Tipuri de celule sub microscopul optic

Termenul de celulă a fost introdus de R. Hooke în cartea sa Micrographia publicată în 1665 în care descrie observaţii făcute cu microscopul şi telescopul.

Celulele din scoarţa arborelui de plută

Microscopul utilizat de Hooke expus la

National Museum of Health and Medicine in

Washington, DC.

Imagini originale din Micrographia

PurecePureceCapul unei muste

Tipuri de microscoapeMicroscopul- din Greceşte: μικρός, mikrós, "mic" şi σκοπε ν, skopeînῖ , "a vedea"- un instrument utilizat pentru a observa obiectele sau detaliile prea mici pentru pentru a fi vizibile cu ochiul liber. Caracteristicile principale ale unui microscop:1. Puterea de mărire – raportul dintre dimensiunea obiectului şi a imaginii obiectului2. Rezoluţia – distanţa minimă la care două puncte pot fi decelate ca fiind diferite. 3. Contrast – diferenţa de luminozitate dintre două părţi ale imaginii.

Tipuri de microscop:1. Microscop optic – utilizează o sursă de lumină pentru a vizualiza proba, 1590?, rezoluţie 0,2 m, puterea de mărire ~1500x

2. Microscopul cu raze X – utilizează razele X pentru a scana proba, 1950, rezolutie: 10 nm; puterea de mărire 100 000x3. Microscopul electronic – utilizează o sursă de electroni ce scanează sau traversează proba

A) microscopul electronic cu baleiaj (scanning electron microscope, SEM) – 1935, rezoluţie 0,4 nm, puterea de mărire 250,000xB) microscopul electronic cu transmisie – (transmission electron microscope, TEM) – 1931,

rezoluţie maxim 0,05 nm, puterea de mărire: 50 000 000x.

4. Microscopul cu sondă de baleiaj (scanning probe microscope SPM) – utilizează un vârf foarte fin ce scaneză proba, 1981, rezoluţia: la nivel atomic puterea de mărire 1 000 000x

5. Alte tipuri: microscopul cu neutroni,

Microscopul optic- un instrument ce foloseşte lumina vizibilă şi un sistem de lentile pentru a mări obiectele sau detaliile prea mici pentru pentru a fi vizibile cu ochiul liber.

Istoria microscopului optic pe scurt:Secolul XII - Salvino D'Armate produce primele lentile ce măreau imaginea obiectului1950 - Zacharias Jansen, producător de ochelari, dezvoltă un microscop compus din 2 lentile montate

într-un tub1609 – Galileo Galilei dezvoltă un microscop compus cu o lentilă concava şi una convexă1665 – apare cartea lui Robert Hooke1674 - Anton van Leeuwenhoek produce un microscop cu o putere de mărire suficientă pentru a putea observa bacteriile1826 - Joseph Jackson Lister produce primele lentile acromate

Tipuri de microscop optic:A) microscopul simplu – cu o singură lentilă - lupaB) microscopul compus – cu cel puţin două lentile

1) microscopul cu fond clar – cel mai comun microscop, proba este iluminată direct cu lumina vizibilă, proba de analizat trebuie să fie colorată şi translucidă2) microscopul cu contrast de fază – proba este iluminată direct în lumină vizibilă, folosit pentru vizualizarea probelor incolore şi transparente3) microscopul cu fond întunecat - proba este iluminată indirect cu lumină vizibilă, observatorul percepe razele refractate, difractate sau reflectate, proba pare sa lumineze4) microscopul cu fluorescenţă – proba este iluminată direct însă este vizualizată doar lumina emisă, proba trebuie să conţină flourocromi ce au fluorescenţă5) microcopul cu UV - proba este iluminată direct cu lumină UV6) microscopul cu lumină polarizată – pentru vizualizarea probelor ce conţin substanţe optic active

Microscop cu fond clar

Microscop cu contrast de fază

Microscop cu fond întunecat

Microscop cu lumină polarizată

Microscop cu fluorescenţă

Microscopul optic

Componentele microscopului optic cu fond clar

1. ocular

2. revolver (sau port-obiective)

3. obiective

4. viză macrometrică

5. viză micrometrică

6. platină sau masă cu scară Vernier

7. sursă de lumină

9. cavaleri şi dispozitiv port-probă

8. diafragmă de câmp şi condensator Abbe

lamelelame

Stereomicroscop 2 microscoape în unul, putere de

mărire mai mică, dar imagine stereo !!!!!

Etapele de utilizare a microscopului

1. ALEGEREA OCULARULUI (7 x / 10 x / 16 x ) - avem la dispoziţie doar unul

2. ALEGEREA OBIECTIVULUI ( se începe cu un obiectiv mic - obiectiv de 10x )

3. FIXAREA LAMEI CU PREPARAT PE MASA PORT-OBIECT CU AJUTORUL CAVALERILOR

4. FIXAREA CONDENSORULUI LA PUTERE MAXIMA

5. SE DESCHIDE DIAFRAGMA DE CAMP LA 3⁄4

6. PRIVIND IN OCULAR SE APROPIE OBIECTIVUL CU VIZA MACROMETRICĂ (GROSIERA)

7. IMAGINEA APARUTA SE CLARIFICA CU VIZA MICROMETRICĂ (FINĂ)

8. SE DESCHIDE DIAFRAGMA DE CAMP LA 1/1 (COMPLET)

9. SE REGLEAZA INTENSITATEA LUMINII DIN CONDENSOR

10 . SE SCHIMBĂ OBIECTIVELE PE RÂND LA 20x, 40x

11. IMAGINEA SE CLARIFICĂ CU MICROMETRICĂ (FINĂ)