Tipuri de Infectii Candidozice

10
[] Infecţii bacteriene, virale,parazitare,fungice – Lia Minica Junie -2011 –UMF Iuliu Haţegan Cluj-Napoca p 279-289 Candidoza bucală – are ca şi manifestări eritemul lingual şi inflamaţia mucoasei cu depozite albe rotunde sau ovalare, bine definite şi de dimensiuni mici (glosita). În cazul extinderii şi pe obraji sau amigdale se numeşte stomatită. Manifestări clinice : senzaţie de arsură locală, uscăciunea gurii,disfagie în cazul extinderii către esofag. Complicaţii : candidoză bronho-pulmonară – în cazul extinderii către bronhii, laringe sau epiglotă. Esofagita candidozică este des întâlnită în rândul pacienţilor supuşi imunosupresiei severe (infecţii HIV) Observaţii : Petele albe prezente pe mucoase sunt formate din leucocite pseudo-membranare cu Candida, ţesut necrozat, scuame. Gastrita candidozică – răspândită în rândul pacienţilor cu cancer. Enterita candidozică – se pot observa ulceraţii la nivelul mucoasei duodenului si jejun. - are ca semn diareea apoasă. Colita candidozică – formă rară. Peritonita candidozică –complicaţie în câmpul operator abdominal (dializă, intervenţie chirurgicală). Artrita candidozică – este datorată unei diseminări a unei candidoze digestive , cauzată de antibioterapie sau diabet.

description

continut licenta farma

Transcript of Tipuri de Infectii Candidozice

[] Infecii bacteriene, virale,parazitare,fungice Lia Minica Junie -2011 UMF Iuliu Haegan Cluj-Napoca p 279-289

Candidoza bucal are ca i manifestri eritemul lingual i inflamaia mucoasei cu depozite albe rotunde sau ovalare, bine definite i de dimensiuni mici (glosita). n cazul extinderii i pe obraji sau amigdale se numete stomatit.Manifestri clinice : senzaie de arsur local, uscciunea gurii,disfagie n cazul extinderii ctre esofag.Complicaii : candidoz bronho-pulmonar n cazul extinderii ctre bronhii, laringe sau epiglot.Esofagita candidozic este des ntlnit n rndul pacienilor supui imunosupresiei severe (infecii HIV)Observaii : Petele albe prezente pe mucoase sunt formate din leucocite pseudo-membranare cu Candida, esut necrozat, scuame.Gastrita candidozic rspndit n rndul pacienilor cu cancer.Enterita candidozic se pot observa ulceraii la nivelul mucoasei duodenului si jejun. are ca semn diareea apoas.Colita candidozic form rar.Peritonita candidozic complicaie n cmpul operator abdominal (dializ, intervenie chirurgical).Artrita candidozic este datorat unei diseminri a unei candidoze digestive , cauzat de antibioterapie sau diabet. printre simptome se numr prurit, arsur, care se accentueaz la defecaie i eritem (erupie, abces, leziuni umede).

Vulvo- vaginit candidozic este caracterizat de un dezechilibru la nivelul florei vaginale i are ca simptomatologie: eritem vulvo peri-valvular i vaginal, arsuri cu iradiere spre vulv, disurie, leucoree alb, grunjoas, dispaurenie i igien local. Poate evolua sub form de endometrit, uretrit sau cistit candidozic.Balano-prostatit : balanita este o inflamaie a glandului penisului, prostatita este o inflamaie a prepuului. Pacientul prezint vezicule pe penis, iar n spaiul balano-prepuial o secreie albicioas; prezint, de asemenea disurie.Uretrita candidozic afecteaz att brbaii ct i femeile, afeciunea fiind transmisibil. Cistita candidozic poate fi uor confundat cu cistita bacterian sau poate fi asmptomatic; de obicei este datorat diabetului zaharat.Infecia sistemului renal cu Candida se produce n dou moduri : prin diseminare ascendent de la nivel inferior sau diseminare hematogen. Acest tip de infecie este favorizat de calculi renali sau diabet, prin afectarea glomerural i renal.Septicemia candidozic poate fi de natur exogen, datorit medicaiei cu implicare vascular sau endogen, prin diseminare de la nivel gastro-intestinal sau bronhopulmonar. Sunt afectate multiple sisteme : ocular, renal, cardiac, endocrin, sistem nervos, osteoarticular i muscular. Simptome : febr ce nu d semne de mbuntire la administrarea de antibiotice, frisoane, stare general alterat. Candidoze viscerale : vasculit candidozic, endoftalmie candidozic, miocardit, pericardit candidozic, pneumonia candidozic, osteomielit.Candidoza vascular este favorizat de lezarea endoteliului i de aderarea microorganismului de cateter.Pericardita candidozic prezent n formele cu diseminare.Endocardita candidozic are ca factori favorizani : intervenii n sfera chirurgical preponderent, netratarea endocarditelor bacteriene cu suprainfecie, tratamentul oncologic, abuzul de heroin, suprinfecia suturilor.Candidoza muscular a sistemului osos i articular. Diseminarea hematogen este responsabil de apariia sa.n osteomielit este afectat scheletul axial. Diagnosticul rezult n urma biopsiei osoase. Artrita candidozic se poate produce i prin leziuni traumatice i infiltraii introarticulare. Miozitele au ca segment preferenial persoanele care sufer de neutropenie.Candidozele ficatului, splinei i pancreasului raporteaz multiple cazuri n ultimii ani prin asociere cu imunosupresie.Candidoza cerebral. Meningita candidozic apare prin intervenii n sfera chirugical i are rata de supravieuire mic.Candidoza cerebral se identific prin numrul mare de microabcese. Specia Candida Albicans fiind incriminat de majoritatea microabceselor cerebrale descoperite la autopsie.Candidoza bronho-pulmonara are dou forme : bronhopneumonie local sau difuzia i pneumonia interstiial (nodular).Candidoza ocular este contactat fie de la nivel hematogen, fie prin intervenii invazive. Duce la leziuni permanente cu evoluie ctre orbire ; poate afecta orice component a ochiului, iar terapia este anevoioas. Pacientul se prezint cu dureri oculare i vedere neclar.

Candidoze cutanate :Intertrigo apare pe suprafeele cu mediu propice pentru dezvoltare (n pliurile corpului). Are frecven crescut la pacienii obezi i diabetici. Zona este intens pruriginoas i afectat simetric cu depozite albicioase. Leziunile evolueaz pn la macerare i sunt dureroase.n intertrigo digito-palmar i digito-plantar, zona afectat este reprezentat de spaiul dintre degete al minilor i picioarelor. Netratat, infecia se extinde pe suprafaa tegumentar nvecinat.Zblua se manifest printr-o leziune de tip eroziv la nivelul buzelor, dureroas la deschiderea buzelor. Este des ntlnit n colectivitile mari de copii.Perionix se manifest printr-o rosea eczematizat a tegumentelor din jurul unghiilor. Anumite categorii sunt mai afectate : la copiii mici cu mrgritel (datorit suptului degetelor), la persoanele care lucreaz n mediu umed sau favorizant dezvoltrii (cofetari, diabetici, menajere).Onix se caracterizeaz prin leziuni de tegumentul unghial; unghii de culaore gri, exfoliative cu pete liniare i ovalare.Leziuni tegumentare datorate diseminrii candidozei : macromodulare (dimensiuni pn la 1 cm, prezente pe ntreaga suprafa corporal), cu caracteristici de purpura fulminans sau ectim gangrenoas.Candidoze cu component alergic ntlnim n regiunea anusului, membru superior sau inferior, zona genital extern, gt, urechea extern sau peribucal. Vindecarea este complet doar n urma eradicrii focarului de infecie. Reacia alergic se datoreaz produilor de metabolism ai Candidei. Alte sensibilizari pot fi la nivel urinar, articular sau conjunctival respirator.

Elemente de diagnostic

I Diagnostic clinic i de laboratorExamen macroscopic cu recoltarea probelor biologice. Raclare pentru frotiu se obine de la nivelul unghiilor, pielii, mucoasei oro-faringiene, vaginale i uretrale. Leziuni mai profunde produse de agentul patogen se pot diagnostica prin cultivarea probelor chirugicale. Alte probe pot fi urina sau materiile fecale (n cazul enteritelor sau enterocolitelor).Examen microscopicManipularea probelor se efectueaz n incinte specializate cu nivel de siguran 2 de ctre personalul specializat. Indentificare recomandat : galeriile Api 20 C ; D32C (bio-Merieux), bazate pe fermentarea zaharurilor, Auxcolor, Candifast, Fungicrom i medii cromogene : Albicans ID 2 agar, CHROMagar candida, Candichrom II, Chromogenic Candida Agar. La identificarea pe mediu Saboraud (24-48 h), se observ dezvoltarea de colonii de tip 5, cremoase.[3] Curs de microbiologie specialImportant este de menionat faptul c, C.Albicans fermenteaz glucoza i maltoza, nu fermenteaz zaharoza, lactoza i rafinoza. Identificarea diferitelor specii de Candida, se face pe baza unor caracteristici metabolice. Auxonograma se bazeaz pe asimilarea carbohidrailor, iar zimograma se bazeaz pe fermentarea zaharurilor. Utilizarea nitratului este o caracteristic metabolic important, deoarece formele medicamentoase cele mai active sunt sub forma : nitrat de miconazol, nitrat de fenticonazol, nitrat de econazol, nitrat de butoconazol.[www.unibuc.ro]Lucrarea unui doctorand a Facultii de Biologie din Bucureti, menioneaz genul Candida ca fiind metiltrof i avnd o capacitate de a utilize metanolul ca surs de carbon i energie. Practic, radicalii metil din diferite surse (zaharuri, carbohidrai), susin dezvoltarea i proliferarea acestei specii. [3] Prin realizarea antifungigramei, se testeaz sensibilitatea unei tulpini la antifungicele prezente n practica farmaceutic actual. Etapa este important datorit creterii rezistenei anumitor tulpini fa de antifungice.II Imunodifuzia, imunofluorescena, imunoelectroforeza, sunt cele mai utilizate metode n diagnosticul serologic al candidozelor viscerale.III Testarea alergologic prin IDR (intradermreacie) cu antigene fungice, nu este relevant. Detecia antigenelor serice se utilizeaz la pacienii imunodeprimai.

Tratament

Specia studiat prezint sensibilitate la urmtoarele clase de medicamente : 1 Poliene : Nystatinul se gsete sub form de gel, suspensie sau ovule, singur sau n combinaie. Antifungic din grupa polienelor, formeaz o legtur ireversibil cu sterolii din membrana fungic. Are aciune local n vulvo-vaginite, stomatite, glosite, enterite i enterocolite. O form liposomal a nystatinului este nc n studiu.Amfotericina B are acelai mecanism de aciune, cu meniunea c se utilizeaz i.v. n candidoze viscerale sau topic.2 Imidozoli : Miconazol, Clotrimazol, Econazol, Tioconazol, Ketokonazol. Sunt derivai azolici ce inhib sinteza ergosterolilor din membrana celular. Se utilizeaz n aplicaii locale n caz de candidoze cutanate, bucale, onix sau vulvo-vaginite. Ketoconazolul se gsete i sub forma de administrare oral, cu aceleai utilizri anterioare, dar cu numeroase efecte adverse : greuri, vertij, dureri de cap.3 Alilamine : Naftifina, Terbinafina. Au aciune identic cu cea a derivailor imidazolici. Naftifina are aplicare topic, iar terbinafina are i administrare oral n : onix, peronix, forme cutanate.

4 Triazoli : Voriconazol, Fluconazol, Itraconazol. Au mecanism similar cu compuii imidazolici cu forme de administrare att oral ct i i.v. indicate n : onix, candidoze cutanate, esofagiene, glosite, stomatite, vaginite. Produc multiple interaciuni medicamentoase. Rovaconazolul i Posaconazolul se alf nc n studii.

5 Morfoline :Amorolfina este indicat n onix i candidoze cu afectare tegumentar. Se gsete sub form de crem cu aplicare topic sau lac pentru unghii. Are mecanism similar azolilor.Griseofulvina se gsete sub forme cu administrare oral,indicat n candidoze de pe piele,pr i unghii. Mecanismul de aciune se realizeaz probabil prin interaciunea de la nivelul microtubulilor, mitoza nemaifiind posibil.

6 Echinocandine : Anidalafungin, Micofungin, Caspofungin. Sunt forme cu administrare i.v. ce produc inhibiia sintezei agliconilor necesari peretelui fungic. Reprezint o clas nc n studiu de lipo-peptide semi-sintetice.

7 Flucytozina5-Flucytotina acioneaz ca antimetabolit, inhibnd secreia de ADN i ARN. Nu se utilizeaz deloc sau dect foarte rar deoarece prezint rezisten i se poate administra mpreun cu Amfotericina B i Fluconazol, cu efecte adverse grave : mielosupresie, hepatotoxicitate i nefrotoxicitate.

[] Curs ginecologie Dan Pascu, Andrei Motoc, Marius Biri, Ciprian Crian,Marius Forga Ed. EUROBIT 2000 p 65,66Pentru prevenirea patologiilor sistemului genital este necesar pstrarea unui PH echilibrat. Acest lucru este greu de realizat deoarece mucoasa vaginului imprim mediului un PH acid (sursa o constituie transudaia plasmatic i celulele descuamate) , celulele colului uterin au o secreie alcalin,pH aproximativ 8 (ntre a 12-a i a 16-a zi a ciclului menstrual), endometrul dei nu are glande este tapetat de un lichid alburiu alcalin, apos provenit din infiltratul seros al celulelor epitaliale; trompele sunt i ele acoperite de un transudat tubar alcalin.[] Obstretic,Ginecologie Prof.Dr. Ioan Muntean Lito-UMFT 1999, Facultatea de Medicin General, Clinica Universitar de Obstretic si Ginecologie Bega p 12,13

Modul de organizare a organismelor la nivelul vaginului (biocenoz) microorganismele (fungi, bacterii, virusuri, protozoar, mycoplasmae), se afl ntr-o interdependen i mecanism de competiie. Mediul de via al acestor organisme( biotopul) este constituit din vitamine, substane organice i anorganice, enzime ce dau un anumit pH.Elementele vaginale normale sunt produse de glandele sebacee, sudoripare, Barthelin, Skene. Pe lng acestea, mai ntlnim celule exfoliate, mucus cervical, produse ale metabolismului florei, fluid endometrial i al trompelor, microorganisme vii i moarte.Patogenie. Vulvo-vaginita micotic produs de Candida Albicans- ajunge n vagin din tubul digestiv pe cale sanguin, din regiunea anal, prin intermediul lenjeriei, a minilor murdare sau a contactului sexual.