiice vrea să audă”. Manipularea prin dezin-formare acționează ca o hipnoză în masă,speculând nevoia multora de senzațional șifascinația pentru conspirație. Minciuna ecel mai convenabil adevăr. Dar ca o minci-ună să fie crezută trebuie ca cineva să și-odorească. Liderii politici versați, oratoriconvingători, cu o bună psihologie agrupurilor cărora se adresează, știu săfolosească tonul și cuvintele potrivite înconcordanță cu așteptările electoratului.Mulți nu adevărul îl așteaptă - care poatefi incomod sau provocator - ci vor să se ex-prime prin gura liderului, să-și audă pro-priile dorințe și gânduri expuse pe limbalor de către cineva care a reușit, un modelputernic de succes în care să se regăsească.

Nu este nicio surpriză că Trump a câști-gat alegerile. A avut o strategie strălucităîn campanie. A pus degetul pe toate rănile,a deconspirat toate slăbiciunile sistemului,s-a ridicat împotriva corectitudinii politicecare a sufocat societatea în ultimeledecenii, a vorbit electrizant, necenzurat,promițând absolut tot ce fanii lui doreau săaudă. „Trump este unul de-al nostru, gân-dește ca noi, vorbește ca noi, ne re-cunoaștem în el”, declară susținătorii lui.A apărut ca un magician care scotea la nes-fârșit porumbei din mânecă, satisfăcândnevoia de miracol. David Copperfield afăcut să dispară pentru câteva secunde Sta-tuia Libertății în fața a zeci de mii de oa-meni. Toți știau că nu e posibil, că e doar oiluzie, și totuși au crezut. Când cineva teconvinge de un miracol nu mai întrebi șicum se poate el întâmpla, ce trucuri afolosit magicianul. Trump a promis căfoarte repede și fără multe ajutoare dinafară va rezolva toate problemele interne șiinternaționale. Cauza tuturor relelor erasimplă: Obama. Soluția e și ea simplă:

redarea grandorii, supremației și ex-cepționalismului Americii inversând toatedeciziile politice ale fostei administrații.Nu a spus și cum va face minunile promise,nici cu ce va înlocui golul produs prin des-ființarea de legi și tratate, dar fanii nici nuau nevoie să știe cum, ei au încredere înmantia lui de vrăjitor, mai ales că e un mi-liardar de succes care a dovedit că pentru elînsuși poate… În plus, a știut să se vândăadmirabil. El este expresia maximă a in-dustriei de reclamă americană.

Și totuși, nu ar fi reușit de unul singur.Cel mai mare aliat i-a fost mass-media, cutoate ramificațiile ei. Mass-media, detes-tată de Trump pentru că nu-l laudă sufi-cient, este cea care l-a transformat dintr-uncandidat controversat în câștigător. Pos-turile de televiziune, indiferent de orien-tarea politică, au un singur zeu: Audiența.Asta le aduce dacă nu prestigiu, cu sigu-ranță bani, iar Banul e Zeul Americii. Dinpunctul ăsta de vedere, a fost un ajutor re-ciproc - Trump le-a crescut audiența. Depeste un an, pe orice canal, e acolo zi șinoapte. Nu mai contează dacă e lăudat saucriticat, e prezent. Dacă ai tăia sonorul șite-ai uita doar la imagine, ești ocupat sub-liminal de figura lui. Să ne imaginăm că s-ar face continuu reclamă la Coca-Cola și aivedea doar sticle cu eticheta roșie. Nu ai fiîmpins să cumperi până la urmă? Măcardin curiozitate, chiar dacă nu-ți placeCoca-Cola sau știi că îți face rău.

Pe timpul campaniei electorale, tele-viziunea s-a bucurat de talentul de one-man-show al lui Trump și s-ahollywoodizat în consecință. StateleAmericii profunde, alături de FOX News,canalul național conservator, au posturilelor de știri locale de dreapta, alternativenews, dar și multe posturi de radio radicale,în care se face elogiul supremației albilor șinu de puține ori curg știri false, intenționatfabricate pe placul audienței. La astea seadaugă nenumărate site-uri pe Internet careabundă în teorii ale conspirațiilor, scenariilugubre de defăimare a liderilor democrațiși laude triumfaliste pentru favoriții con-servatori. Trump a dat energie unor grupurisemnificative prin discursul său populist,încurajând involuntar mistificările apărutepe Internet, pe fondul pierderii autoritățiimass-mediei. Pe de altă parte, nu e de mi-rare că a apărut cineva ca Snowden capabilsă intervină în viața politică și să influ-

ențeze arena electorală, odată ce se-curizarea rețelelor cibernetice e vulnera-bilă, iar jurnalismul de investigație adispărut. Războaiele nu se mai dau pe câm-puri de luptă, ci pe ecrane de computer. Re-cent, CIA a făcut un raport denunțândimplicarea WikiLeaks și a Rusiei în influ-ențarea alegerilor în favoarea lui DonaldTrump. Răspunsul cinic al lui Putin nu aîntârziat: știri false lansate pentru a com-promite relația și imaginea Rusiei în ochiipreședintelui ales.

Teoriile conspiraționiste fac specta-colul, iar dezinformarea e la putere. Inter-netul e infestat de știri false. Interesant e cămulte sună asemănător, par produse în ace-lași laborator, de către același departament.Doar un mic exemplu: înaintea alegerilorparlamentare din România au apărut peanumite site-uri, din surse neidentificate,că premierul Dacian Cioloș ar fi fiul nele-gitim al lui Soros. Și despre Obama s-aspus pe site-uri americane de dreapta că arfi fiul adoptiv al aceluiași Soros.

Până la urmă, știrile false și-au atinsscopul. Au adus naționalism și populism șiîn America, de la dreapta, și în România,de la stânga. Cine este în spatele valului dezvonuri și dezinformări care a cuprins Ves-tul și în ce scop? Un jucător de șah laKremlin își freacă mâinile mulțumit. Nudoar dictaturile de stânga au recurs la po-pulism și propagandă. Goebbels a fost mi-nistrul propagandei în timpul lui Hitler.Știa mult despre eficacitatea răspândiriiștirilor false și a folosit dezinformarea camecanism de manipulare în exercitareaputerii. Azi lumea vestică se reformulează,se reorientează spre alte alianțe politice șieconomice. Multiculturalismul și glo-balizarea par experimente tot mai slăbitepe fondul radicalizării societăților funda-mentaliste din Turcia și Orientul Mijlociupe de o parte, și a ascensiunii naționalis-mului în Europa și America, pe de alta. Di-versitatea și toleranța sunt valori tot maineputincioase în a contracara amenințareacu terorismul internațional folosită ca armăde izolaționism de către regimuri de ex-tremă dreaptă ori guverne populiste carefolosesc tehnica știrilor false pentru adestabiliza ordinea actuală.

Fenomenul este atât de răspândit și depericulos, încât însuși Papa Francisc de-clară răspândirea știrilor false un păcat.

Vineri 24 februarie 2017Vineri 24 februarie 2017 ■ PAG. 9PAG. 999 UTILE

FĂRĂ VIZE ÎN CANADA

Precizări privind liberalizareavizelor pentru cetățenii români

După cum probabil știți, Acordul co-mercial dintre Uniunea Europeană șiCanada (CETA), semnat pe 30 octombrie2016 de prim-ministrul Trudeau și oficialiai Uniunii Europene, a fost aprobat pe 15februarie a.c. de către Parlamentul Euro-pean. În virtutea acestui acord, ridicareavizelor de turist pentru români va intra învigoare, parțial, la 1 mai. Este vorba despreromânii care au mai fost în Canada și careau obținut o viză în ultimii zece ani și decei care în prezent dețin o viză valabilăpentru Statele Unite. Apoi, de la 1 decem-brie 2017, toți românii vor putea călătorifără vize în Canada.

FĂRĂ VIZĂ DAR CU O AUTORIZA�IEELECTRONICĂ DE CĂLĂTORIE (ETA)

Odată cu ridicarea vizelor de turist,românii vor trebui să obțină această auto-rizație, ca orice cetățean al unei țări scutitede viză (cu excepția SUA) care viziteazăsau tranzitează Canada. ETA este conectatăelectronic la pașaport și este valabilă timpde cinci ani sau până la expirarea pașapor-tului, dacă această dată survine înainte.ETA se obține online și costă 7$. Suntnecesare: pașaportul, o carte de debit

sau credit și o adresă de e-mail. ETA esteimpusă doar călătorilor care ajung înCanada pe calea aerului, nu terestru saumaritim.

CÂT TIMP POT STA CETĂ�ENII ROMÂNICA TURIȘTI ÎN CANDA?

Durata sejurului este stabilită lapunctul de intrare în Canada de cătreofițerul de servicii frontaliere. În vastamajoritate a cazurilor, vizitatorii pot statimp de șase luni. În cazul în care ofițeruldecide pentru o perioadă mai scurtă, datade părăsire a Canadei va fi indicată în pașa-port. Cei care doresc să-și extindă ședereatrebuie să facă o cerere în acest sens cu celpuțin 30 de zile înainte de data la care tre-buie să plece din Canada. Cererea se poatedescărca de pe site-ul ministerului Imi-grației, la www.cic.gc.ca.

POSIBILITATEA REINTRODUCERII VIZELORDACĂ NUMĂRUL IMIGRAN�ILOR ILEGALICREȘTE

Liberalizarea vizelor pentru cetățeniiromâni nu aduce vreo schimbare privindreglementările din domeniul imigrației, iarromânii care sosesc aici ca turiști nu au

drept de muncă sau studii. Pentru a stopaeventuale abuzuri, guvernul de la Ottawaîşi rezervă dreptul de a reimpune vizelepentru cetățenii români (și bulgari) dacă„tendințele de migrație clandestină dinpartea vreuneia dintre cele două ţări crescîn mod semnificativ”. Există așadar unmecanism de snap-back prin care Canadava putea să reintroducă temporar vizeledacă se depăşeşte un anumit număr de imi-granți ilegali. Această clauză este însădisponibilă doar în următorii trei ani,după care ea nu va mai putea fi invocată.

PRECEDENTECând Republica Cehă a intrat în Uni-

unea Europeană în 2004, alături de altenouă țări, UE a început negocierile cu gu-vernul canadian pentru ridicarea vizelorprivind cetățenii din Spațiul Schengen, înbaza principiului de reciprocitate. Drept ur-mare, în octombrie 2007, vizele au fostridicate pentru cetățenii Republicii Cehe.La nici doi ani însă, pe 16 iulie 2009,Canada a reintrodus vizele pentru cehi da-torită faptului că mulți rămâneau în Canadacerând azil (majoritatea cererilor provenindde la cetățenii cehi de etnie romă). La in-sistențele Uniunii Europene și după o re-formă (controversată) a sistemului dedeterminare a statutului de azilant care aredus considerabil numărul de cereripotențial false, vizele pentru cetățenii Re-publicii Cehe au fost din nou ridicate înnoiembrie 2013.

Un alt exemplu este cel al Mexicului.În iulie 2009, Canada a reintrodus restricți-ile privitoare la viza de turist pentrucetățenii mexicani din trei motive: creștereasubstanțială a numărului de cereri derămânere în Canada ca refugiat (de la 3.500în 2005 la aproape 9.500 în 2008),creșterea ratei de violare a procedurilor deimigrare în cei trei ani precedenți reintro-ducerii vizelor, și creșterea riscurilor legatede documentele de călătorie, crimă organi-zată și corupție. Vizele pentru cetățeniimexicani au fost din nou ridicate începândcu 1 decembrie 2016. AM

PETI IE

Ridicarea vizelor pentru români, careva intra în vigoare anul acesta, a inspi-rat o petiție pentru introducerea uneicurse aeriene directe între capitalaRomâniei și Montreal.Petiția, intitulată Zbor direct Bu-curești-Montreal, a fost deschisă pewww.petitieonline.com, în data de 15februarie. Până în prezent ea a adunatpeste 450 de semnături.Autoarea petiției vorbește despre celedouă etape preconizate de Canadaprivind ridicarea vizelor pentrucetățenii români - la 1 mai și apoi la 1decembrie 2017 - dar și despre faptulcă aici se află o comunitate nu-meroasă, de 40.000 de mii de români,din cei aproximativ 200.000 care tră-iesc în Canada.Ea amintește, de asemenea, că o călă-torie între aceste două orașe dureazăadesea 12 ore, se face cu cel puțin oescală și are costuri prohibitive pentrumulți, mai ales familiile cu mai multde doi membri.Cum liberalizarea vizelor arepotențialul de a atrage după sine ocreștere a numărului de români ce vorvizita Canada, inițiatoarea petițieidorește ca aceste semnături să fie unargument în plus pentru Air Canadasau Tarom, pentru introducerea uneicurse directe.Petiția este disponibilă și pe paginaFacebook Accent Montreal și vă in-vităm să o semnați.

PPeennttrruu uunn zzbboorr ddiirreecctt BBuuccuurreeșșttii--MMoonnttrreeaall

Disponibilitate maxima, preturi deosebit de avantajoase. Deplasari la client. Servicii personalizate.

Pregatire profesionala de exceptie, o vasta experienta canadiana pentru ORICE domeniu de activitate!Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA• Declara.i de IMPOZIT: persoane fizice

si companii• Declara.i TPS/TVQ, Salarii, Simulari

REER• Rapoarte IFTA, Rapoarte CCQ, CSST

www.arcade-accounting.com • 551144..550088..88888800 • [email protected]

• Incorporari si lichidari de companii• Reprezentare in fata autorita.lor

guvernamentale• Consiliere fiscala op.ma pentru rambursari

maxime3333 boul. Cavendish, suite 435, Montreal, H4B 2M5

Vineri 24 februarie 2017Vineri 24 februarie 2017 ■ PAG. 10PAG. 101010 www.accentmontreal.com

3833 boul. St-LaurentMontreal, H2W 1X9514.288.8046

LA NOI GASITI SAVORILELA NOI GASITI SAVORILEDE ACASA!DE ACASA!

Mititei proaspetiCarnati proaspetiCarne marinata

CChhaarrccuutteerriieeFFaaiirrmmoouunntt

CChhaarrccuutteerriieeFFaaiirrmmoouunnttLA NOI GASITI SAVORILE DE ACASA!LA NOI GASITI SAVORILE DE ACASA!

►►Mezeluri pregatite inpropriul laborator ►►Produse de cofetarie

SPECIALITATI SPECIALITATI ROMANESTIROMANESTI

PPooiissssoonnnneerriieeFFlleeuurryy2345 Fleury Est, Montreal, H2B 1K8

551144..550011..44446622

● Peste din Mediterana, din Grecia si Maroc● Specialitati din America de Nord (Florida)

si America de Sud

PRIMAPRIMAPESCARIE PESCARIE

ROMANEASCAROMANEASCALA MONTREALLA MONTREAL

Comenzi prin telefon pentru ORICE fel de peste, proaspat sau gatit

Charcuterie Produse traditionale romanesti si nemtesti

Crenvursti, Carnaciori oltenesti, Cabanos, Costita afumataSarmale, Zacusca, Platouri reci si calde, la comanda

● Cod sarat cu si fara oase, merluciu si macrou proaspat ● Mare varietate de fructe de mare - Caracatita la pret foarte bun● Specialitatea casei: Carnati din peste, diferite varietati● Chiftelute de peste, ardei umpluti cu fructe de mare,

musaca cu somon, salata cu somon afumat, icre● Somon afumat in magazin

Varza Varza muratamurata

7.99$/buc7.99$/buc.

LLLLAAAA PPPPAAAAVVVVEEEE LLLL

TTooaattee pprroodduusseellee nnooaassttrree ssuunntt pprreeppaarraatteessii aaffuummaattee iinn mmaaggaazziinnuull ddiinn LLaavvaall RReetteettee aarrddeelleenneessttiiGGuussttoossiiii mmiiccii ddee BBaallkkaanniiCarnati oltenestiCarnati afumatiCiolane afumateCostita afumataTelemea de oaie GhiudemBabic+ multe alte produsetraditionale romanesti

LAVALLAVAL

Vineri 24 februarie 2017Vineri 24 februarie 2017 ■ PAG. 11PAG. 111111 www.accentmontreal.com

RRIIVVEE--SSUUDD5552 boul. Grande-AlléeSt-Hubert, J4Z 3G1

445500..667766..66665544Orar prelungit! Deschis silunea, pana la ora 18.00.

MMOONNTTRREEAALLIn Piata Jean Talon7070

Henri-Julien, H2S 3S3

551144..880077..11662266Deschis in fiecare zi

a saptamanii.

•Cea mai mare varietate de mezeluri,preparate de casa: peste70 de produse artizanale•Sarmale, Salata beuf,Ciorba de burta, Salata

de vinete, Icre •Chiftele proaspete, facute in magazin

•Cas, Branza de burduf,Branza Dorna

•Prajituri de la Patiseria Angelica si Château

Euro

Gustul Traditiei

wwwwww..bbaallkkaanniibbrroossssaarrdd..ccoomm

333399999999ZZaaccuussccaa

RRaauurreennii ddee cciiuuppeerrccii

$$$$

SSeemmiinnttee nneeggrree ddee ffllooaarreeaa

ssooaarreelluuii iinn vvrraacc

772200 mmllddooaarr iinn BBrroossssaarrdd

BALKANI

BROSSA

RD

333377775555ZZaaccuussccaa

RRaauurreennii ddee lleegguummee

$$$$

772200 mmllddooaarr iinn BBrroossssaarrdd

SSaallaammPPiicckk

MMaaccrroouuaaffuummaatt

llaa ccaalldd//rreeccee

CCiioorrbbaa ddee bbuurrttaa

PPuuffuulleettiiGGuussttoo

CCaassccaavvaallddee ooaaiiee

BBoommbbooaanneeddee CCrraacciiuunn iinn ssppeecciiaall

SSppeecciiaalluurrii iinn vviiggooaarree ppaannaa llaa eeppuuiizzaarreeaa ssttooccuurriilloorr

R e s t a u r a n t

200 DE LOCURI• Specialitati romanesti• Parcare gratuita

MENIU VARIAT10 feluri calde • Fructe de mare

• Peste • Saslic (pui, porc) • Carnati • Salata • Desert

Info & rezervari: 514.277.4787 • 514.679.4583

Organizam nuntibotezuri • comuniuni

petreceri

Rezervari vineri & duminica10% reducereMUZICA LIVE

Vineri 24 februarie 2017Vineri 24 februarie 2017 ■ PAG. 12PAG. 121212 NUTRIIE & SĂNĂTATE

Pe 15 februarie, Canada a pierdut unuldintre cei mai talentați oameni de radio aisăi. Stuart McLean avea 68 de ani și în2015 fusese diagnosticat cu melanom. De-cesul său a făcut să se vorbească desprerăspândirea melanomului și efectele saledevastatoare asupra sănătății și a crescutvizibilitatea acestui cancer de piele careucide în mod tacit. Vom vorbi deci desprecele mai periculoase tumori cutanateprovocate de acțiunea razelor ultravioleteasupra celulelor dermei.

Potrivit statisticilor din 2016 publicatede Canadian Cancer Society, incidențamelanomului a crescut în ultimele decenii,atât în rândul bărbaților cât și al femeilor,numărul de noi cazuri diagnosticate anultrecut fiind estimat la 6.800. El se află pelocul șase la bărbați și pe șapte la femei înrândul noilor cazuri de cancer diagnosti-cate în 2016.

Din păcate, această maladie are unpotențial letal ridicat: melanomul este celmai agresiv cancer de piele, cu cea mairapidă viteză de extindere (metastaze) din-tre toate tipurile de cancer cutanat. Deșireprezintă doar 5% din totalul cancerelorde piele, el este responsabil de aproape80% din decesele determinate de acestea,depășind carcinoamele spinocelulare, car-cinoamele bazocelulare și limfoamele,toate luate la un loc.

Dacă sunt diagnosticate în faze inci-piente, adică până la grosimea de 1mm,majoritatea melanoamelor sunt aproape100% vindecabile. Depistarea precoceeste deci foarte importantă, însă prevențiarămâne instrumentul principal de a com-

bate acest cancer.Iată cele mai importante informații pe

care trebuie să le știți pentru scădereaincidenței melanomului:■ Cauza sa principală este expunerea ne-protejată la radiațiile ultraviolete, atât celenaturale, de la soare, cât și cele artificiale,din saloanele de bronzaj.■ Simptomele sale nu sunt evidente și deaceea, de multe ori, nu este depistat latimp. Poate apărea în locuri unde lesneeste neglijat - pe pielea capului, de exem-plu. În plus față de piele, melanomul poatesă apară și la nivelul ochilor, membranelormucoase sau sub unghii, părți ale corpu-lui unde diagnosticarea la timp este și maidificilă.■ Toată lumea, indiferent de vârstă, sex șiculoarea pielii poate dezvolta aceastăboală, însă persoanele cu ten, păr și ochideschiși la culoare, care se înroșesc lasoare și nu se bronzează niciodată, per-soanele cu istoric familial de cancer cu-tanat (nu neapărat melanom), cu arsurisolare severe suferite chiar și în copilărie,cu mai mult de 10 ședințe de bronzaj arti-ficial pe an până la vârsta de 30 de ani, auun risc sporit de a dezvolta această boală.■ Riscul melanomului este chiar mai mareîn cazul folosirii solarului, razele UV arti-ficiale fiind mult mai invazive decât celeale soarelui. Cum adolescenții și tineriisunt adesea cei mai frecvenți utilizatori aisaloanelor de bronzaj, în ultimii anicazurile de melanom diagnosticat la cei cuvârste între 15 și 19 ani s-au înmulțit alar-mant.

Plecați așadar urechea la ceea ce vă

spun medicii:■ Folosiți creme de protecție solară zilnic(pe părțile expuse) chiar și iarna, chiar șiatunci când e înnorat, cu un SPF de minim30 și un spectru larg de protecțieUVA/UVB. Aplicați-le corect, cu 30 deminute înainte de fotoexpunere, și reapli-cați după contactul cu apa, chiar dacă estemenționat pe ambalaj că rezistă la apă.■ Purtați pălării și ochelari de soare; fițiatenți atunci când îi cumpărați ca aceștiasă poarte mențiunea că oferă o protecțiede 100% UVA/UVB.■ Evitați să vă bronzați. Nu mergeți lasolar și nu stați la soare, în special în in-tervalul orar 10.00-15.00, când ultravio-

letele prezintă cea mai mare intensitate.Bronzul nu se mai poartă, căci melanomulnu e sexy.■ Examinați-vă pielea frecvent. Orice mo-dificare a unei alunițe sau a unui semn cu-tanat e motiv de consultare cât mai rapidăa unui medic. Uitați-vă în mod specialdupă: alunițe care cesc în diametru șigrosime, care își schimbă forma, devenindasimetrice, a căror margini devin neregu-late sau care își modifică nuanța sau cu-loarea.

Acest articol a fost revizuit de dr. Alexan-dru Nicolescu-Zinca, șef la CliniqueRéseau Diamant.

SIMPLU GHID DE SĂNĂTATE

Melanomul, unul din cele mai frecventecancere în Canada

Decesul recent al lui Stuart McLean, bine cunoscutul realizator alemisiunii de radio The Vinyl Café, care timp de mai bine de 20 de aniși-a fermecat ascultătorii cu eseurile, povestirile scurte și muzica defoarte bună calitate difuzate, a adus în actualitate o boală devasta-toare: melanomul. Acesta este cel mai periculos tip de cancer de pieleși unul din cele mai frecvente cancere în Canada.

În depistarea melanomului auto-evaluarea este extrem de importantă. Un ghid foarte buneste această grilă ABCDE, de la myskincheck.org. Oricine, indiferent de culoarea pielii,poate dezvolta această boală, care adesea apare în locuri greu de depistat. Un tragic exem-plu în acest sens este celebrul Bob Marley, răpus de un melanom ce a debutat pe unul dindegetele mari de la picior.

Vineri 24 februarie 2017Vineri 24 februarie 2017 ■ PAG. 13PAG. 131313 ȘTIIN�Ă & TEHNOLOGIE

Vreți mai mulți clienți?

Publicitate care funcționează!www.accentmontreal.com | [email protected] | 514 690.8831

Suntem aici să vă ajutăm!Print și online

Gemenii spațiali nu mai sunt identici!

CĂTĂLINA [email protected]

Fiecare călătorie neîmbogățește și, poate,ne schimbă puțin. Ceeace mâncăm și bem șidiversele condiții cli-matice își pun am-prenta asupra noastră.Puțini însă își ima-

ginează că o călătorie poate avea influențeasupra ADN-ului. Ca acest lucru să se în-tâmple călătoria trebuie să fie una specială- în spațiu!

Doi astronauți americani au participat laun program de cercetare al cărui scop a foststudiul a ce se întâmplă cu organismuluman pe o perioadă mai îndelungată înspațiu. Au fost aleși doi gemeni identici:Scott și Mark Kelly. În vreme ce Mark arămas pe Terra, Scott a părăsit planeta noas-tră cu destinația ISS (International Space

Station), unde a petrecut 340 de zile. Ambiisunt astronauți experimentați ai NASA,fiecare cu patru misiuni spațiale la activ,Mark Kelly fiind de două ori comandant alSpace Shuttle-ului.

Înainte de plecare și după reîntoarcerealui Scott, amândurora li s-au făcut multipleanalize medicale, printre care și cea a ADN-ului. Nu mică le-a fost mirarea cercetăto-rilor când, la revenirea lui Scott din spațiu,pe 2 martie 2016, analizele au arătat căADN-ul celor doi gemeni nu mai era iden-tic. Rezultatele studiului efectuat de oechipă condusă de Christopher Mason de laCornell University din New York au fost re-cent publicate în revista Nature, generândmult interes și stârnind multiple discuții.

Studiul a relevat schimbări în activitateagenelor și a proceselor chimice din ADN,care, susțin cercetătorii, sunt rezultatulcondițiilor de stres, precum și de modificarea somnului și a dietei la care Scott a fostsupus în orbită la bordul Stației Spațiale.

Din acest punct de vedere, rezultatul eraoarecum de așteptat. Surpriza a fost însăconstatarea că telomerii lui Scott erau mailungi decât cei a lui Mark!

Ce sunt acești telomeri? Telomeriireprezintă fragmente de ADN aflate la ex-tremitățile cromozomilor. Dacă ne putempermite o comparație, ei sunt ca partea fi-nală (cea cerată) a șireturilor de pantofi,care nu lasă șiretul să se deșire. Atunci cândADN-ul se divide, este foarte posibil să sepiardă o mică porțiune din partea finală acromozomilor - ceea ce, evident, afecteazăîn mod negativ evoluția și funcționalitateacelulei. Telomerii protejează această partefinală a cromozomilor în procesul de divi-ziune. Cu fiecare diviziune însă, telomeriisunt la rândul lor afectați și pierd o micăbucățică, până se ajunge, după multe divi-ziuni celulare, să nu mai rămână... nimic.Când acest lucru se petrece, structuracelulei este afectată, ea moare sau începe săaibă defecte grave de funcționare.

Telomerii au deci un rol extrem de im-portant, determinând practic de câte oricelulele se pot divide fără să se deterioreze.Cu cât telomerul este mai lung, cu atât maimulte diviziuni pot avea loc, iar individul

poate, cel puțin teoretic, trăi mai mult(ținând cont de faptul că numărul de divi-ziuni ale celulelor este proporțional culungimea vieții).

La câtva timp după reîntoarcerea sa pePământ telomerii lui Scott s-au reîntors ladimensiuni „normale”, adică la fel ca cele alui Mark. Nu este clar încă motivul pentrucare în spațiu telomerii au rămas mai lungi.Se presupune că ar putea fi meritul absențeide gravitație sau a consumului de mâncareliofilizată (mâncare uscată prin deshidratarela frig - apa îngheață mai repede decât cele-lalte componente și este eliminată subformă de gheață).

Studiul asupra gemenilor Kelly va con-tinua și în următorii patru ani. Între timp,noi teste vor contribui la înțelegereaefectelor pe care călătoriile în spațiu le auasupra organismului, ceea ce este extrem deimportant inclusiv pentru pregătirea vi-itoarelor călătorii pe planeta Marte, caresunt în programul mai multor agențiispațiale.

Cătălina Curceanu este prim cercetător îndomeniul fizicii particulelor elementare şial fizicii nucleare, Laboratori Nazionali diFrascati, Istituto Nazionale di Fisica Nu-cleare (Italia) şi colaborator Scientia.ro.

CORPUL UMAN ÎN SPA�IU

După ce a petrecut aproape un an de zile în spațiu, americanul Scott Kelly s-a reîntors pePământ, unde, în urma analizelor medicale, a reieșit că nu mai este identic cu Mark Kelly,fratele său geamăn, rămas acasă în această perioadă de timp.

Gemenii Mark și Scott Kelly, astronauți NASA.

Pe staţia ISS nu există frigidere, astfel cămâncarea trebuie stocată corespunzător pen-tru a se evita degradarea acesteia. Alimentelesunt uscate prin îngheţare, apoi rehidratateîn spaţiu.

Un elixir al tinerețiiTelomerii, o regiune de ADN situată lacapătul fiecărui cromozom liniar, au fostluati în considerare de oamenii de științăca un reper pentru identificarea vârstei bio-logice reale și aproximarea speranței deviață a oamenilor. Datorită asocierii lor cuestimarea longevității, telomerii sunt con-siderați o posibilă soluție de amânare aprocesului natural de îmbătrânire. Per-soanele cu un procent ridicat de telomeriscurți sunt mai predispuse dezvoltării can-cerului, afecțiunilor cardiovasculare șialtor boli asociate cu bătrânețea, precum șidecesului prematur.Cercetătorii estimează că aproximativ 50%din gradul de variabilitate al lungimiitelomerilor este moștenit, iar restul este in-fluențat de factorii de mediu și de ceilegați de modul de viață.

Vineri 24 februarie 2017Vineri 24 februarie 2017 ■ PAG. 14PAG. 141414 GRANIELE GÂNDIRII

Există civilizaţii tehnologice extra-terestre?

Cei mai mulţi astrobiologi aşa cred.Fizicianul Enrico Fermi, comparând lipsaevidentă a unor dovezi privind existenţaacestor civilizaţii extraterestre cu numărulimens de civilizaţii care se presupune căar exista, a întrebat „Unde este toatălumea?”. Cea mai celebră încercare de arăspunde la această întrebare este ecuaţialui Drake.

În 1961, Frank Drake a propus aceastăecuaţie ce conţine şapte variabile impor-tante. Dacă le înmulţim - numărul destelele care au planete, numărul de plan-ete pe care se dezvoltă viaţă inteligentă,numărul de civilizaţii care aleg să trimitesemnale în spaţiu şi aşa mai departe - vomobţine numărul probabil al civilizaţiilortehnologice pe care am putea spera să leîntâlnim.

Evident, problema cu care ne confrun-tăm constă în faptul că estimările noastre

privind valoarea celor mai multe dintreaceste variabile sunt foarte dificil de sta-bilit. În cadrul SETI Institute (Search forExtra-Terrestrial Intelligence), 130 de oa-meni de ştiinţă, din fiecare disciplinăimaginabilă, desfăşoară o activitate decercetare în cadrul mai multor domeniicare să poată ajuta la îmbunătăţirea es-timărilor noastre privind valoarea fiecăreivariabile în parte. Cele mai bune estimăriactuale sunt cuprinse între 1 şi 10. Nimenidin cadrul SETI nu pretinde însă că ar fiuşor de stabilit valoarea lor. Frank Drakeînsuşi a declarat că ecuaţia sa este utilădoar pentru „organizarea ignoranţei noas-tre” cu privire la întrebarea legată de exis-tenţa civilizaţiilor extraterestre.

Este posibil ca extratereştrii să existe înacelaşi timp cu noi?

Un factor pe care mulţi oameni nureuşesc să-l ia în considerare este timpul.Gândiţi-vă la o galaxie ca la un pom de

Crăciun cu luminițe ce clipesc. Fiecarepuls scurt de lumină poate reprezentadovada existenţei unei civilizaţii tehno-logice. Deşi pot fi aprinse mai mai multeluminițe la un moment dat, şansa de aavea două surse de lumină adiacente deacest fel, în acelaşi timp, este mult maimică. Chiar dacă am lansa o navă spaţialăcătre una din aceste surse luminoase, ce arputea călători cu o viteză ce reprezintă ofracţiune semnificativă din viteza luminii,şansa ca acea civilizaţie să mai existe pânăajungem noi la ea este mică.

Chiar şi civilizaţiile care supravieţui-esc unui pericolul nuclear şi reușesc să nuse distrugă singure sunt, totuşi, expusepericolelor naturale. Supervulcanii şi pan-demiile sau ucigaşi cosmici cum ar fi as-teroizii, exploziile de novă şi supernovă,pot distruge chiar şi civilizaţiile cele maievoluate. O civilizaţie nu este eternă şi peo scară de timp de 14 miliarde de anișansele ca două sau mai multe să existe înacelași timp sunt foarte mici.

Ar putea extratereştrii ajunge la noi?Problemele privind posibilitatea efec-

tuării călătoriilor interplanetare sunt binecunoscute. Distanţele, perioada de timp şiconsumul de energie necesar parcurgeriiunor distanţe lungi depăşesc cu mult ca-pacităţile noastre tehnologice actuale.Aceste probleme tehnologice sunt la fel dedificil de rezolvat şi de către extratereştri.Chiar dacă am presupune că organismullor se poate adapta mai bine la o hibernarece ar dura mai multe secole, tot rămâneproblema reprezentată de faptul că spaţiulinterstelar este un deșert ce nu poatefurniza energia necesară unei călătorii.Drept urmare, aceste resurse trebuiecumva stocate la bord.

De asemenea, trebuie avută în vederenatura unei misiuni cosmice - doar într-odirecție sau o călătorie dus-întors. Sondelenostre spațiale Pioneer şi Voyager au fostlansate pe un drum fără întoarcere. Con-struirea unui vehicul spaţial destinat vi-zitării unui alt sistem stelar care să se șiîntoarcă de unde a plecat este cu mult maicomplicată. În cazul în care este necesarăo aterizarare, trebuie prevăzută nu doarrealizarea unei sonde pentru acest scop, ci

şi a unui întreg vehicul de lansare capabilde a executa apoi decolarea, încadrarea peorbită şi întoarcerea.

Un plan mult mai plauzibil pentru unvehicul destinat unei călătorii dus-întorsar fi acela care ar presupune doar o traiec-torie orbitală, deoarece acest lucru ar re-duce considerabil necesarul de energiepentru întoarcere. În același timp,cercetările ştiinţifice care se pot face într-o astfel de misiune sunt mult mai limitateiar un contact direct cu o eventuală civi-lizaţie extraterestră este imposibil.

Soluţiile din domeniul science-fictioncare au fost propuse pentru a evita pro-blemele unor asemenea călătorii spaţiale,cum ar fi găurile de vierme şi pliereaspaţiului, au fost analizate dar încă avem oînțelegere mult prea sumară a lor. Găurilede vierme traversabile - scurtături întredouă puncte din spaţiu - au fost studiate lanivel teoretic, dar ele ar necesita utilizareaunei materii exotice existente doar la nivelde ipoteze. Plierea sau deformarea spaţiul(imaginată în serialul Star Trek și denu-mită „warp drive”) are, de asemenea, spri-jinul unor ipoteze actuale, dar problemelepe care le ridică se referă la cerinţa uneicantităţi imense de energie chiar şi pentrutransportul a doar câţiva atomi şi restricţiacauzată de faptul că obţinerea unei „warpbubble” pentru a călători 100 de ani-lumină trebuie să fie întotdeauna prece-dată de o activitate de pregătire ce nece-sită cel puţin 100 de ani.

Desigur, dacă noi nu am rezolvat încăaceste probleme nu înseamnă că nicio altăcivilizaţie nu le poate rezolva. Dar, deșiacest argument reprezintă o posibilitatefilozofică, în baza a ceea ce cunoaștem înprezent, el nu este o posibilitate practică.

Această concluzie se aplică în mod si-milar şi în ceea ce priveşte presupunereacă o civilizaţie ar fi putut coloniza sis-temele stelare aflate în vecinătatea sa şicare, în acest fel, s-ar fi ferit de posibilelecataclisme naturale, supravieţuind şirăspândindu-se la infinit. Problemele pecare le ridică călătoriile interstelare şinumărul relativ mic de planete care ar fipotrivite unor asemenea călătorii, fac dincolonizare o idee la fel de puțin probabilăca şi vizitarea acestor lumi îndepărtate.

Suntem singuri în

Horaire disponile àOSTEOYOGA.COM

TTHHEE PPAATTHH OOFF TTHHEE OORRGGAANNIICC SSEELLFF

Telescoapele radio scanează cerul şi computerele analizează obser-vaţiile astronomice în căutarea de modele care ar putea indica un sem-nal artificial ce provine din spaţiu. Vânătorii de extratereştri stau îndeşert pentru a descoperi lumini pe cer ce se află în zbor deasuprabazelor militare. Întrebarea la care toți aceștia caută un răspuns esteurmătoarea: este mica noastră civilizaţie, aflată pe mica noastră pla-netă, singura din galaxie sau mai există şi altele care, ca şi noi, dorescsă se întâlnească cu noi tot atât de mult precum şi noi ne dorim să-i în-tâlnim pe ei?

Vineri 24 februarie 2017Vineri 24 februarie 2017 ■ PAG. 15PAG. 151515 GRANIELE GÂNDIRII

galaxie sau am fost vizitaţi de alte civilizaţii?Ar putea veni extratereştrii în persoanăsau ar trimite o navă robot?

Trimiterea unei nave robot este multmai practică. Ea ar putea foarte bine trans-mite toate mesajele şi informaţiile pe careextratereştrii ar dori să le comunice. Cumnu presupune transportul unor forme deviaţă, dimensiunile sale mult mai mici arface ca necesitățile energetice să fie multmai uşor de atins.

Chiar dacă extratereştrii ar avea degând să călătorească în persoană, ei arproceda, probabil, aşa cum am făcut și noiîn cazul explorării planetelor Marte, Venusşi a Lunii: mai întâi cu sonde robotizate.În acest fel nu se pune în pericol viaţanimănui şi se poate obţine o mai bunăînţelegere a mediului existent pe aceleplanete înainte de a trimite fiinţe vii.

Ce ar face extratereştrii aici?Aceasta este o întrebare dificilă. Nu

există niciun mijloc prin care putem afla,dar am putea specula în baza a ceea ce amface noi, oamenii, dacă am vizita alte pla-nete. Când sondele Pioneer şi Voyager aufost trimise în spațiu, ele au fost echipatecu cât mai multe informaţii despre noi:cum arătăm, unde ne aflăm în Univers şicâteva înregistrări cu sunete de pe Pământ.Cea mai bună presupunere pe care oputem face este că extratereştrii care ne-ar vizita ar dori să ne transmită cât maimulte informații despre ei.

O teorie destul de marginală este căextratereştrii ne-au vizitat deja, stivuindcâteva pietre în cadrul unor piramide saudesenând un model geometric într-un lande porumb şi apoi plecând mai departe. Arpărea puţin probabil ca, după ce au depăşittoate greutăţile legate de dezvoltareatehnologică şi costurile necesare pentru atrimite o sondă către o altă civilizaţie ex-traterestră, acesta să fie planul pe care l-ar alege. Dacă am fi noi în locul lor, ne-am

dori să-i cunoaștem mai bine și reciproca.O misiune de succes ar fi cea care ar tri-mitere cât mai multe informaţii posibiledespre noi înşine la suprafaţa respectiveiplanete. Extratereştrii care ar ajunge la noiar face, probabil, acelaşi lucru: ar trans-mite, pur şi simplu, informaţii despre eiînşişi către suprafaţa planetei noastre. Nuar exista nicio călătorie de întoarcere,riscul de eşec ar fi minim.

Nu ne-am aștepta să avem energiadisponibilă pentru ca sonda noastră săpoată zbura în jurul unei planete, să muteroci şi apoi să scape de urmărirea unoravioane de vânătoare prezente acolo.Poate în viitor, când dezvoltarea tehno-logică ne va permite. Până una alta, încer-cările noastre de a stabili un prim contacts-au rezumat la a trimite o înregistrare cucât mai multe date despre Pământ.

Ne-am putea da seama dacă au fostaici?

Această întrebare este, în mare mă-sură, un răspuns la întrebarea dacă călăto-ria extratereştrilor a fost într-o singurădirecţie sau o călătorie dus-întors.

Să presupunem că am detectat o civi-lizaţie extraterestră şi că am decis să tri-mitem o sondă spaţială către ea. În timpulcare s-ar scurge până ca sonda să ajungăacolo, este foarte probabil ca acea civi-lizaţie extraterestră să avanseze tehnologicsuficient de mult pentru ca sonda noastră,aflată în vizită, să pară învechită. Ar fideci mai bine să nu trimitem o sondă caresă se și întoarcă, ci să lăsăm respectivacivilizaţie să ne răspundă cu o tehnologiemai nouă ce au dezvoltat-o între timp.

Având în vedere costurile (energeticeși financiare), am putea lansa zeci desonde ce ar urma să parcurgă un drumîntr-un singur sens în loc de a dezvolta şilansa o singură sondă pentru un drum dus-întors. Aceste costuri ar fi aceleaşi şi încazul extratereştrilor.

Considerând dificultăţile tehnologiceşi cerinţele mai mari de energie ale uneisonde destinate unei călătorii dus-întors,cuplate cu faptul că o misiue doar dus ar ficel mai bun mod de a efectua cercetări ști-ințifice şi de a solicita un răspuns de la ocivilizaţie extraterestră, ne putem daseama dacă extratereștrii ne-ar fi vizitat.Dacă ar fi venit aici, sonda lor ar fi fostdisponibilă spre vizualizare undeva lamuzeul Smithsonian și am fi urmat in-strucțiunile pe care ei ni le-ar fi lăsat pen-tru a le răspunde.

Nu s-a descoperit vreo înregistrare deacest gen extraterestră, o sondă spaţialăsau orice alte dovezi că am fi fost vizitaţi.Se pare deci că extratereştrii nu ne-au vi-zitat încă prin intermediul celei mai uşoareşi celei mai probabile opţiuni: călătoriafără întoarcere a unei sonde robotizate,fără pilot.

Ar putea extratereştrii evita problemelefizice cauzate de călătoria spațială prinvizitarea noastră sub o formă nefizică?

Unora le place să sugereze că ex-tratereştrii avansaţi s-ar putea proiecta as-tral pe ei înşişi sau că au găsit o metodăde a ne vizita într-o formă necorporală.Această idee ar putea reprezenta o ficţiuneinteresantă, însă ea nu are nicio asemănarecu ceea ce știm despre modul în carefuncţionează Universul.

În realitate, există o modalitate de arealiza o misiune necorporală pentru afurniza informaţii despre civilizaţia taunui vecin. Nu este necesar să se cheltu-iască mii de miliarde de dolari şi să seaştepte sute de ani pentru a realiza ateri-zarea unei sonde spaţiale pe suprafaţa uneiplanete. Se poate trimite, în schimb, unfascicul de informaţii în direcţia dorită, cuviteza luminii, cu un cost minim, prin in-termediul undelor radio.

Orice civilizație suficient de in-teligentă pentru a asculta aceste semnales-a gândit deja la traducerea lor. Existăconstante universale şi matematice carepot fi utilizate ca puncte de referinţă: seri-ile Fibonacci, valoarea lui phi, unităţileatomice de masă, numărul lui Avogadro şiaşa mai departe.

Toate acestea ne readuc la afirmațiainițială: scenariul cel mai puţin probabileste acela că am putea fi vizitaţi în moddirect şi nu există nicio dovadă că aceastas-ar fi întâmplat vreodată. Mult mai pro-babil este că am putut fi vizitaţi de sonderobotizate, însă nici în acest sens nu existănvreo dovadă. Scenariul cel mai probabileste că vom auzi de vecinii noştri interste-lari prin unde radio. Însă de când as-cultăm, n-am primit niciun mesaj de la ei.

În concluzie, suntem singuri? Greu decrezut. Ştim însă că toate aceste problemesunt foarte dificil de rezolvat. În cazul încare anumite civilizaţii au reuşit să le re-zolve, rezultă că noi nu am fost incluşi pelista lor de locuri de vizitat. Asta nuînseamnă că nu vom fi mâine, anul viitorsau peste o sută de ani. Scrutați în conti-nuare cerul, dacă doriți. Dar dacă e să neîntâlnim vreodată vecinii din Univers, celemai mari şanse de a-i descoperi ni le oferăradiotelescoapele.

www.scientia.ro

Varianta originală a acestui articol, în en-gleză, intitulată „Ar We Alone?”, a apărutpe skeptoid.com. Scientia.ro este un sitede popularizare a științei și de demontarea miturilor pseudoștiințifice. Scientia.roprezintă zilnic articole și știri și are osecțiune de bloguri și una destinată între-bărilor din partea cititorilor. Cei caredoresc să sprijine acest demers de trans-mitere a informației științifice pe înțelesultuturor pot dona la: www.scientia.ro.

Deschis: Marti - Vineri: 9.00-18.00 | Sambata: 9.00-17.00Duminica - Luni: Inchis

* Detalii in magazin38 de ani in afaceri

Peste 30 de sortimente - Alb - Rosu - RozeIcewine - Sec - Catifelat - Cu gust de fructe

Magazinuldvs. de

Vineri 24 februarie 2017Vineri 24 februarie 2017 ■ PAG. 16PAG. 161616 TIMP LIBER

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

ADRIAN [email protected]

Intenţia mea era să fug deiarnă și să mă refugiez toc-mai în inima Anzilor, înCuzco, fosta capitală a im-periului Inca, de unde săcobor la Machu Picchu.Căci da, Cuzco se află la o

altitudine de 3.500 de metri, pe cândMachu Picchu e cu 1.000 de metri mai jos.Urma să aterizez la Lima, unde să-mi pe-trec primele patru zile, apoi să zbor înspreCuzco unde, după o zi absolut necesarăpentru aclimatizare, căci la acea altitudinemulți turiști suferă de migrene serioase iarrespirația e cumva îngreunată astfel încâtobosești mai repede decât în mod normal,urma să mă îndrept înspre Machu Picchuunde să-mi petrec ziua, iar dimineața săzbor înapoi la Lima și să-mi petrec searaîntr-unul din cluburile de dans de acolo.

Dar planurile mi-au fost complet datepeste cap de un împărat aztec.

Primele două zile s-au desfășurat con-form planului. M-am instalat în Miraflores,cartierul select, zona turistică a Limei, loculîn care te întrebi ce-o fi în capul ălora careîmpânzesc internetul cu avertismentealarmiste despre furturi, jafuri armate șicrime de toate felurile.

Pe drumul dinspre aeroport l-am rugatpe taximetrist să oprească la un non-stop,era unu noaptea și mi-era atât de foameîncât aș fi fost în stare să mănânc chiar și unîntreg bol de supă și bănuiam că pânădimineață n-o să se înghesuie nimeni să-migătească. Omul a oprit în fața unui fel dechioșc încropit jumătate din tablă, jumătatedin carton în fața căruia era parcată o… haisă-i zic maşină, căci mă simt generosastăzi. Era lovită pe toate părțile iar portieradin dreapta stătea să cadă. Aproape de in-trarea în coșmelie sprijineau zidul doi tatu-ați cu mutre blajine de ucigași cu jumătatede normă. I-am explicat șoferului că nu mi-e chiar atât de foame, la o adică aș maiputea suporta vreo opt zile, până ajungînapoi în Canada, dacă așa arată toate non-stopurile din Peru.

Dar odată ajuns la destinație, am uitattot ce am văzut pe drum. Miraflores e ooază de Occident. Curat, îngrijit, clădiricoloniale restaurate răspândite printreclădiri moderne - prima impresie a fost ex-celentă.

În noaptea aceea am ieșit, m-am plim-bat vreo oră pe străzi și m-am simțit în si-guranţă. Era sâmbătă noaptea iar străzileerau destul de animate.

Abia în zilele următoare am remarcatcă zona arată ca un oraș sub asediu.Clădirile și curțile sunt protejate cu gratii,țepușe metalice, sârmă ghimpată sau gar-duri electrice. Condourile de lux de laprimele etaje au balcoanele închise cugratii, dar nici cei de la etajul doi nu se simt

în siguranţă, unii au garduri electrice insta-late pe balustradă.

Toate astea sunt destul de discrete, to-tuşi, le poți scăpa uşor cu vederea.

Plaza de Armas e piața centrală aLimei, a orașului vechi. Arhitecturapalatelor și detaliile construcțiilor sunt im-presionante, cine a investit în ele n-a făcut-o cu jumătate de măsură. Acolo mi s-auoferit pentru prima dată înspre vânzarebomboane și ceai de coca, iar apoi am con-statat că se găsesc absolut pe peste tot lavânzare liberă.

Frunzele de coca sunt și foarte utile, dealtfel, mai ales pentru aclimatizare la marealtitudine. Pentru început am încercat bom-boanele, frunzele le-am lăsat pentru cândvoi ajunge la 3.500 de metri.

Pe o străduță laterală, la câteva zeci demetri de piață, se află catedrala San Fran-cisco. În catacombele catedralei fo-tografiatul e interzis, așa că n-o să vă arătpozele pe care le-am făcut, dar imaginați-vă o combinație de turişti de la vag intere-saţi înspre total apatici care se plimbăprintre osemintele unora cărora clerul le-arăpit dreptul la intimitate post-mortem. In-teresantă mi s-a părut mai degrabă bi-blioteca catedralei, iar atracția principalăacele biblii de 1m/0.5m, făcute ca să poatăfi citite de la distanță. Mi-au plăcut și lu-crările cu temă religioasă ale unor pictoricunoscuți, care, judecând după apetitulpentru curbe, ți i-ai fi putut imagina pictândcu mare plăcere nuduri, dacă lucrul ăsta nui-ar fi condamnat la foame, în cel mai buncaz.

Dar Lima nu-i orașul în care să-ți pe-treci prea mult timp în subterane. Are otemperatură perfectă de 280C, care nu os-cilează nici măcar cu un grad, și o lipsă to-tală a atât de supărătoarelor insecte dinfamilia țânțarilor, așa că am luat-o la piciorînspre Barranco, cartierul boem al orașului.Barranco trebuie vizitat seara, căci în tim-pul zilei e totul mort. În timpul zilei ideal arfi să mergi la plajă, urmând Bajada de

banos, aleea care coboară abrupt trecând pesub Puntea Suspinelor și pe ale cărei laturi,la înălţime, se găsesc unele dintre cele maifrumoase terase din oraș.

Mă fermecase Lima, începusem deja săfantazez, așa cum fac de fiecare dată cândajung într-un loc care-mi place, la cum ar fisă trăiesc acolo și să trec în revistă soluţiide relocare oscilând între naive și fantas-tice. Și exact atunci m-a lovit, în plin,blestemul lui Montezuma.

În esenţă, „Montezuma’s curse” - sau„turista”, cum mai e numit - e o tentativăpatetică a spiritului fostelor colonii de a teucide. Dar omenirea a evoluat suficient câtsă găsească mijloace ca să se protejeze,există vaccinuri, medicamente preventiveși medicamente pe care le iei ulterior, așacă, în cel mai rău caz, îţi strică vacanța.Cum s-a întâmplat în cazul meu.

De obicei evit vânzătorii stradali dede-licatese, dar câteodată îmi încercnorocul și niciodată n-am avut problemeprea mari. Până acum, căci bănuiesc că dela street food mi se trage. Turista e foarterăspândită, unul din doi călători în țările dinlumea a treia sau în cele emergente se îm-bolnăvește dar, în general, boala trece de lasine. Am pățit-o de vreo patru-cinci oripână acuma, însă n-a fost niciodată grav,dura maxim o zi și trecea fără sechele. Dedata asta, după ce trei zile n-am putut ieșidin camera de hotel și nici mânca marelucru, am comis inimaginabilul: am chematun doctor.

Ca să fac povestea lungă scurtă, amajuns la spital și am fost operat de urgenţă,căci microbul provocase nişte complicațiicare se puteau dovedi fatale.

Dacă n-am prea multe de povestit des-pre Peru, am înțeles, în schimb, multedespre peruvieni interacționând cu ei zilnic(puţin cam prea des pentru gustul meu, nutrecea un sfert de oră fără să-mi intrecineva în cameră cu vreo treabă) și mi-auplăcut mult oamenii ăștia muncitori și au-tentici, acești spiriduși prietenoși de unmetru jumate. Am fost internat într-o

clinică medicală, cameră privată, îngrijit dedoi doctori, un nutriționist, un fizioterapeutși o armată de asistente. Am avut în echipăși o călugăriță care oferea suport moral -pentru scurt timp, ce e drept, căci ulterior s-a dovedit că nu există călugărițe în spital șică am fost victima unei tentative de jaf.

Mă fascinau mâinile lor micuțe care-miînțepau venele cu atâta dexteritate și figu-rile lor serioase, dar senine. Sunt obișnuițisă se descurce cu ce au la îndemână.foloseau drept garou mănușile de latex, nupentru că nu ar fi avut materialele necesare,clinica era superdotată, dar pentru cămănușile erau mai la îndemână și făceautreaba la fel de bine. De altfel, ăla părea săfie sigurul rol al mănușilor, patru zile câtam stat acolo n-am văzut pe nimeni să sestreseze prea tare cu măsurile de igienă.

S-a făcut o risipă teribilă pentru minecât am stat acolo și pentru prima dată înviața mea de călător n-am mai zâmbit cândam fost întrebat dacă sunt bogat. Da, încomparație cu majoritatea peruvienilor suntbogat, am o asigurare bună, suficienţi banicât să-mi permit să călătoresc și carduri decredit pentru evenimente neaşteptate. Șimai am privilegiul de a-mi permite să îmifac datorii.

La intrarea în clinică, deși nu eram toc-mai în cea mai bună formă, mi s-a cerut săplătesc. Dacă nu aș fi avut card de credit, așfi ajuns la unul din abatoarele acelea supra-aglomerate numite spitale publice, unde așfi fost operat când mi-ar fi venit rândul.Căci asta e soarta covârșitoarei majorități aperuvienilor. Extrem de puţini îşi permitspitale private. E multă sărăcie în Peru, sefură mult, dar se respectă, totuşi, viațaomului. Peru e una dintre cele mai sigurețări din America de Sud din punctul ăsta devedere, numărul omuciderilor e similar cucel din SUA.

O problemă ar putea fi faptul că nu sevorbește engleza. În afară de angajațiihotelului și de doi medici, n-am întâlnit penimeni care să bâiguie măcar o fărâmă deengleză. Vestea bună e că noi, românii,putem înţelege spaniola fără niciun fel depregătire (mai ales dacă sănătatea noastrădepinde de asta), ba chiar o putem vorbi,dacă avem noroc de un interlocutor răbdă-tor.

Am revenit din călătorie cu un senti-ment dulce-amar, de înfrângere. Sper să numi se cristalizeze în minte o imagine nega-tivă despre Peru din cauza nefericitei ex-periențe. Ar fi nedrept, atât cât am apucatam văzut locuri superbe. Poate că o să măîntorc într-o bună zi, să-mi duc planul pânăla capăt.

Cititor avid, cinefil avizat și călătorinspirat, Adrian Benea este unul din fonda-torii V-Studios (Facebook.com/vstudiosmtl,un proiect media axat pe reportaje dinMontreal și din comunitatea română mon-trealeză.

IMPRESII DE CĂLĂTORIE

Blestemul lui Montezuma

Plaza de Armas din Lima, orașul vechi.

1717

Fabrică de alimente angajează lucrătorila timp plin, permanent, 35-40 de ore/săp-tămână, 11.35$/oră, transport inclus.Sunați la 438-929-8631 sau scrieți-ne [email protected].

Se caută un cuplu bilingv, responsabil, cuspirit organizatoric pentru un post deconcierge la un bloc de 64 de aparta-mente în Perrefonds. Experiența pentrurenovări minore, zugrăvit, instalații sani-tare și electricitate constituie un avantaj.Se oferă apartament cu toate utilitățile in-cluse, plus plată lunară. Tel: 514-337-6686 ext. 602 (FR, EN) | Tel:514-683-6650 (RO) | Fax CV: 514-337-4244.

Angajăm URGENT șoferi profesionișticl 1, incorporați, pentru serviciu local, dezi, timp plin, minim 50 ore/săptămână.Sunați la: 514-821-8595

Căutăm un cuplu pentru îngrijirea şitransportul la şcoală a doi copii de 8 şi10 ani + întreţinerea unei case in-cluzând menajul, în Seattle, WA, SUA.Preferăm o familie educată, cu bunecunoştinţe de matematică, şi cu puţină pri-cepere pentru mici lucrări de menţinere aproprietăţii. Salariul este foarte competi-tiv şi oferim beneficii dentare. Tel: 1-206-335-1980.

Charcuterie Balkani Brossard angajeazăo vânzătoare/un vânzător, timp plin sauparțial, seara și la sfârșit de săptămână.450-676-6654.

Angajăm urgent șoferi profesioniști,clasa 1, pentru Calfiornia (team). Oferimsalariu competitiv și flexibilitate. 514-835-7447.

Caut cuplu de concierges pentru un imo-bil de 18 apartamente, situat în zonaJarry/Acadie. Ofer un apartament 3½,plus extras. Responsabilități clasice. 450-689-6832 | [email protected].

Apartament 3½ de închiriat în cartierulCôte-des Neiges, preț extrem de avanta-jos: 705$/lună + o lună GRATUITĂ,disponibil imediat, cedare de bail. Căl-dură, apă caldă, aragaz și frigider incluse.Baie renovată recent. Foarte aproape destațiile de metrou Côte-des-Neiges și CôteSt-Catherine. În vecinătate cu toate ser-viciile, autobuz, Université de Montreal,spitalele St-Justine și Hôpital GeneralJuif. Imobil cu 44 de apartamente, spălă-torie și ascensor. Consierge român. Noiiveniți sunt bineveniți. Contact 438-995-0907, Olga sau 514-577-5359, Dumitru.

Superb apartament 2½ de închiriat,demisol într-un duplex în Laval, zona DesLaurentides/St-Martin, atmosferă liniștită,familială, ideal pentru o persoană singură,liniștită și nefumătoare. 495$/lună. Mo-bilă, electricitate, căldură, apă caldă in-cluse. Tel: 514-663-3179.

Caut colocatar(ă) pentru o cameră mobi-lată (inclusiv TV) la casă, în Laval-des-Rapides. Acces baie/bucătarie, căldură,electricitate, internet, cablu, telefonincluse. Situată în apropierea stației demetrou Concorde și a numeroase maga-zine. De preferat d-nă serioasă, nefumă-toare. Tel: 514-743-8509.

Apartamente 1½ și 2½ în bloc de beton,3420 Sainte Famille (colț cu Sherbrooke),la doi pași de metroul Place des Arts,complet renovate, totul inclus: încălzire,apă caldă, electricitate, frigider și aragaz.Spălătorie și ascensor în imobil.Concierge român. Chirii de la 650$/lună,bail de 12 luni. Tel: 450-465-9360.

Două 4½ mari, renovate, fiecare cu douădormitoare închise, bucătărie spațioasă,aragaz, frigider, mașină de spălat și uscatincluse. Încălzire electrică, termostat elec-tronic în fiecare încăpere. Autobuz în fața

blocului, situat la 5 minute pe jos decomplexul Forest. Tel: 514-683-3003.

Vând jachetă Canadian Goose culoareneagră, cu glugă și blăniță, măsura M/L,3/4, aproape nouă. Preț: 450$, negociabil.Sunați la: 438-345-5340, între orele09:00-17:00.

Vând rochie de mireasă, model deosebit,la un preț foarte convenabil. Mărimea 14,înălțimea 160-168 cm. Sunați la 514-748-8352 pentru mai multe detalii.

Cetățenie canadiană, blondă, ochi albaștri,vorbitoare de franceză și engleză, ocu-pație secretară, caut domn român pentruo relație serioasă. Condiții: nefumător, 45-52 de ani, care lucrează, iubitor de excur-sii, exclus persoanele neserioase. Relațiila telefon 514-256-4624, sâmbăta sau du-minica.

Domn divorțat, 45 de ani, prezentabil,tandru și iubitor, sincer, onest și atașant,doresc să cunosc doamnă 30-35 ani(maxim 40 de ani), cu sau fără obligații(copii), care să dorească să-și refacă viața(căsătorie/familie + copil). Dacă și tuurăști singurătatea, dacă-ți dorești un su-flet sincer, un bărbat care să te ocroteascăși să te iubească, nu ezita! Știu că eștiacolo, undeva. Avem nevoie unul decelălalt. Trimite-mi câteva rânduri despretine și o fotografie recentă la adresa e-mail: [email protected]. Promit sărăspund tuturor. Rog seriozitate.

www.accentmontreal.com

OFERTE DE MUNCĂ

Vineri 24 februarie 2017Vineri 24 februarie 2017 ■ PAG. 17PAG. 17

ÎNCHIRIERI

ANUNȚURI BISERICI

VACANȚĂ LAMYRTLE BEACH

Petreceți zile de neuitat la Myrtle Beach,South Carolina, cu o cazare în vile com-plet renovate, situate la 150 de metri deplajă, la 5 min. de aeroport și foarteaproape de multe puncte de atracție (ac-variu, terenuri de golf, centre de amuza-ment) și centre comerciale.

www.myrtlebeachvacations.ca514.993.6508 | 514.354.9943

Biserica Ortodoxă Română Sfântul Nicolaeanunţă că sfintele slujbe au loc în fiecare du-minică şi de sărbători mari la orele 10:30a.m. Adresa: 1690 Avenue De l'Église, Mon-treal, H4E 1G5. www.sfnicolaemtl.com

Parohia Ortodoxă Sf. Gheorghe (Rive Sud)vă invită la următorul program de slujbe: du-minica între 9:30-12:30, utrenia şi SfântaLiturghie; miercuri ora 20:00, slujba Sfân-tului Maslu; sâmbăta ora 16:00, slujba ve-cerniei. 2000 boul. Marie, Longueuil, J4T2B1. www.sfgheorghe.com.

Biserica Ortodoxă Română Înălţarea Dom-nului Montreal, 5845 Upper Lachine,N.D.G., H4A 2B6. Sfânta Liturghie se des-fășoară duminica şi sărbătorile din săp-tămână la 10:30. Preot dr. Nicolae Stoleru,paroh, tel: 514-748-6730,

Biserica Ortodoxă Română Sf. Dimitrie celNou, 10120 av. d'Auteuil, Mtl, H3L 2K1.Sfintele slujbe au loc: duminica - orele12:00; sărbătorile din săptămână - orele10:00. Preot Ion Ceauşu: 514-358-5121.

Biserica Ortodoxă Română Sfântul ProorocIlie Tesviteanul (Anjou) are următorul pro-gram: în fiecare duminică sau sărbătoare cucruce roșie între orele 10.45-13.00 (Acatistși Sfânta Liturghie). 5055 rue Joffre, H1K2T7. Preot paroh Ioan Cotrigășanu, 514-475-1399 sau www.sfantulilie.org

Programul obișnuit al Bisericii OrtodoxeSfântul Mare Mucenic Pantelimon din St-Eustache: slujba are loc duminica, ora11:15. Adresa: 367 rue Godard, St-Eustache,J7P 3V2. Preot Vasile Trif, 450-435-1097.www.bisericamontreal.org

Biserica ortodoxă română Sfinții MartiriBrâncoveanu vă invită la săvârșirea SfinteiLiturghii în fiecare duminică începând cuorele 10:30, în Lachine, 1400 boul. Saint-Joseph, H8S 2M8. Preot Dumitru Proca.Info: 514-586-6100 sau 514-743-2622.

Biserica Ortodoxă Română AcoperământulMaicii Domnului Pierrefonds & West Islandvă invită să participaţi la Sfânta Liturghie şișcoala duminicală pentru copii, duminica,începând cu ora 11:15. Preot paroh: Ioan Fe-licean Zinca. Tel. 514-714-2762; Adresă:Chapel of Archangel Michael, 17132 rueParker, etajul III, Pierrefonds, H9J 1C7.www.ortodoxwestisland.ca

Biserica Greco-Catolică Parohia NaştereaMaicii Domnului celebrează Sfânta Li-turghie în fiecare duminică la ora 10:30.2310 Denonville, Ville-Emard (Mtl), H4E1M8 (metrou Monk, autobuz 36 direcţianord, a 4-a staţie). Pr. Gheorghe Avram, tel:514-745-7565, www.sfantamariamica.org

Mănăstirea Ortodoxă Greacă PanaghiaParigoritisa, 827 Chemin de la carriere,Brownsburg, QC, J8G 1K7. Sf. Liturghie înfiecare sâmbătă, duminică și sărbătoare cucruce, ora 8.30; în vinerile din Postul Mare,Acatistul Buneivestiri între orele 6-7 p.m.;agapă frățească la încheierea slujbelor. Ser-vicii religioase, la cerere, în română: botez,parastas, etc. www.monastere.org | 450-675-1392, preot slujitor Constantin Lungu.

MICA PUBLICITATE în este GRATUITĂ. Profitaţi!

Pentru rubricile oferte de muncă, închirieri, vânzări, cumpărări, decese, matrimoniale

Ofertele de servicii sunt publicate contra cost. Trimiteți anunțurile [email protected]. Nu se primesc anunțuri prin telefon.

MATRIMONIALE

VÂNZĂRI

Vineri 24 februarie 2017Vineri 24 februarie 2017 ■ PAG. 18PAG. 181818 SPORT

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

TENIS FOTBAL

Mircea Lucescu, acest „AlexFerguson al estului”

FFeeddeerreerr șșii NNaaddaall,,ppeerreecchhee llaa dduubblluuppeennttrruu pprriimmaa ooaarrăă

Jucătorii de tenis RogerFederer (35 de ani) şi RafaelNadal (30 de ani) vor jucaîmpreună la dublu pentruprima oară în carieră, laediţia inaugurală a turneuluiLaver Cup, care se va des-făşura la Praga, Cehia, în pe-rioada 22-24 septembrie2017.

„Sunt foarte entuziasmatde faptul că voi juca înechipă cu Rafa. Nu am avutniciodată această şansă, pen-tru că până acum ne-am aflatdoar faţă în faţă, de-o parte şide cealaltă a fileului. Îmi vaface mare plăcere să joc ală-turi de el”, a declarat tenis-menul elveţian într-oconferinţă de presă.

Turneul nu face parte dincircuitul ATP și are un carac-ter demonstrativ. În cadrul

său se vor înfrunta douăechipe formate din câte şasejucători: „Europa”, cu Nadalşi Federer în componenţă,printre alţii, şi „Restullumii”.

Foştii mari tenismeniBjorn Borg (60 de ani) şiJohn McEnroe (58 de ani)vor conduce de pe bancăjucătorii care reprezintă Eu-ropa, respectiv Restul lumii.Ei vor avea şi dreptul să se-lecţioneze câte doi tenis-meni, iar ceilalţi jucători vorfi acceptaţi în funcţie declasamentul stabilit dupăturneul US Open.

Competiţia a primit, însemn de respect, numele fos-tului mare jucător australianRod Laver, acum în vârstă de78 de ani.

RUGBY

OOffiicciiaalliiii TTuurrnneeuulluuii cceelloorr ŞŞaassee NNaaţţiiuunniillaa rruuggbbyy eexxcclluudd ppaarrttiicciippaarreeaa RRoommâânniieeii

Oficialii Turneului celor ŞaseNaţiuni la rugby au anunţat recent căţări precum Georgia sau România nuse pot alătura într-un viitor apropiatprestigioasei competiţii, pentru că nuexistă locuri libere.

Într-un interviu citat de Media-fax, directorul executiv al Turneuluicelor 6 Naţiuni, John Feehan, a spuscă, în acest moment, în Turneu par-ticipă cele mai puternice şase ţări dinEuropa şi că este exclusă ideea unuibaraj de promovare/retrogradare.

„Este o competiţie închisă, pa-tronată şi controlată de cele şase fe-deraţii care fac parte din ea. Nuexistă locuri libere. În acest moment,avem cele mai puternice şase echipedin Europa şi aşa va rămâne. Dacăsuntem deschişi oricărui scenariu?Nu, însă este nevoie de timp pentrua vedea un argument convingător:10 sau 15 ani. Trebuie să ne facem o

idee foarte clară despre ceea ce estecorect pentru cele şase naţiuni. Tre-buie ca toate să cadă de acord asupraa ceea ce doresc. În acest moment,admiterea altor echipe este pre-matură. Scopul celor de la WorldRugby este să ajute la dezvoltarea

jocului de rugby, al nostru este săgestionăm cât mai bine Turneul”, adeclarat John Feehan.

Oficialii turneului au respins ast-fel ideea introducerii unui baraj depromovare/ retrogradare în care săse înfrunte ultima clasată dinTurneul Celor Şase Naţiuni şicâştigătoarea Rugby Europe Cham-pionship, competiţie la care participăşi România.

Preşedintele Rugby Europe, Oc-tavian Morariu, a militat pentruideea acestui baraj, criticând ati-tudinea celor ce guvernează Turneulcelor Şase Naţiuni. Mai mult,potrivit site-ului Federaţiei Românede Rugby, la întâlnirea Rugby Eu-rope ce va avea loc la Paris pe 9 mar-tie, reprezentanţii acestui for vorface demersuri oficiale pentru a cereschimbarea formatului de joc alTurneului celor Şase Naţiuni.

Mircea Lucescu a fost protago-nistul unui amplu interviu în cotidi-anul Marca, în care le-a vorbitspaniolilor despre cariera lui de jucă-tor și cea de antrenor, despre fiul săuRăzvan și pasiunea pentru fotbalmoștenită de acesta, și despre mariitehnicieni și fotbaliști pe care i-a în-tâlnit. „Este cel mai lung interviu dinviața mea”, le-a spus Lucescu spani-olilor, care l-au numit „Alex Fergu-son al estului”, potrivit Hotnews.ro.

„Să fii fotbalist este maximum,este fără egal. Ca antrenor, președin-te, responsabilitățile sunt distincte.Eram foarte dinamic, puteam evoluape toate posturile din atac. Mi-ar fiplăcut să joc în străinătate. Am avutoferte de la Bordeaux și de laRennes, dar era dificil să ieși dintr-oțară comunistă. Am jucat peste 70 demeciuri la echipa națională în 13 ani.Astăzi este ușor să faci 150 de se-lecții, dar sub Cortina de Fier sejucau numai meciuri oficiale, nuamicale”, își amintește Lucescu deperioada în care a fost fotbalist.

El le-a povestit spaniolilor că afost demis ca antrenor la națională laordinul Partidului comunist după un4-0 cu Austria, din cauza popula-rității lui în creștere, apoi a vorbitdespre perioada petrecută la Di-

namo, echipa cu care a câștigat titlulși Cupa României.

El a vorbit despre Turcia, unde acâștigat titlul atât cu Galatasaray(2002), cât și cu Besiktas (2003),despre experiența de la SahtiorDonetk, dar și despre actualul săuproiect, de la Zenit Sankt Petersburg.

Hagi a reprezentat un capitolaparte pentru Lucescu: „A debutat lanațională cu mine la 17 ani. Dacă arfi ajuns la Madrid cu doi ani mai de-vreme, ar fi avut o carieră uriașă.Pentru mine era la nivelul luiMaradona.”

În ceea ce privește antrenorii,

Lucescu este foarte clar: „Cruyff arevoluționat fotbalul sub aspecttehnic, iar Sacchi fizic și din punctde vedere al sincronizării tactice, darcel care a lăsat cea mai maremoștenire este Ferguson”.

În vârstă de 71 de ani, celebrulantrenor român nu se gândește la re-tragere. „Atâta timp cât am entuzi-asm și pasiune, voi continua. Esteincredibil că nu am avut niciun ansabatic, pentru că nu pot sta în casă.Am meritul de a fi fost 40 de ani laacest nivel, în special în fotbalul dinEuropa de Est, care a început să sedezvolte după 1990”, a spus el.

JOCURI OLIMPICE

UUnnggaarriiaa îîșșii vvaa rreettrraaggee ccaannddiiddaattuurraappeennttrruu JJOO 22002244

Guvernul ungar a anunțatpe 22 februarie că Budapestaîși va retrage candidatura laorganizarea Jocurilor Olim-pice din 2024, informeazăNews.ro.

Anunțul a fost făcut dupăo întrevedere între premierulViktor Orban, primarul Bu-dapestei, Istvan Tarlos, și ofi-ciali ai Comitetului Olimpic

Ungar. Budapesta, care era con-

siderată outsider în lupta pen-tru organizarea competiției,este al doilea oraș care re-nunță la candidatură, dupăRoma.

În cursa pentru organi-zarea Jocurilor Olimpice din2024 au rămas orașele Parisși Los Angeles.

Federer și Nadal Mircea Lucescu

Vineri 24 februarie 2017Vineri 24 februarie 2017 ■ PAG. 19PAG. 191919 DIVERTISMENT

BBAANNCCUURRII

☺Hamlet: A fi sau a nu fi,aceasta-i întrebarea!Iordache: Altă întrebare!

☺De Sf.-Valentin, la o florărie:- Aveți felicitări pe care să scrie„ești unica mea iubire”?- Da, desigur.- Dați-mi, vă rog, cinci bucăți!

☺Soția către soț:- Am fost oarbă, surdă și nebunăcând te-am luat!- Vezi dragă de câte boli te-amvindecat?

☺Toţi elevii scriu cu asiduitate lalucrarea „Ce aș face dacă aș fi pa-tron”. Unul singur stă cu mâinilela piept şi meditează.- Marinescule, tu nu scrii?- Dom’ profesor, aştept să-mi vinăsecretara.

☺În ultimul timp te văd foarteprost dispus. Ai probleme?- Am aflat că în curând voi fi tată.- Și ce e rău în asta?- Nevastă-mea nu a aflat încă.

☺Un poliţist în autobuz. Înghe-suială mare, căldură înăbușitoare.

Cineva strănută. - Cine a strănutat? întreabăpolițistul.În autobuz liniște.- Cine-a strănutat?, insistă el grav.Lumea nu mai respiră. Poliţistulscoate pistolul şi trage două focuripe geam:- Cine a strănutat!?!Toţi tremurau. În sfârşit, o băbuţăpe un scaun cu voce gâtuită:- Eu am strănutat.- Sănătate, mamaie! îi zice polițis-tul. Apoi, cu privirea spre ceilalţicălători terifiați:- Ni s-a ordonat să fim politicoşi!

☺După o cină selectă la niştecunoscuţi, soţia îi spune soţului:- Dragule, totuși, nu ţi-a fostruşine să te duci de cinci ori cufarfuria după mâncare?- Nu dragă, de fiecare dată amspus că e pentru tine.

☺Un tip intră într-un magazin șio întreabă pe vânzătoare:- Aveți cumva vopsea de ouă?Tipa se uită cu atenție la el, îl mă-soară din cap până-n picioare, îizâmbește și exclamă: - Dichisitule!

3 8 6 16 5 2 9

26 3

3 4 2 58 7

72 1 5 3

4 3 1 9

SSUUDDOOKKUU

HHOORROOSSCCOOPP

BERBEC (21 martie - 19 aprilie)Sănătate: Cât timp nu faci excese,totul se va menţine la un nivel

satisfăcător. Dragoste: Dragostea nu ascultă deplanuri. Lasă lucrurile să evolueze în legea lor,fără să exagerezi cu planificarea. Financiar: Baniisunt bine administrați, reușești să-i împarți în așafel încât să nu lași nicio factură neachitată şi niciodatorie lunară în așteptare.

TAUR (20 aprilie - 20 mai)Sănătate: Nu stai prea bine lacapitolul echilibru interior şi stare

de spirit. Dragoste: Pasiunea poate răsări oricândîn calea ta, iar chemarea aventurii te atrage cătretot felul de ispite. Financiar: Când vă aduceţi cutoţii contribuţia, suma care reiese la final estesuficientă pentru a vă achita toate facturile.

GEMENI (21 mai - 21 iunie)Sănătate: Tot ce faci în glumă, cusperanţa că nu te va afecta, eposibil să nu treacă neobservat.

Dragoste: Iubirile secrete, ascunse, poate chiaradulterine, sunt în vizor, dar numai de tine depindedacă le laşi să te cucerească sau îţi asculţi mintea.Financiar: Veniturile tale pot fi ameninţate.

RAC (22 iunie - 22 iulie)Sănătate: În această perioadă nuse produc tranzite semnificative

care să-ţi influenţeze starea de sănătate. Dragoste:Pot apărea schimbări surprinzătoare care îţi voraduce multe satisfacţii sentimentale. Financiar:Este o perioadă delicată care va dura destul demult dar măcar te va ajuta să-ţi restructurezicheltuielile.

LEU (23 iulie - 22 august)Sănătate: Energia negativăacumulată îşi lasă amprenta asupra

sănătății tale, deci să nu te mire că tot acel stres teva imobiliza la pat. Dragoste: Te lași purtat pevalurile visării până departe, poate prea departe.Financiar: Faci un efort să scapi de o datorie maiveche pe care ai tot amânat-o, dar acum a venitvremea scadenţei finale.

FECIOARĂ (23 aug. - 22 sept.)Sănătate: Cât timp nu faci niciunexces totul se va menţine la unnivel satisfăcător. Dragoste: Viaţa

de cuplu nu îţi oferă prea multe satisfacţii, te în-torci cu sufletul încărcat acasă, cu gândul la co-municarea greoaie pe care o ai cu partenerul.Financiar: Apar unele cheltuieli neprevăzute, darai parte și de beneficii suplimentare.

BALANŢĂ (23 sept. - 22 oct.)Sănătate: Ar fi bine să te fereşti deafecţiuni ale căilor respiratorii.Dragoste: Dacă nu ai încă pe

cineva la suflet, aranjează-te frumos şi ieși în lumepentru că trece o șansă şi pentru tine undeva.Fi-nanciar: Devii mai econom, conştient că oriceexces te poate costa câteva luni de acum încolo.

SCORPION (23 oct. - 21 noi.)Sănătate: Există un pericol deîmbolnăvire prin contractarea uneirăceli sau gripe. Dragoste: Relația

de cuplu este ceva mai rece, s-a cam stins pasi-unea care v-a apropiat la început. Tetentează săfaci pasul spreo relație nouă. Financiar: Te veidescurca şi vei reuşi să achiţi toate facturilerestante.

SĂGETĂTOR (22 noi.- 21 dec.)Sănătate: Începi să descoperiurmările propriilor reguli de viaţă:dacă ai fost cumpătat, rezultatele

sunt bune; dacă ai greşit cu organismul tău, începisă resimţi. Dragoste: E un moment bun pentru îm-păcări, explicaţii şi soluţionarea problemelor maivechi. Financiar: Ce-ar fi să le faci cinste ami-cilor tăi găsind un motiv oarecare de sărbătorit?

CAPRICORN (22 dec.- 19 ian.)Sănătate: Aruncă o privire prinreţetele vechi sau fă-i o vizitămedicului. Ai cam uitat de el.

Dragoste: Îi propui celui drag diverse idei deînnoire a relaţiei, iar el se lasă total pe mâna ta.Financiar: Eşti un om chibzuit şi rezervele talesunt suficiente pentru a face faţă problemeloreconomice.

VĂRSĂTOR (20 ian. - 18 feb.)Sănătate: Du-te la medic fărăteamă, pentru că nu e nimic care să

te sperie! Dragoste: Dacă stai şi aştepţi doar de lapartener un miracol, aştepţi degeaba. Uneori e maibine să treci la fapte şi să faci primul pas.Financiar: Mizează pe originalitate dacă vreisucces financiar.

PEŞTI (19 februarie - 20 martie)Sănătate: Cu cât eşti mai prudentcu sănătatea ta, cu atât te simţi maibine, dar nu transforma prudenţa în

ipohondrie. Dragoste: Dacă vrei ceva serios, nugăseşti în perioada asta, pentru că acum eşti ca unfluturaş din floare în floare. Financiar: Situaţia taeste în continuă creştere, dar nu va fi nimicspectaculos.

PUBLICAŢIE BILUNARĂ5122 Côte-des-Neiges

C.P. 45680Montréal, QC H3T 2A5

www.accentmontreal.com

(514) [email protected]

Articolele şi fotografiileapărute în Accent Montrealnu reflectă în mod necesaropi niile re dac ţiei. Ele implicădirect răspun derea legalăşi/sau morală a autorilor.Accent Montreal nu își asumăresponsabilitatea pentruconținutul reclamelor și alanunțurilor de la micapublicitate.

COTE-DES-NEIGES/NDG/CSL Plaza Côte-des-Neiges; Centrul comuni-tar 6767 CDN; Magazine: Bourret, Frui-terie Anka, Pharmaprix (ComplexWilderton), Euro-Deli, Marché Épicure(5252 Paré), Ella’s Deli; Cabinete: Dr. Bu-racu, Dr. Cristache, Dr. Zinca; Contabili-tate: Arcade Accounting (3333 Cavendish),DFD Comptables Généraux Accredités; Bi-serici: Înălţarea Domnului.MONTREAL CENTRU/SUD Consulat; Magazine: Charcuterie Fair-mount (3833 St-Laurent); Cabinete: Dr.Fârșirotu; Biserici: Sf. Nicolae.MONTREAL EST/NORD Magazine: Adonis (Sauvé), BalkaniMontreal, Île des Gourmands; Restaurante:

Bravo; Biserici: Buna Vestire, Sf. IoanBotezătorul.VILLE SAINT-LAURENTMagazine: Euro-Nec, Adonis (Place Vertu),Place du Vin; Coletărie: World Line Cargo. WEST ISLANDMagazine: Mourelatos, Adonis, CharcuterieM.D., Marché Épicure Pointe Claire.RIVE SUD Magazine: Cracovia, Balkani, Fruiterie 440,Marché Village; Biserici: Sf. Gheorghe.LAVAL/ST-EUSTACHE Magazine: Balkani Laval, Transilvania,Adonis, Marché Balkan; Cabinete: Dr.Bîrcă, Dentiste à Laval; Biserici: Sf. Pante-limon.

PUNCTE DE DISTRIBUŢIEScanați acest cod cu smart-phone-ul dvs.!

Comunitate: Eva HALUS; Reflecții canadeze: RaulDUDNIC; Știință & Tehnologie: CătălinaCURCEANU, Adrian BUZATU; Poveşti adevărate:Nick FURDI; Timp liber: Adrian BENEA; Specia-liști: Gabriela BUCȘA (contabilitate), Șerban TISMĂ-NARIU (juridic), Alexandru NICOLESCU-ZINCA(sfatul medicului); Redactor şef: Dan GEORGESCU;Editor: Simona POGONAT

BorsecPerla Harghitei

111199999999++++ttttxxxx1.5L

$$$$

Hrisca prajita

77779999$$$$2222 kg

Miciproaspeti

$$$$

9999999944441111 kg

ZacuscaPic-Nic

$$$$314ml111144449999

SalamPick (tip sibiu)

3333$$$$

99999999kg4444

SalamBarilo’s Cervelat

2222$$$$

99999999kg2222

Biscuiti pentru bebelusi

3333$$$$

7777999950gr

Bere nefiltrataVieux-Montreal

8888 44449999++++ttttxxxx6x355 ml

$$$$

$$$$

Ulei defloarea soarelui

3333 222299991L

NapolitaneLOACKER

$$$$175gr

Iaurt clasicLiberte

2222 77779999$$$$

750gr

$$$$

9999999911111111 kg

Semintede floare

$$$$500gr4444 99999999

2222 77779999

Burta de Vaca

$$$$kg

9999999911111111

Faina alba

2kg3333 99999999$$$$

Macrou afumatla rece

Compot Raurenii

2222$$$$

99999999720ml

de la

de la