Test.recapitulativ
3
Texte propuse pentru analiză „Uită-mă, căci vreau să fiu mai slobod din fire –şi n-ai teamă că nu-ţi voi face concesia vreunei amintiri. Morţi unul altuia, cine ne-ar opri să ne facem de cap în acest cimitir fără cadavre care e viaţa? Până şi stârvurile au dezertat şi-am rămas singur în moartea pe care –din neştiinţă divină, ignorant fără de început- numit-o-ai viaţă.” Emil Cioran, Lacrimi şi sfinţi, p. 172 „Fără să fie în intenţiile ei, antropologia umanistă a creat o imagine abstractă a omului, dincolo de timp şi de istorie. O imagine concretă a omului să o putem câştiga dacă-l privim ca o fiinţă temporală şi istorică, dacă-l integrăm în existenţialitate. Nu putem înţelege esenţa şi destinul omului decât considerând ceea ce el a realizat, ceea ce a produs în decursul dezvoltării vieţii istorice.” Emil Cioran, Antropologia filosofica, p. 32 „Însă cu un asemenea spirit ingineresc, care a putut pătrunde până în zonele umane superioare făcând să se vorbească o clipă de „inginerii sufletului”, omul se aşază într-o condiţie deopotrivă de supracivilizaţie şi de subcultură totemică. A devenit rafinat la culme şi a redevenit primitiv la culme.” Constantin Noica, Modelul cultural european, p. 14 „Dar ce perfect e acest laic în cochetăriile lui cu ştiinţa, în aparenta seriozitate cu care se apropie de teologie, în abilitatea cu care suspectează absolutul , în răzvrătita lui luciditate de tot ceea ce îl înconjoară şi se săvârşeşte în juru-i.” Mircea Eliade, Insula lui Euthanasius, p. 205 „Iar câteva zile în urmă am părăsit Parisul pentru trei luni. Trebuia, cu orice preţ, să regăsesc lumea în care mă născusem şi în care trăisem până în primăvara 1940. Ştiam că, foarte curând, lumea aceasta va dispare, condamnată de istorie. Ştiam că mă număr printre puţinii supravieţuitori şi voiam să-mi fac datoria de martor. Dar ştiam, de asemenea, că, înapoia catastrofelor şi umilinţelor de tot felul, se află, perfect camuflate, alte semnificaţii. Mi se părea că încep să le înţeleg.” Mircea Eliade, Memorii II, p. 132 „La scară umană, lucrul în sine nu este abordabil. Ciudăţenia constă în faptul că omul modern se simte bine în mijlocul umbrelor din grota platonică. Legile şi normele lui privesc aceste umbre. Cu toate acestea , imperfecţiile logice ale cuvintelor, descoperite prin analiza semantică a lor, prin cercetările logice şi epistemologice, trebuie să fie purificate în vederea desăvârşirii aparatului nostru de cunoaştere.”
-
Upload
adelinahoca -
Category
Documents
-
view
215 -
download
0
description
uujj
Transcript of Test.recapitulativ
Texte propuse pentru analiz
Uit-m, cci vreau s fiu mai slobod din fire i n-ai team c nu-i voi face concesia vreunei amintiri. Mori unul altuia, cine ne-ar opri s ne facem de cap n acest cimitir fr cadavre care e viaa? Pn i strvurile au dezertat i-am rmas singur n moartea pe care din netiin divin, ignorant fr de nceput- numit-o-ai via.
Emil Cioran, Lacrimi i sfini, p. 172
Fr s fie n inteniile ei, antropologia umanist a creat o imagine abstract a omului, dincolo de timp i de istorie. O imagine concret a omului s o putem ctiga dac-l privim ca o fiin temporal i istoric, dac-l integrm n existenialitate. Nu putem nelege esena i destinul omului dect considernd ceea ce el a realizat, ceea ce a produs n decursul dezvoltrii vieii istorice.
Emil Cioran, Antropologia filosofica, p. 32
ns cu un asemenea spirit ingineresc, care a putut ptrunde pn n zonele umane superioare fcnd s se vorbeasc o clip de inginerii sufletului, omul se aaz ntr-o condiie deopotriv de supracivilizaie i de subcultur totemic. A devenit rafinat la culme i a redevenit primitiv la culme.
Constantin Noica, Modelul cultural european, p. 14
Dar ce perfect e acest laic n cochetriile lui cu tiina, n aparenta seriozitate cu care se apropie de teologie, n abilitatea cu care suspecteaz absolutul , n rzvrtita lui luciditate de tot ceea ce l nconjoar i se svrete n juru-i.
Mircea Eliade, Insula lui Euthanasius, p. 205
Iar cteva zile n urm am prsit Parisul pentru trei luni. Trebuia, cu orice pre, s regsesc lumea n care m nscusem i n care trisem pn n primvara 1940. tiam c, foarte curnd, lumea aceasta va dispare, condamnat de istorie. tiam c m numr printre puinii supravieuitori i voiam s-mi fac datoria de martor. Dar tiam, de asemenea, c, napoia catastrofelor i umilinelor de tot felul, se afl, perfect camuflate, alte semnificaii. Mi se prea c ncep s le neleg.
Mircea Eliade, Memorii II, p. 132
La scar uman, lucrul n sine nu este abordabil. Ciudenia const n faptul c omul modern se simte bine n mijlocul umbrelor din grota platonic. Legile i normele lui privesc aceste umbre. Cu toate acestea , imperfeciile logice ale cuvintelor, descoperite prin analiza semantic a lor, prin cercetrile logice i epistemologice, trebuie s fie purificate n vederea desvririi aparatului nostru de cunoatere.
Petre uea, Philosopia perennis, p. 195
Interesant este c i dup vizita lui Anton Dumitriu ceea ce aveam de fcut mi prea la fel de limpede. mi amintesc o discuie cu Sorin, dup cursul de mecanic teoretic, n care trisem nalt alturi de Binet formula ce-i poart numele: i exprima dezgustul pentru fizica pe care ne-o vrau n chip tembel n cap apedeuii; nencrederea fa de obinuitul filozofiei, lipsa de determinaie n privina a ceea ce este de fcut.
H.-R. Patapievici, Zbor n btaia sgeii, p. 150
Oameni care ar fi trebuit judecai pentru crime mpotriva umanitii, care fuseser arhitecii sau executanii ororii, continua i continu s se plimbe printre victimele n via sau s calce, nestingherii, peste memoria celor disprute. Or, nici o societate nu poate exista n afara justiiei elementare care se nate n jurul crimei i a pedepsirii ei i, din acest punct de vedere, societatea noastr continu s triasc ntr-o injustiie esenial.
Gabriel Liiceanu, Apel ctre lichele, p. 36
O mentalitate nu se schimb prin suprimarea efectului ei. Cnd spun c o grmad de gunoi este o mentalitate, spun totodat c efectul vizibil i are cauza n ceva ce nu se vede. Altfel spus, eu nu ntlnesc dect partea vizibil a mentalitii, dar ntlnirea aceasta (dezagreabil)nu poate fi suprimat dect prin accesul la interioritatea, insesizabil, a cutiei craniene n care mentalitatea i are slaul.
Gabriel Liiceanu, Apel ctre lichele, p. 167
S nu umblm, aadar, la sigiliul ce pecetluiete iluziile n care suntem genetic mpachetai. Pentru c n codul fiinei noastre iluzia a fost pus asemenea unei enzime care, disprnd, ar bloca metabolizarea substanelor ce face cu putin viaa. Am putea s-o imaginm la fel de bine ca pe un strat protector fr de care sufletul ajunge n contact direct cu luciditatea i se destram. Ceea ce nu nseamn c luciditatea, ct vreme iluzia funcioneaz, devine pur i simplu inexistent i c atta vreme ct iluzia ne menine ferm pe trmurile sntii mentale, adevrurile pe care luciditatea ni le semnaleaz ar fi de tot ignorate.
Gabriel Liiceanu, Ua interzis, p. 12
n acelai timp ideea c n-a mai scrie m ucidea. Iar a scrie nsemna a m exprima. mi era indiferent cum. Tot ce voiam era s rmn lipit de mine. Mai precis s pun n afar ceea ce se afla nuntrul meu. Asta nsemna a te exprima i acesta era singurul rost al scrisului.
Gabriel Liiceanu, Ua interzis, p. 25
Un autor de jurnal se duce la moarte fcnd tapaj, gesticulnd, explicnd, justificndu-i trecerea pe aici, creznd oarecum c el va scpa oarecum de deznodmntul bine tiut dac va expune mai convingtor felul n care i-a ntrebuinat timpul: cum a respirat n cutare zi, cum se nvolbura apa pe care a privit-o, ce vise a visat, ce oameni a ntlnit sau ce i-a spus unul sau altul, ce cri a scris i cum trebuie neleas opera lor.
Gabriel Liiceanu, Ua interzis, p. 144
Adevrul este c, diferii fiind, ne-am trit unul pe altul ca spectacol i c fiecare dintre noi a fost, presupun, capabil s preia de la cellalt, fr ca neaprat s o recunoasc, sugestia pentru o component a existenei care i lipsea. Dac datorit lui am ctigat enorm n planul expresiei, eliberndu-m ludic i atingnd, n interiorul nsui al naturii mele crispate, acel grad de cabotinism fr de care comunicarea social i scrisul de o anumit factur nu sunt cu putin.
Gabriel Liiceanu, Ua interzis, p. 161
