TEZĂ DE DOCTORAT · 2020. 11. 11. · Axa de cercetare 4: Determinanți ai migrației externe a...

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA

AFACERILOR Şcoala Doctorală de Ştiinţe Economice

Domeniul: Economie

Daniela-Emanuela DĂNĂCICĂ

TEZĂ DE DOCTORAT

- REZUMAT -

OCUPAREA ȘI ȘOMAJUL FORȚEI DE MUNCĂ CU

STUDII SUPERIOARE ÎN ROMÂNIA

Conducătorul de doctorat:

Prof. univ. dr. Simona-Mirela CRISTEA

Craiova

2020

Titlul tezei de doctorat: OCUPAREA ȘI ȘOMAJUL FORȚEI

DE MUNCĂ CU STUDII SUPERIOARE ÎN ROMÂNIA

2

CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT

INDEXUL TABELELOR................................................................................... 5

INDEXUL REPREZENTĂRILOR GRAFICE…………………………... 12

INTRODUCERE.................................................................................................... 16

CAP. 1. CADRUL CONCEPTUAL PRIVIND ȘOMAJUL ȘI

OCUPAREA.............................................................................................................

21

1.1. Accepțiuni generale atribuite șomajului, ca dezechilibru al pieței

muncii....................................................................................................

22

1.2. Cauze și tipologii ale șomajului. Modalități de cuantificare a

șomajului...............................................................................................

25

1.3. Consecințe economico-sociale și individuale ale șomajului.............. 30

1.4. Definirea și evoluția conceptului de ocupare a forței de muncă….. 33

1.5. Strategii de combatere a șomajului și îmbunătățire a ocupării

forței de muncă……………………………………………………….

35

CAP. 2. DETERMINANȚI AI DURATELOR DE ȘOMAJ ȘI AI

DESTINAȚIILOR DE IEȘIRE DIN ȘOMAJ PENTRU

PERSOANELE CU STUDII SUPERIOARE DIN ROMÂNIA..........

37

2.1. Recenzia literaturii de specialitate privind șomajul și integrarea pe

piaţa muncii a persoanelor cu studii superioare...........................................

38

2.2. Dinamica ocupării și șomajului populației cu studii superioare în

România la nivel macroeconomic............................................................

43

2.3. Estimarea efectului factorilor ce influențează duratele de șomaj și

destinațiile de ieșire din șomaj ale persoanelor cu studii superioare

din România...............................................................................................

51

2.3.1. Datele și variabilele studiului.................................................................. 51

2.3.2. Statistici descriptive preliminare............................................................ 59

2.3.3. Rezultatele analizei econometrice - Estimatorul Kaplan-Meier…… 70

2.3.4. Rezultatele analizei econometrice - Modelul Cox cu hazard

proporțional într-o abordare de tip competing-risks..............................

80

2.4. Discuții și propuneri.................................................................................. 87

CAP. 3. OCUPAREA ȘI ȘOMAJUL PERSOANELOR CU STUDII

SUPERIOARE ȘI AFECTATE DE DIZABILITĂȚI ÎN

ROMÂNIA........................................................................................................

90

3.1. Recenzia literaturii de specialitate privind ocuparea și șomajul

persoanelor cu dizabilități...................................................................

3.2. Dinamica persoanelor cu dizabilități în România............................

3.3. Estimarea impactului tipului dizabilității asupra duratelor de

șomaj și destinațiilor de ieșire din șomaj ale persoanelor cu

studii superioare și afectate de dizabilități în

România................................................................................................

91

95

98

3.3.1. Datele și variabilele utilizate în analiza econometrică.........................

3.3.2. Descrierea statistică preliminară a seturilor de date utilizate în

98



3

analiza econometrică………………………………............................

3.3.3. Rezultatele analizei econometrice..........................................................

98

118

3.4. Discuții și propuneri privind integrarea pe piața muncii a

persoanelor cu studii superioare, afectate de dizabilități.......................

124

CAP 4. DETERMINANȚII MIGRAȚIEI EXTERNE A

ȘOMERILOR CU STUDII SUPERIOARE DIN ROMÂNIA.

ANALIZĂ EMPIRICĂ.........................................................................................

126

4.1. Cadrul contextual al dinamicii migrației externe din România............ 127

4.2. Descrierea setului de date și a variabilelor utilizate în analiza

econometrică..............................................................................................

129

4.3. Analiza econometrică a efectului factorilor ce influențează decizia de

a emigra a șomerilor absolvenți de studii superioare.............................

135

4.4. Discuții și propuneri privind integrarea pe piața muncii a

absolvenților de studii superioare............................................................

140

CAP. 5. ANALIZA CO-INTEGRĂRII DINTRE EDUCAȚIA

SUPERIOARĂ ȘI ȘOMAJ. CAZUL ROMÂNIEI.....................................

143

5.1. Recenzia literaturii de specialitate privind relația dintre educație și

factori macro-economici reprezentativi..................................................

144

5.2. Descrierea variabilelor și a datelor utilizate în analiza econometrică...... 146

5.3. Abordarea metodologică și rezultatele obținute privind relația dintre

educație și șomaj în România.......................................................................

147

5.3.1. Descrierea metodologiei de cercetare utilizată............................................ 147

5.3.2. Rezultatele testării staționarițății (unit root tests)................................... 148

5.3.3. Rezultatele modelului ARDL.................................................................. 150

5.4. Discuții și propuneri privind relația de cauzalitate dintre educația

superioară și șomaj în România.................................................................

163

CONCLUZII, PROPUNERI ŞI DEZVOLTĂRI

ULTERIOARE………………................................................................................

165

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………… 182

ANEXĂ....................................................................................................................... 197

CURRICULUM VITAE……………………………………………………… 310

LISTA LUCRĂRILOR………………………………………………………… 313



4

REZUMAT

Teza de doctorat prezintă cele mai importante rezultate privind ocuparea și șomajul

forței de muncă cu studii superioare din România. O rată ridicată a șomajului și o durată

prelungită a acestuia sunt o problemă dificilă, atât pentru societățile dezvoltate, cât și pentru

societățile în curs de dezvoltare, necesitând o serie de măsuri strategice, pe măsura

magnitudinii acestui fenomen și a consecințelor negative pe care le induce la nivel de

economie, la nivel de societate, dar mai ales la nivel de individ.

ACTUALITATEA TEMEI DE CERCETARE

În ultimii ani, societățile s-au confruntat cu o creștere îngrijorătoare a ratei șomajului

indivizilor cu studii superioare și cu discrepanțe evidente între competențele solicitate de către

angajatori și aptitudinile dezvoltate de absolvenții de studii superioare. Șomajul și

subocuparea sunt fenomene ce generează efecte negative pe termen lung în viețile tuturor

indivizilor afectați, dar mai ales în viețile indivizilor absolvenți de studii superioare. O primă

experiență negativă pe piața muncii, manifestată fie prin trecerea directă de la statutul de

student, la statutul de șomer al individului afectat, fie prin trecerea de la statutul de student, la

statutul de emigrant și/sau inactiv pe piața muncii din țara nativă, duce la deteriorarea forței

de muncă pentru a cărei pregătire profesională s-a investit timp și resurse financiare

substanțiale. Indivizii afectați de șomaj au dificultăți chiar și după încheierea acestei

experiențe nefericite, studiile de specialitate demonstrând efecte negative trans-generaționale

determinate de șomaj. Este astfel evidentă importanța studierii riguroase a șomajului

indivizilor cu studii superioare.

Tema de cercetare abordată, “Ocuparea și șomajului forței de muncă cu studii

superioare în România”, este complexă, de actualitate și inovatoare, atât ca subiect de

cercetare investigat, cuprindere, abordare metodologică, dar și în ceea ce privește implicațiile

rezultatelor obținute pentru sfera politicilor sociale. Educația superioară oferă un avantaj

comparativ pe piața muncii indivizilor ce o dețin, însă, o parte însemnată dintre aceștia se

luptă să își găsească un loc de muncă potrivit cu competențele dobândite și aspirațiile proprii

firești. Ocuparea completă pe piața muncii este o utopie, prin urmare trebuie riguros studiate

variabilele ce fac diferența dintre un absolvent de studii superioare angajat și un absolvent de

studii superioare fără un loc de muncă remunerat.

MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI ȘI A REALIZĂRII CERCETĂRII

Motivația ce a stat la baza asumării acestei teme de cercetare este de a înțelege ce se

ascunde în spatele duratelor de șomaj înregistrat, care aparțin indivizilor cu studii superioare

din România, de a estima efectul factorilor ce le influențează, de a analiza integrarea pe piața

muncii a indivizilor cu studii superioare și afectați de dizabilități, de a analiza efectul

factorilor ce determină decizia de a migra în afara țării a șomerilor cu studii superioare și de a

analiza, cu ajutorul datelor agregate, dacă dinamica educației superioare influențează pe

termen lung și/sau pe termen scurt dinamica șomajului în România. Am acordat o atenție

specială analizei efectului specializării universitare asupra duratelor de șomaj, a destinațiilor

de ieșire din șomaj și, în mod special, asupra probabilității de (re)angajare a indivizilor cu

studii superioare afectați de șomaj, dar și analizei a două grupuri particulare vulnerabile,

șomerii cu studii superioare afectați de dizabilități și șomerii cu studii superioare ce decid să



5

încheie durata lor de șomaj prin plecarea în afara țării, pentru o perioadă mai mică sau mai

mare de 3 luni.

Rezultatele obținute pe parcursul acestui program doctoral și prezentate în cadrul

acestei teze de doctorat sunt deosebit de utile în identificarea și sprijinirea grupurilor

vulnerabile, a indivizilor cu studii superioare afectați de excluziune socială și în construirea

unor strategii eficiente de combatere a șomajului și îmbunătățirea ocupării acestei categorii a

forței de muncă. Un procent însemnat din numărul absolvenților de studii superioare reușesc

să intre pe piața muncii după terminarea studiilor ca angajați, însă nu în locuri de muncă în

conformitate cu pregătirea lor educațională, o parte dintre aceștia fiind angajați pe poziții

inferioare pregătirii lor educaționale și cu un salariu sub ceea ce li s-ar cuveni.

OBIECTIVELE CERCETĂRII

Obiectivul general al acestei teze de doctorat a fost de a analiza caracteristicile

ocupării și șomajului forței de muncă cu studii superioare din România. În realizarea acestei

teze, am urmărit cinci mari direcții de cercetare (obiective secundare), astfel:

O1. Prezentarea cadrului conceptual privind șomajul și ocuparea, a noțiunilor teoretico-

metodologice ce constituie fundamentul teoretic al acestei teze;

O2. Analiza duratelor de șomaj și a destinațiilor de ieșire din șomaj ale indivizilor cu

studii superioare, precum și efectul factorilor ce influențează duratele de șomaj și

probabilitatea (re)angajării acestora;

O3. Analiza duratelor de șomaj și a probabilității (re)angajării indivizilor șomeri cu studii

superioare și afectați de dizabilități; investigarea impactului tipului dizabilității asupra

duratelor de șomaj și a probabilității de (re)angajare a șomerilor cu studii superioare și

afectați de dizabilități;

O4. Analiza eșantionului de șomeri cu studii superioare ce decid să încheie durata de

șomaj prin plecarea în afara țării, pentru o perioadă mai mică sau mai mare de 3 luni;

O5. Analiza potențialei relații de echilibru dinamic, pe termen lung și/sau pe termen scurt,

dintre educația superioară, exprimată prin intermediul indicatorilor specifici și rata

șomajului BIM, respectiv rata șomajului înregistrat, pentru cazul României.

Pentru realizarea obiectivelor de cercetare asumate, am utilizat rezultatele celor mai

recente studii publicate în literatura de specialitate și am accesat bazele de date și publicații

naționale și internaționale, precum și cărțile de referință ce abordează acest subiect al ocupării

și șomajului forței de muncă cu studii superioare. Subliniez că ocuparea și șomajul forței de

muncă cu studii superioare reprezintă un subiect insuficient analizat în România, prin urmare,

această teză va completa un gol din literatura economică.

Ca metode de cercetare, am utilizat documentarea bibliografică, tehnici și metode

statistice utilizate în analiza descriptivă a datelor, modele și tehnici statistico-econometrice

avansate, precum estimatorul Kaplan-Meier, modelul de regresie Cox cu hazard proporțional,

într-o abordare de tip competing-risks, modelul de regresie logistică multinomială, testarea

staționarității seriilor cronologice cu ajutorul testelor specifice, modelul ARDL (eng.

”Autoregressive Distributed Lag”) și testele de semnificație specifice acestor procedee.

STRUCTURA TEZEI DE DOCTORAT

Teza de doctorat este structurată în cinci capitole, urmând un algoritm riguros, gândit

astfel încât fiecare cercetare să vină în completarea celei anterior prezentate. În cadrul fiecărui

capitol, am prezentat recenzia literaturii de specialitate privind subiectul abordat, prezentarea

scopului cercetării, descrierea datelor statistice și a variabilelor utilizate, prezentarea abordării



6

metodologice, prezentarea rezultatelor analizei empirice și a discuțiilor și propunerilor, ce se

desprind din realizarea cercetării respective. Celor cinci capitole li se adaugă Rezumatul tezei

de doctorat, Introducerea, Concluziile, propunerile și dezvoltările ulterioare, Bibliografia și

Anexa.

Teza de doctorat cuprinde 157 de tabele, prezentate, în formă centralizată, în Indexul

Tabelelor și 73 de reprezentări grafice, prezentate, sistematizat, în Indexul reprezentărilor

grafice. Pentru realizarea tezei de doctorat au fost utilizate numeroase referințe bibliografice,

precum: 59 de cărți, 187 de articole științifice, o reglementare juridică, 11 rapoarte statistice și

3 website-uri.

PRINCIPALELE REZULTATE OBȚINUTE

Pentru analiza ocupării și a șomajului forței de muncă cu studii superioare din

România, ce reprezintă obiectivul principal al acestei teze de doctorat, am urmărit 5 direcții de

cercetare (axe), astfel:

Axa de cercetare 1: Prezentarea cadrului conceptual privind ocuparea și șomajul;

Axa de cercetare 2: Analiza determinanților duratelor de șomaj și ai destinațiilor de

ieșire din șomaj, pentru persoanele cu studii superioare din România;

Axa de cercetare 3: Analiza ocupării și a șomajului persoanelor cu studii superioare și

afectate de dizabilități în România;

Axa de cercetare 4: Determinanți ai migrației externe a șomerilor cu studii superioare

din România;

Axa de cercetare 5: Analiza co-integrării dintre educația superioară și șomaj, pentru

România.

Aceste 5 axe de cercetare sunt descrise prin intermediul a 5 capitole distincte, în cadrul

tezei de doctorat. Astfel, teza este structurată în 5 capitole, cu o ordine bine stabilită, fiecare

capitol venind în completarea celui anterior prezentat. De asemenea, fiecare capitol are o

structură algoritmică, urmărind: prezentarea stadiului cunoașterii privind subiectul abordat și

formularea obiectivelor cercetării; prezentarea datelor statistice utilizate și a variabilelor

studiului; prezentarea abordării metodologice, a rezultatelor obținute; și prezentarea

discuțiilor concluziilor și propunerilor ce decurg din realizarea fiecărei cercetări.

Prima axă de cercetare se regăsește în conținutul primului capitol al tezei, intitulat

„Cadrul conceptual privind șomajul și ocuparea”. În cadrul acestui capitol, am prezentat

noțiunile teoretico-metodologice privind șomajul și ocuparea, accepțiunile generale atribuite

șomajului, ca dezechilibru al pieței muncii, cauzele acestui fenomen, formele pe care acesta le

îmbracă, precum și principalele modalități de măsurare a șomajului și dificultățile generate de

cuantificarea acestuia. Tot în cadrul acestui capitol, am prezentat, în detaliu, consecințele

economice, sociale și, mai ales, individuale, pe care șomajul le generează, atât la nivel

macroeconomic - la nivel de economie, la nivel de societate, dar mai ales la nivel

microeconomic - la nivel de gospodărie și individ. Astfel, am subliniat faptul că un efect

advers, profund negativ al șomajului cronic de mare amploare, este irosirea unei cantități

însemnate de forță de muncă, pentru care societatea deja a investit pe termen lung, investiții

ce rămân nerecuperate. Implicit, se va înregistra o scădere a intensității creșterii și dezvoltării

economice a societății respective, pe fondul diminuării productivității muncii și a costurilor pe

care economia țării trebuie să le suporte, sub forma ajutoarelor de șomaj (Reyher et al., 1980;

Dănăcică, 2013). Consecințele negative ale șomajului nu se opresc doar la perioada în care

individul nu a avut un loc de muncă remunerat. Numeroase studii din literatura de specialitate

au demonstrat o asociere negativă între durata șomajului și salariile post-șomaj ale indivizilor

afectați (Ruhm, 1991; Jacobson et al., 1993; Arulampalam, 2001; Knight și Lee, 2006;



7

Fitzenberger și Wilke, 2007 și Nichols et al., 2013). Klugman și Kolev (2001), Geewax

(2011) și Nichols et al. (2013) demonstrează existența unei relații negative între durata

șomajului, scăderea consumului și calitatea vieții gospodăriilor.

În ceea ce privește consecințele sociale ale șomajului, am evidențiat dificultățile

financiare grave și sărăcia cu care se confruntă indivizii afectați de șomaj, pierderea locuinței,

stigmatizarea și izolarea socială, tensiuni familiale și pierderea aptitudinilor profesionale și a

competențelor dobândite. Indivizii afectați de șomaj descriu experiența pierderii locului de

muncă ca fiind cel mai grav lucru ce li s-a putut întâmpla, chiar și perioade scurte de șomaj

fiind descrise de către aceștia ca extrem de neplăcute (White, 1991, p. 19). McClelland și

Macdonald (1998) demonstrează existența unor disparități sociale accentuate între familiile

care au minori în întreținere și cu ambii parinți integrați pe piața muncii, și familiile cu minori

în întreținere, ai căror părinți sunt șomeri.

O altă consecință socială majoră, indusă de șomajul cronic de mare amploare, este

creșterea infracționalității în societatea respectivă. Am prezentat cele mai importante studii

din literatura de specialitate, ce demonstrează că o rată crescută a șomajului și o durată mare a

acestuia determină intensificarea unor manifestări ale infracționalității în interiorul societăților

afectate, precum furt, furtul de mașini, furtul de biciclete, agresiuni asupra unor indivizi etc.

În ceea ce privește efectele devastatoare ale șomajului, manifestate la nivel de individ,

am subliniat că șomajul este un factor major, ce are un efect semnificativ asupra pierderii

încrederii în propriul potențial, deterioararea imaginii de sine a individului afectat,

deteriorarea personalității acestuia, a sănătății psihice, a capacității de integrare în societate ca

membru activ și am prezentat și studiile care demonstrează veridicitatea acestei ipoteze (Frese

și Mohr, 1987; Stankunas et al., 2006; Kassenboehmer și Haisken-DeNew, 2009; Kuhn et al.,

2009; Latsou și Geitona, 2018). Există, de asemenea, în literatura de specialitate, studii ce

atrag atenția asupra legăturii cauzale dintre șomaj și comportamentul suicidal al indivizilor

afectați (Lewis şi Sloggett, 1998; Blakely, Collings și Atkinson, 2003; Preti, 2003; Tansel și

Tasci, 2010; Browning și Heinesen, 2012; Dănăcică, 2013; Nordt et al., 2015). Apariția

șomajului este un factor stresor major în viața individului afectat, determinând creșterea

tulburărilor de anxietate și a tulburărilor depresive, manifestate ca somatizări ale tensiunii

provocate de acest eveniment negativ. Dar șomajul nu determină numai precipitarea

comportamentelor autodistructive ale indivizilor afectați, ci contribuie major chiar și la

deteriorarea sănătății fizice a acestora (Sullivan și von Wachter, 2009; Norström et al., 2019).

Tot în cadrul acestui capitol, am subliniat că nu doar indivizii adulți suportă

consecințele pierderii locului de muncă, ci și copiii din gospodăria respectivă, șomajul având

consecințe nefaste asupra dezvoltării fizice și emoționale a acestora, pe fondul amplificării

stresului familial, scăderii calității vieții și a diminuării considerabile a veniturilor gospodăriei

respective (McLoyd et al., 1994; Nichols et al., 1998). Copiii care cresc într-o gospodărie cu

membrii adulți afectați de șomajul de lungă durată sunt supuși stresului emoțional și au o

probabilitate mai ridicată de a înregistra rezultate școlare slabe. Fedorov și Sahn (2005)

subliniază efectul negativ pe care șomajul îl exercită asupra sănătății copiilor din gospodăriiile

afectate, iar Lindo (2011) arată că intrarea în șomaj a bărbaților ce așteaptă un copil are un

efect negativ asupra greutății la naștere a acestuia. Am prezentat în cadrul acestui capitol un

set de studii din literatura economică ce sugerează existența unor dovezi empirice ale efectului

inter-generațional determinat de șomaj. Pierderea locurilor de muncă de către părinți are un

efect profund negativ asupra parcursului școlar al copiilor, asupra dezvoltării lor fizice și

emoționale, asupra câștigurilor salariale viitoare a copiilor, deveniți adulți, și o vulnerabilitate

socială a acestora, manifestată prin nevoia de ajutor social și ajutor de șomaj (Oreopoulos et

al., 2008; Gregg et al., 2012; Pinger, 2016).



8

Am subliniat, de asemenea, că populația cu studii superioare, afectată de experiența

nefastă a șomajului, resimte mai acut efectele negative ale pierderii locului de muncă și ale

excluziunii sociale, datorită investiției în educație și în dezvoltarea carierei personale deja

efectuată, datorită renunțărilor inerente parcursului educațional specific și a așteptărilor

ridicate și exigențelor asumate de către acești indivizi. Iar pentru o societate, șomajul

absolvenților de studii superioare sau sub-ocuparea acestei categorii a forței de muncă este o

puternică externalitate negativă, abilitățile, experiența și competențele indivizilor înalt

calificați nemaiputând fi utilizate în mod productiv de către economia și societatea respectivă.

Numeroase studii din literatura economică evidențiază că șomajul și sub-ocuparea indivizilor

cu studii superioare sunt fenomene profund negative, cu consecințe devastatoare asupra vieții

indivizilor absolvenți de studii superioare (Bai, 2006; Mroz și Savage, 2006; Blachflower,

2011; Li et al., 2014, Bell și Blachflower, 2011; Bartlett et al., 2016). La finalul capitolului,

am prezentat evoluția conceptului de ocupare și descrierea principalelor acțiuni de combatere

a șomajului și îmbunătățire a ocupării forței de muncă.

Seria studiilor empirice ale tezei de doctorat este deschisă de către capitolul 2, ce

cuprinde rezultatele celei de-a 2-a axe de cercetare, capitol intitulat „Determinanți ai

duratelor de șomaj și ai destinațiilor de ieșire din șomaj pentru persoanele cu studii

superioare din România”. În cadrul acestui capitol, am prezentat recenzia literaturii de

specialitate privind șomajul și integrarea pe piața muncii a indivizilor cu studii superioare,

dinamica ocupării și a șomajului populației cu studii superioare din România, cu ajutorul

datelor agregate oferite de către Institutul Național de Statistică (INS) al României și

rezultatele estimării efectului factorilor ce influențează duratele de șomaj, destinațiile de ieșire

din șomaj și probabilitatea (re)angajării indivizilor cu studii superioare din România.

În ultima perioadă, pe fondul expansiunii educației superioare, în literatura de

specialitate au fost publicate o serie de studii ce analizează creșterea îngrijorătoare a ratei

șomajului indivizilor cu studii superioare, sub-ocuparea și neconcordanțele evidente dintre

aptitudinile dobândite de tinerii absolvenți și abilitățile solicitate de către angajatori

(Weligamage și Sununta, 2003; Koen, 2006; Pauw et al., 2008; Branson et al., 2009; Olowe,

2009; Farooq, 2011; Broecke, 2012; Van Broekhuizen, 2016). Cercetări relativ recente arată

că sub-ocuparea și șomajul sunt fenomene cu efecte negative devastatoare în viețile

persoanelor care au absolvit studii superioare (Bai, 2006; Li et al., 2014).

După o primă analiză a datelor agregate, culese din baza de date Tempo-Online a INS,

mi-am oprit atenția asupra analizei duratelor de șomaj aparținând indivizilor cu studii

superioare din România, investigând ce se ascunde în spatele acestor durate și de ce unii

indivizi cu studii superioare au durate de șomaj mai scurte decât alții și destinații diferite la

momentul finalizării duratei de șomaj. O atenție specială am acordat analizei impactului

specializării universitare asupra duratei petrecută în șomaj, atunci când pierderea locului de

muncă a apărut, și asupra probabilității de a ieși din șomaj prin (re)angajare sau obținerea de

venituri lunare mai mari decât valoarea indicatorului social de referință (ISR). Pentru

realizarea acestei cercetări, am analizat 151.034 de durate de șomaj, reprezentând intrările în

șomaj înregistrat pentru persoanele cu studii superioare, în perioada 1 ianuarie 2014 - 31

octombrie 2017. Datele au fost oferite pentru cercetare de către Agenția Națională pentru

Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Ca abordare metodologică, am utilizat estimatorul

Kaplan-Meier și modelul Cox cu hazard proporțional, într-o abordare cu riscuri multiple.

Rezultatele analizei econometrice au aratat că educația este un factor de importanță

majoră, ce influențează semnificativ duratele de șomaj, destinațiile de ieșire din șomaj și

integrarea sau reintegrarea pe piața muncii a indivizilor cu studii superioare. Nu doar nivelul

educațional absolvit este important, ci, mai ales, specializarea universitară aleasă de către

indivizi. Dintre toate grupurile educaționale studiate, șomerii cu studii superioare medicale au

https://www.researchgate.net/profile/Olusegun_Olowe



9

cea mai scurtă durată mediană de supraviețuire în șomaj, până la apariția (re)angajării sau

obținerii de venituri lunare mai mari decât valoarea ISR, și cel mai mare hazard de a ieși din

șomaj datorită angajării, reangajării sau obținerii de venituri lunare mai mari decât valoarea

ISR. Și studiile superioare în inginerie, arhitectură și urbanism, studiile superioare economice,

studiile juridice oferă șanse de (re)angajare sau de a obține venituri lunare mai mari decât

valoarea ISR celor care au optat pentru aceste specializări profesionale. Rezultatele analizei

econometrice au evidențiat existența unor disparități între indivizii absolvenți de studii

superioare umaniste și cei care au optat pentru specializări universitare din sfera științelor

exacte și tehnice, în defavoarea primului grup. Acest rezultat este similar celor obținute de

către Salas-Velasco (2007), Acquah (2009), Walker (2015) și Lim și Lee (2019). Am subliniat

însă că, în setul de date, există indivizi cu ocupații ce nu oferă indicii clare legate de

specializarea lor educațională (pentru ocupația respectivă pot să fie absolvenți de științe

economice, absolvenți de științe juridice sau absolvenți de științe inginerești). Aceste ocupații

au fost încadrate în categoria „alte specializări și ocupații”, iar hazardul producerii

evenimentelor așteptate pentru categoriile științe economice, științe inginerești sau științe

juridice poate fi subestimat. Aceasta este una din limitările cercetării realizate în cadrul

acestei teze.

Pe lângă variabila educație (specializare universitară), am analizat și efectul unui set

de variabile explicative extrase din informațiile primite, asupra duratelor de șomaj, a

destinațiilor de ieșire din șomaj și a probabilității (re)angajării sau a obținerii de venituri

lunare mai mari decât valoarea ISR, pentru indivizii cu studii superioare, înregistrați ca șomeri

în evidența ANOFM. Un rezultat cu implicații importante este cel legat de efectul

indemnizației de șomaj asupra duratelor de șomaj și a hazardului producerii evenimentului 1.

Datele arată că acordarea indemnizației de șomaj și cuantumul acesteia au un efect

semnificativ și negativ asupra motivației de a căuta un (nou) loc de muncă de către indivizii

cu studii superioare afectați de șomaj, determinând prelungirea duratei petrecute în șomaj și

scăderea hazardului ieșirii din șomaj prin (re)angajare sau obținere de venituri mai mari decât

valoarea ISR. Din analiza datelor, se observă o evidentă legătură și dependență dintre

perioada maximă legală pentru care un individ este îndreptățit să primească indemnizația de

șomaj și durata șomajului acestuia, rezultat similar cu cel obținut de Dănăcică (2012), pentru

indivizii cu studii superioare din România, în perioada 2008-2010, dar și cu cele obținute de

către Moffit (1985), Ham și Rea (1987), van den Berg și Gerard (1990), Atkinson şi

Micklewright (1991), Kettunen (1993), Dănăcică (2013), pentru toate categoriile

educaționale. Rezultatele analizei econometrice arată și o probabilitate a producerii

evenimentului 1 mai scăzută pentru tinerii absolvenți aflați la prima experiență pe piața

muncii, comparativ cu restul șomerilor cu studii superioare, ceea ce sugerează o tranziție

dificilă de la statutul de recent absolvent al unei instituții de învățământ superior, la cel de

angajat. Rezultatul este similar celui obținut de către Bartlett et al. (2016).

În capitolul 3, intitulat „Ocuparea și șomajul persoanelor cu studii superioare și

afectate de dizabilități în România”, ce prezintă rezultatele cercetării celei de-a 3-a axe de

cercetare, mi-am oprit atenția doar asupra duratelor de șomaj și a destinațiilor de ieșire din

șomaj pentru indivizii cu studii superioare afectați de dizabilități. În cadrul acestui capitol, am

prezentat recenzia literaturii de specialitate privind subiectul investigat, o privire de ansamblu

asupra dizabilității în România, datele și variabilele cercetării, setul de durate de șomaj

analizat și rezultatele analizei econometrice. Obiectivul principal al cercetării realizate în

cadrul acestui capitol a fost de a investiga dacă tipul dizabilității șomerilor cu studii

superioare influențează semnificativ durata șomajului și probabilitatea (re)angajării sau a

obținerii de venituri lunare mai mari decât valoarea ISR. Alături de această variabilă, am

analizat și efectul altor variabile explicative relevante pentru studiu, precum genul indivizilor,



10

vârsta acestora, nivelul educațional, regiunea unde aceștia domiciliază etc., asupra duratei

șomajului și a probabilității de (re)angajare sau de tranzitare către alte destinații, la finalul

duratei de șomaj. Indivizii afectați de dizabilități formează o categorie socială aparte,

vulnerabilă și supusă riscului excluziunii sociale, inserției dificile pe piața muncii și în viața

comunității din care fac parte. Numeroase studii din literatura de specialitate (Ruhm, 1991;

Vygotsky, 1998; Sassaki, 2005; Kardorff et al., 2013; Dănăcică și Cîrnu, 2014; Birău et al.,

2019) subliniază că inserarea pe piața muncii a indivizilor cu dizabilități este în continuare

greoaie, scăzută și dificil de realizat, acești indivizi întâmpinând dificultăți în realizarea unor

sarcini specifice, prin metode tradiționale.

Analiza empirică prezentată în cadrul acestui capitol a avut la bază două seturi de date,

ambele oferite de către ANOFM, un prim eșantion ce cuprinde duratele de șomaj ale

indivizilor cu studii superioare și dizabilități, înregistrați în evidența ANOFM în perioada 1

ianuarie 2014-31 octombrie 2017, eșantion extras din setul de date utilizat în cercetarea din

Capitolul 2, și un al doilea eșantion, ce cuprinde duratele de șomaj ale indivizilor afectați de

dizabilitate ce au ieșit din evidența ANOFM, în perioada 1 ianuarie 2017 – 30 iunie 2019. Un

număr de 123 de durate de șomaj, dintre care 87 complete, cu dată de intrare și dată de ieșire

din șomaj, sunt cuprinse în cadrul eșantionului 1. Un număr de 26 de durate de șomaj din

cadrul eșantionului 1 se finalizează datorită angajării sau reangajării indivizilor respectivi, o

durată se finalizează pentru că persoana obține venituri lunare mai mari decât valoarea ISR, 4

durate se finalizează pentru că a expirat perioada legală pentru primirea indemnizației de

șomaj, 10 durate se finalizează din culpa sau la cererea beneficiarului, 3 durate se finalizează

prin trecerea într-o formă de inactivitate, 42 de durate nu au motivul de finalizare specificat,

iar o durată se finalizează pentru că este anulată de către operator. Un număr de 49 dintre

duratele analizate în cadrul eșantionului 1 aparține indivizilor afectați de dizabilități

fizice/locomotorii, 11 durate aparțin indivizilor afectați de dizabilități auditive, 16 durate

aparțin indivizilor cu dizabilități somatice, 12 durate aparțin indivizilor cu dizabilități psihice,

10 durate aparțin indivizilor cu dizabilități vizuale, 4 durate aparțin indivizilor afectați de

surdocecitate, 20 de durate aparțin indivizilor cu dizabilități din categoria „altele” și o durată

aparține unui individ cu dizabilități asociate. Rezultatele analizei econometrice au arătat că,

pentru eșantionul 1, tipul dizabilității indivizilor nu are un efect semnificativ asupra duratei

șomajului și a destinațiilor de ieșire din șomaj. Doar variabilele indemnizație și tipul acesteia

au un impact semnificativ asupra duratei șomajului și a probabilității (re)angajării șomerilor

cu studii superioare și dizabilități. Am subliniat că trebuie să ținem cont de numărul mare de

durate de șomaj care, deși au data de intrare și data de ieșire din șomaj specificate, nu au

precizat motivul ieșirii din șomaj al individului, aceasta fiind o limitare importantă a acestui

studiu.

În cadrul eșantionului 2 sunt cuprinse 125 de durate de șomaj, ce aparțin indivizilor cu

studii superioare și afectați de dizabilitate, ce au ieșit din evidența ANOFM în perioada 1

ianuarie 2017 - 30 iunie 2019. Un număr de 71 de durate de șomaj se încheie datorită

(re)angajării indivizilor respectivi (nu există nicio durată finalizată pentru că individul obține

venituri lunare mai mari decât valoarea ISR în acest eșantion), 15 durate se finalizează

deoarece a expirat perioada legală de primire a indemnizației de șomaj, 7 durate se încheie

datorită culpei șomerului în cauză sau la cererea acestuia, 3 durate se încheie datorită trecerii

în inactivitate a indivizilor, 27 de durate se finalizează, dar nu au specificat motivul pentru

care acestea s-au încheiat și 2 durate nu au data de ieșire din șomaj, fiind, cel mai probabil,

durate încă aflate în derulare. Rezultatele analizei econometrice au evidențiat faptul că, pentru

acest eșantion, șomerii cu studii superioare și afectați de dizabilități psihice au o probabilitate

de (re)angajare mai mică cu 90,8%, comparativ cu șomerii cu studii superioare și dizabilități

fizice/locomotorii, categoria aleasă ca referință, iar pentru această diferență avem semnificație



11

statistică. Celelalte diferențe înregistrate între diferitele tipuri de dizabilități nu sunt

semnificative. Analog rezultatelor obținute pentru eșantionului 1, genul, regiunea și mediul

unde domiciliază șomerii cu studii superioare și dizabilități nu au un efect semnificativ asupra

duratei șomajului și a probabilității (re)angajării. Însă, vârsta este un factor determinant pentru

durata șomajului și pentru probabilitatea (re)angajării acestui grup de indivizi. Indivizii cu

studii superioare și dizabilități, cu vârsta sub 25 de ani, sunt în poziția cea mai dezavantajată

pe piața muncii. Așadar, pentru indivizii cu dizabilități, cea mai dificilă este tranziția de la

perioada de pregătire universitară, la statutul de angajat. Pentru mulți dintre aceștia, șomajul

pare a fi etapa imediat următoare după terminarea studiilor, cu consecințe negative majore pe

termen lung asupra dezvoltării profesionale și a inserării pe piața muncii a acestor indivizi

vulnerabili. Pentru variabila specializare educațională și efectul ei asupra probabilității

(re)angajării, există semnificație statistică doar pentru diferența înregistrată între șomerii cu

dizabilități absolvenți de psihologie, sociologie, asistență socială și cei absolvenți de științe

economice, în defavoarea primei categorii. Analog rezultatului înregistrat în cazul

eșantionului 1, variabila indemnizație are un efect important asupra comportamentului de

căutare a unui (nou) loc de muncă al șomerilor cu studii superioare și dizabilități.

În capitolul 4, intitulat „Determinanții migrației externe a șomerilor cu studii

superioare din România. Analiză empirică”, am analizat efectul unui set de variabile ce

influențează decizia indivizilor cu studii superioare, înregistrați ca șomeri în evidența

ANOFM, de a ieși din șomaj datorită plecării în afara țării, pentru o perioadă mai mică sau

mai mare de 3 luni. Șomerii cu studii superioare sunt o categorie vulnerabilă și înclinată să

emigreze, pe termen scurt, pe termen lung sau chiar definitiv. Am prezentat cadrul

contextual al dinamicii migrației externe din România, descrierea setului de date și a

variabilelor utilizate, rezultatele analizei econometrice privind efectul factorilor ce

influențează decizia de a pleca în afara țării a șomerilor absolvenți de studii superioare și

concluziile desprinse în urma cercetării realizate. În cadrul analizei econometrice, a fost

analizat un număr de 678 de durate de șomaj, aparținând indivizilor absolvenți de studii

superioare, înregistrați ca șomeri la ANOFM, și care au decis să plece în afara țării în

perioada 1 ianuarie 2017 – 30 iunie 2019, pentru o perioadă mai mare sau mai mică de 3 luni.

Din păcate, nu am avut informații legate de motivul plecării acestora în afara țării și nici

informații legate de țara de destinație. Investigarea fluxurilor emigrației către anumite țări de

destinație este un subiect de interes pentru cercetări ulterioare. Ca abordare metodologică, am

utilizat estimatorul Kaplan-Meier, modelul Cox cu hazard proporțional cu două riscuri și

regresia logistică multinomială. Rezultatele analizei econometrice au arătat că educația

indivizilor șomeri are un impact semnificativ asupra deciziei de a încheia durata de șomaj

datorită plecării în afara țării, pentru o perioadă mai mică sau mai mare de 3 luni. Cu cât

nivelul educațional al șomerilor este mai ridicat (nivelul 2 - master și doctorat), cu atât

probabilitatea de a decide să încheie durata șomajului prin plecarea în afara țării pentru o

perioadă mai mică de 3 luni este mai scăzută. Nu doar educația este un factor semnificativ ce

influențează decizia de a pleca în afara țării a șomerilor cu studii superioare, ci și specializarea

educațională a acestora. Când evenimentul așteptat să se producă este plecarea în afara țării

pentru o perioadă mai mică de 3 luni, nu există diferențe semnificative între cele 6 grupe ale

variabilei specializare universitară. Însă, atunci când este vorba despre plecarea în afara țării

pentru o durată mai mare de 3 luni, toate cele trei metode statistice utilizate au arătat că

șomerii cu studii medicale iau decizia de a migra în afara țării mai repede decât celelalte

categorii educaționale și au cea mai ridicată probabilitate de a ieși din șomaj, datorită migrării

în afara țării. Rezultatele obținute zugrăvesc un exod al forței de muncă cu studii superioare

și, în special, al cadrelor medicale. Acest fenomen nedorit se resimte acut mai ales acum, în

contextul pandemic indus de infectarea cu virusul SARS-CoV-2. Migrația pe termen lung sau



12

definitiv a indivizilor cu studii superioare produce consecințe negative asupra economiei

României. Pe fondul îmbătrânirii accentuate a populației, în general, și a forței de muncă, în

particular, apar dezechilibre la nivelul pieței muncii, cu efect direct asupra creșterii economice

și a progresului.

În ceea ce privește variabila gen, diferențele observate între bărbații cu studii

superioare șomeri, care decid să plece în afara țării, pentru o perioadă mai mică sau mai mare

de 3 luni, și femeile șomere, cu studii superioare, care decid să plece în afara țării, sunt mici și

semnificative din punct de vedere statistic doar la un prag de 10%. Bărbații șomeri cu studii

superioare decid să încheie durata șomajului și să plece în afara țării pentru o durată mai mare

de 3 luni mai rapid decât femeile cu studii superioare șomere, diferență generată de statutul

social și obligațiile familiale ale femeii. Așa cum mă așteptam, și vârsta este o variabilă cu un

efect semnificativ asupra deciziei șomerilor cu studii superioare de a încheia durata șomajului

prin plecarea în afara țării, pentru o perioadă mai mică sau mai mare de 3 luni. Cu cât vârsta

șomerilor cu studii superioare este mai mică, cu atât durata petrecută în șomaj până la luarea

deciziei de a pleca în afara țării este mai redusă, în special în cazul migrării în afara țării

pentru o durată mai mare de 3 luni. Rata ridicată a migrației în afara țării a șomerilor cu vârsta

sub 35 de ani va avea implicații majore asupra pieței muncii și, în special, asupra sistemului

de pensii, coroborată cu fenomenul îmbătrânirii accentuate a populației (Cristea și Mitrică,

2016), cu rata scăzută a natalității și fertilității și cu faptul că este așteptat ca, după anul 2030,

forța de muncă din generația ”baby boom” să se retragă din viața activă prin pensionare.

Așadar, presiunea asupra sistemului de pensii publice va fi uriașă (Cristea et al, 2020). Se

impune, astfel, elaborarea și implementarea unor politici eficiente de inserție pe piața muncii a

tinerilor, dar și pentru grupa de vârstă adultă, cu accent asupra măsurilor active de stimulare a

ocupării și inserării tinerilor absolvenți pe piața muncii (Noja și Cristea, 2018).

Și variabila regiune are un efect semnificativ asupra duratelor de șomaj încheiate prin

plecarea în afara țării a individului respectiv. Șomerii cu studii superioare și domiciliul în

regiuni de graniță au o probabilitate mai ridicată de a încheia durata de șomaj prin plecarea în

afara țării. Acordarea indemnizației de șomaj determină o scădere semnificativă a

probabilității șomerilor cu studii superioare de a pleca în afara țării, pentru o durată mai mare

de 3 luni. Rezultatele înregistrate sunt similare celor obținute de Cristea et al. (2020), pentru

toate categoriile educaționale. Variabila indemnizație influențează semnificativ probabilitatea

plecării în afara țării pentru o durată mai mare de 3 luni.

Capitolul 5, intitulat „Analiza co-integrării dintre educația superioară și șomaj.

Cazul României”, ce cuprinde rezultatele celei de-a 5-a axe de cercetare, încheie seria

studiilor empirice ale tezei de doctorat, încercând să surprindă, din perspectivă macro-

economică, legătura dinamică și efectul pe care îl exercită educația superioară asupra ratei

șomajului în România. În cadrul capitolului, am prezentat recenzia literaturii de specialitate

privind subiectul abordat, datele și variabilele studiului, testarea staționarității variabilelor,

modelul ARDL și avantajul utilizării acestuia pentru setul de date analizat, verificarea

existenței sau a lipsei corelației seriale, verificarea modului de determinare a lag-urilor optime

pentru modelul ARDL, verificarea co-integrării variabilelor cu ajutorul testului ”Long Run

Form and Bounds” și prezentarea rezultatelor analizei econometrice. Pentru surprinderea

dinamicii educației superioare, au fost alese ca proxy două variabile, absolvenții de învățământ

universitar licență și studenții înscriși în învățământul superior licență. Din păcate, INS oferă

informații legate de numărul absolvenților de programe masterale și programe doctorale,

precum și de numărul studenților înscriși în cadrul programelor masterale și doctorale doar

pentru perioada 2014-2018. Așadar, aceste informații nu au putut fi cuprinse în analiza

econometrică a Capitolului 5, fiind o limitare a acestui studiu, dar și un subiect de cercetare

ulterioară. Ca proxy pentru descrierea șomajului, am utilizat rata șomajului înregistrat și rata



13

șomajului BIM. O a doua limitare a acestui studiu este că, pentru rata șomajului BIM, există

disponibile date doar pentru perioada 1996-2018, deoarece prima evaluare a șomajului după

metodologia BIM s-a realizat în România în anul 1996. Datele statistice au fost culese din

baza de date Tempo-Online a INS și descriu perioadele 1991-2017, respectiv 1996-2018. În

analiza econometrică sunt utilizate date anuale privind variabilele anterior descrise.

Pentru verificarea staționarității seriilor cronologice am utilizat testul ADF. Testarea

staționarității a fost necesară pentru că variabilele staționare I(2) nu pot fi incluse în modelul

autoregresiv ARDL. Alegerea modelului ARDL, ca abordare metodologică, s-a bazat pe două

argumente, și anume: tipul datelor utilizate și numărul restrâns de observații din eșantion.

Verificarea existenței corelației seriale în modelele ARDL s-a realizat cu ajutorul testului

Breusch-Godfrey, iar verificarea co-integrarării variabilelor s-a realizat cu ajutorul testului co-

integrării ”Long Run Form and Bounds”.

Rezultatele analizei unui potențial echilibru dinamic, pe termen lung și/sau scurt,

pentru perioada 1991-2017, dintre variabila dependentă rata șomajului înregistrat și variabila

independentă absolvenții de învățământ universitar licență, cu ajutorul modelului ARDL, a

evidențiat lipsa co-integrării între aceste variabile, prin urmare nu s-a putut formula o concluzie

privind efectul pe termen lung al exploziei numărului de absolvenți de învățământ universitar

licență asupra ratei șomajului înregistrat. Între aceste variabile există doar o legătură pe termen

scurt (de tip short-run), legătură negativă, ce arată că, pe termen scurt, creșterea numărului de

absolvenți de învățământ universitar licență determină o reducere a ratei șomajului înregistrat.

Analog, investigarea unui potențial echilibru dinamic, pe termen lung și/sau scurt,

pentru perioada 1996-2017, dintre variabila dependentă rata șomajului BIM și variabila

independentă absolvenți de învățământ universitar licență, cu ajutorul modelului ARDL, a

demonstrat lipsa co-integrării între cele două variabile și lipsa unei legături chiar și pe termen

scurt. Am subliniat că, în interpretarea acestui rezultat, trebuie să ținem cont de numărul mic de

observații din eșantion. Deși educația superioară îmbunătățește șansele de angajare ale

indivizilor, rezultatele acestui studiu au arătat că, la nivel macro-economic, educația superioară

și rata șomajului nu sunt co-integrate. Prin urmare, autoritățile competente din România trebuie

să investească în educația superioară într-o abordare coroborată cu posibilitățile de absorbție a

forței înalt calificate de către piața muncii. Dacă investiția în educația superioară se va realiza,

în continuare, dezechilibrat, fără o corelare cu evoluția pieței muncii, putem asista la un efect

negativ al educației superioare asupra ratei șomajului, creșterea numărului absolvenților de

studii superioare putând să devină o cauză a creșterii șomajului forței de muncă cu studii

superioare, dar și la creșterea emigrației în țările ce oferă integrarea acestora pe piața muncii și

un nivel de trai mai ridicat.

CONTRIBUȚII PROPRII ȘI DEZVOLTĂRI ULTERIOARE

Teza de doctorat, în integralitatea sa, este o contribuție proprie și originală. Tema de

cercetare investigată este una de mare complexitate, actuală și inovatoare, atât ca subiect de

cercetare abordat, cuprindere, abordare metodologică, cât și în ceea ce privește implicațiile

rezultatelor obținute pentru sfera politicilor sociale. Toate cele cinci direcții de cercetare

prezentate în cadrul acestei teze sunt abordate pentru prima dată în România.

Efectul specializării universitare a șomerilor cu studii superioare asupra duratelor de

șomaj, a destinațiilor de ieșire din șomaj și asupra probabilității angajării, reangajării sau

obținerii de venituri lunare mai mari decât valoarea ISR este estimat și analizat pentru prima

dată, creionându-se, astfel, o imagine a specializărilor universitare ce oferă cea mai bună

șansă de angajare la prima interacțiune cu piața muncii sau cea mai bună șansă de reangajare,

în situația în care locul de muncă inițial a fost pierdut. Tehnici și modele avansate, specifice



14

bio-statisticii și cercetării medicale, sunt adaptate temei de cercetare și particularităților pieței

muncii din România, iar estimarea semi-parametrică s-a realizat într-o abordare cu riscuri

multiple și nu una de tip ”single-risk”, aducând, astfel, un plus de acuratețe și informații

suplimentare pentru rezultatele obținute.

Un alt element inovator al tezei este estimarea efectului tipului dizabilității asupra

duratelor de șomaj și asupra probabilității (re)angajării indivizilor cu studii superioare și

afectați de dizabilități. Rezultatele obținute oferă posibilitatea identificarii celor mai

vulnerabili dintre cei vulnerabili, adică a grupurilor afectate de dizabilitățile ce ridică cele mai

mari probleme privind inserarea sau reinserarea pe piața muncii a indivizilor respectivi.

Studiul evidențiază discriminarea indivizilor cu studii superioare și dizabilități psihice și este

o oglindă pentru stigmatul de care aceștia sunt afectați la încadrarea în muncă.

Un al 3-lea element inovator al tezei de doctorat este prezentarea efectului factorilor

ce stau la baza deciziei de a ieși din șomaj, prin plecarea în afara țării pentru o perioadă mai

mică sau mai mare de 3 luni, a șomerilor cu studii superioare. Migrația persoanelor înalt

calificate este o problemă serioasă și actuală cu care se confruntă societatea românească.

Rezultatele studiului întăresc ideea unui exod al indivizilor cu studii superioare medicale, cu

rezultate dezastruoase pentru societatea românească, mai ales în contextul pandemiei actuale

cu SARS-CoV-2.

Analiza unui potențial echilibru dinamic, pe termen lung și/sau scurt, dintre educația

superioară și șomaj, cu ajutorul modelului ARDL, este prima de acest tip pentru România.

Explozia numărului de absolvenți de studii superioare trebuie analizată în conjuncție cu

capacitatea pieței muncii de a acomoda un număr ridicat de indivizi cu studii superioare și de

a oferi slujbe salarizate conform pregătirii și așteptărilor indivizilor cu studii superioare. Un

număr mai mare de absolvenți de studii superioare decât capacitatea pieței muncii de a oferi

slujbe specifice, creează dezechilibre macro-economice și sunt o sursă de șomaj al indivizilor

cu studii superioare și de migrație.

În secțiunea de Concluzii, propuneri și dezvoltări ulterioare am prezentat, pe lângă

concluziile și propunerile specifice fiecărui capitol al tezei de doctorat, și o serie de concluzii

finale și opinii personale, desprinse în urma realizării acestei cercetări.

Ca direcții de cercetare ulterioare, intenționez să analizez legătura dintre durata

petrecută în șomaj de către indivizii cu studii superioare și salariile post-șomaj ale acestora,

probleme legate de discriminarea pe piața muncii a indivizilor cu dizabilități și forme atipice

de angajare, ca soluție pentru șomajul acestora, aspecte legate de supra-specializarea

indivizilor și efectul acesteia asupra pieței muncii și potențiala inter-cauzalitate dintre educația

superioară – șomaj și creșterea economică a unei țări.

CUVINTE-CHEIE: ocupare, șomaj, dezechilibru, muncă, cerere, ofertă, subocupare,

angajare, studii superioare, dizabilitate, excluziune, migrație, externalitate, rată, indici,

dinamică, date agregate, durată, disparități, model, regresie, supraviețuire, coeficienți,

semnificație, probabilitate, cauzalitate, strategii, România.

TEZĂ DE DOCTORAT · 2020. 11. 11. · Axa de cercetare 4: Determinanți ai migrației externe a...

Documents

Transcript of TEZĂ DE DOCTORAT · 2020. 11. 11. · Axa de cercetare 4: Determinanți ai migrației externe a...