TEXT BREVIAR SOARE

8/7/2019 TEXT BREVIAR SOARE

http://slidepdf.com/reader/full/text-breviar-soare 1/15

1

SOARELE ÎN ARHITECTURCONTROLUL ÎNSORIRIILUMINA NATURALNOTE DE CURS 1990 - 1996

LECTOR ARH. MIHAI OPREANU

LUMINA NATURALMETOD DE DETERMINARE

Calculul iluminatului natural (cantitii de lumin natural) într-un punct se poate face cu ajutorulMTII DE UMBR în punctul considerat i al NOMOGRAMEI DE LUMIN a bolii.Masca de umbr a fost definit mai sus (pct.5)

NOMOGRAMA DE LUMIN a bolii este o reprezentare a bolii virtuale în proiecie plan, peplanul orizontului, în proiecie paralel, echidistant sau central (se va folosi acela sistem ca pentrumasca de umbr - aici, proiecia central prin nadir).

Pe aceast proiecie se reprezint prin puncte repartiia luminii pe bolt, considerând soarele acoperit.Astfel, distribuia intensitii iluminrii de la bolt se consider invariabil pe oizontal i variabil înfuncie de înlime (h ). Bolta eate mai luminoas ctre cheie i mai puin luminoas spre orizont.Nomograma are aici 1000 de puncte, fiecare reprezentând a mia parte din iluminarea total a bolii.

1. Se suprapune nomograma cu masca de umbr. Se numr punctele de pe zona de bolt neobturat.Acest numr, împrit la1 000 reprezint FACTORUL DE CER al punctului considerat, exprimat înprocente.Se opereaz iluminarea total a bolii (la noi, minimum normat este de 4 000 lx) cu factorul de cer i seobine cantitatea de lumin ce vine direct de la bolt.

2. Pentru evaluarea cantitatii de lumina din suprafeele ambiante exteriore (faade etc), num rul depuncte cuprins în conturul proieciei fiecrei suprafee se înmulete cu coeficientul de reflexie inspectru vizibil (albedo) al suprafeei respective.

3. Dac punctul se afl în spatele unui vitraj, cantitatea de lumin astfel rezultat se înmulete cufactorul de transmisie al vitrajului.

Valorile însumate conform pct. 1 I 2, operate conform pct. 3, reprezintâ FACTORUL DEFEREASTR. Valoarea astfel obinutâ, exprimat în lux, ar reprezenta cantitatea de lumin (nivelul deiluminare) pe o suprafa orizontal aflat la nivelul punctului de observaie, dac toate suprafeele

ambiante interioare ar fi perfect negre.

4. Pentru suprafeele ambiante interioare (perei, plafon etc), coeficientul de reflexie al suprafeeirespective se înmulete cu factorul de cer al punctului, operat cu factorul de transmisie al vitrajului, icu numrul de puncte din nomogram, ce se gsesc în conturul proieciei suprafeei respective.

Însumarea tuturor acestor cantitI reprezint iluminarea în punctul dat.

NOT : metoda este prezentat aici într-o form simplificat. Cu cât configuraiile spaiale sunt maicomplexe, cu atât termenii formulei vor trebui s fie mai elaborai. Principiul îns rmâne valabil.



2

l. MICAREA REAL A PMÂNTULUI ÎN JURUL SOARELUI - PRECIZRI :l.l. Orbita Pâmântului este o elips foarte apropiat de un cerc; noi vom considera c este un cerci c viteza micrii de revoluie este constant.l.2. Axa de rotaie a Pamântului (AXA POLILOR) face cu planul orbitei (ECLIPTICA) ununghi de aproximativ 66,5r, numit DECLINAIE ( H ); axa polilor rmâne mereu paralel cu eaînsi în timpul micrii de revoluie a Pmântului.l.3. Între axa polilor i direcia Pmânt - Soare unghiul variaz în jurul valorii de 9or+ 23,5r NOT: Distana dintre Pmânt i Soare este atât de mare fa de dimensiunile celor doi atri,înct în aprecierea micrilor (reale sau aparente) vom putea face abstracie de acestea din urm.Astfel, vom considera razele Soarelui la un moment dat, paralele. ( fig.1 , 2 )1.4. Vom considera atât razele de soare, cât i direcia sub care vedem Soarele, ca fiind paralelecu dreapta care unete centrele celor doi atri (pe care am numit-o direcia Pmânt - Soare). (fig. 1 i 2 )

2. MICAREA APARENT A SOARELUI ÎN JURUL PMÂNTULUI - RELAIA CU

MICAREA REAL.- Pentru necesitile dezvoltrii ulterioare a metodei noastre, vom defini:2.1. PLANUL ORIZONTULUI (ORIZONTUL): un cerc cu centrul în punctul de observaie;planul orizontului este perpendicular pe raza Pmântului în punctul considerat (i paralel cuorizontul locului). (H)NOT: Planul orizontului se afl la înlimea punctului de observaie (aa cum se consider iîn teoria perspectivei), i nu neaprat pe suprafaa pmântului.2.2. BOLTA CEREASC (aparent): o emisfer cu centrul în punctul de observaie, i cuacelai diametru ca i orizontul.NOT: Vom considera orizontul i bolta astfel definite ca pe un sistem de dou suprafee deproiecie.2.3. MICAREA DE ROTAIE APARENT a Soarelui în jurul Pmântului (de fapt în jurulpunctului de observaie), ca pe o rotaie a sistemului orizont-bolt în jurul unei axe paralele cuaxa polilor ;N care trece prin punctul de observaie. Deci facem abstracie de micarea derevoluie a punctului, în timpul rotaiei Pmântului, deoarece, aa cum am spus, deplasareaeste neglijabil în variaia micrii unghiulare. (fig.3)2.4. Considerm raza de soare în punctul de observaie paralel cu direcia Pmânt - Soare.Definim în continuare:2.5. NORDUL CERESC : punctul în care paralela la axa polilor, care trece prin punctul deobservaie ;, îneap bolta. Este punctul în care se observ Steaua Polara, singura stea fix.;N este axa în jurul creia se desfoar micarea aparent a universului în jurul punctului deobservaie (vezi i VITRUVIU, IX. 1).2.6. ZENIT: Cheia bolii.

2.7. NADIR: Punctul diametral opus zenitului.În sfârit,2.8. MICAREA APARENT A SOARELUI poate fi definit ca fiind proiecia pe bolt amicrii reale, având drept centru de proiecie punctul de observaie ; (este deci o proieciecentral pe suprafaa sferic).3. COORDONATE SOLARE3.1. AZIMUT: este unghiul msurat în planul orizontului, între planul meridian i planul verticalal razei de soare în poziia observatorului ;.Azimuturile soarelui sânt simetrice fa de planul meridian (care corespunde orei 12).



3

3.2. ÎNLIME: este unghiul msurat în planul vertical al razei de soare, cu vârful în ;, întreraza de soare i proiecia ei pe planul orizontului. Se msoar de la planul orizontului în sus(0reHre 90r).

4. DIAGRAMA TRASEULUI SOARELUI (diagrama de proiecie) se poate defini caproiecia pe planul orizontului a poziiei aparente a Soarelui pe bolt. Este deci o dublproiecie, deoarece:(1) poziia aparent a fost definit ca o proiecie pe bolta (2,8)(2) aceast proiecie se proiecteaz a doua oar pe planul orizontului.Proiecia prin care se realizeaz diagrama (a doua dintre cele descrise mai sus) se poate facedup mai multe metode:4.1. DIAGRAMA ORTOGONAL se realizeaz prin proiecie paralel i ortogonal; prezintdezavantajul c deformeaz mult zonele de pe bolt din vecintatea orizontului.4.2. DIAGRAMA ECHIDISTANT, în care zone de înlime egal pe bolt se proiecteaz dupcercuri concentrice. Nu este o proiecie propriu-zis , ci una convenional.4.3. DIAGRAMA STEREOGRAFIC, în care se folosete drept centru de proiecie punctulNADIR (2,7). Dm în continuare construcia de principiu a proieciei unui punct de pe bolt, S,

care presupunem c este poziia aparent a Soarelui la un moment oarecare, în sistemul deproiecie orizontal central în care se reprezint DIAGRAMA STEREOGRAFIC.- Se d proiecia vertical (paralel i ortogonal) pe planul meridian.- Se cere proiecia orizontal, central prin NADIR.4.3.1. Se secioneaz bolta prin S cu planul orizontal H (H,H) în care H este cercul determinat pebolt de toate punctele cu aceeai înlime, h, cu punctul S.4.3.2. Proiectând cercul orizontal H prin h'N, se obine pe planul orizontal [h, raza proiecieicercului.4.3.3. Se secioneaz bolta cu un plan proiectant (care trece prin N), perpendicular pe planulmeridian, P (P,P'). Urma orizontal P intersectat cu cercul H, d S 1 i S2, care sânt cele dousoluii posibile ale problemei. Ele corespund la dou momente ale zilei, simetrice fat de ora12,00.-Diagrama se poate realiza, teoretic, construind astfel proieciile tuturor momentelor care neintereseaz.-Reprezentând pe diagram cercuri care reprezint intervale de înalime egal pe bolt, putem citidirect pe diagram coordonatele de ÎNLIME hr (3,2) a unui punct. Coordonata AZIMUT ar (3,1) se poate citi direct pe circumferin.4.4. CONSTRUCIA COMPLET A DIAGRAMEI STEREOGRAFICE CUDETERMINAREA GRAFIC A TRASEELOR SOARELUI PE TOT TIMPUL ANULUI:-se d: latitudinea locului = Lr 4.4.1. Se face o seciune vertical prin bolt, prin planul meridian, reprezentat în proiecieparalel ortogonal.4.4.2. Înlimea soarelui la ora 12, la echinocii, este hr=90r-Lr; înlimile la solstiii sânt her

s 23,5r; orbitele (traseele) micrii aparente a Soarelui sânt cercuri pesfer prin punctele astfel determinate i perpendiculare pe axa aparent a lumii ;N (2.5).4.4.3. Poziiile traseelor aparente pentru celelalte zile din an se obin prin împrirea cercului înintervale egale (aici, 12 intervale lunare). Acest cerc este o reprezentare grafic a variaiei întimpul anului a unghiului dintre direcia Pmânt-Soare i axa polilor, datorat înclinaiei axeipolilor fa de planul eclipticei (1,3).-Se observ, dup lungimea orbitei aparente, durata diferit a zilelor în funcie de anotimp.4.4.4. Determinarea poziiei orelor se poate face în seciunea vertical prin rabaterea orbitelor peplanul de proiecie i împrirea în 24 (ore) a cercului complet.



4

4.4.5. Construcia diagramei propriu-zise, în proiecia orizontal se face, în principiu, pentrufiecare punct în modul artat mai sus (4,3).

5.MASCA DE UMBRA.5.1. Un obiect oarecare din spaiu, sau un ansamblu de obiecte, se poate proiecta pe bolt folosinddrept centru de proiecie punctul de observati, ;. Se determina astfel niste "pete" pe bolt, carecorespund suprafeelor bolii, care nu se vd din ;, fiind obturate de obiectele date.5.2. Punctele de pe bolt, obinute prin proiecia descris mai sus, se pot, la rândul lor, proiectadin nou pe planul orizontal.5.3. Astfel, MASCA DE UMBR se poate defini ca o dubl proiecie:5.3.1. O proiecie a obiectului, pe bolt, folosind centrul de proiecie ;.5.3.2. O a doua proiecie a punctelor astfel obinute pe bolt, pe planul orizontului. Aceast adoua proiecie se poate face, ca i diagrama, în mai multe feluri: prin proiecie paralel, prinproiecie echidistant, sau prin proiecie central (stereografic). MASCA DE UMBR estedeci, o reprezentare plan a zonelor bolii care sunt obturate privind din punctul ;, de ctreobiectele considerate.NOTA 1: folosind reprezentri echivalente atât pentru diagram cât i pentru masca de umbr, ele

se pot suprapune. (Evident, masca i diagrama vor fi la fel orientate).NOTA 2: diagrama este valabil pentru orice punct aflat la o anume latitudine, în timp ce masca deumbr este caracteristic, în principiu, pentru un singur punct dintr-un anturaj dat.5.4. Prin suprapunerea diagramei i a mtii de umbr se poate face VERIFICAREAÎNSORIRII UNUI PUNCT ÎN TOT TIMPUL ANULUI.OBSERVAIE: Dac punctul ; este pe o suprafa, atunci se poate calcula cu exactitate aportulde energie solar pe acea suprafa, calculând din diagram valorile incidenei radiaiei solare.5.4.1. VERIFICAREA însoririi va fi fcut construind masca de umbr atât pentru elementeleconstruciei cât i pentru toate elementele din anturaj (cu o tratare corespunztoare a elementelor variabile, de exemplu, vegetaia sezonier).5.4.2. CONCEPIA unor prti ale geometriei construciei sau ansamblului, poate fi verificat ichiar OPTIMIZAT prin aceast metod.6. Deocamdat, s evideniem faptul c arhitectul trebuie s-i formuleze cât mai clar icomplet o IPOTEZ pentru controlul însoririi în fiecare caz particular de concepie a unuiansamblu, obiect sau detaliu de arhitectur.6.1. IPOTEZA poate s aib în vedere urmtoarele categorii de criterii:6.1.1 .CONFORTUL TERMIC: realizarea însoririi selective funcie de anotimp i de toifactorii de clim i de microclimat.6.1.2. CONTROLUL LUMINII: evitarea însorii directe pe anumite suprafee sau în anumitespaii cu utilizri speciale, în anumite programe, împreun cu asigurarea unui iluminat natural(difuz) corespunztor.6.1.3. CRITERII de plastic arhitectural, de realizare constructiv, de tehnologie, de comportareîn timp etc., în funcie de cazul particular, de context, de condiii.

6.2. IPOTEZA va trebui s se concretizeze prin evidenierea unor perioade de timp în careînsorirea direct este de dorit sau dimpotriv, de evitat, în msur mai mare sau mai mic. Acesteperioade de timp vor fi evideniate de diagrama solar; astfel, se va putea vedea din ce puncte alebolii e bine s bat, sau nu, soarele în punctul considerat, pe suprafaa sau în interiorul uneiconstrucii.6.3. CRITERIUL ILUMINRII NATURALE a spaiilor trebuie avut în vedere în acelai timpcu cel al controlului însoririi. (6.1.2.); un sistem parasolar nu trebuie s fie numai eficient în sine,ci trebuie s fie, în principiu, i ct mai puin obturant fa de bolt. Acest criteriu poate fi deasemenea verificat cu masca de umbr.



5

6.4. Am luat în consideraie în aceast discuie numai conformarea GEOMETRIC aelementelor construciei i anturajului (inclusiv cele intenionat PARASOLARE).Consideraiile constructive, materialele din care ele pot fi realizate, precum i caracterul fix,mobil, demontabil, reglabil, amovibil etc., al elementelor parasolare sunt tratate în alt parte.6.5. Controlul însoririi în vederea unei cât mai bune adaptri climatice va ine seama de doucategorii de date, aa cum am artat mai sus (6.1).-Regimul de însorire i poziia Soarelui pe bolt.-Regimul valorilor temperaturii ambiante (regimul climatic i microclimatic).Acum este locul s observm c traseele Soarelui se suprapun exact pe bolt în cele dou jumtiale anului, dintre solstiii, pe când valorile termice prezint un decalaj important, din cauzaineriei termice a mediului. Acest lucru trebuie avut în vedere mai ales pentru controlul sistemelor obturante fixe, pentru c, de exemplu, un punct care va fi umbrit în august, va fi umbrit i înaprilie. Acest posibil neajuns se poate remedia prin prevederea unor elemente mobile (cel putinparial) care s realizeze un control cât mai selectiv; aceasta, mai ales, în spaii locuitepermanent.6.6. În aceeai ordine de idei trebuie menionat rolul foarte important pe care îl poate aveaVEGETAIA în controlul însoririi; în special vegetaia sezonier, care urmrete cu destul

exactitate regimul termic ambiant.

ECHILIBRUL GLOBAL DE ENERGIE TERMIC I CONFORTUL HIDROTERMIC

A. Termenul de "arhitectur contient de energie", în accepiunea în care propunem a-l utiliza încontinuare, are o cuprindere global. Vom considera c "arhitectura bioclimatic´, ´arhitecturasolar´, etc. pot fi subsumate acestei categorii mai ample. Firete, nu vom considera cierarhizarea acestei noiuni are o valoare absolut. Se mai utilizeaz termeni ca "arhitecturaecologic´, arhitectura adaptat la mediu, etc. Nu ne propunem nici o circumscriere sau o definirea tuturor acestor termeni. Dintre calitile pe care le poate avea sau ar trebui s le aib oconstrucie, vom considera în primul rând calitatea de adpost. Aceasta presupune, în primulrând, capacitatea de a asigura confortul fiziologic. Aceast noiune cuprinde pe lâng confortul

hidrotermic, condiii legate de acustic, lumin, poluare de orice fel, precum i alte elementeparticulare. Dac ne gândim în continuare numai la construcii de confort hidrotermic în spaiiconstruite, vom încerca s delimitm principalii parametrii;1.Temperatura aerului;2.Temperatura i valitatea suprafeelor ambiante (a suprafeelor interioare ale faadei înprimul rând);3.Umiditatea aerului;4.Viteza aerului;5.Regimul termic radiantDup cum se tie, aceti parametri influenteaz pierderile de caldur ale organismului ctremediu. În condiiile de confort, corpul omenesc trebuie s piard în continuu o cantitate de energie

în funcie de intensitatea metabolismului. Dac aceast cantitate eliberat este mai mare sau maimica decât cea corespunzatoare intensitii efortului depus, atunci exist disconfort i chiar pericol pentru sntatea omului. Toi aceti parametrii depind, în mod mai mult sau mai puindirect, de energie - adic de cantitatea i calitatea energiei ce se elibereaz i se disipeaz înspaiul dat. i atunci când datele de mediu exterior se îndeprteaz de aceti parametri,construcia trebuie sa-i asigure în spaiul interior. Acesta înseamn un anume echilibru energeticîntre construcie i mediu, un echilibru dinamic. Din punct de vedere al atitudinii pe careconcepia de arhitectur (de la ansamblu pân la detaliu) o poate avea fa de acest echilibru deenergii între construcie i mediu, putem deosebi trei situaii:



6

A.1. CONSTRUCIA INDIFERENT FA DE MEDIU; aceast concepie nu ine seamade datele de mediu (regim termic, însorire, orientare, vânt, umiditate, vecinti etc.). Echilibrulenergetic al spaiului interior se asigur în cea mai mare masur prin consum necontrolabil deenergie convenional în exploatare - pentru înclzire, climatizare, iluminat etc.A.2. CONSTRUCIA EXCLUSIV FA DE MEDIU; aceast concepie urmrete sresping energiile incidente din mediu în cât mai mare msur (de exemplu: perimetru minim,goluri minime, protecie solar, termic etc.). Parametrii de confort sunt asigurai tot cu mijloaceartificiale, dar controlabile.A.3. CONSTRUCIA SELECTIV FA DE MEDIU; concepie în care construcia secomport fa de energiile incidente din mediu ca un filtru selectiv i dinamic, în primul rnd prinînsi configuraia spaial i constructiv, de la ansamblu i pâna la detaliu, i apoi prinsisteme de echipare tehnic prin care se capteaz i se convertesc energiile libere din mediu.Aceast clasificare este preluat din studiile elaborate de colectivul de arhitectur bioclimatic dinInstitutul de arhitectur, în colaborare cu IPCT,INCERC i alte instituii. Am dat aici o variantsumar, mult simplificat, care s serveasc drept baz pentru discutia propus în continuare.B. În general, se poate spune c performanele unei cladiri sau unui ansamblu depind decalitile spaiale i constructive, pe de o parte, i de o cantitate de energie consumat în

exploatare, pe de alta parte. De regul, cantitatea de energie consumat în exploatare este de multeori mai mare decât cea înglobat în componentele cldirii i în operaiile de execuie.B.1. Toate studiile din ultima vreme arat c este util o cretere chiar însemnat a cantitii deenergie înglobat, sub form de protecie termic, sisteme heliocaptatoare etc., în msura în careduce la o scdere a consumului de energie conventional în exploatare.B.2. Dar tot din aceste studii i experimente rezult c performanele energetice ale cldirilor depind într-o msur i mai mare de criterii care nu presupun o cretere a cantitii de energieînglobat, i deci a costului initial, ci doar de o mai buna distribuie a elementelor construciei.Aceste criterii se pot împari în dou categorii:B.2.1.Calitatea concepiei (arhitecturale, constructive, de echipare, tehnologice), de ansambluobiect i detaliu. În orice caz, nu o concepie indiferent (A.1.) i în general, mai bine oconcepie selectiv (A.3.) decât exclusiv (A.2.). Aceasta din urm se justific doar atunci când

condiiile de mediu sunt deosebit de ostile.B2.2.Criterii care in de context: legislaia proiectrii, a execuiei, sistematizrii, gestiunii iutilizrii cldirilor, politica de economie de energie pe ansamblu, condiii materiale, date climaticei microclimatice (nu în ultimul rând) i altele. Revenind la punctul B.2.1., în ce privetecalitatea concepiei, la cldirile de locuit se aplic acum, în general, la noi tipurile de configuraiigeometrice, spaiale, i de partiuri, care au aprut, s-au dezvoltat i s-au generalizataproximativ în perioada 1920-1960, perioad caracterizat, cel puin în rile dezvoltate, de omare abunden de energie convenional ieftin, pe de o parte, i de o dezvoltare a tehnologieipe principiul seriilor mari de produse indentice, pe de alt parte.Apartamentele tip, în cladiri înalte, tot tip, în ansambluri uniforme, au reprezentat ca gen desoluie, în primul rând o ³economie´ de efort de concepie de arhitectur i tehnologie, i mai

puin o economie real în execuie i mai ales în exploatare. Concepia tipizrii partiurilor dearhitectur i a compoziiilor, mai curând decât de industrializare a componentelor i proceselor tehnologice, a avut ca rezultat mai toate dezavantajele produciei industriale de mare serie, fr saib i avantajele acesteia. Au rezultat tipuri de locuire care s-au uzat moral foarte rapid i caremai mult decât atât, odat cu incetarea abundenei de energie, nu mai pot asigura nici condiiilede confort fiziologic. Se poate spune c aceast concepie ³indiferent fa de mediu (A.1.) nu afost adoptat în mod voit, ci din cauz c alte criterii au fost considerate mai importante: cantitateai investiia iniial minim, criterii considerate posibil de realizat prin mijloacele industriei de



7

mare serie. Este de fapt vorba de o concepie caracteristic unei epoci, relativ scurte, care pare afi fost singura din întreaga istorie, când arhitectura nu a fost contient de energie.C. Între timp, datele problemei s-au schimbat din dou puncte de vedere eseniale:C.1. S-a constatat c producia industrial nu mai este dependent de concepia seriei mari deproduse identice, ci c ea permite din ce în ce mai mare diversitate i individualitate a produselor,în condiii tehnologice de mare eficient (vezi, de exemplu Alvin Toffler, ´Al treilea val´).C.2. În mod evident, energia convenional nu mai este nici abundent, nici ieftin, i probabil cnici nu va mai fi. Cel puin nu sub formele cu care ne-am obinuit în ultimii zeci de ani.Ca un fel de concluzie, arhitectura este nevoit s se reântoarc la echilibrul dintotdeauna, care îicere s se afle în raporturi de armonie cu natura. Pe de alt parte, putem beneficia în continuare deavantajele tehnologiei avansate i produciei industriale, eliberate în plus de prejudeci iexces. O alt concluzie ar putea fi aceea c, dup cum se vede, casele triesc în mod obinuit maimult dect teoriile dup care au fost concepute. Premisele ar putea fi rezumate astfel:a) Construcia trebuie conceput ca un organism complex, inând seama de toate relaiile cumediul i cu amplasamentul (concepie "selectiv´, bioclimatic).b) Se pot produce industrial materiale i componente i se pot perfeciona sistemele itehnologiile; nu trebuie s se tipizeze obiectul de arhitectur ca atare, deci concepia i prin

urmare creaia arhitectural i tehnica propriu-zis.Revenind la pct.B.2.2., despre date care in de context, sunt multe de spus, dar cel mai importanteste faptul c proiectanii (arhitectul i toi colaboratorii si, ´echipa pluridisciplinar´) trebuies poat influena ansamblul de reglementri în care lucreaz, în loc s fie doar constrns de el.D. Partiul arhitectural de ansamblu.D.1. Trebuiesc în primul rând evitate defectele care s-au constatat la cldirile indiferente fa demediu, i anume:a) Cladirile înalte genereaz zone mari de umbr, ceea ce duce la diferene mari de temperaturîntre diferite zone învecinate ale cldirii, i deci la cureni de aer puternici i necontrolabili.b) În general cldirile înalte amplific efectele nefavorabile ale vântului.c) Folosirea terenului aferent construciei este mai dificil i crearea unui microclimat protector prin amenajari exterioare i vegetaie este de multe ori imposibil.

d) Apartamente i cldiri identice, în condiii diferite de regim termic, amplasare, orientare,însorire, înalime fa de sol, nu pot funciona bine în toate aceste situaii, mai ales c multedintre acestea sunt necunoscute proiectantului, deci el nu le poate stapâni.Concepia arhitectural i constructiv a obiectului i detaliilor trebuie s in seama decondiiile diferite de exploatare datorate individualitii fiecrui ocupant. Înterveniautilizatorului asupra construciei este în ultima vreme o preocupare major a arhitecturiirezideniale i una din calitile de sporire a calitii locuirii. Contribuia locatarului poatemerge în unele cazuri pân la realizarea complet a locuinei. În cazul locuinei colectiveparticiparea locatarului se manifest în realizarea compartimentrilor, finisajelor, tratamentelor deprotecie termic i etanare, tratare complex i variat a faadelor, amenajri exterioare.Rolul arhitectului este în aceast ipotez de a gândi de la început construcia ca un sistem deschis,

cu posibiliti de modificare i evoluie, i apoi de a aciona ca un consilier i de a daasisten tehnic. Se poate vedea c atunci când arhitectul nu-i asum (sau nu-i poate asuma)aceste roluri, interveniile utilizatorului au loc oricum, dar sunt de multe ori nereuite din multepuncte de vedere. Un alt criteriu pentru care trebuie prevazut posibilitatea modificarilor mai alesla soluii de detaliu, este faptul c rezolvrile noi de îmbuntire a proteciei termice icaptare a energiei solare nu sunt în momentul de fa, la noi, experimentate suficient. De aceeatrebuie asumat ipoteza c ele nu vor funciona neaprt conform prevederilor, i vor fi necesaremsuri de întreinere, remedieri i modificri.



8

Faptul c nu s-a inut cont de acest criteriu a dus la funcionarea sub ateptri a unor construcii ³solare´ de la noi, ca i din alte pari. Un alt domeniu în care investiia locatarilor poate fi extrem de util este îmbuntirea calitii locuinelor existente.D.2. Propuneri.D.2.1. Sunt preferabile construciile cu regim de înalime mic i mediu, cu o cât mai bunadaptare la amplasament, cu orientare i însorire bun i controlat. Studii de ansamblu au fostfcute în acest sens la Institutul de arhitectur atât la Colectivul de construcii cât i la Colectivulde sistematizare.D.2.2. Partituri mai diverse, mai flexibile atât ca variabilitate iniial cât i ca posibiliti deevoluie în timp. Adaptarea la situaia particular de amplasament trebuie s conste în esenaconceptiei de echilibru fa de mediu, deci în structura spaial i constructiv, nu numai întratarea plastic ³cosmetic´. (Aceasta poate rmâne în continuare valabil, îns este în afaraprezentei discuii).D.2.3. Îndeplinirea celor mai multe dintre criteriile enunate mai sus presupune dezvoltarea ifolosirea sistemelor de prefabricare deschis. Trebuie insistat asupra faptului c industrializareacomponentelor i operaiilor nu presupune i nu trebuie s duc la tipizarea concepiei.D.2.4. Acolo unde condiiile de teren, însorire i sistematizare permit, este de preferat utilizarea

partiurilor cu camere de locuit orientate sud, i cu spaii tampon ctre nord (vezi fig. 2.1.). Undeaceste condiii nu pot fi îndeplinite, se vor folosi partiuri cu camere de locuit pe dou orientriopuse (vezi fig. 2.2.). Partiurile cu toate spaiile pe o singur orientare sânt de evitat în toatesituaiile (afar poate de apartamente foarte mici).Trebuie amintit c protecia climatic în condiiile noastre nu se poate reduce la protecietermic i captare de energie pe timpul iernii. Protecia solar, i vetilaia pe timpul verii suntfoarte importante în multe zone ale rii, i sunt deseori neglijate chiar în propuneri declarat´eficiente energetic´.D2.5. Continuitatea proteciei termice a anvelopei este bineîneles foarte important, atât dinpunct de vedere al bilanului energetic, ct i ca eficiena investiiei. O protecie termicscump dar discontinu (incomplet) nu va fi eficient.D.2.6. Experimentele fcute în lume în ultimii zeci de ani, i din ce în ce mai mumeroase în

ultimul timp, au dus la concluzii interesante, unele surprinztoare la prima vedere. Nu întotdeaunarezultatele practice corespund celor ante-evaluate prin teorie i calcul, chiar în condiii de controlperfect al execuiei. Numai o corelare a celor mai evoluate metode de calcul, cu intuiia iexperiena arhitectului, poate duce la o corect apreciere a rezultatelor posibile, i deci la oconcepie realist. (B.Anderson, W.Kroner i muli alii). De exemplu, s-a constatat cmicorarea raportului suprafa de anvelop/volum util nu este în sine atât de important înrealitate ca într-un calcul de pierderi de cldur. Volume variate, cu rezalite, pot fi forte eficientedac sunt bine concepute i orientate. Iar criteriile concepiei ³bune´ sunt de multe ori foartecomplexe i nu întotdeauna se pot numara i msura.Aa cum a spus Louis Khan, în arhitectur nu toate problemele pot fi la fel de bine rezolvate.Arhitectul decide de fiecare dat care sunt cele importante i care cele secundare. În privina

comportrii termoenergetice a cldirii se poate defini conceptul de NIVEL DE PROTECTIETERMIC ce ia în considerare efectul cumulat al rezistenelor termice ale elementelor permietrale, infiltraiilor de aer, permeabilitii la aer a cldirii cât i al geometriei ei(compactitatea cldirii, raportul V/S între volumul protejat i anvelopa cldirii), indicatorii uzualifiind necesarul de cldur specific Q/V (w/mc) i necesarul de combustibil G (Kg/ap.an). Relaiaîntre coeficientul de compactitate i coeficientul volumic de pierderi de cldur nu este o relaiesimpl de proporionalitate. Pentru cldirile de locuit cu regim mic de înalime i nrumr redusde apartamente pe nivel variaia compactitii funcie de conformarea planimetric, pentruacelai nrumr de nivele i Ac, este nesemnificativ iar efectul acesteia asupra nivelului de



9

protecie termic este neglijabil. Rezult deci c, în condiiile unei liberti de obiune formalfr implicaii termoenergetice majore, direcia în care se poate aciona eficient esteîmbuntirea proteciei termice a elementelor perimetrale dincolo de valorile minime normate,tinzând spre o valoare maxim raional (neterminabil pentru fiecare caz în parte funcie decaracteristicile termotehnice ale materialelor utilizate, costul acestora i al combustibilului). Deremarcat c, în condiiile unei protecii termice slabe cldirile mici, cu compactitate redus chiar la forme cubice, se vor încadra greu în consumurile de combustibil normate.D.3. Iat în sfârit câteva tipuri de tratare a faadelor, care pot spori eficiena energetic acldirilor, împreun cu un sistem de criterii pentru tratarea difereniat a faadelor în funcie demai muli factori.D.3.1. Optimizarea configuraiei geometrice.D.3.2. Sporirea capacitii termoizolante a plinurilor.D.3.3. Etanarea rosturilor în general controlul schimbului de aer exterior-interior.D.3.4. Sporirea capacitii termoizolante a golurilor, triplarea vitrajelor, termoizolaii mobileetc.D.3.5 .Optimizarea raportului plin-gol.D.3.6. Optimizarea calitilor radiative ale suprafeelor - exterioar i interioar -ale anvelopei.

D.3.7. Sere captatoare - diverse alctuiri - pe faadele însorite (fig. 2.1.,2.2.).D.3.8. Sere tampoane termice pe faadele de nord.D.3.9. Sisteme parasolare - fixe, mobile sau demontabile.D.3.10. Alte tipuri de sisteme heliocaptatoare pasive: perei trombe, vitraje de mari dimensiuni cutermoizolaii mobile sau transparente, perei dubli cu circulatie de aer cald,pereti cu stocajtermic in diverse materiale,sisteme de stocaj în substan cu schimbare de faz etc.D.3.11. Integrarea unor sisteme heliocaptatoare active: panouri de diverse tipuri, celule voltaiceetc.Aceast enumerare nu este exhaustiv i nici nu stabileste o ierarhie. Eficiena relativ iabsolut a fiecrei msuri în parte nu poate fi exact evaluat decât pentru o situaie concret detem i amplasament.Multe dintre aceste sisteme de tratare a faadelor presupun existena unor suprafee de clcare

în afara planului închiderii faadei. În rezolvrile curente, aceste plci în consol reprezintimportante puni termice. Este necesar aplicarea curent a unor soluii care:1) s evite punile termice;2) s permita o tratare dinamic a faadei, nu numai pe suprafa, ci i pe volum.D.4 Dm în continuare un sistem schematic de criterii pentru tratarea difereniat a faadelor:D.4.1. Soluii - ireversibile

-reversibileD.4.2. Soluii -permanente

-sezoniere, mobile, demontabileD.4.3. Funcie de orientareD.4.4. Funcie de însorire (vecinti)

D.4.5. Funcie de caracteristici specifice de microclimat.D.4.6. Funcie de variabilitatea determinat de intervenia utilizatorului.E. Pentru a putea explicita unele principii de concepie de arhitectur a faadelor, facem încontinuare o analiz a factorilor de care depinde confortul hidrotermic, aa cum i-am enunat maisus i anume:1. Temperatura aerului2. Temperatura i calitile suprafeelor 3. Regimul de umiditate4. Viteza aerului



10

5. Regimul termic radiant1. Temperatura aerului interior este de multe ori singurul criteriu luat în considerare pentrucuantificarea pierderilor de cldur. Depinde de pierderile prin transmisie, prin anvelop i prinschimb de aer i de eliberarea de energie termic în spaiul considerat: consum de energie³convenional´ sau nu, aport solar, aport ³întampltor´ de la elementele de echipare sau altele(de exemplu iluminat), de cldur cedat de corpul persoanelor din spaiul respectiv.2. Temperatura suprafeelor interioare este un parametru normat de confort termic. Schimbul decldur dintre organism i suprafeele învecinate depinde âns, înafar de temperaturasuprafeei respective, i de anumite caliti ale materialului din care este fcut suprafaa:a)cldura specific;b)densitatea si masa;c)conductivitatea termic.Cu cât parametrii care cuantific aceste caliti au valori mai ridicate, cu atât peretele va absorbimai mult caldura, pentru a-i ridica temperatura i va transmite i reemite aceast cldur catrecâmpurile învecinate i anume ctre exterior, funcie de rezistena termic total a anvelopei ictre interior (aerul interior aflându-se, în condiii de confort la o temperatur mai redus decâtcea a corpului). Deci un perete din material ³rece´ este neconfortabil chiar dac este bine izolat de

exterior. La fel un perete interior sau un planeu. Ca exemplu citm cazul caselor demolate i ablocurilor noi din Snagov i satele învecinate. Locuitorii relateaz c au consumat în uneleapartamente de 2-3 ori mai multe lemne decât în vechile case din pmânt sau crmid, de obiceimai mari decât apartamentele. Aceste consumuri (în vechile case era cald, pe când în cele noisufer de frig chiar dac sobele duduie i aerul este supraînclzit) se datoreaz pereilor dinpanouri mari de beton, pe deasupra i prost izolai. Toi compar aceste case din beton cu nistecavouri i muli au început s-i reconstruiasc, pe vechile locuri, construcii din pmânt, curesurse foarte modeste. Cei care au reuit s le înjghebe astfel, încât s poat locui deja în ele,sunt bucuroi c nu mai trebuie s traiasc înc o iarn ³în betonul statului´. În timpul verii,construciile noi sunt tot inconfortabile, pentru c pereii snt fierbini chiar i noaptea, atuncicând ziua este foarte cald afar. Din cauza concepiei i a realizrii defectuase i ineriatermic mare are consecine negative asupra mediului interior. Se vede i din acest exemplu c

ineria termic mare nu este un lucru bun în sine, ci numai atunci când elementele cu masaimportant sânt protejate termic. Este, pentru fiecare construcie, o problem de repartiie amasei i a capacitii termoizolante, atât în configuraia de ansamblu cât i în alctuireaanvelopei.3. Regimul de umiditate a aerului influeneaz în primul rând confortul termic datorit schimbuluide cldur latent ocazionat de vaporizare i de condensare. Vaporii i apa din respiraie,transpiraie, gtit, splat, înclzit i alte surse, se acumuleaz de regul în spaiul interior astfelîncât se poate depi umiditatea relativ limit de confort. Umiditatea excesiv perturb sistemulde termoreglaj al organismului prin transpiraie i respiraie, poate favoriza boli ale sistemuluirespirator i în fine favorizeaz condensul pe sprafee i în alctuirile constructive. Deci,excesul de vapori din interior trebuie s se elimine practic în permanen ,dintr-o cas locuit.

Vaporii pot s se evacueze prin dou cai: prin transmisie prin anvelop i prin schimb de aer. Deregul, schimbul de aer necesar pentru a asigura aerul proaspt pentru respiraie nu este suficientpentru a elimina excesul de vapori. Deci, dac pereii exteriori nu sunt permeabili la vapori,schimbul de aer necesar pentru a asigura calitile aerului interior devine oneros din punct devedere al pierderii globale de cldur. În concluzie, corelând observaiile asupra primilor treifactori de confort discutai, un perete de faad trebuie s aib:a) rezisten termic mare;b) alcatuire din materiale calde, deci cu cldur specific, densitate i conductibilitate termicmic; aceasta cel puin spre interior;



11

c) permeabilitate la vapori.Aceste caliti sunt întrunite de cele mai obinuite materiale i alctuiri traditionale (pmânt,lemn, crmid). Betonul armat este i ³rece´ i greu permeabil la vapori, deci nu este bine s fiefolosit pentru perei dect în alctuiri care s înlture aceste inconveniente. Pe de alt parte, caefect negativ asupra confortului, se poate afirma c primii doi factori, i anume conductivitatea icalitatea suprafeei, deranjeaz în primul rând, deoarece pierderea de cldur de ctre corp sepercepe instantaneu i nemijlocit; lipsa de permeabilitate, dei poate avea efecte negative în timpatât asupra sntii omului cât i asupra construciei nu supr pe moment ocupanii într-unmod atât de evident.4. Viteza de micare a aerului, cu parametru de confort, se poate considera ca rezolvat de la sine,dac etaneitatea anvelopei permite controlul schimbului de aer la nivelul necesarului pentruventilaie.5. Problema regimului de cldur radiant cuprinde pe de o parte, lucrurile discutate în legatur cutemperatura i calitile suprafeelor, întrucât schimburile de cldur între corp i suprafeese fac prin radiaie (i prin convecie). Pe de alt parte, eventualele aporturi de cldur radiantpot fi de la sistemele de încalzire sau de la eventualul aport solar, deci fr legtur direct cuprezentul capitol.

F. Discuia principalelor tipuri de alctuiri de pereti plini, în câmp curent, din punct de vedere alfactorilor de confort hidrotermici (vezi tabelul).1. Alctuirile omogene sunt caracteristice soluiilor i materialelor tradiionale, în afar de celedin beton sau betone uoare. În afar de betonul propriu zis, celelalte compuse din materiale cuconductivitate termic, densitate i caldur specific relativ reduse, sunt i relativ permeabile lavapori, deci corespund în privina principalilor trei factori de confort pe care am încercat s-ievideniem mai sus.2. Alctuirile compacte combinate pot fi corespunzatoare din punct de vedere al rezisteneitermice dac sunt corect dimensionate. Pot fi bune i din punct de vedere al calitii suprafeeiinterioare dac aceasta nu este din beton greu (nr.4,7,8,16,17,24 din tabel). Într-o alctuirecompact, pentru o bun evacuare a vaporilor i pentru evitarea pericolului de condens, straturilediferite în interiorul alctuirii. Deci, dac dublajul termoizolant este etan, fie prin natura

materialului folosit, nepermeabil în sine (polistiren, poliuretan) fie prin introducerea unei bariere devapori pe faa cald a unei termoizolaii neetane, se evit pericolul de condens pe faa rece atermoizolaiei asigurându-se în acelai timp o rezisten total corespunzatoare i o suprafaa³cald´ la interior, dar în ansamblul ei alctuirea este relativ impermeabil la vapori. Aceastsituaie se întalnete în soluiile folosite la alctuiri de perei curent întâlnii, de exemplu lalocuine ieftine din ri dezvoltate cum ar fi Frana. Pereii din beton prefabricai cu dublajdin polistiren de exemplu, pot avea o rezisten termic bun corelat cu o inerie termicredus. Aceast combinaie de caliti i defecte, în condiiile utilizrii înclzirii electrice largrspândit în Frana i alte ri care produc energie electric relativ ieftin prin mijlocireaenergiei termonucleare, face posibil realizarea unei înalte eficiene energetice pentru realizareaparametrilor eseniali de confort, pe timpul strict al ocuprii spaiului respectiv, cu un consum

minim de energie consumat. Se sacrific, în schimb, în asemenea situaii, eliminarea excesului deumiditate din interior fr schimb de aer. Pentru a elimina i acest neajuns, se pot utilizaalctuirile complexe ventilate (atunci când, din necesitâi economice, tehnologice, de rapiditateaexecuiei etc., nu se pot folosi alctuirile omogene cu caracter traditional). Dintre acestea, celecare corespund numerelor 9, 14, 18, 22, 23, 25, 26 din tabel, deci cele care nu cuprind un stratinterior de beton greu, evit i inconvenientul de suprafa ³rece´ la interior. Astfel de alctuirisunt mai pretenioase, nu atât ca pre efectiv al materialelor utilizate, cât din cauza c presupuno calitate mai ridicat, atât a concepiei cât i a execuiei. Sunt singurele formule de alctuiricomplexe care permit, pe de o parte, utilizarea unor straturi din materiale ³etane´ la vapori



12

(beton, metal, sticl, mase plastice etc.), iar pe de alta parte, realizarea calitilor cerute de cei treifactori ai confortului hidrotermic: rezisten termic, suprafa ³cald´ la interior,permeabilitate la vapori.Rezult din aceast analiz c soluia pereilor portani din beton greu este de evitat. Acestcriteriu este deja curent în ri în care preocuprile cuprinse în termenul ³ecologic´ suntrspandite (de exemplu Austria, trile nord-vestice din Europa, unele dintre Statele Unite aleAmericii). În asemenea context, betonul armat este în continuare utilizat dar nu pentru elemente desuprafa mare sau cu mas important în ansamblul construciei.Ca o concluzie, putem spune c intreg acest sistem de criterii trebuie s-i gseasc nite ciconcrete de aciune. Aceste ci nu trebuiesc în întregime inventate, deoarece, sub diverse forme,exist i funcioneaz în multe ri, de cele mai multe ori se afl în continu perfecionare. Oparte din aceste ci de aciune reprezint elementele de legislaie i condiii sau baremuri deproiectare, execuie, funcionare, etc. O alt parte este reprezentat de msuri de garantare irecompensare pentru eforturi i mai ales rezultate în eficiena de energie.

IDENTITATEA MOTENIRII ARHITECTURALE A BUCURETIULUIO ÎNCERCARE DE ANALIZ

(Comunicare la Congresul SCUPAD-Salzburg 1992)Traducere Dan Oprina

Dezvoltarea Bucuretiului modern s-a realizat în dou faze importante. Prima începe la mijloculsecolului XIX, când principatele Valahiei i Moldovei devin un stat naional cu monarhieconstituional, ctigându-i independena fa de Turcia. A doua perioad urmez primuluirazboi mondial, când s-a svârit Marea Unire, Transilvania devenind o parte integrant astatului.Aceast faz ia sfârit dup al doilea rzboi mondial, când România intra sub dominaiasovietic i se instaleaz regimul comunist.Întaia perioad se caracterizeaz printr-o dezvoltare economic i social puternic.Independena, care desfiinase sistemul de taxe ctre Poarta Oriental, a determinat o mare

prosperitate. Democraia s-a dezvoltat odat cu cele mai moderne constituii din Europa.În Bucureti, ca de altfel în cele mai multe orae, s-au construit cldiri importante i un numar mare de locuine. Aceste construcii prezint dou caracteristici principale. Una esteindividualitatea, iar cealalt aparena clasic, constând într-un limbaj al formelor specific lumiioccidentale. Dar nu numai arhitectura public i privat sunt purttoare a acestor trasturi, ci iîntregul ansamblu al culturii i modului de via.Individualitatea este de altfel o caracteristic a habitatului în România; ea a supravieuit dinantichitate, prin evul mediu (care s-a întins de fapt pân în mijlocul secolului XVIII), pân întimpurile moderne.E un lucru bine cunoscut c individualitatea este principala caracteristic a omului Europei de vesti mediteraneene; motenire a civilizaiilor antice -greac i roman-, factor distinctiv

comparativ cu alte civilizaii ale lumii europene, inividualitatea s-a exprimat în numeroase planuri-social, politic, economic, metafizic- i nu întotdeauna în habitat, chiar rural; în cel urban, ea estetotal absent incepând cu evul mediu.În România individualitatea este foarte puternic în structura societii rurale tradiionale.Familia româneasca este de tip celular i non-autoritar. Copii, odat cstorii, se despart deprini, care nu îi mai exercit autoritatea asupra lor. Acest tip de structur ancestral a familieia fost probabil impus de colonitii romani, de fapt veterani, oameni aparinând culturiiImperiului Roman, care aa cum se crede, conform disciplinei militare, îi exprimau cu puterepersonalitatea, egoismul lor, în fiecare aspect al vieii, inclusiv habitatul. Aceti veterani romani



13

au avut un rol important în geneza poporului roman. Un exemplu singular, dar expresiv, este faptulc în limba român cuvântul corespunztor lui ´vechi´ este ³btrân´ care provine de la´veteranus´, cuvânt care nu se întalnete în celelalte limbi cu origine latin. Cuvantul ´vechi´(asemenea lui ´vecchio´ din italian sau ´vieux´ din francez) exist în limba român, dar seaplic doar substantivelor ce numesc lucruri neânsufleite. Un om, un animal, un copac chiar, nupot fi decât ´btrâne´.De-a lungul sutelor de ani de migraie a popoarelor asiatice pe teritoriul românesc, poporul i-apstrat individualitatea cultural, rezistând influenei invadatorilor cu o structur a familiei isocietii complet diferit.Structura habitatului rural are un caracter foarte puternic: casa e detaat, înconjurat de celelaltecldiri ale gospodriei, fiecare dintre acestea distingându-se la rândul lor una de alta. Ele se gsescîntotdeauna în curtea casei, niciodat îns la limitele acesteia. Casa are un acoperi piramidal;punctul central al universului, acel ´axis mundi´ este marcat de grinda principal a construciei.Ceremoniile tradiionale de natere subliniaz caracterul casei ca centru subiectiv al universului.Spaiul controlat de om, din centrul proprietii pân la limitele ei, este structurat într-o schemaconcentric. Protecia este simbolic i nu efectiv: chiar gardurile sânt joase i adeseaconfecionate din materiale fragile; poarta monumental este adesea un simbol al intrrii decât un

mijloc de control.Desigur, habitatul rural a avut un caracter individual în multe pri ale Europei, dar cel urban i-a pierdut aceast trastur în cele mai multe cazuri, datorit creterii densitii populaiei iapariiei zidurilor de fortificaie i mai ales a ierarhizrii piramidale a societii.Din contr, în România, un timp foarte lung, societatea nu a avut o structura piramidal. Traniitriau independeni pe suprafee foarte întinse, mai cu seam pe dealuri si munti.In Moldova siValahia incepand cu secolul XVI,cresterea autoritatii turce a trebuit satina seama de construirea unor cetati fortificate;ca un rezultat al acestui fapt,omul de rand a trebuitsa faca fata situatiei de a avea locuinte detasate.Incepand cu secolul XIX,s-au dezvoltat stiluri noi de constructie,cele mai multe originale,caretrebuiau sa ia in consideratie procentul ridicat al locuintelor simple sau duble.Casele nu mai puteau fi izolate,dar configuratia si expresia arhitecturala si-au mentinut acelasi

caracter in noile conditii.Cladiri importante realizate in aceasta perioada,prezinta un caracter individual.Desi monumentala,compozitia articulata a volumelor si diferentelor de expresie sustinacest caracter si,de asemenea,o buna integrare in structura urbana compusa la scara mica.Cladirileprincipale se armonizeaza cu cele invecinate,mai mici.Orasul este format ca rezultat al libereicombinatii intre ansamblurile de volume cu aspect piramidal,fiecare diferit prin marime sauforma.Configuratia intregului spatiu reaminteste de muntii separati de vai,a dealurilor sicampiilor,ea este diferita,daca nu chiar opusa,fata de structura urbana a Europei de vest,care e maimult o juxtapunere rectangulara de blocuri,asemanatoare ca forme si dimensiuni,separate de strazica niste canale.O casa in Bucuresti nu este ca o celula intr-un fagure;ea fiinteza prin sine,iar diferitele sala particomunica tot in atatea moduri cu bolta cereasca.Inteleg in acest context cerul ca pe o proiectie

geometrica a universului(din apropiere pana la orizont)pe o bolta aparenta ca o sfera virtuala,cupunctul de observatie in centru.In Bucuresti,din cauza configuratiei particulare si a diferentelor de scara,poti avea,aproapepretutindeni,perceptia simultana a spatiului construit si a imaginii complexe,in contrast cuobisnuitele perspective liniare ale oraselor occidentale.In aceste orase cu constructii inalte,santposibile doar secventele unor perspective liniare;axa majora si pietele sant esentiale:ele constituiedoar solutiile pentru a obtine perceperea distantelor lungi.Bucurestiul secolului XIX este un oras in spirit clasic si dorinta de ordine,caracteristicaacestuia,este evidenta;dar expresia geometrica a acesteia se afla numai in spatiu-fata de planul



14

orizontal-si are un caracter discret.Desigur,imaginea comuna este mai modesta,atat in dimensiunicat si in expresie.Aparenta clasica a arhitecturii orasului este coerenta si mai ales,particulara.Multe dintreconstructii,mai cu seama locuinte comune,arata ca niste palate,fiecare cu monumentala sa intrarein forma de arc de triumf,avand o logie sau un portic,o micaćour d¶honneurín spa-tele unor porti metalice frumos ornamentate.Un lucru demn de remarcat e ca aceste case au fostproprietati particulare,cele mai multe construite chiar de cei care le locuiau;aspectul lor clasic nu erezultatul unei atitudini oficiale,ci a unei puternice dorinte ale proprietarilor de a se conforma uneiimagini europene,in acea epoca de independenta nationala.Probabil ca era si o moda,dar in cele dinurma,aceasta este si o obtiune culturala.Aparenta lor monumentalitate in comparatie cudimensiunile lor modeste,poate fi dovada unei anumite vanitati;dar consider ca vanitatea arata inimaginea personala(ce alceva poate fi o casa construita de tine insuti?)este acceptata fata devanitatea unor legi care vor sa-ti impuna imaginea celorlalti.In suburbii,casele celor mai putininstariti,aratau ca niste gospodarii de tara,inconjurata de gradina cu legume si determinand un stilde viata rural.Ansamblul orasului si-a mentinut in timpul dezvoltarii caracterul de oras gradina;chiar isipastreaza acest caracter pe suprafete intinse,care au avut sansa de a scapa de recentele

interventii.Imaginea acestuióras-gradina´,organic,viu,modest si divers(si departe de ceea ce senumeste´perfect´sauútopic´)este diferita de cea similara a oraselor din occident,care au fost maimult un ideal decat o realizare...Habitatul de tip urban a fost puternic influentat de regimul proprietatii si de dezvoltareaconstructiilor.Mica proprietate a fost mostenirea unei societati cu puternic caracter arhaic,intr-untimp cand in marile orase ale lumiićivilizate´lumea traia in locuinte mari,inchiriate,ca rezultat alspeculatiilor imoboliare si a unei politici teritoriale,concepute la scara mare(³cazemate,falansterecum lumea nu cunoscuse inca niciodata´-Albert Laparde)Dupa primul razboi mondial,industrializalea a continuat intr-un ritm accelerat.Imaginea arhitecturiis-a modificat:noul limbaj formal modern a fost adoptat cu acelasi entuziasm cu care cel clasicfusese primit in secolul trecut.Dorinta unei imagini europene moderne era aceeasi ca inainte,atat inarhitectura cat si in toate laturile vietii culturale si sociale.Totusi,habitatul individual,semi-

individual,de mici dimensiuni,a ramas o parte importanta a constructiilor.Densitatea acestora chiar au crescut;noi cladiri au aparut brusc printre cele vechi,conform planurilor proprietatilor care auramas in continuare neschimbate.S-au construit la scara mica,cladiri ³in cul-de-sacću celećour d¶honneur´;de multe ori,in spatele lor,au ramas acele case in stil de vechi palat.Incep sa apara si blocurile de apartemente;dupa 1930 deja prolifereaza;a fost intaia schimbaremajora a imaginii orasului,dar impactul acesteia n-a fost prea puternic.Au continuat constructiile lascara mica si medie,planul strazilor ramanand insa neschimbat.Normele de constructie controlauinatimea si forma volumului cladirii de la cornisa,nivelul acesteia trebuia sa scada progresiv.Planulstrazilor-destul de mici-a determinat dezvoltarea conform acestor norme a unor configuratiipiramidale,separate prin strazi asemenea unor canale.Diversitatea a fost chiar mai mare cainainte;aceasta a fost in continuare caracteristica principala a orasului.

Unul dintre arhitectii importanti ai aceste perioade,deopotriva si scriitor,G.M.Cantacuzino,afirmaca Bucurestiul,asemenea anticei cetati a Troiei,avea trei straturi distincte;atata doar ca in Troiaacestea s-au suprapus,fiind separate prin lungi perioade de timp si depozite groase de argila;inBucuresti,orasul arhaic,cel clasic si cel modern coexista in acelasi sol,amestecandu-se unul cualtul,dar totusi putand fi percepute ca diferite.In 1948 continuitatea a fost brutal intrerupta,aparand si inmultidu-se elemente cu caracter totaldiferit;acestea au invadat mai intai suburbiile,iar in ultimii ani chiar centrul istoric alorasului.Daca,din punct de vedere arhitectural,calitatea lor e buna sau nu,ramane o problema dediscutat.Un fapt e ca impactul lor asupra orasului a fost fara doar si poate puternic.



15

Va putea oare orasul sa mentina in continuare echilibrul intre idetitate si schimbare?Vom fi oare instare sa dorim si sa putem sa-l ajutam?Vom putea intelege si indragi oare acest lucru?Nu e oareprea mic,prea sarac acum,prea departe de lumea ³civilizata´ ? Vom accepta oare aceste intrebarisi,mai ales,vom face eforturile de a afla raspunsurile?

TEXT BREVIAR SOARE

Documents

Transcript of TEXT BREVIAR SOARE