testul16

1
7/23/2019 testul16 http://slidepdf.com/reader/full/testul16 1/1 TESTUL 16 Citiţi cu atenţie textele de mai jos:  A „Venind [Mustafa paşa] cu turcii la Dunăre, (...) Mihai-vodă se ră!i de-şi str"nse oştile. (...) #reătindu- se să treacă Dunărea, ca să lovească pe [turci, do$nitorului Mihai Vitea%ul] li veni vestea că tătarii au intrat &n 'ară şi au &nceput a ro!i şi a prăda. ar Mihai-vodă (...) tri$ise asupra tătarilor pe [!oierii] adu *u%escu cu fra'ii lui, #reda postelnicul, +troe stolnicul (...) cu o sea$ă de oşti alese. (...) $ul'i$e de tătari s-a fost tă!ăr"t la erpăteşti, &$preună cu Mustafa paşa. ar Mihai-vodă dacă prinse veste de d"nşii, nu$aidec"t tri$ise oşti asupra lor cu !anul Manta, şi noaptea fără de veste-i lovi de i-au tăiat şi i- au onit p"nă i-au trecut Dunărea. (...) ar Mihai-vodă purcese cu oştile asupra lor şi trecură Dunărea [&n ianuarie /0/] şi fură !ătu'i turcii.1 (Letopiseţul Cantacuzinesc) * „2urcii apro!ară aleerea [lui *r"ncoveanu ca do$nitor] făcută de !oieri şi tri$iseră lui *r"ncoveanu3 &nse$nele do$niei. [Mai apoi] ne$'ii au tri$is, &n Valahia, 4-5 rei$ente su! co$anda eneralului 6eissler. (...) De aceea, *r"ncoveanu str"nse oştire, dar nu se ră!i să [lupte], (...) d"nd, &nsă, de ştire turcilor despre venirea ne$'ilor. 2urcii foarte furioşi, &nvinuiră pe *r"ncoveanu de incapacitate, dar acesta se apără cu a!ilitate, că nu se putea opune unui duş$an superior ca nu$ăr. ase săptă$"ni ră$aseră ne$'ii &n *ucureşti, 7dar afl"nd de apropierea unei ar$ate de /8.888 de turci şi de tătari, (...) se re trăseseră  &n $un'ii Valahiei. [&n 908, ne$'ii au fost &nvinşi de] turci, iar eneralul 6eissler fu făcut pri%onier. (...) *r"ncoveanu ur$ărea lupta, &$preună cu c"'iva ofi'eri turci, de pe v"rful unui $unte vecin. (...) :u adus &naintea sa eneralul 6eissler, căruia &i tri$ise vor!ă, &n taină, să fie  &ncredin'at că va lucra pentru eli!erarea sa, ceea ce şi făcu. 2urcii, se$e'indu-se, &naintară &n 2ransilvania.1 (A.M.del ;hiaro, Revoluţiile Valahiei) <;onstantin *r"ncoveanu preluase do$nia =ării o$"neşti (955), &n conte>tul &n care 6a!s!urii, (care conduceau atunci $periul o$ano- ?er$an) &şi instaurau stăp"nirea &n 2ransilvania şi inten'ionau să se e>tindă şi &n sudul ;arpa'ilor Pornind de la aceste texte, răspundeţi la următoarele cerinţe: 1 #reci%a'i, din sursa *, o infor$a'ie referitoare la preluarea do$niei de către ;onstantin *r"ncoveanu. 2 puncte 2 #reci%a'i, din sursa *, pro$isiunea făcută de *r"ncoveanu eneralului 6eissler. 2 puncte #reci%a'i o cateorie socială la care se referă at"t sursa A c"t şi sursa *. puncte ! #reci%a'i alia'ii turcilor $en'iona'i at"t &n sursa A c"t şi &n sursa *. puncte " +crie'i, pe foaia de e>a$en, litera corespun%ătoare sursei care sus'ine ideea confor$ căreia turcii au intervenit cu oaste &n favoarea do$nitorului =ării o$"neşti, select"nd două infor$a'ii aflate &n rela'ie cau%ă-efect. " puncte 6 +crie'i, pe foaia de e>a$en, litera corespun%ătoare sursei care co$!ate ideea confor$ căreia turcii au intervenit cu oaste &n favoarea do$nitorului =ării o$"neşti, select"nd două infor$a'ii aflate &n rela'ie cau%ă-efect. " puncte # #re%enta'i două ac'iuni diplo$atice desfăşurate de ro$"ni &n @vul Mediu. 1$ puncte +*@;2B  ______________________________________ (C8 de puncte) Citiţi cu atenţie textele de mai jos:  A. „De$ocra'ia este incapa!ilă de continuitate &n efort. #entru că &$păr'ită &n partide care uvernea%ă, c"te un an, doi sau trei, este incapa!ilă de a concepe şi a reali%a un plan de lună durată. n partid anulea%ă planurile şi eforturile celuilalt. ;e s-a conceput şi clădit de unul a%i, se dăr"$ă  &n %iua ur$ătoare de altul...De$ocra'ia pune &n i$posi!ilitate pe o$ul politic de a-şi face datoria către nea$. (;orneliu Eelea ;odreanu, Pentru legionari) B. „De altfel, ce ne propun curentele extreiste! "ie e>tre$is$ul de dreapta, fie e>tre$is$ul de st"na ne propun dictatura. (...) Dar for'a provoacă  &ntotdeauna reac'iunea altei for'e. Dictatura este o!liată să-şi piardă cea $ai $are partedin ti$p orani%"ndu-şi propria ei apărare. (...) D ic ta tu ra es te re i $u l & n c ar e s e p re ă te şt e r ev ol u' ia s au r ă% !o iu l. i atunci, do$nilor, &n'elee'i de ce &ntre rei$ul parla$entar şi dictatură, pe care ne-o propun curentele e>tre$iste, eu socotesc că nu e>istă aleere pentru un o$ conştient dec"t pentru pri$ul dintre ele. (Ar$"nd ;ălinescu, despre opo%i'ia dintre de$ocra'ie şi dictatură, 0CF) Pornind de la aceste texte, răspundeţi la următoarele cerinţe: . #reci%a'i secolul la care se referă sursa *. F puncte G. Hu$i'i un rei$ politic a$intit &n sursa *. F puncte C. Men'iona'i, din sursa A, un punct de vedere referitor la de$ocra'ie, sus'in"ndu-l cu o e>plica'ie din te>t. 6 puncte F. Men'iona'i, din sursa *, un punct de vedere referitor la dictatură, sus'in"ndu-l cu o e>plica'ie din te>t. 9 puncte /. #re%enta'i două caracteristici ale de$ocra'iei &n @uropa secolului II, preci%"nd şi un stat &n care s-au reăsit respectivele trăsături. 1$ puncte S*@;2B  _________________________________________________ (C8 de puncte) Ela%oraţi, &n aproximati' două pa(ini, un eseu despre )om*nia tn relaţiile internaţionale ale secolului al ++ tea, a'*nd &n 'edere: - $en'ionarea a două alian'e politice interna'ionale din pri$a Ju$ătate a secolului al II-lea şi pre%entarea atitudinii o$"niei fa'ă de una dintre acesteaK - $en'ionarea a două fapte istorice interna'ionale, din a doua Ju$ătate a secolului al II-lea, şi preci%area atitudinii o$"niei fa'ă de una dintre acesteaK - for$ularea unui punct de vedere cu privire la rolul o$"niei &n rela'iile interna'ionale ale secolului al II- lea şi sus'inerea acestuia printr-un aru$ent istoric. Hotăl +e punctea%ă şi utili%area li$!aJului istoric adecvat, structurarea pre%entării, eviden'ierea rela'iei cau%ă- efect, sus'inerea unui punct de vedere cu aru$ente istorice (coeren'a şi pertinen'a aru$entării ela!orate prin utili%area unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care e>pri$ă cau%alitatea şi conclu%ia), respectarea succesiunii cronoloiceL loice a faptelor istorice şi &ncadrarea eseului &n li$ita de spa'iu preci%ată.

Transcript of testul16

Page 1: testul16

7/23/2019 testul16

http://slidepdf.com/reader/full/testul16 1/1

TESTUL 16

Citiţi cu atenţie textele de mai jos: A „Venind [Mustafa paşa] cu turcii la Dunăre, (...) Mihai-vodă se ră!i de-şi str"nse oştile. (...) #reătindu- se să treacă Dunărea, ca să lovească

pe [turci, do$nitorului Mihai Vitea%ul] li veni vestea că tătarii au intrat &n 'ară şi au &nceput a ro!i şi a prăda. ar Mihai-vodă (...) tri$ise asupratătarilor pe [!oierii] adu *u%escu cu fra'ii lui, #reda postelnicul, +troe stolnicul (...) cu o sea$ă de oşti alese. (...) $ul'i$e de tătari s-a fosttă!ăr"t la erpăteşti, &$preună cu Mustafa paşa.

ar Mihai-vodă dacă prinse veste de d"nşii, nu$aidec"t tri$ise oşti asupra lor cu !anul Manta, şi noaptea fără de veste-i lovi de i-au tăiat şi i-au onit p"nă i-au trecut Dunărea. (...) ar Mihai-vodă purcese cu oştile asupra lor şi trecură Dunărea [&n ianuarie /0/] şi fură !ătu'i turcii.1

(Letopiseţul Cantacuzinesc)* „2urcii apro!ară aleerea [lui *r"ncoveanu ca do$nitor] făcută de !oieri şi tri$iseră lui *r"ncoveanu3 &nse$nele do$niei.

[Mai apoi] ne$'ii au tri$is, &n Valahia, 4-5 rei$ente su! co$anda eneralului 6eissler. (...) De aceea, *r"ncoveanu str"nse oştire, dar nu seră!i să [lupte], (...) d"nd, &nsă, de ştire turcilor despre venirea ne$'ilor. 2urcii foarte furioşi, &nvinuiră pe *r"ncoveanu de incapacitate, dar acesta se apără cu a!ilitate, că nu se putea opune unui duş$an superior ca nu$ăr.ase săptă$"ni ră$aseră ne$'ii &n *ucureşti, 7dar afl"nd de apropierea unei ar$ate de /8.888 de turci şi de tătari, (...) se re trăseseră

 &n $un'ii Valahiei. [&n 908, ne$'ii au fost &nvinşi de] turci, iar eneralul 6eissler fu făcut pri%onier. (...) *r"ncoveanu ur$ărea lupta, &$preunăcu c"'iva ofi'eri turci, de pe v"rful unui $unte vecin. (...) :u adus &naintea sa eneralul 6eissler, căruia &i tri$ise vor!ă, &n taină, să fie

 &ncredin'at că va lucra pentru eli!erarea sa, ceea ce şi făcu. 2urcii, se$e'indu-se, &naintară &n 2ransilvania.1(A.M.del ;hiaro, Revoluţiile Valahiei)

<;onstantin *r"ncoveanu preluase do$nia =ării o$"neşti (955), &n conte>tul &n care 6a!s!urii, (care conduceau atunci $periul o$ano-?er$an) &şi instaurau stăp"nirea &n 2ransilvania şi inten'ionau să se e>tindă şi &n sudul ;arpa'ilor Pornind de la aceste texte, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1 #reci%a'i, din sursa *, o infor$a'ie referitoare la preluarea do$niei de către ;onstantin *r"ncoveanu. 2 puncte2 #reci%a'i, din sursa *, pro$isiunea făcută de *r"ncoveanu eneralului 6eissler. 2 puncte #reci%a'i o cateorie socială la care se referă at"t sursa A c"t şi sursa *. puncte! #reci%a'i alia'ii turcilor $en'iona'i at"t &n sursa A c"t şi &n sursa *. puncte" +crie'i, pe foaia de e>a$en, litera corespun%ătoare sursei care sus'ine ideea confor$ căreia turcii au

intervenit cu oaste &n favoarea do$nitorului =ării o$"neşti, select"nd două infor$a'ii aflate &nrela'iecau%ă-efect. " puncte

6 +crie'i, pe foaia de e>a$en, litera corespun%ătoare sursei care co$!ate ideea confor$ căreia turcii auintervenit cu oaste &n favoarea do$nitorului =ării o$"neşti, select"nd două infor$a'ii aflate &nrela'iecau%ă-efect. " puncte

# #re%enta'i două ac'iuni diplo$atice desfăşurate de ro$"ni &n @vul Mediu. 1$ puncte

+*@;2B  ______________________________________  (C8 de puncte)Citiţi cu atenţie textele de mai jos:

 A. „De$ocra'ia este incapa!ilă de continuitate &n efort. #entru că &$păr'ită &n partide care uvernea%ă, c"te un an, doi sau trei, este incapa!ilă de aconcepe şi a reali%a un plan de lună durată. n partid anulea%ă planurile şi eforturile celuilalt. ;e s-a conceput şi clădit de unul a%i, se dăr"$ă

 &n %iua ur$ătoare de altul...De$ocra'ia pune &n i$posi!ilitate pe o$ul politic de a-şi face datoria către nea$.(;orneliu Eelea ;odreanu, Pentru legionari)

B. „De altfel, ce ne propun curentele extreiste! "ie e>tre$is$ul de dreapta, fie e>tre$is$ul de st"na ne propun dictatura. (...) Dar for'a provoacă &ntotdeauna reac'iunea altei for'e.

Dictatura este o!liată să-şi piardă cea $ai $are partedin ti$p orani%"ndu-şi propria ei apărare. (...)Dictatura este rei$ul &n care se preăteşte revolu'ia sau ră%!oiul.i atunci, do$nilor, &n'elee'i de ce &ntre rei$ul parla$entar şi dictatură, pe care ne-o propun curentele e>tre$iste, eu socotesc că nu e>istăaleere pentru un o$ conştient dec"t pentru pri$ul dintre ele.

(Ar$"nd ;ălinescu, despre opo%i'ia dintre de$ocra'ie şi dictatură, 0CF) Pornind de la aceste texte,

răspundeţi la următoarele cerinţe:. #reci%a'i secolul la care se referă sursa *. F puncteG. Hu$i'i un rei$ politic a$intit &n sursa *. F puncteC. Men'iona'i, din sursa A, un punct de vedere referitor la de$ocra'ie, sus'in"ndu-l cu o e>plica'ie din te>t.

6 puncteF. Men'iona'i, din sursa *, un punct de vedere referitor la dictatură, sus'in"ndu-l cu o e>plica'ie din te>t. 9 puncte/. #re%enta'i două caracteristici ale de$ocra'iei &n @uropa secolului II, preci%"nd şi un stat &n care s-au

reăsit respectivele trăsături. 1$ puncte

S*@;2B  _________________________________________________ (C8 de puncte)

Ela%oraţi, &n aproximati' două pa(ini, un eseu despre )om*nia tn relaţiile internaţionale ale secolului al ++ tea, a'*nd &n'edere:

- $en'ionarea a două alian'e politice interna'ionale din pri$a Ju$ătate a secolului al II-lea şi pre%entarea atitudinii o$"niei fa'ă de una dintreacesteaK

- $en'ionarea a două fapte istorice interna'ionale, din a doua Ju$ătate a secolului al II-lea, şi preci%area atitudinii o$"niei fa'ă de una dintreacesteaK

- for$ularea unui punct de vedere cu privire la rolul o$"niei &n rela'iile interna'ionale ale secolului al II- lea şi sus'inerea acestuia printr-unaru$ent istoric.Hotăl +e punctea%ă şi utili%area li$!aJului istoric adecvat, structurarea pre%entării, eviden'ierea rela'iei cau%ă- efect, sus'inerea unui punct devedere cu aru$ente istorice (coeren'a şi pertinen'a aru$entării ela!orate prin utili%area unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care e>pri$ă cau%alitatea şi conclu%ia), respectarea succesiunii cronoloiceL loice a faptelor istorice şi &ncadrarea eseului &n li$ita de spa'iupreci%ată.