Timpul La Taranul Roman BERNEA

..

ERNEST BERNE-

TIMPUL ' LA T RA.NUl ROMAN

/

www.dacoromanica.ro

TIMPUL LA TARANUL ROMAN

www.dacoromanica.ro

DE ACELAS:

CARTEA CAPITANILOR Horia, Tudor, Iancu.GAND SI CANTEC poesii.PASI /N SINGURATATE poeme in proz.CTITORII politicd.PRELUDII esseuri.

LA TIPAR:

INDEMN LA SIMPLITATE m5rturisiri pentru un om nou.

IN PREGATIRE:

CIVILIZATIA ROMANA SATEASCA o introducere.SETEA DE ABSOLUT incercare de filosofie mora15.

Tip. Bucovina" I. E. Toroutiu, Bucure0i.

www.dacoromanica.ro

R A N1DUI A I, AERNEST BERNEA

TIMPULLA

TARANULROMANCONTRIBUTIE LA PROBLEMATIMPULUI IN RELIGIE $1 MAGIE

STIINTA FILOSOFIE$-1

www.dacoromanica.ro

Coperta de GEO ZLOTESCUVignete de R. RYBICZKA

www.dacoromanica.ro

Luf ION I. IONIC%frailest( umagiu.

www.dacoromanica.ro

CUVANT iNAINTELucrarea de MN- vrea sa fie o contributie Ja una din

problemele cele mai desbeitute In stiinta si filozofia contern-poranti,.problema timpului. Nu este intentia noastra de a daun reispuns definitiv in aceastei chestiune; cerceta.rea de kideste mult mai modest& Asa dupa cum afirma insasi subtitlullucrarii e vorba numai de o contributie la problerna timpuluisi anume a timpului legat de viata religioasei si magic& asacum II geisim la taranul roman.

Deaceea nu neizuim set* aflam aci care este esenta timpu-lui in general, care ii este natura intimei. In rdndurile ce ur-meazei e vorba mai mult de o cercetare cu caracter stiintificintemeata pe observalie directei; e vorba de o descriere afenomenului timp asa cum ni-1 Infeitiseazei satul romnesctraditional. Noi nu voim aci sei dam o explicatie definitiva 0nici sa incercam o leorie despre timp, o filozofie a timpului.Interpretam materialul concret farei sei peirdsim punctul devedere al unei expuneri obiective. Dacti descrierea fenome-nului concret si dacti analiza ce ii urmeazei vor putea sei aibdconsecinte in discipline pe care nu le-am vizat si va aducetotodatei o cat de mica contributie la deslusirea problemeitimpului in general, nu vom putea fi decal multumiti.

7

www.dacoromanica.ro

ERNEST BERNEA

Pentru o dreapta judecare a lucrrii e necesar sti dam,i alte leimuriri; in primul rand asupra punctului de vedere'Astral in cercetarea faptelor iar in al doilea rand asupraplanului expunerii de lap.

Timpul la jaranul roman poate fi privit din cloud punctede vedere: timpul ca fenomen pozitiv, fenomen legal degliinja pozitiva populard (pentru ca exista qi o astfel de,tiinja in injeles de cuno.,tiinja pozitiva) inseparabil de ob-servarea obiectivii a cerului i timpul fenomen mistic, fe-nomen legal de credinje qi obiceiuri, inseparabil de obser-vare strid a randuelilor colective magico-religioase. Aldoilea este ipunctur de vedere ce ni l'am insuOt.

Ceea ce .ne intereseaza pe noi nu este cum socoteqte .,icum denumeVe jaranul roman timpul ,?i unitajile lui, ci neintereseazti ce este timpul pentru el, ce inseamai acest feno-men at& de prezent in viaja sa. Pentru a putea face aceastcercetare a trebuit sa mergem acolo unde puteam gsi datelenecesare, adica conViinja omului, viaja sa interioara. Cerce-tarea noastra merge catre cunoa0erea mecanismului de gan-dire al jaranului, dare elementele intelectuale qi. emotio-nale care stau la temelia timpului asa cum trilieste si ilexprima in deosebite forme satul romanesc.

Pentru acest motiv materialul de mitologie ,0 practici re-ligioase nu a fost deceit arareori citat ca exemplu, ca o mar-turie obiectiva din care putem scoate 0 prin care putemafirma un caracter al timpului.

Privitor la planul lucrarii avem de dat urmatoarea lainu-riire: lucrarea, in aiara de o introducere scurta .i de o in-cheere, este alcatuit din cloud Orli. ln prima parte am In-

8

www.dacoromanica.ro


cereal sd facem pe cdt ne-a lost posibil mai stransd o des-criere a fenomenului timp agt cum se inffiqeazd el in viajaspirituald a fdranului, aqa cum se prezintd obiectivat in for-mele qi expresiile firesti ale satului. In partea a doua am in-cercat s peitrundem mai adanc; mai adanc dacd analizdmpe un pin abstract despicand realitatea dupd unele libertdfiale minjii noastre poate sd insemne o mai prefioasd contri-bufie la rezolvareap roblemei decal prezentarea concreld qivie a fenomenului asa cum am fdcut in prima parte: In par-tea a doua deci am incercat s prindem cateva din esenfia-lele trdsdturi ale timpului la fdranul roman, adicd sensul $icaracterele proprii ale acestui fenomen.

Nottim aci cd lucrarea noastrd cuprinde rezultatul unorcercetdri de aproape zece ani in deosebitele regiuni ale filth,aqa cum sunt: Orheiul, Dobrogea de nord, Campia Brea lei,Valea Trottmilui, Valea Moldovei, Valea JiuIui, Tara Oltu-lui, Tara Bdrsei etc. Studiul Calendarul in satul Cornovapublicat in anul 1932, in Arhiva pentru qtiinfa i reformasociald", a insemnat inceputul acestei lucrdri.

Materialul documentar cules nu a fost redat brut ci inter-pretat. Nu am filcut ca acest prilej nici expunerea teoriilor

filosofi i cercetdtori, treculi sau contemporani.Am evitat voit aceste lucruri pentrucd nu avem cultul fap-tului in sine" qi nici tiinfa populatd de .nume proprii qi ci-late. Aceste merite la lstim in seama altora.

E. B.20 Maiu 1940,

9

diverOlor

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

1. Satul si problema timpului. 2. Timpul nostru si timpul taranului.

1. Satul romanesc qi-a pgstrat pang in vremea noastrg uncaracter strgvechi. El este atat de deosebit de orw incat amputea spune ca alcatuiete o lume a sa, o lume cu forme i.sensuri proprii. Satul romnesc reprezinta Inca, intre altele,o adevarata comunitate de viata spirituala, aa cum deseoripot fi ggsite in regiunile de munte.

Chipul in care gandete, simte, actioneaza tranul romaneste legat de o filozofie populara i. de o seama de forme deviacd traditionala. Mentalitatea general a satului, sub sem-nul traditiei, este inchegata i. organicg. Ceea ce o poatedefini dela inceput este caracterul sau mistic. Activitateamagica i. religioas stapanete pang in cele mai intime cutesufletul tgranului roman colorand in acest fel toate celelalteactivitti, toate expresiunile comunitatii de viata a satului.

Chiar acolo unde, din cauze pe care nu e locul sg le lamu-rim aici, civilizatia romfing sateasca tinde saii piardg carac-terele specifice coborand in masa unei lumi nu bine definite,mentalitatea generalg a satului staruie O. functioneazg sub

13

www.dacoromanica.ro

ERNEST BERNEA

semnul traditiei puternice in deosebi prin prezenta activit-ii Innoirile in cele mai dese cazuri au fost

superficiale fr prea mare insemnatate pentru fiinta inte-rioara a omului; omul in marile sale probleme a pututmane nezdruncinat chiar daca unele forme s'au schimbat.

Una din cele mai interesante probleme ridicate de viatasatului romanesc este aceea a timpului. Felul deosebit i ciu-dat in care apare mintii noastre, intensitatea acestui feno-men, a ridicat probleme nu numai cercetatorilor manati decuriozitate tiintifica dar i conducatorilor politici care cuani, in urma, hotdrindu-se o reforma, au fost surprin0 derezultatele cu totul neateptate ce li-a dat aceasta reformadestramand unitatea spirituala a satului.

Surprinderea vine de acolo c aceti oameni privind timpulprin mentalitatea lor, formata la coala tiintelor materiei, aulucrat asupra unei realitati necunoscute: aceea a sufletului ta-ranului roman.

Timpul la taranul roman este altceva decal ceea ce credemnoi obinuit despre acest fenomen; el este ad un produs alunui anume fel de viata caracteristica satului. Aa ca numaipornind dela aceasta realitate concret ajungem sa intele-gem fenomenul i sa ne rezolvam problema.

Privit in legatura cu viata spirituala a satului romanesctimpul nu mai apare anormal i ciudat ci organic plin de sens

firesc.Sfortarea noastra va porni dela aceast pozitie in fata

problemei. Observatia directa facuta pe teren, atitudineanecesara ce ne-au impus-o faptele obiective, ne-a ingaduitun pas pe calea intelegerii lucrurilor. Pentru noi timpul lataranul roman, fragment smuls de mintea noastra din viata

14

magico-religioase.

ri-

www.dacoromanica.ro


satului, a devenit o problema". Materialul de care dispunemne-a ingaduit sa pornim la aceasta cercetare i ne-a dat .unsambure de incredere asupra rezultatelor ce incercam sa leobtinem.

Data fiind subtilitatea problemei, subtilitate izvorit .dinnatura fluida, vie 0 oarecum ascunsa a fenomenului timp, nedam seama din capul locului ca nu ne este uwara sarcinacand pornim sa cercetam un atare fenomen.

2. Felul cum 10 reprezinta taranul roman vremea pare safie deosebit fata de notiunea corespunzatoare cu care lucramnoi. Desfawrarea evenimentelor, a vietii omului 0 a tuturoractelor sale zilnice se produc in timp dar in alte conditii iin alte semnificatii decAt acelea pe care le cunoatem obimuit.

Taranul priveste cerul, socotete 0 el cum merge timpul,are ca 0 noi calcule 0 totu0 priveste timpul intr'un alt chip.Intre timpul sau 0 al nostru exista o deosebire -de natura, desens. Nu este vorba numai de alte raporturi ci 0 de alte ele-mente intrate in compozitie. De aceea putem afirma c intretimpul ga cum II traete taranul roman 0 timpul pozitivfizico-matematic este o deosebire de natura.

In genere omul oraelor noastre instruit 0 crescut in coa-la tiintelor pozitive, adica ale materiei, are despre timp oconceptie fizica timpul marime infinita, continua 0 rever-sibil, marime alcatuita din parti egale omogene 0 succesive,ceea ce inseamna pe scurt: o conceptie abstracta 0 cantita-tiva a timpului.

Taranul roman pare sa nu cunoasca un astfel de timp. Na-tura, inswirile 0 rostul timpului sunt altele cleat cele demai sus; ele se desprind dintr'o alta conceptie de viata.Chiar daca poate fi vorba de o cunoa*tere pozitiva a vremii,

15

www.dacoromanica.ro

ERNEST BERNEA

ebiar dacd exist o astronomie populark timpul tgranului ro-man este un fenomen care depete tate acestea i totodatale cuprinde;. natura sa se exprimg prin insuOvi specifice.Acest timp nu este liniar, Mr& chip 0 monoton ca timpulmatematic, ci dimpotriv este organic, cu infatiari variate

muzical.Timpul care st la temelia organizgrii vietii obteti a sa-

tului, in care se desfqoar toate ritmeazd i dasens faptei i. cugetului tranului roman. Timpul care st latemelia calendarului s'Au purcede din locuri tainice, are pu-ten i intelesuri necuprinse.

Omul satului romnesc ii trece viata intr'un timp deose-bit ca naturd de acela pe care noi 11 socotim timp normal;taranul gande0e, lucreaz i simte timpul intr'un ritm 0 in-tr'un sens aparte care il duc la o reprezentare concretcalitativ a perioadelor, a momentelor care yin, se duc, re-vin in altfel i curg mereu cu intelesuri proprii. Este aci ovarietate i o boatie de coloare greu de prins de cei cetresc in dimensiunea timpului matematic.

16

activittile,

si

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

2

www.dacoromanica.ro

TIMPUL ORIZONT DE VIATA

1. Ce inseamn a fi in timp. 2. Veac si timp istoric. 3. Veac ieternitate. 4. Inceputul si sfaisitul.

1. Taranul roman nu are o notiune precisa a timpului. Eltie qi mai ales simte, ca faptura sa exista in timp, tie ca s'anscut la o data oarecare, ca traete in prezent i. c5 zilelece urmeaza il poarta pas cu pas care un viitor incheiat inmoarte. Acelai lucru il vede i imprejurul sau: cursul nest-panit al vietii oamenior, animalelor i plantelor, schimbareanecontenita a fetii lucrurilor. Tot ceea ce se desvalub omuluiin feluri atat de deosebite, tot ceea ce este faptura are un in-ceput i un sfarit, este adica trecator.

Marea trecere este sentimentul profund al existentii sale.Fie ca vorbete despre roadele unui porn, fie ca vorbetedespre tineretea unei fete sau despre moartea cuiva, taranulintrebuinteaza aceeai expresie: s'a trecut", pentru el a taliin lumea aceasta inseamn a fi in tirnp; a fi in timp inseamnaa fi trecator. .

Taranul roman tie lucrul acesta, il experimenteaza zilnicdar printr'o orientare rodnica a spiritului sail izbutete sa

19

www.dacoromanica.ro

ERNEST BERNEA

invinga efemerul, sa invinga clipa trecatoare, sa invingatimpul. Ca lea acestui rezultat 0 cum apare timpul in filozo-fia populara este ceea ce vom incerca sa arathm in acestcapitol.

A fi in timp, pentru taranul roman, nu inseamna a fi pur0 simplu ci inseamnd a fi aici, in lumea aceasta. Timpul 10are izvoarele 0 se manifesta in ea. Omul este trecator dinsentimentul mergerii lui catre moarte. Daca aceasta stare nuii impovreaza sufletul vine din faptul ca o privete ca peo stare omeneasca natural, ca pe o stare a firii sale. Dacacerul se schimba, stelele cad, soarele se imputineaza, de ceomul ar sta pe loc? Nimic nu indreptate*te sa doreasca o per-manenta ad. Dimpotriva, ramanerea sa nesfar0t5 in viataaceasta, adica in timp, este socotita de Oran ca un blestem.Nu-1 mai iarta Dumnezeu" este o expresie obinuita in le-&ula cu batranii care tree peste limita obinuita a varstei.Deseori apare 0 un ritual pentru savar0rea celor ce traescprea mult.

Ceea ce da sens 0 putere vietii taranului este trairea sa intimp 0 depa0rea lui totodat. Fiece gand, fiece act legat defiinta 0 soarta de om este indreptat catre implinirea acesteisoarte. Existenta omului in timp are doug fete: aceea a clipei0 aceea a eternului; una cu cealalt nedespartite. Amandoudii sunt date. Marea trecere duce la permanenta. Desigur peanume cai 0 cu o anume sfortare; intr'un anume sens 0 cuo anume fade.

Taranul roman, din locul din care este el awzat, raspundeconsecvent cu atitudinea sa la catigarea, respectarea 0 in-vingerea timpului.

Pentru a intelege mai bine ce inseamna pentru el a fi in

20

www.dacoromanica.ro


timp este bine sd incercAm a ne da seama ce inseamnA a fiin veac, spre deosebire de ce inseamna a fi in eternitate,care e raportul lor real in viata spiritualA a tAranului roman.

2. Timpul privit sub unghiul acesta al curgerii neincetate,timpul care se determin prin fapte, prin evenimente 0 incare 10 trece omul viata lui de toate zilele, este numit de ta-ranul nostru v e a c. Tot ceea ce alcAtuete lumea aceastade intamplari, desigurarea de energie, gand i fapt ome-neascA, tot ceea ce se desfApar in cadrul i ritmul lumiiacesteia se intamplA in veac.

Timpul ca durata obiectiv, legat de soarta omului aci, esteceea ce numete el veac. Timpul veac poate fi apropiat deceea ce numim noi timp istoric; spunem poate fi apropiat,pentrucd este asemAnAtor Med sd fie identic i nici macarechivalent.

Veacul este apropiat de timpul istoric dar este mai multde cat el, am putea spune chiar, in altfel cleat el. De0privete desfAprarea faptelor obiective, evenimentele legatede viata omului 0 a omenirii in general, veacul are 'o not5de misticism, nu un caracter pozitiv ca timpul istoric. Veacul'apare nu in sine ca timpul istoric, ci ca o contra-fatA a uneialte existente. De0 amandou obiective, sensul lor este deo-sebit; unul privete in alta parte deck celAlalt.

Ce vrem sA spunem cu acesta? Timpul istoric este du-rata mAsuratA cu fapte puncte de reper, msurat cu eveni-mente. Veacul este tot timp istoric dar in alt fel. TaranulRoman cand spune cA lucrurile i oamenii sunt in veac spunec sunt trecatoare i eterne totodat; trecAtoare ca fenomene

eterne ca sens. Adic5, sunt in timp dar sunt i dincolo detimp printr'o participare misticA la eternitate.

21

i

0

www.dacoromanica.ro

ERNEST BERNEA.

Istoria se intensified astfel, capdtd un sens mai bogat, altuldeck acela al cronologiei stiintifice. Timpul istoric stiintificeste lipsit de viat, linie dreaptd sau frantd insemnata dinloc in loc cu date. Timpul istoric veac este concret, abundent,organic. pranul Roman nu cunoaste pe cel dintai si-1 trAesteintens pe cel al doilea.

Intre timpul istoric veac si cel istoric stiintific mai este odeosebire capital. Timpul istoric priveste numai trecutul,ceea ce s'a intamplat, ceea ce s'a consumat pang in prezent.Veacul are un cuprins mult mai mare; el are in limitele saleatat trecutul cat si viitorul; adied, atat ceea ce s'a intamplatcat si ceea ce va veni de aci incolo. Veacul este pentru tranulRoman timpul de aci, din lumea aceasta, de cand este ea sicat va dura ea. Veacul este timpul intreg.

3. SA vedem acum ce inseamnd pentru el a tri in timpsi in eternitate totodat.

Timpul este recunoscut ca o realitate obiectivA. Intrucatomul trAeste in veac, intrucat trdeste in lumea aceasta, in-tr'atat este in timp. Dar timpul ca existenta este legat de oexistentd extratemporald. Taranul roman are constiintasglgsluirii sale in timp dar fapta sa ca si sensul intregii salevieti se desfAsoard in raport cu ceva care nu mai cunoasteaceast dimensiune atat de sensibild noug aci. El stie CAexist in veac, ed este deci subordonat timpului, dar stie totatat de bine s se poata elibera de jugul acesta, ed poatecastiga pas asupra curgerii vremii, ed poate invinge timpul.TAranul vede in timp o realitate care se consumg in alta su-perioarg. Pentru el a fi in timp inseamnd a tr.& intr'un pre-zent continuu imbogkit de contactul cu lucrurile neschimbd-toare; timpul 11 duce in chip firesc dincolo de treekor, adied

22

www.dacoromanica.ro


in eternitate. Tristetii curgerii tuturor lucrurilor el ii aduceo reparatie: aceea ca marea trecere este un proces firesc alpermanentii.

Omul traeste la limita intre timp si eternitate, avand insu-siri legate de ambele fete ale existentii. Omul traeste in timp,se naste, lupta, creaza, se implineste. Omul nu poate existafail timp dar nici numai in el. Fiinta interioara a taranuluieste astfel alcatuita incat poate lupta impotriva timpului adi-ea a ceea ce este trecator. Printr'un act de mare intensitateinterioara el izbuteste sa franga clipa trecatoare, sau mai binezis sa o incarce cu permanente; aceasta printr'o participarela etern.

Dup cum timpul nu poate fi inteles fara existenta umana,la fel eternitatea nu poate fi inteleasa fara existenta lui Dum-nezeu. Omul exista in timp, omul si viata sa sunt legatede timp ca de ceva propriu. Dumnezeu scapa acestei dimen-siuni; Dumnezeu exista dincolo de timp, este adica extra-temporal sau mai bine zis exista pur si simplu WA nici oconditie, ceea ce este tot una cu eternitatea.

Pentru taranul roman Dumnezeu este totcleauna sens alcelor neschimbatoare si al celor schimbatoare, cauza a tutu-ror lucrurilor si cauza a timpului. Dumnezeu este dincolo deveac, dincolo de ceas; Dumnezeu nu cunoaste nici trecutulnici viitorul; el este ca o prezenta continua.

Legat cu credinta sa de fiinta eterna a lui Dumnezeu, ta-ranul roman, desi parte din cele schimbatoare, supuse decitimpului, traeste prin aceasta participare inteo perspectiva eternului. Toti cei crescuti la scoala pozitiva traesc intr'untimp oarecare, in trecut sau viitor, traesc fragmentat; taranulroman sta pe o pozitie total deosebit. Pastrand legatura di-

23

www.dacoromanica.ro

ERNEST BERNEA

recta cu Dumnezeu el transforma timpul dintr'o entitate,dintr'o notiune abstracta, intr'o realitate vie cu insusirisens propriu.

Viata interioara a taranului are in acest fel insusiri deo-sebite fata de a noastra; cunoaste o armonie, o plinatate i olinite caracteristica impacarii unei vieti care a invins trans-figurand tot ceea ce era efemer, trecator, tot ce era atins demoarte in firea sa.

4. Pentru a intelege mai bine ce este timpul in orizontulde viata al taranului roman e bine sa trecem la o alt pro-blema. Timpul ca fenomen obiectiv trebue prins in cei doitermeni ai sal; adica de indata ce exist ideea de timp i sen-timentul duratei, exista i aceea a inceputului i sfarsi-tului. Orice se petrece in timp are inceput i sfarsit. Des-lusind aceasta problema asa cum ne este pusa de dateleobiective de satele romanesti, credem ca inaintam cu un pasin intelegerea fenomenului timp la taranul Roman.

Inceputul i sfarsitul in viziunea de viata a laranului Ro-man sunt atat de deosebite de conceptia stiintelor naturei!neat cu greu mintea noastra obisnuita cu notiunile acestorstiinte poate sa le cuprinda. Cuvantul este pentru aceastaproblema un vehicul impropriu.

Ce inseamna inceput? Cum apare el si ce raport are cusfarsitul? Taranul vede inceputul a tot ce este in timp,inceputul a tot ce este trecator, in Dumnezeu. Din El si prinEl pornesc toate ce sunt si se desfasoara aci. Ceea ce inseamnacu alle cuvinte ca inceputul este legat de eternitate. Timpul,creatia lui Dumnezeu, incepe odatia cu lumea aceasta si se vasfarsi, odata cu ea. Durnnezeu 1-a deprins, 1-a facut sa in-ceap ca pe ceva apartinfind crea#ei sale.

24

si

www.dacoromanica.ro


Inceputul este intr'un anume fel insasi lumea, asa cum afost creata de Dumnezeu, cu infatisarea i ritmul ei. In ince-put stau tori germenii a ceea ce este, a ceea ce creste i moare.0Hce fapta i faptuire a noastra are un inceput, adica iafiinta; dar ca tot ce fiinteaza, adicd incepe in lumea aceasta,moare, are fara putinta de invingere, un sfarsit. Taranul Ro-man leaga de inceput sfarsitul; legatura dintre inceputsfarsit este de o mare insernnatate pentruca ideile i senti-mentele lor nu pot fi intelese una fr cealalta.

Pentru cultura moderna, aceea a stiintelor pozitive, sfarsitinseamna moarte, inseamna disparitie totala, inseamna neant.Aceasta pentruca stiinta foloseste timpul ca pe ceva linear,fragmentat in trecut, prezent i viitor i masurat cu lungimi.Incetarea etapelor timpului inseamna pentru stiinta, dispa-ritia timpului, inseamn neant. Sfarsitul este pentru cei cetraesc in aceasta perspectiva, consumare totala; nici o lega-tura nu e posibila cu inceputul care este fixat la capatulcelalalt al liniei

Taranul nu priveste lucrurile la fel. Sfarsitul este Iii lumeaaceasta sau al lumei acesteia, dar nu se rezolva in ea. SM.-situl exista dupa cum exisc i timpul, nu in sens cantitativci in sens calitativ, cu posibilitati de totala prefacere. Sfr-itul timpului nu este in timp, ci dincolo de timp, in eterni-

tate. In acest fel inceputul i sffirsitul nu sunt cloud punctela capatul unei llnii, nu sunt nici neant, nici infinit pentrutaranul roman, arnandoua se rezolva in etern, in absolut.

Cu toate Ca este greu de prins cum anume se easfrangeacesta in mintea Oranului i ca nu rareori cuvantul deslu-sitor intarzie pentruca intarzie i gandul precis, credem cae cu putinta sa deducem o searna de lucruri in legatura cu

25

timp.

www.dacoromanica.ro

ERNEST BERNEA

problema timpului din pozitia sa spiritual, din filozofiapopulard.

Facerea lumei i judecata de apoi sunt stalpi de sprijin aimintii. Timpul curge fard incetare intre aceste cloud marimomente. Lucrul acesta, adica curgerea timpului, nu estegreu de prins. Ceea ce ingreuneaza mersul cercetrii estestarea de inceput 0 de sfar0t ca limite. Cum exista i ceinseamna aceste cloud realitati, doua momente?

Inceputul i sfar0tu1 sunt ale timpului dar nu numai inSensul lor ii putem afla intr'un singur fel: socotind

eternul ca prezent nu ca trecut i viitor cum e tendinta gene-rala a lumei noastre (tendinta venit din apropierea eternu-lui de infinit).

Taranul Roman nu se desparte niciodata de permanent,adica de etern. El se simte i crede continuu intr'o viataeterna pentruca el simte i crede in Dumnezeu. A nu vedeaeternitatea in prezent inseamna a nu-1 avea pe Dumnezeu;ori taranul il are. Pe aceasta cale se pare ca o problema ainceputului 0 a sfar0tului nu mai are loc pentru el aa cumare pentru carturari. Inceputul i sfar0tul se topesc in abso-lut, din care se desprind toate sensurile actuale. Lumea in-cepe i sfaqete in Dumnezeu; omul incepe i sfarete totin Dumnezeu.

La moartea unui om, o femeie din Tara Oltului a spus:sa-i fie sfar0tul ca inceputul", ceea ce pare s dovedeascalegatura i sensul lor. Taranul pare s nu cunoasca sfar0tulin sensul mentalitatii tiintifice care poate sa insemne infi-nit, .neant sau moarte. Pentru el sfar0tul se transforma, de-sigur pe un alt plan decfit acela al lumii sensibile, in eterni-tate unde st tot una cu inceputul.

26

timp.

www.dacoromanica.ro


Acum, cateva cuvinte despre infinit. Are tgranul romanideea de infinit? Are el macar sentimentul infinitului? Notiu-nea, sau mai precis cuprinderea rationala a infinitului, nu oare nici savantul care o folosete ca instrument de cunoa-tere; acesta are sigur sentimentul infinitului care i-a provocatsimboluri utile. Taranul Roman, dup datele cunoscute de noi,nu are nici ideea, nici sentimentul infinitului. Acesta este toto consecinta a felului cum 10 reprezint el timpul in raportcu conceptia despre lume 0 viata ce o are.

In inteles material 0 cantitativ taranul roman nu are niciideea de nesfar0t in sensul infinitului matematic; aceasta pen-truc el nu trgete in orizontul unui timp cantitativ mgsuratmatematic, ci in timpul calitativ, valorificat interior, spiri-tual. Corespunator nesfar0tului in timp gdsim in mentali-tatea generala a satului romanesc o reprezentare, un senti-ment al eternului, care cuprinde 0 rezolv5 tot ceea ce estelegat de dimensiunea timp. Lumea intreagg este legati deprezenta eternului.

Taranul roman, cu credinta sa adanca in Dumnezeul viu,fiint pretutindeni prezenta, crede in viata etern. Eterni-tatea ca realitate prezenta in viata aceasta ii rezolv 0 pro-blema timpului, a inceputului, a sfar0tului 0 a nesfar0-tului, problema mortii 0 tot ce este legat de timp. Tara nulroman particip la etern chiar in viata de aci.

Timpul la taranul roman este altceva decal timpul nostru;nu este ceva care se poate msura cu lungimi 0 nici cevainventat de mintea omului. Timpul sat' este o realitate viecu insuOri 0 puteri necunoscute noug. E ceea ce vom incercas artam in urmtoarele capitole trecand pe un plan maiconcret al vietii, al vietii de toate zilele.

27

www.dacoromanica.ro

TIMPUL CONDITIE DE ACTE.

1. Timpul conditie de acte. 2. Actele pozitive. 3. Actele rituale.

1. Dupa aceasta incercare de a infat4a timpul in raport cuorizontul de viat a taranului Roman, timpul deprins dinfilozofia populara, sa incercam acum o descriere a timpuluica fenomen concret ap cum se resfrange din faptele obi--nuite ale vietii spirituale a satului.

Din primul moment al cercetdrii activitatii spirituale in-tr'un sat romanesc suntem loviti de felul deosebit in caretaranul trateaza fenomenul pe care noi impreung cu el ilnumim timp. Toate actiunile sale au o seama de determi-nante intre care timpul este foarte insemnat. Timpul condi-tie de acte pozitive sau rituale este chipul cel mai frecventin care apare acest fenomen in viata satului. Pasul pe careil face, lucrul pe care 11 incepe 0 oHce acte de constructie,tamaduire sau legatura noua, apar strans determinate defactorul timp.

Dar nu numai ceea ce sta in puterea omului de a face libereste determinat de timp ci 0 actele sau evenimentele carevin peste puterile omului sunt supuse ace1,ea0 influente di-

29

www.dacoromanica.ro

ERNEST BERNEA

recte a timpului in care ele se desavarsesc. Asa sunt inmu-gunrea, venirea pasarilor, nasterea sau moartea care suntlegate i. capata intelesuri dela timpul in care se implinesc.

Daca aqa se prezinta timpul, se intelege ca omul nu poateramane indiferent in fata unui astfel de fenomen. De aceeagasim o intreaga stiinta si procedura a timpului, de aceeataranul ii acorda atata atentie si respect. Omul are nevoe deo stiinta precis pentru a-i putea folosi sau anihila puterea,dup nevoie. Omul este obligat sa-i cunoasca tainele, s-1cultive, sa-1 indrumeze asa cum desfasurarea vietii sale ocere.

Taranul roman cerceteaza, respecta si foloseste insusirilesi sensul timpului. Actele sale, dela cele mai marunte siobisnuite pang la cele mai insemnate si mai putin obisnuite,sunt svarOte intr'un timp precis determinat. Prin savarsirealor intr'un timp precis dinainte cunoscut, se asigura rodniciaacestor acte de once natura ar fi ele. Tot ce porneste taranul,once intreprinde el, este .de obicei strans legat de factorultimp.

2. Actele pozitive ale taranului, infaptuirile sale asa cumse desfasoara ele obisnuit, sunt conditionate intr'o mare ma-sued de timp. Aproape nimic nu scapa acestei masuri de pre-cautie atunci cand omul porneste sa faca ceva. Ca sa aratamce inseamna timpul in raport cu fapta, ce reprezinta el inlegatura cu actul propriu zis, vom da cfiteva exemple edifi-catoare.

Omul care vrea sa porneasca la drum fereste o data dinsaptamang: Martia i un moment: miezul noptii; Martia e zirea, miezul noptii e vremea cand umbl duhurile necurate.

30

www.dacoromanica.ro


lath: doua superstitii pe care taranul nostru, chiar cel maiinaintat ca mentalitate, le pazete cu multa grija. Nepasareafeta de aceste momente aduce numai eau: nerodnicie (Mar-tia) sau suferinta, boal (miezul noptii).

Femeea care vrea sa puna la tesut, care urzete sau taiegura la camaa ferete la fel Martia; tot ce pornete in acea-sta zi nu ispravete cu bine. Asemanatoare este Sambata.Martia 0 Sambata sunt socotite in genere drept zile rele.Aceste zile din saptamana aunt insa legate de fenomenulmortii 0 dedicate actelor privitoare la cei trecuti din lumeaaceasta.

Daca cineva 10 construete o casa alege ziva cand incepe.Implinirea unei astfel de lucrri, durarea ei in vreme, tinde timpul and a fost inceputa sau construita. Un taran dinBucovina pornind s-0 ridice o cas de barne s'a dus la pa-dure s tae cei dintai copaci intecy Luni de dimineata, caaa e obicei, s incepe casa cand incepe 0 lumina".

Iata un alt exemplu in legatura cu creterea vitelor: nu ebine sa depeni in asfintitul soarelui ca-ti capiaza oile 0 por-cii. Orke alt moment din zi e bun pentru depanat, numaiasfintitul nu: se imbolnavesc vitele in ogradd; cine deapangin asfintit are paguba".

lad cateva exemple de respectare a timpului in ordineafaptelor pozitive. La fel pot fi citate nenumarate fapte careprivesc ingrijirea ogorului, creterea pasarilor, industria cas-nick comertul 0 meseriile. Pe scurt, se poate spune ea' pen-tru orice lucrare, ca omul sa sporeasca e bine sa' respecte pecat mai mult cu putint conditia de timp. Timpul rasfrangeasupra tuturor actelor intelesuri 0 puteri proprii.

Fapta taranului este legata puternic 0 de diferitele mo-

31

www.dacoromanica.ro

ERNEST BERNEA

mente din zi, asa unul din exemplele de mai sus ne-a aratat,Rasritul, amiaza, asfintitul de o parte, sau seara, miezulnoptii, zorile de alta, sunt momente precise cu efecte totatat de precise asupra faptei omului.

Nu e bine & stai intins Duminica in ceasul slujbei, nu ebine sa arunci gunoi dimineata in fata soarelui, nu e bine s5incepi munca dupd amiaza, nu e bine sa umbli noaptea ande besna, etc. Sau pozitiv: e bine sa-ti spell fata (ochii) cu aparece cand iese soarele, e bine sa culegi umbra florilor inaintede amiaza, e bine sa te inchini seara, etc.

Momentele din zi ca i deosebitele date de peste an spunmai mult daca privim o alt categorie de fapte, acelea denaturd religioasa si in deosebi magica, a caror legatura cumomentele din zi si din noapte, legatur5 cu mersul soare-lui, luni i stelelor este foarte strans. S trecem deci din do-meniul faptelor pozitive cu semnificatia mai mult utilitar5la cele de natura mistic5 cu semnificatia spiritual5.

3. Viata spirituala a satului fiind dominata de elementelereligioase i magice este firesc ca actele de aceasta natur5sa aib o mare Insemnatate. Actele rituale, mai mult decalcele pozitive ale lucrului zilnic sunt sub influenta timpuluiVara de care nu au sens. Sa vedem deci prin cateva exemplece fel apare timpul in raport cu actul mistic fie el religiossau magic, cat sunt influentate actele rituale i ce Insemna-tate are timpul pentru ele.

Sa vedem ins intai ce inseamna un act ritual si apoi careii sunt conditiile. Un act ritual este un act singular, de sinestatator, semnificativ in raport cu o credinta sau cum spunsociologii francezi cu o reprezentare colectiva. El este de na-tura mistica, cu sensuri i puteri asupra lumei sensibile i su-

32

www.dacoromanica.ro


prasensibile, materiale 0 spirituale. Actul ritual poate fi so-cotit elementul a ceea ce organic se numeste o ceremonie 0sistematic un cult. Actul ritual de cele mai multe ori inte-grat unei ceremonii apare destul de des si izolat.

Satul romanesc cuprinde in sanul sgu un mare numgr deastfel de acte 0 un bogat material de cercetare in problernelereligiei si magiei. Pentru noi, in cadrul acestei lucrgri, actulritual este insemnat pentruca poart cu sine viu fenomenultimp. Prins in ansamblul de viatg a satului 0 anume in acti-vitatea sa spiritual& timpul ne apare ca un fenomen deo-sebit de interesant si bogat in consecinte.

Actul ritual care tine de un mecanism propriu de gandire,care presupune o discipling si o prescriptie riguroasg, estelegat de o seamg de conditii speciale pentru a fi rodnic. Con-ditiile de spatiu si timp sunt cele de cgpetenie. Actul ritualnu poate fi sgvarsit dupg bunul plac, la intamplare, ci trebuesg respecte aceste conditii, fgrg de care nimic bun nu sepoate isprgvi.

Timpul este deci la temelia actului ritual. Sgvarsind unastfel de act, tgranul roman are de luat in seamg mersul tim-pului care cere dupg calitgtile momentelor anumite acte. Ta-ranul stie cg numai prin respectarea timpului, adicg prin sg-varsirea actelor la vremea lor, aceste acte castigg sens si seimplinesc cu adevgrat. De aceea el respectg riguros ceea cenumirn noi conditia de timp.

Timpul insg intrg uneori pang in inima actului insusi.Deseori nici nu se face simtitg schimbarea produsg, din timpconditie in timp element constitutiv, care este ultima etapga prezentei si functiunei acestui fenomen, asa cum vom ve-dea in capitolul urrngtor cg apare in calendar.

333

www.dacoromanica.ro

ERNEST BERNEA

Exemplele ne sunt 0 de asta data aducatoare de lumint.Sa luam bunaoara ritualul inmormantarii. Ingroparea dupa treia zi, priveghiul, paza groapei la o anume vreme, sunttot acte in legatura cu timpul din care se desprind sensuriproprii. Omul savarete anume acte la anume vreme pentrua catiga sau a inlatura dupa nevoie puterile unei clipe, aunui ceas, a unei zile.

Pe valea Jiului in depresiunea subcarpatica a Olteniei amaflat chiar un cantec ritual direct interesant pentru problematimpului; e vorba de un cantec al zorilor. Cat sta mortul subacoperiqul casei sale, in fiecare zi dimineata inainte de rasa-ritul soarelui se canta un cantec al zorilor:

Zorilor, zorilor,Zorilor, surorilor,Voi sa nu grabitiSa ne nal/614i

Acest cantec ritual in care zorile sunt invocate sa intarziepana ce toate vor fi gata pentru caltorirea mortului nu poatefi cantat cleat numai dimineata in zori cand se arata ro-qeata pe cer", cum spun oamenii locului; se cant6 de maimulte femei, cu fata spre rsarit.

Valurile de lumina ale cerului sunt socotite ca purtand cuele puteri noi 0 senme noi. Zorile, acest moment al naqteriiunei alte zile, au insusiri particulare, insuOri care nu suntlipsite de insemnatate pentru viata omului, in lumea aceastasau in aceea de dincolo. Cntecul ritual vine ca o respectare,ca o mpromovare a calitatilor luminei proaspt aratate in zori.

34

www.dacoromanica.ro


Taranul roman surprinde in timpul acesta elemente i. call-tati necunoscute noted, pe care el incearca sa' le determinein favoarea sa.

Daca trecem acum la o alta categorie de fapte cum arfi bunaoara riturile de medicatie i. la tot ceea ce taranulnumete vrji, farmece, descantece, facut 0 desfacut, gasimla fel timpul ca pe un fenomen cu insuiri i. puteri proprii.

Aproape toate aceste acte magice sunt intr'un fel sau altullegate de timp. Pentru a fi eficace, o vraja sau un descantectrebuesc savarite intr'un anume timp; pentru a avea sensi pentru a rodi, cel ce le practica trebue s respecte regu-lele timpului altfel devenind acte neisbutite. Un descantecde deochi, de dragoste, de soarele al mare, o vraja de che-mare a iubitului, de luat laptele dela vite i. de orice altanatura, are obinuit o regula de timp, aa cum are i. una despatiu. Zorile, amiaza, asfintitul, sunt momente in care ebine s fie savarOte aceste acte. Seara, miezul noptii, la can-Won, in puterea noptii sau spre ziva sunt la fel folosite maiales pentru actele de magie destructiva.

Am pomenit mai sus despre influenta timpului de dupamiezul noptii i consecintele nefaste ce le poate avea asupraomului. Acesta e timpul necurat, timpul rau; atunci umbra'uratul, strigoii, pricolicii, stafiile de tot felul i tot atuncivrajitorii au puterea mai mare. Se spune ca in acest timpnecurat umbla numai cei ce au legatura cu fiintele intune-recului; e vremea magicienilor de tot felul cand acetia nunumai ca au puterea mai mare dar pot catiga ..,i noi puteri.Aa se povestete bungoara ca o vrajitoare din Tara Oltuluise ducea in puterea noptii i inconjura cimitirul de trei ori

35

www.dacoromanica.ro

ERNEST BERNEA

cu parul despletit; aceasta pentru a avea mai mult puterein savarsirea vrajilor.

Ore le dinspre ziug sunt bune pentru pregatirea leacurilor.Florile, mugurii, fiarele vechi, se adun 0 se plamadescinainte de rsaritul soarelui. Uneori se lasa o noapte lastele".

In afara de momentele din zi si din noapte, in afara dedatele de peste an, actele rituale de aceasta natura mai suntlegate de timp si in alt chip, in legatura cu mersul cerului,cu evolutia deosebitelor faze ale corpurilor ceresti. Faze lelunei, luna noug, luna pling, luna mancata, sunt momentedintre cele mai folosite in magie pentru darurile

Pentru intarirea trupului, pentru sanatate, e bine ca lalung noua omul sa atinga usor fruntea cu un metal; dacaun om e bolnav de vre-o boala oarecare, e bine sa priveascaluna nou i sa spuna:

Luna notea e susBoa la dupa min' s'o dus.

Dar nu numai vrajile i descantecele, nu numai riturile demedicatie cunosc atat de adanc factorul timp ce aproapetoate practicele magice; fie ca se construeste o Casa, fie case lucreaza un ogor sau se face un cojoc, de indata ce actulritual apare, problema timpului se pune.

Ca si in domeniul religiei, in magie timpul are o mareinsemnatate fiindca timpul este indispensabil savarsirii tu-turor actelor rituale. Fie ca se invoaca puteri sfinte cu sco-pul a transfigura fiinta umang, fie ca se invoaca altele pen-

reusita unor sopuri materiale, timpul ia parte si este

36

lor.

tilt

www.dacoromanica.ro


socotit in mersul unor astfel de acte, rituri sau ceremonii,ce nu sunt mai putin necesare vietii omului de cum ii estepainea zilnica.

Din respectarea timpului in savarirea actelor rituale,din deosebirea dintre timpul fast i nefast, eficace i Me-ficace, rodnic i nerodnic, cred sociologii i etnografii vea-cului, a eit calendarul care in viata popoarelor primitivei a celor mai putin evoluate cum este poporul roman, nurepreziril deck o organizare a timpului reprezentat reli-gios i magic.

Este adevarat ea fenomenul calendarului ne desvalue multdin ceea ce se poate numi timp conditie de act ritual. Sarb-toririle aa cum sunt Floriile, Sf. Gheorghe sau Sf. Ilie, cu-prind un mare numar de obiceiuri acte rituale; de altfeltoate practicele religioase i magice periodice sunt legate iexprima ritmul calendarului. Zile le de peste an i in deo-sebi sarbatorile sunt adesea conditie de timp ale unor actede acest fel; dar nu totdeauna.

Sarbatoarea e mai mult deck o conditie deoarece e pri-vita ca un timp sacru aa cum se intampl ori de cate orieste comemorarea unui dant i a faptelor sale.

Calendarul este fenomenul cel mai inchegat i mai vor-bitor pentru intelegerea timpului intr'o colectivitate ca aceeaa satului romanesc. In calendar sunt exprimate aproapetoate caracterele timpului aa cum traete taranul Roman;in el gsim exprimat ritmul i organizat timpul. Analizandcalendarul vom putea capata lmuriri mult mai depline asu-pra problemei noastre, mai ales c reforma din anul 1924a ridicat in satul romanesc probleme insemnate cercetato-rilor.

37

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA TIMPULUI; CALENDARUL

1. Reforma calendarului si satul traditional. 2. Ce este calendarul.3. Argumente impotriva noului stil. 4. Organizarea timpului si

functiunea calendarului.

1. In anul 1924 s'a intamplat la noi un fapt semnificativpentru mentalitatea generala a satului romanesc i de mareinsemntate pentru lmurirea problemei timpului.. Reformacalendarului aplicat dupg hotarirea Sinodului a provocatdin partea taranilor o .reactiune cu totul neateptata atatde cei ce hotarisera reforma cat i. de cei care erau in-sarcinati. sa o aplice. Hotarirea luata, fireasca pentru con-ducatori, de a armoniza mersul vremii cu acela al lumeiapusene, adica de a trece calendarul cu 13 zile mai inainte,a aparut taranilor nu numai nefireasca, dar i. plina de pri-mejdii.

Sensul adevarat al realitatilor sateti scapase celor indrept. Unii cu mintea mai agera au pus reactiunea taranilorla reforma in seama unor influente politice de origina strai-n venite de peste granite. Chiar daca o astfel de .influenta

39

www.dacoromanica.ro

ERNEST BERNEA

a putut s se produca, ea a trebuit s gseasca un teren fa-vorabil; i pe acesta il crease reforma calendarului.

Acolo unde taranul a refuzat sa mai intre in biserica, acolounde preotul a fost batut, acolo unde legaturi de rudenies'au rupt, acolo unde intreaga viata spirituala a satului s'aspart, nu mai poate fi vorba de un fapt divers 0 nici macarde un fapt politic oricat de puternic ar fi 0 ori de unde arveni. Dacg in urma reformei calendarului a aparut stilismulca o noug secta religioasa, deed oamenii si-au lasat barbi 0au inceput o alta viata in afara comunitatii spirituale a bi-sericii neamului, se intelege ca s'a petrecut un lucru de mareadancime, 0' framantarile au fost suf1ete0i 0 ca adevaratulsens al acestor manifestatii trebue deci cautat intr'o reali-tate de dincolo de ordinea sociala 0 politica.

In viata spirituala a satului, in sufletul taranului romanaceast schimbare de 13 zile mai devreme a calendarului afost o experienta interioara de mare intensitate 0 drama-tism. Reforma calendarului a fost hotarit de o categoriede oameni 0 a fost suportata de o alta categorie, fiecareavand bine inteles mentalitatea sa proprie. Cei ce au hota-rit reforma 0-au zis ca nu e nimic dna se produce un evensde 13 zile pentruca zilele 0 sarbatorile, raporturile dintreele raman acelea0. Pentru cei ce au suportat reforma lu-crurile au stat cu totul in alt chip; ei s'au ridicat cu tarieimpotriva acestei schimbari pentruca ea era esentiala, eratotala, era primejdioasa pan' la distrugere. Diferenta maredesigur intre cele doua categorii interesate.

Neintelegerea a pornit din felul deosebit cum fiecare partea inteles 0 a tratat calendarul. Pentru noi aceasta drama dinviata satelor ne-a pus in lumina' un fel deosebit de reprezen-

40

www.dacoromanica.ro


tare a timpului. Calendarul si reforma au fost izvorul celmai bogat si cel mai curat pentru a intelege ce este timpul lataranul roman si pentru a ne lamuri problema. Fenomenulcalendarului, organic legat de intregul vietii spirituale a sa-tului, ne lamureste direct ce inseamna a fi in timp pentrutaranul roman si mai ales ce este timpul si calendarul pen-tru el.

Reforma calendarului a fost pentru fai anul roman o to-tala si brusca rasturnare a intregii vieti lduntrice. Reforma,daca ne gandim la consecintele morale ce le-a avut, a fostmai mult o revolutie; pentruca o acceptare a ei presupuneao schimbare radicala a omului si a pozitiei sale fata delume si viat. Oricat de exagerat pare acest lucru, ne in-doim cd realitatea ar putea fi alta.

Satul romnesc traeste si mai ales traia in virtutea uneistravechi traditii. Mostenirea din batrni alcatueste insusifelul de existenta al acestei comunitati; traditia este atot-stapanitoare. In satele ce pastreaza Inca nealterate o viataoriginara, organica si arhaica, mostenirea din batrani func-tioneaza ve toate planurile si in toate directiilor acestorasezari. Tot ceea ce vine din trecut are un caracter aproapereligios, fata de care se impune cel mai profund respect. Ca-lendarul este din aceste mosteniri. Schimbarea unei oricat demici franturi din acest tot organic zdruncina viata satuluisi a elementelor sale. Reforma calendarului a fost o astfel deschimbare.

2. Ce este si cum apare calendarul in mintea taranului ro-man? El reprezinta timpul organizat; calendarul in sate areo functiune de utilitate obsteasca dar in altfel de cum o arecalendarul la oras.

4 1

www.dacoromanica.ro

ERNEST BERNEA

In primul rand: calendarul este ceva dat asa cum estelumina soarelui sau sborul pasarilor. In al doilea rand: eleste neschimbator: are un caracter definitiv si nu poate fischimbat dupa voia omului, cum nu poate fi schimbata nicifata lumii acesteia cu frumusetile si pacatele ei. De aci unal treilea caracter: acela de obiectivitate, adica ceva de sinestatator, cu existenta si destinul sau propriu.

In concluzie, calendarul pentru taranul roman nu este capentru cei mai multi din noi, un produs al vointii omenesticare a masurat bine timpul dupa mersul corpurilor siste-mului solar; calendarul in acest caz nu este ceva conven-tional pentru uzul zilnic al omului, ci este un fenomen spi-ritual mult mai adanc si semnificativ.

La origini, dupg parerea unor sociologi, astdzi deveniticlasici, calendarul ar fi aparut din necesitatea distinctiei intimp intre sacru si profan, asa cum cereau actele rituale sicultul. Aceste doua notiuni profund distincte, corespunza-toare unor realitati tot atfit de distincte, neputand sa sesuprapuna, nici sa devina intr'un fel in atingere, au datnastere calendarului; timpul a fost vazut si el in doua fe-luri: sacru si profan. Cu toate ca timpul este de fapt numaio conditie in desfasurarea timpului si eficacitatea acteloirituale, distinctia intre sacru si profan s'a impus si in acestcamp al vietii. Asa, se crede, ar fi luat nastere sarbatoarea,zi deosebit ca natura de celelalte lucratoare.

Aceste distinctii apartin insa mai mult cercetatorilor; cacitaranul Roman, dupa toate aparentele, nu deosebeste conditiade timp in raport cu actele. Pentru el conditia de timp esteuna cu cultul insusi, sau mai precis este un element consti-tutiv din acest cult. De aceea atacar ea calendarulu i

42

www.dacoromanica.ro


inSeamna atacarea cultului, a religiei insasi1).Ori, se stie c5 religia este ceva neschimbator, este cevaetern care iese din campul de activitate al omului, unde in-teligenta i vointa sa pot fi eficace.

Taranul Roman socoteste religia de doua on intangibil5:odata fala de stramosi si a doua oar5 fata de Dumnezeu.

Satul romnesc este o unitate de viata colectiv in caretraditia a jucat i joaca Inca un rol insemnat. Prezentul esteincontinuu sub presiunea trecutului i lucreaz5 privind spreviitor, trgandu-si substanta din trecut. Cei morti constituesco adevarata si continua prezenta pentru cei vii. Trecutul pecalea traditiei comanda aproape toate formele i sensurilevietii actuale ale colectivitatii. Calendarul ca o forma deviata mostenita este respectat si el prin aceste insusiri aletrecutului.

Un Oran din Darmnesti-Bacau intrebat de ce nu tine noulstil a raspuns: nu s pot schimba sarbatorile, ca asa amapucat din batrani i legea lor e sfanta". La fel un.altul dinCornova-Orhei: tanem pi vechi ca noi asa am apucat; apoiii mai ghine s tanern cum am apucat. Eu pi obiceiu meu iitin; pi ce am apucat pi aia tan; tan legea crestineasca".

Puterea cu care se impune calendarul vine insa si din altaparte. Pentru taranul Roman, religia nu este la origini unprodus omenesc, ceva fault de mintea noastra. Oncefenomen religios deci i calendarul este ceva exterior, obiec-tiv, dat oamenilor intr'un anume fel f Ara putinta de schim-bare. Pentru taranul Roman, calendarul nu este o nascocire

1) Calendarul in satul Cornova, Arhiva pentru stiinta si re-forma social, anul X. 1932, pag. 200.

43

www.dacoromanica.ro

ERNEST BERNEA

omeneasck mAsuratoare bine potrivita a timpului cu scoppractic, ci o revelatie, ceva din ordinea divina alucrurilor.

Calendarul merge dupA biserica nu dupa oameni si. nu sepoate schimba pentruca este dat de Dumnezeu, calendaruleste randuiala dumnezeiasca" spune un taran din judetulIsmail.

3. Daca acest lucru inseamna calendar in constiinta Vara-nului Roman intelegem cum el nu poate accepta cu inimausoar o reforma a calendarului. DimpotrivA in fata refor-mei ei iau adesea atitudini darze si cu expresii dintre celemai indurerate. Am pArasit randuiala veche si mi-i jale"marturisea plangand o femee din Tara Oltului. Alta mai in-clarjita din tinutul Orheiului spunea in legaturd cu stilul nou:..apai zice sa tanem pi nou. Nu vreau sa tan. Nu ma daumacar s ma ucidA. SA iee cutitul si sa ma tae, dar pi nounu ma dau".

Alteori, unii apar mai indulgenti; distingand dintre calen-dar ca ordine lumeasca si calendar timp si ordine divingaccepta noul stil dar numai inprimul sens: Noi zacem: lasacalendarul s mearga asa, lasa judecatile sa mearga asa, darzilele sA hie cum le-o lAsat Domnul nostru Hristos". Sau:eu in sfanta cruce cred, in evanghelie cred, da'n stea, nu.Cum sa credem noi in legea deavoleasca (stilul nou) si. nuintr'a lui Hristos?".

In mentalitatea taranului roman nu are loc randuiala ome-neasca pentru cele ce privesc religia. De aceea taranul Ro-man nu poate sa cedeze dispozitiile omenesti chiar daca elevin dela stapAnire. Durimezeu este mai mare decat noi toti

44

www.dacoromanica.ro


si deci legea omeneasca trebue sa meargg dupa Dumnezeu sinu Dumnezeu dupg legea omeneascA.

NepAstrarea legii lui Dumnezeu, Lisa cum s'a facut prinreforma calendarului este vzut5 ca un mare p5cat cu releconsecinte asupra vietii si destinului omenesc, reforma esteprivita si ca o pedeaps6 a lui Dumnezeu pentru pcatele omu-lui. Iat o m'arturisire a unei femei din tinutul Orheiului:c5 vezi Dumnezeu o lsat legea cea veche si sfintii 0 noiom tine asa cum a ldsat Dumnezeu. De cand srbtorim noisArbatoarele aistea pi nou5, apoi Dumnezeu nu ne mai &A, c5nu ne pocgim. Dar Dumnezeu ne dd toate pedepsele ea noiprea pcatuim".

Tinerea sarbAtorilor pe stil nou provocat de reforma ca-lendarului este socotit ca aduatoare de boli, secet5 si alterele. Multe din durerile 0 lipsurile prezente le pune taranulin seama reformei: de amu oamenii s'au stricat de cand custilul nou si Dumnezeu s'o intors cu dosu si nu mai d5-,loaie... ne arde... inainte graul era tot un schic".

Altii merg 0 mai departe, sunt tarani care cred ca tinereacalendarului pe stil nou atrage dupd sine 0 pierilerea cali-Valli de crestin: iaca la mgnstirea Rciula starita tine penou, da clugritele tM pi vechi CA o venit scrisoare delaErusalim 0 acolo spune c 5l de tine pi nou apoi trebuie sse boteze iarr.

In fata reformei Varanul s'a indarjit pe o pozitie care inafar de faptul de a fi din strmosi si de a fi dela Dumne-zeu, el nu a uitat sg o intemeieze si in alte chipuri, cu argu-mente si fapte ce ii stteau mai la indemn. Felul cuminceared el s argumenteze si sa intemeieze atitudinea in fa-voarea vechiului stil si impotriva celui nou aduce o insem-

45

www.dacoromanica.ro

ERNEST BERNEA

nata contributie la cercetarea noastr, adica la descriereaintelegerea timpului.

In primul rand, sthrue Cu mult trie i frecventh un ar-gument pe cat de simplu pe atat de interesant: poti dum-neata schimba calendarul cat vrei, der zilele ramat tot acolo"iata una din expresiile cele mai obipuite impotriva nouluistil. Zile le de peste an, avand un caracter obiectiv real 0concret, existente de sine sta.-Moue, nu pot fi schimbateprin simpla vointh a omului, pentruca schimband calendarulcu 13 zile mai devreme nu inseamna pentru taranul Romanca s'au schimbat i zilele din locul lor.

Lin alt mijloc de intemeiere il are tdranul in semne sauminuni pe care Dumnezeu le arata oamenilor spre tiint.Iath una din aceste minuni: in noaptea din inviere, la sfan-tul mormant s aprind n4te lumanri, singure. In 1925 lasfntul mormant nu s'au aprins lumanarile cu 13 zile maidevreme, pe stil nou 0 de atunci Paste le a ramas tot pe vechi,Dumnezeu n'a vrut altfel". Alta marturie: cand vine o sr-btoare Dumnezeu ii face semne omului; numai cine n'arecredinth nu le vede, omul pacatos".

Sarbatorile nu pot fi schimbate deci sub nici un fel fax%a te pune impotriva lucrurilor dinainte randuite, impotrivalui Dumnezeu.

Argumentele impotriva noului stil 0 a neintemeierii re-formei, argumentele impotriva putintei de a schimba timpuldela locul lui nu sunt numai de natura mistica facute prin-tr'o raportare la o lume transcendenta, ci sunt 0 de naturapozitiva, facute printeo raportare la lumea sensibila. In acestfel sistemul solar, fizica parnantului i lumea organica cu tot

46

ai

www.dacoromanica.ro


cuprinsul lor de viata i ritm, au fost folosite pentru a do-vedi falsitatea noului stil.

Mersul timpului este indreptatit prin ritmul vietii cos-mice, prin perfecta suprapunere intre organizarea vechiuluicalendar si fenomenele naturei. Sunt in adevar o sea/n.6 defenomene cosmice care apar deplin legate de anotimpurianumite zile din calendar. Infrunzirea copacilor, venirea pa-sarilor, aparitia florilor, rodirea pomilor, sunt cateva dinaceste fenomen care apar la date fixe si care scot in evi-denta un ritm cosmic. Schimbandu-se calendarul cu 13 zilemai devreme ele nu mai corespund exact zilelor cu care ta-ranul era obisnuit sa corespunda. Printr'o continua raportarela aceste fapte neschimbatoare, el dovedeste acelasi lucru:falsitatea noului stil.

Dam aci cateva din cele mai interesante i expresive mar-turii ce le avem in aceasta privinta, culese din Cornova-Orheiu.

Stilu vechi e al bun; pomii tot pi vechi infrunzesc si in-floresc si pi nou nu vre; cucu canta pi vechi, da pi nou nu seaude".

Semana orz la Blagovestenie pi nou i Ii vide Ca' n'ai samanci pane, ca timpul merge tot pi vechi. Iaca mane-i Sf.Ilie, da-i manca dumneata popusoi copt? Da' nici harbujin'ai vide la biserica".

Toate selea sunt mai cu dreptate pe stilu vechi. Uite noiavem o sarbatoare Blagoveste i pe stilu nou nu canta cucu,da pi stilu vechi cucu canta. Da amu de unde stie cucu decanta pi vechi? Al doilea, el cant, cucu pang la Sanzenii.Sanzenii nou trece si el tat canta, da cum vine Sanzenii pavechi el nu mai canta mai mult. i cucu aiesta e o pasare

47

si

www.dacoromanica.ro

ERNEST BERNEA

0 nu a invatat la coala 0 vezi ea intelege, se vede ca iicid intelegere Dumnezeu. Vezi, tat se potrivete mai binepi vechi, da noi il tinem pi nou; ce s faci?:

Vrai nu vraiInhama 0, hai.

Parnantul merge tat pi vechi. Cand e 1 Mart pi nou nuseamana nimeni; cand e 1 Mart pi vechi e tomna bine. Crugucerului merge aa Ca pamantul rotete tot pi vechi. Eaca,dacd o trecut sfiintii pi nou, nu yin nici cocorile nici coco-starcii, da pi vechi yin. Da Paste le in ziva Crucii se poateface? Atunci e jumatate di postu mare i atunci nici pestenu se manca, d'apoi came. i aa s'o facut acu trei ani. Noile-am serbat pi aistea, da de mancat came n'am mancat.Apoi am facut 0. al doilea Paste. Pai asta s'o mai pomenit?".

De ce? Calendarul, sau mai precis anumite zile 0 periodedin an, nu pot fi despartite de anumite fenomene naturale,care la randul lor aceste fenomene, ca tot ce se Intamp lain univers sunt supuse vointii lui Dumnezeu 0 apar acolola vremea lor fixata tot de vointa diving. Dam 0 aci unexemplu edificator din categoria celor mai frecvente: cuculla Blagovetenie canta into" in poarta raiului 0 apoi cantala noi. Dar la noi nu canta cucul pan' ce nu canta cucu ce-rului. Asa am auzit noi din bunei".

Daca acestea inseamn calendar, daca atat de rele li pot ficonsecintele se intelege ea taranul roman nu poate admiteschimbarea zilelor mai ales a celor de sarbatoare din locullor obipuit, asa cum a apucat el sa le ting. Taranul nu poateadmite numai faptul serbrii in sine indiferent de timp, cacipentru el sarbatogrea nu este numai preamarirea

48

www.dacoromanica.ro


unui sfant crestin, ci este insusi timpul material,ziva fix'A din an1).

4. Calendarul pentru taranul roman are o adancime si oinsematate cu totul aparte. Organizarea timpului pe care ocapAt el, prin functiunea si natura calendarului, este deo-sebitA de a noastr. Nu poate fi vorba aci de mAsuratori pre-cise, de unitAti de lungime, de dimensiuni spatiale sau ra-porturi de cifre. Calendarul in viata tgranului Roman fiindceva viu si organic nu vine pentru a masura cantitAti detimp, ci vine sA dea o expresie timpului trecAtor, sA dea unchip mersului vremii. Calendarul organizeazA timpul Ora-nului Roman, dar nu in Inteles material, ci in In tel es su-fl et e s c; momentele, datele si perioadele din calendar nusunt unitAti de mAsurA ci unitAti de ritm; timpul fiindceva viu, calendarul apare ca un ritm al s'Au.

Asa se intelege mai usor de ce s'a dezorganizat in viatasatului ritmul muncii care este continua, reinviat prin ra-portarea la vechiul stil. Asa se intelege de ce reforma adezorganizat viata spiritualA a satului producand rupturi sidrame fail putinta de reparat.

Calendarul asa cum apare el in viata taranului Roman,in afar cA este o realitate obiectivA si vie, asa cum am arAtatmai sus, End o expresie de ritm a timpului, el reprezintadin punct de vedere functional punctul de rep er al in-tregii sale fiinte materiale si spirituale.

Descrierea calendarului si reformei ne-a adus o aleasA con-tributie la ceea ce trebue s5 intelegem prin timp la taranulroman.

1) Vezi aceiasi studiu din Arhiva", pag. 201.

449

www.dacoromanica.ro

PARTEA II

www.dacoromanica.ro

NATURA TIMPULUI

1. Timp concret. 2. Timp calitativ. 3. Timp activ.

1. Conceptia tiintifica obinuita despre timp este oconceptie cantitativa; noi masuram i numaram timpul, tra-tament care decurge dup parerea unui filosof oontemporandin reprezentarea spatiala a timpului '). Timpul este pentrunoi o a patra dimensiune; timpul acesta este mai mult uninstrument de cercetare deck o realitate.

Taranul roman vede in timp altceva deck noi. Pentru a-Iintelege este necesar sa parasim punctul de vedere al tim-pului fizico-matematic; acest punct de vedere ne pune insituatia de a lua drept iluzie sau anomalie o realitate orga-nica cu chipurile *i sensurile ei. Daca privim timpul ca peun calcul oarecare fr nici o inswire concretA, este sigur cfelul caranului de a tali i. formula timpul ni se apare unamestec de elemente desorganizate i de afirmatiuni contra-dictorii pe scurt, o reprezentare fara nici a legatura cu rea-litatea obiectiva.

1) Henri Bergson: Les donnes immdiates de la concience, in deo-sebi cap. II i III.

53

www.dacoromanica.ro

ERNEST BERNEA

Timpul fenomen legat de o viziune de viata religioasa s'imagica, asa cum apare la caranul roman, este cu totul alt-ceva cleat timpul masurat cu unitati de lungimi, timpulmatematic; acest altceva priveste atat infatisarea cat si na-tura sa. Chiar daca la Oranul roman, in reprezentarea pecare o are despre timp, apar si unele elemente spatiale, chiardaca suntem in prezenta unor mijloace de masurare, nu estemai putin adevarat ca timpul sail nu poate fi reprezentatprinteo linie pe care se inseaning din kc in loc anumepuncte si prin nici o cantitate uniforma, lipsita de orice in-susire.

In satul romfinesc, e drept, timpul pare sa fie un fenomenmai putin precis cleat acela al savantilor; in preajma sapluteste o atmosfera de vag si insesisabil. Dar nu e mai putinadevarat ca aceste caractere sunt expresia si yin dintr'un felmai adfinc, mai bogat, mai puternic si mai insemnat pentruviata sufleteasca a omului, a timpului. Timpul taranului ro-man este concret, colorat si activ. De aceea intelegem pentruce acest timp este mai putin masurat cu ceasul si mai multmasurat cu sufletul. Taranul ignora in buna parte mersultimpului impartit in unitati matematice precise, dar aceastanu inseamna deloc Ca el ignora timpul cum Indira s creadaunii cercetari, ci dimpotriva c il are mai adanc si mai pre-zent decal noi 1).

Timpul taranului roman se infatiseaza ca un timp con-e r e t. Acesta este motivul pentru care se dispenseaza de

1) D. C. Radulescu-Motru face o generalizare spunfind ca taranulRoman nu are notiunea de timp". Aceasta afirmatie are o valoarenumai cand judecam dih punctul de vedere al vtiint.elor naturii fizice.

54

www.dacoromanica.ro


ceea ce poate mAsura i arata ceasornicul. Tgranul are un felmai viu i mai concret de a masura i denumi momentele,datele i perioadele de timp.

Sg lugm un exemplu. In legAturg cu inceputul zilei, carepentru noi inseamng o org sau alta, ggsim la tgranul nostru oseamg de expresii care dovedesc multa precizie in deosebireamomentelor, mult mai sigur decat o avem noi obinuit candintrebuintam termenul de dimineata. Iatg bund oarg acestemomente cu corespondenta ce o au in ore:

d inspr e ziu g." : momentul cand dupa expresia pla-stied a tgranului se inmoaie intunericul (intre orele 3-4 vara);

z or il e" : atunci cand se arata roeata pe cer (intreorele 4-5);

r gsgritu 1" : momentul cand globul rou al soarelui s'aargtat intreg pe cer (momentul imediat tot intre 4-5);

d imineat a" : timpul dupg rgsgrit pang se tidied soa-rele mai sus (intre orele 5-7).

Dacg trecem la celelalte ore din zi i din noapte, gasim oseamg de momente bine fixate cu denumiri precise.. Pranzulmic, amiazg, pranzul mare, vecernia, chindia, apusul, amur-gul, seara, inceputul noptii, la culcate, miezul noptii, la can-ttori, etc.. lath o seamg dintre aceste momente care pentrunoi cele mai multe nu au nici o semnificatie sau le confun-dam unele cu altele, aa cum de exemplu apusul, amurgulseara pare s'A fie pentru noi unul i acelai lucru.

In ceea ce privete datele, dacg spunem de exemplu 1 Ia-nuarie sau 20 Iulie, pentru taran nu inseamng nimic, sau inorice caz nu inseamng mare lucru. Dacg spunem insg Sf.Vasile sau Sf. Ilie inseamng totul. Ziva nu este o data ab-stractg incolork ci o data concretg cu insuiri proprii. El

55

si

www.dacoromanica.ro

ERNEST BERNEA

traeste si poarta viu comemorarea sfantului, simtind pre-zenta si Insusirile particulare ale sarbatorilor.

Mai departe: acelasi lucru se petrece cu unitatile de timpmari, asa cum sunt lunile si perioadele. Gerar, Ciresar sau_Brumarel ii spun mai mult taranului cleat Ianuarie, Iuniesau Octomvrie; si anume din acela0 motiv: sunt mai vii,mai concrete, mai ale vietii si naturii (cele mai rnulte dinele exprima ritmul vegetatiei si al vremii). Putem spune cala taranul roman lunile functioneaza mai putin cleat inviata noastra. Aceasta pentruca sunt mai vii in functiunealor perioadele de timp legate de marele evenimente si sar-batori care deschid sau inchid aceste perioade. Asa sunt po-sturile 0 caslegile (dulcele) sau, intre cele mai mici, sapta-manile (saptamana mare, alba, a branzei, etc.).

Toate acestea au insusiri si sensuri proprii ca realitati or-ganice de sine statatoare. Exemple de mai sus dovedesc feluldeosebit cum se infatiseaza timpul la taranul roman. Ceea ceizbeste dela prima vedere este caracterul de realitate obiec-tiva si concreta. Spre deosebire de timpul matematic careeste abstract, timpul taranului este concret. De aci nu se poatededuce ca ii lipseste precizia, ca nu are notiunea de timp, cinumai ca el 0-1 precizeaza si masoara in alt chip; nici nu sepoate trage concluzia ca daca nu are notiunea creata destiintele positive despre timp, nu o are deloc, ci numai ca oare in altfel.

Timpul taranului roman fiind un timp concret, in mod f i-resc este bogat in insusiri proprii, este ceea ce putem numiun timp calitativ. SA vedem deci ce inseamna timp alitativla taranul roman.

56

www.dacoromanica.ro


2 . Am vazut cum timpul taranului Roman este concretspre deosebire de acela intemeiat pe fizica cerului care esteun timp abstract. Reprezentarea timpului concret aduce dupasine pe aceea a timpului c alit a t i v. 0 realitate viecum e timpul taranului Roman trebue sa aib insusiri ca totce apare viu i organic. Ea se infatieaza intr'un anume felcaracteristic fiintei i fiintarii sale in lume. 0 durata concretare spre deosebire de una abstracta, proprietki fara de careea nu poate s existe.

Judecatile pe care le facem asupra timpului sunt deosebitede acelea pe care le face taranul. Timpul care sta la temeliacalendarului sideral este msurat, impartit, raportat mate-matic; judeckile facute asupra acestui timp sunt in limitafelului cum el este conceput. Perioadele, unitatile de timpmasurat au raporturi cantitative: tot atat, mai mare, maimic, mai mult, mai putin, sunt obisnuitele aprecieri. Timpulfizicei matematice este alcatuit din marimi, din unitati defi-nite prin lungimea lor i prin raportarea continua care seface la o masura oarecare.

Judecatile pe care le face taranul Roman asupra timpuluisunt altfel; sunt altfel pentruca infra' elemente noui in joc.Aceste elemente sunt de alta naturd deck cele ob4nuitenoua, natura care explica toate aparentele timpului la taran.

Taranul are o seam de aprecieri care fac ca timpul saapara mai colorat, mai divers, mai bogat. Astfel el gandestedaca un moment este prielnic, daca este asemanator cu altulsau este deosebit, daca este legat intr'un fel de alt momentsau nu, daca este oportun sau nu; gandeste daca acest mo-ment are o insusire buna sau rea i cauta pe aceea cu sen-suri de rodnicie materiala sau spirituala, cauta eficacitate.

57

www.dacoromanica.ro

ERNEST BERNEA

Fiecare moment este privit ca o stare aparte, ca o calitatespecialg. La fel in ceea ce privete fragmentele de timp ca 0timpul in general. Taranul are zile bune 0 zile rele, aa cumam vgzut in partea intlia a lucrgrii, zile faste 0 nefastedupg continutul de viat 0 insu0rile lor particulare.

Vedem deci cum notiunea de calitate ii face loc in repre-zentarea timpului, cea de cantitate dispgrand aproape inintregime, sau, mai bine zis, transformandu-se in altceva asacum vom vedea intr'un capitol urmator.

Prezenta notiunii de calitate in judecarea timpului ne daadevaratul sens al felului cum taranul roman isi reprezintasi traeste timpul. Pentru el timpul nu este un postulat, oabstractiune, ci o realitate concret, nu este ceva care poatefi masurat cantitativ, este lucru viu. i ca tot ceea ce esteconcret cu insusiri proprii de viata, timpul are sensuri siputeri continuu noui fata de care gandul si fapta taranuluisunt prinse, fata de care atentia si stiinta sa sunt subtile siactive. Timpul calitativ este un timp activ.

3. Aproape pe intregul curs al acestei expuneri ampomenit despre o influenta a timpului. Este ceva de neinla-turat atunci cand vorbim despre un fenomen ca acela altezei noastre.

Dupa ce am aratat ea' timpul taranului Roman este concretsi calitativ, ne ramane acum sa aratam ca a c est timpeste a cti v, adica are anume puteri, anume insusiri ac-tive.

Atunci cand timpul este un cadru mintal, ceva conventio-nal, cand este un instrument al stiintei si vietii practice, seintelege ca acest fenomen nu poate prezenta insusiri active.

58

www.dacoromanica.ro


Atunci insg cand el apare ca o realitate obiectivg, vie pangla personificare, atunci cand are o seamg de atribute 0 pro-prietki, se intelege cg are 0 o influent in desfgRrarea lu-crurilor. Timpul tgranului Roman, nefiind ceva abstract, ne-fiind o idee, ci o realitate care cuprinde in sanul sgu viatacu toate consecintele ei, se intelege cg are un caracter activ.

In afarg de alte fapte care ne indreptatesc sg-1 socotimastfel este unul mai la indemang deck ori care 0 tot odatgplin de inteles. Tgranul vorbe0e de puterile timpului" sauputerile vremii" (in inteles tot de timp). El nu spune ctimpul are influentg sau cg este activ, dar il privete cumultg atentie pentrucg tie cg are puteri". Gandul 0 faptasa, tot ceea ce se intamplg sub ochii sgi, este supus timpului0 puterilor sale.

Influenta timpului se face sinitita in doug feluri: negativ0 pozitiv. Puterea timpului poate avea doug consecinte: des-tructive 0 creatoare. Tgranul Roman tie 0 trgie0e adaneaceastg dublg influenta 0 putere a timpului. Toatg atentiasa in a pgstra regulile timpului, folosirea sau anihilarea dif e-ritelor calitgti, yin tocmal din prezenta acestor puteri 0 recu-noWerea kr de cgtre om. Omul in raport cu timpul lucreazgin acest sens: sg-i inlgture cat mai mult cu putintg influen-tele rele 0 sg le promoveze pe cele bune.

Am vorbit in partea intaia a lucrgrii despre mgsurile depriveghere ale tgranului in leggturg cu miezul noptii, cuMartea 0 Sambgta. Aceste momente 0 date sunt ceea ce nu-me0e el timp rgu". Consecintele lor pot fi dezastruoase: delapagubg pang la board 0 moarte.

Exemplul cel mai viu 0 mai grgitor pentru a argta ce in-

59

www.dacoromanica.ro

ERNEST BERNEA

seamna puterea distructiva a timpului este ceea ce taranulnumeste ceas eau". Nenumarate reprezentari si o intreagagama de sentimente dela grija pana la tearna profunda suntlegate de prezenta ceasului tau. Aproape tot ce vine tauasupra omului este aratat ca fund in legatura s'i cu momentuland s'a intamplat. Nereusita intr'o intreprindere inceputasi mai ales venirea neasteptata a unei dureri, accidentele desanatate sunt socotite consecinte ale ceasului rau. Taranulleaga obisnuit ceasul rau mai mult de intamplarile dureroasevenite pe neasteptate, adica dincolo de ceea ce era cunoscutca timp nefast. De momentele, datele si perioadele de timp,nefaste, distrugatoare, sunt legate in genere interdictiile detimp, adica actele rituale negative prin care sunt anulateputerile reale ale timpului.

Timpul are ins si influente bune; sunt momente din zi sidate precise de o mare frumusete si rodnicie. Pe acesteataranul cauta sa le cultive si sa le foloseasca. i de astadatapracticile rituale apar.

Dupg cum exista un ceas rat' exista i un ceas bun, cutoate ca acesta din urma este trait cu o mai mica intensitatede Oran. Corespunzatoare zilelor de Marti si Sambat, pen-tru rodnicie, sunt Lunia si Joia; acestea in ceea ce privestemunca si intreaga viata practica. Daca insa ne ridicam pecelalalt plan al vietii, in spiritual, Duminica si in generalsarbatoarea, sunt zilele de build influenta, sunt zile creatoare.

Cea mai obisnuita srbatoare, Duminica, este dupg sensulei originar si biblic ziva Domnului; e daruita lui Dumnezeu.Plecand dela aceastd idee, credem cd nu gresim daca largimsfera socotind pentru 'taranul Roman ca zi a lui Dumnezeu

60

www.dacoromanica.ro


orice sarbatoare. Chiar daca este comemorat un sfnt i fap-tele lui, sarbatoarea prin caracterul ei religios este legatadirect de prezenta lui Dumnezeu.

-puritate,De aid se desprinde caracterul de de curatenie,de nelumesc al sarbtorii. Taranul Roman are o alibi atitu-dine interioara i fizica in zile de sarbatoare in raport cucele lucratoare. Un taran din Tara Barsei venind in hainede lucru in sat din varful unui deal unde Ii avea casa, cutoate cd era un om de mare credinta, nu voia sa mearga labiserica indreptatind refuzul sau in chipul urmator: nu edat sa intri murdar in biserica; Duminica omul cata sa securate".

Sarbatoarea inseamn pentru taranul Roman o totald &-ruire i o sfortare continua care un punct de inalta ascen-siune si de regenerator contact. Sarbatoarea poate fi socotitao druire in timp a omului fata de Dumnezeu, o lefatura cuabsolutul a naturii sale cazute, un timp al imbunatatirii ei.Sarbatoarea reprezinta timpul creator prin excelenta, candnu atat faptele mrunte rodesc, ci mai ales natura omuluieste imbunatatit.

Dupa cum in legatura cu timpul negativ, cu timpul eau,apar interdictiile, la fel in legatura cu sarbatoarea apar prac-ticele positive, in genere cultul, care are scopul de a valo-rifica i inalta totul si in primul rand natura umang.

Impartirea in timp pozitiv i negativ, fast si nefast, dis-tructiv si creator, cu actele rituale respective, ne dovedesteea timpul are puterile sale. Aceste distinctii privesc instimpul activ pe un plan mai general. Daca coborim la fiece

61

www.dacoromanica.ro

ERNEST B ERN EA

act in parte in lumea concretA a momentelor, atunci sunternpusi in fata a o seama de alte puteri, care se intregreazdfiresc celor doug de mai sus, dar sunt totodat specifice mo-mentelor, pentru fiecare in parte.

Timpul activ este direct legat de timpul calitativ. La fieceinsusire corespunde o putere de a influenta viata, deoareceinsuskile sunt active.

62

www.dacoromanica.ro

CARACTERELE TIMPULUI

1. Timp eterogen. 2. Timp discontinuu. 3. Timp ireversibil.

1. Am vazut cum timpul taranului Roman este deosebitde al nostru prin aceea Ca' intervine notiunea de calitate; esteadica un timp calitativ.

De indata ce momentele, datele, 0 perioadele timpului suntrealitati concrete, de indata ce au insu0ri deosebite, se in-telege ca timpul nu mai poate avea infatiarea a ceva unitar.Partile mai mici sau mai mari ale timpului nu au un caracterde omogeneitate. Din aceste calitati particulare 0 diferen-tiale ale timpului nate firesc un caracter ce nu-1 aflam intimpul fizio-matematic. Taranul lucreaza cu un timp e t e-r og en; infkigrile i sensurile toate aci duc.

Calitatile zorilor sunt altele deck acelea ale amiezii candwarele-i in cretet" sau deck calitatile ceasului oprit inmiezul noptii, cfind e bezna". Seara cand apare luna nouaoamenii se lovesc de cateva ori cu un fier pe frunte, aso-ciind formule prin care cer tria ferului. Acest moment legatde mersul astrelor are insuOre proprie deosebita de aceleaale altor momente, insu0re care ii face unic 0 de sine st-Mon

63

www.dacoromanica.ro

ERNEST BERNEA

La fel se intampla dacg judecam timpul in partile salemai marl. 0 saptamang poate s aiba 7 zile ca si alta, daraceast msura nu poate face sa fie omogeng si de aceeasivaloare. Daca cea dintai e saptamfina mare iar cea de adoua saptdmana luminata, ele sunt eterogene si nimic nu lepoate identifica. Totul depinde de cuprinsul ce il are, deinsusirile proprii ale duratei concrete.

Timpul taranului Roman privit in general este desigureterogen. Daca privim insa in deosebitele sale momente, unmoment in raport cu altul, o data sau o perioada in raportcu alta, atunci el poate fi socotit eterogen si omogen deodat;adica eterogen sau omogen dui:a raporturile stabilite.

SA dam cateva exemple: daca in ceea ce priveste o perioa-da, cum ar fi bungoara postul cel mare, exista o calitate pre-dominanta, o insusire particulara legate' de patimile Mantui-torului, zilele cuprinse aici, timpul celor sapte saptamani,judecat in nota dominant, este un timp omogen. Lasatulsecului deschide si Invierea inchide aceasta perioada, dandduratei cuprins intre cele doug date o unitate si o calitatepropric. Judecata in ea insasi, in calitatea sa specifica, pe-rioada aceasta de timp este omogena.

Lucrurile se schimba insa 'lath' stabilim un raport intredoua perioade de timp cu calitali deosebite; faptul insusi cas'a sfarsit si ea' altceva incepe & timpului o culoare deose-bit. Insusirile noi, altele cleat cele trecute, odata aparute,aduc la viata si un alt fel de timp. Asa ca cele doua pe-rioade despartite printr'un sfarsit si un inceput totodata sunteterogene.

Se poate face aceeasi exemplificare ca si in cazul de maiSUS.

64

www.dacoromanica.ro


In concluzie fiecare moment, fiecare datA, fiecare perioadAde timp sunt pentru taranul Rom An, adicA in timpul repre-zentat de el, omogene atunci cAnd au aceleasi calitati i ete-rogene cAnd calitatile sunt deosebite. Timpul este in acestcaz insemnat prin natura cuprinsului sAu, prin insusirile pro-prii i puterile ce le manifesta.

Acestea toate pentrucA punctele i impArtirile timpului,pentrucA zilele i sAptAmAnile, sArbAtorile i lucrAtoarele suntrealitAti vii, organisme, nu socoteli abstracte i notatiuniutile. Perioadele de timp legate de anume reprezentAri, cuanume insusiri specifice, nu pot suporta orice gand sau fapta;timpul concret i calitativ inlAturA ceea ce nu este conve-nabil i cheamA ceea ce Ii apartine. Actele, asa dupA cum amvAzut in prima parte a lucrArii noastre, rodesc sau nu rodescprin afinitatile ce le au cu anume momente, date si perioadeale timpului.

Felul cum apare timpul la tAranul Roman, diferentiat co-lorat i viu, ne indreptAtesc sA-1 socotim ca avand un carac-ter eterogen.

2. Timpul in viziunea cAruia traieste taranul Roinan nuare un caracter liniar i continuu ca cel mAsurat matematic.Mind alcAtuit din unitAti organice i eterogene, acest timpsuferA din loc in loc de opriri marcate obisnuit de sArbAtori.NeexprimAndu-se prin mArimi, ci prin insusiri particularediferentiale, timpul prezintA In cursul sAu rupturi sau datede diferentiere. Acest lucru ne face sA socotim timpul tAra-nului Rom An ca fiind un timp discontinu u.

SA lAmurim mai adAnc ce InseamnA acesta. Deosebitelemomente si date ale calendarului apar ca niste opriri In flu-

655

www.dacoromanica.ro

ERNEST BERNEA

xul neincetat al timpului. Aceste opriri, ele insa0 realitkiconcrete nu puncte, inchid sau deschid o perioada, o partede timp.

Obiectiv, datele dintre partile concrete ale timpului suntlegate sau poarta in ele o seama de acte rituale prin carese efectueaza doua lucruri deodata: un sfarit 0. un inceput.De aceea aceste date au fost numite in tiinta religiilor datecritice ').

Aproape toate obiceiurile periodice, dela cele din searaAnului nou pand la cele de la Mdrtior 0 Sf. Andrei inclu-siv cele ale Patelui 0. Craciunului, pe langa faptul ea come-moreaza un sfnt sau o actiune biblica, au 0 acest rol de afixa anumite date de rascruce intre partile concrete, intreduratele calitative ale timpului organizat 0 exprimat in ca-lendar.

Daca trecem dela formele obiective 0 judecam lucrurilepe plan sufletesc, constatam acela lucru. Reprezentarile,emotiile 0 tot ce pune in lucrare viata interioara a taranuluiRoman nu fac altceva deck sa exprime aceasta discontinui-tate a timpului. Caracterul este simtit in intreaga fatpurdfizica 0. morala a taranului care ia masuri 0 exprima trece-rea Ca pe un fapt dintre cele mai profunde 0 cu consecintemai mari.

Acolo unde timpul este trait in durate concrete 0 activeeste firesc sa apara momente 0 date care frang cursul dreptal timpului; il frang 0.4 prefac dup unitatile in contact.

Daca privim timpul in raport cu viata omului, gasim ace-lai caracter de discontinuitate cu date insemnate prin rostul

1) Vezi Hubert et Maus's: Mlanges d'histoire des rligions, pag. 197.

66

www.dacoromanica.ro


ce-1 au in trecerea omului, date care inchid i deschid deo-sebitele varste. Viata omului este alcatuita din unitati maimaxi sau mai mici de timp, din cicluri de ani care incepse sfarsesc cu sensul lor precis.

Practicile religioase i magice legate de trecerile deosebi-telor varste, asa numitele rituri de trecere, cum sunt celedela nastere, botez, copilarie ,adolescent, nunta, moarte, aparca cele mai semnificative i interesante. Aceste practici, datfiindca ele marcheaza i fac trecerea intre varste ca start denatura deosebit, dovedesc c si in raport cu mersul vieiiomului timpul nu este ceva linear si continuu, ci ceva cu sen-suri variate i discontinuu. Riturile de trecere ca sa existe

sa functioneze presupun ca se trece din ceva in altcevaea intre aceste realititi este o ruptura care necesita din acea-sta cauza un ritual special. Trecerea inseamna i schimbare,momente de criza. De aceea trebue legat intr'un fel. Retinematat: viata omului este vazuta prin prisma unui timp carepoate avea unitate in sens organic, dar nu continuitate insens mecanic.

Daca ne intoarcem acum i privim perioadele de tiMp, asacum se infatiseaza ele in calendarul taranului Roman, vedemca in sanul lor se petrec o seama de lucruri care exprimao unitate i un sens propriu remarcabil. Faptul ca o perioadade timp are un inceput i un sfarsit i c intre aceste doualimite nu se mai intampla nimic, care sa schimbe naturasensul timpului, o face sa prezinte o adevarata unitate.

De aid putem deduce ca in sanul acestor unitati timpulpoate sa aiba un caracter continuu. Nimic din ceea ce ar rupecursul normal al timpului nu se petrece; nici o ruptura nu

67

si

www.dacoromanica.ro

ERNEST BERNEA

se produce si totul pastreazd un singur sens, un calm ade-varat.

Deed o perioada de timp este omogeng in ea insasi, estesi continua.

Din aceasta unitate de gen si de sens, din caracterul con-tinuu al unei perioade, decurge o stare temporala de mareinsemnatate. De obicei in constiinta taranului roman zivacare deschide o perioada este legata intr'un anumel fel si detoate datele ei; vrem sA spunem adica: ceea ce urmeaza ace-stei zile de inceput capata influente din ea. Insusirile ei de-terminA intreaga perioada de timp.

Suntem in fate aceleeasi probleme tratata in primul capitolal lucrarii, aceea a inceputului; numai ca aici o intalnim peun plan mai concret in legatura cu viata practica, nu cu filo-sofia vietii.

SA vedem de exemplu ce insenmatate are Lunea in raportcu unitatea saptamanii. Once incepe taranul: sa samene, sateasa, sa ridice o cask once faptueste el pentru o mai lungadurata, trebue pornit Lunea, pentruca astfel ajunge totul labun sfarsit. Ideea de inceput este legata de inceputul sapta-manii. De aceea taranul pazeste Lunea cu mare grije; sa nuse intample ceva rau, pentruca Ii va merge rau si in zileleurmatoare ale saptamanii. Once lucru de temei ii pornesteLunea: de aici se angajeaza restul timpului.

Lunea are o seama de interdictii in actele omului cu toateCA este o zi bung, o zi creeatoare. Interdictiile apar in lega-tura cu actele asupra carora omul nu are certitudinea ca sepot implini; ceea ce omul nu are certitudinea ca isbuteste nuincepe Lunea, deoarece in acest fel devin nerodnice i zileleurmatoare.

68

www.dacoromanica.ro


S luam un exemplu: impetitul. In mai toate tinuturileromanesti acest act este evitat Lunea, pentruca daca reusestee bine, dar el poate tot atat de lesne sa nu reuseasca, siatunci ingreuneaza feciorului orice incercare de acest fel.

Lunea angajeaza intreaga saptamana in sensul celor por-nite in aceasta zi. In genere Lunea ramane o zi insorit sirodnica pentru fapta omului.

In concluzie, timpul taranului Roman este discontinuu ingeneral 0 continuu in sanul perioadelor.

3. Dacd timpul taranului roman este un fenomen con-cret, daca unitatile sale sunt organisme cu raportuli ndscutedin insusirile lor specifice, se intelege ca aceste raporturisunt necesare 0 deci fra putinta de schimbat din afara invre-un fel. Timpul taranului roman este ceva organic, cevacare functioneaza inteun fel clictat de propria sa structur.Omul nu poate umbla cu un astfel de lucru crescut din viata,dupa voia lui. A incerca sa-1 prefaci, sa-i stabilesti noi ra-porturi, noi pozitii relative nu este cu putinta, pentruca nue cu putinta sa schimbi o realitate care are un caracter defi-nitiv si revelat. Conceptia mecanica, conceptia matematica atimpului permite astfel de lucruri, pentruca acest timp estedincolo de realitatea vie, este un instrument 0 o cale deorganizare a vietii cu aplicatii teoretice si practice.

Timpul ca fenomen religios si magic, asa cum il traestetaranul Roman, este irev ersibi 1. In sprijinul acesteiafirmatii ne sta reforma calendarului cu toate consecinteleei. Cele treispreze zile trecute mai devreme, fapt divers inlumea oraselor, au devenit la sate o problem de viata 0 demoarte, o drama. De ce? Pentruca timpul taranului Roman

69

www.dacoromanica.ro

ERNEST BERNEA

concret qi organic nu suporta schimbari de nici un fel,nu suporta schimbari intemeiate matematic; nu le suferapentruca el este ceva definitiv organizat ca orice realitateobiectiv ce apartine naturii.

In viziunea de viata religioasa 0 magica timpul fiind cevadat, nu poate fi schimbat in nici un fel. Deosebitele momente

date sunt prinse cu radacina intr'un anume loc al desf4u-rarii timpului. A lua o sarbatoare i a o trece cu 13 zilemai devreme este un lucru cu neputinta de implinit; este totuna cu a lua rasaritul i a-I pune la apus.

Cum sa schimbi sarbatoarea and ea a ramas tot acolo",expresia eat de adanca in simplitatea ei, argumentul celmai obinuit impotriva noului stil, arata cu prisosinta nepu-tinta de a schimba timpul *i totodata caracterul sat' ire-versibil.

Timpul taranului Roman este ireversibil pentruca este con-cret, pentruca este dat obiectiv ca tot ceea ce vine dela Dum-nezeu. 0 schimbare a datelor nu este cu putinca decat for-mal; taranul Roman crede ca poti schimba cel mult datele(adica cifrele), dar nu zilele i sarbatorile (adica durata con-creta) timpul propriu zis.

Timpul *i ordinea sa prestabilita sunt neschimbatoare.

70

0

www.dacoromanica.ro

1NCHEERE

www.dacoromanica.ro

INCHEERETimpul la taranul Roman i problema timpului.

Incercarea noastrd a pornit dela o anumit realitate, aceeaa satului romnesc, ridicnd o problemd esentiald in viataomului. Asa cum am infdtisat-o noi ea este specified men-talittii generale a satului.

Cu toate ca expunerea noastrd ii are aceste isvoare, eareprezint, credem, o contributie rupta din realitate in legd-turd cu problema timpului in general. Credem acest lucrupentruck oricat de pdtrunsi am fi de datele i spiritul tlin-elor naturii, timpul asa cum il trdim noi zilnic are multe

aserndnri cu acela descris si analizat ad.Noi stim despre timp un lucru: aceea ce ne-au spus tiin-

ele fizico-matematice. i aceasta o putem afirma ca pe ofunctiune intelectuald. Dar tredem cd este necesar sd ne in-trebdm: ce este timpul pentru noi dincolo de functiunile in-telectuale? Ce este in raport cu constiinta noastr de oameni?Nu auzim noi oare fcndu-se zilnic aprecieri in leaturd cutrecerea timpului? Nu experimentam oare cu totii diferen-

73

www.dacoromanica.ro

ERNEST BERNEA

tele temporale dela un moment la altul i dela o data la altadincolo de masurarea lor matematica?

Cunoa0em precis timpul fizic, timpul sideral si incercamsa-1 aplicam vietii practice; nu isbutim insa sa ramanem inel fara prezenta unui timp legat de viata noastra interioara,de soarta omului. Cel mai mare matematician sau astronomnu credem sa poata isbuti sa traiasca timpul deslegat de oHcesens 0 valoare. Intrucat cineva este viu, traete ca om, in-truatat are 0 experienta timpului calitativ. OHce fiinta ome-neasca are experientele sale interioare legate de viatA, areschimbari 0 treceri dela o stare la alta, urcuwri 0 cobori-quri, are un ritm sufletesc care ii apartine.

Cu toate ca timpul nostru, spre deosebire de al taranului,apare mai uniform, mai abstract 0 mai desgolit de sensuri,nu e mai putin adevarat ea' acest timp este asemngtor ace-luia pe care il traete taranul.

Pentru a vedea in ce fel e asemanator sa luam un exemplu:omul de tiinta nu mai traete desigur comemorarea unuisfant w cum o trae0e taranul. Dar am voi sa tim ce esteziva eroilor pentru un astfel de om? Ce este 1 Mai pentrucomuni*ti sau Anul nou pentru noi toti? Comemorarea unuislant, desigur ca nu, dar nici timp fizic, timpul constitutival 0iintelor naturii.

In contiinta noastr de oameni pare sa nu aiba loc timpulfizic, care are rosturile sale intelectuale, ci un timp asema-nator, de0 nu echivalent, cu acela al taranului Roman, adicaun timp viu cu calitati diferentiale, un timp colorat 0 plinde sens.

Chiar daca din punct de vedere social deosebirea ar fi maimare, pe planul experientii interioare timpul nostru, timpul

74

www.dacoromanica.ro


trait nu este de altd natura; ceea ce poate inela sunt sim-holurile.

Dar aceasta e o alta problema care fi merita deslegareaei aparte. Ceea ce am vrut s notam in aceas

Timpul La Taranul Roman BERNEA

Documents

Transcript of Timpul La Taranul Roman BERNEA