Teste Pedod. Ex.an.v(Iarna) Ro 2015-2016

INSTITUȚIA PUBLICĂ UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIŢANU”

DIN REPUBLICA MOLDOVACatedra de chirurgie oro-maxilo-facială pediatrică, pedodonție și

ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 1 / 51

"Aprobat" Discutate şi întărite la şedinţa Decanul Facultăţii Stomatologie, Catedrei de chirurgie OMF pediatrică,prof. univ., dr.hab.șt.med. pedodonție și ortodonție I. Lupan procesul verbal nr. _____

de la"__" "_________" 2015"___" "____________" 2015 prof. univ., dr.hab.șt.med. I. Lupan

Testele pentru examenul la stomatologia pediatrică în anul de studii 2015-2016: stomatologie terapeutică pediatrică (sesiunea de iarnă)

1. CS Indicați mugurii căror dinţi permanenţi încep fondarea în perioada antenatală:a) primii molarib) primii molari şi incisivii centralic) primii molari şi incisiviid) primii molari, incisivii şi caniniie) primii molari, incisivii centrali superiori şi inferiori, incisivii laterali inferiori

2. CS Precizați când începe mineralizarea incisivilor temporari:a) la săptămâna a 6 de dezvoltare intrauterinăb) la săptămâna a 10 de dezvoltare intrauterinăc) la 16-17 săptămâni de dezvoltare intrauterinăd) la 24-25 săptămâni de dezvoltare intrauterinăe) la 35-36 săptămâni de dezvoltare intrauterină

3. CS Marcați când începe mineralizarea molarilor temporari:a) la săptămâna a 10 de dezvoltare intrauterinăb) la 16-17 săptămâni de dezvoltare intrauterinăc) la 24-25 săptămâni de dezvoltare intrauterinăd) la 27-28 săptămâni de dezvoltare intrauterinăe) la săptămâna 2-4 după naşterea copilului

4. CS Clarificați când începe eruperea incisivilor temporari centrali:a) la 4-5 luni de viaţă a copiluluib) la 5-6 lunic) la 6-8 lunid) la 9-10 lunie) la 11-12 luni

5. CS Indicați când începe eruperea incisivilor temporari laterali:a) la 4-5 luni de viaţă a copiluluib) la 5-6 luni



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 2 / 51

c) la 6-8 lunid) la 8-12 lunie) la 12-16 luni

6. CS Precizați când începe eruperea caninilor temporari:a) la 6-8 luni de viaţă a copiluluib) la 9-12 lunic) la 12-16 lunid) la 16-20 lunie) la 20-30 luni 7. CS Marcați când începe eruperea dinţilor IV temporari:a) la 8-12 luni de viaţă a copiluluib) la 12-16 lunic) la 16-20 lunid) la 20-30 lunie) la 30-36 luni

8. CS Numiți când începe eruperea dinţilor V temporari:a) la 8-12 luni de viaţă a copiluluib) la 12-16 lunic) la 16-20 lunid) la 20-30 lunie) la 30-36 luni

9. CS Evidențiați când se termină formarea rădăcinilor dintelui I temporar:a) la 1,5 anib) la 2,5 anic) la 3 anid) la 4 anie) la 5 ani

10. CS Precizați când se termină formarea rădăcinilor dintelui II temporar:a) la 2 anib) la 3 anic) la 4 anid) la 5 anie) la 6 ani

11. CS Marcați când se termină formarea rădăcinilor dintelui III temporar:a) la 2-3 anib) la 4 anic) la 5 anid) la 6 anie) la 7 ani



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 3 / 51

12. CS Evidențiați când se termină formarea rădăcinilor dintelui IV temporar:a) la 2-3 anib) la 4 anic) la 5 anid) la 6 anie) la 7 ani 13. CS Indicați când se termină formarea rădăcinilor dintelui V temporar:a) la 3 anib) la 4 anic) la 5 anid) la 6 anie) la 7 ani

14. CM Selectați ce variante de resorbţie radiculară a molarilor temporari este fiziologică:a) resorbţie uniformă apicală a tuturor rădăcinilorb) resorbţia predomină în regiunea apicală a unei rădăcinic) resorbţia predomină în regiunea bifurcaţiei rădăcinilord) resorbţia predomină în regiunea treimii medii unei rădăcinie) resorbţia predomină în regiunea pregingivală a unei rădăcini 15. CS Concretizați ce tip de resorbţie a rădăcinilor dinţilor temporari poate fi în cazul unui proces

inflamator cronic apical:a) tipul I b) tipul II c) tipul III d) resorbţie patologicăe) resorbţie fiziologică

16. CS Precizați termenii de fondare a mugurilor dinţilor 6:a) săptămâna IV de dezvoltare intrauterinăb) săptămâna X de dezvoltare intrauterinăc) luna 4 de dezvoltare intrauterinăd) luna 8 de dezvoltare intrauterinăe) luna 6 după naştere 17. CS Marcați termenii de fondare a mugurilor incisivilor permanenţi:a) săptămâna X de dezvoltare intrauterinăb) luna 5 de dezvoltare intrauterinăc) luna 8 de dezvoltare intrauterinăd) luna 6 după naşteree) luna 12 de viaţă

18. CS Evidențiați termenii de fondare a mugurilor dinţilor 4 permanenţi:



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 4 / 51

a) luna a 6 de viaţăb) la 1 anc) la 2 anid) la 3 anie) la 4 ani 19. CS Indicați termenii de fondare a mugurilor dinţilor 5 permanenţi:a) la 3 anib) la 4 anic) la 5 anid) la 6 anie) la 7 ani

20. CS Marcați termenii de fondare a mugurilor dinţilor 7 permanenţi:a) la 3 anib) la 4 anic) la 5 and) la 6 anie) la 7 ani

21. CS Selectați termenii de fondare a mugurilor dinţilor 8 permanenţi:a) după vârsta de 4 anib) după vârsta de 5 anic) după vârsta de 6 anid) după vârsta de 7 anie) după vârsta de 8 ani

22. CS Precizați de la ce lună începe mineralizarea incisivilor permanenţi:a) a 6 de dezvoltare intrauterinăb) a 9 de dezvoltare intrauterinăc) a 2 de viaţăd) a 6 de viaţăe) a 12 de viaţă

23. CS Indicați de la ce vârstă începe mineralizarea dinţilor 6:a) luna 5 de dezvoltare intrauterinăb) luna 9 de dezvoltare intrauterinăc) 3-4 luni de viaţăd) luna 12 de viaţăe) 2 ani

24. CS Marcați de la ce vârstă începe mineralizarea dinţilor 4 permanenţi:a) luna 5 de dezvoltare intrauterinăb) luna 9 de dezvoltare intrauterinăc) luna 12 de viaţă



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 5 / 51

d) 2 anie) 2,5 ani

25. CS Precizați de la ce vârstă începe mineralizarea dinţilor 5 permanenţi:a) luna 9 de dezvoltare intrauterinăb) luna 6 de viaţăc) luna 12 de viaţăd) 2,5 anie) 3,5 ani

26. CS Indicați de la ce vârstă începe mineralizarea dinţilor 7 permanenţi:a) luna 9 de dezvoltare intrauterinăb) luna 12 de viaţăc) 2 anid) 3,5 anie) 4,5 ani

27. CS Marcați de la ce vârstă erup incisivii centrali permanenţi:a) 5-6 anib) 6-8 anic) 7-9 anid) 8 anie) 9 ani

28. CS Indicați de la ce vârstă erup incisivii laterali permanenţi:a) 5-6 anib) 6-8 anic) 8-9 anid) 7-9 anie) 9-10 ani

29. CS Precizați de la ce vârstă erup caninii permanenţi:a) 5-7 anib) 7-9 anic) 8-10 anid) 10-11 anie) 9-12 ani

30. CS Evidențiați de la ce vârstă erup dinţii 4 permanenţi:a) 7-8 anib) 8-9 anic) 9-10 anid) 10-11 anie) 11-12 ani



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 6 / 51

31. CS Marcați de la ce vârstă erup dinţii 5 permanenţi:a) 8-9 anib) 9-10 anic) 10-11 anid) 11-12 anie) 12-13 ani

32. CS Indicați de la ce vârstă erup dinţii 6 permanenţi:a) 5-6 anib) 6-8 anic) 8-9 anid) 9-10 anie) 10-11 ani

33. CS Precizați de la ce vârstă erup dinţii 7 permanenţi:a) 8-9 anib) 9-10 anic) 11-12 anid) 12-13 anie) 14-15 ani

34. CS Remarcați că închiderea orificiului apical radicular la dinţii permanenţi are loc peste:a) 1 an după eruperea dinteluib) 1-2 ani după eruperea dinteluic) 1 an după formarea rădăcinii dinteluid) 1-4 ani după eruperea dinteluie) 2 ani după formarea rădăcinii dintelui

35. CS Selectați la ce vârstă se termină formarea rădăcinilor incisivilor centrali permanenţi:a) 8-9 anib) 9-10 anic) 10-11 anid) 12-13 anie) 13-14 ani

36. CS Indicați la ce vârstă se termină formarea rădăcinilor incisivilor laterali permanenţi:a) 8-9 anib) 9-10 anic) 10-11 anid) 12-13 anie) 13-14 ani

37. CS Precizați la ce vârstă se termină formarea rădăcinilor caninilor permanenţi:a) 9-10 anib) 10-11 ani



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 7 / 51

c) 12-13 anid) 13-16 anie) 12-15 ani

38. CS Selectați la ce vârstă se termină formarea rădăcinilor dinţilor 4 permanenţi:a) 9-10 anib) 10-11 anic) 11-12 anid) 12-13 anie) 15-16 ani

39. CS Marcați la ce vârstă se termină formarea rădăcinilor dinţilor 5 permanenţi:a) 7-9 anib) 9-10 anic) 10-11 anid) 11-12 anie) 12-14 ani

40. CS Indicați la ce vârstă se termină formarea rădăcinilor dinţilor 6 permanenţi:a) 9-10 anib) 11-12 anic) 12-13 anid) 13-14 anie) 15-16 ani

41. CS Precizați la ce vârstă se termină formarea rădăcinilor dinţilor 7 permanenţi:a) 10-11 anib) 11-12 anic) 12-13 anid) 13-14 anie) 15 ani

42. CS Numiți consecutivitatea eruperii dinţilor temporari:a) incisivul central, incisivul lateral, caninul, primul molar, al doilea molarb) incisivul central, incisivul lateral, primul molar, caninul, al doilea molarc) incisivul central, caninul, incisivul lateral, primul molar, al doilea molard) incisivul central, primul molar, incisivul lateral, caninul, al doilea molare) incisivul central, incisivul lateral, primul molar, al doilea molar, caninul

43. CS Enumerați dinţii temporari erupți în cavitatea orală la copii la vârsta de 17 luni:a) toţi incisivii b) incisivii şi caninii inferioric) incisivii şi caninii superiorid) incisivii şi primii molarie) incisivii, caninii şi primii molari



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 8 / 51

44. CS Enumerați dinţii temporari erupți în cavitatea orală la copii la vârsta de 15 luni:a) incisivii centrali superiori şi inferiori, incisivi laterali superiorib) toţi incisiviic) incisivii inferiori şi caniniid) incisivii şi primii molarie) incisivii, caninii şi primii molari

45. CM Numiți semnele erupţiei fiziologice a primilor dinţi temporari:a) hipersalivaţieb) pruritul mucoasei procesului alveolarc) hipertermied) micşorarea poftei de mâncaree) inflamaţia mucoasei în regiunea eruperii dinţilor

46. CM Selectați cauzele eruperii întârziate a dinţilor temporari:a) unele maladii geneticeb) hipofuncţia glandei tiroidec) hipovitaminoza Cd) Rahitae) hiperfuncţia glandei tiroide

47. CS Precizați debutul resorbţiei rădăcinilor dinţilor temporari:a) imediat după formarea rădăciniib) la 3 ani după formarea rădăcinilorc) cu un an mai înainte de termenul schimbului fiziologic a dinteluid) cu 3-4 ani mai înainte de termenul schimbului fiziologic a dinteluie) imediat după eruperea dintelui 6

48. CM Caracterizați resorbţia fiziologică a rădăcinilor dinţilor temporari:a) este provocată de presiunea dintelui permanentb) se începe cu inflamarea regiunii radiculare apicalec) se începe de la cavitatea dintelui spre suprafaţăd) se realizează de osteoblaştie) se realizează de osteoclaşti

49. CS Enumerați teoriile resorbţiei radiculare a dinţilor temporari:a) genetică, radiculară, pulpară, endocrinăb) radiculară, endocrină, de «îmbătrânire», geneticăc) de «îmbătrânire», endocrină, geneticăd) de «îmbătrânire», vasculară, endocrinăe) de influenţa sistemului nervos 50. CS Caracterizați pulpa dinţilor permanenţi tineri:a) număr mare de fibrocite



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 9 / 51

b) nivel jos de hidratare a substanţei de bazăc) incapacitatea către apărarea anticarioasăd) rețea vasculară redusăe) regiunea apicală este bogată cu celule tinere, având un potenţial înalt de apărare și regenerare

51. CS Precizați câte procente de elemente minerale conţine smalţul:a) 75% b) 85% c) 91%d) 95%e) 99%

52. CS Numiți procentul substanţelor minerale în dentină:a) 67% b) 80% c) 85%d) 93%e) 95%

53. CS Precizați în ce strat al dentinei se determină cantităţi mai reduse ale calciului:a) interglobularăb) globularăc) transparentăd) de înlocuire (substituţie)e) prepulpară

54. CM Clarificați de ce în dinţii temporari stratul dentinar relativ mai subţire se explică prin:a) particularitățile structurii dentineib) reducerea dentinogenezei în perioada de morfogenezăc) cavitatea pulpară este relativ mai mared) calcifierea mai slabă a dentineie) concentraţia redusă a tramei organice a dentinei

55. CM Particularizați procesul de calcifiere a dentinei:a) se începe după debutul mineralizării smalţuluib) se începe după formarea deplină a tramei organice a smalţuluic) se caracterizează prin ritmicitate, cu alternarea perioadelor de activitate şi pauzed) se caracterizează prin mineralizare de la suprafaţă spre profunzimee) se termină când începe formarea rădăcinii

56. CM Enumerați particularităţile structurale ale smalţului dinţilor temporari: a) comparativ cu dinţii permanenţi este mai subţireb) are culoare mai albăc) mai puţin penetrabil comparativ cu dinţii permanenţid) pe suprafaţa smalţului predomină sectoare aprismatice



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 10 / 51

e) zona de trecere în cement frecvent este acoperită cu cement

57. CM Selectați procesele care au loc în smalţ după erupția dintelui a) reducerea permiabilităţiib) micşorarea cantităţii de microelementec) majorarea permiabilităţiid) condensarea reţelei cristalinee) majorarea cantităţii de macro- și microelemente

58. CM Evidențiați posibila localizare a afectării ţesuturilor dure dentare în caz de administrare a tetraciclinei timp de o săptămână unui copil de 4 luni:

a) regiunea centrală a coroanelor dentare ale 16, 26, 36, 46b) regiunea coletului coroanelor 17, 27, 37, 47c) partea tăietoare a 11, 21d) coroanele dentare 55, 65, 75, 85e) coroanele dentare 18, 28, 38, 48

59. CS Definiți noțiunea - complexul de metode şi moduri de eliminare a tuturor microorganismelor vii, indiferent de ce natură sunt, de pe un obiect perfect şters şi uscat este:

a) profilaxieb) asepsiec) antisepsied) dezinfecţiee) sterilizare

60. CS Definiți noțiunea - procedeul care permite eliminarea, distrugerea sau inhibarea microorganismelor indizerabile în funcţie de obiectele fixate, este:

a) profilaxieb) asepsiec) antisepsied) dezinfecţiee) sterilizare

61. CM Numiți cu ajutorul căror metode se realizează aprecierea eficacităţii sterilizării:a) chimiceb) fizicec) matematiced) termometriee) biologice 62. CS Precizați cu ce cifre se indică hemiarcadele din dreapta a maxilei şi mandibulei pentru dentiţia

permanentă în sistemul de notare a dinţilor după OMS (FDI):a) 1 şi 2b) 1 şi 4c) 1 şi 6



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 11 / 51

d) 3 şi 4e) 7 şi 8

63. CS Evidențiați cu ce cifre se indică hemiarcadele din dreapta a maxilei şi mandibulei pentru dentiţia temporară în sistemul de notare a dinţilor după OMS (FDI):

a) 1 şi 2b) 3 şi 4c) 4 şi 7d) 5 şi 6e) 5 şi 8 64. CS Clarificați cu ce cifre se indică hemiarcadele din stânga a maxilei şi mandibulei pentru dentiţia

temporară în sistemul de notare a dinţilor după OMS (FDI) se indică cu cifrele:a) 1 şi 2b) 3 şi 4c) 5 şi 6d) 6 şi 7e) 7 şi 8

65. CS Indicați doza cariopreventivă de F pe zi:a) 0,5 - 1 mgb) 1 - 1,3 mgc) 1,4 - 2 mgd) 2 - 2,3 mge) 2,3 - 3 mg

66. CS Stabiliți doza letală de F (fluorură de sodiu): a) 3 - 4 gb) 5 -10 gc) 10 -15 gd) 15 -20 ge) 20 -25 g

67. CM Selectați metodele de fluorizare generală cu scop de profilaxie a cariei dentare:a) fluorizarea apei potabileb) fluorizarea sării de bucătăriec) fluorizarea unor alimented) pastele dentare cu fluore) aplicaţii topice (geluri, lacuri etc.) care conţin combinaţii chimice ale fluorului

68. CM Evidențiați mecanismele acţiunii anticarioase a fluorului după erupţia dinţilor:a) acţiune bacteriostatică şi bactericidăb) reducerea vâscozităţii saliveic) formarea de fluorapatită în smalţ pe calea circulaţiei sanguined) depunerea fluorului în smalţ simultan cu calciul



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 12 / 51

e) inhibarea hidrolazelor salivare

69. CM Stabiliți ce alimente sunt supuse fluorizării cu scop de profilaxie a cariei dentare:a) apab) pâineac) lapteled) sareae) carnea

70. CS Indicați concentraţia optimală a fluorului în apa potabilă:a) 0,3 - 0,8 mg/lb) 0,5 - 0,9 mg/lc) 0,8 - 1,2 mg/ld) 2,3 - 3,0 mg/le) 3,0 - 6,0 mg/l

71. CM Evidențiați mecanismele de captare a F în smalţ: a) disoluţieb) schimb ionicc) resorbţied) absorbţiee) schimb molecular

72. CM Clarificați ce factori determină gradul de pătrundere a F în smalţ după aplicarea lui locală:a) concentraţia ionilor de F b) componenţa substanţelor auxiliarec) pH-ul remediului aplicatd) temperatura agentului de fluoraree) tipul agentului de fluorare

73. CM Particularizați ce factori influențează incorporarea F în smalţul posteruptiv:a) starea dinteluib) pH-ul bucalc) proprietăţile agentului de fluorare topicăd) modul (metoda) de aplicare a compuşilor Fe) concentraţia sărurilor minerale în salivă

74. CM Selectați ce factori determină creşterea conţinutului F la nivelul oaselor şi ale dinţilor:a) concentraţia din aportb) consumul lactatelorc) durata administrării Fd) vârsta la care se face administrarea Fe) consumul legumelor

75. CM Enumerați căile de fluorizare locală cu scop de profilaxie a cariei dentare:



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 13 / 51

a) fluorizarea apei potabileb) fluorizarea sării de bucătăriec) fluorizarea unor alimented) pastele dentare cu Fe) aplicaţiile topice (geluri, lacuri etc.) care conţin compuşi ai F

76. CS Selectați cu ce frecvență se recomandă utilizarea Sol. fluorură de sodiu de 0,2% pentru clătirea cavităţii bucale în scop de prevenţie a cariei dentare la copii:

a) o dată pe zib) o dată în săptămânăc) o dată în două săptămânid) o dată în lunăe) de patru ori pe zi

77. CS Stabiliți durata de aplicaţie topică a soluţiei gluconat de calciu 10%:a) 5 minb) 10 minc) 10-15 mind) 15-20 mine) 20-30 min

78. CM Evidențiați prin ce particularități fluorurile organice se deosebesc de fluorurile minerale:a) capacitatea de a elibera F din molecula sab) pH-ul remediului aplicatc) proprietatea moleculei de a lega Fd) structura tensio-activă a moleculeie) concentraţia ionilor de F 79. CM Selectați ce remedii se utilizează pentru prelucrarea anticarioasă a smalţului dinţilor erupţi la copiii

carioreceptivi:a) soluţia 30% azotat de argintb) soluţia 10% gluconat de calciuc) soluţia Caproferd) soluţia 2% fluorură de sodiue) soluţia 3% hipoclorură de sodiu

80. CS Marcați ce remediu se utilizează pentru prelucrarea anticarioasă a smalţului dinţilor erupţi la copiii carioreceptivi:

a) soluţia 30% azotat de argintb) soluţia 10% fluorură de calciuc) soluţia Caproferd) soluţia 2% fluorură de staniue) soluţia 2% monoclorfosfat

81. CM Precizați ce remedii se recomandă pentru prelucrarea anticarioasă a smalţului dinţilor erupţi la copiii



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 14 / 51

carioreceptivi:a) Fissurit Fb) Fluorprotectorc) Caproferd) Vitaftore) Bifluorid 12

82. CM Numiți ce preparate se indică „per os" copiilor pentru majorarea cariorezistenţei smalţului dentar:a) Lactat sau gluconat de calciub) Fitinc) Ftorocortd) Vitaftore) Aciclovir 83. CM Selectați proprietăţile de bază ale Gluconatul de calciu în tratamentul cariei dentare:a) majorează permeabilitatea smalţuluib) reduce permeabilitatea smalţuluic) remineralizează smalţuld) posedă proprietăţi antimicrobienee) posedă proprietăţi astringente

84. CM Precizați ce remedii se utilizează pentru prelucrarea anticarioasă a smalţului dinţilor erupţi la copiii carioreceptivi:

a) soluţia clorură de sodiu 2%b) soluţia 2% fluorură de sodiuc) soluţia 2% metilen bland) soluţia 1% Aminofluorurăe) soluţia 1% Iodinol

85. CM Indicați ce remedii se utilizează pentru prelucrarea anticarioasă a smalţului dinţilor erupţi la copiii carioreceptivi:

a) Fluorlaculb) soluţia 2% clorură de sodiu c) Fluorgeluriled) Sultan-gele) soluţia 2% metilen blan

86. CM Numiți șanţurile ocluzale care oferă cel mai favorabil mediu pentru dezvoltarea proceselor carioase:a) în formă de „V"b) în formă de „gât de sticlă"c) în formă de „U"d) în formă de „I"e) în formă de „Y"

87. CS Precizați grosimea smalţului în zona fisurilor dentare:



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 15 / 51

a) 0,4-0,6 mm.b) 0,6-0,8 mmc) 0,8-1,0 mmd) 1,0-1,2 mme) 1,2-1,4 mm

88. CM Enumerați cauzele care contribuie la afectarea prin carie a fisurilor dinţilor permanenți recent erupți la copii:

a) mineralizarea lor incompletăb) retenţia alimentarăc) fisurile nu sunt închised) smalţul este mai grose) fisurile pot fi în formă de „I"

89. CM Enumerați indicaţiile către sigilarea fisurilor şi gropiţelor dentare:a) la dinţii recent erupţib) primele 6 luni după erupţiec) dinţii cariaţid) pentru dinţii permanenţi până la un an după erupţiee) numai la dinţii deciduali

90. CM Evidențiați contraindicaţiile către sigilarea fisurilor şi gropiţelor dentare:a) dinţii temporarib) dinţii cariaţic) când sunt prezenţi mai mult de 4-5 dinţi cariaţid) în caz de odontoclaziee) dinţii permanenţi 91. CM Enumerați avantajele sigilanţilor fotopolimerizabili faţă de cei autopolimerizabili:a) lipsește incorporarea bulelor de aerb) materialul se întăreşte timp de 1-5 secundec) materialul se întăreşte timp de 10-20 secunded) materialul îşi păstrează aceeaşi vâscozitate pe toată perioada pătrunderii lui în porii smalţului

demineralizate) se produce fotoactivarea cu lumină ultravioletă

92. CM Numiți răşinile de sigilare care eliberează F:a) Helioseal Fb) Ultraseal XTc) Sealited) Fuji II LCe) Oralin 93. CS Precizați obiectivul OMS recomandat pentru copiii de 6 ani până în anul 2020:a) co ≤ 3,0



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 16 / 51

b) co ≤ 4,0c) la 60% să lipsească dinţi cariaţid) la 70% să lipsească dinţi cariaţie) la 80% să lipsească dinţi cariaţi

94. CS Selectați obiectivul OMS recomandat pentru copiii de 12 ani până în anul 2020:a) COE=0,5b) COE ≤ 1,5c) COE =2,5d) COE ≤ 3,0e) COE ≤ 3,5

95. CM Enumerați consecințele ce pot fi provocate de caria dentară şi complicaţiile ei:a) apariţia anomaliilor dento-maxilareb) inflamarea ţesuturilor parodontalec) formarea deprinderilor vicioased) majorarea rezistenţei smalţului la acţiunea acizilore) reducerea respirației

96. CM Marcați simptoamele clinice ale situaţiei cariogene:a) igiena orală nesatisfăcătoareb) depuneri dentare în abundenţăc) halenă fetidăd) afectarea organelor internee) multiple macule cretoase pe dinți 97. CM Particularizați simptoamele clinice ale situaţiei cariogene:a) hemoragii gingivale b) afectarea organelor internec) depunerea tartrului dentar în abundenţăd) rezistenţa smalţului la acţiunea acizilor este redusăe) halenă fetidă

98. CM Clarificați factorii generali favorizanţi în etiopatogenia cariei dentare:a) tartrul dentar şi placa bacterianăb) schimbarea cantităţii şi calităţii saliveic) ereditatead) alimentaţia insuficientăe) rezistenţa ţesuturilor dure

99. CM Stabiliți factorii generali favorizanţi în etiopatogenia cariei dentare:a) starea pulpei dentare b) maladiile somatice c) dereglările funcţionale ale organelor şi sistemelor în perioada de formare a ţesuturilor dentared) apa potabilă



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 17 / 51

e) depuneri dentare în abundenţă

100.CM Precizați factorii locali implicaţi în etiopatogenia cariei dentare:a) alimentaţia insuficientăb) igiena orală nesatisfăcătoare c) maladiile somatice d) rezistenţa ţesuturilor duree) ereditatea

101.CM Evidențiați factorii locali implicaţi în etiopatogenia cariei dentare:a) dereglările funcţionale ale organelor şi sistemelor în perioada de formare a ţesuturilor dentareb) consumul frecvent al glucidelorc) influenţa situaţiilor extremale d) ereditateae) depunerea plăcii bacteriene în abundenţă

102.CS Numiți indicele cu care se determină intensitatea cariei dentare: a) CPITNb) OHI-S (Green-Vermillion)c) COAd) COPe) PMA

103.CS Marcați soluţia ce se utilizează pentru depistarea colorimetrică a maculelor carioase:a) Shiller-Pisarevb) iodură de potasiuc) fucsinăd) metilen blau 2%e) Snyder

104.CS Clarificați ce reprezintă indicele frecvenţei cariei dentare:a) procentul dinţilor afectaţi prin carieb) procentul persoanelor afectate prin cariec) suma dinţilor: afectaţi prin carie - C, obturaţi - O, extraşi - Ed) suma dinţilor afectaţi prin carie, pulpite şi parodontite apicalee) numărul apariţiei a noi cavităţi cariate la o persoană într-un anumit interval de timp

105.CS Precizați ce reprezintă indicele intensităţii cariei dentare:a) suma dinţilor afectaţi prin carie, pulpite şi parodontite apicaleb) suma dinţilor: afectaţi prin carie - C, obturaţi - O, extraşi - Ec) procentul dinţilor afectaţi prin caried) procentul persoanelor afectate prin cariee) numărul formării a noi cavităţi cariate la o persoană într-un anumit interval de timp 106.CS Stabiliți ce exprimă valoarea indicelui COE:



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 18 / 51

a) frecvenţa cariei dentareb) gravitatea, activitatea procesuluic) stoparea procesului cariosd) procentul complicaţiilor cariei dentaree) procentul persoanelor afectate prin carie

107.CS Explicați ce reprezintă rata cariei:a) procentul dinţilor afectaţi prin carieb) procentul persoanelor afectate prin cariec) suma dinţilor: afectaţi prin carie, pulpite şi parodontite apicaled) suma dinţilor: afectaţi prin carie - C, obturaţi - O, extraşi - Ee) dinamica indicelui intensităţii cariei dentare într-un anumit interval de timp

108.СS Numiți cauza principala a demineralizării de focar:a) microorganismele depunerilor dentareb) hidraţii de carbon rafinaţic) endotoxinele microorganismelor plăcii dentared) acizii organici ca rezultat al activităţii vitale ale microorganismelor plăcii dentaree) tartrul dentar

109.СS Precizați la clasa I a cariei după Black are loc lezarea fisurilor şi gropiţelor suprafeţelor ocluzale ale:a) molarilor temporarib) premolarilorc) molarilor şi premolarilord) molarilor, premolarilor, suprafeţelor vestibulare ale molarilor şi cele palatinale ale incisivilore) molarilor temporari şi permanenţi

110.СS Clarificați la clasa II a cariei după Black are loc lezarea suprafeţelor aproximale ale:a) molarilor temporari şi permanenţib) molarilor şi premolarilor.c) incisivilor, molarilor şi premolarilord) molarilor, premolarilor şi caninilore) incisivilor temporari şi permanenţi

111.СS Indicați la clasa III a cariei după Black are loc lezarea suprafeţelor aproximale ale:a) incisivilor temporari şi permanenţib) incisivilor, molarilor şi premolarilorc) incisivilor cu menţinerea unghiului incizald) incisivilor cu pierderea unghiului incizale) molarilor şi premolarilor

112.СS Precizați la clasa IV a cariei după Black are loc lezarea suprafeţelor aproximale ale:a) incisivilor, molarilor şi premolarilorb) incisivilor cu menţinerea unghiului incizalc) incisivilor cu pierderea unghiului incizal



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 19 / 51

d) incisivilor temporari şi permanenţie) caninilor şi premolarilor 113.СS Clarificați la clasa V a cariei după Black are loc lezarea:a) tuturor suprafeţelor molarilorb) suprafeţelor aproximale ale molarilor şi premolarilorc) suprafeţei vestibulare la nivelul coletului tuturor dinţilord) suprafeţei vestibulare tuturor dinţilore) suprafeţei vestibulare la nivelul coletului incisivilor şi caninilor

114.СS Numiți principalul criteriu de apreciere a procesului carios în clasificarea după T.Vinogradova:a) localizareab) activitateac) profunzimead) succesiunea apariţieie) patomorfologic 115.СM Enumerați criteriile de apreciere a cariei dentare după T.Vinogradova:a) localizareab) activitateac) profunzimea şi succesiunea apariţiei procesului cariosd) patomorfologice) patofiziologic

116.СS Indicați localizarea frecventă a cavităților carioase la copii până la vârsta de 3 ani:a) în gropiţele şi fisurile molarilorb) în regiunea coletului incisivilorc) pe suprafeţele aproximale ale molarilord) pe suprafeţele aproximale ale incisivilore) pe toate suprafeţele dinţilor

117.СS Precizați localizarea cavităților carioase mai frecvent depistată la copii cu vârsta de 3-4 ani:a) în gropiţele şi fisurile molarilorb) în regiunea coletului incisivilorc) pe suprafeţele aproximale ale molarilord) pe suprafeţele aproximale ale incisivilore) pe toate suprafeţele dinţilor

118.СS Stabiliți localizarea cavităților carioase mai frecvent depistată la copii cu vârsta peste 4 ani:a) în gropiţele şi fisurile molarilorb) în regiunea coletului incisivilorc) pe suprafeţele aproximale ale molarilord) pe suprafeţele aproximale ale incisivilore) pe toate suprafeţele dinţilor



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 20 / 51

119.СS Indicați primii dinţi temporari afectaţi prin carie la copii:a) incisivii superiorib) incisivii inferioric) primii molarid) molarii secunzie) caninii

120.СS Selectați dinţii temporari ce prezintă o rezistenţă mai evidentă pentru carie:a) incisivii superiorib) incisivii inferioric) primii molarid) molarii secunzie) caninii

121.СS Numiți ordinea afectării dinţilor temporari prin carie:a) incisivii inferiori, incisivii superiori, primii molari, molarii secunzi, caniniib) primii molari, molarii secunzi, incisivii superiori, incisivii inferiori, caniniic) incisivii superiori, incisivii inferiori, primii molari, molarii secunzi, caniniid) incisivii superiori, primii molari, molarii secunzi, caninii, incisivii inferiorie) incisivii superiori, primii molari, molarii secunzi, incisivii inferiori, caninii

122.СM Evidențiați particularităţile evoluţiei cariei dentare la copii:a) multiplicitatea afectării dinţilorb) simetria afectării dinţilorc) evoluţie clinică lentă, în special în perioada de resorbţie radicularăd) carie circularăe) afectarea marginei incizale a dinților frontali și cuspizilor dinților laterali

123.СS Numiți cea mai frecvent depistată formă a cariei dinţilor temporari la copii:a) caria incipientăb) caria superficialăc) caria medied) caria profundăe) caria maculoasă

124.СS Particularizați complicația cariei profunde a dinţilor temporari:a) frecvent - proces inflamator al pulpeib) rar - proces inflamator al pulpeic) în toate cazurile - proces inflamator al pulpeid) procesul inflamator al pulpei nu se atestă niciodatăe) frecvent - proces inflamator al parodonţiului apical

125.СM Explicați din ce cauză regiunea coletului dinţilor temporari este frecvent afectată prin carie:a) smalţul este mai slab mineralizat în regiunea coletuluib) smalţul este mai mineralizat în regiunea coletului



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 21 / 51

c) smalţul este mai subţire în regiunea coletuluid) smalţul este mai gros în regiunea coletuluie) retenţia alimentară favorizează formarea biofilmului

126.СM Precizați factorii care favorizează afectarea prin carie a fisurilor dinţilor la copii:a) mineralizarea lor incompletăb) retenţia alimentarăc) fisurile sunt deschised) smalţul este mai grose) smalţul este mai subţire - nu rezistă la presiunea masticatorie

127.СM Caracterizați evoluţia floridă a cariei dentare la copii:a) decalcifierea extinsă în suprafaţă şi profunzimeb) afectarea unor grupe de dinţic) afectarea unui dinted) afectarea mai multor suprafeţe dentaree) progresarea rapidă

128.СM Particularizați ce fel de dureri sunt caracteristice pentru caria medie la copii:a) de scurtă durată de la excitanţi mecanicib) de scurtă durată de la excitanţi chimicic) de scurtă durată de la excitanţi termicid) de lungă durată după înlăturarea excitanţilor mecanici, chimici şi termicie) spontane

129.СS Clarificați ce fel de dureri sunt caracteristice pentru caria profundă la copii:a) de lungă durată de la excitanţi mecanici, chimici şi termicib) de scurtă durată de la diferiţi excitanţi, uneori nocturnec) de la excitanţi mecanici, chimici şi termici, care repede dispar după înlăturarea lord) spontane e) lipsesc 130.СM Precizați factorii care determină alegerea tacticii tratamentului cariei la copii:a) intensitatea procesului cariosb) profunzimea și localizarea procesului cariosc) cerințele părințilord) vârsta şi particularităţile psihologice ale copilului, patologia generalăe) perioada de dezvoltare a dintelui

131.СS Indicați în ce constă tratamentul cariei la copiii cu gradul I de activitate:a) prepararea şi obturarea cavităţii carioaseb) prepararea şi obturarea cavităţii carioase, igiena cavităţii bucalec) terapia de remineralizared) obturarea tardivăe) terapia endogenă a cariei dentare



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 22 / 51

132.СM Clarificați în ce constă tratamentul cariei la copiii cu gradul II de activitate:a) prepararea şi obturarea cavităţilor carioase, igiena cavităţii bucaleb) terapia de remineralizare de 2 ori pe anc) obturarea tardivăd) terapia endogenă a cariei dentare de 2 ori pe ane) radioterapia 133.СM Stabiliți în ce constă tratamentul cariei la copiii cu gradul III de activitate:a) prepararea şi obturarea cavităţilor carioase, igiena cavităţii bucaleb) terapia de remineralizare de 3 ori pe anc) obturarea tardivăd) terapia endogenă a cariei dentare de 3 ori pe ane) radioterapia 134.СS Numiți prima etapă a preparării cavităţii carioase la copii:a) deschiderea cavităţii carioaseb) formarea cavităţiic) prelucrarea marginilor cavităţiid) înlăturarea dureriie) înlăturarea ţesuturilor afectate (necrotomia)

135.СS Stabiliți ordinea efectuării principalelor etape de preparare a cavităţii carioase la copii:a) deschiderea cavităţii carioase, înlăturarea durerii, înlăturarea ţesuturilor afectate (necrotomia), formarea

cavităţii, prelucrarea marginilor cavităţiib) înlăturarea durerii, deschiderea cavităţii carioase, înlăturarea ţesuturilor afectate (necrotomia),

formarea cavităţii, prelucrarea marginilor cavităţiic) înlăturarea durerii, prelucrarea marginilor cavităţii, deschiderea cavităţii carioase, înlăturarea ţesuturilor

afectate (necrotomia), formarea cavităţiid) deschiderea cavităţii carioase, înlăturarea durerii, formarea cavităţii, înlăturarea ţesuturilor afectate

(necrotomia), prelucrarea marginilor cavităţiie) prelucrarea marginilor cavităţii, deschiderea cavităţii carioase, înlăturarea durerii, înlăturarea ţesuturilor

afectate (necrotomia), formarea cavităţii

136.СS Numiți cea mai efectivă obturaţie a cariei medii a 21 (clasa IV) la un copil de 12 ani este:a) cementul zinc-fosfat, chimio-compozit microfilb) căptuşeală din cement ionomer, chimio-compozit microfilc) compozitul microhibrid cu sistem adeziv de generaţia IV-VId) compomerul cu sistem adeziv de generaţia IV sau Ve) cementul ionomer

137.СS Selectați cel mai efectiv material de obturaţie a cariei medii acute clasa V la un copil de 14 ani cu indice igienic bun a cavităţii orale:

a) căptuşeală din cement ionomer, chimio-compozit microfilb) compomerul cu sistem adeziv de generaţia IV-VI



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 23 / 51

c) cementul ionomerd) cementul policarboxilat, compozitul hibride) cementul policarboxilat, compozitul microfil

138.СS Marcați cel mai raţional material de obturaţie a cariei medii cronice a 21 (clasa IV) la un copil de 15 ani cu indice igienic bun a cavităţii orale:

a) cementul zinc-fosfat, chimio-compozit microfilb) căptuşeală din cement ionomer, helio-compozit microhibridc) compozitul microhibrid cu sistem adeziv de generaţia IV-VId) cementul policarboxilat, compomerule) cementul ionomer

139.СS Selectați materialul pentru obturarea cavităţii carioase medii în fisura centrală 36 la copii:a) amalgam cu căptuşealăb) cementul zinc-fosfat, chimio-compozit microfilc) cementul zinc-fosfat, cement silico-fosfatd) compozit nanohibrid cu sistem adeziv de generaţia IV-VIe) cementul policarboxilat, chimio-compozit microfil

140.СM Selectați metoda optimală pentru obturarea unei fisuri cu semne de ramolire a smalţului la un copil de 8 ani:

a) ermetizarea neinvazivă a fisuriib) terapia de remineralizare cu ulterioara ermetizare neinvazivă a fisuriic) ermetizarea invazivă a fisurii cu ulterioara aplicare a fluorlaculuid) ermetizarea invazivă a fisurii cu compozit flow cu ulterioara aplicare a terapiei de remineralizaree) ermetizarea invazivă a fisurii cu cement policarboxilat, chimio-compozit microfil

141.СS Evidențiați cea mai raţională metodă de obturaţie a cariei medii pe suprafeţele medială şi masticatorie, care comunică între ele în 36 la un copil de 14 ani este:

a) unirea cavităţilor, cement policarboxilat, compozit microhibridb) obturare cu amalgam cu căptuşeală din cement ionomerc) obturare prin tunel cu căptuşeală din cement ionomer, compozit hibrid pentru molariobturare prin tunel cu cement cermeticd) obturare cu cement policarboxilat, chimio-compozit microfil

142.СM Prezentați materialele cu cele mai bune rezultate pentru obturarea cavităţilor cariate de clasa V:a) cementurile ionomereb) compomerelec) compozitele din generaţia I-IId) compozitele din generaţia IIIe) compozitele din generaţia IV-VI

143.СS Precizați în ce cazuri sunt indicate pentru obturarea cavităţilor cariate medii a dinţilor permanenţi la copii compozitele nanohibride cu sistem adeziv de generaţia IV-VI:

a) clasa I-II



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 24 / 51

b) clasa IIIc) clasa I-IVd) clasa Ve) clasele I-V

144.CM Numiți semnele cariei medii acute a dinţilor permanenţi la copii:a) afectarea unui număr mare de dinţib) intrare îngustă în cavitatea cariatăc) afecţiune unitară (a unui dinte).d) dentină ramolităe) demineralizarea smalţului

145.CM Enumerați metodele suplimentare de diagnostic a cariei dentare la copii:a) coloraţia vitalăb) indicele igienic Feodorov-Volodchinc) transiluminaread) testul RAS (rezistenţa acidă a smalţului)e) termodiagnosticul

146.CM Selectați semnele caracteristice pentru caria incipientă:a) culoare sidefie a maculeib) contururi iregulare ale focaruluic) localizare pe tubercul, sau mai aproape de muchia incisivalăd) permiabilitatea mărită pentru coloranţie) în razele Wood - culoare verde

147.CM Evidențiați orientarea terapiei etiotrope a cariei dentare la copii:a) mărirea rezistenţei ţesuturilor dure dentare şi ridicarea proprietăţilor de regenerareb) înlăturarea smalţului şi dentinei nevitalec) ridicarea rezistenţei organismuluid) asigurarea izolării cavităţii cariate de mediul orale) restabilirea culorii și formei dentare

148.CM Concretizați orientarea terapiei patogenice a cariei dentare la copii:a) mărirea rezistenţei ţesuturilor dure dentare şi ridicarea proprietăţilor de regenerareb) înlăturarea smalţului şi dentinei nevitale restabilirea culorii și formei dentare c) ridicarea rezistenţei organismuluid) asigurarea izolării cavităţii cariate de mediul orale) restabilirea culorii și formei dentare

149.CM Concretizați tratamentul cariei incipiente (maculă cretoasă) a dinţilor permanenţi la copii:a) înlăturarea plăcii dentareb) înlăturarea smalţului afectatc) aplicarea fluorlaculuid) electroforeza cu Ca++



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 25 / 51

e) aplicarea soluţiei de calciu gluconat 150.CM Precizați ce materiale se aplică în calitate de căptuşeală curativă în tratamentul cariei profunde a

dinților permanenți la copii:a) pasta zinc-eugenolb) pasta rezorcin-formalinăc) pasta pe bază de hidroxid de calciud) cimentul fosfate) pasta pe bază de paraformaldehidă

151.CM Explicați esenţa terapiei de remineralizare: a) mineralizarea cristalelor de apatite a smalţuluib) formarea cristalelor de fluorapatită şi de hidrohiapatitec) este procesul opus demineralizăriid) incorporarea ionilor din lichidul bucal în reţeaua cristalelor cu locuri vacante.e) incorporarea ionilor în reţeaua cristalelor cu locuri vacante

152.CM Selectați metodele de control a eficienţei terapiei de remineralizare a cariei dentare la copii: a) dispariţia maculei carioaseb) apariţia luciului suprafeţei afectatec) colorimetricăd) uscarea suprafeţeie) electroodontodiagnosticul

153.CM Numiți remediile pentru remineralizarea smalţului la copii:a) calmecinab) calcinac) sol. gluconat de calciu 10%d) fluorură de sodiu 2%e) sol. Vitaftor

154.CM Concretizați remediile pentru remineralizarea smalţului la copii:a) lacul cu fluorb) gelul cu fluorc) sol. clorură de sodiu 2%d) lacul: Fluorprotector (Vivadent)e) aminofluorură 1%

155.CM Evidențiați remediile pentru remineralizarea smalţului la copii:a) comprimate glicerofosfat de calciu 0,5b) clorură de sodiu 2%c) fluorură de sodiu 2%d) clorhexidina 0,06%e) lacul: Duraphat



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 26 / 51

156.CM Clarificați în ce cazuri poate fi folosită piesa pneumatică (turbina) la copii:a) la toate etapele preparării cavităţilor carioase medii a dinţilor temporarib) la toate etapele preparării cavităţilor carioase medii a dinţilor permanenţi la copiic) pentru deschiderea cavităţii carioase medii a dintelui temporard) pentru deschiderea cavităţii carioase medii a dintelui permanente) numai pentru prepararea pereţilor cavităţii carioase medii şi crearea cavităţii accesorii

157.CM Precizați ce se recomandă în cazul cariei cu gradul III de activitate la copii:a) obturarea într-o vizită a tuturor cavităţilor carioase cu amalgamb) obturarea tardivă a cavităţilor carioasec) obturarea cavităţilor carioase după realizarea remterapieid) obturarea într-o vizită a tuturor cavităţilor carioase cu compozitee) depulparea dinţilor, deoarece caria este complicată frecvent cu un proces inflamator cronic

158.CM Selectați preparatele cu care poate fi efectuată prelucrarea medicamentoasă a cavităţilor preparate în dinţii temporari:

a) alcool, eterb) fermenţi proteoliticic) clorhexidina 0,06%d) furacilina 1:1000e) antibiotice, sulfanilamide

159.CM Numiți materialele folosite pentru obturarea definitivă a cavităţilor cariate ale dinţilor temporari:a) silicinab) silidontc) Fugi IXd) Noracrile) Concise

160.CM Concretizați materialele folosite pentru obturarea definitivă a cavităţilor cariate ale dinţilor temporari:

a) amalgamul de argintb) Lactodontulc) Dycaluld) Evicrolule) cementul glasionomer: Fugi II, Fugi IX

161.CM Selectați materialele folosite pentru obturarea definitivă a cavităţilor cariate ale dinţilor temporari:a) Infantidb) Acriloxidc) amalgamul de cuprud) Lifee) Galodent

162.CM Evidențiați materialele folosite pentru obturarea definitivă a cavităţilor cariate ale dinţilor



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 27 / 51

permanenţi la copii:a) amalgamul de argintb) compomerulc) Life (Kerr)d) Evicrole) cementul glasionomer: Fugi IX

163.CM Numiți materialele folosite pentru obturarea definitivă a cavităţilor cariate ale dinţilor permanenţi la copii:

a) Stomalginab) Carbodentulc) amalgamul de argintd) Caproferule) Galodentul

164.CM Indicați materialele folosite pentru obturarea definitivă a cavităţilor cariate ale dinţilor permanenţi la copii:

a) Point 4b) Silidontc) fosfat cementd) Dyrecte) Concise

165.CM Precizați ce factori determină apariţia pulpitelor dinţilor temporari şi permanenţi la copii:a) chimicib) toxico-bacterienic) traumaticid) termicie) alimentari

166.CS Evidențiați cel mai frecvent factor ce determină apariţia pulpitelor dinţilor temporari la copii:a) chimicb) toxico-bacterianc) traumaticd) termice) alimentar

167.CM Numiți particularităţile de bază ale evoluţiei pulpitelor dinţilor temporari:a) se depistează mai frecvent formele acuteb) se depistează mai frecvent formele cronicec) trecerea rapidă a unei forme de pulpită în alta, evoluează cu o simptomatică variabilăd) dereglarea stării generale a organismuluie) frecvent sunt inflamate țesuturile parodonţiului şi ganglionii limfatici

168.CS Evidențiați ce metode pot fi aplicate în diagnosticul pulpitelor dinţilor temporari:



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 28 / 51

a) numai metodele principale de examinareb) numai metodele secundare de examinarec) metodele principale, iar din secundare: eletroodontodiagnosticuld) metodele principale şi radiografiae) toate metodele principale şi secundare de examinare

169.CS Explicați procentul mare de incoincidenţă a diagnozei clinice şi patomorfologice a pulpitelor dinţilor temporari:

a) imperfecţiunea metodelor de diagnostic a pulpitelorb) adresarea târzie a copilului la medicc) foarte frecvent - cavitate dentară închisăd) caracterul hiperergic al inflamaţieie) dimensiuni reduse ale coroanei dentare

170.CS Precizați durata pulpitei acute seroase a dintelui temporar:a) mai puţin de 24 oreb) 1-2 zilec) 2-3 ziled) 3-4 zilee) 4-5 zile

171.CS Indicați durata pulpitei acute purulente a dintelui temporar:a) mai puţin de 24 oreb) 1-2 zilec) 2-3 ziled) 3-4 zilee) 4-5 zile

172.CS Concretizați caracterul durerilor la pulpita acută de focar la copii:a) permanente ce se intensifică la masticaţieb) intensive, spontane, nocturne, cu scurte intervale indolore, pot iradiac) acute de la excitanţi termici, mecanici, care trec imediat după înlăturarea excitantuluid) acute, spontane, cu intervale mari indoloree) lipsesc, hiperestezie

173.CS Precizați localizarea durerii la sondarea cavităţii carioase la pulpita acută de focar la copii:a) într-un punct al planşeului cavităţiib) în cîteva puncte al planşeului cavităţiic) pe tot planşeul cavităţii d) pe pereţii cavităţiie) în regiunea joncţiunii smalţ-dentină 174.CS Concretizați caracterul durerilor la percuţia dintelui la pulpita acută de focar la copii:a) nu este dureroasăb) în unele cazuri este dureroasă



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 29 / 51

c) slab dureroasăd) dureroasăe) foarte dureroasă

175.CS Numiți ce acuze poate prezenta un copil de 3 ani în cazul unei pulpite acute difuze:a) copilul este agitat, poate avea febră, refuză să mănânce, dureri permanente, care se intensifică la

masticaţie, poate indica dintele afectatb) copilul este agitat, are febră, dureri intensive, spontane sau provocate de orice excitanţi, mai

frecvent apar seara, cu intervale mici indolore, nu poate indica dintele afectatc) dureri acute de la excitanţi termici, mecanici, ce trec imediat după înlăturarea excitantului, poate indica

dintele afectatd) copilul este agitat, are febră, dureri acute, spontane, cu intervale mari indolore, poate indica dintele

afectate) dureri permanente ce se intensifică la masticație

176.CS Indicați localizarea durerii la sondarea cavităţii carioase la pulpita acută difuză la copii:a) într-un punct al planşeului cavităţiib) pe tot planşeul cavităţii sau în câteva puncte ale planşeului cavităţiic) în regiunea coletului dinteluid) pe pereţii cavităţiie) în regiunea joncţiunii smalţ-dentină 177.CS Concretizați caracterul durerilor la percuţia dintelui la pulpita acută difuză la copii:a) nu este dureroasăb) slab dureroasăc) dureroasăd) foarte dureroasăe) în unele cazuri este dureroasă, în altele este indoloră

178.CS Selectați valorile electroexcitabilității dintelui în cazul pulpitei acute de focar la copii:a) 0 - 6 mkAb) 6 - 12 mkAc) 12 - 20 mkAd) 20 - 30 mkAe) 30 - 60 mkA

179.CS Concretizați valorile electroexcitabilității dintelui în cazul pulpitei acute difuze la copii:a) 0 - 6 mkAb) 6 - 12 mkAc) 12 - 20 mkAd) 20 - 30 mkAe) 30 - 60 mkA 180.CS Prezentați ce acuze sunt caracteristice pentru pulpita cronică fibroasă la copii:a) acuze nu prezintă, uneori dureri paroxistice de la diferiţi excitanţi: termici, mecanici, chimici



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 30 / 51

b) dureri spontane, nocturne, fără iradiere, de la orice excitantc) deseori acuze nu prezintă, mai rar dureri de la schimbarea temperaturii de la rece la caldd) dureri sâcâitoare mai frecvent de la excitanţi mecanici, frecvent apare hemoragie din cavitatea dinteluie) dureri permanente, care se intensifică treptat, mai ales în timpul masticaţiei sau la atingere de dinte

181.CS Stabiliți de la ce apar durerile la pulpita cronică simplă:a) de la orice excitanţi, însă repede trec după înlăturarea lorb) după mâncare, peste un interval de timp de la fierbintec) de la excitanţi repetaţi, care se menţin timp îndelungat după înlăturarea lord) spontan, noapteae) dureri sâcâitoare, mai frecvent de la excitanţi mecanici, frecvent apare hemoragie din cavitatea dintelui

182.CS Precizați ce este caracteristic pentru pulpita cronică gangrenoasă la copii:a) acuze nu prezintă, uneori dureri paroxistice de la diferiţi excitanţi: termici, mecanici, chimicib) dureri spontane, nocturne, fără iradiere, de la orice excitantc) deseori acuze nu prezintă, mai rar dureri de la schimbarea temperaturii de la rece la caldd) dureri sâcâitoare mai frecvent de la excitanţi mecanici, frecvent apare hemoragie din cavitatea dinteluie) dureri permanente, care se intensifică treptat, mai ales în timpul masticaţiei sau la atingere de dinte

183.CS Concretizați de la ce apar durerile la pulpita cronică gangrenoasă la copii:a) de la orice excitanţi, însă repede trec după înlăturarea lorb) după mâncare, peste un interval de timp de la fierbintec) de la excitanţi repetaţi, însă se menţin timp îndelungat după înlăturarea lord) spontan, noapteae) dureri permanente, care se intensifică treptat, mai ales în timpul masticaţiei sau la atingere de dinte

184.CS Numiți ce este caracteristic pentru pulpita cronică hipertrofică la copii:a) acuze nu prezintă, uneori dureri paroxistice de la diferiţi excitanţi: termici, mecanici, chimicib) dureri spontane, nocturne, fără iradiere de la orice excitantc) deseori acuze nu prezintă, mai rar dureri de la schimbarea temperaturii de la rece la caldd) dureri sâcâitoare mai frecvent de la excitanţi mecanici, frecvent apare hemoragie din cavitatea

dinteluie) dureri permanente, care se intensifică treptat, mai ales în timpul masticaţiei sau la atingere de dinte

185.CS Precizați de la ce apar durerile la pulpita cronică hipertrofică la copii:a) spontan, noapteab) sunt permanentec) după mâncare, peste un interval de timp de la fierbinted) la nimerirea alimentelor în cavitatea carioasă, asociată cu hemoragiee) de la orice excitanţi, se menţin timp îndelungat după înlăturarea lor

186.CS Indicați ce formă de pulpită se întâlneşte mai frecvent la copii:a) acută de focarb) acută difuzăc) cronică fibroasă



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 31 / 51

d) cronică gangrenoasăe) cronică hipertrofică

187.CS Numiți ce formă de pulpită se întâlneşte cel mai rar la copii:a) cronică exacerbatăb) acută difuzăc) cronică fibroasăd) cronică gangrenoasăe) cronică hipertrofică

188.CS Evidențiați la ce formă de pulpită cavitatea carioasă în toate cazurile comunică cu cavitatea dintelui:a) acută de focarb) acută difuzăc) cronică fibroasăd) dronică gangrenoasăe) cronică hipertrofică

189.CS Selectați valorile electroexcitabilității dintelui în cazul pulpitei cronice fibroase la copii:a) 0 - 12 mkAb) 12 - 20 mkAc) 20 - 30 mkAd) 30 - 60 mkAe) 60 - 90 mkA

190.CS Precizați valorile electroexcitabilității dintelui în cazul pulpitei cronice gangrenoase la copii:a) 0 - 12 mkAb) 12 - 20 mkAc) 20 - 30 mkAd) 30 - 60 mkAe) 60 - 90 mkA

191.CM Indicați localizarea apariției durerii la sondare la pulpita cronică gangrenoasă la copii:a) în punctul proiecţiei cornului pulparb) pe tot planşeul cavităţii carioasec) pe tot planşeul cavităţii carioase şi în punctul de deschidere a camerei pulpared) în partea coronară a pulpeie) în orificiile canalelor sau în adâncimea canalelor

192.CS Numiți cu ce afecțiuni trebuie diferenţiată pulpita cronică fibroasă la copii:a) pulpita cronică gangrenoasă, caria profundă, parodontitele apicale croniceb) pulpita cronică gangrenoasă, pulpita cronică hipertrofică, caria profundă, parodontitele apicale cronicec) caria medie, caria profundă, pulpita acută de focar, pulpita cronică hipertrofică, parodontitele apicale

croniced) caria profundă, pulpita acută difuză, pulpita cronică gangrenoasă, pulpita cronică hipertrofică,

parodontitele apicale cronice



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 32 / 51

e) caria profundă, proliferarea papilei gingivale, parodontitele apicale cronice, pulpita cronică gangrenoasă

193.CS Evidențiați cu ce afecțiuni trebuie diferenţiată pulpita cronică gangrenoasă la copii:a) caria profundă, pulpita acută de focar, parodontitele apicale croniceb) pulpita cronică fibroasă, parodontitele apicale cronicec) caria medie, caria profundă, parodontitele apicale croniced) caria profundă, proliferarea papilei gingivale, parodontitele apicale cronicee) pulpita cronică fibroasă, pulpita cronică hipertrofică, parodontitele apicale cronice

194.CS Precizați la ce formă de pulpită a dinţilor temporari cel mai frecvent se depistează radiologic afectarea ţesuturilor parodonţiului apical:

a) acută difuzăb) acută cu afectarea parodonţiului şi a ganglionilor limfaticic) cronică fibroasăd) cronică gangrenoasăe) cronică hipertrofică

195.CS Concretizați cu ce afecțiuni trebuie diferenţiată pulpita cronică hipertrofică la copii:a) caria medie şi caria profundă a suprafeţelor aproximale, pulpita cronică fibroasă, parodontitele apicale

croniceb) proliferarea papilei gingivale, parodontita apicală cronică granularăc) caria profundă, pulpita cronică gangrenoasă, proliferarea papilei gingivaled) proliferarea papilei gingivale, pulpita cronică fibroasăe) parodontitele apicale cronice, pulpita cronică fibroasă, pulpita cronică gangrenoasă 196.CS Clarificați esenţa metodei conservative (biologice) de tratament a pulpitei la copii:a) înlăturarea pulpei coronare şi păstrarea vitalităţii pulpei radiculare - sub anestezie locală sau generalăb) după devitalizarea pulpei - amputarea pulpei coronare şi mumifierea pulpei radicularec) înlăturarea pulpei coronare şi a unei părţi a celei radiculare sub anestezie locală sau generalăd) tratamentul procesului inflamator în pulpă cu remedii medicamentoasee) înlăturarea pulpei coronare şi radiculare sub anestezie locală sau generală

197.CS Explicați esenţa metodei amputaţiei vitale a pulpei la copii:a) înlăturarea pulpei coronare şi păstrarea vitalităţii pulpei radiculare - sub anestezie locală sau

generalăb) după devitalizarea pulpei - amputarea pulpei coronare şi mumifierea pulpei radicularec) înlăturarea pulpei coronare şi a unei părţi a celei radiculare sub anestezie locală sau generalăd) tratamentul procesului inflamator în pulpă cu remedii medicamentoasee) înlăturarea pulpei coronare şi radiculare sub anestezie locală sau generală

198.CS Particularizați esenţa metodei extirpaţiei vitale a pulpei la copii:a) tratamentul procesului inflamator în pulpă cu remedii medicamentoaseb) înlăturarea pulpei coronare şi a unei părţi a celei radiculare sub anestezie locală sau generalăc) după devitalizarea pulpei - amputarea pulpei coronare şi mumifierea pulpei radiculared) înlăturarea pulpei coronare şi păstrarea vitalităţii pulpei radiculare - sub anestezie locală sau generală



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 33 / 51

e) înlăturarea pulpei coronare şi radiculare sub anestezie locală sau generală

199.CS Clarificați esenţa metodei amputaţiei profunde a pulpei la copii:a) tratamentul procesului inflamator în pulpă cu remedii medicamentoaseb) înlăturarea pulpei coronare şi a unei părţi a celei radiculare sub anestezie locală sau generalăc) după devitalizarea pulpei - amputarea pulpei coronare şi mumifierea pulpei radiculared) înlăturarea pulpei coronare şi păstrarea vitalităţii pulpei radiculare - sub anestezie locală sau generalăe) înlăturarea pulpei coronare şi radiculare sub anestezie locală sau generală

200.CS Explicați esenţa metodei amputaţiei devitale a pulpei la copii:a) tratamentul procesului inflamator în pulpă cu remedii medicamentoaseb) înlăturarea pulpei coronare şi a unei părţi a celei radiculare sub anestezie locală sau generalăc) după devitalizarea pulpei - amputarea pulpei coronare şi mumifierea pulpei radiculared) înlăturarea pulpei coronare şi păstrarea vitalităţii pulpei radiculare - sub anestezie locală sau generalăe) înlăturarea pulpei coronare şi radiculare sub anestezie locală sau generală

201.CS Particularizați esenţa metodei extirpaţiei devitale a pulpitei la copii:a) tratamentul procesului inflamator în pulpă cu remedii medicamentoaseb) înlăturarea pulpei coronare şi radiculare, după devitalizarea ei prealabilăc) după devitalizarea pulpei - amputarea pulpei coronare şi mumifierea pulpei radiculared) înlăturarea pulpei coronare şi păstrarea vitalităţii pulpei radiculare - sub anestezie locală sau generalăe) înlăturarea pulpei coronare şi radiculare sub anestezie locală sau generală

202.CS Precizați cea mai raţională metodă de tratament a pulpitei dintelui temporar la copii după vârsta de 5 ani:

a) biologicăb) amputaţia vitalăc) amputaţia devitalăd) extirparea devitalăe) extirparea vitală

203.CS Indicați contraindicațiile pentru aplicarea pastelor arsenicale în tratamentul pulpitei la copii:a) acute purulenteb) acute cu implicarea în proces a ţesuturilor parodonţiuluic) cronice gangrenoased) cronice hipertroficee) acute fibroase

204.CM Explicați de ce aplicarea metodei biologice de tratament a pulpitei la copii este limitată de:a) lipsa unor teste obiective pentru diagnosticb) eficacitatea insuficientă a anestezieic) aplicarea largă a cimenturilor pentru obturaţiid) numărul mare de copii cu activitatea de gradul III a carieie) adresarea cu întârziere a copiilor



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 34 / 51

205.CS Precizați cu ce se efectuează îndepărtarea dentinei alterate în cadrul tratamentului biologic al pulpitei la copii:

a) piesa pneumatică (turbina)b) numai cu piesa pneumaticăc) numai cu excavatoruld) cu piesa mecanică şi excavatorule) numai cu piesa mecanică 206.CS Selectați metoda de tratament a pulpitei acute de focar, dacă cavitatea unui dinte permanent tânăr nu

este deschisă:a) de deschis cavitatea dintelui şi de aplicat metoda coafajului directb) coafajul indirectc) amputaţia vitalăd) amputaţia profundăe) extirparea vitală 207.CS Evidențiați durata aplicării antibioticelor şi sulfanilamidelor în tratamentul biologic al pulpitelor

dinţilor permanenţi la copii pe un termen ce nu depăşeşte:a) 2 minuteb) 2 orec) 24 ored) 48 ore e) 5-7 zile 208.CS Precizați termenii aplicării glucocorticoizilor în tratamentul biologic al pulpitelor dinţilor

permanenţi la copii ce nu depăşeşte:a) 2 minuteb) 2 orec) 24 ored) 48 oree) 5-7 zile

209.CS Clarificați de ce preparatele hormonale sunt aplicate în tratamentul biologic al pulpitelor la copii pe un termen limitat deoarece ele au proprietăţi:

a) antiinflamatorii, antiseptice, stimulează proprietăţile regeneratoare ale pulpeib) antiinflamatorii, dehidratante, împiedică procesele regeneratoare ale pulpeic) antiinflamatorii, analgetice, pot deregla statusul hormonal al organismuluid) antialergice, antiinflamatorii, plasticostimulantee) antiinflamatorii, plasticostimulante, dereglează starea imunologică

210.CS Explicați de ce antibioticele sunt aplicate în tratamentul biologic al pulpitelor la copii pe un termen limitat deoarece:

a) pot schimba culoarea coroanei dentareb) pot provoca sensibilizarea organismuluic) împiedică formarea rădăcinii



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 35 / 51

d) împiedică procesele de regeneraree) pot duce la apariţia denticulelor pulpare

211.CS Evidențiați ce preparate sunt utilizate pentru prelucrarea medicamentoasă a cavităţii cariate în tratamentul biologic la copii:

a) sol. furacilină 1:5000, alcool 70°, eterb) sol. furacilină 1:5000, tripsină, clorhexidină 0,06%c) sol. furacilină 1:5000, tripsină, camforofenold) lizocima, dicaina 3%, apa oxigenată 3%e) sol. furacilină 1:5000, iodinol 1%, dimexid 10%, eter

212.CM Stabiliți cauzele complicaţiilor în urma aplicării tratamentului biologic al pulpitei la copii după indicaţii:

a) alegerea incorectă a remediilor medicamentoaseb) ermetizarea insuficientă în timpul obturării cavităţii carioasec) insuficienţa respectării asepticii şi antisepticiid) tehnică incorectă de aplicare a metodei de tratamente) cefaleea

213.CS Selectați cu ce se efectuează amputarea vitală a pulpei la copii:a) o freză sferică cu piesa pneumaticăb) o freză sferică cu piesa obişnuită sau cu excavatorulc) freză cilindrică cu piesa obişnuităd) tirnervul (pulpoextractorul)e) burghiul

214.CS Numiți cu ce se efectuează hemostaza în cadrul amputaţiei vitale a pulpei la copii:a) prin diatermocoagulareb) cu apă oxigenată 3%c) cu sol. 1% adrenalinăd) cu acid ortofosforice) prin pansament temporar 215.CS Selectați pastele ce se folosesc la amputarea vitală a pulpei la copii:a) endodontb) camforo-fenolc) cu antibiotice şi sulfanilamided) cu glucocorticoizie) pe bază de hidroxid de calciu

216.CS Prezentați etapele principale ale metodei biologice de tratament al pulpitelor la copii:a) prepararea cavităţii carioase, aplicarea pastei de arsen, deschiderea cavităţii dintelui, înlăturarea pulpei

coronare, aplicarea soluţiei de rezorcin-formalină, aplicarea pastei de rezorcin-formalină, material de izolare şi obturaţie permanentă

b) anestezie, prepararea cavităţii carioase, prelucrarea medicamentoasă, deschiderea cavităţii dintelui,



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 36 / 51

aplicarea pastei pe bază de hidroxid de calciu, material de izolare, obturaţie permanentăc) anestezie, prepararea şi prelucrarea medicamentoasă a cavităţii carioase, deschiderea cavităţii dintelui,

amputarea pulpei, hemostaza, aplicarea pastei pe bază de hidroxid de calciu, material de izolare, obturaţie permanentă

d) prepararea cavităţii carioase, prelucrarea medicamentoasă, aplicarea pastei curative, material de izolare, obturaţie permanentă

e) anestezie, prepararea şi prelucrarea medicamentoasă a cavităţii carioase, deschiderea cavităţii dintelui, amputarea pulpei coronare, înlăturarea unei părţi a pulpei radiculare, hemostaza, prelucrarea medicamentoasă, aplicarea pastei pe bază de hidroxid de calciu, obturarea canalului, material de izolare, obturaţie permanentă

217.CS Evidențiați etapele principale ale amputaţiei vitale a pulpei la copii:a) prepararea cavităţii carioase, aplicarea pastei de arsen, deschiderea cavităţii dintelui, înlăturarea pulpei


b) anestezie, prepararea cavităţii carioase, prelucrarea medicamentoasă, aplicarea pastei pe bază de hidroxid de calciu, material de izolare, obturaţie permanentă

c) anestezie, prepararea şi prelucrarea medicamentoasă a cavităţii carioase, deschiderea cavităţii dintelui, amputarea pulpei, hemostaza, aplicarea pastei pe bază de hidroxid de calciu, material de izolare, obturaţie permanentă



218.CS Selectați etapele principale ale amputaţiei profunde a pulpei la copii:a) prepararea cavităţii carioase, aplicarea pastei de arsen, deschiderea cavităţii dintelui, înlăturarea pulpei




d) anestezie, prepararea cavităţii carioase, prelucrarea medicamentoasă, aplicarea pastei curative, material de izolare, obturaţie permanentă


219.CS Numiți etapele principale ale amputaţiei devitale a pulpei la copii:a) aplicarea pastei de arsen, prepararea cavităţii carioase, deschiderea cavităţii dintelui, înlăturarea



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 37 / 51

pulpei coronare, aplicarea soluţiei de rezorcin-formalină, aplicarea pastei de rezorcin-formalină, material de izolare şi obturaţie permanentă



d) anestezie, prepararea cavităţii carioase, prelucrarea medicamentoasă, aplicarea pastei curative, material de izolare, obturaţie permanentă

e) prepararea şi prelucrarea medicamentoasă a cavităţii carioase, deschiderea cavităţii dintelui, aplicarea pastei de arsen, amputarea şi extirparea pulpei, prelucrarea instrumentală şi medicamentoasă a canalelor, obturarea canalelor, material de izolare, obturaţie permanentă

220.CS Indicați etapele principale ale extirpaţiei devitale a pulpei la copii:a) prepararea cavităţii carioase, aplicarea pastei de arsen, deschiderea cavităţii dintelui, înlăturarea pulpei





e) prepararea şi prelucrarea medicamentoasă a cavităţii carioase, deschiderea cavităţii dintelui, aplicarea pastei de arsen, amputarea şi extirparea pulpei, prelucrarea instrumentală şi medicamentoasă a canalelor, obturarea canalelor, material de izolare, obturaţie permanentă

221.CM Marcați particularităţile structurii pulpei dinților temporari:a) structura pulpei coronare şi radiculare sunt identiceb) în pulpa radiculară mai multe fibre, mai puţină substanţă fundamentalăc) fibrele nervoase - mieliniced) fibrele nervoase în marea majoritate sunt nemielinizate e) conține multe elemente celulare

222.CM Prezentați particularităţile evoluţiei pulpitelor dinților temporari:a) apariţia frecventă a pulpitelor restanteb) apariţia frecventă a pulpitelor primar cronicec) iradierea durerilord) implicarea în procesul inflamator a parodonţiului şi ganglionilor limfatici regionalie) prevalenţa formelor cronice asupra celor acute

223.CM Numiți formele cronice ale pulpitelor dinţilor temporari şi permanenţi:a) simplăb) granulantă



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 38 / 51

c) hipertroficăd) granulomatoasăe) gangrenoasă

224.CM Stabiliți indicaţiile pentru aplicarea metodei biologice în tratamentul pulpitelor molarilor temporarii:

a) vârsta - sub 5 anib) cavitate carioasă - clasa I Blackc) pulpita cronică hipertroficăd) pulpita cronică simplăe) pulpita acută seroasă 225.CM Evidențiați indicaţiile pentru aplicarea metodei biologice în tratamentul pulpitelor dinţilor

permanenţi la copii:a) evoluţie cronică a procesului cariosb) pulpita acută purulentăc) pulpita cronică simplăd) pulpita cronică hipertroficăe) pulpita acută seroasă

226.CM Prezentați indicaţiile pentru tratamentul pulpitelor dinţilor temporari prin aplicarea metodei amputaţiei vitale:

a) pulpita acută seroasăb) pulpita traumaticăc) pulpita cronică simplă cu gradul III de activitate a cariei dentared) pulpita cronică gangrenoasăe) pulpita acută difuză cu afectarea periodonţiului apical

227.CM Pulpita acută de focar a dinţilor temporari se diferenţiază de:a) caria profundăb) pulpita cronică fibroasăc) pulpita acută difuzăd) hiperestezia ţesuturilor dure dentaree) papilita

228.CM Pulpita acută difuză a dinţilor temporari se diferenţiază de:a) pulpita cronică exacerbatăb) parodontitele apicale acute şi exacerbarea formelor cronice ale parodontitelor apicalec) pulpita acută de focard) nevralgia nervului trigemene) caria profundă

229.CM Stabiliți indicaţiile pentru aplicarea metodei biologice de tratament al pulpitelor dinţilor permanenţi la copii:

a) pulpita cronică fibroasă



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 39 / 51

b) deschiderea accidentală a camerei pulpare în timpul preparării cavităţilor carioase medii sau profunde

c) pulpita acută de focar(seroasă) a dinţilor permanenţid) fractura coroanei dentare cu afectarea camerei pulpare, dacă de la momentul traumei a trecut nu mai mult

de 24 oree) pulpita cronică gangrenoasă

230.CM Numiți ce contraindicaţii relative există pentru aplicarea metodei biologice de tratament al pulpitelor la copii:

a) vârsta şi comportamentul copiluluib) gradul II sau III de activitate a cariei dentarec) maladii generale ale organismului copiluluid) gradul I de activitate a carieie) localizarea cavităţii carioase

231.CM Selectați ce metode de tratament pot fi aplicate la pulpita cronică fibroasă, când cavitatea unui dinte permanent tânăr este deschisă:

a) coafajul directb) coafajul indirectc) amputaţia vitalăd) amputaţia profundăe) extirparea vitală

232.CM Indicați preparatele ce pot fi aplicate în tratamentul biologic al pulpitelor la copii:a) antibioticele, sulfanilamideleb) pasta zinc-oxid-eugenol.c) preparatele de bază de hidroxid de calciud) analgeticelee) corticosteroizii

233.CM Evidențiați particularităţile preparării cavităţilor cariate în cadrul tratamentului biologic al pulpitelor la copii:

a) fără presiune, cu piesa obişnuităb) cu turaţii înalte - cu piesa pneumaticăc) schimbarea frecventă a frezelor steriled) evitarea nimeririi lichidului bucal în cavitatee) lavajul periodic al cavităţii cariate cu antiseptice slabe

234.CM Numiți ce paste se aplică la deschiderea accidentală a pulpei în timpul preparării cavităţii carioase la copii:

a) cu antibioticeb) cu preparate hormonalec) pe bază de hidroxid de calciud) cu fermenţi şi anestezicee) pe bază de zinc-oxid-eugenol



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 40 / 51

235.CM Clarificați metodele de anestezie aplicate la amputarea vitală a pulpei la copii:a) aplicativăb) infiltrativăc) troncularăd) generalăe) subcutanată

236.CM Numiți ce preparate sunt aplicate pentru devitalizarea pulpei la copii:a) rezorcin-formalinab) arsenulc) paraformaldehidad) tricrezol-formalinae) vitaftor

237.CM Stabiliți indicaţiile pentru amputaţia vitală a pulpei la copii:a) pulpita cronică fibroasă a dinţilor temporari şi permanenţib) deschiderea accidentală a camerei pulpare (la preparare)c) pulpita acută de focar a dinţilor permanenţid) pulpita cronică gangrenoasăe) fractura coroanei dentare cu deschiderea camerei pulpare

238.CM Numiți factorii ce provoacă parodontitele apicale la copii:a) toxico-bacterienib) traumaticic) ereditarid) medicamentoşie) alergici

239.CS Particularizați flora bacteriană patogenică endodontică la copii:a) predominarea microorganismelor aerobeb) prezenţa mai multor tipuri de microorganismec) predominarea microorganismelor anaerobed) predominarea viruşilore) predominarea fungiilor 240.CS Selectați cea mai frecvent depistată formă de parodontită apicală la copii:a) cronică granulomatoasăb) cronică granulantăc) exacerbarea parodontitei croniced) acută seroasăe) acută purulentă

241.CS Evidențiați la ce formă de parodontită apicală se depistează mai frecvent fistula la copii:a) acută seroasă



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 41 / 51

b) acută purulentăc) cronică granulantăd) cronică granulomatoasăe) cronică fibroasă

242.CS Precizați din ce țesut sunt constituite granuloamele şi chisturile radiculare la copii:a) epiteliu plat multistratular al cavităţii bucale, care vegetează prin punga dento-gingivalăb) epiteliu plat multistratular al cavităţii bucale, care vegetează prin fistulăc) epiteliu de provenienţă idiopaticăd) resturile epiteliale Malassez, care proliferează la procesul inflamatore) epiteliu de provenienţă mezenchimală

243.CS Particularizați caracterul durerilor caracteristice pentru parodontita cronică apicală:a) spontane, care repede se liniştescb) permanente, sâcâitoarec) permanente, care se intensifică la intercuspidared) iradiantee) lipsesc

244.СМ Precizați în baza căror metode se stabileşte diagnoza parodontitei cronice apicale la copii:a) anamnezeib) examinăriic) auscultațieid) sondării şi percuţieie) radiografiei

245.CS Clarificați tabloul radiologic al parodontitei apicale acute la copii:a) lipsa schimbărilor esenţiale, lărgirea spaţiului periodontal, tablou trabecular şters în regiunea

procesului inflamatorb) un focar de destrucţie a osului alveolar cu lezarea plăcii corticale, care are limite iregulare sub formă de

făclie de lumânare etc.c) lărgirea spaţiului periodontal preponderent în regiunea apexului radiculard) un focar de destrucţie a osului alveolar cu lezarea plăcii corticale, cu limite regulare, de formă sferică sau

ovalăe) îngustarea spaţiului periodontal preponderent în regiunea apexului radicular

246.CS Precizați tabloul radiologic al parodontitei apicale cronice fibroase a dinților permanenţi la copii:a) fără de schimbări esenţiale, lărgirea spaţiului periodontal, tablou trabecular palid în regiunea procesului

inflamatorb) un focar de destrucţie a osului alveolar cu lezarea plăcii corticale, care are limite iregulare sub formă de

făclie de lumânare etc.c) lărgirea spaţiului periodontal preponderent în regiunea apexului radiculard) un focar de destrucţie a osului alveolar cu lezarea plăcii corticale, cu limite regulare, de formă sferică sau




ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 42 / 51

247.CS Descrieți tabloul radiologic al parodontitei apicale cronice granulante a dinţilor temporari la copii:a) fără de schimbări esenţiale, lărgirea spaţiului periodontal, tablou trabecular palid în regiunea procesului

inflamatorb) un focar de destrucţie a osului alveolar cu lezarea plăcii corticale, care are limite iregulare sub

formă de făclie de lumânare etc.c) lărgirea spaţiului periodontal preponderent în regiunea apexului radiculard) un focar de destrucţie a osului alveolar cu lezarea plăcii corticale, cu limite regulare, de formă sferică sau


248.CS Particularizați tabloul radiologic al parodontitei apicale cronice granulomatoase a dinților permanenţi la copii:

a) fără de schimbări esenţiale, lărgirea spaţiului periodontal, tablou trabecular palid în regiunea procesului inflamator

b) un focar de destrucţie a osului alveolar cu lezarea plăcii corticale, care are limite iregulare sub formă de făclie de lumânare etc.

c) lărgirea spaţiului periodontal preponderent în regiunea apexului radiculard) un focar de destrucţie a osului alveolar cu lezarea plăcii corticale, cu limite regulare, de formă sferică sau


249.CS Prezentați semnul de bază ce deosebește parodontita apicală cronică granulantă de cea granulomatoasă:

a) culoarea dinteluib) apariţiei vazoparezeic) scurtarea sunetului la percuţied) prezenţa fistuleie) tabloul radiologic caracteristic

250.CМ Selectați principiile generale ale tratamentului parodontitelor apicale cronice la copii:a) înlăturarea cauzeib) înlăturarea dureriic) tratamentul procesului inflamator din regiunea periapicalăd) mărirea rezistenţei generale a organismului copiluluie) acţiunea asupra microflorei canalului şi microcanalelor radiculare

251.CM Evidențiați scopurile principale ale tratamentului parodontitelor apicale cronice la copii:a) acţiunea asupra microflorei canalului radicular şi a microcanaliculelor radiculareb) înlăturarea dureriic) înlăturarea sau micşorarea procesului inflamator apicald) crearea condiţiilor pentru apexogenezăe) favorizarea regenerării ţesuturilor parodonţiului apical 252.CM Stabiliți ce scopuri are prelucrarea instrumentală a canalelor radiculare a dinților permanenţi la



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 43 / 51

copii:a) curăţirea canalului de detrit alimentar, de ţesuturi pulpare necrotizateb) curăţirea canalului de dentină ramolită şi infectatăc) lărgirea canalelor înguste d) micşorarea curburii canalului pentru favorizarea obturării luie) lărgirea sectoarelor obliterate ale canalului 253.CS Indicați ce preparate se utilizează în tratamentul parodontitei toxice arsenicale la copii:a) camforo-fenolulb) iodinolulc) rezorcin-formalinăd) unifasule) eugenolul

254.CS Selectați varianta optimă a tratamentului parodontitei cronice apicale la un molar temporar la un copil de 7 ani bolnav de reumatism:

a) obturarea canalelor cu pastă zinc-eugenolb) obturarea canalelor cu pastă rezorcin-formalinăc) extracţia dentarăd) obturarea canalelor + tratament fizioterapeutice) obturarea canalelor cu pastă zinc-eugenol + con de gutapercă

255.CS Stabiliți indicaţia principală către tratamentul chirurgical al parodontitelor apicale cronice la dinţii temporari:

a) vârsta copiluluib) termenii eruperii dintelui permanentc) caracterul destrucţiei ţesuturilor periapicale şi gradul implicării mugurelui dintelui permanent în

procesul patologicd) gradul de distrucţie a coroanei dentaree) prezenţa fistulei

256.CS Precizați tactica tratamentului în caz de hemoragie ca consecinţă a înlăturării ţesutului granular din canalele radiculare a dinţilor temporari la copii:

a) canalele nu se obtureazăb) canalele se obtureazăc) se extrage dinteled) se aplică remedii cu acţiune pronunţată (acizii etc.)e) cavitatea dintelui se lasă deschisă

257.CM Selectați formele parodontitelor apicale cronice a dinţilor temporari:a) simpleb) granulantec) fibroased) gangrenoasee) granulomatoase



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 44 / 51

258.CM Numiți formele parodontitelor apicale acute a dinţilor temporari:a) parţialeb) difuzec) seroased) purulentee) fibroase

259.CM Descrieți caracterul durerilor tipice pentru parodontita apicală acută la copii:a) spontane, nocturneb) permanente, în creșterec) permanente, care se intensifică la intercuspidared) iradiantee) lipsesc

260.CM Particularizați caracterul defectelor cavitare a dinţilor temporari cu parodontite apicale: a) cavităţi carioase mediib) cavităţi carioase profundec) cavităţi carioase profunde, ce comunică cu camera pulparăd) distrucție completă a coroanei dentaree) cavităţi carioase radiculare

261.CM Evidențiați complicaţiile parodontitelor apicale ale dinţilor temporari:a) adamantinomb) periostitac) osteomielita maxilarelord) alveolitae) chistul folicular 262.CM Selectați complicaţiile parodontitelor apicale ale dinţilor temporari:a) necroza mugurelui dintelui permanentb) anomalie de poziţie a dintelui permanentc) formarea unui focar cronic de infecţie odontogenăd) sindromul Steinton-Cap-de-Ponte) sindromul Turner

263.CM Precizați complicaţiile parodontitelor apicale ale dinţilor temporari:a) limfadenita regionalăb) modificări ale termenilor resorbţiei radicularec) apexificaread) intoxicaţii generale ale organismului - la copii micie) calcifierea canalelor

264.CM Numiți complicaţiile parodontitelor apicale ale dinţilor temporari:a) amelogeneza imperfectă



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 45 / 51

b) hipoplazie de sistem a dintelui permanentc) hipoplazie locală a dintelui permanentd) chist foliculare) chist radicular

265.CM Indicați cu ce patologie se efectuează diagnosticul diferenţial al parodontitei apicale acute a dinţilor temporari:

a) pulpita acută cu implicarea în proces a ţesuturilor periapicale şi ganglionilor limfatici regionalib) pulpita acută difuză purulentăc) sinusita acută odontogenăd) chistul radiculare) periostita maxilarului

266.CM Stabiliți contraindicaţiile către tratamentul parodontitelor apicale a dinţilor temporari:a) lezarea integrităţii laminei compacte a mugurelui dintelui permanentb) rezorbţie patologică de 1/5 din lungimea rădăciniic) rezorbţie patologică de 1/3 din lungimea rădăciniid) rezorbţie patologică de 1/2 din lungimea rădăciniie) vârsta copilului

267.CM Selectați contraindicaţiile către tratamentul parodontitelor apicale la copii - dintele temporar afectat - cauză a:

a) periostiteib) osteomieliteic) septicemieid) mediasteniteie) gastritei

268.CM Evidențiați contraindicaţiile către tratamentul parodontitelor apicale a dinţilor temporari:a) distrugerea completă a coroanei dintelui temporarb) perforarea planşeului cavităţii dentarec) lipsa efectului tratamentului endodonticd) parodontita apicală a dinţilor temporari cu rădăcini incomplet formatee) parodontita apicală a dinţilor permanenţi cu rădăcini incomplet formate

269.CM Precizați contraindicaţiile către tratamentul parodontitelor apicale a dinţilor temporari:a) pierderea importanţei funcţionale a dintelui temporar, dacă până la schimbul fiziologic a rămas 1

anb) pierderea importanţei funcţionale a dintelui temporar, dacă până la schimbul fiziologic au rămas 2

anic) pierderea importanţei funcţionale a dintelui temporar, dacă până la schimbul fiziologic au rămas 3 anid) dintele este focar de infecţie odontogenăe) parodontita apicală a dinţilor permanenţi cu rădăcini incomplet formate

270.CM Selectați materialele endodontice folosite pentru obturarea canalelor dinţilor temporari:



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 46 / 51

a) pasta zinc-oxid-eugenolb) pasta rezorcin-formalinăc) fosfat cementd) endodonte) calmeţin

271.CM Marcați materialele endodontice folosite pentru obturarea canalelor dinţilor temporari:a) intradontb) pastă + con de gutapercăc) pastă + pivot de argintd) pasta zinc-oxid-eugenole) pasta iodoformică

272.CM Explicați acţiunea negativă a pastelor pe bază de eugenol în practica endodontică a dinţilor temporari:

a) uneori provoacă reacţie alergică b) obturarea după limitele apexului canalului radicular acutizează procesulc) obturare incompletă a canalului radiculard) eugenolul este absolut inofensive) eugenolul complet se neutralizează cu oxidul de zinc

273.CM Numiți preparatele pentru tratarea antiseptică a canalelor radiculare în tratamentul parodontitelor apicale la copii:

a) tetraciclinab) iodinolulc) eteruld) clorhexidina bigluconate) caproferul

274.CM Indicați termenii pentru supravegherea clinică şi radiologică (dispensarizarea) după tratamentul parodontitelor apicale a dinţilor temporari şi permanenţi la copii:

a) 2 zileb) 2 săptămânic) 3 lunid) 6 lunie) 12 luni

275.CS Precizați termenii pentru formarea patologiei incisivilor temporari:a) până la a 17-a săptămână de graviditateb) după a 17-a săptămână de graviditatec) după a 24-a săptămână de graviditated) în prima jumătate a primului an de viaţă al copiluluie) în jumătatea a doua a primului an de viaţă al copilului 276.CS Indicați termenii pentru formarea patologiei molarilor temporari:



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 47 / 51

a) până la a 17-a săptămână de graviditateb) după a 17-a săptămână de graviditatec) după a 24-a săptămână de graviditated) în prima jumătate a primului an de viaţă a copiluluie) în a doua jumătate a primului an de viaţă a copilului

277.CS Evidențiați termenii pentru formarea distrofiilor dentare a molarilor, incisivilor (în treimea mijlocie a coroanei dentare) şi pe suprafaţa incizală a caninilor:

a) până la a 17-a săptămână de graviditateb) după a 17-a săptămână de graviditatec) după a 24-a săptămână de graviditated) în prima jumătate a primului an de viaţă a copiluluie) în a doua jumătate a primului an de viaţă a copilului

278.CS Descrieți dinţii Hutchinson la copii:a) formă de şurubelniţă sau de butoi a coroanei dentare, marginea incizală are formă de semilunăb) formă de şurubelniţă sau de butoi a coroanei dentarec) primii molari au o formă de con, tuberculii fiind incomplet formaţid) culoarea galbenă a coroanei dentaree) formă de suliţă

279.CS Descrieți dinţii Fournier la copii:a) formă de şurubelniţă sau de butoi a coroanei dentare, marginea incizală are formă de semilunăb) formă de şurubelniţă sau de butoi a coroanei dentarec) primii molari au o formă de con, tuberculii fiind incomplet formaţid) culoarea galbenă a coroanei dentaree) formă de suliţă

280.CS Descrieți dinţii Pfluger la copii:a) formă de şurubelniţă sau de butoi a coroanei dentare, marginea incizală are formă de semilunăb) formă de şurubelniţă sau de butoi a coroanei dentarec) primii molari au o formă de con, tuberculii fiind incomplet formaţid) culoarea galbenă a coroanei dentaree) formă de suliţă

281.CS Descrieți dinţii de tetraciclină la copii:a) formă de şurubelniţă sau de butoi a coroanei dentare, marginea incizală are formă de semilunăb) formă de şurubelniţă sau de butoi a coroanei dentarec) primii molari au o formă de con, tuberculii fiind incomplet formaţid) culoarea galbenă a coroanei dentaree) formă de suliţă

282.CS Marcați nuanțele culorii țesuturilor dentare afectate de hipoplazie în raze ultraviolete:a) verde-deschisăb) verde-surie



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 48 / 51

c) cafenied) albă-surie termenii pentru formarea patologiei formareae) albastră-deschisă

283.CS Numiți cauza hipoplaziei locale la copii:a) o maladie generală a mamei în timpul gravidităţiib) o maladie generală a copilului în primul an de viaţăc) un proces inflamator periapical al rădăcinii dintelui temporar, luxaţie angrenată a dintelui

temporard) alimentaţia artificială a copiluluie) o traumă, tumoare, proces inflamator în regiunea rădăcinilor unuia sau a câţiva dinţi permanenţi

284.CS Precizați cauza hipoplaziei de focar la copii:a) o maladie generală a mamei în timpul gravidităţiib) o maladie generală a copilului în primul an de viaţăc) un proces inflamator periapical al rădăcinii dintelui temporar, luxaţie angrenată a dintelui temporard) alimentaţia artificială a copiluluie) o traumă, tumoare, proces inflamator în regiunea rădăcinilor unuia sau câţiva dinţi temporari

285.CS Selectați procesul ce stă la baza dentinogenezei imperfecte:a) modificarea funcţiei celulelor ectodermaleb) modificări patologice ale mezodermeic) acţiunea toxică a fluorului asupra ameloblaştilord) excreţia din organism a compuşilor insolubili ai calciului şi fluoruluie) acţiunea fluorului asupra fosfatazelor

286.CS Evidențiați procesul ce stă la baza amelogenezei imperfecte:a) modificarea funcţiei celulelor ectodermaleb) modificări patologice ale mezodermeic) acţiunea toxică a fluorului asupra ameloblaştilord) excreţia din organism a compuşilor insolubili ai calciului şi fluoruluie) acţiunea fluorului asupra fosfatazelor 287.CS Indicați factorul care provoacă fluoroza dentară la copii:a) maladiile somatice ale copiluluib) maladiile mamei în timpul gravidităţiic) consumul excesiv al glucidelord) igiena orală insuficientăe) consumul excesiv al fluorului

288.CS Precizați dinții afectaţi de fluoroză (în caz de aport excesiv şi permanent al fluorului de la naştere până în adolescenţă):

a) molarii temporarib) toţi dinţii temporaric) incisivii permanenţi, caninii



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 49 / 51

d) toţi dinţii permanenţie) toţi dinţii temporari şi permanenţi

289.CS Stabiliți din ce constă profilaxia specifică a fluorozei dentare la copii:a) limitarea (excluderea) consumului excesiv al fluoruluib) indicarea preparatelor, care ridică rezistenţa nespecifică a organismuluic) raze ultraviolete în perioada primăvară-vară - 15-20 cure, începând cu 1/4 biodozed) tratamentul maladiilor somatice cronicee) administrarea preparatelor fluorului

290.CS Evidențiați țesuturile dentare afectate la sindromul Stainton-Cap-de-Pont la copii:a) smalţul dinţilor permanenţib) dentina dinţilor temporari şi celor permanenţic) smalţul şi dentina dinţilor permanenţid) smalţul şi dentina dinţilor temporari şi celor permanenţie) smalţul dinţilor temporari şi celor permanenţi

291.CS Selectați țesuturile dentare afectate la amelogeneza imperfectă la copii:a) smalţul dinţilor temporarib) smalţul dinţilor permanenţic) smalţul şi dentina dinţilor permanenţid) smalţul şi dentina dinţilor temporari şi celor permanenţie) smalţul dinţilor temporari şi celor permanenţi

292.CS Indicați țesuturile dentare afectate la dentinogeneza imperfectă la copii:a) dentina dinţilor temporarib) dentina dinţilor permanenţic) dentina dinţilor temporari şi celor permanenţid) smalţul şi dentina dinţilor permanenţie) smalţul şi dentina dinţilor temporari şi celor permanenţi 293.CS Descrieți semnele clinice caracteristice pentru amelogeneza imperfectă la copii:a) macule albe, multiple, localizate pe suprafaţa vestibulară a coroanei dentareb) suprafaţa coroanelor dentare este rugoasă, smalţul este păstrat sub formă de insuliţec) dinţii au dimensiuni normale, smalţul nu este afectat, rădăcinile dinţilor sunt scurte, canalele şi cavitatea

dintelui sunt obliterated) abraziunea patologică a dinţilor, smalţul este păstrat sub formă de insuliţe, rădăcinile dintelui sunt scurte,

canalele sunt obliteratee) macule pigmentate, multiple, localizate pe toate suprafeţele dentare

294.CS Selectați semnele clinice caracteristice pentru dentinogeneza imperfectă la copii:a) macule albe, multiple, localizate pe suprafaţa vestibulară a coroanelor dentareb) suprafaţa coroanelor dentare este rugoasă, smalţul este păstrat sub formă de insuliţec) dinţii au dimensiuni normale, smalţul nu este afectat, rădăcinile dinţilor sunt scurte, canalele şi

cavitatea dentară sunt obliterate



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 50 / 51

d) abraziune patologică a dinţilor, smalţul este păstrat sub formă de insuliţe, rădăcinile dintelui sunt scurte, canalele sunt obliterate

e) macule pigmentate, multiple, localizate pe toate suprafeţele dentare

295.CS Precizați semnele clinice caracteristice pentru sindromul Stainton-Cap-de-Pont la copii:a) macule albe, multiple, localizate pe suprafaţa vestibulară a coroanelor dentareb) suprafaţa coroanelor dentare este rugoasă, smalţul este păstrat sub formă de insuliţec) dinţii au dimensiuni normale, smalţul nu este afectat, rădăcinile dinţilor sunt scurte, canalele şi cavitatea

dentară sunt obliterated) abraziune patologică a dinţilor, smalţul este păstrat sub formă de insuliţe, rădăcinile dintelui sunt

scurte, canalele sunt obliteratee) macule pigmentate, multiple, localizate pe toate suprafeţele dentare

296.CМ Indicați investigaţiile necesare pentru stabilirea diagnozei dentinogenezei imperfecte:a) examinarea, anamnezab) auscultaţia, percuţiac) radiografiad) colorarea vitalăe) electro-odonto-diagnosticul

297.CM Evidențiați procesele ce stau la baza hipoplaziei dentare la copii:a) modificarea funcţiei celulelor ectodermaleb) acţiunea toxică a fluorului asupra ameloblaştilorc) excreţia din organism a compuşilor insolubili ai calciului şi fluoruluid) acţiunea produselor dereglării metabolismului asupra ameloblaştilor în organismul mamei sau al

copiluluie) acţiunea procesului inflamator cronic timp îndelungat în ţesuturile periapicale ale dintelui

temporar

298.CM Selectați dinții ce pot fi frecvent afectați concomitent la hipoplazia de sistem la copii:a) premolarii, molarii doi şi treib) incisivii centrali, primii molaric) incisivii laterali, caniniid) toţi dinţii temporarie) toţi molarii permanenţi

299.CM Marcați procesele ce stau la baza fluorozei dentare la copii:a) modificarea funcţiei celulelor ectodermaleb) modificări patologice ale mezodermeic) acţiunea toxică a fluorului asupra ameloblaştilord) excreţia din organism a compuşilor insolubili ai calciului şi fluoruluie) acţiunea fluorului asupra fosfatazelor

300.CM Selectați din ce constă profilaxia nespecifică (patogenică) a fluorozei dentare la copii:a) limitarea consumului excesiv al fluorului



ortodonție

RED.: 01

DATA: 10.12.2015

PAG. 51 / 51

b) indicarea preparatelor, care ridică rezistenţa nespecifică a organismuluic) raze ultraviolete în perioada primăvară-vară - 15-20 cure, începând cu 1/4 biodozed) tratamentul maladiilor somatice cronicee) sanarea cavităţii bucale

Teste Pedod. Ex.an.v(Iarna) Ro 2015-2016

Documents

Transcript of Teste Pedod. Ex.an.v(Iarna) Ro 2015-2016