TESUTUL MUSCULARTESUTUL MUSCULARGENERALITATIGENERALITATI

-- este responsabil pentru:este responsabil pentru:oo miscarile organismuluimiscarile organismului

oo schimbarile de marime si forma ale organelor interneschimbarile de marime si forma ale organelor interne

-- alcatuit din celule specializate,cu rol in realizarea contractieialcatuit din celule specializate,cu rol in realizarea contractiei-- la baza contractiei celululei musculare sta interactiunea dintre cele 2 tipuri de filamente contractile:la baza contractiei celululei musculare sta interactiunea dintre cele 2 tipuri de filamente contractile:

oo filamente subtiri de actina-filamente subtiri de actina- fiecare filament de formeaza prin polimerizarea moleculelor de fiecare filament de formeaza prin polimerizarea moleculelor de

actina globularaactina globularaoo filamente groasefilamente groase - alc din 200-300 de molec de miozina II - alc din 200-300 de molec de miozina II

-- cele 2 tipuri de filamente proteice contractile sunt implicate in :cele 2 tipuri de filamente proteice contractile sunt implicate in :oo citokinezacitokineza

oo exocitozaexocitoza

oo migrare celularamigrare celulara

-- sunt identificate in cantitati mici si in alte tipuri celulare:sunt identificate in cantitati mici si in alte tipuri celulare:oo pericitepericite

oo miofibroblasemiofibroblase

oo celule mioepitelialecelule mioepiteliale

oo celule mioide din testiculcelule mioide din testicul

-- celulele musculare striate si netede prezinta in citoplasma filament proteice specific de desmina celulele musculare striate si netede prezinta in citoplasma filament proteice specific de desmina (marker imunohistochimic al tesutului musc)(marker imunohistochimic al tesutului musc)

CLASIFICAREA TESUTURILOR MUSCULARECLASIFICAREA TESUTURILOR MUSCULARE-- se clasifica pe baza aspectului celulelor contractilese clasifica pe baza aspectului celulelor contractile-- in functie de prezenta sau absenta striatiilor transversale tesutul musc se clasifica in:in functie de prezenta sau absenta striatiilor transversale tesutul musc se clasifica in:

oo tesut muscular striattesut muscular striat

oo tesut muscular netedtesut muscular neted

Tesutul muscular striatTesutul muscular striat-principala componenta musculara a organismului-principala componenta musculara a organismului-este subimpartit in:-este subimpartit in: 1. 1. tesut muscular striat scheletaltesut muscular striat scheletal:-atasat oaselor, rol in efectuarea miscarilor si in mentinerea pozitiei :-atasat oaselor, rol in efectuarea miscarilor si in mentinerea pozitiei corpuluicorpului 2. 2. tesut muscular striat visceraltesut muscular striat visceral:-la nivelul viscerelor, rol in vorbire,respiratie,inghitire:-la nivelul viscerelor, rol in vorbire,respiratie,inghitire 3. tesut muscular striat cardiac-situat la nivelul cordului, aspectul striat transversal al muschiului este dat 3. tesut muscular striat cardiac-situat la nivelul cordului, aspectul striat transversal al muschiului este dat de dispozitia specifica a miofilamintelor de actina si miozinade dispozitia specifica a miofilamintelor de actina si miozina-principalele diferente intre tesutul muscular striat scheletal si cel cardiac sunt reprez de marimea, forma, -principalele diferente intre tesutul muscular striat scheletal si cel cardiac sunt reprez de marimea, forma, dispozitia celulelor si nr nucleilordispozitia celulelor si nr nucleilor

Tesutul muscular netedTesutul muscular neted-format din celule care nu prezinta striatii transversale-format din celule care nu prezinta striatii transversale-in aceste celule miofilamentele nu se dispun ordonat ca si la muschiul striat-in aceste celule miofilamentele nu se dispun ordonat ca si la muschiul striat-contractia celulelor muscular netede este independenta de controlul voluntar-contractia celulelor muscular netede este independenta de controlul voluntar- tesutul este prezent la nivelul viscerelor si al sistemului vascular- tesutul este prezent la nivelul viscerelor si al sistemului vascular-celulele musculare netede formeaza muschiul erector al firului de par-celulele musculare netede formeaza muschiul erector al firului de par

HISTOGENEZAHISTOGENEZA-celulele musculare au origine mezodermica-celulele musculare au origine mezodermica-ele provin din celulele stem miogene care se diferentiaza ulterior in mioblaste-ele provin din celulele stem miogene care se diferentiaza ulterior in mioblaste-celulele stem miogene exprima factorul de transcriptie MyoD care impreuna cu factorii reglatori miogeni -celulele stem miogene exprima factorul de transcriptie MyoD care impreuna cu factorii reglatori miogeni joaca un rol important in determinarea si diferentierea tuturor celulelor muscular striatejoaca un rol important in determinarea si diferentierea tuturor celulelor muscular striate-in dezvoltare muschiul contine 2 tipuri de mioblaste:-in dezvoltare muschiul contine 2 tipuri de mioblaste:

-- mioblastele tineremioblastele tinere oo care fuzioneaza pentru formarea de miotubi primaricare fuzioneaza pentru formarea de miotubi primari

oo si se dispun in tendoanele viitorului muschisi se dispun in tendoanele viitorului muschi

oo prez. mai multi nuclei localizati central in forma de lantprez. mai multi nuclei localizati central in forma de lant

-- mioblastele tardivemioblastele tardive oo dau nastere la miotubi secundari(in zonele inervate ale m. in dezv)dau nastere la miotubi secundari(in zonele inervate ale m. in dezv)

oo miotubii secundari cresc prin adaugarea de noi mioblaste la miotubi secundari deja formatimiotubii secundari cresc prin adaugarea de noi mioblaste la miotubi secundari deja formati

oo miotubi secundari:-au diam mic, nuclei dispusi dezordonat, au un nr mare de miofilamentemiotubi secundari:-au diam mic, nuclei dispusi dezordonat, au un nr mare de miofilamente

TESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETALTESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETAL-numit frecvent fibra musculara-numit frecvent fibra musculara-este un sincitiu multinucleat cu ogrosime de 10-100 pm si lungime variabila-este un sincitiu multinucleat cu ogrosime de 10-100 pm si lungime variabila-fibrele musculare striate scheletale prezinta:-fibrele musculare striate scheletale prezinta:

-- forma cilindricaforma cilindrica-- numerosi nuclei localizati la periferie imediat sub sarcolemanumerosi nuclei localizati la periferie imediat sub sarcolema-- invaginari tubulare profunde in citoplasma(s.n. sistem tubular T) invaginari tubulare profunde in citoplasma(s.n. sistem tubular T)-- sunt inconjurate de lamina bazala bogata in fibre de reticulina si GPsunt inconjurate de lamina bazala bogata in fibre de reticulina si GP-- citoplasma acidofila la H.E.-contine organite nespec.(mitocondrii,aparat Golgi,) si specific (miofib) citoplasma acidofila la H.E.-contine organite nespec.(mitocondrii,aparat Golgi,) si specific (miofib)

MUSCHIUL CA ORGANMUSCHIUL CA ORGAN-muschiul scheletic este alc. din fibre muscular striate scheletale unite prin tesut conjunctiv reprez de:-muschiul scheletic este alc. din fibre muscular striate scheletale unite prin tesut conjunctiv reprez de: - -ENDOMISIUMENDOMISIUM:-inconjoara fibrele muscular individuale:-inconjoara fibrele muscular individuale

-tesut conjunctiv lax cu numeroase fibre de reticulina -tesut conjunctiv lax cu numeroase fibre de reticulina -putine: - fibre elastice si de collagen -putine: - fibre elastice si de collagen

- celule conjunctive - celule conjunctive - vase capilare - vase capilare

- fibre nervoase dispuse parallel cu axul fibrei muscular - fibre nervoase dispuse parallel cu axul fibrei muscular - -PERMISIUMPERMISIUM:- reprez de un strat gros de tesut conjunctiv:- reprez de un strat gros de tesut conjunctiv

- inconjoaca fiecare grup de fibre muscular - inconjoaca fiecare grup de fibre muscular - delimiteaza fasciculul muscular - delimiteaza fasciculul muscular - contine vase sanguine si fibre nervoase - contine vase sanguine si fibre nervoase

- -EPIMISIUMEPIMISIUM:- reprez de tesut conjunctiv dens:- reprez de tesut conjunctiv dens - inconjoara toate fasciculele de fibre musculare - inconjoara toate fasciculele de fibre musculare - formeaza muschiul propiu-zis - formeaza muschiul propiu-zis - la acest nivel patrund in muschi:vasele si nervii - la acest nivel patrund in muschi:vasele si nervii

-joctiunea miotendinoasa de formeaza prin atasarea celulelor musculare la fibrele de colagen-joctiunea miotendinoasa de formeaza prin atasarea celulelor musculare la fibrele de colagen-aceste fibre de colagen provin dintr-un tendon,o aponevroza sau din periost-aceste fibre de colagen provin dintr-un tendon,o aponevroza sau din periost-la nivelul jonctiunii miotendinoase celulele musc emit proiectii digitiforme-la nivelul jonctiunii miotendinoase celulele musc emit proiectii digitiforme

TIPURI DE FIBRE MUSCULARE STRIATE SCHELETALETIPURI DE FIBRE MUSCULARE STRIATE SCHELETALE-in vivo-fibrele musc difera ca diametru si culoare-in vivo-fibrele musc difera ca diametru si culoare-continutul de mioglobina si nr de mitocondrii al fiecarei fibre fibre determina tipul de fibra-continutul de mioglobina si nr de mitocondrii al fiecarei fibre fibre determina tipul de fibra

-- rosierosie-- albaalba-intermediara-intermediara

FIBRELE ROSIIFIBRELE ROSII: -au dimensiuni mici: -au dimensiuni mici -contin cantitati mari de mioglobina si numeroase mitocondrii -contin cantitati mari de mioglobina si numeroase mitocondrii -se contracta relativ lent -se contracta relativ lent -sunt capabile de activitate intensa si prelungita -sunt capabile de activitate intensa si prelungita -sunt rezistente la oboseala -sunt rezistente la oboseala -tensiunea musculara pe care o genereaza este mai redusa decat cea a fibrelor albe -tensiunea musculara pe care o genereaza este mai redusa decat cea a fibrelor albe -la om sunt caracteristice muschilor spatelui cu rol in metinerea posturii -la om sunt caracteristice muschilor spatelui cu rol in metinerea posturii

FIBRELE ALBEFIBRELE ALBE:-sunt mari:-sunt mari -au putina mioglobina si un numar mai mic de mitocondrii -au putina mioglobina si un numar mai mic de mitocondrii-se contracta rapid avand actiune de scurta durata-se contracta rapid avand actiune de scurta durata-energia necesara contractiei provine din glicoliza-energia necesara contractiei provine din glicoliza-oboseala se instaleaza repede-oboseala se instaleaza repede-genereaza contractii rapide si puternice,precise-genereaza contractii rapide si puternice,precise-principalele fibre ale m globului ocular si ale degetelor-principalele fibre ale m globului ocular si ale degetelor

FIBRELE INTERMEDIAREFIBRELE INTERMEDIARE:-caracteristici de tranzitie intre varientele rosii si albe:-caracteristici de tranzitie intre varientele rosii si albe

MIOFIBRILELE SI MIOFILAMENTELEMIOFIBRILELE SI MIOFILAMENTELE-miofibrila-unitatea structurala si functionala a fibrei musculare striate(organit specific)-miofibrila-unitatea structurala si functionala a fibrei musculare striate(organit specific)-aceasta ocupa toata lungimea fibrei musculare-aceasta ocupa toata lungimea fibrei musculare-sunt alcatuite la randul lor din manunchiuri de miofilamente-sunt alcatuite la randul lor din manunchiuri de miofilamente

-- MiofilamenteleMiofilamentele : : oo sunt polimeri filamentosi ai miozinei II si actinei sunt polimeri filamentosi ai miozinei II si actinei

oo fasciculele care formeaza miofibrilele sunt inconjurate de REN(reticul sarcoplasmatic)fasciculele care formeaza miofibrilele sunt inconjurate de REN(reticul sarcoplasmatic)

oo mitocondriile si incluziunile de glicogen sunt localizate printre miofibrilemitocondriile si incluziunile de glicogen sunt localizate printre miofibrile

oo prezenta,dispozitia si structura specifica a acestora confera fibrelor prezenta,dispozitia si structura specifica a acestora confera fibrelor striatiile transv striatiile transv

Striatiile transversaleStriatiile transversale – repr. principalul criteriu de diagnostic histologic al m. striat (sunt – repr. principalul criteriu de diagnostic histologic al m. striat (sunt evidentiate cu H.E. si Gomori)evidentiate cu H.E. si Gomori)

-- MiofibrileleMiofibrilele ::oo Alcatuite dintr-o succesiune de benzi(discuri,strii)Alcatuite dintr-o succesiune de benzi(discuri,strii)

benzile I- monorefringente si izotropebenzile I- monorefringente si izotrope benzile A intunecate -birefringente si anizotropebenzile A intunecate -birefringente si anizotrope

oo sarcomerul-unitatea functionala miofribrilara a celulei musc striatesarcomerul-unitatea functionala miofribrilara a celulei musc striate

repr unitatea de baza contractila a muschiului striatrepr unitatea de baza contractila a muschiului striat lungime:-2-3 um in m relaxat si 1 um in timpul contractieilungime:-2-3 um in m relaxat si 1 um in timpul contractiei fiecare miofibrila este formata din sute de sarcomere fiecare miofibrila este formata din sute de sarcomere

dispozitia filamentelor de miozina si actina la nivelul sarcomerelor=>aspectul striat al dispozitia filamentelor de miozina si actina la nivelul sarcomerelor=>aspectul striat al fibrei musc striatefibrei musc striate

oo filamentele groase de miozina II st. loc. in zona centrala a sarcomerului(formate numai din filamentele groase de miozina II st. loc. in zona centrala a sarcomerului(formate numai din

miozina)miozina)oo filametele subtiri de actina se ataseaza liniei Z si se extend in banda (formate din actina F si prot filametele subtiri de actina se ataseaza liniei Z si se extend in banda (formate din actina F si prot

reglatoare)reglatoare)

Miozina IIMiozina II-alc din 2 lanturi grele si 4 lanturi usoare de polipeptide-alc din 2 lanturi grele si 4 lanturi usoare de polipeptide -lanturile usoare sunt de 2 tipuri: esentiale si reglatoare -lanturile usoare sunt de 2 tipuri: esentiale si reglatoare -fiecare lant greu are un capat terminal -fiecare lant greu are un capat terminal -capatul regulator mai prezinta doua sitursuri de legare:-1 pt ATP si 1 pt actina -capatul regulator mai prezinta doua sitursuri de legare:-1 pt ATP si 1 pt actina -in muschiul striat moleculele de miozina se dispun cap la cap -in muschiul striat moleculele de miozina se dispun cap la cap

-moleculele formeaza filamentul gros,bipolar de miozina -moleculele formeaza filamentul gros,bipolar de miozina

Actina GActina G-o molecula mica-o molecula mica -polimerizeaza pentru a forma dublu helix(filamentul de actina F) -polimerizeaza pentru a forma dublu helix(filamentul de actina F) -capatul pozitiv al filamentului de actina se leaga la linia Z(alfa-actina) -capatul pozitiv al filamentului de actina se leaga la linia Z(alfa-actina) -capatul negative se extinde la nivelul liniei M(este protejat de o proteina de acoperire a actinei) -capatul negative se extinde la nivelul liniei M(este protejat de o proteina de acoperire a actinei)

TropomiozinaTropomiozina-alcatuita dintr-un dublu helix-alcatuita dintr-un dublu helix-formeaza filamente ce se dispuns in incizurile dintre filamentele de actina F-formeaza filamente ce se dispuns in incizurile dintre filamentele de actina F

Complexul troponinicComplexul troponinic-alc din 3 subunitati globulare-alc din 3 subunitati globulare-fiecare molecula de tropomiozina contine un complex troponinic-fiecare molecula de tropomiozina contine un complex troponinic

Troponina CTroponina C -cea mai mica subunitate a complexului troponinic-cea mai mica subunitate a complexului troponinic -rol in legarea ionilor de calciu(initiaza contractia) -rol in legarea ionilor de calciu(initiaza contractia)

Troponina TTroponina T -ancoreaza complexul troponinic la tropomiozina-ancoreaza complexul troponinic la tropomiozinaTroponina ITroponina I –se leaga de actina(inhiba interactiunea dintre actina si miozina) –se leaga de actina(inhiba interactiunea dintre actina si miozina)

-filamentele groase si cele subtiri sunt mentinute in pozitie cu ajutorul proteinelor accesorii-filamentele groase si cele subtiri sunt mentinute in pozitie cu ajutorul proteinelor accesorii

Proteinele accesorii includ:Proteinele accesorii includ:Titina Titina -proteina mare-proteina mare

-ancoreaza filamentele groase la linia Z-ancoreaza filamentele groase la linia Z-ajuta la stabilizarea portiunii central a filamentelor groase de miozina-ajuta la stabilizarea portiunii central a filamentelor groase de miozina-impiedica intinderea excesiva a sarcomerului-impiedica intinderea excesiva a sarcomerului

Alfa-actinaAlfa-actina -molecula scurta bipolar-molecula scurta bipolar -orienteaza filamentele de actina paralele pt a forma fascicule de filament-orienteaza filamentele de actina paralele pt a forma fascicule de filament -ancoreaza filamentele la nivelul liniei Z-ancoreaza filamentele la nivelul liniei Z

NebulinaNebulina -proteina alungita,rigida-proteina alungita,rigida -atasata liniei Z-atasata liniei Z -se dispune paralel cu filamentele de actina-se dispune paralel cu filamentele de actina -ajuta filamentele de alfa-actina sa ancoreze filamentele subtiri la linia Z-ajuta filamentele de alfa-actina sa ancoreze filamentele subtiri la linia Z

Tropomodulina-proteina mica de acoperire a actineiTropomodulina-proteina mica de acoperire a actinei-atasata filamentelor subtiri -atasata filamentelor subtiri -rol in mentinerea si reglarea lungimii portiunii de sarcomer alcatuita din filament de actina-rol in mentinerea si reglarea lungimii portiunii de sarcomer alcatuita din filament de actina

DesminaDesmina - filament intermediar- filament intermediar -formeaza o retea care inconjoara sarcomerul la nivelul liniei Z-formeaza o retea care inconjoara sarcomerul la nivelul liniei Z -ajuta la stabilizarea miofibrilelor-ajuta la stabilizarea miofibrilelor

MiomezinaMiomezina -proteina care leaga miozina -proteina care leaga miozina -pastreaza orientarea paralele a filamentelor de miozina la nivelul liniei M-pastreaza orientarea paralele a filamentelor de miozina la nivelul liniei M

Proteina CProteina C -prezinta aceeasi functie ca si miomezina,ancorand miozina la nivelul liniei M-prezinta aceeasi functie ca si miomezina,ancorand miozina la nivelul liniei M

DistrofinaDistrofina - proteina mare- proteina mare -leaga laminina din laminina externa la filamentele de actina-leaga laminina din laminina externa la filamentele de actina

In functie de nivelul la care se realizeaza sectiunea transversal,sarcomerul relaxat poate releva urmatoarele In functie de nivelul la care se realizeaza sectiunea transversal,sarcomerul relaxat poate releva urmatoarele structuri:structuri:

-sectiune la nivelul benzii I (filamente subtiri,dispuse in forma de hexagon)-sectiune la nivelul benzii I (filamente subtiri,dispuse in forma de hexagon)-sectiune la nivelul portiunii H a benzii A(filamente groase,dispuse dupa modelul hexagonal)-sectiune la nivelul portiunii H a benzii A(filamente groase,dispuse dupa modelul hexagonal)-sectiune la nivelul benzii M(retea de filamente fine de miomezina,leaga filamentele de miozina -sectiune la nivelul benzii M(retea de filamente fine de miomezina,leaga filamentele de miozina

unele de altele)unele de altele)-sectiune la nivelul zonei de interactiune dintre filamentele grose si subtiri(releva detaliile spatiale -sectiune la nivelul zonei de interactiune dintre filamentele grose si subtiri(releva detaliile spatiale

dintre cele 2 tipuri de filamente)dintre cele 2 tipuri de filamente)Filamentele grose si subtiri coexista in portiunea laterala a benzii A.Fiecare filament gros este Filamentele grose si subtiri coexista in portiunea laterala a benzii A.Fiecare filament gros este

inconjurat de 6 filamente subtiri.In zona cea mai apropiata de linia Z pot fi observate punti intre filamentele inconjurat de 6 filamente subtiri.In zona cea mai apropiata de linia Z pot fi observate punti intre filamentele groase de miozina si cele subtiri de actina.groase de miozina si cele subtiri de actina.Miofibrilele sunt inconjurate de Miofibrilele sunt inconjurate de reticul sarcoplasmaticreticul sarcoplasmatic foarte bine dezvolatat. foarte bine dezvolatat.Reticulul sarcoplasmaticReticulul sarcoplasmatic :-prezinta dilatari numite cisterne terminale. :-prezinta dilatari numite cisterne terminale.

-rolul sau este de rezervor si regulator ai influxului ionilor de calciu -rolul sau este de rezervor si regulator ai influxului ionilor de calciuLa nivelul fiecarui sarcomer se formeaza o triada dintr-un tub T si cistern terminale apartinand reticulului.La nivelul fiecarui sarcomer se formeaza o triada dintr-un tub T si cistern terminale apartinand reticulului.Fiecare sarcomer are 2 triade ceea ce constituie un aspect tipic pentru muschiul striat scheletal.Fiecare sarcomer are 2 triade ceea ce constituie un aspect tipic pentru muschiul striat scheletal.

MECANISMUL CONTRACTIEI IN MUSCHIUL STRIAT.MODELUL ALUNECARII FILAMENTELORMECANISMUL CONTRACTIEI IN MUSCHIUL STRIAT.MODELUL ALUNECARII FILAMENTELOR

-- In timpul alunecarii filamentele se scurteaza si devin mai groase, dar miofilamentele isi pastreaza LIn timpul alunecarii filamentele se scurteaza si devin mai groase, dar miofilamentele isi pastreaza L-- Ca muschiul si sarcomerele sa se scurteze cele doua tipuri de filamente trebuie suprapuse in ~ sarcomer.Ca muschiul si sarcomerele sa se scurteze cele doua tipuri de filamente trebuie suprapuse in ~ sarcomer.- In timpul contractiei :-banda I se scurteaza, zona H devine mai ingusta iar banda A nu isi modifica L- In timpul contractiei :-banda I se scurteaza, zona H devine mai ingusta iar banda A nu isi modifica LFaza initiala (faza de atasare)-Faza initiala (faza de atasare)-filamentele de miozina sunt atasate strans la filamentele de actinafilamentele de miozina sunt atasate strans la filamentele de actina

-ATP-ul este absent-ATP-ul este absent-aceasta configurare poarta numele de configurare rigida-aceasta configurare poarta numele de configurare rigida-legatura actina-miozina nu se mai desface si muschiul nu se mai relaxeaza-legatura actina-miozina nu se mai desface si muschiul nu se mai relaxeaza-contractia se termina in mom in care ATP-ul se leaga de miozina-contractia se termina in mom in care ATP-ul se leaga de miozina

Faza a-II-a(faza de eliberare)Faza a-II-a(faza de eliberare)-ATP-ul este legat la capatul globular al miozinei-ATP-ul este legat la capatul globular al miozinei

-induce modificari conformationale ale situsului de legare a actinei-induce modificari conformationale ale situsului de legare a actinei-reduc afinitatea miozinei pentru actina -reduc afinitatea miozinei pentru actina -desface legatura rigida dintre cele 2-desface legatura rigida dintre cele 2

Faza a-III-a(faza de glisare)Faza a-III-a(faza de glisare)-capul miozinei in urma hidrolizarii avanseaza la suprafata filam. de actina-capul miozinei in urma hidrolizarii avanseaza la suprafata filam. de actina-acestea avanseaza datorita modificarilor arhitecturale ale situsului de legare a -acestea avanseaza datorita modificarilor arhitecturale ale situsului de legare a ATP-ului.ATP-ului.-aceasta miscare este inititata de hidrolizarea ATP-ului cu formarea de ioni -aceasta miscare este inititata de hidrolizarea ATP-ului cu formarea de ioni fosfat si ADPfosfat si ADP

Faza a-IV-a(faza de generareFaza a-IV-a(faza de generare -capul miozinei se fixeaza usor la filam. de actina pe situsurile de legare -capul miozinei se fixeaza usor la filam. de actina pe situsurile de legarea foitei de contractie) -procesul duce la desfacerea ionilor fosfat la nivelul capului globulara foitei de contractie) -procesul duce la desfacerea ionilor fosfat la nivelul capului globular

-urmeaza cresterea afinitatii miozinei pt noul situs de legare la niv actinei -urmeaza cresterea afinitatii miozinei pt noul situs de legare la niv actinei -pt a-si recapata pozitia inititala capatul globular dezvolta o forta care trage -pt a-si recapata pozitia inititala capatul globular dezvolta o forta care trage

de filamentul de actinade filamentul de actinaFaza a-V-a(faza de reatasare)Faza a-V-a(faza de reatasare) –are ca rezultat restabilirea legaturii rigide dintre miozina si noul situs –are ca rezultat restabilirea legaturii rigide dintre miozina si noul situs

- la nivelul benzii H extremitatile miozine au imagine in oglinda - la nivelul benzii H extremitatile miozine au imagine in oglinda -filamentele subtiri sunt trase in banda A scurtand astfel sarcomerul -filamentele subtiri sunt trase in banda A scurtand astfel sarcomerul

REGLAREA CONTRACTIEI MUSCHIULUI STRIATREGLAREA CONTRACTIEI MUSCHIULUI STRIAT-la baza modelului de alunecare a miofilamentelor de actina sta interactiunea dintre actina si miozina-la baza modelului de alunecare a miofilamentelor de actina sta interactiunea dintre actina si miozina-calciul stimuleaza legarea miozinei de actina-calciul stimuleaza legarea miozinei de actina-eliberarea si inlocuirea rapida a ionilor de calciu se face pe baza activit intense a RS si sist tubular transvers-eliberarea si inlocuirea rapida a ionilor de calciu se face pe baza activit intense a RS si sist tubular transvers-RS este rezervorul si reglatorul influxului de calciu-RS este rezervorul si reglatorul influxului de calciu-RS este alcatuit din cisterne care se dispun sub forma de retea in jurul miofibrilelor-RS este alcatuit din cisterne care se dispun sub forma de retea in jurul miofibrilelor-RS formeaza o structura inelara care se dispune in jurul miofibrilelor alcatuind cisterne terminale(servesc -RS formeaza o structura inelara care se dispune in jurul miofibrilelor alcatuind cisterne terminale(servesc pe post de depozit de ioni de calciu)pe post de depozit de ioni de calciu)-in imediat apropiere a RS sunt localizate mitocondriile si glicogenul implicate in producerea energiei-in imediat apropiere a RS sunt localizate mitocondriile si glicogenul implicate in producerea energiei-Sistemul tubular transvers alcatuit din numeroase invaginatii profunde,radiare ale sarcolemei,localizate la -Sistemul tubular transvers alcatuit din numeroase invaginatii profunde,radiare ale sarcolemei,localizate la nivelul jonctiunii A-Inivelul jonctiunii A-I-triada este alcatuita din tubii T si doua cisterne terminale-triada este alcatuita din tubii T si doua cisterne terminale-tubii T au rol in transmiterea rapida a excitatiei membranare de la supraf celulei la cisternele terminale-tubii T au rol in transmiterea rapida a excitatiei membranare de la supraf celulei la cisternele terminale-depolarizarea membranelor cisternelor terminale det modificari conformationale ale canalelor de Ca-depolarizarea membranelor cisternelor terminale det modificari conformationale ale canalelor de Ca

FENOMENELE ELECTRICE DIN TIMPUL CONTRACTIEI MUSCHIULUI STRIATFENOMENELE ELECTRICE DIN TIMPUL CONTRACTIEI MUSCHIULUI STRIAT-cand influxul nervos ajunge la MB cel aceasta se depolarizeaza-cand influxul nervos ajunge la MB cel aceasta se depolarizeaza-depolarizarea este transmisa rapid la nivelul intregii sarcoleme prin sistemul tubiilor T-depolarizarea este transmisa rapid la nivelul intregii sarcoleme prin sistemul tubiilor T-cand depol ajunge la nivelul tubiilor T det eliberarea in sarcoplasma a ionilor de calciu-cand depol ajunge la nivelul tubiilor T det eliberarea in sarcoplasma a ionilor de calciu-calciul interactioneaza cu portiunea Tnc-calciul interactioneaza cu portiunea Tnc-modificarea conformatiei molecule de TnC cauzeaza disociera molecule de TnI(duce la eliberarea situsului -modificarea conformatiei molecule de TnC cauzeaza disociera molecule de TnI(duce la eliberarea situsului de legare a miozinei)de legare a miozinei)-simultan ATP-aza de la niv mb RS incepe sa transporte calciul inapoi in cisternele terminale-simultan ATP-aza de la niv mb RS incepe sa transporte calciul inapoi in cisternele terminale

INERVATIA MOTORIE A MUSCHIULUI STRIATINERVATIA MOTORIE A MUSCHIULUI STRIAT-fibrele musc striate scheletale sunt bogat inervate(neuronii motori din creier si MS)-fibrele musc striate scheletale sunt bogat inervate(neuronii motori din creier si MS)

-in apropierea fibrei musc axonii se ramifica pentru a forma terminatii-in apropierea fibrei musc axonii se ramifica pentru a forma terminatii-aceste terminatii se dispun pe fiecare fibra musculare realizand placile motorii-aceste terminatii se dispun pe fiecare fibra musculare realizand placile motoriiPlaca motoriePlaca motorie –contactul dintre ramurile axonale terminale si fibra musculara –contactul dintre ramurile axonale terminale si fibra musculara

-axonul nu prezinta teaca de mielina-axonul nu prezinta teaca de mielina-portiunea terminala a axonului este acoperita doar de lamina bazala si un strat fin de citopl. -portiunea terminala a axonului este acoperita doar de lamina bazala si un strat fin de citopl. -fiecare buton terminal al ramificatiei axonale ajunge intr-o regiune(regiunea receptoare)-fiecare buton terminal al ramificatiei axonale ajunge intr-o regiune(regiunea receptoare)-are 3 componente:-comp presinaptica-are 3 componente:-comp presinaptica

-fanta sinaptica -fanta sinaptica -comp postsinaptica -comp postsinaptica

--butonul axonal(structura presinaptica tipica)butonul axonal(structura presinaptica tipica)-multe mitocondrii,vezicule sinaptice-multe mitocondrii,vezicule sinaptice--fanta sinapticafanta sinaptica-spatiul dinte MB butonului terminal al axonului si fibra musculara-spatiul dinte MB butonului terminal al axonului si fibra musculara-sarcolema fibrelor musc+lamina externa=multiple falduri-sarcolema fibrelor musc+lamina externa=multiple falduri-veziculele sinaptice din butonii terminali elibereaza acetilcolina-veziculele sinaptice din butonii terminali elibereaza acetilcolina-complexul mediator-receptor deschid canalele anionice legate de acestia(influx de sodiu)-complexul mediator-receptor deschid canalele anionice legate de acestia(influx de sodiu)-influxul de sodiu genereaza depolarizarea la nivelul sarcolemei-influxul de sodiu genereaza depolarizarea la nivelul sarcolemei-sarcoplasma fibrei musc de sub falduri nu contine elem contractile-sarcoplasma fibrei musc de sub falduri nu contine elem contractile-contine multi nuclei,mitocondrii,RS,ribozomi liberi si glicogen-contine multi nuclei,mitocondrii,RS,ribozomi liberi si glicogen--Unitatea MotorieUnitatea Motorie-denumirea data unui neuron si celulelor musc pe care le stimuleaza-denumirea data unui neuron si celulelor musc pe care le stimuleaza-un sg neuron poate inerva de la cateva pana la sute de fibre musculare-un sg neuron poate inerva de la cateva pana la sute de fibre musculare-depolarizarea de la nivelul placii motorii actioneaza dupa legea “totul sau nimic”-depolarizarea de la nivelul placii motorii actioneaza dupa legea “totul sau nimic”

-inervatia continua este necesara celulelor musc pt a mentine integritatea structural-inervatia continua este necesara celulelor musc pt a mentine integritatea structural-neuronii motori nu stimuleaza contractia in anumite moment ci exercita si un efect trofic-neuronii motori nu stimuleaza contractia in anumite moment ci exercita si un efect trofic

Etapele care se succed in contractie sunt:Etapele care se succed in contractie sunt:-Impulsul nervos ajunge la joctiunea neuromusculara-det eliberarea acetilcolinei in fanta sinaptica-Impulsul nervos ajunge la joctiunea neuromusculara-det eliberarea acetilcolinei in fanta sinaptica-Canalele de sodiu-se deschis si sodiul intra in cel musc-Canalele de sodiu-se deschis si sodiul intra in cel musc-Depolarizarea locala generate de intrarea sodiului in celula-Depolarizarea locala generate de intrarea sodiului in celula-La nivelul triadei-tubii T sunt in contact cu dilatatiile lat ale Rs(mb depol a tubilor T activeaza canalele de -La nivelul triadei-tubii T sunt in contact cu dilatatiile lat ale Rs(mb depol a tubilor T activeaza canalele de Ca)Ca)-Ionii de Ca sunt eliberati la nivelul RS si se leaga de portiunea TnC-Ionii de Ca sunt eliberati la nivelul RS si se leaga de portiunea TnC-Contractia este initiate si muschiul se scurteaza-Contractia este initiate si muschiul se scurteaza-Ca este returnat cisternelor RS(contractia inceteaza,muschiul se relaxeaza)-Ca este returnat cisternelor RS(contractia inceteaza,muschiul se relaxeaza)

INERVATIA SENZITIVA A MUSCHIULUI STRIATINERVATIA SENZITIVA A MUSCHIULUI STRIAT-receptorii senzitivi incapsulati de la nivelul muschilor scheletali ofera informatii despre gradul de tensiune -receptorii senzitivi incapsulati de la nivelul muschilor scheletali ofera informatii despre gradul de tensiune al acestora si despre pozitia loral acestora si despre pozitia lor-muschii scheletici contin numeroase terminatii nervoase senzitive-muschii scheletici contin numeroase terminatii nervoase senzitive-fusurile neuromusculare-formatiuni cu organizare speciala-fusurile neuromusculare-formatiuni cu organizare speciala-fusul neuromuscular este un receptor sensorial incapsulat -fusul neuromuscular este un receptor sensorial incapsulat -fiecare fus neuromuscular este format din:-5-6 fibre musculare intrafusale-fiecare fus neuromuscular este format din:-5-6 fibre musculare intrafusale

-terminatii nervoase -terminatii nervoase -capsula conjunctiva -capsula conjunctiva

-in spatiul dintre elementele fusului se gaseste un lichid cu compozitie neprecizata-in spatiul dintre elementele fusului se gaseste un lichid cu compozitie neprecizata-fibrele musculare intrafusale sunt de 2 tipuri:-fibrele musculare intrafusale sunt de 2 tipuri:

-tipul I(fibrele nucleare) contin agregate nucleare-tipul I(fibrele nucleare) contin agregate nucleare

-tipul II(fibre catenare)-nuclei dispusi in lanturi-tipul II(fibre catenare)-nuclei dispusi in lanturi-fibrele nervoase senzitive preiau informatia de la nivelul fusului neuromuscular-fibrele nervoase senzitive preiau informatia de la nivelul fusului neuromuscular-fusul neruromuscular primeste inervatie motorie de la nivelul coarnelor anterioare ale MS-fusul neruromuscular primeste inervatie motorie de la nivelul coarnelor anterioare ale MS-organul Golgi este un organ sensorial incapsulat la jonctiunea muschi-tendon cu rol inhibitor asupra -organul Golgi este un organ sensorial incapsulat la jonctiunea muschi-tendon cu rol inhibitor asupra contractieicontractiei

VINDECAREA SI REGENERAREA MUSCHIULUI STRIATVINDECAREA SI REGENERAREA MUSCHIULUI STRIAT-se realizeaza cu ajutorul celulelor satelite-se realizeaza cu ajutorul celulelor satelite-celulele satelite se gasesc intre mb fibrei musc si lamina externa-celulele satelite se gasesc intre mb fibrei musc si lamina externa-sunt celule mici cu citoplasma redusa si un singur nucleu-sunt celule mici cu citoplasma redusa si un singur nucleu-au rol de celule stem fiind implicate in procesul de regenerare a mushciului scheletal-au rol de celule stem fiind implicate in procesul de regenerare a mushciului scheletal-acesti precursori ai celulei musculare se afla in stare dormant-acesti precursori ai celulei musculare se afla in stare dormant

Tesutul muscular cardiacTesutul muscular cardiac este de tip striateste de tip striat LocalizareLocalizare : cord, baza vaselor mari: cord, baza vaselor mari Celulele musculare miocardice: individuale, uninucleate, nucleu situat central, citoplasmă acidofilăCelulele musculare miocardice: individuale, uninucleate, nucleu situat central, citoplasmă acidofilă Fibrele musculare cardiace prezinta discuri intercalare care traverseaza fibraFibrele musculare cardiace prezinta discuri intercalare care traverseaza fibra Nucleul celulei musculare cardiace este localizat central=>permite diferentierea acesteia de celula Nucleul celulei musculare cardiace este localizat central=>permite diferentierea acesteia de celula

multinucleatamultinucleata Celulele musculare miocardice sunt ramificate, anastomozate, solidarizate prin joncţiuni care Celulele musculare miocardice sunt ramificate, anastomozate, solidarizate prin joncţiuni care

formează discurile intercalateformează discurile intercalate Ataşate la peretele vaselor capilare (menţinute deschise în timpul contracţiei)Ataşate la peretele vaselor capilare (menţinute deschise în timpul contracţiei) Aranjate în spirală orientată spre vîrful inimiiAranjate în spirală orientată spre vîrful inimii

Discurile intercalate (D.I)Discurile intercalate (D.I)-reprezinta zonele de atasare dintre celulele musculare cardiac-reprezinta zonele de atasare dintre celulele musculare cardiac-au o componenta transversala-au o componenta transversala-la nivelul D.I se gasesc jonctiunile intercalare:-la nivelul D.I se gasesc jonctiunile intercalare:

-fascia adherens-componenta majora a portiunii transversal a dicului intercalate-fascia adherens-componenta majora a portiunii transversal a dicului intercalate -solidarizeaza capetele terminale ale celulelor musculare cardiac -solidarizeaza capetele terminale ale celulelor musculare cardiac

-macula adherens- -macula adherens- leaga miocardocitele intre eleleaga miocardocitele intre ele -previne indepartarea celulelor unele de altele -previne indepartarea celulelor unele de altele

-jonctiunile gap –contituie elementul structural major al portiunii laterale a D.I.-jonctiunile gap –contituie elementul structural major al portiunii laterale a D.I.

Reticulul sarcoplasmatic neted si sitemul tubular transvers TReticulul sarcoplasmatic neted si sitemul tubular transvers T-Reticulul sarcoplasmic este organizat ca oreţea unică pentru sarcomer si se extinde între două linii Z-Reticulul sarcoplasmic este organizat ca oreţea unică pentru sarcomer si se extinde între două linii Z-Tubii T: la nivelul liniei Z, mai numeroşi în celulele ventriculare decît în cele atriale-Tubii T: la nivelul liniei Z, mai numeroşi în celulele ventriculare decît în cele atriale-Cisternele terminale ale RS formeaza cu tubulul T o diada-Cisternele terminale ale RS formeaza cu tubulul T o diada

Tesutul muscular netedTesutul muscular neted-Localizare: in componenta peretelui organelor tubului digestiv, cavitare, si a vaselor sanguine-Localizare: in componenta peretelui organelor tubului digestiv, cavitare, si a vaselor sanguine-Celule fuziforme (miocite netede), dispuse în fascicule-Celule fuziforme (miocite netede), dispuse în fascicule

-Miocitele: uninucleate, nucleu central, citoplasmă acidofilă-Miocitele: uninucleate, nucleu central, citoplasmă acidofilă-prezinta doar striaţii longitudinale-prezinta doar striaţii longitudinale-In ME: organite nespecifice, specifice (filamente contractile şi corpi denşi); nu au sistem de tubuli T;-In ME: organite nespecifice, specifice (filamente contractile şi corpi denşi); nu au sistem de tubuli T; nu conţin sarcomerenu conţin sarcomere

Contractia muschiului neted si controlul acesteiaContractia muschiului neted si controlul acesteia-Este specializat pentru contracţie lentă, prelungită, fără oboseală-Este specializat pentru contracţie lentă, prelungită, fără oboseală-Modelul undei: -Modelul undei: sincronsincron (vezica biliara/urinara si uter=>expulzar) şi (vezica biliara/urinara si uter=>expulzar) şi metacronmetacron (mişcările peristaltice) (mişcările peristaltice)-Contractia: realizata endocrin (ocitocina,ADH), simpatic şi parasimpatic-Contractia: realizata endocrin (ocitocina,ADH), simpatic şi parasimpatic-Nu formează plăci motorii: neurotransmitatorul difuzeaza pentru a ajunge la celula musculara neteda-Nu formează plăci motorii: neurotransmitatorul difuzeaza pentru a ajunge la celula musculara neteda

Procesul de secretie din celulele musculare netedeProcesul de secretie din celulele musculare netede- - colagen tip III(fibre de reticulina), tip IV(lamina bazala), laminină, elastină, PG si GP de adeziune colagen tip III(fibre de reticulina), tip IV(lamina bazala), laminină, elastină, PG si GP de adeziune- celulele musculare din peretele vaselor sanguine si din uter sintet. cantitati mari de colagen tip I si elastina- celulele musculare din peretele vaselor sanguine si din uter sintet. cantitati mari de colagen tip I si elastina- celule musc. netede din aparatul juxtaglomerular sintetizeaza renina(are rol in reglarea presiunii sangelui)- celule musc. netede din aparatul juxtaglomerular sintetizeaza renina(are rol in reglarea presiunii sangelui)

Repararea şi regenerarea ţesuturilor musculareRepararea şi regenerarea ţesuturilor musculare Ţesutul muscular striat scheletalŢesutul muscular striat scheletal

Numai în condiţii de leziuneNumai în condiţii de leziune Leziuni mici: reparare prin formarea de noi fibre musculare striate din celulele satelite (rol de Leziuni mici: reparare prin formarea de noi fibre musculare striate din celulele satelite (rol de

mioblaste)mioblaste) Condiţia reparării: integritatea laminei bazaleCondiţia reparării: integritatea laminei bazale Leziuni extinse: vindecare prin fibrozăLeziuni extinse: vindecare prin fibroză

Ţesutul muscular striat cardiacŢesutul muscular striat cardiac Nu regenereazăNu regenerează Vindecare prin fibrozăVindecare prin fibroză

Ţesutul muscular netedŢesutul muscular neted Singurul care are capacitate constantă de autoreplicareSingurul care are capacitate constantă de autoreplicare 10% dintre celulele musculare netede se află permanent în mitoză10% dintre celulele musculare netede se află permanent în mitoză