texte alese

8/14/2019 texte alese

1/16

TEXTE ALESE

Am cerut....Am cerut putereSi Dumnezeu mi-a oferit dificultati pentru a ma face puternic Am cerut intelepciuneSi Dumnezeu mi-a oferit probleme de rezolvatAm cerut prosperitateSi Dumnezeu mi-a oferit brate si minte sa muncescAm cerut curajSi Dumnezeu mi-a oferit primejdii de depasitAm cerut rabdareDumnezeu m-a pus in situatii unde eram fortat sa asteptAm cerut dragoste

Si Dumnezeu mi-a oferit oameni tulburati pe care sa-i ajut Am cerut favoruriSi Dumnezeu mi-a oferit oportunitatiNu am primit nimic din ceea ce am cerutAm primit tot ceea ce-mi era necesarRUGACIUNILE MELE AU FOST ASCULTATE

Este greu sa pierzi,dar mult mai rau sa nu fi incercat niciodata sa reusesti.

Theodore Roosevelt

n orice moment se gsete cineva n preajm care are nevoie de buntatea iajutorul tu.Necunoscut

Cind ajungem la capatul puterilor i acceptm c avem slbiciuni i avem nevoie deajutorul lui Dumnezeu atunci ne descoperim adevratul potenial.Necunoscut


2/16

Poate c pentru lume eti doar o singur persoan, dar pentru o persoan etintreaga lume.Gabriel Garcia Marquez

Nimeni nu-i va aduce aminte de tine pentru gndurile tale secrete. Cere-i Domnuluitria i nelepciunea pentru a le exprima.Gabriel Garcia MarquezPoate c Dumnezeu va dori s cunoti multe persoane nepotrivite nainte de acunoate persoana potrivit, pentru ca atunci cnd o vei cunoate n sfrit s tii sfii recunosctor.Gabriel Garcia Marquez

Puine lucruri snt mai frumoase dect o floare n deert. Aceeai floare ar treceneobservat ntr-o pajite plin cu flori.Necunoscut

Cu ajutorul lui Dumnezeu ceea ce este dificil poate fi realizat imediat, ceea ce este

imposibil s-ar putea s-i ia un pic mai mult.

Necunoscut

Tata uitaAsculta-ma, fiule: iti vorbesc in timp ce dormi, cu o manuta sub obraz si cu bucleletale blonde si umede adunate pe fruntea plina de sudoare. M-am strecurat singur incamera ta. Acum doar cateva minute, pe cand imi citeam ziarul in biblioteca, amfost inabusit de remuscari. Am venit langa patul tau cu un profound sentiment alvinei.Iata la ce ma gandeam, fiule: am fost mereu suparat pe tine, te-am certat pe cand teimbracai pentru scoala pentru ca te-ai sters prea repede cu prosopul pe fata. Te-amcondamnat pentru ca nu ti-ai curatat pantofii. Am strigat nervos la tine pentru ca aiaruncat pe jos cateva din lucrurile tale.Te-am considerat vinovat si la micul dejun. Varsai bautura, infulecai mancarea, itipuneai coatele pe masa. Iti ungeai painea cu prea mult unt.Si cand te-ai dus la joacasi eu am plecat la slujba, te-ai intors, mi-ai facut cu mana si mi-ai spus: Pa,


3/16

tati, iar eu m-am incruntat si ti-am raspuns:Indreapta-ti umerii!Apoi a reinceput totul in aceeasi dupa-amiaza. Intorcandu-ma de la serviciu, te-amspionat; stateai in genunchi si te jucai cu bilutele. Sosetele iti erau gaurite. Te-amumilit in fata prietenilor tai aducandu-te acasa cu forta. Sosetele costau bani sidaca ar fi trebuit sa le cumperi, ai fi fost mai atent! Inchipuieste-ti, fiule, asa se

poarta un tata!

Iti amintesti, mai tarziu, cum eu citeam in biblioteca, iar tu ai intrat tiptil, cu oumbra de durere in priviri?Cind mi-am ridicat ochii din hirtie, enervat din cauza intreruperii, ai sovait inpragul usii.Ce vrei?m-am rastit.N-ai spus nimic, dar ai venit in fuga si te-ai aruncat in bratele mele si m-ai sarutat,cu manutele tale mici incolacite in jurul gataului meu cuatata dragoste, pe care Dumnezeu insusi ti-a daruit-o si pe care nici nepasarea n-oputea ucide. Si apoi ai plecat, topaind usor pe scari. Ei bine, fiule, cateva clipe mai tarziu hartia mi-a alunecat din maini si am fost

patruns de o groaza cumplita. Ce facuse din mine obiceiul? Prostul obicei de a cautanod in papura, de a certa asta era rasplata pe care o primeai findca erai baiat.Nu ca nu te iubeam; dar ceream prea mult de la anii tai fragezi. Imi stabilisem dreptcriteriu propria-mi varsta.Si era atata bunatate, frumusete si adevar in sufletul tau. Micuta ta inima era la felde desavarsita ca zorii ce invaluie triumfator dealurile domoale. Toate astea seadunasera in impulsul tau de moment de a te napusti sa ma saruti si sa-mi urezinoapte buna. Nimic altceva nu conteaza in aceasta seara. Am venit la capataiul taupe intuneric si am ingenunchiat acolo, rusinat!E o ispasire palida, stiu ca n-ai intelege toate astea daca ti le-as spune cand estitreaz. Dar maine o sa fiu un tatic adevarat! O sa-ti fiu prieten de nadejde, voi suferi

cot la cot cu tine si voi rade cand razi si tu. O sa-mi musc limba inainte sa te cert. Osa repet mereu, ca intr-un ritual:Nu e decat un pusti un baietel si nimic maimult.Mi-e teama ca te-am tratat ca pe un barbat. Si totusi, fiule, acum ca te vad ghemuitsi ostenit in patutul tau de copil, imi dau seama ca nu esti decat un copilas. Pana mai ieri te purta mama in brate si iti odihneai capsorul peumarul ei. Ti-am cerut prea mult, mult prea mult.In loc sa-i condamnam pe ceilalti, haideti sa-i intelegem. Sa gasim motivele pentrucare fac ei ceea ce fac. Este mult mai profitabil si mai innobilant decat critica: neatragem astfel simpatie, toleranta si bunatate. A sti totul inseamna a iertatotul.Asa cum a spus si Dr Johnson: :Nici macar Dumnezeu nu are de gand sajudeceoamenii pana nu si-au dat ultima suflare.De ce am cere mai mult decat Dumnezeu?PRINCIPIUL 1Nu criticati, nu condamnati si nu va plangeti.de W.Livingston Larned


4/16

Invingatorul spune*poate fi dificil dar este posibil* Cel care pierde spune* poate safie posibil dar este mult prea dificil*Fii un Invingator

DorintaTreci calm peste zgomote si graba si aminteste-ti cata pace poate fi atunci cand estelinisteFii in bune raporturi cu toti oamenii fara sa te umilesti. Spune adevarul cu calm siclaritate; si asculta-i pe ceilalti, chiar si pe cei galagiosi si ignoranti; chiar si ei au opoveste de spus. Evita persoanele vulgare si agresive; acestea oprima spiritul. Dacate compari cu ceilalti risti sa devii orgolios si sever, fiindca exista intotdeaunapersoane mai bune sau mai rele decat tine. Bucura-te de rezultate la fel ca si de

proiectele tale. Conserva-ti interesul pentru munca ta oricat de umila ar fi; este totceea ce posezi in mod real pentru a schimba soarta timpului. Fii prudent in afaceriletale fiindca lumea e plina de curse. Cu toate acestea nu-ti pierde capacitatea de adistinge virtutea; multe persoane lupta pentru idealuri mari; si oriunde viata esteplina de eroi. Fii tu insuti. Mai ales sa nu exagerezi dar nici sa nu fi cinic in ceea cepriveste dragostea; deoarece in ciuda tuturor ariditatilor si deziluziilor vietii aceastaeste perena ca si iarba. Accepta cu bunavointa toate invataturile care deriva dinexperienta, lasand cu un suras senin lucrurile tineretii. Cultiva forta spirituluipentru a te apara impotriva ghinioanelor neprevazute.Dar nu te chinui cuimaginatia. Multe temeri izvorasc din oboseala si din singuratate. Chiar si intr-odisciplina morala fii calm cu tine insuti. Tu esti un fiu al universului nu mai putin

decat arborii si stelele deci tu ai dreptul sa fii aici. Si daca ti-e clar sau nu, sa nu aidubii ca universul ti se explica asa cum trebuie. Deci sa fii impacat cu Dumnezeu,oricum tu esti cel care il concepe, si oricare ar fi luptele si aspiratiile tale, conservapacea cu sufletul tau chiar si in confuzia zgomotoasa a vietii. Cu toate amagirile sale,treburile ingrate si visele infranate, este inca un lucru nemaipomenit. Fii atent.Incearca sa fii fericit.Gasita in antica biserica din Sao Paolo - Baltimora; datata 1692

TexteTraieste cu entuziasmTineretea nu este o perioada a vietii, este o forma a gandirii, este o conditie a vointei,este o capacitate a imaginatiei, o forta pura de sentimente, o preponderenta acurajului asupra timiditatii si a aspiratiei de aventura asupra iubirii. Nimeni nudevine batran pur si simplu pentru ca traieste un anumit numar de ani, indiviziiimbatranesc doar fiindca renunta la idealurile lor. Anii rideaza pielea, darrenuntarea la entuziasm rideaza inima(sufletul). Preocuparea, dubiul, neincrederea,


5/16

teama si disperarea te fac sa-ti pleci capul si sa respingi spiritul ce vrea sa se inalte.Chiar si la 60 de ani ca si la 16 exista acolo in inima fiecarei fiinte umane dragosteapentru minunatie, surpriza placuta a stelelor si a lucrurilor si a gandurilor ce seaseamana stelelor, neimblanzita provocare a evenimentelor, nesecatul apetit tinerescpentru acel dupa si bucuria jocului vietii. Suntem tineri asemeni credintei noastre,

batrani asemeni indoielii noastre, tineri asemeni increderii in noi insine, batraniasemeni temerilor noastre, tineri asemeni sperantei noastre, batrani asemenideziluziei noastre. Ramaneti tineri pana cand sufletul vostru va fi receptiv lamesajele frumusetii, bucuriei, maretimii si fortei naturii, a omului si a infinitului.Cand totul va fi la pamant, cand cel mai ascuns unghi al sufletului vostru va fiacoperit de zapada pesimismului si de gheata cinismului, doar atunci veti fi intr-adevar batrani. Si Dumnezeu sa aiba rabdare cu sufletul vostru.Samuel Ullman

Masura unui OM( omului)

Nu e criticul cel care conteaza, nu e omul care arata de ce cel puternic cade sau undecreatorul putea sa faca mai bine. Meritul apartine omului care se afla in arena; alcarui chip este insemnat de praf si de sudoare; care lupta curajos; care greseste sicare poate cadea inca, deoarece nu exista cucerire fara erori sau slabiciuni, dar carelupta intr-adevar pentru a se realiza, care cunoaste marele entuziasm si mareacredinta, care actioneaza pentru o cauza nobila, care mai presus de toate cunoasteintr-un final triumful inaltelor tinte, si care in cel mai rau caz, daca greseste, cadecel putin glorios, astfel incat locul sau nu va mai fi alaturi de sufletele timide sitematoare care nu cunosc nici victoria si nici infrangerea. Theodore Roosevelt

Omul de astazi si copilul de ieriLasul de astazieste copilul care batjocorea ieriZbirul de stazieste copilul frustrat ieriImpostorul de astazieste copilul pe care nu-l credeau ieri.Cuceritorul de astazieste copilul care era asuprit ieri.Indragostitul de astazieste copilul care era incurajat ieriJustitiarul de astazieste omul care nu era calomniat ieriComunicativul de astazi


6/16

este copilul care nu era luat in seama ieri.Inteleptul de astazieste copilul care era invatat ieri.Indulgentul de astazieste copilul pe care-l iertau ieri.Omul care respira dragoste si frumusete

este copilul care traia si ieri in bucurie.

Invingatorul vs. Celui care pierdeInvingatorul este intotdeauna parte a raspunsuluiCel care pierde este intotdeauna parte a problemei;Invingatorul are intotdeauna un program,Cel care pierde are intotdeauna o scuza;Invingatorul zice lasa-ma pe mine sa o facCel care pierde spune nu este treaba mea;

Invingatorul gaseste un raspuns oricarei probleme,Cel care pierde gaseste o problema fiecarui raspuns;Invingatorul vede un Green linga fiecare groapa de nisip Cel care pierde vede 2 sau 3 gropi linga orice Green

Cea mai mare teama a noastraTeama noastra cea mai profunda nu este aceea de a fi neadaptati. Tema noastra ceamai mare este ca noi suntem capabili peste masura. Ceea ce ne sperie este luminanoastra, nu intunericul nostru. Ne intrebam:*Cine sunt eu pentru a fi genial,magnific, plin de talent, fabulos?* In realitate, cine esti tu pentru a nu putea fi asta?Tu esti un fiu al Universului. Jocul tau de-a micsoratul nu serveste lumii. Nu estenimic de lamurit in a te subestima astfel incit ceilalti sa se simta nesiguri linga noi.Noi suntem facuti pentru a straluci asa cum fac copii. Noi suntem facuti pentru apermite manifestarea gloriei universului care este in noi. Nu doar in citiva dintrenoi, ci in fiecare dintre noi. Si cind permitem luminii noastre sa straluceasca, noi,inconstient, permitem altor persoane sa faca acelasi lucru. Cind ne eliberam detemerile noastre, prezenta noastra ii elibereaza automat si pe ceilalti. Nelson Mandela


7/16

PietreleOdata un profesor al Scolii Nationale pentru Administratie Publica a fost contactatpentru a tine un curs de formare a " Planificarii eficace a timpului" unui grup de 15directori ai unor importante companii americane. Cursul facea parte din una din

cele cinci sectiuni ale zilei lor de formare , si profesorul avea la dispozitie doar o ora"pentru a face lectia". In picioare, in fata acestui grup de elita ( pregatit pentru anota tot ceea ce expertul avea sa-i invete), batrinul profesor ii privi cu atentie pefiecare in parte, apoi spuse: " acum vom face un experiment". Dedesubtul mesei ce-lsepara de elevi, batrinul scoase un recipient mare din sticla, de peste 4 litri si-l asezausor in fata lui. Apoi scoase o duzina de pietre de marimea unor mingi de tenis si perind le puse usor in vas.Cind acesta a fost umplut pina la virf astfel incit eraimposibil sa mai adaugi o singura piatra, ridica usor ochii spre elevii sai si-i intreba:"Este plin acest vas?" Surizind toti au raspuns "Da". Astepta citeva secunde siadauga: "Intr-adevar?" Atunci se apleca din nou si scoase de sub masa un alt vas,de aceasta data plin de pietris. Atent varsa acele pietricele peste pietrele din primul

vas si apoi misca usor vasul. Pietricelele se infiltrara printre pietre pina la fundulvasului. Batrinul profesor ridica din nou privirile spre auditoriul sau si intreba:"Acest vas este plin?" De aceasta data minunatii sai elevi incepura sa inteleagarationamentele sale. Unul dintre ei raspunse: "Probabil ca nu". "Bine" raspunsebatrinul profesor. Atunci se apleca din nou si de aceasta data scoase de sub masa unsac cu nisip. Cu atentie varsa nisipul in vas. Nisipul umplu spatiile dintre pietre sipietricele. Inca o data profesorul intreba: "Acest vas este plin?". De data aceasta,toti laolalta, elevii sai raspunsera fara a ezita: "Nu!". "Bine" adauga batrinulprofesor. Si cum elevii sai prestigiosi deja se asteptau, lua cana de apa care se afla pemasa si umplu vasul. Batrinul profesor ridica atunci privirile spre grup si intreba: "Ce adevar mare ne demonstreaza acest experiment?" Cel mai viclean, cel mai istet

dintre elevii sai, gindindu-se la tematica cursului, spuse: "Demonstreaza ca si atuncicind credem ca agenda noastra este plina, se pot adauga alte intilniri sau alte lucrurinoi de facut.""Nu" raspunse profesorul. "Nu este aceasta. Marele adevar care estedemonstrat prin acest experiment este urmatorul: daca nu sunt asezate mai intiipietrele mari in vas nu poate fi pus restul" . Se facu o liniste profunda, timp in carefiecare isi dadea seama de adevarul acestei afirmatii. Batrinul profesor spuse atunci:"Care sunt pietrele cele mai rosii din viata voastra? Sanatatea voastra? Familiavoastra? Prietenii vostrii sau prietenele voastre? Sa va realizati visele? Sa faceti ceeace va place? Sa invatati? Sa aparati o cauza? Sa fiti relaxati? Sa va permiteti maimult timp? Sau lucruri cit mai diverse? Ceea ce trebuie sa ne amintim esteimportanta punerii mai intii a pietrelor mai mari, alfel se poate sa nu reusim sa nefacem prpria viata.Daca se da prioritate nimicurilor(pietris, nisip) ni se va umpleviata cu fleacuri si nu von avea timp suficient pentru a permite lucrurilorimportante. Deci sa nu uitati sa va puneti intrebarea: "Care sunt pietrele cele maimari in viata mea?" Si apoi sa le asezati primele in vasul vostru." Cu un salutprietesc batrinul profesor isi saluta auditoriul si iesi din sala. Necunoscut


8/16

MarionetaDaca pentru o clipa Dumnezeu ar fi uitat ca eu sunt o marioneta din cirpe si dacami-ar fi dat un pic de viata, probabil ca nu as spune tot ceea ce gindesc dar as gindi

tot ceea ce spun. As da valoare lucrurilor, nu pentru ceea ce valoreaza dar pentruceea ce inseamna. As dormi un pic, as visa mai mult, intelegind ca pentru fiecareclipa in care tinem ochii inchisi pierdem 60 de secunde de lumina. As pleca cind totise distreaza, as sta treaz cind cei mai multi dorm. As asculta cind cei mai multivorbesc, si cum as gusta o inghetata de ciocolata buna. Daca Dumnezeu mi-ar fi datcadou un pic de viata, m-as imbraca subtire, m-as intinde la soare lasindu-mineacoperit nu numai corpul dar si sufletul. Dumnezeul meu, daca as avea o inima,mi-as insemna ura in ghiata si as astepta venirea soarelui. As picta un poem deBenedetti pe stele cu un vis de-al lui Van Gogh, si un cintec de-l lui Serrat ar fiserenada pe care as oferi-o lunii. As uda cu lacrimile mele trandafirii pentru a simtidurerea spinilor si sarutul incarnat al petalelor lor. Dumnezeul meu, daca as avea

un pic de viata....N-as lasa sa treaca nici o zi fara sa spun oamenilor ca iubesc, ca iiiubesc. As convinge orice femeie si barbat ca sunt favoritii mei si as trai indragostitde dragoste. Oamenilor le-as demonstra cit de mult gresesc ca nu te maiindragostesti cind imbatrinesti, fara sa stie ca de fapt imbatrinesti cind nu maiiubesti. Unui copil i-as da aripi dar l-as lasa sa invete singur sa zboare. Pe cei invirsta i-as invata ca moartea nu vine odata cu imbatrinirea, ci odata cu uitarea.Atitea lucruri am invatat de la voi oamenii... am invatat ca toata lumea vrea satraiasca pe culmi de munte, fara a sti ca adevarata fericire consta in felul in careurci povirnisul,. Am invatat ca atunci cind un nou nascut apuca pentru prima datacu pumnul sau mic degetul tatalui sau il va tine penrtu totdeauna. Am invasat ca unom are dreptul sa-l priveasca pe altul de sus doar cind trebuie sa-l ajute sa se ridice.

Sunt atit de multe lucruri pe care le-am putut invata de la voi, dar intr-un final nu-mi vor servi prea mult pentru ca atunci cind ma vor repune in aceasta valiza, eu voimuri.Gabriel Garcia Marquez

n aceste vremuri marcate de un pregnant caracter materialist, preocuparea fa denelegerea, dezvoltarea i evoluia spiritual pare ca i inexistent. Tot mai puinioameni consider c filosofia, sauiubirea de nelepciunemai poate s leconfere soluii la problemele cu care se confrunt. Aceasta n mare parte pentrufaptul c majoritateaproblemelor omului contemporan sunt legate de sferapreocuprilor sale materiale i nici pe departe acesteprobleme nu se mai


9/16

suprapun cu problematicile fundamentale din punct de vedere filosofic sau spiritual.Nu ne mai ntrebmce este OMUL?, cicine este acest om? sauce estecu acest om?.Nu numai filosofia sau iubirea de nelepciune a devenit desuet ci i cultura, n

general, a devenit doar un simplu factor de divertisment. Educaia sau nvmntuleste incapabil de a forma cu adevrat oameni de caracter i de o nalt inutspiritual. n sfrit, religia este vlguit i subordonat economicului, politicului imaterialismului. Ne confruntm cu o profund alienare spiritual a ntregiiomeniri. Prizonieri ai propriilor noastre convingeri, extrem de condiionai despaiu i timp, de trupul material, aa ne artm a fi la dou mii de ani dupnaterea celui ce i-a propus mntuirea lumii. Trezii-v! Pmntul se scufund! Nuv simii deja cuprini de apele tulburi ale neomeniei? Trezii-v sau vei adormi cutotul!Devenii contieni de ceea ce sntei! Trezii Omul din voi i nsntoii-v

sufletele! n ceruri ngerii plng. n locul cntecelor minunate ale corurilor celeste seaude doar plnset. Fie-v mil de sufletele voastre! Avei grij de voi niv!Supunei animalul din voi pentru c altfel vom ajunge s trim la GrdinaZoologic. Deja Noua Ordine Mondial ne construiete cutile. i pe bun dreptatene vom merita soarta i vom tri ncuti sau legai cu tot felul delanuridac vom rmne doar nite animale vorbitoare bune de corvoad.Nu renunai att de uor la ceea ce oricum nu poate fi distrus, la comoara cea maide pre, la sufletul cu care sntei nzestrai. Soluia trezirii i mntuirii noastre seafl n Iubire pentru c Iubirea unete ceea ce este dezbinat. Dumnezeu nu ateaptas cunoatem cu mintea noastr toate misterele lumii, adic toate tiinele tiute i

chiar infinit mai mult de att. tie c e prea greu i e prea scurt viaa unui ompentru aa ceva. Dar numai un dram de iubire poate s nfptuiasc miracoluldesvririi.Pare greu de conceput astzi, dar cu toate acestea, cndva a exist o unitate deplinntre oameni. Provenim cu toii din aceeai familie. Toate religiile lumii care s-audezvoltat, ca s spunem aa regional, pstreaz memoria unitii i a rdcinilorcomune. Este clar c toate popoarele care snt astzi pe pmnt au aceleai rdcini.Sntem mpreun, dar nu putem tri mpreun dect iubindu-ne unii pe alii. Din punctul meu de vedere este foarte important s contientizm c toi oameniicare exist pe pmnt provin dintr-o aceeaifamilie care, dezvoltndu-se nmod continuu a condus la separarea geografic a unora de alii. Treptat, obiceiurilegrupurilor s-au dezvoltat n mod autonom n funcie de factorii de mediu i, maiales, de factorii economici. Un popor s-a difereniat din ce n ce mai mult de un altulpn cnd am ajuns s ne considerm a fi cu totul strini unii de alii. Omenirea asupravieuit astfel mii de ani, pentru c fiecare avea propriul su mediu dedezvoltare, iar relaiile dintre popoare erau insignifiante. Imaginai-v o populaieplanetar de numai cteva milioane de oameni rspndii n grupuri mai mari sau


10/16

mai mici pe toate continentele locuibile! Astzi, se dezvolt vertiginos o contiinplanetar. Dezvoltarea tehnologic, creterea numrului de oameni, rezolvareaproblemelor stringente legate de hran i spaiu ne-au adus din nou mpreun, dariat c nu ne putem nelege datorit diferenelor de mentaliti, obiceiuri i mai alesinterese. Nu mai sntem n perioada imperiilor bazate pe cucerirea de teritorii.

Astzi trebuie s trim mpreun, ns ceea ce ne-a adus aici este din pcate legat desupravieuirea noastr ca trupuri materiale i nu cutarea comun a desvririispirituale.Toate religiile lumii vorbesc despre existena unicului Dumnezeu. Cu toate acestea,cretinii i consider pgni pe toi cei care nu snt cretini, musulmanii i considerpgni pe toi cei care nu snt musulmani, hinduii i consider pgni pe toi cei carenu snt hindui .a.m.d. Ori n spatele acestei acoperiri religioase nu se ascund dectdorinele i fricile noastre materiale. Fiecare vrea un loc mai bun i mai sigur pepmnt i n loc s ne concentrm atenia pe ceea ce ne unete ne legm de tot ceeace ne face s fim diferii i ne oprimm unii pe alii. i aceasta numai pentru c dac

eu ma simt neputincios i murdar trebuie s-i prezint pe ceilali ca fiind maineputincioi i mai murdari dect mine. V spun ns c omenirea va ajunge din noula o stare de unitate, chiar dac asta presupune ca la un moment dat s nu mairmn dect o mn de oameni pe planet, dup cum precizeaz mai multe profeiisau apocalipse. Depinde de noi dac ne vom da seama la timp de necesitatea de aconvieui mpreun i de a ne ajuta reciproc, din toate punctele de vedere, dar maiales din punct de vedere spiritual.Debarasndu-ne de tot balastul unei religii sau alteia vom constata c se ajunge laaceleai adevruri. De altfel, nici n-ar avea cum s fie altfel pentru c Dumnezeueste Unul i chiar i ntreaga omenire a fost cndva unit i animat de aceeai

cunoatere i simire a Realitii.

Cristian Constantin urcanu

n timpuri strvechi, un rege a dat porunc s fie amplasat pe mijlocul unui drum opiatr de mari dimensiuni. Apoi s-a ascuns, ateptnd s vad dac cineva o va mutadin drum. Au venit unii din cei mai mari dregtori i curteni de-ai regelui i autrecut pur i simplu pe lng bolovan, ocolindu-l. Muli au fost cei care l-aunvinovit pe rege asupra faptului c nu are grij s menin deschise drumurilepentru trecere, dar nimeni nu a fcut nimic pentru a muta piatra din drum. ntr-o zi a venit un om simplu, crnd un sac cu legume. Vaznd obstacolul care baradrumul, steanul a lsat jos povara i a ncercat s mute piatra din loc. Dup multefort depus, dup multe mpingeri i opintiri, el a reuit n sfrit s o urneasc dinloc i s o mute la marginea drumului.Avnd intenia s-i continue drumul, lu la loc n spinare sacul cu legume pe care lcra i numai ce iat c vzu un sac plin cu bani n locul unde nainte stteabolovanul. Sacul coninea foarte muli bani i un bileel din partea regelui careindica faptul c aurul era pentru acela care se nvrednicise s mute piatra din


11/16

mijlocul drumului.Astfel omul a nvat ceva ce muli dintre noi nu nelegem niciodat - Fiecareobstacol constituie totodat i o oportunitate de a ne mbunti.Simona Balan

Repetabila povaraCine are parinti, pe pamnt nu n gndMai aude si-n somn ochii lumii plngndCa am fost, ca n-am fost, ori ca suntem cuminti, Astazi mbatrnind ne e dor de parinti.Ce parinti? Niste oameni ce nu mai au locDe attia copii si de-att nenorocNiste cruci, nca vii, respirnd tot mai greu,

Sunt parintii acestia ce ofteaza mereu.Ce parinti? Niste oameni, acolo si ei,Care stiu dureros ce e suta de lei.De sunt tineri sau nu, dupa actele lor,Nu conteaza deloc, ei albira de dorSa le fie copilul c-o treapta mai domn,Cta munca n plus, si ce chin, ct nesomn!Chiar acuma, cnd scriu, ca si cnd as urla,Eu i stiu si i simt, patimind undeva.

Ne-amintim, si de ei, dupa lungi saptamniFii batrni ce suntem, cu parintii batrniDaca lemne si-au luat, daca oasele-i dor,Daca nu au murit tristi n casele lor...ntre ei si copii e-o prasila de cini,Si e umbra de plumb a preazilnicei pini.Cine are parinti, pe pamnt nu n gnd,Mai aude si-n somn ochii lumii plngnd.Ca din toate ce sunt, cel mai greu e sa fiiNu copil de parinti, ci parinte de fii.Ochii lumii plngnd, lacrimi multe s-au plnsnsa pentru potop, nca nu-i de ajuns.Mai avem noi parinti? Mai au dnsii copii?Pe pamntul de cruci, numai om sa nu fii,Umiliti de nevoi si cu capul plecat,


12/16

ntr-un biet orasel, ntr-o zare de sat,Mai asteapta si-acum, semne de la stramosiSau scrisori de la fii cum c-ar fi norocosi,Si ca niste stafii, ies afara la portiDespre noi povestind, ca de mosii lor morti.Cine are parinti, nca nu e pierdut,Cine are parinti are nca trecut.Ne-au facut, ne-au crescut, ne-au adus pna-aci,Unde-avem si noi nsine ai nostri copii.Enervanti pot parea, cnd n-ai ce sa-i mai rogi, Si n genere sunt si nitel pisalogi.Ba nu vad, ba n-aud, ba fac pasii prea mici,Ba-i nevoie prea mult sa le spui si explici,Cocosati, cocrjati, ntr-un ritm infernal,Te ntreaba de stii pe vre-un sef de spital.

Nu-i asa ca te-apuca o mila de tot,Mai cu seama de faptul ca ei nu mai pot?Ca povara i simti si ei stiu ca-i asaSi se uita la tine ca si cnd te-ar ruga... Mai avem, mai avem scurta vreme de dusPe constiinta povara acestui"apus"Si pe urma vom fi foarte liberi sub cer,Se vor mputina cei ce n-au si ne cer.Iar cnd vom ncepe si noi a simtiCa povara suntem, pentru-ai nostri copii,Si abia ntr-un trist si departe trziu,Cnd vom sti disperati vesti, ce azi nu se stiu, Vom pricepe de ce fiii uita curnd,Si nu vad nici un ochi de pe lume plngnd,Si de ce nca nu e potop pe cuprins,Desi ploua mereu, desi pururi a nins,Desi lumea n care parinti am ajunsDe-o vecie-i mereu zguduita de plns.Adrian Paunescu

DAC


13/16

De poi s nu-i pierzi capulCnd cei din preajma ta i-l pierd,i pentru asta i-aduc o vin grea;De poi s crezi n tine cnd se-ndoiesc cei mulii totui, de-ndoiala acestora s-asculi,

De poi s-atepi i de-ateptare s nu fii obosit,Iar de te mint vreunii, s nu te simi minit;De poi visa , iar visul stapn s nu-i devie,De poi gndi, iar gndul o int s nu-i fie,De poi s-nfruni izbind i soarta dimpotrivi s te pori cu-aceste nluci deopotrivDe vezi sfrmate lucruri cu viaa ta pltitei poi s le-nali iari cu scule nvechite,De poi s strngi grmad tot ce-ai agonisiti s-i ncerci norocul cu banul azvrlitIar de vei pierde totul s-o iei de la-nceput

Fr s scoi un murmur de ceea ce-ai pierdut,De rabzi ca adevrul ce-ai spus fr prihanRstlmcit s-ajung pentru nebuni capcan,De poi puterea, nervii i inima siliS-i mai slujeasc mult, nc, dup ce-or pierii s ii piept la toate, dei n-ai sprijin drept nimicDect voina ce te-ndeamn ''ine piept!'',De poi vorbi cu gloata i s-i pstrezi tria, Ori de-i umbla cu regii s nu-i pierzi omenia,De n-o putea nici unul s-i dea vreo lovitur i toi te-or ine-n seam, dar nu peste msur,

De poi s umpli bine momentul trectorCu aizeci de secunde ct ine drumul lor,Al tu va fi pamntul cu-a' sale bogiii mai mult dect asta, OM, fiule vei fi!Rudyard Kipling.Traducere de Livia Brem (cca 1960)Furnizata de Dobre Florenta(mama)Aceasta poezie are mai multe traduceri si variante dar aceasta este cea maiprofunda.

Persoanele care avanseaza in viata sunt acelea care cauta circumstantele pe care levor si daca nu le gasesc le creaza.- George Bernard Shaw


14/16

Lanturile sclaviei leaga doar miinile: mintea este cea care elibereaza omul. - Franz GrillparzerOricine renunta sa invete este batran, chiar daca are 20 sau 80 de ani. Oricinecontinua sa invete ramane tanar. Cel mai important lucru in viata este sa-ti pastrezi

propria minte tanara.

- Henry FordAvem 40 de milioane de motive pentru a gresi, dar o singura scuza. - Rudyard KiplingOrice eveniment din viata nu are o semnificatie anume decat aceea pe care o dai tu.

Cei care gresesc se impart in doua categorii: Aceia care au actionat fara sagandeasca si cei care au gandit fara sa actioneze.- John Charles Salak

Exista doar 3 culori, 10 cifre si 7 note; ceea ce facem cu ele este important. - Rith RossFaceti ceea ce puteti, cu ceea ce aveti, acolo unde sunteti.- Theodore RooseveltNu spune lumii ceea ce stii sa faci, fa-o si gata.- Riccardo Oda

Daca continui sa faci ceea ce faci, vei continua sa primesti ceea ce primesti.

- John M. CapozziPersoanele care asteapta ca toate conditiile sa fie perfecte inainte sa actioneze, nuactioneaza niciodata.

Cuvintele nu au alta semnificatie decit aceea pe care le-o dam noi. Singura limita pentru cat de sus putem tinde este cand credem ca putem urca.

Eu iau decizii. Poate nu sunt perfecte, dar este mult mai bine sa iei deciziiimperfecte decit sa cauti in permanenta deciziile perfecte pe care nu le vei gasiniciodata.- Charles De Gaulle


15/16

Exista doua lucruri care nu se mai intorc niciodata inapoi: o sageata aruncata si oocazie pierduta.- Jim Rohn

Nu poti descoperi noi oceane pina cind nu ai curajul sa pierzi din vedere plaja.

Anumiti oameni vad lucrurile asa cum sunt si spun:" De ce?". Eu visez lucruri carenu au mai existat si spun: "De ce nu?"- George Bernard Shaw

Alternativa la actiuneIntrucit nu vei inota niciodata in apa pentru ca nu ai INVATAT SA INOTIIntrucit nu vei merge niciodata pe strada pentru ca nu aiINVATAT SA MERGIIntrucit nu te vei juca niciodata volei pentru ca nu aiINVATAT SA TE JOCIIntrucit nu vei merge niciodata cu bicicleta pentru ca nu aiINVATAT SA PEDALEZITot una este ca tatal tau si mama ta au astaptat atitSa te aduca pe lume;DACA TU NU VEI INVATA SA TRAIESTI

Umberto Zamboni

Asa se intampla logic, plecam si sosim undeva. Plecam pentru o clipa,pentru un ceas, pentru o viata, poate nu trebuia sa plecam, darproblema nu-i asta, ci faptul ca sosim undeva, totdeauna sosim undeva,poate nu sosim la timp, nu sosim unde trebuie, nu sosim unde-am vrut dar sosim undeva si cta vreme sosim undeva totul e logic chiar daca logica si fericirea sunt lucruri total diferite, totusi am plecat si am sosit undeva, am gresit drumul, dar am sosit undeva, dar cnd nu mai sosim nicaieri totul devine ilogic. Spre ce ne ducem daca nu sosimnicaieri?Octavian PalerText trimis de un vizitator al siteuluiInvata.....


16/16

din lirica norvegianaInvata de la ape sa ai statornic drum;Invata de la flacari ca totu-i numai scrum;Invata de la umbra sa taci si sa veghezi;Invata de la stanca cum neclintit sa crezi;

--Invata de la soare cum trebuie sa apui;Invata de la piatra cat trebuie sa spui;Invata de la vantul ce-adie pe poteciCum trebuie prin lume de linistit sa treci;--Invata de la toate, caci toate-ti sunt suroriCum treci frumos prin viata,cum poti frumos sa mori.Invata de la vierme ca nimeni nu-i uitat;Invata de la nufar sa fii mereu curat;--

Invata de la flacari ce-avem de ars in noi;Invata de la apa sa nu dai inapoi;Invata de la umbra sa fii smeit ca ea;Invata de la stanca sa-nduri furtuna grea;--Invata de la soare ca vremea sa-ti cunosti;Invata de la stele c-n cer sunt multe osti. Invata de la greier, cand singur esti, sa canti;Invata de la luna sa nu te inspaimanti;--Invata de la vulturi cand umerii ti-s grei,

Si du-te la furnica si vezi povara ei;Invata de la floare sa fii gingas ca eaInvata de la miel sa ai blandetea sa--Invata de la pasari sa fii mai mult in zbor;Invata de la toate ca totu-i trecator;Ia seama, fiu al jertfei prin lumea-n care treci Sa-nveti din tot ce piere cum sa traiesti in veci... " Trimisa de mama

texte alese

Documents

Transcript of texte alese