[email protected] GRATUIT Anul -, Nr...

20
Les Immeubles Charisma [email protected] Agentie Imobiliara carmendan.com Centre d'Implants et d'Esthétique Dentaire de Montréal DR. SORIN FÂRȘIROTU, DDS, FICOI 20 de ani de experienă în implanturi 514-393-3915 SERVICII Implanturi dentare Estetică dentară Regenerarea osoasă și a sinusului maxilar Albirea dinilor Coroane într-o oră cu ajutorul CEREC, tehnologie de vârf în 3D esthequedentaire.com Curtier imobiliar Promoție super La Muse Héritage Musical prezintă „Grande Messe” C C O ON NT TA AB BI I L L I I T TA AT TE E S SI I F FI I S SC CA A L L I I T TA A T T E E P PR RO OF FE ES SI I O ON NA AL L A A Preturi deosebit de avantajoase si o vasta experienta canadiana pentru ORICE ORICE domeniu de acvitate! Detalii in interior Member of Canadian Bookkeepers Association Gabriela Bucsa 514.508.8880 www.arcade-accounting.com Duminică, 26 noiembrie, La Muse Héritage Musi- cal prezintă ultimul său concert din acest an, in- titulat „Grande Messe”, după opera compozi- torului quebechez Gilles Vigneault. COMUNITATE P Pa a g g . . 3 3 N N O O U U L L N N O O R R M M A A L L A A L L P P O O L L I I T T I I C C I I I I C C A A N N A A D D I I E E N N E E D D E E I I M M I I G G R R A A Ț Ț I I E E detalii în pagina 4 Bilunar GRATUIT Anul 10 Nr. 202 3 noiembrie 2017 PREZENE ROMÂNEȘTI LA SALONUL DE CARTE DE LA MONTREAL COMUNITATE Pag. 5 Arsenalul nuclear, obstacol sau facilitator? În parametri internațio- nali actuali, absența unei asigurări mutuale, conjugată cu lipsa unei minime înțelegeri po- litice a SUA cu Iran și Coreea de Nord, este propice germenilor in- stabilității. cell: 514.823.8772 birou: 514.683.3003 OPINII & ANALIZE P Pa a g g . . 1 10 0 , , 1 11 1 Șerban Mihai TISMĂNARIU & Asociații AVOCAT [email protected] 507 Place d’Armes, Suite 1545, Montréal, H2Y 2W8 5 5 1 1 4 4 - - 2 2 8 8 5 5 - - 0 0 0 0 5 5 2 2 Peste 23 de ani de experienţă în Baroul din Montreal, cu rezolvarea unor cazuri dificile ce au creat jurisprudenţă la Curtea Federală şi Curtea Superioară. În colaborare cu 12 avocați, vă asigură servicii în dreptul matrimonial (divorț), comercial, civil, al imigrației sau al muncii, precum și reprezentare la litigii în România și la CEDO. Onorarii rezonabile. Place an ad for the print edition, get one online at no extra cost! « «« «« « www.accentmontreal.com » »» »» » Pag. 6

Transcript of [email protected] GRATUIT Anul -, Nr...

Les Immeubles Charisma [email protected] Imobiliara carmendan.comCCeennttrree dd''IImmppllaannttss eett dd''EEsstthhééttiiqquuee DDeennttaaiirree

ddee MMoonnttrrééaallDDRR.. SSOORRIINN FFÂÂRRȘȘIIRROOTTUU,, DDDDSS,, FFIICCOOII

20 de ani de experien-ă în implanturi514-393-3915

SSEERRVVIICCIIIIIImmppllaannttuurrii ddeennttaarree

EEsstteettiiccăă ddeennttaarrăăRReeggeenneerraarreeaa oossooaassăă șșii aa ssiinnuussuulluuii mmaaxxiillaarr

AAllbbiirreeaa ddiinn--iilloorrCCoorrooaannee îînnttrr--oo oorrăă ccuu aajjuuttoorruull CCEERREECC,,

tteehhnnoollooggiiee ddee vvâârrff îînn 33DDesthe%quedentaire.com

Curtier imobiliar

Promoțiesuper

La Muse Héritage Musical prezintă „Grande Messe”

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA

Preturi deosebit de avantajoase si o vastaexperienta canadiana pentru ORICEORICEdomeniu de ac�vitate! Detalii in interior

Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

514.508.8880www.arcade-accounting.com

Duminică, 26 noiembrie,La Muse Héritage Musi-cal prezintă ultimul săuconcert din acest an, in-titulat „Grande Messe”,după opera compozi-torului quebechez GillesVigneault.

COMUNITATE ►► PPaagg.. 33

NNNN OOOO UUUU LLLL NNNN OOOO RRRR MMMM AAAA LLLLAAAA LLLL PPPP OOOO LLLL IIII TTTT IIII CCCC IIII IIIICCCC AAAA NNNN AAAA DDDD IIII EEEE NNNN EEEE DDDD EEEEIIII MMMM IIII GGGG RRRR AAAAȚȚȚȚ IIII EEEE

detalii înpagina 4

Bilunar GRATUIT Anul 10 ■ Nr. 202 ■ 3 noiembrie 2017

PREZEN�E ROMÂNEȘTI LA SALONUL DE CARTE DE LA MONTREALCOMUNITATE ► Pag. 5

Arsenalul nuclear, obstacol saufacilitator?În parametri internațio-nali actuali, absențaunei asigurări mutuale,conjugată cu lipsa uneiminime înțelegeri po-litice a SUA cu Iran șiCoreea de Nord, estepropice germenilor in-stabilității.

cell: 514.823.8772birou: 514.683.3003

OPINII & AANNAALLIIZZEE ►► PPaagg.. 1100,, 1111

ȘȘeerrbbaann MMiihhaaiiTTIISSMMĂĂNNAARRIIUU

&& AAssoocciiaațțiiii

AAVVOOCCAATT

[email protected] Place d’Armes, Suite 1545, Montréal, H2Y 2W8

555511114444----222288885555----0000000055552222

■ Peste 23 de ani de experienţă în Baroul din Montreal, curezolvarea unor cazuri dificile ce au creat jurisprudenţă laCurtea Federală şi Curtea Superioară.■ În colaborare cu 12 avocați, vă asigură servicii îndreptul matrimonial (divorț), comercial, civil, al imigrațieisau al muncii, precum și reprezentare la litigii în Româniași la CEDO.■ Onorarii rezonabile.

Place an ad for the print edition, get one online at no extra cost!«««««« www.accentmontreal.com »»»»»»

► Pag. 6

Vineri 3 noiembrie 2017Vineri 3 noiembrie 2017 ■ PAG. 2PAG. 222

PPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccPPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccMMMM aaaannnn uuuuffff aaaacccc ttttuuuu rrrr ăăăă dddd eeee uuuușșșș iiii șșșș iiii ffff eeeerrrr eeeessss tttt rrrr eeee dddd iiii nnnn PPPP VVVVCCCC șșșș iiii aaaa llll uuuu mmmmiiiinnnn iiii uuuu

MMOONNTTRREEAALL MMOONNTTRREEAALL &&

TTOORROONNTTOOTTOORROONNTTOO

FERESTRE DE CEA MAIFERESTRE DE CEA MAIBUNĂ CALITATE BUNĂ CALITATE

NUMĂRUL 1 ÎN CANADANUMĂRUL 1 ÎN CANADA(BOREAL PHTECH)

GARANȚIE 25 DE ANI

ESTIMARE GRATUITĂESTIMARE GRATUITĂPREȚURI COMPETITIVEPREȚURI COMPETITIVE

ADRIAN ȘEICAADRIAN ȘEICATel: 514-807-5139Fax: 514-807-9878

Cel: 514-993-6508Toll free: 1-866-995-5139

R.B.Q. 8323-5051-338531 Delmeade, suite 101

Mont-Royal, H4T 1M1

PUBLICAŢIE BILUNARĂ5122 Côte-des-Neiges

C.P. 45680Montréal, QC H3T 2A5

www.accentmontreal.com

(514) [email protected]

Articolele şi fotografiileapărute în Accent Montrealnu reflectă în mod necesaropi niile re dac ţiei. Ele implicădirect răspun derea legalăşi/sau morală a autorilor.Accent Montreal nu își asumăresponsabilitatea pentruconținutul reclamelor și alanunțurilor de la micapublicitate.

COTE-DES-NEIGES/NDG/CSL Plaza Côte-des-Neiges; Centrul comuni-tar 6767 CDN; Magazine: Bourret, Frui-terie Anka, Pharmaprix (ComplexWilderton), Marché Épicure (5252 Paré &5555 Westmisnter); Cabinete: Dr. Buracu,Dr. Cristache, Dr. Zinca; Contabilitate:Arcade Accounting (3333 Cavendish), DFDComptables Généraux Accredités; Biserici:Înălţarea Domnului.MONTREAL CENTRU/SUD Consulat; Magazine: Charcuterie Fair-mount (3833 St-Laurent); Cabinete: Dr.Fârșirotu; Biserici: Sf. Nicolae.MONTREAL EST/NORD Magazine: Adonis (Sauvé), BalkaniMontreal, Île des Gourmands; Restaurante:

Bravo; Biserici: Buna Vestire, Sf. IoanBotezătorul.VILLE SAINT-LAURENTMagazine: Euro-Nec, Adonis (Place Vertu),Place du Vin; Coletărie: World Line Cargo. WEST ISLANDMagazine: Mourelatos, Adonis, CharcuterieM.D., Marché Épicure Pointe Claire.RIVE SUD Magazine: Cracovia, Balkani, Fruiterie 440,Marché Village; Biserici: Sf. Gheorghe.LAVAL/ST-EUSTACHE Magazine: Balkani Laval, Transilvania,Adonis, Marché Balkan; Cabinete: Dr.Bîrcă, Dentiste à Laval; Biserici: Sf. Pante-limon.

PUNCTE DE DISTRIBUŢIEScanați acest cod cu smart-phone-ul dvs.!

Comunitate: Eva HALUS, Corina LUCA; Opinii &Analize: Rareș BURLACU, Adrian BENEA; Re-flecții canadeze: Raul DUDNIC; Știință & Tehnolo-gie: Cătălina CURCEANU, Adrian BUZATU;Specialiști: Gabriela BUCȘA (contabilitate), ȘerbanTISMĂNARIU (juridic), Alexandru NICOLESCU-ZINCA (sfatul medicului); Redactor şef: DanGEORGESCU; Editor: Simona POGONAT

438.501.7090

Eduard Adrian NecatuMasaj suedez, de relaxare

si terapeuticExperienta clinica

europeana si canadianaChitanta pentru asigurari

Promotii disponibile

Masoterapeut agreat

E. G. V. CONSTRUCTIONE. G. V. CONSTRUCTIONANTREPRENOR CU EXPERIENTA, SPECIALIZAT IN RENOVARI REZIDENTIALE

Renovari pentru cresterea valorii de vanzare a casei/apartamentuluiBAI • BUCATARII • SUBSOLURI

parchet, marmura, granit, ceramica, piatra naturala, panouri de gips,panouri de beton lejer, tiraj de joint, plafon acustic, plafon suspendat,

izolatii, etc.Oferim garantie pentru serviciile prestate.

438-764-1235 | [email protected] RBQ # 5734-2875-01

Qualité du Service à la Clientèle

CLUBSELECT

CLUBPRESTIGE

CLUB100%

CLUB100%

GOLD

INVEST. INC.Agenție imobiliară

Franșiză independentă și autonomă a RE/MAX Québec inc.4701-W boul. St-Jean, Dollard-des-Ormeaux, QC, H9H 2A7

[email protected]

Gabriel SimonCurtier imobiliar

Cel: 514.773.6820

De 14 ani cu rezultate remarcabilein slujba clientilor!

LLLLAAAA PPPPAAAAVVVV EEEE LLLL

TTooaattee pprroodduusseellee nnooaassttrree ssuunntt pprreeppaarraatteessii aaffuummaattee iinn mmaaggaazziinnuull ddiinn LLaavvaall RReetteettee aarrddeelleenneessttiiGGuussttoossiiii mmiiccii ddee BBaallkkaanniiCarnati oltenestiCarnati afumatiCiolane afumateCostita afumataTelemea de oaie GhiudemBabic+ multe alte produsetraditionale romanesti

LAVALLAVAL

RIK-LINX COMPUTERSreparații ■ instalări ■ vânzări

514.690.8831

PPUUBBLLIICCIITTAATTEE

55114466990088883311

www.accentmontreal.com

Vineri 3 noiembrie 2017Vineri 3 noiembrie 2017 ■ PAG. 3PAG. 333 COMUNITATE

551144--446633--99666688433 Chabanel, Suite 111, Mtl, H2N 2J3

514-388-1588 Rezervati cu

SkyLawn Travel► Bilete de avion - orice destinatie► Asigurari de voiaj► Tururi si croaziere► Pachete turistice all inclusive

Va garantam cel mai mic pret sicele mai bune servicii!www.skylawn.net

CRISTINA ARABADJITravel consultant

[email protected]

Duminică, 26 noiembrie, la bisericaSaint-Georges din Montreal, La MuseHéritage Musical prezintă ultimul său con-cert din acest an. Intitulat Grand-Messe,după opera compozitorului quebechezGilles Vigneault, scrisă în colaborare cuBruno Fecteau, concertul se înscrie în seriaevenimentelor dedicate celebrării a 375 deani de existență a orașului Montreal.

În prima parte, publicul va putea audiapiese pentru pian și vioară ale unor com-pozitori români precum George Enescu,Iacob Mureșianu sau Ștefan Neaga. Ele sevor împleti cu cele ale lui Chopin, Rah-maninov și Ravel, dar și ale compozitoruluiquebechez Alain Payette, ce va fi prezent însală. Autor a peste 60 de lucrări pentru pian,orchestră de cameră, orchestră, voce și cor,toate de factură tonală, compozițiile sale aufost mereu bine primite de public. Grațielirismului său, muzica lui Alain Payette esteconsiderată adesea o poezie muzicală.Compozitorul însuși se consideră apar-ținând genului romantic, în care se regăsescarmonii impresioniste și acorduri de jazz.

În a doua parte va fi prezentată LaGrand-Messe de Gilles Vigneault, poetulnațional al Quebecului, un artist complet acărui creație se articulează în jurulipostazelor de autor-compozitor-interpret.Așa cum însuși Vigneault mărturisea, douășcoli de muzică i-au influențat viața: bise-rica, cu universul muzical gregorian, șirestaurantele, unde răsunau ritmuri country.La Grand-Messe este, desigur, tributarăprimei „școli”, o trimitere către locurile na-tale ale autorului (satul Natashquan), cătrecopilăria și tinerețea sa, de unde se extrageși aplecarea lui Vigneault spre muzicasacră.

Vor urca pe scenă: Marina Negruță - so-prană, Florence Bourget - mezzo-soprană,Xavier Vivier Julien - tenor, Igor Antoci -

bariton, Anastasia Vîrlan - vioară, Be-guentch Gueldyev - pian și corul La Muse,dirijat de Ioana German.

Anastasia Vîrlan, care colaborează depatru ani cu asociația La Muse HéritageMusical ca primă vioară, va interpreta, ală-turi de Beguentch Gueldyev, Balada pentruvioară și pian de George Enescu.

Anastasia Vîrlan studiază vioara de lavârsta de 5 ani, mai întâi la Liceul de mu-zică „Ciprian Porumbescu” din Chișinău șiapoi la Academia de Muzică, Teatru și Arteplastice din capitala Republicii Moldova. Înperioada studiilor a participat la numeroaseconcerte și competiții muzicale, printre care„Remember Enescu” (România, premiulIV), „Paul Constantinescu” (România,premiul II), „Dobrin Petkov” (Bulgaria,premiul II), obținând în 2006 medalia deargint la Jocurile Delfice (concurs de

poezie, muzică și artă) din Astana (Kazah-stan). După absolvirea Academiei de Mu-zică a cântat ca violonistă într-un cvartet decoarde pentru compania de croaziereHolland America Line.

La Montreal, unde s-a stabilit în 2012,este profesoară de vioară și colaborează cunumeroase orchestre și ansambluri ca-merale printre care: Orchestre NouvelleGénération, Orchestre Philharmonique duNouveau Monde, Quatuor Turovsky, Klez-tory, Bolero Trio, precum și corul și or-chestra La Muse. Anastasia Vîrlan îșicontinuă, de asemenea, și participările lafestivaluri și evenimente muzicale, dintrecare amintim: Festivalul de muzică rusă dinMontreal, festivalul Juste Pour Rire 2015,festivalul Domaine Forget 2016, JunoAwards 2017.

Pregătește lansarea celui de-al treileaalbum cu colectivul Bolero Trio, iar urmă-

torul său concert va fi cu orchestra Nou-velle Génération, unde va interpreta „Vara”din Anotimpurile lui Vivaldi.

Igor Antoci, solist în La Grand-Messealături de Marina Negruță, Florence Bour-get și Xavier Vivier Julien, a făcut un rol re-marcabil în opereta Crai nou de CiprianPorumbescu, pusă în scenă de La MuseHéritage Musical în octombrie 2016, inter-pretându-l pe Bujor, căpitanul de jandarmi.

Născut la Chișinău, el a început săstudieze muzica la vârsta de 11 ani la școalade arte „V. Poleacov” a orașului său natal,urmând cursuri de acordeon, pian, teorie șiliteratură muzicală. Și-a continuat apoistudiile la Colegiul Republican de Muzică„Ștefan Neaga”, unde a obținut diploma deartist de cor, profesor de cânt, specialitateacanto academic. Mai târziu, el își urmeazăstudiile la Academia de Muzică, Teatru șiArte Plastice din Chișinău, specialitateacanto academic, interpret de operă, clasaprofesorului Leonid Boxan.

Timp de cinci ani, Igor a activat în cali-tate de artist de cor și solist în CapelaCorală Academică „Doina” a FilarmoniciiNaționale „Serghei Lunchevici” dinChișinău. A participat la mai multe concur-suri și festivaluri: Festivalul RepublicanCântecele Credinței, Speranței și Iubirii„Victoria” (premiul II), Concursul Republi-can de Interpretare Instrumentală şi Vocală„Șt. Neaga” (premiul II) și a cântat înCarmina Burana de Carl Orff (solo bariton,Spania), Requiem Messa în D minor de W.A. Mozart (Portugalia), opera Carmen deBizet (Marea Britanie), precum și în opereleNabucco de Verdi și La Bohème și Tosca dePuccini.

Grand-Messe26 noiembrie 2017, ora 17:30Biserica anglicană Saint-Georges, 1001Avenue des Canadiens-de-Montreal, Mon-treal, H3B 3B3 (metrou Bonaventure)Preț bilete în prevânzare: 25$. La ușa: 30$Biletele disponibile la: www.eventbrite.ca

ACCENT MONTREAL

EVENIMENT | CONCERT

La Muse Héritage Musical prezintă „Grand-Messe”

Duminică, 26 noiembrie, la biserica Saint-Georges din Montreal, La Muse Héritage Musicalprezintă ultimul său concert din acest an, intitulat Grand-Messe.►

Violonista Anastasia Vîrlan Baritonul Igor Antoci

Vineri 3 noiembrie 2017Vineri 3 noiembrie 2017 ■ PAG. 4PAG. 444 COMUNITATE

service la domiciliul dvs. sau la atelier

SPECTACOL | ARTE MAR�IALE

Duminică, 12 noiembrie 2017, laCasa Română din Montreal (8080ave. Christophe-Colomb, Montreal,H2R 2S9), începând cu ora 14.30, vaavea loc o demonstrație de artemarțiale pentru a celebra 13 ani deactivitate și promovare a stilului Jo-taikido Jutsu, al cărui creator esteIoan Opruț.

Acest stil a luat naștere în 2001,cu sprijinul mai multor cluburi dinRomânia și Ungaria. La venirea înCanada, în 2004, Ioan Opruț a fon-dat Asociația Jotaikido JutsuCanada, care se bucură de o bună re-cunoaștere internațională și careanual susține mai multe competiții,precum și seminare cu acordare degrade.

La demonstrația ce va avea loc în12 noiembrie, la stilul Jotaikido

Jutsu vor participa: Shihan IoanOpruț (7 Dan WKU, campion mon-dial), Renshi Liliana MarinaOpruț (5 Dan WKU, campioanămondială), Sempai Steve AlixCassagnol (2 Dan WKU, campionnațional canadian), Sempai Gré-goire Klohoun (1 Dan WKU),Oana Maria Kilana Opruț (1 KyuWKU, campioană mondială),Vladimir Loungou (4 Kyu WKU,medalie de bronz, campionatelemondiale), Étienne Théoreth (5Kyu JOTKD), Benoît Rodier (5Kyu JOTKD).

Vor participa, de asemenea, Shi-han Patrick Lavallée (7 Dan WKU,campion mondial, președinte WKUCanada) și Sensei Channel Émond(4 Dan, campion mondial) la stilulkarate, precum și Sensei BakharySacko (6 Dan, campion MMA) la

stilul MMA.Evenimentul include și proiecția

unui video realizat la CampionatulMondial WKU (World Kickboxingand Karate Union) desfășurat anulacesta în perioada 27 august - 1 sep-tembrie la Kerry, Irlanda. Echipa Jo-taikido Jutsu condusă de ShihanIoan Opruț a făcut parte din lotulcanadian și a câștigat un total de 18medalii. Rezultatele obținute au fostfără precedent în istoria Jotaikido-ului și au contribuit din plin laclasarea lotului canadian pe locul 3în clasamentul mondial al medaliilorobținute.

Evenimentul va fi completat cuun spectacol de muzică și dansuripopulare românești.

Intrarea este gratuită. Info supli-mentare: 514-243-8815.

ACCENT MONTREAL

SPECTACOL | OPERETĂ

DOLLARD-DES-ORMEAUX. Proprie-tate superbă, renovată 100%, 6 dormi-toare, 3 băi, 2 bucătării granit, 4.200 pi2,teren de 9.000 pi2. Preţ: 520.000$.

VÂND REPEDE, PROFESIONAL,ÎN CONDI�IILE DORITE DE DVS.

Oriunde în Montreal, Laval și Rive Sud

Curtier Imobiliar

514-683-3003Premiat?CLUB

100% OR

Les Immeubles CharismaAGEN�IE IMOBILIARĂ

PPRROOMMOOȚȚIIEE►La vânzarea unei proprietă&i cu mine,plătesc o vacan&ă până la 11..550000$$ în Sud,la soare!►La cumpărarea unei proprietă&i cumine plătesc notarul!

CCeelleebbrraa ooppeerreettăă„„VVooiieevvoodduull țțiiggaanniilloorr”” llaa LLaavvaall VANIA [email protected]

În anul 1885, celebrul compozitorvienez Johann Strauss II a compus„Voievodul țiganilor”, o operetă ceavea să devină celebră și care avea săfie jucată ulterior pe toate scenele liriceale lumii (ca și cealaltă operetă celebrăa sa, „Liliacul”).

„Voievodul țiganilor” s-a bucurat de un mare succesîn România, deoarece acțiunea se petrece în Banat, pemalul râului Bega, la Timișoara, care, la acea epocă,făcea parte din Imperiul Austro-Ungar. Johann Straussjunior s-a inspirat din nuvela „Saffi” a scriitoruluimaghiar Jokai Mor, pe care Strauss l-a întâlnit într-unturneu în Ungaria, fiindu-i prezentat de cea de-a treiasoție a lui, Adela.

Opereta a avut un asemenea succes la premieră încâtartiștii au fost obligați să o reia încă o dată și să o joaceîn întregime în aceeași seară. Împăratul Franz Iosifadora această operetă care unea Austria și Ungaria înmuzică.

Deși face parte din genul operetei, „Voievodul ți-ganilor” a fost inclus în repertoriul teatrelor de operădatorită dificultăților sale tehnice muzicale. Opérabouffe du Québec, fondată în anul 1978 la Laval, puneîn scenă în fiecare an câte o operetă. În această lună, laMaison des Arts de Laval (1395 boul. de la ConcordeO, Laval, H7N 5W1, metrou Montmorency), în zilelede 12, 18 și 19 noiembrie de la ora 15.00 și în zilele de10, 11 și 17 noiembrie de la ora 20.00, va fi prezentatăaceastă minunată operetă, în care de la uvertură și pânăla final publicul este fermecat de frumusețea ariilor, aduetelor, a corurilor, a decorurilor și a costumelor, darși a dansurilor de inspirație folclorică unică.

Informații suplimentare și cumpărare de bilete la:www.operabouffe.org. Rezervări: 450-667-2040.

Vania Atudorei este microbiolog, profesor la Colegiul Ge-rald-Godin din Montreal și președintele Asociației Ro-mânilor din Laval. A primit medalia de onoare ca profesoremerit din partea Asociația profesorilor din învățământulcolegial din Quebec și este primul canadian de origineromână decorat cu Medalia suveranului pentru voluntari.

Jotaikido Jutsu, 13 ani de activitate și promovare

Ioan Opruț (centru) și echipa Jotaikido.

Vineri 3 noiembrie 2017Vineri 3 noiembrie 2017 ■ PAG. 5PAG. 555 COMUNITATE

Administrator agreat, Consultant certificat in Management

SCRIITORI ROMÂNI MONTREALEZI

Considerat cel mai mareeveniment francofon de gendin America de Nord, Salonulde Carte de la Montreal, ajunsanul acesta la cea de-a 40-aediție, se va derula în perioada15-20 noiembrie, în PlaceBonaventure (800 rue de LaGauchetière Ouest).

Din mulțimea cărților pro-puse și a activităților literare cevor avea loc pe parcursul celorșase zile menționăm existența,pentru al patrulea an consecu-tiv, a unui pavilion tematicdedicat istoriei canadiene, careinclude și o colecție de lucrăridespre istoria Montrealului.

Menționăm, de asemenea,și proiectul La Maison des li-braires al Asociației librarilordin Quebec, care propune vi-zitatorilor șase parcursuri lite-rare, grupate în jurul unortematici precum: feminismul,

universul benzilor desenate,romane de debut, viziuniasupra lumii etc.

Cei interesați de cărțiaudio, atât pentru adulți cât șipentru copii, și de cărți nu-merice, vor putea consultacolecțiile bine garnisite aleRadio-Canada, disponibile laStudio Radio-Canada. Ca deobicei, Salanul de carte de laMontreal va fi un evenimentdedicat întregii familii, ceimici având un spațiu al lor îninteriorul Studioului RadioCanada (Zone jeunesse).

Printre sutele de expozanțide la Place Bonaventure, re-marcăm prezența AsociaţieiCanadiene a Scriitorilor Ro-mâni (ACSR), care revine lasalon după o absență de doiani. ACSR va fi prezentă lastandul cu numărul 467. Vizi-tatorii vor putea consulta şi

cumpăra cărţi scrise de mem-brii ACSR şi vor avea ocaziasă întâlnească scriitori de ori-gine română din Montreal. Vorfi prezenți autori precum: Co-rina Luca, Cătălina Stroe,Alexandru Cetățeanu, AntonSoare.

Ediția de anul acesta a Sa-lonul de carte de la Montrealeste şi un prilej pentru ca înzilele de 18 și 19 noiembrieAsociaţia Canadiană a Scriito-rilor Români să organizezedouă lansări de carte: „Suro-rile” de Leonard Voicu și res-pectiv „Amurg la Valleyfield”de Alexandru Cetăţeanu. Am-bele la lansări vor avea loc laorele 16.00, la etajul 5 al sa-lonului.

Orarul, tarifele de intrare șialte informații utile la:salondulivredemontreal.com.

ACCENT MONTREAL

Prezențe româneștila Salonul de cartede la Montreal

Scriitori români la standul ACSR, Salonul de carte de la Montreal, ediția 2014.

RECITAL DE PIAN

MMaarriiii ccllaassiiccii îînn iinntteerrpprreettaarreeaa MMoonniiccăăii HHuurrdduubbeeii

CORINA [email protected]

Monica Hurdubeiva susține duminică,26 noiembrie, de laorele 17:30, unrecital de pian ce vaavea loc la audito-riumul Colegiului

Beaubois (4901 Rue du CollègeBeaubois, Pierrefonds, H8Y 3T4).

Monica Hurdubei s-a afirmat, încăde la vârsta de opt ani, ca o pianistăremarcabilă, câștigând numeroasepremii la competiții din România,Canada, Franța și Italia. Ajunsă înCanada la 15 ani, ea a fost acceptatădirect la universitate pentru a con-tinua studiul pianului, sărind pestecolegiu, grație performanțelor saleexcepționale.

După absolvirea universității a lu-crat la centrul de studii muzicalePantonal, la Colegiul Francez dinLongueuil și la școala de muzică Vin-cent-d’Indy. De cinci ani este profe-soară de pian la Colegiul Beauboisdin Pierrefonds. Elevii săi s-au re-

marcat câștigând premii I, II și III îndiverse competiții regionale de pian,unul dintre ei pregătindu-se în acestmoment pentru concursul naționalcanadian.

În perioada 2011-2012, MonicaHurdubei a colaborat cu asociația LaMuse Héritage Musical ca pianistă șisoprană, iar în 2015 a început seriaconcertelor de pian, mai întâi caacompaniatoare de soliști, apoi capianistă de concert.

Este specializată în Bach - compo-zitorul său preferat - dar și muzica luiChopin îi permite să-și pună în va-loare tehnica pianistică. Cu piese dinopera acestor doi mari compozitori,dar și de Beethoven, Liszt și Kuz-menko, recitalul din 26 noiembriepromite un regal de muzică clasică.

Prețul unui bilet este de 30$/adult,10$/copii (5-15 ani). Info & rezervări:514-683-9867 | 438-831-2244.

Corina Luca este de profesie farmacist,cu o pasiune pentru scris și pictat. Estepreședinta Asociației Culturale Ro-mâne și secretară de redacție la revistaCandela de Montreal.

Pianista Monica Hurdubei

Vineri 3 noiembrie 2017Vineri 3 noiembrie 2017 ■ PAG. 6PAG. 666 OPINII & ANALIZE

Noul normal al politicii canadiene deimigrație

SIMONA [email protected]

Pe 1 noiembrie, guvernulfederal a făcut public planulde imigrație al Canadei pen-tru 2018. Pe parcursul aces-tui an, ministrul Imigrației,Ahmed Hussen, a afirmat în

repetate rânduri faptul că un număr de300,000 de persoane anual reprezintă „noulnormal” al politicii canadiene de imigrație.Într-adevăr, cifrele anunțate cu câteva zileîn urmă confirmă acest lucru, Canada ur-mând să primească 310,000 de noi imi-granți în 2018, 330,000 în 2019 și 340,000în 2020.

Dacă până acum ministerul Imigrațieiopera cu obiective anuale, de data aceastaplanul anunțat se întinde pe trei ani. Esterăspunsul federal la cererile din ce în ce mainumeroase ale provinciilor și ale diverșiloractori economici de a avea un plan în ma-terie de imigrație etalat pe mai mulți ani șiprin urmare un sistem mult mai predictibil.

Pe lângă aceste două noi elemente -cifră peste 300,000 de imigranți anual șiplan pe termen mai lung - un altul sare ime-diat în ochi: Canada își reafirmă poziția dețară deschisă imigrației, primitoare față denoii veniți, într-un context global din ce înce mai izolaționist.

Aceasta deoarece imigrația este esen-țială Canadei din cel puțin două motive:identitate și economie.

IMIGRA�IA, SURSĂ A DIVERSITĂ�IIImigrația este esențială identității cana-

diene, mai ales de când imigrație și diversi-tate au început să se conjuge împreună.Canada a fost mereu o țară de imigrație,însă ceea ce înseamnă să fii canadian înziua de azi diferă foarte mult față dereprezentările de acum un secol sau chiar50 de ani: la începutul anilor ‘60, de exem-plu, o majoritate a populației era încă înfavoarea păstrării restricțiilor privind imi-granții care nu erau albi!

Între timp, Canada a devenit țara care aconsacrat multiculturalismul ca politică destat, refuzând construirea unui mit naționalsingular și conceptul de „melting pot”, înfavoarea celui de „mozaic cultural”. Nu enicio exagerare să spunem că dintre toatețările occidentale, Canada se remarcă celmai mult prin cât de confortabilă este cupluralismul cultural. Aici diversitatea nueste doar acceptată, ea este celebrată. Gu-

vernul Trudeau pare să fi înțeles foarte bineacest aspect al identității canadiene mo-derne, făcând din „diversity is ourstrenght” o adevărată mantra.

Putem merge și mai în profunzime pefirul identității canadiene, anume pe faptulcă proximitatea cu SUA și frica de asimi-lare de către puternicul vecin au făcut caidentitatea canadiană să caute și să în-tărească diferențele față de modelul ameri-can (rezistența la avântul revoluționarrepublican al americanilor, sistem parla-mentar britanic, rolul guvernului îneconomie și societate, sistem de sănătateuniversal, multiculturalism).

Canadianul din ziua de azi nu mai arefrica asimilării, însă ideea diferențierii deStatele Unite persistă. În acest context, con-trastul dintre politica de imigrație a Canadei

și poziția insulară impusă de administrațiaTrump este evident. Și un pic ironic așadăuga, căci la ora actuală, cuvintele in-scripționate pe soclul Statuii Libertății dinNew York rezonează foarte puțin cu valo-rile promovate de actualul președinteame-rican și foarte mult cu cele ale prim-ministrului canadian: „Give me your tired,your poor,/ Your huddled masses yearningto breathe free,/ The wretched refuse ofyour teeming shore.” (versurile aparțin po-etei Emma Lazarus, iar poemul se intit-ulează The New Colossus).

IMIGRA�IA, SURSĂ DE PROSPERITATEECONOMICĂ

Optica acestui guvern federal este căimigrația reprezintă un instrument esențialpentru dezvoltarea economică a țării șiadresarea marilor probleme demografice cucare Canada, ca și restul țărilor occidentale,se confruntă - declin în natalitate și popu-lație care îmbătrânește.

Nu este un discurs nou, însă aceasta nuînsemnă că el este unanim acceptat. Orga-nizații precum Fraser Institute (un thinktank canadian de orientare conservatoare) apublicat un studiu în care efectele econo-mice negative ale declinului populației suntcontestate; C.D. Howe Institute (un altthink tank canadian de politici publice, darde orientare centristă și adesea lăudat canon-partizan) a venit cu un studiu care a de-montat idea că imigrația poate menține po-pulația Canadei tânără.

Totuși, guvernul Trudeau se bazează penumeroase voci, atât politice cât și eco-nomice și ale societății civile care argu-mentează în favoarea unei imigrații sporite,făcând o legătură directă între aceasta șicreștere economică - și implicit cu men-ținerea nivelului de trai ridicat cu care

suntem obișnuiți în Canada. Iată câtevaexemple: Canadian Immigrant SettlementSector Alliance (organism pancanadiancompus din diverse asociații a căror scopeste integrarea noilor veniți) a recomandatguvernului un număr de 350,000 de per-soane în 2018, 400,000 în 2019 și 450,000în 2020; tot 450,000 de persoane în 2020-2021 a recomandat și organismul guverna-mental federal Advisory Council onEconomic Growth; iar Royal Bank ofCanada prezenta, acum mai bine de undeceniu, necesitatea aducerii a 400,000 deimigranți anual pentru a asigura o continuăcreștere a economiei țării.

Cei mai mulți dintre acești noi veniți vorfi cei economici, reflectând așadar preocu-parea guvernului în stimularea economieivia imigrație. Potrivit ministrului Hussen,dacă în 1971 raportul între persoanele învârstă de muncă și pensionari era de 6,6 la1, în 2012 acesta se situa la 4.2 la 1, iar pre-viziunile în domeniu indică o scădere la 2 la1 în 2036, moment în care creșterea popu-lației va rezulta aproape în totalitate dinimigrație - la ora actuală aceasta contribuieîn proporție de aproximativ 75%.

Politica de imigrație nu se rezumă însădoar la fixarea unui obiectiv numeric. Fap-tul că guvernul a optat pentru o cifră ce încomparație cu sugestiile enumerate mai suspoate părea conservatoare indică o preocu-pare și pentru integrarea în societate și pepiața muncii a acestor noi veniți. În fond,de succesul lor depinde prosperitateapromisă în acest „nou normal” al Canadei,iar succesul lor depinde și de alocarearesurselor guvernamentale necesare inte-grării. Dacă acest aspect nu face parte dinecuație, roadele politicii de imigrație riscăsă fie amare: costuri economice nu beneficiiși un suport scăzut din partea populației.

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

CANADA | POLITICĂ DE IMIGRA�IE

Timp de cinci ani, între 2011 și 2015, numărul anual al imigranțilorprimiți în Canada a fost de 260,000. Odată cu instalarea guvernuluiliberal, cifra a crescut la 300,000, atât în 2016 cât și în 2017 - „noulnormal” al politicii canadiene de imigrație, așa cum afirma ministrulHussen. Cifra se va mări în următorii trei ani, Canada urmând săprimească aproape un milion de persoane până în 2020.

Imigranții, la cel maimare nivel în aproapeun secolDatele făcute publice de către StatistiqueCanada la sfârșitul lunii octombrie aratăfaptul că 21,9% dintre canadieni sunt imi-granți, un procent ne mai întâlnit în ul-timii 85 de ani.1,2 milioane de imigranți au ajuns înCanada între 2011 și 2016, 60,3% dintreaceștia fiind imigranți economici - șiaproape jumate dintre ei veniți prin inter-mediul programului de muncitori califi-cați (skilled workers program).Peste 60% dintre noii imigranți provindin Asia (inclusiv Orientul Mijlociu).Africa se situează pe locul doi, cu 13,4%,depășind astfel Europa ca sursă de noiveniți.Câteva statistici și despre Montreal:Dacă timp de decenii Italia a constituitlocul de naștere al celor mai mulți imi-granți ai orașului Montreal (Ville deMontreal, nu Ile de Montreal), în 2016Haiti și apoi Algeria au devansat-o. Ast-fel, 8,6% dintre imigranții instalați laMontreal s-au născut în Haiti iar 6,9% înAlgeria.În celelalte municipalități ale aglomerăriiurbane portretul este diferit: cei mai nu-meroși sunt imigranții născuți în China(5,5% din totalul imigranților), urmați decei din Maroc ( 5,0%) și din Filipine(4,9%).

Imigrația este esențială Canadei din cel puțin două motive: identitate și economie.

Vineri 3 noiembrie 2017Vineri 3 noiembrie 2017 ■ PAG. 7PAG. 777 OPINII & ANALIZE

Accent Montreal vă oferăspaţiu GRATUIT pentru osingură apariţie, în formatcarte de vizită alb-negru,pentru a vă promova afa-cerea şi a vă face cunoscutătuturor cititorilor ofertadumneavoastră.

Contactați-ne [email protected]

AȚI DESCHIS UN NOUBUSINESS? Charcuterie Bourret

5771 av Victoria, Mtl, H3W 2R3 | 514.733.8462

VVaa aasstteeaappttaa ccuu pprroodduussee ddee cceeaa mmaaii bbuunnaa ccaalliittaattee!!

Luni: 9:30-18:30 | Sambata: 9-18 9:30-18:30 | Sambata: 9-18 MartiMarti ● VineriVineri: 9-19 |9-19 | Duminica: 9-16 Duminica: 9-16

Pastrama, Mici si Mezeluri fara nitratiColive, Sarmale, Cozonaci - cu comanda

Dr. Marius Damian D.M.D.CHIRURGIEN DENTISTE

Centre dentaire Papineau-Villeray

Tel: (514) 376 3371 Fax: (514) 376 3377

7715 Papineau, suite 100Montreal H2E 2H4

ROMÂNIA | SOCIAL

Pentru prima oară dupăaderarea la Uniunea Euro-peană, acum 10 ani, mai puținde jumătate dintre români,respectiv doar 47%, cred că afi membru al UE este un lucrubun, spre deosebire de mediaeuropeană aflată la 57 de pro-cente, arată cel mai recenteurobarometru realizat de in-stitutul Kantar la comandaParlamentului European, citatde România Curată.

Față de precedentul ba-rometru, din martie 2017,numărul românilor care credcă a fi membru al UE este unlucru bun a scăzut cu șase pro-cente. În același timp, a cres-cut numărul celor care cred căe un lucru rău calitatea demembru UE, de la 15% înprimăvară, la 18 procente înprezent. Comparativ, mediaeuropeană a celor care privesc

negativ calitatea de mebru emult mai mică, respectiv 12%,în scădere de la 14%.

O altă diferență mare depercepție între români șimedia europeană a fost reve-lată de întrebarea dacă UEcontribuie la creșterea eco-nomică a țării - românii credcă e adevarat în proporție dedoar 23 la sută, în timp cemedia europeană este la 36 lasută.

Totuși, și câteva aspectepozitive: la întrebarea dacăUE aduce noi oportunități demuncă, romanii cred ca da înproporție de 46 la sută, față deo medie europeană de numai28 la sută. În plus, românisunt de părere că UE con-tribuie la îmbunătățireademocrației, față de o medieeuropeană de numai 12%,adică mai puțin de jumătate.

Eurobarometrul a mai ară-tat și faptul că doar unul dinpatru romani mai crede ca lu-crurile merg în direcția bunăîn România, în scădere cu 7puncte procentuale față demartie 2017.

După Germania (-9 pp),România înregistrează ceamai mare scădere a încrederiipopulației față de direcția încare evoluează țara.

Dacă 25% dintre româniconsideră că lucrurile merg îndirecția bună, 62% cred ca lu-crurile merg în direcția greșită- o creștere cu 10 puncte pro-centuale fata de precedentuleurobarometru din martie2017. Cu excepția Marii Bri-tanii (+14), România înre-gistrează cea mai marecreștere a populației carecrede că lucrurile merg în di-recția greșită. AM

Eurosceptismul este încreștere la români

Bucureştiul este destinaţia euro-peană cu cea mai mare creştere anumărului de turişti cazaţi pestenoapte, devansând oraşe precum Lisa-bona, Berlin sau Amsterdam, conformraportului Mastercard - Index Globalde Destinaţii Urbane privind anul2016, citat de Mediafax.

Capitala României a atras cu10,4% mai mulţi turişti în 2016 faţăde anul 2009, perioadele preferate deaceştia pentru călătorie fiind mai-iunie şi septembrie-octombrie. Pe ur-mătoarele locuri în topul oraşelor careau înregistrat o creştere a număruluide turişti se numără Lisabona(10,2%), Sofia (9,4%), Varşovia(9,4%) şi Budapesta (8,6%).

În lume, pe primele poziţii se aflăBangkok, Londra, Paris, Dubai și Sin-gapore.

La nivel global, Produsul InternBrut a crescut cu 21.8% din 2009, întimp ce sumele cheltuite de turiştiicare se cazează peste noapte s-aumărit cu 41.1%. Din 2009, mai multde jumătate dintre destinaţiile de topau înregistrat o creştere a sumelorcheltuite în mod direct proporţionalcu cea a Produsului Intern Brut sauchiar mai mare.

Creşterea numărului de turişticazaţi peste noapte în toate cele 132

de oraşe analizate a depăşit ProdusulIntern Brut cu 55.2%, din 2009 în-coace. Diferenţa între topul celor 10destinaţii la nivel global şi top 10 des-tinaţii care se dezvoltă cel mai rapidcontinuă să indice importanţa unorzone precum Asia/Pacific şi OrientulMijlociu ca lideri ai clasamentului înviitor.

În top 20 destinaţii urbane, ma-joritatea călătoriilor sunt realizate înscop recreativ, cu excepţia celor înoraşul Shanghai, unde aproape jumă-tate dintre turişti (48.4%) călătorescîn interes de business.

Pe de altă parte, Kuala Lumpureste oraşul cu cel mai mare număr deturişti veniţi în vacanţă (92.2%).

Indexul Global Mastercard deDestinaţii Urbane 2016 a ierarhizatoraşele în termeni de număr total alturiştilor cazați peste noapte şi chel-tuieli realizate transfrontalier de cătreaceşti turişti în anul 2016, oferind to-todată previziuni cu privire lacreşterea numărului de turişti în 2017.Astfel, pentru anul în curs se pre-conizează, de asemenea, un trend as-cendent, cu excepţia oraşului NewYork. Cea mai mare creştere anumărului de turişti este așteptată laTokyo. AM

ROMÂNIA | TURISM

BBuuccuurreeşşttii,, ccrreeşştteerree ssppeeccttaaccuullooaassăă aannuummăărruulluuii ddee ttuurriişşttiiPentru prima oară după aderarea la Uniunea Europeană, mai

puțin de jumătate dintre români cred că a fi membru al UE esteun lucru bun.

Față de precedentul barometru, din martie 2017, numărul românilor care cred că a fi membru alUE este un lucru bun a scăzut cu șase procente.

Vineri 3 noiembrie 2017Vineri 3 noiembrie 2017 ■ PAG. 8PAG. 888 OPINII & ANALIZE

Noua dezordine amoroasă

ADRIAN [email protected]

În secolul nostru, rapor-turile dintre sexe sunt maicomplicate decât oricând.Pentru prima data în istoriaomenirii, femeile încep săcapete drepturi într-un ritmaccelerat și, deși mai e cale

de bătut până la egalitate deplină în toateaspectele vieții (cu excepția celor în care bi-ologia își spune cuvântul, desigur) și întoate colțurile lumii, ne-a izbit deja primulval, aproape sufocant, al efectelor perverse.(Efectele perverse sunt acele efecte nega-tive, consecințe ale anumitor legi, acțiunisau politici bine intenționate)

Se vorbește deja de multă vreme, în oc-cident, despre disoluția cuplului. Statisticilesunt alarmante, avem motive mai multdecât serioase să ne îngrijorăm. Ne aflămîntr-una din acele epoci tulburi, de ajustaresocială fundamentală, similară, într-o anu-mită măsură, iluminismului. Un mini-iluminism accelerat de comunicarea facilă,mijlocită de tehnologie.

În esență, problema își are rădăcinile în

rezistența la schimbare a bărbaților, în re-fuzul lor de a renunța la privilegii și a seadapta noilor norme sociale, pe de o parte,iar pe de alta în frustrările pe care le trăiescfemeile care au acceptat cu entuziasm noulval de schimbări numai pentru a realiza căviața lor amoroasă are de suferit, din douămotive: primul tocmai l-am enunțat, rezis-tența la schimbare a bărbaților. Al doilea aremai mult de-a face cu anumite mecanismeevolutive, cu biologia, dacă vreți. Primulmotiv e clar, al doilea însă necesită câtevalămuriri.

Este vorba despre incompatibilitateîntre bărbații pe care îi găsesc atractivi șicei cu care aleg să formeze un cuplu. Căcidin punct de vedere social, femeile sunt în-curajate să își aleagă bărbații în funcție decât de bine se potrivesc aceștia cu planurilelor de viață, cu idealurile și țelurile lor. Ast-fel, ele își aleg parteneri cu care pot co-opera, agreabili, maleabili, dispuși să facăcompromisuri, în dauna celor cu opiniiferme și care așteaptă ca femeia să-i ascultefără să crâcnească.

Din nefericire, o parte dintre trăsăturileindezirabile din punct de vedere social suntatractive din punct de vedere biologic,

evoluționist. Este puțin probabil ca bărbațiiinteligenți și ambițioși, cu caracteristici delideri, să fie dispuși să se lase conduși în re-lațiile amoroase. De aceea, femeile seregăsesc deseori neîmplinite în dragoste.Unele dintre ele oscilează între „băiețiibuni” și „băieții răi”. Sunt atrase de cei dinurmă pentru statutul lor social, ambiția decare dau dovadă sau calitățile lor de lideri,numai pentru a se regăsi rănite atunci cândaceștia refuză să facă compromisuri și nu seridică la nivelul așteptărilor când se puneproblema să întemeieze o familie. Ele seorientează atunci înspre „băieții buni” pen-tru a se trezi în scurt timp într-o relație ne-satisfăcătoare, plictisite de moarte, culibidoul făcut arșice și cu fantezii secretepuțin - sau deloc - ortodoxe. Orice cale arapuca, relațiile lor riscă să fie frustrante saunesatisfăcătoare.

Sylvie, 37 de ani, mama a doi copii, s-adespărțit după o relație de 8 ani departenerul ei, un om pe care îl descrie cafiind amabil, muncitor, implicat serios îneducația copiilor, dar care ajunsese s-o plic-tisească cumplit. Au rămas buni prieteni.Mi-a spus că visa, de mult timp, în secret, laun „bărbat adevărat”. Cu un an în urmă, și-

a parenat iubitul cubanez, de care se îndră-gostise în timpul unei vacante. Noulpartener o tratează execrabil și, când o în-treb de ce nu renunță la el, îmi răspunde cănu poate, îl iubește la nebunie. „În pofida atot ceea ce mi-ai povestit?!?” nu mă potabține să întreb. „Da, în pofida a tot. Are șipărțile lui bune. Îmi oferă ceva extrem devaloros, un ceva intens, inexplicabil, decare am nevoie pentru a mă putea menținepe linia de plutire.”

Lucrurile nu stau mai bine nici în ceeace îi privește pe bărbați. Dacă aleg să își in-ternalizeze noile norme de conduită le va firelativ facil să își găsească parteneră de re-lație. Dar riscă, mai devreme sau mai târziu,ca partenera să își piardă interesul sau chiarrespectul pentru ei.

Pe de altă parte, dacă refuză noul mo-delul social și decid să își urmeze in-stinctele, vor avea, probabil, parte deexperiențe erotice intense, dar le va fi greusă intre (sau să rămână) într-o relație.

Drept urmare, unii decid să renunțe purși simplu la ideea de a forma un cuplu. Estecazul celor din mișcarea MGTOW - Mengoing their own way. O mișcare anti-femi-nistă care capătă amploare în occident, for-mată din bărbați frustrați de relațiile cusexul opus sau care consideră că au avut desuferit din cauza gynocentrismului, (focusulexcesiv pe drepturile femeilor, în detrimen-tul bărbaților) frustrați într-o asemenea mă-sură încât și-au pierdut orice urmă deinteres în privința sexului frumos.

Sigur că scenariile de care am vorbitmai sus nu epuizează lunga listă a factorilorcare influențează status quo-ul, însă con-sider că sunt printre cei mai importanți. Așacă, până când se ajunge la un nou echilibru- lucru care nu se va întâmpla peste noapte- atât femeile cât și bărbații sunt puși în fațaunor alegeri dificile.

Cititor avid, cinefil avizat și călătorinspirat, Adrian Benea este unul din fonda-torii V-Studios (Facebook.com/vstudiosmtl,un proiect media axat pe reportaje dinMontreal și din comunitatea română mon-trealeză.

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

* Al dvs.z

Deschis: Marti - Vineri: 9.00-18.00 | Sambata: 9.00-17.00Duminica - Luni: Inchis

Preturi incepand de la * Detalii in magazin

si plus

Tip ROSU - ALB - ROZE

42 DE ANI - IMPORT

Vineri 3 noiembrie 2017Vineri 3 noiembrie 2017 ■ PAG. 9PAG. 999 www.accentmontreal.com

Gustul Traditiei

MMOONNTTRREEAALLPiata Jean Talon

7070 Henri-Julien, H2S 3S3

551144..880077..11662266Deschis in fiecare zi

SSTT--HHUUBBEERRTT5552 Grande-Allée, J4Z 3G1

445500..667766..66665544Orar prelungit! Deschis silunea, pana la ora 18.00.

BALKANI

BROSSA

RD

wwwwww..bbaallkkaanniibbrroossssaarrdd..ccoomm

SSooccaattaaAAlleeggrriiaa22..55 LL

PPuuii ddee ffeerrmmaaPPuullppee,, aarriippiiiinniimmaa,, ppiippoottaa

SSeemmiinnttee ddeeffllooaarree nneeggrree

iinn vvrraacc

BBiissccuuiittiiEEuuggeenniiaa

66 ssoorrttiimmeennttee

SSaallaammddee vvaarraa

PPaarriizzeerraaffuummaatt •La noi gasiti cea mai

mare varietate de mezelurisi preparate de casa: peste70 de produse artizanale•Sarmale, Salata beuf,

Ciorba de burta, Salata devinete, Icre, Chiftele

proaspete•Produse fara gluten•Produse afumate

natural cu lemn de artar

SSnniitteelleessii cchhiifftteellee

CCrreemmvvuurrssttiivviieenneezzii

CCiioollaann aaffuummaatt

BBrraannzzaa FFeettaammaacceeddoonneeaannaa33 kkgg ssaauu vvrraacc

IIaauurrtt ssii KKeeffiirrbbiioollooggiicc

PPiinneehheeddggee FFaarrmm

MMuussttaarr BBuunniiccaaFFiinn,, HHrreeaann

PPiiccaannttDDuullccee

551144--774433--88550099551144--774433--88550099 33993399 DE ANI DE EXPERIENTACANADIANA

mobila de baie ■ bucatarie ■ dormitor ■ sufragerierenovari bai & bucatarii ■ amenajari subsoluri

MOBILA FACUTA IN CANADA, LA COMANDAEstimare gratuita la comanda

VVaarrzzaammuurraattaa

Vineri 3 noiembrie 2017Vineri 3 noiembrie 2017 ■ PAG. 10PAG. 101010

3833 boul. St-LaurentMontreal, H2W 1X9514.288.8046

LA NOI GASITI SAVORILELA NOI GASITI SAVORILEDE ACASA!DE ACASA!

Mititei proaspetiCarnati proaspetiCarne marinata

CChhaarrccuutteerriieeFFaaiirrmmoouunntt

CChhaarrccuutteerriieeFFaaiirrmmoouunnttLA NOI GASITI SAVORILE DE ACASA!LA NOI GASITI SAVORILE DE ACASA!

►►Mezeluri pregatite inpropriul laborator ►►Produse de cofetarie

SPECIALITATI SPECIALITATI ROMANESTIROMANESTI

RAREȘ [email protected]

Mult râvnitul PremiuNobel pentru Pace, a-tribuit recent CampanieiInternaţionale pentru Abo-lirea Armelor Nucleare(ICAN), o coaliție globalăpentru ratificarea și imple-

mentarea Tratatului asupra InterziceriiArmelor Nucleare, n-a avut niciun efectasupra deciziilor luate de liderii politiciprivind situația internațională. Anularea decătre administrația americană a certificăriiacordului nuclear cu Iranul și afirmațiileunui diplomat nord-coreean la ONU că unrăzboi nuclear ar putea fi declanșatoricând, confirmă faptul că mizele ce în-conjoară acest subiect sunt mai complexe

ca niciodată (ele fiind de actualitate maidegrabă în secolul trecut).

Totuși, toate acestea au un numitorcomun, anume tentativa (exprimată într-omanieră diferită) de a găsi parametrii nece-sari procesului de pace. Într-o asemeneaperspectivă, forța colosală a armelor nu-cleare se deplasează într-o zonă subsidiară,căci ele reprezintă, încă de la apariția lor,un mijloc de a atinge diverse obiective depolitică externă.

Este adevărat că posesia armelor nu-cleare acordă puterilor ce le dețin posibi-litatea de a provoca pierderi inacceptabileîn termeni de vieți omenești. Cu toate aces-tea, de-a lungul istoriei, liderii politici n-au ezitat să plătească acest preț scumpdacă un câștig important s-a aflat în joc.Înaintea încheierii Păcii de la Westfalia(1648) care a soluționat disputele eu-ropene, în urma Războiului de Optzeci deAni (și a celui de Treizeci de Ani), popu-lația Imperiului Romano-German s-adiminuat cu 30%, fără ca armele să aibăforța de distrugere a arsenalului nuclear!Mai aproape de noi, cercurile de putere oc-cidentale au fost șocate să audă conducă-torii chinezi vorbind de un eventualsacrificiu a circa 100 de milioane delocuitori ai Chinei în caz de conflict nu-clear. În mod cert, costul prezervării

cuceririlor Revoluției chineze de la 1949depășește limitele imaginabilului. În tim-pul Crizei rachetelor cubaneze, în oc-tombrie 1962, cele două părți implicate,SUA și Uniunea sovietică, evocau pierderipotențiale de zeci de mii de persoane încaz de atacuri nucleare.

Aceeași dificultate survine atunci cânde vorba de a vedea de unde izvorășteîncăpățânarea de a dispune de arme nu-cleare și reticența evidentă de a le aban-dona total (diminuarea lor, începând cu1990, în SUA și Rusia, este însă un succesconsiderabil, 80% din arsenal fiind distrusîn urma negocierilor).

Răspunsul rezidă în postulatul conformcăruia posesia armelor nucleare garanteazămai bine securitatea unui stat. Cel maisemnificativ exemplu în acest sens esteJaponia, singura țară care până în prezenta suferit un atac nuclear: aceasta refuză săsprijine noul Tratat asupra InterziceriiArmelor Nucleare, a cărei formă prelimi-nară a fost concepută de ICAN, organiza-ția câștigătoare a Premiului Nobel! 122 dețări semnatare, membre ale ONU, n-aureușit să-i impresioneze pe japonezi, acăror apărare în fața unei agresiuni (nord-coreene?) depinde de protecția militarăamericană. În planurile strategice ale

Arsenalul nuclear, obstacol sau facilitator în INTERNA�IONAL

În parametri internaționali actuali, absența unei asigurări mutuale,conjugată cu lipsa unei minime înțelegeri politice cu Iran și Coreea deNord, este propice germenilor instabilității.

OPINII & ANALIZE

În triunghiul Statele Unite, Iran, Coreea de Nord, SUA și aliații săi n-au avut, timp de 25de ani, nicio reacție consistentă privind periculosul program de înarmare nucleară al Coreeide Nord.

Vineri 3 noiembrie 2017Vineri 3 noiembrie 2017 ■ PAG. 11PAG. 111111

guvernelor, recursul la arme nucleare esteîncă văzut ca ultimul mijloc de utilizatînainte de a se preda adversarului. În cazde conflict, niciunul din statele care facparte din „clubul nuclear” n-ar ezita să-șiutilizeze această capacitate dacă s-ar aflaîn fața spectrului unei înfrângeri totale.

Aici stă și justificarea operațiilor mi-litare desfășurate împotriva unui adversarpentru a nu-i lăsa această opțiune de ultimrecurs. La sfârșitul războiului rece, StateleUnite n-au avut niciun gest de aroganță laadresa Uniunii sovietice care se prăbușeasub greutatea propriilor limite, fără să sefolosească de arme nucleare ca opțiune fa-tală. Și aceasta în pofida constatării făcutede Putin câțiva ani mai târziu, cu amără-ciune, că prăbușirea URSS a fost „cea maimare catastrofă geopolitică a secoluluiXX”.

Același tip de raționament s-ar puteaaplica și în cazul mult dezbătutului numărde rachete nucleare. Acesta nu constituieun element declanșator pentru un război șiîncă și mai puțin un factor descurajator,așa cum lasă să se întrevadă organismul cea primit Premiului Nobel. Cele două su-perputeri menționate dispuneau fiecare deun arsenal zdrobitor în timpul cursei înar-mării. El a fost redus de mai multe ori,grație tratatelor SALT (tratative asupra

reducerii armamentelor strategice).

Descurajarea (văzută ca frica rezidu-ală provocată de consecințele ulterioare încaz de atac nuclear), combinată cu unanume grad de încredere între rivali pescena internațională, a produs această pe-rioadă de pace relativă (în loc de o con-fruntare directă, războiul a fost purtat prin

intermediari).În parametrii internaționali actuali, ab-

sența unei asigurări mutuale, conjugată culipsa unei minime înțelegeri politice cuIran și Coreea de Nord, este propice ger-menilor instabilității.

Politica externă nu are atributele uneiștiințe exacte. Nu vom știi niciodată dacă

descurajarea nucleară la care cele două su-perputeri s-au supus a fost un bluf sau ochestiune foarte serioasă. Finalul acestorostilități ce au durat timp de cinci deceniia fost cel dorit. Altfel spus, rezultatul lacare vrem să ajungem - pacea adică - sepoate obține atunci când blufăm și inter-locutorul crede sau când pericolul este realdar este perceput ca o înșelătorie.

În triunghiul Statele Unite, Iran,Coreea de Nord, SUA și aliații săi n-auavut, timp de 25 de ani, nicio reacție con-sistentă privind periculosul program de în-armare nucleară al Coreei de Nord. Pânănu de mult, administrația americană blufaîncă pe acest subiect. Din momentul încare acordul nuclear cu Iranul nu a maifost certificat, bluful s-a transformat înamenințare credibilă. O amenințare cepavează, foarte subtil, calea către o inter-venție militară în Coreea de Nord, căci easchimbă natura raportului bluf-credibili-tate.

Acest text a fost publicat în Huffington Postsub titlul „L’arsenal nucléaire commeobstacle ou facilitateur dans le triangleÉtats-Unis, Iran et Corée du Nord?”. Au-torul său, Rareș Burlacu, este doctorand șichargé d’enseignement la École nationaled’administration publique.

triunghiul SUA, Iran și Coreea de Nord?INTERNA�IONAL

OPINII & ANALIZE

În caz de conflict, niciunul din statele care fac parte din „clubul nuclear” n-ar ezita să-șiutilizeze această capacitate dacă s-ar afla în fața spectrului unei înfrângeri totale.

Vineri 3 noiembrie 2017Vineri 3 noiembrie 2017 ■ PAG. 12PAG. 121212 ȘTIIN�Ă & TEHNOLOGIE

Detectarea undelor gravitaționale: prima datăpentru stelele de neutroni

CĂTĂLINA [email protected]

Acum mai bine de unan, prima măsurătoarea undelor gravi-taționale rezultate dinuniunea a două găurinegre, făcută de an-tenele gravitaționaleamericane LIGO, a

stârnit senzație. De atunci au fost detectateși alte unde gravitaționale rezultate din con-topirea a două găuri negre. Totuși, mareaparte a oamenilor de știință dorea să reali-zeze și măsurătoarea undelor gravitaționaleprovenind din ciocnirea a două stele de neu-troni.

Recent, antenele de unde gravitaționaleLIGO și VIRGO au reușit să măsoare un-dele gravitaționale generate de o pereche deastfel de stele, marcând începutul unei noiepoci în astronomie. Această descoperire a

fost făcută publică pe 16 octombrie 2017.Pe 17 august 2017, LIGO și VIRGO au

detectat undele gravitaționale rezultate înurma ciocnirii a două stele neutronice,eveniment care a fost denumit GW170817.Fenomenul a fost observat și de telescoapeterestre sau spațiale, care au măsurat undeelectromagnetice în diverse lungimi deundă ce proveneau din ciocnirea acestorstele de neutroni.

Stelele de neutroni iau naștere atuncicând o stea cu masa mai mare decât cea aSoarelui ajunge la sfârșitul „vieții”, adicăconsumă tot combustibilul ce o menține înechilibru - un echilibru între forța deatracție gravitațională și presiunea generatăde procesele de fuziune nucleară care au locîn inima stelei. În acest moment steaua ex-plodează, împrăștiind în Univers mare partedin materia din care este compusă. Parte dinaceastă materie suferă însă un colaps gra-vitațional, în urma căruia ia naștere așa-

numita stea de neutroni, o stea cu masa de1.5 - 2 ori mai mare ca cea a Soarelui, darcu o rază de doar circa 10 kilometri. Densi-tatea materiei în interiorul acestor stele esteextremă: o linguriță de stea neutronică cân-tărește cât un munte!

La ora actuală încă nu se cunoaște cuprecizie compoziția acestor stele: se con-sideră că în mare parte ele sunt alcătuite dinneutroni, însă ar putea exista și alte formede materie, precum cea formată din cuarci.Stelele neutronice sunt unele dintre celemai exotice obiecte din Univers, fiind con-siderate cele mai apropiate obiecte de ogaură neagră, fără să fie însă o gaură nea-gră.

Cele două stele de neutroni care au datnaștere undelor gravitaționale observate seaflă la circa 130 milioane ani lumină față denoi, în periferia galaxiei NGC4993. Undelegravitaționale generate în faza finală deapropiere și ciocnire dintre stele au fost ob-servate pentru o durată record de circa 100de secunde. Mai mult, au fost observate șiradiații electromagnetice intense, precumraze gamma, la circa două secunde dupăundele gravitaționale, cu ajutorul tele-scoapelor spațiale Fermi (NASA) și Inte-

gral (ESA). În zilele care au urmat, multealte telescoape au observat radiații electro-magnetice în diverse lungimi de undă, de laradiație vizibilă și ultravioletă, la unde radiosau radiație în infraroșu.

Spre deosebire de aceste stele ultra-dense, cu mase între 1,1 și 1,6 mase solare,găurile negre a căror coliziune a produs un-dele gravitaționale detectate anterior aveaucâteva zeci de mase solare.

Noua măsurătoare de unde gravi-taționale și unde electromagnetice a permisdescifrarea unui mister legat de origineaelementelor atomice grele, precum aurulsau platina. Aceste elemente chimice seformează în urma exploziei unei supernova,însă cantitatea rezultată nu este suficientăpentru a explica abundența lor în Univers.

Ciocnirea a două stele de neutronigenerează la rândul ei elemente grele, iaracest fapt a fost confirmat de măsurătorileefectuate în august 2017. Din ciocnireacelor două stele de neutroni a luat naștere ocantitate de aur cam de zece ori mai mare camasa întregului Pământ! Sub formă de pul-bere, acesta a fost împrăștiată cu vitezefoarte mari în Univers. Pe lângă aur și alteelemente grele, precum platina, iau naștereîn aceste fenomene astronomice extrem deviolente.

GW170817 a confirmat inclusiv faptulcă undele gravitaționale se propagă cuviteza luminii, confirmând teoria relati-vității generale a lui Einstein.

Antenele gravitaționale au un rol de-osebit de important în noua astronomiemulti-mesager. În viitor, ele vor contribuidin ce în ce mai mult la o înțelegere maiprofundă a stelelor de neutroni, a găurilornegre și a întregului Univers.

Cătălina Curceanu este prim cercetător îndomeniul fizicii particulelor elementare şi alfizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Fras-cati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare(Italia) şi colaborator Scientia.ro.

ASTROFIZICĂ

Disponibilitate maxima, preturi deosebit de avantajoase.Deplasari la client. Servicii personalizate.

Pregatire profesionala de exceptie, o vasta experientacanadiana pentru ORICE domeniu de activitate!Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA• Declara*i de IMPOZIT: persoane fizice

si companii• Declara*i TPS/TVQ, Salarii, Simulari

REER• Rapoarte IFTA, Rapoarte CCQ, CSST

www.arcade-accounting.com • 551144..550088..88888800 • [email protected]

• Incorporari si lichidari de companii• Reprezentare in fata autorita*lor

guvernamentale• Consiliere fiscala op*ma pentru rambursari

maxime3333 boul. Cavendish, suite 435, Montreal, H4B 2M5

Pentru prima dată în istoria astronomiei, antenele LIGO și VIRGOau detectat unde gravitaționale rezultate din ciocnirea a două stele deneutroni. Acest fenomen explică, printre altele, și generarea ele-mentelor atomice grele, precum aurul și platina.

► Undele gravitaționaleUndele gravitaționale sunt niște vibrațiiale continuului spațiu-timp care sepropagă cu viteza luminii prin Univers,conform lui Albert Einstein. Marelefizician a fost convins că nu va fi nicio-dată posibilă măsurarea acestor unde. La fel ca și lumina, gravitația se propagăprin spațiu sub formă de unde, însă nueste o radiație. În cazul gravitației,spațiul însuși este distorsionat, fiindîntins și strâns de undele gravitaționale.Undele gravitaționale au fost detectate înpremieră în septembrie 2015, când LIGOa surprins undele rezultate din ciocnireași fuziunea a două găuri negre de masămedie.

Recenta descoperire oferă, printre altele, și dovada că ciocnirile dintre stele neutronicereprezintă principala sursă de aur, platină și alte elemente grele din Univers. Ilustrație:Observatorul LIGO, SUA.

Vineri 3 noiembrie 2017Vineri 3 noiembrie 2017 ■ PAG. 13PAG. 131313 NUTRIIE & SĂNĂTATE

Vreți mai mulți clienți?

Publicitate care funcționează!www.accentmontreal.com | [email protected] | 514 690.8831

Suntem aici să vă ajutăm!

Print și online

Re*uxul gastroesofagian și insu)ciențaacidului gastric

Refluxul gastric este o problemă desănătate extrem de frecventă. Numită boalăde reflux gastroesofagian (eng. gastroe-sophageal reflux disease, GERD), ea nueste cauzată de prea mult acid în stomac,așa cum suntem tentați să credem, ci de fap-tul că sfincterul esofagian inferior, numitcardia, nu se închide cum trebuie. Cardiaacționează ca o valvă între esofag și stomac,închizând orificiul de intrare a alimentelorîn stomac. Când el nu se închide eficient,conținutul gastric refulează în esofag.Acesta se irită deoarece nu este făcut să su-porte aciditatea din stomac.

Cel mai frecvent simptom este senzațiade arsură persistentă - se consideră că opersoană are GERD atunci când arsurilegastrice apar mai mult de două ori pesăptămână. Există cazuri în care boala dereflux gastroesofagian nu se manifestă prinarsuri gastrice, ci prin dureri de gât,

răgușeală dimineața, probleme la înghițireaalimentelor, tuse uscată sau respirație în-greunată.

Cauzele care duc la apariția acestei bolipot fi:■ Hernia hiatală (ieșirea stomacului în sus,către torace, datorită lărgirii orificiului detrecere a esofagului prin diafragmă în ca-vitatea abdominală, ceea ce face ca sfinc-terul cardial să nu mai funcționeze normal).■ Stilul de viață: fumatul, alcoolul, obezi-tatea, stresul.■ Sarcina, deoarece dezvoltarea fătuluipune presiune pe stomac, putând provocadeschiderea sfincterului esofagian inferioratunci când nu este nevoie. De asemenea,schimbările hormonale normale care au locîn timpul sarcinii pot slăbi sfincterul, fiindun alt factor ce poate declanșa GERD.■ Infecția cu bacteria Helicobacter pylori,care cauzează o inflamație cronică, de nivel

scăzut, a mucoasei stomacale, fiind un fac-tor important - dacă nu chiar determinant -în producerea multor simptome ale refluxu-lui gastric.■ Anumite alimente ca roșiile, ceapa, us-turoiul, cafeaua, ciocolata, menta, citricele,băuturile carbogazoase.■ Anumite medicamente ca pastile anti-concepționale, antidepresivele triciclice,medicamentele anticolinergice și blocanteale canalelor de calciu folosite pentrutratarea hipertensiunii arteriale etc.

Un alt factor important, dar puțin discu-tat, care duce la refluxul gastroesofagianeste insuficiența acidului gastric - contrarașadar mitului că nivelurile ridicate de aciddin stomac provoacă arsuri. Nivelul scăzutde acid gastric conduce la o serie de simp-tome ce favorizează creșterea presiuniiintra-abdominale, care apasă pe sfincterulesofagian interior. Atunci când acesta sedeschide, din cauza acestei presiunii, chiarși o mică cantitate de acid care atinge inte-riorul esofagului poate provoca dureri șisenzații de arsură.

Un indiciu simplu (în afara testelormedicale) după care vă puteți da seama deinsuficiența acidului gastric este felul încare vă simțiți după ce mâncați carne, in-diferent de tip: cei care nu au îndeajuns acidgastric în stomac se vor simți mai rău decâtcând vor consuma alimente ce conțin maipuține proteine. Aceasta deoarece pentru adigera carnea este nevoie de mai mult acidîn stomac, necesar descompunerii în modcorespunzător a structurilor proteice.

Cele mai frecvent utilizate medica-mente în tratamentul GERD sunt anti-acidele. Acestea sunt disponibile și fărărețetă și de aceea riscul unui consum exce-siv poate lesne surveni. Există mii de arti-cole științifice care arată că scădereaproducției de acid din stomac nu trateazăproblema, ci doar simptomele. În unelecazuri, cum este insuficiența acidului gas-

tric sau infecția cu Helicobacter pylori,problema se poate chiar agrava - atuncicând cantitatea de acid din stomac scade, sediminuează și capacitatea organismului de aomorî bacteria helicobacter.

Există însă și alte medicamente care potfi luate: cele care ajută la contracția efi-cientă a sfincterului esofagian inferior și lamai buna închidere a zonei dintre stomac șiesofag, antibiotice pentru Helicobacterpylori sau suplimente de Betaină HCL pen-tru insuficiența acidului gastric. Toate aces-tea trebuie luate numai ținând cont de sfatulmedicului, chiar și în cazul suplimentelorsau a medicamentelor care pot fi cumpăratefără prescripție medicală.

Modificarea stilului de viață șiadaptarea dietei sunt însă primele reco-mandări - și adesea singurele necesare -pe care specialiștii le fac persoanelor caresuferă de GERD. Dacă fumați, renunțați lafumat; reduceți la minim consumul de bău-turi alcoolice; scădeți în greutate atât câteste nevoie; evitați alimentele, enumerateanterior, care înrăutățesc simptomele; evi-tați vestimentația prea strâmtă; dormiți cupartea de sus a corpului înclinată la 30 degrade. Mâncați cât mai multe legume,fructe și alimente proaspete - cele procesateși zahărul exacerbează refluxul gastric;mestecați foarte bine (de circa 30 de ori) șimâncați mese mai mici. Iar pentru a balansapH-ul din stomac folosiți oțet de mere (or-ganic, cu mamă) imediat înainte de amânca: o lingură cam la un shooter de apă.

Netratat, refluxul gastroesofagian poateprovoca o serie de complicații, inclusiv ul-cere esofagiene, boli pulmonare cronice șiesofagita Barrett (o modificare a mucoaseiesofagului care crește riscul de a dezvoltacancer esofagian).

ACCENT MONTREAL

Acest articol a fost revizuit de dr. Alexan-dru Nicolescu-Zinca, șef la CliniqueRéseau Diamant.

SIMPLU GHID DE SĂNĂTATE

Refluxul gastroesogafian nu este o afecțiune generată de prea multacid, ci una cauzată de faptul că sfincterul esofagian inferior, careacționează ca o valvă între stomac și esofag, nu mai funcționează cumtrebuie.

Stomac

Sfincterînchis

Esofag

Sfincterdeschis,permițândrefluxul

Boala de reflux gastroesofagian (GERD) se manifestă atunci când lichidele și alimentelecare trebuie să ajungă în mod normal în stomac revin în esofag.

Vineri 3 noeimbrie 2017Vineri 3 noeimbrie 2017 ■ PAG. 14PAG. 141414 GRANIELE GÂNDIRII

Pentru oricine este interesat de studiullimbilor, regiunea de coastă nord-estică aPapua Noua Guinee este asemănătoare unuimagazin de dulciuri foarte bine garnisit.Vorbitorii de Korak locuiesc exact lângăvorbitorii de Brem, care la rândul lor locui-esc puţin mai în sus pe coastă faţă de vor-bitorii de Wanambre şi aşa mai departe.Întâlnindu-mă cu cineva din acea zonă, amîntrebat dacă este adevărat faptul că o limbădiferită este vorbită la fiecare câţiva kilo-metri. „O, nu”, mi-a răspuns el, „sunt multmai apropiate de atât”.

În prezent pe Terra sunt vorbite aproape7.000 de limbi distincte. Asta înseamnă7.000 de moduri diferite de a spune „bunădimineaţa” sau „se pare că va ploua”. Suntmai multe limbi prezente la o specie demamifere decât există specii de mamifereîn lume. În plus, aceste 7.000 de limbireprezintă doar o fracţiune din toate celecare au fost vorbite de-a lungul istoriei.Pentru a avea o perspectivă asupra diver-sităţii lingvistice umane, putem scoate o go-rilă sau un cimpanzeu din grupul său,punându-i în altul; gorila sau cimpanzeul vaşti cum să comunice. Situația se poaterepeta cu măgari, greieri sau peştişori aurii,obţinând de fiecare dată acelaşi rezultat.

Acest lucru evidenţiază un paradox in-teresant, central comunicării umane. Dacălimbile au evoluat pentru a ne permite săschimbăm informaţii, cum se explică faptulcă cei mai mulţi oameni nu pot înţelegeceea ce spun ceilalţi oameni? Această în-trebare perenă a fost abordată în cadrulfaimoasei poveşti a Turnului Babel: oa-menii au dat dovadă de îngâmfare crezândcă și-ar putea folosi limba comună pentru acoopera la construirea unui turn ce i-ar fiputut duce în rai, iar Dumnezeu, supărat deaceastă tentativă de a-i uzurpa puterea, adistrus turnul şi, pentru a se asigura căacesta nu va fi reconstruit, a împrăștiat oa-menii şi i-a zăpăcit dăruindu-le limbidiferite. Mitul ne conduce la ironiaamuzantă a faptului că limbile noastrediferite ne împiedică în actul de comuni-care. Surpriza este că acest fapt s-ar puteasă nu fie chiar atât de departe de adevăr.

Originile limbajului sunt destul de difi-cil de stabilit. Dovezile anatomiceprovenind de la fosile sugerează faptul că

abilitatea de a vorbi a apărut la strămoşiinoştri într-o perioadă cuprinsă între 1.6 mi-lioane şi 600.000 de ani în urmă. Totuşi,dovezi de necontestat ale faptului că limba-jul era folosit pentru exprimarea unor ideicomplexe provin numai din sofisticareaculturală şi simbolismul asociat cu oameniimoderni. Aceștia au apărut în Africa pro-babil în urmă cu 200.000 până la 160.000de ani, iar cu 60.000 de ani în urmă aumigrat în afara continentului, populândaproape toate regiunile lumii. Ar trebui săne aşteptăm ca limbajele noi să apară ca ur-mare a faptului că oamenii se răspândesc şiocupă noi teritorii pentru că, odată cegrupurile devin izolate unul de celălalt, lim-bile lor încep să se diferenţieze şi să seadapteze necesităţilor locale. Dar enigmareală este reprezentată de faptul că cea maimare diversitate a limbilor şi societăţilorumane apare nu în locurile unde oameniisunt cel mai depărtaţi unul de celălalt, ciacolo unde ei sunt cel mai apropiaţi unul decelălalt.

Papua Noua Guinee reprezintă un cazclasic. Acea suprafaţă de pământ relativmică - doar un pic mai mare decât a statu-lui California - este căminul a între 800 şi1.000 de limbi distincte, sau aproximativ 15la sută dintre toate limbile vorbite pe pla-netă. Această diversitate lingvistică nu esterezultatul migraţiei şi izolării fizice a unorpopulaţii diferite. În schimb, oamenii care

trăiesc în zone apropiate par a fi ales să sesepare în mai multe societăţi distincte,ducând vieţi atât de separate, încât au de-venit incapabili să vorbească unul cucelălalt. Care este motivul?

Gândindu-mă la o soluţie, am fost sur-prins să găsesc o paralelă stranie întrelingvistică şi diversitatea biologică. Unfenomen foarte cunoscut în ecologie, denu-mit regula lui Rapoport, spune că cea maimare diversitate de specii biologice poate firegăsită aproape de ecuator, numărul aces-tora scăzând cu cât te apropii mai mult depoli. Putea fi aceasta adevărată şi în cazullimbilor? Pentru a-mi testa ideea, am stu-diat împreună cu antropologul Ruth Macede la University College London distribuţiaa aproximativ 500 de triburi native ameri-cane înainte de sosirea europenilor şi amfolosit rezultatele pentru a putea reprezentagrafic numărul grupurilor lingvisticediferite pe unitate de suprafaţă pentrufiecare grad de latitudine (Nature, vol 428,p. 275). S-a dovedit că această distribuţie sepotrivea destul de bine cu regula luiRapoport.

Potrivirea speciilor biologice şi a cultu-rilor prezentând limbi distincte probabil cănu este un accident. Pentru a supravieţuimediului polar dur, speciile trebuie să se de-plaseze de-a lungul şi de-a latul teritoriului,noi specii având astfel oportunităţi mai mici

pentru a apărea. Acest lucru este adevărat şiîn cazul grupurilor umane prezente în regiu-nile din nordul îndepărtat. Ele, de aseme-nea, trebuie să acopere suprafeţe geograficevaste pentru a găsi hrană, iar acest lucrutinde să amestece limbile şi culturile. Lacelălalt capăt al spectrului, în acelaşi modîn care tropicele generoase, scăldate desoare, reprezintă leagănul speciaţiei biolo-gice, acelaşi mediu bogat a permis oame-nilor să se dezvolte şi să se despartă într-omultitudine de societăţi.

Desigur că această interpretare lasă locîntrebării despre motivul pentru care oa-menii şi-ar dori să formeze atât de multegrupuri distincte. Pentru miliardele despecii biologice aflate la tropice, existăavantaje în a fi diferite una de cealaltă, pen-tru că acest lucru le permite fiecăreia înparte să se adapteze propriei nişe ecologice.Dar oamenii ocupă cu toţii aceeaşi nişă eco-logică, iar separarea în grupuri culturale şilingvistice distincte duce în fapt la deza-vantaje, cum ar fi încetinirea schimbului deidei, tehnologii şi oameni. De asemenea,aceasta face ca societăţile să fie mult maivulnerabile la riscuri sau pur şi simplughinion. Deci de ce să nu avem un singurgrup mare cu o limbă comună?

Un răspuns la această întrebare ar puteaproveni din înţelegerea faptului că istoriaumană a fost caracterizată de lupte con-tinue. Încă de când strămoşii noştri aupărăsit Africa, începând cu 60 000 de ani înurmă, oamenii s-au aflat într-un conflict înceea ce priveşte teritoriul şi resursele. Încartea mea Wired for Culture (Norton/Pen-guin, 2012), descriu modul în care noi, cao consecinţă, am dobândit o serie de aptitu-dini care ajută propriul nostru grup în a ledepăşi pe celelalte. Două aptitudini care iesîn evidenţă sunt „gruparea” - afilierea cuoameni cu care ai în comun o identitate dis-tinctă - şi xenofobia, demonizarea celor dinexteriorul grupului tău şi păstrarea unor vi-ziuni înguste despre ei. În acest context,limbile funcţionează ca o ancoră socialăputernică a identităţii noastre tribale. Modulîn care noi vorbim este o amintire auditivăcontinuă a ceea ce suntem şi, la fel de im-portant, a ceea ce nu suntem. Oricine poatevorbi dialectul tău particular reprezintă oreclamă vorbitoare ambulantă a valorilor şia istoriei culturale pe care tu o împărtăşeşti.În plus, acolo unde grupuri diferite trăiescîntr-o imediată apropiere, limbile distinctereprezintă o modalitate eficientă de a pre-veni trasul cu urechea sau pierderea de in-formaţii importante către un competitor.

Războiul cuvintelor.

PPUUBBLLIICCIITTAATTEE

55114466990088883311

Voyages Tam DANIEL DANIEL ● Bilete direct de la companiile aeriene ● Asigurări de voiaj pentrucanadieniși vizitatori

GABRIELAGABRIELA1118 Ste-Catherine O, suite 504, Montreal, H3B 1H5, tel: 514-345-1121

514-824-0908514-824-0908

Permis de Quebec

PROMOTIE SPECIALAZbor DIRECT Mtl-BucurestiIncepand din iunie 2018

Peste 20 de ani de experiențăcu clientela română

cel:

SPECIALSPECIAL

Dacă limbajul a evoluat pentru a facilita comunicarea, care este motivul pentru care ceimai mulţi oameni nu înţeleg ce spun ceilalți? Mark Pagel crede că limbile sunt aşa de multepentru că e posibil să fi evoluat tocmai pentru a ne împiedica să comunicăm.

„Turnul Babel”, pictură de Pieter Bruegel cel Bătrân (1563).

Vineri 3 noiembrie 2017Vineri 3 noiembrie 2017 ■ PAG. 15PAG. 151515 GRANI�ELE GÂNDIRII

Paradoxul lingvisticÎn sprijinul acestei idei, am găsit relatări

antropologice ale unor triburi care s-audecis să-şi schimbe limba, cu un efect ime-diat, doar pentru că doreau să se distingă degrupurile vecine. De exemplu, un grup devorbitori Selepet din Papua Noua Guineeşi-a schimbat cuvântul pentru „nu” din„bia” în „bune” pentru a se distinge de alţivorbitori de Selepet dintr-un sat vecin. Unalt grup şi-a interschimbat toate substan-tivele masculine şi feminine - cuvântul pen-tru el a devenit ea, bărbatul a devenitfemeie, mama a devenit tata şi aşa mai de-parte. Nu putem decât să fim alături de ceicare se aflau la vânătoare pentru câteva zileatunci când schimbările au avut loc.

Folosirea limbii ca o formă de identitatenu este specifică numai pentru Papua NouaGuinee. Oamenii de oriunde folosesc limbapentru a monitoriza cine este membru al„tribului” lor. Prezentăm o acută şi, uneori,obsesivă conştientizare a modului în carevorbesc cei din jurul nostru şi ne adaptăm înmod continuu limbajul pentru a marcagrupul nostru particular de celelalte. Într-oparalelă izbitoare cu exemplele Selepet,multe dintre ortografiile specifice carediferenţiază engleza americană de cea bri-tanică - cum ar fi tendinţa de a renunţa la„u” în cuvinte cum ar fi „colour” - au apărutaproape peste noapte, atunci când NoahWebster a redactat primul Dicţionar Ame-rican al Limbii Engleze, la începutul se-colului XIX. El a insistat că: „Fiind onaţiune independentă, onoarea noastră necere să avem un sistem distinct, atât delimbă, cât şi de guvernământ.”

Folosirea limbii pentru definirea iden-tităţii de grup nu este un fenomen nou. Pen-tru a examina modul în care limbile s-audiferenţiat de-a lungul istoriei umane, amelaborat împreună cu colegii mei arborelegenealogic pentru trei mari grupuri lingvis-tice: limbile indo-europene, limbile Bantudin Africa şi limbile polineziene din Ocea-nia (Science vol 319, p. 588). Aceste „filo-genii”, care urmăresc istoria fiecărui grupînapoi până la un strămoş comun, dezvăluiede câte ori o limbă contemporană s-a de-spărţit sau „a divorţat” de o limbă înrudită.Am descoperit că unele limbi prezintă o is-torie cu mai multe divorţuri, altele mult maipuţine.

Atunci când limbile se despart, ele deobicei experimentează scurte episoade întimpul cărora se schimbă extrem de rapid.Acelaşi lucru are loc şi în timpul evoluţieibiologice, în cazul căreia este cunoscută caevoluţie punctuaţională (Science, vol 314,p. 119). Deci cu cât o limbă a avut parte demai multe divorţuri, cu atât vocabularul eieste mai diferit de cel al limbii ancestrale.Analiza noastră nu spune care este motivulpentru care o limbă se desparte în alte două.Migraţia şi izolarea grupurilor poate fi o

explicaţie, dar, de asemenea, pare a fi clarfaptul că izbucnirile de schimbări lingvis-tice au avut loc, cel puţin parţial, pentru apermite vorbitorilor să-şi afirme propriileidentităţi. A existat cu siguranţă un războial cuvintelor.

Deci ce putem spune despre viitor?Lumea în care trăim în prezent este foartediferită de cea în care au trăit strămoşiinoştri. Pentru cea mai mare parte a istorieinoastre, oamenii s-au întâlnit doar cu ceidin propriul grup cultural şi cu vecinii ime-diaţi. Globalizarea şi comunicaţiile elec-tronice înseamnă că am devenit mult maiconectaţi şi mai omogenizaţi din punct devedere cultural, făcând ca beneficiile faptu-lui de a fi înţeles să devină mult mai evi-dente. Rezultatul este o extincţie în masă alimbilor, capabilă să rivalizeze cu marileextincţii biologice din trecutul Pământului.

Chiar dacă limbile contemporane con-tinuă să evolueze şi să se diferenţieze unade cealaltă, rata pierderilor de limbi mi-noritare din prezent depăşeşte cu multapariţia de noi limbi. Între 30 şi 50 de limbidispar în fiecare an ca urmare a faptului cătinerii din micile societăţi tribale adoptălimba majorităţii. Ca un procent din total,această rată a pierderii este egală sau chiardepăşeşte declinul în diversitatea speciilorbiologice produs de pierderea habitatuluisau schimbările climatice. Deja 15 din cele7.000 de limbi ale Pământului sunt folositede 40 de sută dintre locuitorii planetei, iarcele mai multe limbi au foarte puţini vor-bitori.

Totuşi, această omogenizare a limbilorşi culturilor are loc într-un ritm mult maiîncet decât ar putea avea loc fenomenul, iaraceasta se datorează puternicului rol psiho-logic pe care limba îl joacă în marcareaidentităţilor şi teritoriilor noastre culturale.O consecinţă a acestui fapt e că limbilerezistă în faţa „contaminărilor” din partea

altor limbi, vorbitorii tratând de obicei cuun grad de suspiciune sosirea unor cuvintestrăine - o dovadă în acest sens fiindatacurile britanicilor şi ale francezilor faţăde aşa-zisa americanizare. Un alt factor esterolul jucat de acţiunile naţionaliste în efor-turile de salvare a limbilor muribunde, carepot rezulta în politici cum ar fi lecţiileobligatorii de velşă pentru şcolarii până lavârsta de 16 ani din Ţara Galilor.

CREATIVITATE LINGVISTICĂAceastă rezistenţă la schimbare permite

apariţia diversităţii lingvistice. Diverse di-alecte de stradă şi hip-hop, de exemplu,sunt centrale faţă de identitatea unor grupurispecifice, în timp ce comunicarea în masă lepermite să-şi atingă destul de uşor graniţelenaturale. Un alt exemplu interesant esteGlobish, o formă decăzută de engleză carefoloseşte doar aproximativ 1.000 de cuvinteşi structuri lingvistice simple. Aceasta aapărut spontan în rândul oamenilor carecălătoresc în mod extensiv, cum ar fi diplo-maţii şi oamenii care deţin afaceri inter-naţionale. În mod amuzant, vorbitorii nativide engleză ar putea să fie dezavantajaţi încazul Globish pentru că ei folosesc cuvinteşi gramatică pe care ceilalţi nu le potînţelege.

Pe termen lung, totuşi, pare inevitabil cao singură limbă să le înlocuiască pe toatecelelalte. În termeni evoluţionişti, atuncicând soluţii la fel de bune pentru o pro-blemă se află în competiţie, una dintre eletinde să câştige. Putem vedea aceasta înstandardizarea aproape globală a modurilorde exprimare a timpului, de măsurare agreutăţilor şi a distanţei, formatelor CD şiDVD, indicatoarelor feroviare precum şi învoltajul şi frecvenţa alimentării cu energieelectrică. Ar putea dura foarte mult timp,dar şi limbile par a fi destinate să urmezeaceeaşi cale - toate sunt nişte vehicule de

comunicare la fel de bune, aşa că una dintreele eventual le va înlocui pe celelalte. Careva fi aceasta?

În ziua de astăzi, aproximativ 1.2 mi-liarde de oameni - aproape 1 din 6 oameni- vorbeşte mandarina. Pe locurile următoareurmează spaniola şi engleza cu aproape 400de milioane de vorbitori fiecare, iar Bengalişi Hindi urmează îndeaproape. Pe bazaacestor statistici, mandarina ar putea păreaa fi favorită în cursa de a deveni limbă glo-bală. Totuşi, mult mai mulţi oameni învaţăengleza ca limbă secundară decât oricarealtă limbă. Cu ceva ani în urmă, într-o zonăizolată din Tanzania, am fost oprit în timpce încercam să vorbesc în Swahili cu un lo-calnic care a ridicat mâna şi a spus: „Euvorbesc mai bine engleza decât vorbeşti tuSwahili”. Engleza este deja limba de co-municare a lumii, deci dacă ar trebui săpariez pe o limbă care eventual le va înlocuipe toate celelalte, acea limbă ar fi engleza.

În războiul cuvintelor, aflat în curs dedesfăşurare, pierderile sunt inevitabile.Atunci când limbile dispar, noi nu pierdemdoar feluri diferite de a spune „bunădimineaţa”, ci şi diversitatea culturală carea apărut în jurul miilor de societăţi tribaledistincte. Fiecare limbă joacă un rol puter-nic în stabilirea unei identităţi culturale -este limba internă care poartă amintirile,gândurile, speranţele şi fricile unui grupparticular de oameni. Dacă pierzi o limbă,vei pierde şi toate acestea.

Totuși, eu suspectez că un viitor mono-lingvistic s-ar putea să nu fie la fel de răupe cum sugerează pesimiştii. Există o cre-dinţă larg răspândită că limba pe care o vor-beşti determină modul în care gândeşti, prinurmare pierderea diversităţii lingvisticereprezintă şi pierderea unor stiluri unice degândire. Eu nu cred acest lucru. Limbile pecare noi le vorbim dau cuvintele pe care lefolosim, dar ele nu limitează conceptele pecare le înţelegem sau percepem. În plus, amputea trage încă o altă concluzie, mai opti-mistă, din povestea Turnului Babel: atuncicând fiecare vorbeşte aceeaşi limbă, uma-nitatea poate mai uşor coopera pentru arealiza ceva monumental. Într-adevăr, înziua de astăzi, ţările cu un grad mai mic dediversitate lingvistică sunt cele care au atinsgradul cel mai mare de prosperitate.

www.scientia.ro

Mark Pagel este biolog evoluţionist la Uni-versity of Reading, UK. Varianta originalăa acestui articol, în engleză, intitulată „Warof words: The language paradox ex-plained” a fost publicat de New Scientist.Scientia.ro este un site de popularizare aștiinței și de demontare a miturilorpseudoștiințifice Cei care doresc să sprijineacest demers de transmitere a informațieiștiințifice pe înțelesul tuturor pot dona la:www.scientia.ro.

Vineri 3 noiembrie 2017Vineri 3 noiembrie 2017 ■ PAG. 16PAG. 161616 IMPRESII DE CĂLĂTORIE

La capătul lumii: PatagoniaCARMEN [email protected]

Despre Patagonia amştiut la început că nu exis-tă. Mi-am imaginat apoitotul altfel: oameni înalţi,cu cioc argintiu, costelivişi cu priviri albastre, cupicioare lungi sărind peste

mici lacuri purpurii, cu privirea fixată lamunţii portocalii care se ridică în jurul unuipeisaj cafeniu; bărbaţi deşiraţi ca nişte DonQuijote într-un pustiu de gheaţă prin carepinguinii se clatină greoi iar din vârfurileascuţite ale munţilor ies aburi magici.

În sfârşit ajung în Patagonia reală, ceade pe hartă sau din afara ei, Antarctica chi-liană, în cel mai de sud punct al EmisfereiSudice, după un zbor de şase ore cu avionuldin Santiago de Chile, oraşul înconjurat deAnzii veşnic înzăpeziţi.

Un ţinut auster şi golaş, întinderi mo-notone - aşa arată primul contact cu PuntaArenas, capitala Ţării de Foc, un orăşel princare turiştii trec grăbiţi spre parcurile şi re-zervaţiile naţionale, un nod de întâlnire pen-tru avioane, autobuze, oceane şi oameni.Inevitabil orice călător în Patagonia încăutarea spectacolului naturii va trece prinPunta Arenas și toţi vor conveni că „acolonu e nimic”. Când ni se promite excepţio-nalul, nu mai suntem dispuşi să acceptămnicio normalitate. Înainte de a ajunge înPunta Arenas am văzut multe feţe deza-măgite la întrebarea „Aţi fost în Patagonia?Aţi zburat la Punta Arenas?” Chipul fe-meilor luau un zâmbet atotştiutor ironic:„Da. Acolo nu e mare lucru. Doar un vântîngrozitor. De fapt, nu e nimic de văzutacolo.”

În acel nimic văzut de unii la Punta Are-nas anotimpurile se încalecă în doar câtevaore, strâmtoarea Magellan sclipeşte,clipeşte în soarele de noiembrie (în Emis-fera Sudică începe primăvara), fulgi degheaţă lovesc feţele încordate în căutareaaventurii, copacii tăiaţi în forma capetelorde pe Insula Paştelui se îndoaie de vânt.Straturi de lumină colorată se insinueazăîntre norii groşi cu forme greoaie, întinde-rile au monumentalitate, linia orizontului emai departe, o linişte gravă şi senină în ace-laşi timp, la fel ca şi oamenii, se instau-rează, o linişte purificată asemeniconsistenţei gheţarilor, o linişte de sfârşit depământ, fără tensiune, fără tragism,asumată, înţeleasă, acceptată, o linişte to-nică în care aşteptările îşi slăbesc ambiţia,nervozitatea, clocotul nerăbdării şipregătesc marea călătorie spre locul undepământul se sfârşeşte cu adevărat - gheţariidin Antartica chiliană.

E curios că acolo se nasc, îmbătrânesc şimor oameni, că mai există şi alţi oameni înafară de puţinii turişti, şi ei în trecere,privind spre altceva. Punta Arenas este cuadevărat un loc de tranziţie, de la real la

magic, de la ocean la ocean, de la imaginarla fantastic. Drumul spre Puerto Natale edoar un preambul firav a ceea ce va urma:copaci schimonosiţi, fără frunze, toţi îndoiţiîn aceeaşi direcţie de vânturile puternice,arbuşti şi tufe de califante, păşuni împrej-muite de garduri ori păduri fantomă dincare au rămas doar trunchiuri contorsionateca o aglomeraţie de sculpturi stranii aban-donate la jumătate de un artist obsedat deformele împletite ale unei naturi schimbă-toare. In Patagonia într-o singură zi poţitrece prin toate cele patru anotimpuri, nerepetă mereu băştinaşii cu oarecare mân-drie. Femeile înţeleg cel mai bine şizâmbesc satisfăcute : „Ce frumos!”

Apar munţii cu câte o coamă de zăpadă,oceanul e gri, acoperişurile caselor şi aiciintens colorate, nori pufoşi, albastrul do-minant îşi filtrează nuanţele în cer anunţândexplozia din faliile gheţarilor. În jur tufe în-florite galben şi roşu, drumul continuă cucascade, lagune cu apă amară, păşuni culame, cârduri de condori şi în fine vârfulînzăpezit al munţilor Torres del Paine cu re-flexe portocalii şi violet într-o zi clară deprimăvară - mare noroc că îi putem vedea,ne explică ghidul, sunt turişti care aşteaptăcâteva zile să se ridice ceaţa. Veste de sal-vare, echipament călduros împotriva frigu-lui, ploii şi vântului. Suntem duşi în bărcimici până la vaporul ancorat în larg.

După numai o jumătate de oră de navi-gat ajungem în dreptul blocului uriaş degheaţă - bătrânul gheţar Grey satisfaceaşteptările tuturor. Este albastru, cu infle-xiuni verziu, imens, patagonez, spectaculos,din care bucăţi se desprind mereu spre deli-ciul turiştilor. Faliile au în dreptul rupturiloro culoare şi mai intensă, albastru de metil,de genţiană. Chiar şi piatra preţioasă chi-liană, lapislazuli, are tot culoarea gheţarilor,un albastru de data asta intens, compact. O

lume construită pe albastru.Patagonia are puterea de a esenţializa

amintirile, de a purifica impresiile. Cândajungi tocmai acolo, tocmai la capăt delume (nu ştiu de ce o asociez doar cu sfârşi-tul) lucrurile încep să se aleagă, se simpli-fică, se clarifică, există o luptă pentrusupremaţie între lucrurile care dăinuie şicele ce vor fi eliminate de memorie, de per-cepţie, de senzorial. La sfârşit de lume apelese decantează, au un moment de unificare,aşa cum Pacificul şi Atlanticul sunt tot unaîn strâmtoarea lui Magellan, după carenatura îşi sintetizează formele - oceanele sestrâng într-un gheţar albastru care pestecâteva sute de ani se va topi şi va dispăreaşi el în aceleaşi oceane şi în alte pământuri.

Îmi imaginez ce ar rămâne după topireaunui gheţar, câte mistere, câte obiecteaparţinând altor lumi nu vor ieşi lasuprafaţă. Văd civilizaţii pietrificatealunecând pe munţi la vale, vieţi mici, ba-nale, din care nu a mai rămas decât un sâm-bure, o bucăţică de os, o piatră inegală pecare unii o vor culege s-o aşeze alături decolecţia de pietre şi scoici adunate de peplajele lumii. Antarctica este ca ultima partea unei răsuflări uşurate, când în sfârşit te-aiconvins că există, te-ai liniştit, după ce aiverificat la faţa locului miracolul. Patago-nia are o astfel de calitate - de a vindeca desuspiciune, de a anula sfârşitul absolut şi dea aduce în schimb evidenţa trecerii mereuîn altceva.

Dormim o noapte în singura cabană dinPuerto Natale, în camere mici cu paturisuprapuse, încălzindu-ne de la o sobă culemne de pe holul îngust, cu sentimentul căne aflăm în pustietate, în plină aventură. Adoua zi plouă torenţial. Vântul puternic nelipeşte stropii de gheaţă de obraji. „Nu vomvedea nimic”, ne spunem unii altora, încăobsedaţi de „a vedea” vârfurile munţilor

Torres del Paine, peisajul suprarealistpromis în ghidurile turistice, imaginile fan-tastice mediatizate prin cărţi poştale şi filmedocumentare. Ne îmbrăcăm în salopetegroase impermeabile şi bocanci; pestenoapte iarna se întorsese în Antarctica chi-liană. O barcă de cauciuc ne va coborî sprestrâmtoarea Magellan, oprindu-ne să vedemgheţarii Serano şi Balmaceda. De acolo nuexista alte cale de întoarcere, decât navi-gaţia şase ore pe râu în jos.

Plouă continuu şi nu apare nicio barcă.Lângă mal se află rulota unde trăieşte pro-babil temporar un pescar chilian. Vântul şiploaia bat ameninţător. Suntem singuriiturişti în acea zonă, deşi acesta este senti-mentul fiecăruia ajuns în Patagonia - că s-arafla singur la capătul lumii sau că ar fi sin-gurul care a ajuns acolo. Uşa e deschisă şine adăpostim în rulota austeră a presupusu-lui pescar. Cântăm prosteşte cântece re-voluţionar-patriotice de pe vremuri, fals şidisperat. Intr-un târziu apare şi barca. Ni seîmparte un echipament complicat, carepeste hainele noastre şi aşa groase face săarătăm ca nişte cosmonauţi ciudaţi aruncaţila întâmplare pe un teritoriu necunoscut.

Plouă devastator. Coborâm în vitezămare pe râul Serrano într-un peisaj fabulos,cascade, râuri paralele cu apa de culoridiferite, munţii acoperiţi cu zăpada căzutăîn noaptea precedentă, gheţari împietriţi.Vântul se înteţeşte şi valurile sunt tot maimari, barca ne aruncă violent, sunt speriată,mă uit în ochii comandantului care priveştefix în faţă, zâmbindu-mi încordat. Spiritulde aventură şi aşa fragil la mine dispare cutotul. Mi-e pur şi simplu groază. Mi se parestupid să te pui într-o barcă în Patagonia şisă te laşi în voia naturii. Văd un ferpar mic:Firan disparută în Strâmtoarea Magellan.Simt în stomac salturile uriaşe ale bărcii.Strig spre amuzamentul celorlalţi, şi eiprobabil speriaţi, dar eliberaţi prin ţipetelemele.

Din vârful unui gheţar se aude un bubuitîngrozitor. Ghidul chilian ne zâmbeşte li-niştitor: „Nu-i nimic. Aici aşa se aude înpermanenţă. Se crapă blocul dar nu se vaîntâmpla nimic”. Intre timp afară se facetoamnă. Ajungem in sfârşit la ţărm unde neaştepta autobuzul. Păstrez fotografia mea înbarcă, chipul desfigurat de groază.

Ţara de Foc defilează înapoi cu naturabine gradată în spectaculos prin faţa ochilornoştri deja obişnuiţi cu neobişnuitul. Dru-mul adună Patagonia la loc - câmpiile cutrunchiuri răsucite de copaci despuiaţi, câteun struţ, lumina filtrându-se în straturisuprapuse, la marginea lumii, de undemereu un deget îmi iese afară.

Carmen Firan este o scriitoare americanăde origine română, stabilită la New York. Apublicat peste 30 de volume de proză,poeme şi eseuri în România şi Statele Uniteale Americii. Cărţile sale pot fi comandatela carmenfiran.com/OrderBooks.htm.

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

Râul Serrano, Patagonia.

1717

Angajăm concierge (sau cuplu) pentrucurățenie și lucrări minore de întreținere ainstalațiilor într-un imobil de 64 aparta-mente (condo). Persoanele interesate pottrimite CV-ul la: condoelysee@gmail com.

Caut ajutor în instalare geamuri și uși.Persoane serioase și cu experiență deminim un an. Plată avantajoasă. Tel: 514-591-3339, Eugen.

Caut croitoreasă timp plin sau parțial pen-tru cusut perdele, în zona Laval. Tel: 514-409-4526.

Emytrans caută șoferi incorporați clasa 1pentru Canada/SUA. Minim doi ani de ex-periență sau CFTR. Oferim 0.48$/milă(milajul camionului). Pentru detalii sunațila 514-821-8595.

Angajez șoferi clasa 1 incorporați. Lucrulocal, plătit la oră, camion atitrat. Cerințe:cunoașterea limbii franceze, minim 6 lunide experiență pe rută, nu mai mult de 5puncte pierdute. Tel: 514-836-4288.

Fabrică de alimente angajează lucrătorila timp plin, permanent, 35-40 de ore/săp-tămână, 11.35$/oră, transport inclus.Sunați la 438-929-8631 sau scrieți-ne [email protected].

Se caută un cuplu bilingv, responsabil, cuspirit organizatoric pentru un post deconcierge la un bloc de 64 de apartamenteîn Perrefonds. Experiența pentru renovăriminore, zugrăvit, instalații sani-tare și elec-tricitate constituie un avantaj. Se oferăapartament cu toate utilitățile incluse, plusplată lunară. Tel: 514-337-6686 ext. 602(FR, EN) | 514-683-6650 (RO) | Fax CV:514-337-4244.

Angajăm URGENT șoferi profesioniști cl1, incorporați, pentru serviciu local, de zi,

timp plin, minim 50 ore/săptămână. Sunațila: 514-821-8595.

Condo de vânzare, trei dormitoare, douăbăi, în imobil de beton situat în ville St-Laurent, în apropiere de bulevardele Côte-Vêrtu și Jules Poitras și de Marché Central.Renovat recent. Imobil cu ascensor,piscină, saună, gym și parcare interioară.335,000$, negociabil. Tel: 514-501-4462.

Superb apartament 2½ de închiriat,demisol într-un duplex în Laval, zona DesLaurentides/St-Martin, atmosferă calmă,familială, ideal pentru o persoană singură,liniștită și nefumătoare. 495$/lună. Mobilă,electricitate, căldură, apă caldă incluse.Tel: 514-663-3179.

Vând bijuterii unicat, modele artistice.Folosesc pietre semiprețioase și/ sau altemateriale. Prețuri foarte avantajoase și re-duceri pentru mai multe bijuteriicumpărate. Tel: 514-633-6594.

Vând cărți în limba română, tablouri, setcergă maramureșană (lână: alb, negruroșu), cumpărată la Sapânța, mileuri,macrameuri (set și bucăți separate). Tel:514- 633-6594.

Actor, doresc să achiziționez o haină deiarnă/jachetă/haină de ploaie de damă, deculoare metalică. Dacă aveți o astfelde haină de vânzare contactaț[email protected], cu fotografii și infor-mații, sau sunați la 438-878-1699.

Teatrul C. Tănase din București dorește săintre în contact cu fiul cunoscutului inter-pret de muzică ușoară Aurelian Andeescu,care locuiește la Montreal. Dumnealui esterugat să telefoneze la: 011- 4021-312-1029| 011-4021-314-1979 sau să-l contactezepe directorul teatrului, Alexandru Arșinel,la [email protected].

www.accentmontreal.com

OFERTE DE MUNCĂ

Vineri 3 noiembrie 2017Vineri 3 noiembrie 2017 ■ PAG. 17PAG. 17

ANUNȚURI BISERICI

VACANȚĂ LAMYRTLE BEACH

Petreceți zile de neuitat la Myrtle Beach,South Carolina, cu o cazare în vile com-plet renovate, situate la 150 de metri deplajă, la 5 min. de aeroport și foarteaproape de multe puncte de atracție(acvariu, terenuri de golf, centre deamuzament) și centre comerciale.

www.myrtlebeachvacations.ca514.993.6508 | 514.354.9943

Biserica Ortodoxă Română Sfântul Nicolaeanunţă că sfintele slujbe au loc în fiecare du-minică şi de sărbători mari la orele 10:30a.m. Adresa: 1690 Avenue De l'Église, Mon-treal, H4E 1G5. www.sfnicolaemtl.com

Parohia Ortodoxă Sf. Gheorghe (Rive Sud)vă invită la următorul program de slujbe: du-minica între 9:30-12:30, utrenia şi SfântaLiturghie; miercuri ora 20:00, slujba Sfân-tului Maslu; sâmbăta ora 16:00, slujba ve-cerniei. 2000 boul. Marie, Longueuil, J4T2B1. www.sfgheorghe.com.

Biserica Ortodoxă Română Înălţarea Dom-nului Montreal, 5845 Upper Lachine,N.D.G., H4A 2B6. Sfânta Liturghie se des-fășoară duminica şi sărbătorile din săp-tămână la 10:30. Preot dr. Nicolae Stoleru,paroh, tel: 514-748-6730,

Biserica Ortodoxă Română Sf. Dimitrie celNou, 10120 av. d'Auteuil, Mtl, H3L 2K1.Sfintele slujbe au loc: duminica - orele12:00; sărbătorile din săptămână - orele10:00. Preot Ion Ceauşu: 514-358-5121.

Biserica Ortodoxă Română Sfântul ProorocIlie Tesviteanul (Anjou) are următorul pro-gram: în fiecare duminică sau sărbătoare cucruce roșie între orele 10.45-13.00 (Acatistși Sfânta Liturghie). 5055 rue Joffre, H1K2T7. Preot paroh Ioan Cotrigășanu, 514-475-1399 sau www.sfantulilie.org

Programul obișnuit al Bisericii OrtodoxeSfântul Mare Mucenic Pantelimon din St-Eustache: slujba are loc duminica, ora11:15. Adresa: 367 rue Godard, St-Eustache,J7P 3V2. Preot Vasile Trif, 450-435-1097.www.bisericamontreal.org

Biserica ortodoxă română Sfinții MartiriBrâncoveanu vă invită la săvârșirea SfinteiLiturghii în fiecare duminică începând cuorele 10:30, în Lachine, 1400 boul. Saint-Joseph, H8S 2M8. Preot Dumitru Proca.Info: 514-586-6100 sau 514-743-2622.

Biserica Ortodoxă Română AcoperământulMaicii Domnului Pierrefonds & West Islandvă invită să participaţi la Sfânta Liturghie şișcoala duminicală pentru copii, duminica,începând cu ora 11:15. Preot paroh: Ioan Fe-licean Zinca. Tel. 514-714-2762; Adresă:Chapel of Archangel Michael, 17132 rueParker, etajul III, Pierrefonds, H9J 1C7.www.ortodoxwestisland.ca

Biserica Greco-Catolică Parohia NaştereaMaicii Domnului celebrează Sfânta Li-turghie în fiecare duminică la ora 10:30.2310 Denonville, Ville-Emard (Mtl), H4E1M8 (metrou Monk, autobuz 36 direcţianord, a 4-a staţie). Pr. Gheorghe Avram, tel:514-745-7565, www.sfantamariamica.org

Mănăstirea Ortodoxă Greacă PanaghiaParigoritisa, 827 Chemin de la carriere,Brownsburg, QC, J8G 1K7. Sf. Liturghie înfiecare sâmbătă, duminică și sărbătoare cucruce, ora 8.30; în vinerile din Postul Mare,Acatistul Buneivestiri între orele 6-7 p.m.;agapă frățească la încheierea slujbelor. Ser-vicii religioase, la cerere, în română: botez,parastas, etc. www.monastere.org | 450-675-1392, preot slujitor Constantin Lungu.

MICA PUBLICITATE în este GRATUITĂ. Profitaţi!

Pentru rubricile oferte de muncă, închirieri, vânzări, cumpărări, decese, matrimoniale

Ofertele de servicii sunt publicate contra cost. Trimiteți anunțurile [email protected]. Nu se primesc anunțuri prin telefon.

VÂNZĂRI

DIVERSE

IMOBILIAREFirmă de fabricație situată în Lavalcaută persoane pentru următoareleposturi:

STRUNGARStrung convențional. Lucrări de pre-

cizie pe strung, mașină de găuritradială și asamblaj de paliere

prelucrate pe strung.

SUDOR-ASAMBLOR MIGSudură de table de oțel de la 2 mm

până la 32 mm.

CUSTOMER SERVICEPersoană bilingvă engleză-franceză

pentru relații cu clienții, luat comenzide piese, pregătit expedieri de piese șialte activități conexe. Sunt necesare

aptitudini și cunoștințe tehnice.Contactați Olivian

450 686 7422 | [email protected].

Avis C.c.Q., art.795PRENEZ AVIS que Nicolae LEVI (ci-après appelé: le défunt), né le dix-huitjuin mille neuf cent cinquante (1950), àBaia Mare, district de Maramures,Roumanie, en son vivant, résidant etdomicilié au 3241, avenue Forest Hill,appartement 17, Montréal, Québec,H3V 1C4, Canada est décédé le quatremai deux mille dix-sept (2017), en laVille de Montréal;Un inventaire de ses biens a été dresséconformément à la loi et peut être con-sulté par les intéressés à l'étude de MeCristina-Marina MURGEA, notaire,situé au 5253, boulevard Decarie, bu-reau 420, Montréal, Québec, H3W 3C3,Canada.

50.00

Vineri 3 noiembrie 2017Vineri 3 noiembrie 2017 ■ PAG. 18PAG. 181818 SPORT

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

TENIS | WTA

Reacții diverse la faptul căHalep a terminat anul pelocul 1 mondial

RRoommâânniiaa vvss LLuuxxeemm--bbuurrgg,, îînn ttuurruull II aallGGrruuppeeii aa ddoouuaa aaZZoonneeii EEuurrooppaa// AAffrriiccaa

România va evolua pe terenpropriu împotriva echipei Lu-xemburgului, în turul I al Grupeia doua a Zonei Europa/Africa aCupei Davis. România a fost capde serie la tragerea la sorți care aavut loc pe 31 octombrie, in-formează News.ro.

Luxemburg a promovat dineșalonul al III-lea valoric înacest an, după ce a câștigat ogrupă cu San Marino, Albania șiLiechtenstein și s-a impus înplay-off în fața Macedoniei.Jucătorul cel mai bine clasat alviitoarei adversare a tricoloriloreste veteranul Gilles Muller, 34de ani, locul 26 ATP la simplu și102 la dublu, însă acesta nu aparticipat la întâlnirile din grupaa treia. Muller a jucat ultimadată în Cupa Davis în 2015.

La Sozopol, în Bulgaria,unde Luxemburgul a obținutpromovarea, echipa căpitanului-nejucător Johny Goudenbour afost reprezentată la simplu dedoi jucători fără clasament ATPîn acest moment, Ugo Nastasi,24 de ani, fost ocupant al locu-lui 656 ATP, în 2015, șiChristophe Tholl, 22 de ani, fostocupant al locului 1.639 ATP, în2016. Alex Knaff, locul 1.285 dedublu, a jucat un singur meci desimplu, el evoluând în partidelede dublu, partener de obicei cuTom Diederich, de asemeneafără clasament ATP.

Luxemburg are doar treijucători în ierarhia ATP la sim-plu și tot trei la dublu.

Partidele din turul I vor avealoc în 3 și 4 februarie 2018. Pen-tru a reveni în Grupa I, Româniatrebuie să treacă trei tururi. Dacă

pierd cu Luxemburg, tricoloriivor juca un tur play-off pentrumenținere/retrogradare.

România a retrogradat dinGrupa I pentru prima oară după1993 ca urmare a înfrângerii dinconfruntarea cu Israel, scor 0-5.La Ramat Hasharon din echiparomână au lipsit cei mai bunijucători, Marius Copil, HoriaTecău și Florin Mergea.

Începând de anul viitor, Fe-derația Internațională de Tenis(ITF) testează întâlniri de douăzile în grupele zonale ale CupeiDavis, cu meciuri care să se dis-pute după sistemul cel mai bundin trei seturi. Conform acestuiproiect, în prima zi se vor jucadouă partide de simplu și cea dedublu, iar în cea de-a doua zi ul-timele două meciuri de simplu,toate după sistemul cel mai bundin două seturi.

De asemenea, loturile echi-pelor au fost mărite de la patrula cinci jucători, pentru a oferi oflexibilitate mai mare în ale-gerea tenismenilor. Dacă oechipa își asigură victoria dupăpatru meciuri, al cincilea nu semai dispută, iar dacă are avantajde 3-0, se va juca doar un al pa-trulea meci, după sistemul celmai bun din trei seturi.

România - Luxemburg se vadisputa după acest sistem nou.

Celelalte întâlniri din Grupaa II-a sunt următoarele:Maroc - GeorgiaSlovenia - PoloniaZimbabwe - TurciaEgipt - NorvegiaDanemarca - IrlandaTunisia - FinlandaLituania - Estonia.

Așa cum probabil știți, Si-mona Halep a încheiat anul înfruntea clasamentului WTA.Susţinătorii ei sunt, desigur,foarte încântați, însă există şivoci puternice care contestăprezenţa Simonei ca lider mon-dial.

Pe site-ul ESPN a apărut unamplu material în care se cereschimbarea sistemului de punc-taj, pentru ca jucătoare precumHalep, ce nu au cucerit titluri deGrand Slam, să nu mai poatăurca în fruntea ierarhiei. Arti-colul este semnat de jurnalistulsportiv Peter Bodo și se inti-tulează „Merită Halep să fienumărul 1 sau clasamentul tre-buie schimbat?”

Articolul conține opiniile maimultor persoane influente înlumea tenisului, precum PatrickMouratoglou, antrenorul SereneiWilliams, și Craig Kardon, fostulantrenor al Martinei Navratilova.Ambii exprimă o opinie similarăcu cea a autorului articolului,anume că o jucătoare nu poate fi

numărul 1 dacă nu a câştigat unGrand Slam în acel an, și că sis-temul trebuie să reflecte acestlucru punând și mai mult accentpe punctajul Grand Slam-urilor.

Navratilova crede însă că emult mai important să ocupi locul1 decât să câştigi un turneu deGrand Slam. „Să fii numărul 1 tre-buie să fii mai bună decât toate

celelalte. Ca să câştigi un GrandSlam trebuie să fii mai bună decâtşapte jucătoare”, a afirmat ea înapărarea sportivei românce.

Reamintim că Simona Halep aajuns lider mondial după un an încare a câştigat turneul de laMadrid şi a disputat finalele de laRoma, Roland Garros, Cincinnatişi Beijing.

Întâlnirea România-Canada se va disputa laCluj-Napoca

România va juca la Cluj-Napoca meciul cu Canada din FedCup, programat în perioada 10-11februarie 2018. Echipa Românieiva lupta cu cea a Canadei pentrumenținerea în Grupa Mondială II,după înfrângerea din partida ju-cată la Bucureşti contra Belgiei(1-3).

După ce a lipsit de la întâlnireacu Belgia, Simona Halep ehotărâtă să răspundă convocăriidin februarie. Astfel, liderul mon-dial se va întâlni cu vedeta tenisu-lui canadian, Eugenie Bouchard.

„Avem prima şansă, însă va fidificil. Mie nu mi-e niciodată uşorsă joc în echipă, însă am primit

deja un sfat de la Andrei Pavel.Mi-a spus să iau din energia pu-blicului, să iau energie pozitivă”, a

spus Halep, potrivit Mediafax,atunci când a aflat că România vaînfrunta Canada la baraj.

TENIS | CUPA DAVIS

Simona Halep

TENIS | FED CUP

Echipa de Cupă Davis a României. FOTO: frt.ro

Vineri 3 noiembrie 2017Vineri 3 noiembrie 2017 ■ PAG. 19PAG. 191919

AADDUUCCEETTII BBAAUUTTUURRAA DDVVSS.. PPRREEFFEERRAATTAAAADDUUCCEETTII BBAAUUTTUURRAA DDVVSS.. PPRREEFFEERRAATTAA

Craciun & Revelion RREESSTTAAUURRAANNTT BBRRAAVVOO

125$ 3311DDeecceemmbbrriieeRReevveelliioonn2222::0000

60$2244--2255DDeecceemmbbrriieePPaarrttyy ddeeCCrraacciiuunn1199::0000

MMEENNIIUU MMEENNIIUU SALATE & APERITIVE VARIATE

MENIU INTERMEDIARMENIU PRINCIPAL

PRAJITURI, FRUCTE, CEAI, CAFEA, PERRIER, PEPSI, SPRITE

MMuuzziiccaa lliivvee

SSppeeccttaaccoolleeMMooss

CCrraacciiuunnREZERVATI PANA LA 1 DECEMBRIE 2017

DUPA 1 DECEMBRIE PRETULESTE 135$

6925 av du Parc, Montreal, H3N 1X7 | 514-277-4787 | 514-679-4583www.bravoresto.ca | [email protected] | PARCARE GRATUITA

DIVERTISMENT

HHOORROOSSCCOOPP HHOORROOSSCCOOPP

BERBEC (21 martie - 19aprilie)Sănătate: Orice abuz, oriceabatere de la principiile pe

care ţi le-ai impus în ceea ce priveșteregimul de viață, poate lăsa urme.Dragoste: Apar noutăți în viața sentimen-tală ce te determină să visezi până departe.Financiar: Faci mari eforturi ca să-ți ges-tionezi resursele financiare fără a declanșavreun dezechilibru.

TAUR (20 aprilie - 20 mai)Sănătate: Se aud veşti devindecare, de ameliorare a

unor probleme mai vechi. Dragoste:Dragostea cere multe eforturi, nimic nuevoluează de la sine. Doar de tine depindereușita relației. Financiar: Vei fi în faţaunei afaceri noi, a unei investiții de succes,a unor achiziții pe care le pregătești demultă vreme.

GEMENI (21 mai - 21 iunie)Sănătate: Poţi avea o starede nervozitate crescută,fapt generat de prezența lui

Uranus retrograd. Dragoste: Ești printre ceimai puțin norocoși în iubire, poate fi chiaruna din cele mai sumbre perioade aleacestui an. Financiar: Banii sunt un punctsensibil, nu prea o duci bine.

RAC (22 iunie - 22 iulie)Sănătate: Nu ai problemedeosebite, dar trebuie să fii

prudent deoarece ai putea avea unelenecazuri cu gâtul sau urechile. Dragoste:Se știe cât ești de emotiv, iar dragostea teface şi mai sensibil, şi mai vulnerabil.Financiar: Planul financiar este fragil.Ba ai, ba nu mai ai, şi eşti pus în fața unordecizii importante cu privire la sumele decare dispui.

LEU (23 iulie - 22 august)Sănătate: Ești cam agitat şinu reușești să-ţi păstrezi

energia în limitele controlabile. Existăriscul unor accidente cauzate de grabă.Dragoste: Relația evoluează foarte bine,formați un cuplu bine închegat care facefurori pe unde trece. Financiar: Economiae cuvântul de ordine pentru ca este una dincele mai restrictive luni ale acestui an.

FECIOARĂ (23 august - 22septembrie)Sănătate: Te afli sub o aripăprotectoare ce te ţine de-

parte de orice boli majore. Dragoste: Cândvine vorba de iubire, aproape că nu vrei sădiscuți despre viața ta sentimentală,deoarece nu pare să fie atu-ul tău forte. Fi-nanciar: Banii sunt un punct fragil.

BALANŢĂ (23 septembrie - 22octombrie)Sănătate: Probleme diges-tive. Fi atent la alimentele pe

care le consumi. Dragoste: Partenerul esteprincipalul motiv de stres în viaţa senti-mentală, pentru că nu mai este pe aceeaşilungime de undă cu tine. Financiar: Nuexistă vreun stres major, tratezi problemelebăneşti cu detaşare.

SCORPION (23 oct. - 21 noi,)Sănătate: În acest intervalpoți avea unele probleme desănătate la nivelul rinichilor.

Dragoste: Încearcă să fii mai relaxat şi să tebucuri de ceea ce e frumos între tine şipartener, fără să te cramponezi de ceea celipseşte. Financiar: Banii sunt motivulmultor conflicte, pentru că obții până laurmă ceea ce vrei, dar numai după o luptăserioasă cu obstacolele.

SĂGETĂTOR (22 noiem-brie - 21 decembrie)Sănătate: Eşti predispus laprobleme cu ligamentele şi

articulaţiile. Dragoste: De mult nu te-aimai simţit atât de bine în pielea ta, şi totulnumai datorită încurajărilor primite de lapartener. Financiar: Fii mai cumpătat cândvine vorba de cheltuieli.

CAPRICORN (22 decembrie- 19 ianuarie)Sănătate: Te simți bine înpielea ta, dar nu neapărat

starea ta de sănătate este importantă acum,ci cea a familiei tale. Dragoste: Cooperațiexcelent împreună, ca un tandem perfect încare fiecare îl completează pe celălalt.Financiar: Trebuie să împarți sumele exis-tente în așa fel încât să nu resimți constrân-geri majore.

VĂRSĂTOR (20 ian. - 18 feb)Sănătate: Ai nevoie de oviață tihnită şi de un regimechilibrat din toate punctele

de vedere. Dragoste: Deși apreciezidovezile de dragoste puse într-o formăromantică şi sensibilă, acum calculeziiubirea partenerului tău mai mult în funcțiede faptele pe care ţi le dedică. Financiar:Se pot naște idei noi de a câștiga bani.

PEŞTI (19 februarie - 20 martie)Sănătate: Sunt persoanecare au trecut prin situații

similare şi au scăpat cu bine, iar dacă leurmezi sfaturile, totul se va redresa fărăurmări. Dragoste: Tu ești eroul central alunei bune vieți de familie, ca atare nu aveapretenții prea mari de la partener. Finan-ciar: Gesturile pripite te pot costa mult.

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

BorsecPerla Harghitei

111199999999++++tttt xxxx1.5 L

$$$$

Ciuperci marinate

$$$$880 ml444499999999

2 pentru899$

Ciuperci marinate

$$$$580 ml2222 88889999

2 pentru499$

Pulpade miel

$$$$111188888888 lb

Amstel Light99999999++++ttttxxxx6x330ml

$$$$

de la

Cotlet de miel

$$$$lb999900009999

SalamPick (tip Sibiu)

9999$$$$99999999

lb1111

Sprot in ulei

160 gr1111777799992 pentru3$

$$$$

Compotde cirese

77779999750 ml2222

$$$$

Miciproaspeti

$$$$888811116666 lb

Ceafa de porc

$$$$

11117777lb3333

00001111Sarmale

$$$$

999999996666 lb

Cabanosiproaspeti

$$$$9999999977771111 kg

Compot diverse fructe

4444$$$$

33339999500ml

Mieredin Moldova

3333$$$$99999999

500gr

$$$$lb7777 22227777

Muraturiasortate

5555$$$$44449999

3kg

Produse de patiserie

$$$$999999991111

Carneafumată

L - V 9.00-20.00S - D 9.00-19.00

L - V 8.00-21.00S 8.00-20.00D 9.00-20.00

L - V 8.00-20.00S - D 9.00-19.00