Gatrinel Popa lon Popa

Marinela Popa

TIMBA SI TITERATURAl^.y

ROMAIIA

Eyaluarea nalionaHGlasa a Ulll-a

33 de teste cu noua structufi a subiectelor,Gu rezoluiri complete

Edilia a patra, reyizuiti gi extinsi

CUPRINS

CSteva precizdri .......... 9NotE la edilia a tl-a............... ..........,.9NotE la edilia a !tl-a...,.......... ..........10NotE la edilia a lV-a.............. ..........10EVALUAREA NATIONAIA PENTRU ABSOLVENTIT CLASEI A Vlil-A - PROGRAMA

PENTRU DtSCtpLtNA UMBA gt LITERATURA ROMANA. ......................... 11STRUCTURA TESTELOR DE LIMBA SI LITERATURA ROMANA PREVAZUTEPENTRU EVALUAREA NATTONALA:.................... ..................... .ls

PARTEA INTAINOT|UNI DE TEORTE LTTERARA .......................... 16

A. Opera literard ......... ............. 16B. Structura operei literare ....... 16C. Modurile de expunere .......... 1g

l. Naraliunea ........................,.................... 1gll. Descrierea .. .. .. . ... .. .. . .. .. ... .. 1 glll. Dialogul .......................... 20lV. Monologul ................... ........................ 2,1V. Evocarea ......21

D. Clasificarea operelor literare .....................21E. Clasificarea operelor lirice ..........., .............24

l. Opere lirice populare ..........24l!. Opere lirice culte ..............24

F. Clasificarea operelor epice ............ ............. 25l. Opere epice populare ........25ll. Opere epice culte .............26

G. Clasificarea operelor dramatice ................. 2gH. Clasificarea crealiilor literare aforistice ......29l. Clasificarea crealiilor (textelor) oratorice .......................... 29J. Procedee de expresivitate artisticd ............. 29

l. Figurile de stil sau tropii............ ..............29ll. Procedee de sintax5 poeticd ..............,... 3lfll. Procedee fonetice ........... 32

K. Elemente de versificalie (prozodie) ............32l. Versul ..........32ll. Strofa .........32lll. Refrenul ..........................33lV. Mdsura ...... 33V. Ritmul ,......... 33Vl. Piciorul metric ,.......... ...... 33Vll. Rima ......... 33Vlll. Versurile libere ............ ,...................... 34

SCRIEREA DESPRE TEXTUL LITERAR ...,..,..,........ 35A. Transformarea textului dialogat in text narativ ............... 35B. Semnificalia titlului .............. 36C. Rezumatul ......37D. Comentarea unor secvenle din operele literare studiate ....,................ 3gE. Caracterizarea personajului literar .............39F. Analiza textului literar ......,.... ..................... 40G. Argumentarea. unor noliuni de teorie literard .......,. ....... 41

SCRIEREA REFLEXTVA ....................: .....................42A. Scrisoarea ....... 42B. Exprimarea pi argumentarea unui punct de vedere ,......... ............,.......43

rx\zSCRTEREA FUNCT\ONALA .............. 45

A. hvilalia .......... 4sB. Cererea ;...............................46

ELEMENTE DE CONSTRUCTIE A COMUNICARII .................. ........................ 48. NoTlUNl DE FONEICA .:......... . ... . ...............48

l. Sunetele .'...' 48ll. Diftongul ............'..........'.. 48lll. Triftongul ........................ 48lV. Hiatul .........48V. Apostroful ..........i............. 48Vl. Silaba ........ 49Vll. Literele .........,................ 51

Vlll. Alfabetul ................... ........................ 51

lX. Corespondenla dintre sunetele ;i literele aceluiagi cuv6nt .................................... 51

X. Alternanlele fonetice ....... 52

Xl. Accentul ......................... 52. NOTIUNI DE VOCABUTAR ................. ....,......... 52

A. Structura vocabularului ........ 53

l. Vocabularul fundamental .....................,. 53ll. Masa vocabularului .......... 53

B. Mijloace (procedee, cai) de lmbog5lire a vocabularului .......... .".......... 55

l. Mijloace externe ............... 55

ll. Mijloace interne ............... 56C. Familia lexicalS ..................... 59D. Semantica ...... 60

l. Tipurile sensului lexical ,.......... ................ 60ll. Cuvinte monosemantice;i polisemantice ............ ....... 61

lll. Clasificarea cuvintelor dupd sens 5i form5. Relalii semanticeintre cuvinte ........... 61

1. Omonimele ................ 61

2. Antonimele ................623. Paronimele ................ ...................... 634. Sinonimele ....,............ 63

. ANALIZA SINTACTICO-MORFOLOGICA / MORFO-SINTACilCA ,,,,..,,,,.,,,,,64

. NOTTUNI DE SINTAXA A FRAZEI ...................... 66A. Fraza .............. 66B. Raporturi sintactice ln lrazd ...................... 67

l. Coordonarea .................. ........................67ll. Subordonarea ............... ........................ 68lll. Construcliile incidente .........,............... 70lV. Propozitiile independente ..................... 70

C. Legdtura dintre pdrlile sintaxei, corespondenla dintre pdrlile de propozilie

;ipropoziliile subordonate ......................." 71

D. Felul propoziliilor subordonate .................72l. Propoziliile subordonate necircumstanliale ............... ........................72ll. Propozitiile subordonate circumstanliale ................. ........................ 73

E. Etapele analizei unei fraze .........................74

PARTEA A DOUA

A.Rezumateleunortexteliterareepicestudiatelaclas5PrSslea-ceLVoinic 5i merele de aur .......... .......................76Aleodor-fmpdrat ............... ........................ 76Miorila ...........76D-lGoe... de l.L. Cara9ia1e..,............... ......77

Cupnrrus rxL\.,h..c

WW:c:hs

PARTEA irurAr

NOTIUNI DE TEORIE LITERARA

A. Opera literard

Opera literari este o creaFie (o lucrare) in versuri nu ln prozd care prezintd intnoformd aleasd, prin intermediul limbajului artistic 5i al fic,tiunii (al imaginafiei) fapte,intdmpldri, aspecte din naturd, personaje, gdnduri, idei ;i sentimente, reuSind sd-l

emofioneze pe cititor Prin ea autorul creeazd un univers imaginar propriu.Acest univers este realizat printr-un limbaj literar care are valoare artistici datoriti

utilizirii expresive a limbii. Limbajul artistic presupune existenla figurilor de stil, care

creeazi imagini artistice.Autorii folosesc in exprimare figurile de stil.Din cele ardtate se deduce ci o operi literard se caracterizeazi prin:

a) univers imaginar;b) subiectivrs m (subiectivitate) ;c) imagini artistice;d) limbaj artistic (figurat).Viziunea artisticd se referd la modul particular in care scriitorul sau un personaj

percepe lumea reald prezentatd ln operd pentru a crea lumea imaginari a textului.Oralitatea este calitatea stilului unei opere literare de a crea impresia de vorbit

prin folosirea unor elemente specifice comunicdrii orale, care dau expunerii un caracterspontan si sunt prezente at6t in dialogurile dintre personaje, cdt pi ln naraliunea pro-priu-zis5.

Sunt folosite:a) cuvinte pi expresii populare sau regionale;b) vocative ;i expresii exclamative;c) ziceri populare sau colocviale;d) interjeclii;e)intreruperi ale firului epic pentru a face unele digresiuni;

0 dialoguri intre povestitor;i un auditoriu imaginar;g) imbindri ale vorbirii directe cu cea indirectd etc.

B. Structura operei Iiterare

l. Tema

Este aspectul general de via!5 infelitat in opera literari (,,despre ce este vorba",.inlinii mari, in text): copildria, prietenia, dragostea, rdzboiulelc.

ll. ldeeaReflectd conceplia pi atitudinea scriitorului fafi de aspectele infdfipate, fafd de

problemele vielii prezentate in oper5.

Asprcre Tronerrcr

lll. MotivulEste un element de construc{ie, o modalitate prin care se realizeazd tema operei

literare 5i care se repetd fie fn scrieri diferite, fie in cadrul aceluia;i text. El poate repre-zenta:

a) o situalie cu caracter de generalitate (legitura om-natur5, incercdrile la care estesupus personajul din basm etc.);

b) un obiect (codrul, oglinda etc.);c) un personaj (Prometeu, Me5terul Manole etc.);d) un numdr simbolic (trei, ;apte etc.);e) o formuld consacratd care exprimd o atitudine, o conceplie (,,fortuna labilis",

,,carpe diem" etc.).

lV. Laitmotivullndicd un element verbal cu valoare simbolicS, revenind cu o anumitd periodicitate

pi in mod intenlionat intr-o operd literarS.Poate fi vorba de:a) elemente constitutive foarte largi, aga cum este tema;b) un grup verbal obsesiv, folosit aproape ca un refren, sau de un cuvSnt.

V. Subiectul operei literareEste constituit din succesiunea faptelor, a evenimentelor la care participi perso-

najele literare, caracterizate tocmai prin intermediulint6mplirilor relatate.. 5e int6lnette in cazul operelor epice pi dramatice.. Are mai multe momente (p54i):1. Expoziliunea sau expozilia (partea introductivd in care autorul prezintd locul,

timpul acfiunii 5i unele dintre personaje).

2. lntriga (momentul sau faptul important care determind derularea acfiunii).3. DesfSgurarea acliunii (partea cea mai intinsd din operd care cuprinde faptele,

?nt1mpldrile determinate de intrigd).4. Punctul culminant (partea care cuprinde momentul de maximd incordare,

intensitate, in desfdSu ra rea acli u n i i).

5. DeznodEm6ntul (ultima parte, care cuprinde sfdrSitul ac,tiunii, al evenimentelor).Nu toate operele literare au momentele subiectului in aceasti ordine (de exemplu,

romanele politiste). Unele momente, cum ar fi expoziliunea sau deznoddmSntul, potlipsi, autorul incepSnd cu intriga sau inldtur0nd deznoddm6ntul pentru a lSsa cititoru-lui posibilitatea de a-;i imagina sf6r5itul int6mpldrilor.

Tot la subiectul operei literare se referd 5i conflictul, retrospectiva pi suspansu/.. Conflictuleste opozilia intre doui sau mai multe personaje, intre doud sau mai multe

atitudini, concepfii, sentimente (acesta fiind un conflict exterior) sau intre diferite stari

;i sentimente, idei, g6nduri ale aceluiapi personaj (fiind vorba de un conflict interior).. Conflictuldramatic este axa in jurul cireia se dezvoltd acliunea unei opere dra-

matice bazatl pe imprejuriri, pasiuni 5i caractere care se ciocnesc.o Retrospectiya este procedeul prin care un moment anterior este adus in prezen-

tul naraliunii prin rememorarea sau evocarea de c5tre narator sau de cdtre un personaja unor evenimente din trecut.

. Suspansuleste o trdire a cititorului, a ascultdtoruluisau a spectatoruluicare a;teaptdcu emolie o evolulie sau o finalizare dramaticii a actiunii.

tr Operele lirice nu au subiect pi nici momente ale acfiunii, deoarece in ele suntexprimate direct unele stdri sau sentimente prin intermediul eului liric (vocea care leexprimd).

Prin ele doar se sugereazd o atmosferd, o stare de spirit cu ajutorul imaginilorvizuale, auditive, olfactive 5i dinamice.

Vl. Personajele literareSunt persoanele care participa intr-un anumit fel la acfiunea unei opere literare.

C. Modurile de expunere

5u1t modalitd;i (procedee) prin care autorul infdtiSeazd in opera literara fapte,int1mpldri, personaie, atitudinile acestora, diferite aspecte din realitate 5i i1i expiimag1ndurile, ideile 5i sentimentele

l. Narafiunea

Este modul de expunere prin care autorulpovesfe;fe o intamplare sau un ;ir deint1mp6ri dispuse intr-o succesiune de momente desfdsurate intr-un spafiu determinat,la care participd unul sau mai multe personaje.

Ea presupune:1. un narator sau povestitor (cel care relateazd sau poveste5te faptele. adicd

vocea delegatd de autor pentru a povesti anumite int6mplari), care poate fi:a) autorul(relatarea se face la persoana a lll-a, deoarece vorbe;te despre al!ii);6) un personai al operei(relatarea se face la persoana l, vorbe5te despre sine pi ipi

asumd atdt rolul de narator, cit pi de personaj);2. o acfiune (totalitatea faptelor;i a intSmpldrilor desfi;urate);3. personaje (persoane care participi la acliune).tr Existd mai multe tipuri de narafiune:a) naraliunea la persoana I (naratorul este participant la acliune);b) naraliunea la persoana a ltl-a (naralorul se afld deasupra faptelor; ;tie totul

pi ?i povestepte 5i cititorului);c) naraliunea impersonald (naratorul se ascunde ?n spatele personajelor ;i le lasa

sd aclioneze singure).Q Acliunile narate se desfdsoard:a) intr-un spafiu:

7 - inchisI real {J \ deschis

Iltmagtnar

{ constant

\in schimbare (drumul apare ca metafori a spatiului strabatut)

Asprcrr Tronerrce

I terestlu

I cosm/c

b) intr-un timp care poate fi:

! un momentlo perioadd de timp

[,:ut .

lmaEnar

( trecutI prezent

lviitor

tr Faptele pot fi prezentate:a) cronologic (in ordinea in care s-au petrecut in timp);b) in ordine temporald aleatorie (int6mplStoare).

tr Naraliunea are mai multe funcfii:a) pune in relalie o stare iniliald de echilibru cu o stare finalS aflatd intr-un echi-

libru modificat;b) este mijloc indirect de caracterizare a personajelor;c) pune in relalie personajele, le aduce fa!5 in fafd, si se confrunte;d) pune in relalie diferite spalii pi momente in care se desfS;oari acfiunile.E Procedee de legare a secvenlelor narative:a) inldqluirea (dispunerea cronologicd a int6mpl5rilor) prin:

o juxtapunere;o folosirea unor cuvinte, expresii, formule care asiguri continuitatea;

b) alternanfa (prezentarea alternativ a doud povestiri);c) inser.tia (includerea unei povestiriln interiorulalteia - povestirea in povestire sau

povestirea in ramd).

li. Descrierea

Este modul de expunere prin care autorulinfd;iSeazd un col; din naturd, un linut,fenomene specifice anumitor anotimpuri, diverse obiecte, precum 5i chipuri de oameni,prezent1nd sugestiv particularitdfile acestora (notele lor caracterisUte). Descriereapoate fi literard (subiectivi), ptiinlificd (obiectivi), tehnici

'i/sau publicitarS.

1. Desuierea literard poeticd sau subiectivd infSlipeazd notele caracteristice aleunui col| din naturd, ale unui finut, ale unor fenomene, anotimpuri, obiecte, persoaneetc., prin intermediul imaginilor artistice, reflect6nd sentimentele ;i impresiile celui caredescrie.

2. Descrierea obiectivd sau Stiinlificd oferi informalii precise, exacte cititorului,fdri a apela la imagini artistice ;i figuri de stil pi fdrd a reflecta sentimentele ;i impresiilecelui care descrie. Pot fi infdli5ate aceleapi aspecte ca ;i in descrierea literari propriu-zis6,folosindu-se insd termeni precipi, cu sens propriu.

PARTEA A TREIA

TESTE

Testul nr. 1

o Toate subiectele sunt obligatorii.o Timpul efectiv de luru este de 2 ore. Se acordd 10 puncte din oficiu.

Subiectul I (42 de puncte)

Citegte cu atenlie textul urmitor:M-am dus la Sf. lon sd fac o vizitd doamnei Maria Popescu, o veche prietind, ca s-o

felicit pentru onomastica unicului sdu fiu, lonel Popescu, un copilas fo,arte dragul devreo opt aniSori. N-am voit sd merg cu mana goald 5i i-am dus bdiefelului o mingefoarte mare de cauciuc ;i foarte elasticd. Atenliunea mea a fdcut mare pldcere amiceimele 5i mai ales copilului, pe care l-am gdsit imbrdcat ca maior de ro;iori in uniformdde mare finutd. Dupd formalitdlile de rigoare*, am inceput sd convorbim despre vreme,despre sor,tii agriculturii - d, Popescu tatSl este mare agricultor - despre crizd 5.c1. Amobservat doamnei Popescu cd in anulacesta nu se prea vede la plimbare, la teatru, lapetreceri... Doamna mi-a rdspuns cd de la o vreme i se urd;te chiar unei femei cupetrecerile, mai ales c6nd are copii.

- 55-fi spun drept, clt era lonel mititel, mai mergea; acu, de cdnd s-a fdcut bdiatmare, trebuie sd md ocup eu de el; trebuie sd-i fac educalia. $i nu Stili dv. bdrbalii cit timpii ia uneifemei educafia unui copil, mai ales cilnd mama nu vrea sd-l lase fdrd educaliel

(1.1. Caragial e, Vizitd...)

* de rigoare - care este cerut de anumite imprejurdri; potrivit imprejurdrilor.

A.

Scrie, pe foaia de examen, rispunsul pentru fiecare dintre cerinfele de maijos:

1. Menlioneazd cite un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: prietind, sd con-vorbim, s-a fdcut. 5 puncte

2. Extrage din text un cuv6nt bisilabic pi cSte un cuvdnt care sd conlind un diftong,respectiv, un hiat. 6 puncte

3. ExplicS, in maximum 5 rinduri, motivalia doamnei Popescu referitoare la absenlaei din viala mondend. 6 puncte

4. Precizeazd doud moduri de expunere folosite in acest fragment. 6 puncte

5. Menlioneazd cine este naratorul ;i la ce persoand se face relatarea int6mplSrilor.5 puncte

98

rx\Z

B.

Redacteazd o compunere de 10-15 rdnduriin care sE argumentezifaptulcd acest

fragment este extras dintr-o operd epic5.

ln compunerea ta, trebuie:

- si evidenliezi trdsiturile unei opere epice pe care le-ai observat in text; 4 puncte

- sd argumentezi trdsdturile descoperite de tine; 4 puncte

- sd ai o structuri adecvatd tipului de text 5i cerinlei formulate; 2 puncte

- si te inscrii in limitele de spaliu indicate. 2 puncte

Subiectulal ll-lea (35 de puncte)

Citegte cu atenlie textul urmitor:

Am pdrdsit Ceuta marli, 10.11, la ora 10:00. Prognoza meteo era favorabild.

Ne deplanm cu dificultate prin Strilmtoarea GibraltaL cu doud-trei noduril, cu un vintde 20 de noduridin fa,td, la care se adduga ;i curentul. Erau foarte multe ambarcaliuni

care traversau strimtoarea, semn cd era vremea bund de plecare.

Spre seard, dupd ce am dubla? Capul Spartel, v1ntul a mai sldbit. Marius 5i Bogdan

5i-au organizat carturitd de noapte; erau multe ambarca,tiuni: iahturi, vapoare, panger{,bdrci de pescuit etc., 5i trebuia multd atenfie. Eu am intrat de cart la 1:30 dimineafa, la

11.1 1 . Era o zi speciald cu dubld semnificafie.

in primul rilnd, atit eu c|t 5i Bogdan intram pentru prima datd in Atlantic. Cu

aceastd ocazie a trebuit sd urmdm tradilia ;i superstifia: am bdut c6tte o cand cu apd

din ocean. Cine nu se supune acesfui obicei poate avea parte de furtuni. A;a s-a in-

tilmplat cu aniin urmd, cdnd Adrian, fiul cel mare al lui Marius, nu a ascultat de tatdl

sdu 5i nu a bdut apd din mare. Au avut parte de cea mai teribild furtund din viafa lor:

de gradul 12, cu vAnturi de 55 de noduri. Vd dafi seama cd nu voiam sd trecem prin

apa experienfe din cauza unei cdni cu apd, groaznic de sdratd, de altfel!

A doua semnificalie a zilei de 11.11 constd in implinirea a noud ani de aventurd in

doi pentru mine 5i pentru Marius. Din pdcate, nu am putut sdrbdtori cum se cuvine

evenimentul. Marius a luat un virus ca amintire din Ceuta 5i a fdcut gripd. La momentul

cdnd am intrat in ocean avea deia febrd mare 5i tu5ea.

lnevitabitut s-a produs 5i dupd 24 de ore eram 5i noi ,,atin5i". Nu se ficea sd-l ldsdm

pe cdpitan sd sufere singur. ln zilele care au urmat, 12 5i 13.1 1, am fost ca un spital de

campanie plutitor. Crne se simlea maiin putere intra de cart 5i pregdtea 5i ceaiul pentru

1 nod - unitate de misurd pentru viteza navelor, egalS cu 1,852 km pe ori.2 a dubla - a lnconjura, a ocoli un cap.3 cart- serviciu de patru ore, exercitat permanent, pe schimburi, pe bordul unei nave.a pasagerd - navi de pasageri.

TesrE

suferinzi. Am avut noroc de vreme bund 5i am putut naviga cu velei, ba chiar am pus|i-balonul' Am avut parte;i de un inciient asemdndtor cu cel prin care a trecut si,,speranfa". in seara zirei de r 2, in jurur orei r9:00, o ambarcafiur" p"Jr"rr.a ;-;;;;cu vitezd spre noi. Navigam cu vele, nu a fost greu pentru ei sd se apropie. Erau cincipe barcd. Nu ptiam care le sunt intenfiile, a5a cd am pornit imediat motorul pi ne_amindepdrtat rapid de ei. Ne ardtau un perte mare, probabil voiau sd-lv6nda. Am preferatsd evitdm un eventual pericol.

(Cdtdlina Albu, Cu toarc penzele sus prin Canare.ygin ,,Jurnalul nalional,, nr.5234, din12 decembrie 2009iI f fL.^.t ,"/d - per- de corabie, care asiguri deprasarea navei sub acliunea vantului.

A.

scrie, pe foaia de examen, rispunsur pentru fiecare dintrc cerinlele de maijos:

1. Formuleazd un enun| ?n care sd nume;ti urmitoarele elemente care privesc arti-colul citat:

- zona geograficd la care se referi autoarea;- tipurile de ambarcaliuni existente ?n str6mtoare.

2. Menlioneazd in ce constd dubla semnificalie a zileide 11.11.3. Menlioneazd ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din sec-

venla: A;a s-a intdmplat cu aniin urmd, c6nd Adrian, fiul cel mare al lui Marius, nu aascu/tat de tat5/ sdu. 4 puncte

4. Precizeard funclia sintactici a cuvintelor subliniate din secvenfa: Erau foarte multea m ba rcali u n i ca re traversa u st rd mtoa rea. 1...1. 4 puncte

99

5. lndica felul propoziliilor din fraza urmdtoare: Nu Stiam care sunt intenfiile, a;a cdam pornit imediat motorul ;i ne-am indepdrtat rapid de ei. 4 puncte

6. Construie;te o frazd alcdtuitd din doud propozitiiin care sd existe o propozilie sub-ordonatd subiectivd care si aibd ca termen regent o expresie verbald impersonjli.

4 puncte

4 puncte

4 puncte

si relatezi o intSmplare

4 puncte

4 puncte

2 puncte

2 puncte

B.

RedacteazS, in 80-150 de cuvinte, o compunere ln careposibilS, la int6lnirea ambarcaf iuni i pesca re;ti.

ln compunerea ta trebuie:

- sii prezinli pe scurt int6mplarea care s-a petrecut;

- siJi exprimi opinia despre cele intdmplate;

- sd ai un conlinut adecvat tipului de text pi cerinlei formulate;- sd te inscrii ln limitele de spaliu indicate.

mffi Respectarea. in lucrare, a ordinii cerinlelor nu este obligatorie.Vei primi 12 puncG pentru redactarea intregii luciSri (unitatea compoziliei- 1 p.;

coeren ,tl.textului - 2 p.; registrul de comunicare, stilul 5i vocabularul adecvate coniinutltui - z p.';ortografia-3 p.; punctuayia-2 p; a1ezarea corectd a textuluiin pagind, tizibiliiatea- j pf '