teza_a_6a_sem_2
3
Lucrare scrisă semestrial la Limba şi literatura română Semestrul al doilea Clasa a VI-a Subiectul I Se dă textul: M-am născut în 1910 la Paris. Tatăl meu era o persoană distinsă, nonșalantă, o salată de gene rasiale: cetățean elevețian de origine amestecată, franceză și austriacă, cu un adaos danubian în vene. Într-o clipită vă dau să priviți niște ilustrate frumoase, albastre, lucioase-lucioase. Avea un hotel de lux pe Riviera. Tatăl său și doi dintre bunici făcuseră negoț cu vin, bijuterii și mătase. La treizeci de ani s-a căsătorit cu o fată, englezoaică, fata lui Jerome Dunn, alpinistul, și nepoată a două persoane din Dorset specializate în materii obscure – una în paleopedologie, cealaltă în harfe eoliene. Mama mea, femeie fotogenică, a murit în modul cel mai absurd (picnic, trăsnet) când aveam trei ani și, în afara unui nor de căldură în umbra trecutului, ea n-a lăsat nicio urmă pe drumurile pustii ale amintirii peste care a apus (sper ca stilul să nu vă pară deja insuportabil – scriu sub supraveghere) soarele copilăriei mele: vă amintiți desigur imaginile amurgului – impregnate de miresme și destrămate de musculițte așa cum călătorul ivit pe neașteptate destramă roiul de musculițe în suspensie, deasupra unui gard viu înflorit – la poalele unei coline în crepusculul verii, căldură de catifea, musculițe de aur, dansând. Sora mai mare a mamei, Sybil, pe care a luat-o în căsătorie un văr al tatei și mai târziu a abandonat-o, a rămas guvernanta și menajera neplătită a familiei. Mai târziu am aflat că îl iubise pe tata și că acesta îi speculase jovial sentimentele într-o zi ploioasă, uitând totul după ce se înseninase. Țineam foarte mult la ea, în ciuda rigidității – fatala rigiditate – a unora din regulile ei. Voia să devin, când soarta avea să decidă, un văduv mai reușit decât tata. Tanti Sybil avea ochi de azur tiviți cu roz și tenul ca de ceară. Scria poezie. Era superstițioasă în chip poetic. Știa, după cum ne spunea dânsă, că va muri la scurt timp după ce eu voi fi împlinit șaisprezece ani. și așa a fost. Soțul ei, mare comis-voiajor în branșa parfumurilor, și-a petrecut cea mai mare parte a timpului în America, unde a înființat, în cele din urmă, o firmă și a dobândit ceva avere. Am fost un copil fericit, sănătos; trăiam în lumea minunată a cărților ilustrate, a nisipurilor curate, a portocalilor, a panoramelor maritime și a chipurilor zâmbitoare. Hotelul Mirana se rotea în jurul meu ca un fel de univers particular, cosmosul văruit de sub infinitul albastru, strălucitor. Mă iubea toată lumea. Mă răsfăța toată lumea, de la spălătorii de vase, încinși cu șorțuri, până la
-
Upload
cristina-turcu -
Category
Documents
-
view
231 -
download
2
description
teza a 6-a
Transcript of teza_a_6a_sem_2
Lucrare scris semestrial la Limba i literatura romnSemestrul al doileaClasa a VI-aSubiectul ISe d textul:M-am nscut n 1910 la Paris. Tatl meu era o persoan distins, nonalant, o salat de gene rasiale: cetean eleveian de origine amestecat, francez i austriac, cu un adaos danubian n vene. ntr-o clipit v dau s privii nite ilustrate frumoase, albastre, lucioase-lucioase. Avea un hotel de lux pe Riviera. Tatl su i doi dintre bunici fcuser nego cu vin, bijuterii i mtase. La treizeci de ani s-a cstorit cu o fat, englezoaic, fata lui Jerome Dunn, alpinistul, i nepoat a dou persoane din Dorset specializate n materii obscure una n paleopedologie, cealalt n harfe eoliene. Mama mea, femeie fotogenic, a murit n modul cel mai absurd (picnic, trsnet) cnd aveam trei ani i, n afara unui nor de cldur n umbra trecutului, ea n-a lsat nicio urm pe drumurile pustii ale amintirii peste care a apus (sper ca stilul s nu v par deja insuportabil scriu sub supraveghere) soarele copilriei mele: v amintii desigur imaginile amurgului impregnate de miresme i destrmate de musculite aa cum cltorul ivit pe neateptate destram roiul de musculie n suspensie, deasupra unui gard viu nflorit la poalele unei coline n crepusculul verii, cldur de catifea, musculie de aur, dansnd.Sora mai mare a mamei, Sybil, pe care a luat-o n cstorie un vr al tatei i mai trziu a abandonat-o, a rmas guvernanta i menajera nepltit a familiei. Mai trziu am aflat c l iubise pe tata i c acesta i speculase jovial sentimentele ntr-o zi ploioas, uitnd totul dup ce se nseninase. ineam foarte mult la ea, n ciuda rigiditii fatala rigiditate a unora din regulile ei. Voia s devin, cnd soarta avea s decid, un vduv mai reuit dect tata. Tanti Sybil avea ochi de azur tivii cu roz i tenul ca de cear. Scria poezie. Era superstiioas n chip poetic. tia, dup cum ne spunea dns, c va muri la scurt timp dup ce eu voi fi mplinit aisprezece ani. i aa a fost. Soul ei, mare comis-voiajor n brana parfumurilor, i-a petrecut cea mai mare parte a timpului n America, unde a nfiinat, n cele din urm, o firm i a dobndit ceva avere.Am fost un copil fericit, sntos; triam n lumea minunat a crilor ilustrate, a nisipurilor curate, a portocalilor, a panoramelor maritime i a chipurilor zmbitoare. Hotelul Mirana se rotea n jurul meu ca un fel de univers particular, cosmosul vruit de sub infinitul albastru, strlucitor. M iubea toat lumea. M rsfa toat lumea, de la spltorii de vase, ncini cu oruri, pn la potentaii n costume sport. Doamne din America, mai vrstnice, sprijinite n baston, se nclinau peste mine ca turnul din Pisa. Principese rusoaice ruinate mi cumprau bomboane scumpe, dei nu erau n stare s i achite tatei hotelul. El, mon cher petit papa, m-a plimbat cu barca, m-a nvat s merg cu bicicleta, s not, s m scufund, s schiez pe ap; mi-a citit Din Quijote i Les Miserables, iar eu l adoram, l respectam i m bucuram pentru el ori de cte ori i surprindeam pe servitori discutnd despre diferitele doamne, prietenele lui, fiine frumoase i afabile care m dezmierdau, m giugiuleau i vrsau lacrimi nestemate pentru veselul orfan de mam.(Vladimir Nabokov Lolita)1. Scrie n coloana din dreapta, cte un enun care s conin informaiile solicitate n coloana din stnga. Rspunsuri
Ce origine are tatl biatului?
Fiica cui era mama povestitorului?
Cum se numete mtua biatului i din partea cui este aceasta?
Ce cri i-a citit tatl?
Cum i alint tatl?
2. Completeaz enunurile date cu informaii selectate din text:Mama povestitorului era ................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................Tatl i bunicii si se ocupaser cu .....................................................................................................Dei tanti Sybil era rigid, ...................................................................................................................
3. Transcrie din text dou cuvinte care se nscriu n cmpul lexical al ocultismului/tiinelor obscure.
4. Facei acordul adjectivelor din parantez cu substantievele care le determin.a) Din noianul (neagr) ______________ de nouri ns, soarele scldat n snge mproca n feele drumeilor o beteal de raze (purpurie) ______________. (L. Rebreanu, Protii)b) Departe, pe linia mrii, pluteau alte ostroave (uria) _____________ de ghea, se deprtau i se apropiau, se lipeau: fceau un pod (singur i nesfrit) __________________________________.(C. Petrescu, Fram, ursul polar)- Artai pentru fiecare adjectiv cazul, funcia sintactic i cte forme are.
5) Dai numeralelor din paranteze forma cerut de context. Artai pentru fiecare numeral cazul, funcia sintactic i valoarea pe care o are.A descifra cu greu scrisul (cel de-al doilea)_________________.Lucrarea (cel de-al treilea) _______________ este scurt.Acolo ne vom ntlni cu (cea de-a doua) ___________________.Noi vom fi (cel dinti) _______________.Am mers n urma (cea de-a treia) ___________________.Florile sunt ale (cea de-a aptea) _________________.
6) Completai versurile cu cuvinte potrivite. Ce tipuri de rim ai obinut?a) Eu sunt omul __________________Cine vine s m vad?Doi crbuni sunt _________________i am nasul de ardei. (M. Sorescu, Omul de zpad)
b) De ce te uii aa, cnd seara _______________n ochii mei cu ochii ti de salb,C nu-i mai iei privirea de la mine,Ginga, graioas m ________________ (T. Arghezi, Alba)
