Teste Farmacie

of 284 /284
FARMACIE - propuneri intrebari - Tema nr. 1 Farmacocinetica generală Bibliografie asociata temei: Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, editia a II-a (revazuta si adaugita), 2009 (cu tiraj prelungit de 1000 exemplare, în 2011) pag. 46-171 Procaina: este inactivata în tubul digestiv este activata în sânge 1 A. este inactivata în ficat este inactivata în sânge este inactivata în plamâni. B. C. D. E. * (pag. 109) Consecintele fixarii medicamentelor în tesuturi sunt urmatoarele, cu exceptia: eliminarea lenta prelungirea duratei de actiune 2 A. scaderea duratei de actiune aparitia efectelor adverse prelungirea duratei unei intoxicatii. B. C. D. E. * (pag. 101) Notati procentul de acid slab neionizat, când pKa-pH=0: 0,01 24,03 3 A. 50,00 75,97 99,99 B. C. D. E. * (pag. 52) Calea de administrare ce se utilizeaza exclusiv pentru actiunea generala este: intraosoasa bucala 4 A. intrarectala uretrala intraperitoneal. B. C. D. E. * (pag. 60, 68, 82) Formele farmaceutice injectabile extravasculare trebuie sa respecte urmatoarele conditii, cu exceptia: sterile izotone 5 A. izotone sau slab hipotone pH=7,4 neiritante tisulare. B. C. D. E. * (pag. 77, 80-81) Solutiile intravenoase respecta urmatoarele conditii, cu o exceptie: sterile si apirogene izotone sau slab hipertone 6 A. pH strict = 7,4 fara substante hemolitice fara substante ce precipita proteinele plasmatice. B. C. D. E. * (pag. 77-78) Hipoalbuminemie se produce în urmatoarele situatii, cu o exceptie: malnutritie neoplasm 7 A. arsuri fracturi afectiuni ginecologice B. C. D. E. * (pag. 84) S.O.M.H. au urmatoarele caracteristici, cu exceptia: metabolizeaza numai medicamentele liposolubile prezinta specificitate de substrat 8 A. utilizeaza oxigen molecular utilizeaza citocromul P450 redus sunt active numai în prezenta de NAD citoplasmatic B. C. D. E. * (pag. 112-113) În biotransformarea medicamentelor în stadiul I se întâlnesc urmatoarele timpuri de reactii enzimatice, cu exceptia: oxidari reduceri 9 A. hidrolize decarboxilari acetilari B. C. D. E. * (pag. 125) Pag. 1 din 284

Transcript of Teste Farmacie

Page 1: Teste Farmacie

FARMACIE- propuneri intrebari -

Tema nr. 1

Farmacocinetica generală

Bibliografie asociata temei:

Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, editia a II-a (revazuta si adaugita), 2009 (cu tiraj prelungit de 1000 exemplare, în 2011)

pag. 46-171

Procaina:

este inactivata în tubul digestiv

este activata în sânge

1

A.

este inactivata în ficat

este inactivata în sânge

este inactivata în plamâni.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 109)

Consecintele fixarii medicamentelor în tesuturi sunt urmatoarele, cu exceptia:

eliminarea lenta

prelungirea duratei de actiune

2

A.

scaderea duratei de actiune

aparitia efectelor adverse

prelungirea duratei unei intoxicatii.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 101)

Notati procentul de acid slab neionizat, când pKa-pH=0:

0,01

24,03

3

A.

50,00

75,97

99,99

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 52)

Calea de administrare ce se utilizeaza exclusiv pentru actiunea generala este:

intraosoasa

bucala

4

A.

intrarectala

uretrala

intraperitoneal.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 60, 68, 82)

Formele farmaceutice injectabile extravasculare trebuie sa respecte urmatoarele conditii, cu exceptia:

sterile

izotone

5

A.

izotone sau slab hipotone

pH=7,4

neiritante tisulare.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 77, 80-81)

Solutiile intravenoase respecta urmatoarele conditii, cu o exceptie:

sterile si apirogene

izotone sau slab hipertone

6

A.

pH strict = 7,4

fara substante hemolitice

fara substante ce precipita proteinele plasmatice.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 77-78)

Hipoalbuminemie se produce în urmatoarele situatii, cu o exceptie:

malnutritie

neoplasm

7

A.

arsuri

fracturi

afectiuni ginecologice

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 84)

S.O.M.H. au urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

metabolizeaza numai medicamentele liposolubile

prezinta specificitate de substrat

8

A.

utilizeaza oxigen molecular

utilizeaza citocromul P450 redus

sunt active numai în prezenta de NAD citoplasmatic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 112-113)

În biotransformarea medicamentelor în stadiul I se întâlnesc urmatoarele timpuri de reactii enzimatice, cu exceptia:

oxidari

reduceri

9

A.

hidrolize

decarboxilari

acetilari

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 125)

Pag. 1 din 284

Page 2: Teste Farmacie

Prin N-oxidare nu se biotransforma:

fenacetina

anilina

10

A.

acetaminofen

imipramina

nicotina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 127)

Apa totala din organism (masurata în l/70kg) este:

5

3

11

A.

10-12

20-35

35-52

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 97)

Circuitul entero-hepatic nu determina:

întârzierea eliminarii

cresterea duratei de actiune

12

A.

efecte adverse când eliminarea biliara este întârziata

efecte toxice hepatice pentru rifampicina

scaderea T1/2

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 101)

Urmatoarele preparate sunt prodroguri, cu exceptia:

ulei de ricin

procainpenicilina

13

A.

eritromicina propionat

ulei de parafina

eritromicina lactobionat

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 55)

Calea i.v. este corelata cu efectul primului pasaj:

pulmonar

pulmonar si hepatic

14

A.

hepatic

intestinal

hepatic si intestinal

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 57)

Urmatoarele medicamente au clearance-ul hepatic diminuat la vârstnici, cu exceptia:

paracetamol

fenilbutazona

15

A.

propranolol

warfarina

teofilina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 117)

Prin reducere nu se biotransforma:

cloramfenicol

cloralhidrat

16

A.

metadona

cortizon

cocaina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 128)

Se biotransforma prin hidroliza:

codeina

paracetamol

17

A.

etanol

fenobarbital

lidocaina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 128)

Nu reprezinta un tip de clearance:

clearance extrinsec

clearance intrinsec

18

A.

clearance sistemic total

clearance plasmatic

clearance-ul unui organ

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 104)

Urmatoarele afirmatii despre clearance (Cl) sunt reale, cu exceptia:

ClT=ClH+ClE

ClE=ClR+ClnR

19

A.

ClT=ClH+ClR+ClnR

ClT=Ke x Vd

ClT=C/Ve

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 104-105)

Nu reprezinta un medicament activ metabolizat la metabolit cu acelasi tip de actiune:

diazepam

codeina

20

A.

fenilbutazona

amitriptilina

prednison

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 107)

Precizati medicamentele ce nu se pot administra pe cale intravenoasa:

hemolitice

cu pH diferit de cel sanguin

21

A.

ce precipita proteinele plasmatice

cu presiune osmotica diferita de cea sanguina

iritante tisulare

B.

C.

D.

E.

(pag. 77-78)

Pag. 2 din 284

Page 3: Teste Farmacie

Factorii de care depinde marimea vitezei de eliminare sunt:

calea de administrare

concentratia sanguina

22

A.

structura chimica

vârsta

doar b si d

B.

C.

D.

E.

(pag. 134)

Alimentele:

nu influenteaza absorbtia digestive a medicamentelor

cresc absorbtia pentru medicamentele putin solubile (ex: griseofulvina)

23

A.

scad absorbtia pentru medicamentele degradate în stomac (ex: peniciline)

prezenta alimentelor este utila în cazul medicamentelor iritante ale mucoaselor

scad absorbtia pentru substantele putin hidrosolubile, datorita inducerii unei hipersecretii biliare

B.

C.

D.

E.

(pag. 63)

Caile injectabile extravasculare sunt:

intramuscular

intravenos

24

A.

subcutan

intraarterial

intraosos

B.

C.

D.

E.

(pag. 77)

Substantele ce trec foarte greu prin bariera hemato-encefalica:

derivatii cuaternari de amoniu

substantele liposolubile

25

A.

barbiturice narcotice

L-DOPA

aminele

B.

C.

D.

E.

(pag. 93)

Medicamente inactive metabolizate în metaboliti activi sunt:

amitriptilina

prednison

26

A.

fenilbutazona

azatioprina

ulei de ricin

B.

C.

D.

E.

(pag. 107)

Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate:

calea i.v. este indicata exclusiv pentru actiunea generala

substantele administrate intravenos sunt exclusiv hidrosolubile

27

A.

formele farmaceutice injectabile nu trebuie sa fie sterile si apirogene

pe cale i.v. se pot administra substante ce precipita proteinele plasmatice

pe cale i.v. se pot administra substante iritante pentru tesuturi

B.

C.

D.

E.

(pag. 78)

Membranele biologice sunt mai permeabile pentru:

molecule cu greutate moleculara mica

molecule liposolubile

28

A.

substante nedisociate

cationi trivalenti

molecule legate de proteine

B.

C.

D.

E.

(pag. 49)

Filtrarea la nivelul membranelor biologice are urmatoarele caracteristici:

are loc la nivelul porilor

sunt filtrate substante hidrosolubile

29

A.

se realizeaza în sensul gradientului de concentratie

intervin pompele ionice

prezinta o înalta specificitate sterica

B.

C.

D.

E.

(pag. 50)

Prin mucoasa intestinului subtire se absorb bine:

substante nedisociate lipofile

ioni, substante polare si substante disociate cu structuri analoage compusilor alimentari absorbabili

30

A.

derivati cuaternari de amoniu

substante organice hisrosolubile, dar polare, disociate

baze organice slabe

B.

C.

D.

E.

(pag. 64)

Calea nazala de absorbtie are urmatoarele caracteristici:

este indicata exclusiv pentru actiunea locala

la copii nu pot aparea efecte sistemice

31

A.

este bine vascularizata

este permeabila pentru substante liposolubile si hidrosolubile

nu se pot administra solutii uleioase

B.

C.

D.

E.

(pag. 70)

Pag. 3 din 284

Page 4: Teste Farmacie

Absorbtia prin epiteliu alveolar este favorizata de:

suprafata foarte mare (100mp)

reteaua capilara foarte bogata

32

A.

diametrul optim pentru aerosoli de 10 microni

un ritm respirator lent si oprirea voluntara a respiratiei

hipersecretia bronsica

B.

C.

D.

E.

(pag. 71-73)

Notati afirmatiile corecte pentru absorbtia pe cale oculara:

solutii izotone sunt preferabile

pH-ul preferabil este 7,4-8

33

A.

se utilizeaza pentru actiunea locala si sistemica

secretia lacrimala este un factor favorabil

solutiile hipotone pot produce ulceratii corneene

B.

C.

D.

E.

(pag. 73-74)

Sunt transportate semnificativ în hematii:

digitoxina

fenilbutazona

34

A.

antimalaricele

ciclosporina A

petidina

B.

C.

D.

E.

(pag. 83-84)

Hiperalbuminemie se produce în:

afectiuni ginecologice

mialgii

35

A.

fracturi

schizofrenie

tumori benigne

B.

C.

D.

E.

(pag. 84)

Procesul legarii medicamentelor de proteinele plasmatice se caracterizeaza prin:

legarea este specifica

nu se pot stabili legaturi ionice

36

A.

echilibru între forma libera si cea legata este dinamic

forma libera este activa

forma legata este cea de rezerva

B.

C.

D.

E.

(pag. 88)

Se leaga de proteine plasmatice în procent foarte mare:

fenilbutazona

sulfadimetoxina

37

A.

digitoxina

fenitoina

sulfafurazol

B.

C.

D.

E.

(pag. 88)

Referitor la difuziunea prin placenta, notati raspunsurile incorecte:

placenta are sisteme speciale de transport de la fat la mama

fatul are mecanisme active de transport

38

A.

de la mama la fat nu pot difuza hormoni estrogeni si vitaminele hidrosolubile

de la fat la mama nu pot trece substante polare disociate

de la fat la mama difuzeaza substantele nedisociate, liposolubile si hidrosolubile

B.

C.

D.

E.

(pag. 94-95)

Particularitatile difuziunii prin bariera sânge-lapte sunt:

nu difuzeaza alcaloizi si chimioterapice

difuzeaza purgative

39

A.

laptele este izoton cu plasma, dar mai acid ca plasma

difuzeaza alcoolul

în laptele matern se pot concentra medicamentele acide

B.

C.

D.

E.

(pag. 95)

Caracteristicile difuziunii prin membrana celulara sunt:

pH-ul intracelular este mai acid decât pH-ul interstitial si sanguin

substantele foarte liposolubile se pot concentra intracelular

40

A.

filtrarea se face pentru medicamentele hidrosolubile cu greutatea moleculara mai mica de 100

acidoza favorizeaza difuziunea intracelulara a medicamentelor bazice

difuziunea simpla se face pentru medicamente liposolubile cu greutatea moleculara mai mica de 350

B.

C.

D.

E.

(pag. 95-96)

Pag. 4 din 284

Page 5: Teste Farmacie

Volumul de distributie aparent (Vd) are urmatoarele caracteristici:

se exprima în litri (l)

se exprima în l/kg

41

A.

Vd aparent corespunde întotdeauna cu Vd real

Vd se determina la administrarea pe cale intravenoasa

Vd = D x Co (D = doza administrata, Co = concentratia sanguina, masurata imediat dupa administrare i.v., in injectie "bolus")

B.

C.

D.

E.

(pag. 98-99)

Clearance-ul hepatic este dependent de fluxul sanguin arterial hepatic la:

izoniazida

lidocaina

42

A.

nifedipin

verapamil

ulei de ricin

B.

C.

D.

E.

(pag. 111)

Factorii ce favorizeaza actiunea locala, la nivelul mucoasei bronsice, a medicamentelor administrate inhalator:

oprirea voluntara a respiratiei

ritm respirator rapid

43

A.

particule de aerosoli cu diametru mai mare de 10 micrometri

particule de aerosoli cu diametru mai mic de 0,5-1 micrometri

particule de aerosoli cu diametrul egal cu 1-8 micrometri

B.

C.

D.

E.

(pag. 72)

Asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante orale este periculoasa deoarece:

se produce inhibitie enzimatica incrucisata

cresc concentratiile plasmatice ale formei libere de anticoagulant

44

A.

cresc concentratiile plasmatice ale formei libere de fenilbutazona

este deplasat de pe proteinele plasmatice anticoagulantul oral

creste coagulabilitatea sângelui

B.

C.

D.

E.

(pag. 125)

O substanta medicamentoasa acida se afla în cantitate mai mare în forma nedisociata când:

pKa > pH

pH > pKa

45

A.

pKa - pH > 0

pH - pKa > 0

pH - pK = 0

B.

C.

D.

E.

(pag. 51)

Transportul activ al medicamentelor prin membrane:

se face contra gradientului de concentratie

nu prezinta specificitate sterica

46

A.

se realizeaza pentru ioni, substante polare, disociate

se realizeaza cu consum de energie

se face pentru substantele liposolubile, nedisociate

B.

C.

D.

E.

(pag. 53)

Calea intraarteriala prezinta urmatoarele particularitati:

este utilizata rar

implica efectul primului pasaj pulmonar

47

A.

poate declansa spasm arterial

poate provoca hematom si tromboza

efectul este cel mai rapid posibil

B.

C.

D.

E.

(pag. 79)

Se distribuie bifazic:

tiopentalul

iodul

48

A.

hexobarbitalul

Ca si P

tetraciclina

B.

C.

D.

E.

(pag. 98)

Circuitul entero-gastric se caracterizeaza prin:

în intoxicatii cu alcaloizi trebuie scurtcircuitat

participa medicamentele bazice liposolubile

49

A.

participa medicamentele bazice ce se pot elimina prin mucoasa gastrica, prin difuziune simpla

participa medicamentele acide

participa exclusiv medicamentele administrate per os

B.

C.

D.

E.

(pag. 101)

Calea cutanata prezinta urmatoarele particularitati:

vasodilatatia scade absorbtia

masajul local si pansamentele ocluzive favorizeaza absorbtia percutana

50

A.

absorbtia se realizeaza în principal pe calea transfoliculara

stratul cornos epidermic are frecvent efect de "rezervor"

stratul adipos subcutanat are efect de retentie pentru substantele liposolubile

B.

C.

D.

E.

(pag. 75-76)

Pag. 5 din 284

Page 6: Teste Farmacie

Tema nr. 2

Farmacodinamie generala

Bibliografie asociata temei:

Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, editia a II-a (revazuta si adaugita), 2009 (cu tiraj prelungit de 1000 exemplare, în 2011)

pag. 172-231

Tipurile de actiune farmacodinamica se clasifica dupa urmatoarele criterii, cu exceptia:

Reversibilitate

Selectivitate

1

A.

Metabolizare

Modul de utilizare

Sensul actiunii

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 180-181)

Daca nu exista alta recomandare, este preferabil ca medicamentele sa fie administrate în raport cu mesele:

Cu 30 de minute înainte

La 1 ora dupa

2

A.

La 1 ora înainte sau 3 ore dupa

În timpul mesei

Imediat dupa

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 203)

Marcati varianta ce nu reprezinta un model de relatie cantitativa, structura chimica – actiune farmacodinamica:

Wohl

Hansch

3

A.

Free-wilson

Ariens

MTD Simon

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 187)

Temperatura ambianta ridicata:

Creste procesele metabolice

Creste biotransformarile medicamentelor

4

A.

Scade permeabilitatea tisulara

Scade durata actiunii medicamentelor

Creste intensitatea actiunii medicamentelor

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 202)

Medicamentele administrate dimineata, înainte de masa cu 30 de minute, sunt:

Anorexigene

Antiacide

5

A.

Antiinflamatoare

Acid clorhidric si pepsina

Antihelmintice

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 203)

Medicamentele administrate în timpul sau imediat dupa mese sunt:

Acid clorhidric si pepsina

Purgative

6

A.

Hipoglicemiante

Hipocolesterolemiante

Colecistokinetice

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 203)

Medicamentele administrate la 30-60 minute dupa masa sunt:

Diuretice

Stimulatoarele secretiei gastrice

7

A.

Antiacide

Digitalice

Teofilina si aminofilina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 203)

Nu reprezinta bioritm circadian:

Tensiunea sanguina

Activitatea enzimatica

8

A.

Temperatura corpului

Functiile pulmonare

Concentratiile de neuromediatori

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 204)

Penicilinele injectabile se pot amesteca „in vitro” cu:

Glucoza

Lactat de sodiu

9

A.

Bicarbonat de sodiu

Clorura de sodiu

Aminoglicozide

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 208-209)

Sinergism de potentare urmarit în terapeutica:

Antihipertensiv si diuretic

Hipoglicemiante si beta-adrenolitice

10

A.

Pilocarpina si atropina

Adrenalina si propranololul

Procaina si sulfamidele

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 210-212)

Pag. 6 din 284

Page 7: Teste Farmacie

Determina antagonism de efect:

Warfarina cu acidul acetilsalicilic

Tubocurarina cu gentamicina

11

A.

Penicilinele cu tetraciclinele

Sulfamide antidiabetice cu beta-adrenolitice

Tranchilizante cu alcool

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 214)

Au latenta cea mai mica:

Formele farmaceutice retard

Medicamentele cu mecanism indirect de actiune

12

A.

Medicamente legate de proteine plasmatice

Medicamente administrate i.v.

Medicamente ce actioneaza prin metabolitul activ

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 178)

Care afirmatie nu este corecta:

Digitoxina are T1/2 = 7 zile

Clorpropamida are T1/2=36 ore

13

A.

Fenilbutazona are T1/2 = 2-9 ore

Strofantina are T1/2 = 1 zi

Tolbutamida are T1/2 = 6 ore

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 179)

Notati afirmatia incorecta:

antiastmaticele au efect numai în cazul unei bronhoconstrictii

cardiotonicele au efect inotrop-pozitiv evident în insuficienta cardiaca

14

A.

antipireticele scad febra si temperatura normala

analepticele respiratorii stimuleaza numai centrii respiratori bulbari deprimati

tranchilizantele au efect evident daca exista o stare de hiperexcitabilitate sau anxietate

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 196)

Antagonistii competitivi se caracterizeaza prin:

au activitate intrinseca

sunt capabili sa declanseze un efect la nivelul receptorilor

15

A.

cresc potenta agonistilor specifici

diminua potenta agonistilor specifici

nu sunt capabili sa se lege de receptori, la nivelul situsurilor de legare ale agonistilor specifici

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 226)

Antagonistii necompetitivi se caracterizeaza prin:

diminua pâna la anulare efectul maxim al agonistului specific

au activitate intrinseca

16

A.

nu blocheaza receptorii

nu schimba conformatia receptorului

cresc efectul maxim al agonistului specific

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 226)

Una din asocierile urmatoare determina toxicitate hepatica crescuta:

aminofenazona + sulfonamide antibacteriene

verapamil + propranolol

17

A.

atropina + fenotiazine

izoniazida + rifampicina

propantelina + antidepresive triciclice

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 215)

Agranulocitoza este detrminata de asocierea:

izoniazida + rifampicina

verapamil + propranolol

18

A.

noraminofenazona + sulfonamide antibacteriene

atropina + fenotiazine

propantelina + antidepresive triciclice

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 215)

Reprezinta antagonism nedorit si de evitat asocierea:

anestezic general + tranchilizant

procaina + sulfamidele

19

A.

analgezic (fentanil) + neuroleptic (droperidol)

antihipertensiv + diuretic

analgezic-antipiretic + analgezic morfinomimetic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 212, 210)

Notati afirmatia incorecte:

omul este o specie diurna

tonusul parasimpatic predomina noaptea

20

A.

tonusul parasimpatic predomina ziua

crizele de astm bronsic sunt frecvente la 4 dimineata

travaliul are loc de obicei la 4 dimineata

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 204)

Pag. 7 din 284

Page 8: Teste Farmacie

Durata crescuta a actiunii farmacodinamice este consecinta:

legarii de proteinele plasmatice în procent mare

difuziunii in toate trei sectoarele hidrice

21

A.

fixarii greu reversibile de substrat

distribuirii selective intr-un tesut

legarii de proteinele plasmatice in procent mic

B.

C.

D.

E.

(pag. 188)

Durata actiunii farmacodinamice este crescuta de urmatorii factori:

Procent mare de legare de proteinele plasmatice

Difuziunea în toate trei sectoarele hidrice

22

A.

Distribuirea exclusiv in spatiul intravascular

Distribuirea selectiva într-un tesut

Fixarea greu reversibila de substrat

B.

C.

D.

E.

(pag. 188)

Precizati factorii de care depinde eficacitatea maxima a unui medicament:

calea de administrare

activitatea intrinseca

23

A.

numarul de receptori activati

doza eficace maxima

medicamentul este agonist total sau partial

B.

C.

D.

E.

(pag. 177)

Precizati ce proprietati au antagonistii totali:

activitate intrinseca maxima

activitate intrinseca zero

24

A.

activitate intrinseca submaximala

afinitate pentru receptori

afinitate pentru receptori zero

B.

C.

D.

E.

(pag. 177, 226)

Ce consecinte are asupra actiunii farmacodinamice, formarea complexului medicament-receptor prin legarea covalenta?

actiunea reversibila

actiunea ireversibila

25

A.

durata scurta de actiune

durata lunga de actiune

durata ultrascurta de actiune

B.

C.

D.

E.

(pag. 179)

Efecte bisens au:

adrenalina

paracetamolul

26

A.

noradrenalina

fenobarbitalul

acidul acetilsalicilic

B.

C.

D.

E.

(pag. 174)

Boli autoimune ale receptorilor sunt:

miastenia gravis

diabetul zaharat, insulino-rezistent

27

A.

boala Grave

feminizarea fatului masculin

hipercolesterolemia ereditara

B.

C.

D.

E.

(pag. 200)

Boli genetice ale receptorilor sunt:

boala Grave

feminizarea fatului masculin

28

A.

hipercolesterolemia ereditara

miastenia gravis

endocrinopatii generalizate ereditare

B.

C.

D.

E.

(pag. 200)

Sunt bioritmuri cu frecventa inalta si durata pana la 30 minute:

enzimatice

cardiace

29

A.

respiratorii

temperatura corpului

activitatea electrica a creierului

B.

C.

D.

E.

(pag. 204)

Bioritmurile cu frecventa joasa si durata pâna la un an sunt:

enzimatice

circaseptidiene

30

A.

mensuale

sezoniere

anuale

B.

C.

D.

E.

(pag. 204)

Variabilitatea farmacodinamica anormala se exprima grafic prin:

curbe frecventa-distributie bimodale

curba cu alura de clopot (curba lui Gauss)

31

A.

curbe frecventa-distributie trimodale

curbe frecventa-distributie multimodale

curba cumulativa sigmoidala cuantala

B.

C.

D.

E.

(pag. 230)

Radicalul metil substituit la azotul de pe nucleul barbituric formeaza derivati barbiturici N-metilati cu:

efect hipnotic

efect narcotic

32

A.

efect anticonvulsivant

coeficient de partaj L/A scazut

coeficient de partaj L/A ridicat

B.

C.

D.

E.

(pag. 183)

Pag. 8 din 284

Page 9: Teste Farmacie

Care afirmatii sunt reale:

s-a stabilit o relatie între efectul placebo si gradul de inteligenta si sex

placebo este o substanta fara efect farmacodinamic obiectiv

33

A.

efectul placebo este atribuit unei substante placebo

placebo reactiv este persoana ce raporteaza un efect placebo

procentul efectelor placebo este diferit, în circumstante variate

B.

C.

D.

E.

(pag. 194)

Consecintele farmacologice ale proceselor de reglare "up" si "down" ale receptorilor sunt:

efect rebound

toleranta

34

A.

sindrom de abstinenta

sensibilizare alergica

modificari în intensitatea si durata efectului

B.

C.

D.

E.

(pag. 199)

Melatonina:

este un hormon secretat exclusiv noaptea de glanda pineala

genereaza ritmul circadian veghe-somn

35

A.

secretia de melatonina creste cu vârsta

are un puternic efect antioxidant

este activa doar pe receptori din structuri cerebrale

B.

C.

D.

E.

(pag. 205)

Crizele de astm sunt mai frecvente noaptea deoarece:

tonusul parasimpatic este crescut noaptea

tonusul parasimpatic este scazut noaptea

36

A.

nivelele de cortisol endogen sunt la minim noaptea

nivelele de cortisol endogen sunt la maxim noaptea

eliberarea de prostaglandina bronhoconstrictoare este maxima la ora 4 a.m

B.

C.

D.

E.

(pag. 206)

Precizati efectul asocierii fenilbutazonei cu anticoagulantele cumarinice si mecanismul interactiunii:

accident hemoragic

inhibitie enzimatica

37

A.

deplasare de pe proteinele plasmatice

accident trombotic

inductie enzimatica

B.

C.

D.

E.

(pag. 213)

Variabilitatea farmacologica normala se caracterizeaza prin:

curba frecventa-distributie cu alura de clopot (curba lui Gauss)

determinata de tipul fiziologic

38

A.

consecinta inductiei si inhibitiei enzimatice

consecinta mecanismelor imunoalergice si autoimune

curbe frecventa-distributie bimodale, trimodale sau chiar multimodale

B.

C.

D.

E.

(pag. 218, 229-230)

Reprezinta sinergism de potentare urmarit în terapeutica:

hipoglicemiante + beta-adrenolitice

peniciline + tetracicline

39

A.

anestezic general + tranchilizant

analgezic (fentanil) + neuroleptic (droperidol)

antihipertensiv + diuretic

B.

C.

D.

E.

(pag. 210-211, 214)

Reprezinta sinergism de potentare nedorit si evitat:

meprobamat + alcool

pilocarpina + atropina

40

A.

adrenalina + histamina

analgezic (fentanil) + neuroleptic (droperidol)

hipoglicemiante + beta-adrenolitice

B.

C.

D.

E.

(pag. 210-211)

Antagonismul agonist-antagonist competitiv este dat de asocierile:

peniciline + aminoglicozide

heparina + medicamente cu functii amina

41

A.

pilocarpina + atropina

adrenalina + propranolol

histamina + antihistaminice

B.

C.

D.

E.

(pag. 211)

Este antagonism utilizat în terapeutica:

naloxona + morfina

procaina + sulfamide antimicrobiene

42

A.

diuretice tiazide + antidiabetice

vitamina K + anticoagulante cumarinice

neostigmina + curarizante antidepolarizante

B.

C.

D.

E.

(pag. 211)

Pag. 9 din 284

Page 10: Teste Farmacie

Urmatoarele afirmatii referitoare la potenta medicamentelor sunt adevarate:

reprezinta capacitatea unei substante de a avea activitate biologica

se exprima prin dozele eficace

43

A.

cu cât dozele eficace sunt mai mari cu atât potenta este mai mare

este dependenta de organism si de proprietatile substantei, farmacocinetice si farmacodinamice

pentru compararea potentei se determina raportul dozelor echiactive

B.

C.

D.

E.

(pag. 175-176)

În cazul medicamentelor retard, calitatea retard se datoreste:

efectelor bisens

formei farmaceutice

44

A.

structurilor chimice modificate intentionat

structurilor chimice cu profil farmacocinetic retard

solubilitatii

B.

C.

D.

E.

(pag. 180)

Clasificarea substantelor medicamentoase, functie de toxicitatea acuta:

toxicitate foarte mare

toxicitate moderata

45

A.

toxicitate mica

toxicitate foarte mica

toxicitate deosebit de mica

B.

C.

D.

E.

(pag. 190)

Factorii dependenti de organism care influenteaza actiunea farmacodinamica sunt:

calea de administrare

specia

46

A.

sexul

alimentatia

starea patologica

B.

C.

D.

E.

(pag. 193, 201)

Factorii dependenti de mediu ce influenteaza actiunea farmacodinamica sunt:

viata sociala

stresul

47

A.

alimentatia

specia

sexul

B.

C.

D.

E.

(pag. 201, 193)

Instabile numai în solutie perfuzabila de bicarbonat de sodiu sunt:

aminozidele

ampicilina

48

A.

vancomicina

carbenicilina

tetraciclinele

B.

C.

D.

E.

(pag. 209)

Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:

Narcoticele au structuri chimice foarte diferite

Izosterii au frecvent efecte farmacodinamice de acelasi tip

49

A.

Orientarea spatiala poate crea “cicluri potentiale” ce explica aceeasi actiune farmacodinamica

Un metil substituit la azotul de pe nucleul barbituric formeaza compusi cu coeficient de partaj L/A scazut

Gruparile “farmacofore accesorii” nu influenteaza profilul farmacodinamic

B.

C.

D.

E.

(pag. 183, 184)

Care dintre urmatoarele interactiuni medicament-medicament sunt realizate prin mecanism farmacodinamic:

Efect hipoglicemiant al tolbutamidei este scazut de hidroclorotiazida

Accidente hemoragice la asocierea cu warfarina-fenilbutazona

50

A.

Nistagmus, ataxie, letargie la asocierea fenitoina-cimetidina

Relaxare musculara excesiva la asocierea tubocurarina-gentamicina

Efect bactericid scazut la asocierea peniciline-tetracicline

B.

C.

D.

E.

(pag. 213, 214)

Pag. 10 din 284

Page 11: Teste Farmacie

Tema nr. 3

Farmacotoxicologie generala

Bibliografie asociata temei:

Aurelia Nicoleta Cristea - Farmacologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, editia a II-a (revazuta si adaugita), 2009 (cu tiraj prelungit de 1000 exemplare, în 2011)

pag. 232-274

Sindromul neurologic extrapiramidal (asemanator sindromului clinic Parkinson), produs de neurolepticele clasice prin blocajul predominant pe receptorii dopaminergici, reprezinta:

efect toxic la nivel SNC

efect secundar

1

A.

reactie adversa ototoxica

idiosincrazie cu manifestari farmacodinamice

idiosincrazie cu manifestari farmacocinetice

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 235)

Urmatoarele efecte adverse apar la nivel sanguin, cu exceptia:

aplazie medulara si anemie aplastica la cloramfenicol

leucopenie la citostatice

2

A.

anemie megaloblastica la fenitoin

hipocoagulabilitate la contraceptivele orale

methemoglobinemie la fenacetina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 236)

Urmatoarele medicamente produc efecte toxice cohleare, cu exceptia:

kanamicina

amikacina

3

A.

vancomicina

viomicina

furosemid

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 238)

Notati care dintre aminoglicozide are toxicitatea auditiva cea mai mare si frecvent ireversibila si de aceea este exclusa administrarea sistemica:

amikacina

neomicina

4

A.

streptomicina

gentamicina

kanamicina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 238)

Poate induce colorarea dintilor în gri-negru:

metaciclina

peniciline

5

A.

tetraciclina

minociclina

antimalarice

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 241)

Urmatoarele medicamente determina fotoreactii la administrare sistemica, cu exceptia:

tetracicline

griseofulvina

6

A.

bromuri

fenotiazine

sulfamide

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 241)

Sarurile de calciu si vitamina D în exces pot determina:

miopatii fara mialgie

miopatii cu mialgie

7

A.

cancer de bazinet

sindrom toxic tip Fanconi, cu poliurie si polidipsie

insuficienta renala (nefrocalcinoza)

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 238)

Despre tahifilaxie, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:

se instaleaza repede

poate fi completa

8

A.

este reversibila

reprezinta toleranta cronica

este de scurta durata dupa întreruperea tratamentului

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 259)

La întreruperea brusca a administrarii antiulceroaselor antihistaminice H2, poate aparea agravarea ulcerului gastroduodenal, aceasta reprezentând:

toleranta cronica

sindrom de retragere

9

A.

intoleranta dobândita

efect toxic la nivelul aparatului digestiv

efect de ricoseu (efect „rebound“)

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 264)

Pag. 11 din 284

Page 12: Teste Farmacie

Medicamentele care declanseaza tulburari la oprirea brusca a tratamentului sunt urmatoarele, cu exceptia:

antihistaminice H2

aminofilina

10

A.

beta-adrenolitice

morfinomimetice

clonidina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 267)

Sindromul de retragere („withdrawal“ sindrom) este declansat la întreruperea unui tratament de lunga durata cu urmatoarele substante, facând exceptie:

opiacee

morfinomimetice

11

A.

barbiturice

glucocorticosteroizi

benzodiazepine

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 265)

La pacientii cu deficit în pseudocolinesteraza, dozele terapeutice de suxametoniu (medicament curarizant) devin toxice si apare:

apnee prelungita (pâna la 2-3 ore)

anemie acuta hemolitica

12

A.

methemoglobinemie severa

icter

colici si voma

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 246)

Peroxidul de hidrogen (H2O2) în contact cu sângele nu produce efervescenta si apa oxigenata nu are efect la indivizii cu:

deficienta de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza eritrocitara

hemoglobinopatii

13

A.

acatalazie

tulburari de acetilare

intoleranta dobândita

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 245)

Atrofia retinei ireversibila si tulburari de vedere pot determina la administrarea în doze mari si timp foarte îndelungat (circa 3 ani):

neuroleptice fenotiazinice

antimalarice

14

A.

glucocorticosteroizi

aminoglicozidele

sulfamidele cu eliminare rapida

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 239)

Urmatoarele medicamente produc efecte toxice vestibulare, cu exceptia:

streptomicina

gentamicina

15

A.

viomicina

vancomicina

minociclina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 238)

Notati caracteristica reactiilor imunoalergice:

sunt favorizate de supradozare, în general

se remarca absenta relatiei gradate doza – efect

16

A.

sunt responsabile de tabloul patologic al intoxicatiei respective

se datoreaza unei posologii incorecte (doze mari sau interval mic)

se datoreaza cumularii medicamentului în organism

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 234)

Urmatoarele afirmatii despre efectele adverse cancerigene sunt adevarate, cu exceptia:

au un foarte lung timp de latenta (adesea 20-30 de ani)

sunt incriminate aflatoxinele si azocolorantii

17

A.

constau în alterarea mesajului genetic cu modificari în genotip si fenotip

constau în initierea si dezvoltarea de celule canceroase

aminofenazona este implicata în producerea cancerului gastric

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 242)

Despre idiosincrazie, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:

este intoleranta dobândita

este intoleranta congenitala de grup

18

A.

se manifesta ca deviatie de la raspunsul farmacodinamic normal al populatiei la un medicament

apare chiar la prima doza

se datoreaza unor particularitati genetice înnascute

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 243)

Pag. 12 din 284

Page 13: Teste Farmacie

Urmatoarele exemple de enzimopatii reprezinta tipuri de idiosincrazie cu manifestari farmacodinamice, cu exceptia:

deficienta de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza eritrocitara

deficienta de pseudocolinesteraza

19

A.

deficienta de glucuroniltransferaza

acatalazia

deficienta de methemoglobin-reductaza eritrocitara

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 244)

Notati medicamentul contraindicat la mama în timpul alaptarii, deoarece poate produce la sugar „sindrom cenusiu“, colaps si deprimare medulara:

carbimazol

cloramfenicol

20

A.

saruri de aur

paracetamol

reserpina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 272)

Notati tipurile de toxicomanii considerate minore:

la barbiturice hipnotice

la tranchilizante

21

A.

la alcool

la morfina

la heroina

B.

C.

D.

E.

(pag. 262)

Tetraciclina este contraindicata la mama în timpul alaptarii, deoarece determina la sugar:

hipotiroidism

obstructie nazala

22

A.

colorarea galbena a dintilor

dismicrobism intestinal cu tulburari digestive

tensiune arteriala instabila

B.

C.

D.

E.

(pag. 272)

Notati medicamentele ce pot suprima lactatia:

bromocriptina

metronidazol

23

A.

furosemid

paracetamol

estradiol

B.

C.

D.

E.

(pag. 273)

Barbituricele sunt contraindicate la gravide, deoarece la fat sau/si la nou-nascut exista riscul de a produce:

sedare

sindrom de abstinenta la nou-nascut

24

A.

hipoglicemie

anemie hemolitica

ototoxicitate

B.

C.

D.

E.

(pag. 270)

Notati medicamente proscrise la gravide datorita potentialului teratogen:

fluorouracil

dietilstilbestrol

25

A.

indometacin

acenocumarol

fenitoin

B.

C.

D.

E.

(pag. 269, 271)

Deficienta de NADH-methemoglobin-reductaza eritrocitara:

determina scaderea nivelelor de methemoglobina de 20-50 de ori sub normal

reprezinta un tip de idiosincrazie cu manifestari farmacodinamice

26

A.

se evidentiaza prin dispnee si cianoza

se evidentiaza prin tulburari psihice severe

este o enzimopatie ce se evidentiaza la doze terapeutice uzuale de medicamente puternic oxidante

B.

C.

D.

E.

(pag. 244, 245, 246)

Izoniazida determina frecvent urmatoarele efecte adverse la acetilatorii lenti:

sindrom de lupus sistemic

porfirie acuta intermitenta

27

A.

neuropatii periferice

apnee prelungita

hepatita (la asocierea cu rifampicina)

B.

C.

D.

E.

(pag. 248)

Notati tipurile de efecte adverse imunosupresive:

granulocitopenie imuna

agranulocitoza

28

A.

anemie hemolitica autoimuna

deficienta imunitara latenta

soc anafilactic

B.

C.

D.

E.

(pag. 255)

Pag. 13 din 284

Page 14: Teste Farmacie

La acetilatorii lenti, urmatoarele medicamente produc frecvent reactii adverse:

izoniazida

hidralazina

29

A.

suxametoniu

procainamida

sulfasalazina

B.

C.

D.

E.

(pag. 248)

Toxicitatea cohleara este caracteristica pentru urmatoarele medicamente:

streptomicina

amikacina

30

A.

furosemid

viomicina

minociclina

B.

C.

D.

E.

(pag. 238)

Notati medicamentele ce declanseaza reactii adverse alergice de tip I anafilactic:

peniciline

antihistaminice H1

31

A.

dextrani

azocoloranti

substante iodate radiografice de contrast

B.

C.

D.

E.

(pag. 251)

Tratamentul agranulocitozei pentru a reduce mortalitatea prin soc toxiinfectios consta în:

spitalizare si izolare în camera sterila

reducerea treptata a dozelor din medicamentul incriminat

32

A.

tratament de urgenta cu asocieri de antibiotice bactericide în doze mici

transfuzie de granulocite

transplant medular în aplazia ireversibila

B.

C.

D.

E.

(pag. 256)

Actiune limfocitotoxica directa prezinta urmatoarele medicamente:

cloramfenicol

tetracicline

33

A.

lidocaina

nitrofurantoin

streptomicina

B.

C.

D.

E.

(pag. 257)

Contraceptivele orale au un potential toxic hepatic ridicat, putând produce:

adenom

granulomatoza

34

A.

tromboza suprahepatica

colestaza intrahepatica

sindrom de hepatita virotica

B.

C.

D.

E.

(pag. 237)

Notati medicamentele ce determina, ca efect toxic la nivel sanguin, methemoglobinemie:

citostatice

fenacetina

35

A.

cloramfenicol

paracetamol

contraceptive orale

B.

C.

D.

E.

(pag. 236)

Toleranta acuta:

este obisnuinta

este tahifilaxia

36

A.

este toleranta înnascuta

este toleranta dobândita

este efect advers imunosupresiv

B.

C.

D.

E.

(pag. 259)

Toleranta cronica:

este obisnuinta

consta în obtinerea aceluiasi efect cu doze mai mici

37

A.

niciodata nu este completa

este un fenomen reversibil

impune înlocuirea medicamentului

B.

C.

D.

E.

(pag. 259, 260)

Mecanismele de instalare a obisnuintei sunt:

diminuarea absorbtiei

cresterea vitezei de metabolizare prin instalarea inhibitiei enzimatice

38

A.

cresterea eliminarii

„down“-reglare manifestata prin „internalizarea“ receptorilor în membrana

mecanism imunologic

B.

C.

D.

E.

(pag. 260)

S-a înregistrat instalarea obisnuintei la:

hipnotice barbiturice

morfinomimetice

39

A.

pulberea de hipofiza posterioara

efedrina

nitroglicerina

B.

C.

D.

E.

(pag. 259, 260)

Pag. 14 din 284

Page 15: Teste Farmacie

Toxicomania este o stare de intoxicatie cronica ce totalizeaza urmatoarele efecte adverse:

farmacodependenta psihica

farmacodependenta fizica

40

A.

toleranta (obisnuinta)

efect „rebound“

deficienta imunitara latenta

B.

C.

D.

E.

(pag. 262)

Acidul acetilsalicilic este contraindicat la mama în timpul alaptarii, deoarece determina urmatoarele efecte adverse la sugar:

hepatita

hemoragii

41

A.

acidoza

methemoglobinemie

tulburari respiratorii

B.

C.

D.

E.

(pag. 273)

Notati inhibitoarele motilitatii uterine ce pot determina întârzierea nasterii, prelungirea sau oprirea travaliului:

antrachinone

propranolol

42

A.

izoxuprina

terbutalina

pilocarpina

B.

C.

D.

E.

(pag. 271)

Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?

cloramfenicolul este contraindicat la mama în timpul alaptarii, deoarece determina „sindromul cenusiu” la sugar

acidul acetilsalicilic si indometacinul sunt recomandate la mama în timpul alaptarii, deoarece nu afecteaza sugarul

43

A.

dupa o interventie chirurgicala regula generala este de întrerupere a alaptatului 6-10 ore

se pot concentra în laptele matern medicamente bazice

antiepilepticele sunt excretate în cantitati foarte mici în laptele matern

B.

C.

D.

E.

(pag. 272, 273, 274)

Metronidazolul este contraindicat în timpul alaptarii deoarece determina la sugar:

voma

colorarea galbena a dintilor

44

A.

deprimare medulara

tulburari neurologice

hipotiroidism

B.

C.

D.

E.

(pag. 272)

Notati medicamentele care pot determina avort si nastere prematura daca sunt administrate în perioada prenatala si obstetricala:

sulfat de magneziu injectabil

ocitocina

45

A.

neostigmina

propranolol

acenocumarol

B.

C.

D.

E.

(pag. 271)

Efectul de ricoseu:

apare la întreruperea brusca a farmacoterapiei

este efectul „rebound“

46

A.

este sindromul de retragere

clinic, se manifesta prin revenirea bolii tratate, exacerbata

are ca mecanism feed-back-ul negativ

B.

C.

D.

E.

(pag. 264)

Notati afirmatiile adevarate:

consumatorii cronici de alcool sunt mai sensibili la actiunea narcoticelor

fumatorii prezinta mitridatism la nicotina

47

A.

farmacodependenta fizica se evidentiaza prin aparitia sindromului de abstinenta

farmacodependenta fizica reclama necesitatea opririi administrarii substantei

în sindromul de abstinenta la morfinomimetice apar simptome de tip colinergic

B.

C.

D.

E.

(pag. 260, 261)

Meningita aseptica (cefalee, febra, letargie) este un efect toxic la nivel SNC observat la femeile tinere tratate cu:

ibuprofen

furosemid

48

A.

contraceptive orale

sulindac

naproxen

B.

C.

D.

E.

(pag. 236)

În producerea de miopatii si neuropatii însotite sau nu de mialgii, sunt incriminate urmatoarele medicamente:

fluoroquinolone

polimixine

49

A.

antihistaminice H2

diuretice

opiacee

B.

C.

D.

E.

(pag. 239)

Pag. 15 din 284

Page 16: Teste Farmacie

Rabdomiolize (distructii musculare) medicamentoase sunt determinate de:

cimetidina

halotan

50

A.

litiu

curarizante

antimalarice

B.

C.

D.

E.

(pag. 239)

Tema nr. 4

Interactiuni medicamentoase

Bibliografie asociata temei:

Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti 2001.

pag. 191-220

Lidocaina este incompatibilă la administrarea injectabilă cu:

ser fiziologic;

ser glucozat;

1

A.

apă distilată;

bicarbonat de sodiu;

soluţie Ringer.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 193)

Precizaţi incompatibilitatea privind soluţiile injectabile pentru cloramfenicol:

papaverină;

tetracicline;

2

A.

polivitamine;

clorură de sodiu;

digoxin.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 192)

Absorbţia tetraciclinei este diminuată când se administrează per os concomitent cu următoarele substanţe medicamentoase, cu excepţia:

antiacide ce conţin calciu;

antiacide ce conţin magneziu;

3

A.

sucralfat;

sulfat feros;

acid acetilsalicilic.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 194)

Precizaţi medicamentul care formează chelaţi insolubili cu metalele bi- sau trivalente:

penicilină;

tetraciclină;

4

A.

amoxicilină;

cefalexină;

ampicilină.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 194)

Precizaţi medicamentul care în asociere cu dicumarolul creşte absorbţia anticoagulantului:

vitamina C;

fierul;

5

A.

calciul;

hidroxidul de magneziu;

vitamina K.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 195)

Întârzierea golirii stomacului determină o absorbţie intestinală mai lentă relevantă clinic pentru următoarele asocieri, cu excepţia:

paracetamol-parasimpatolitice;

paracetamol-metoclopramidă;

6

A.

paracetamol-analgezice opioide;

acid aminosalicilic-difenhidramina;

fenobarbital-hidroxid de aluminiu.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 195,196)

Notaţi care este tipul de compus care se formează la combinarea benzilpenicilinei cu procaina:

solubil;

liposolubil;

7

A.

hidrosolubil;

greu solubil care cristalizează;

insolubil.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 196)

Notaţi care este modificarea asupra fluxului sanguin hepatic produsă de propranolol:

fluxul hepatic nu se modifică;

fluxul hepatic scade marcat;

8

A.

fluxul hepatic creşte;

fluxul hepatic scade apoi creşte;

fluxul hepatic creşte apoi scade.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 196)

Pag. 16 din 284

Page 17: Teste Farmacie

Următoarele medicamente acţionează ca inhibitori enzimatici, cu excepţia:

cimetidină;

eritromicină;

9

A.

cloramfenicol;

ketoconazol;

primidonă.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 198, 200)

Următoarele medicamente acţionează ca inductori enzimatici, cu excepţia:

fenitoină;

carbamazepină;

10

A.

dicumarol;

primidonă;

rifampicină.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 200, 198)

Notaţi afirmaţia falsă despre incompatibilităţi:

sunt interacţiuni in vitro;

apar după pătrunderea medicamentelor în organism;

11

A.

implică precipitare, efervescenţă, modificarea culorii;

diazepamul nu se amestecă cu alte medicamente în seringă şi nu se diluează;

fierul injectabil este incompatibil cu acidul ascorbic în seringă.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 192)

Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia:

acidul acetilsalicilic se absoarbe mai bine când sucul gastric are un pH ridicat;

acidul acetilsalicilic se dizolvă mai bine în mediu alcalin;

12

A.

tetraciclinele se absorb mai puţin în mediu alcalin în care se dizolvă cu greutate;

absorbţia tetraciclinei este crescută când se administrează concomitent cu preparate de fier, mai ales sulfat feros;

sucralfatul diminuează absorbţia intestinală a tetraciclinei.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 194)

Următoarele medicamente determină scăderea motilităţii intestinale favorizând absorbţia substanţelor puţin solubile, cu excepţia:

propantelină;

antidepresive triciclice;

13

A.

neuroleptice fenotiazinice;

parasimpatolitice;

metoclopramidă.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 196)

Notaţi afirmaţia falsă despre interacţiuni medicamentoase care pot fi relevante clinic datorită deplasării de pe proteinele plasmatice:

competiţia apare când locurile de legare de pe macromoleculele proteice sunt aproape saturate;

medicamentul deplasat trebuie să fie legat în proporţie mare (peste 90%) de proteinele plasmatice;

14

A.

riscul reacţiilor adverse sporeşte când indicele terapeutic al substanţei deplasate este mare;

sulfamidele antibacteriene pot deplasa alte medicamente de pe proteine;

la deplasarea anticoagulantelor orale pot apărea hemoragii.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 197)

Următoarele afirmaţii despre fenobarbital sunt adevărate, cu excepţia:

creşte activitatea enzimelor microzomale oxidative;

creşte activitatea glucuroniltransferazei;

15

A.

scade nivelul plasmatic, respectiv eficacitatea anticoagulantelor orale, prin inhibarea metabolizării acestora;

este eficace în hiperbilirubinemia şi icterul nuclear la nou-născut;

creşte riscul reacţiilor toxice la ciclofosfamidă, stimulând metabolizarea acesteia.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 199, 200)

Următoarele medicamente scad eliminarea urinară determinând interacţiuni medicamentoase relevante clinic, cu excepţia:

bicarbonat de sodiu;

inhibitori ai enzimei de conversie;

16

A.

probenecid;

antiinflamatoare nesteroidiene;

litiu.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 201)

Pag. 17 din 284

Page 18: Teste Farmacie

Antagoniştii competitivi:

blochează receptorii astfel încât agoniştii, chiar în concentraţii foarte mari, nu pot deplasa antagonistul;

se fixează ireversibil de macromoleculele receptoare;

17

A.

scad potenţa agonistului;

determină curba log doză-efect a agonistului cu o înălţime şi o pantă mai mică sau acesta va deveni inactiv;

determină atât deplasarea spre dreapta cât şi modificarea curbei log doză–efect a agonistului.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 202)

Următoarele medicamente cresc hepatotoxicitatea paracetamolului, cu excepţia:

fenobarbital;

propantelină;

18

A.

carbamazepină;

rifampicină;

fenitoină.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 216)

Hidralazina provoacă scădere tensională prin vasodilataţie directă, dar aceeasta determină o reacţie simpatică şi din aceeastă cauză se impune pentru tratamentul HTA asocierea:

hidralazină-hipnotic;

hidralazină-simpatomimetic-sedativ;

19

A.

hidralazină-propranolol-diuretic;

hidralazină-digoxină;

hidralazină-antiaritmic.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 204, 216)

Agoniştii parţiali administraţi în doze mari:

acţionează prin adiţie cu agoniştii deplini;

acţionează prin potenţare cu agoniştii deplini;

20

A.

acţionează prin antagonism necompetitiv cu agoniştii deplini;

antagonizează efectul agoniştilor deplini;

acţionează prin eliberarea receptorilor agoniştilor deplini.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 203)

Precizaţi principalele incompatibilităţi ale soluţiilor injectabile pentru heparină:

gentamicină;

cefalotină;

21

A.

eritromicină;

barbiturice;

ser fiziologic.

B.

C.

D.

E.

(pag. 193)

Notaţi principalele incompatibilităţi ale gluconatului de calciu cu soluţii injectabile:

tetracicline;

sulfat de magneziu;

22

A.

bicarbonat de sodiu;

ser glucozat;

noradrenalină.

B.

C.

D.

E.

(pag. 192)

Notaţi medicamentele a căror absorbţie intestinală este diminuată de sucralfat:

gentamicină;

ftalilsulfatiazol;

23

A.

tetraciclină;

fenitoină;

digoxin.

B.

C.

D.

E.

(pag. 194)

Ce medicamente pot provoca sindroame de malabsorbţie în administrare cronică prin afectarea toxică a mucoasei intestinale?

neomicină;

acid aminosalicilic;

24

A.

colchicină;

aminofilină;

ampicilină.

B.

C.

D.

E.

(pag. 195)

Precizaţi medicamentele a căror absorbţie este diminuată de antiacidele pe bază de aluminiu, calciu sau magneziu:

digoxin;

ketoconazol;

25

A.

ciprofloxacin;

preparate de fier;

ranitidină.

B.

C.

D.

E.

(pag. 195)

Pentru care medicamente metoclopramida determină realizarea mai rapidă a concentraţiei sanguine maxime prin accelerarea absorbţiei?

digoxin;

acid acetilsalicilic;

26

A.

paracetamol;

pivampicilina;

gentamicină.

B.

C.

D.

E.

(pag. 196)

Pag. 18 din 284

Page 19: Teste Farmacie

Care sunt medicamentele al căror timp de înjumătăţire este prelungit de cimetidină?

diazepam;

nitrazepam;

27

A.

fenitoină;

anticoagulante orale;

barbiturice.

B.

C.

D.

E.

(pag. 199, 198)

Notaţi medicamentele a căror metabolizare este inhibată de fenilbutazonă:

furosemid;

anticoagulante orale;

28

A.

corticosteroizi;

fenitoină;

verapamil.

B.

C.

D.

E.

(pag. 198)

Precizaţi medicamentele care pot determina interacţiuni medicamentoase prin inhibarea metabolizării:

cloramfenicol;

eritromicină;

29

A.

alopurinol;

disulfiram;

primidonă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 198, 200)

Notaţi caracteristicile inducţiei enzimatice:

efectul inductor începe după 2-3 zile de tratament;

efectul inductor începe din prima zi de tratament;

30

A.

efectul inductor este maxim după o săptămână;

efectul inductor dispare odată cu întreruperea tratamentului;

efectul inductor se menţine câteva zile, săptămâni după oprirea tratamentului.

B.

C.

D.

E.

(pag. 199)

Care sunt mecanismele care explică eficacitatea fenobarbitalului în icterul nuclear la nou-născut?

inducţia sintezei anhidrazei carbonice;

inducţia sintezei glucuroniltransferazei;

31

A.

inducţia sintezei colinesterazei;

inducţia sintezei hialuronidazei;

inducţia unor proteine importante pentru transportul hepatic al bilirubinei.

B.

C.

D.

E.

(pag. 199, 200)

Precizaţi medicamentele a căror eficacitate scade la asocierea cu rifampicină:

ampicilină;

anticoagulante orale;

32

A.

antidiabetice orale;

glucocorticoizi;

contraceptive hormonale orale.

B.

C.

D.

E.

(pag. 200)

Notaţi diureticele cele mai folosite în tratamentul intoxicaţiilor medicamentoase acute:

hidroclorotiazidă;

furosemid;

33

A.

spironolactonă;

manitol;

acetazolamidă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 200)

Precizaţi medicamentele a căror eliminare urinară este crescută prin alcalinizarea urinii:

fenobarbital;

salicilaţi;

34

A.

acetazolamidă;

sulfatiazol;

amfetamină.

B.

C.

D.

E.

(pag. 201)

Precizaţi interacţiunile de tip antagonism competitiv:

papaverină - atropină;

izoprenalină - propranolol;

35

A.

aminofilină - adrenalină;

hidralazină - propranolol;

morfină - naloxonă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 202, 204)

Notaţi medicamentele a căror eliminare urinară este scăzută de către probenecid:

penicilină;

fenilbutazonă;

36

A.

salicilaţi;

metadonă;

metotrexat.

B.

C.

D.

E.

(pag. 201)

Pag. 19 din 284

Page 20: Teste Farmacie

În tratamentul intoxicaţiei cu amfetamină, opioide, imipramină se acidifică urina cu doze mari de:

acid ascorbic;

bicarbonat de sodiu;

37

A.

chinină;

acid citric;

clorură de amoniu.

B.

C.

D.

E.

(pag. 201)

Notaţi exemple de asocieri de tip antagonism competitiv:

izoprenalină - propranolol;

scopolamină - atropină;

38

A.

morfină - naloxon;

furosemid - propranolol;

codeină - paracetamol.

B.

C.

D.

E.

(pag. 202)

Notaţi afirmaţiile adevărate referitoare la tetraciclină:

se absoarbe mai puţin în mediu alcalin;

formează chelaţi insolubili sau inactivi cu metalele bi- sau trivalente;

39

A.

absorbţia este diminuată când se administrează concomitent cu antiacide ce conţin calciu sau aluminiu;

absorbţia este crescută când se administrează concomitent cu antiacide ce conţin magneziu sau cu preparate de fier;

absorbţia intestinală este diminuată de sucralfat.

B.

C.

D.

E.

(pag. 194)

Notaţi afirmaţiile adevărate:

sulfasalazina este activată sub influenţa florei intestinale;

izoprenalina este activată prin sulfoconjugare sub acţiunea florei intestinale;

40

A.

clorpromazina micşorează absorbţia levodopa;

levodopa este metabolizată şi inactivată parţial în mucoasa gastrică;

procain bezilpenicilina se absoarbe rapid de la locul injectării intramusculare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 195, 196)

Care dintre următoarele medicamente cresc motilitatea intestinală scăzând absorbţia medicamentelor puţin solubile?

laxative;

neostigmină;

41

A.

neuroleptice fenotiazinice;

metoclopramidă;

parasimpatolitice.

B.

C.

D.

E.

(pag. 196)

Rifampicina:

stimulează metabolizarea;

scade eficacitatea anticoagulantelor orale;

42

A.

poate fi cauză de eşec terapeutic la asocierea cu contraceptive hormonale;

potenţează efectul glucocorticoizilor la asocierea cu aceştia;

administrată la bolnavii cu dependenţă la metadonă poate declanşa sindrom de abstinenţă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 200)

Alcalinizarea urinii măreşte eliminarea:

amfetaminei;

fenobarbitalului;

43

A.

salicilaţilor;

probenecidului;

metadonei.

B.

C.

D.

E.

(pag. 201)

În tratamentul intoxicaţiei cu amfetamină, opioide sau imipramină se acidifică urina cu doze mari de:

acid folic;

acid ascorbic;

44

A.

probenecid;

clorură de amoniu;

clorochină.

B.

C.

D.

E.

(pag. 201)

Administrarea de bicarbonat de sodiu grăbeşte eliminarea toxicului prin urină în intoxicaţia cu:

fenobarbital;

opioide;

45

A.

amfetamină;

imipramină;

salicilaţi.

B.

C.

D.

E.

(pag. 201, 202)

Notaţi medicamentele care la asocierea cu anticoagulante orale determină creşterea efectului anticoagulant:

barbiturice;

salicilaţi;

46

A.

acid valproic;

omeprazol;

eritromicină.

B.

C.

D.

E.

(pag. 206)

Pag. 20 din 284

Page 21: Teste Farmacie

Probenecid inhibă, prin competiţia pentru transportori, secreţia tubulară, respectiv eliminarea urinară pentru:

penicilină;

digoxin;

47

A.

salicilaţi;

levodopa;

fenilbutazonă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 200, 201)

Notaţi afirmaţiile adevărate despre interacţiunile asupra excreţiei urinare:

deplasarea medicamentelor de pe proteinele plasmatice favorizează eliminarea lor urinară;

penicilinele şi salicilaţii inhibă secreţia tubulară a probenecidului;

48

A.

diureticele, mărind fluxul de urină, scad eliminarea medicamentelor prin interferarea reabsorbţiei lor tubulare;

modificarea pH-ului urinii influenţează reabsorbţia tubulară a medicamentelor sau metaboliţilor acizi sau baze slabe;

medicamentele slab acide se elimină urinar mai mult când urina este acidă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 200, 201)

Notaţi medicamentele a căror absorbţie intestinală este scăzută de sucralfat:

fenitoină;

chinolone antibacteriene;

49

A.

tetracicline;

gentamicină;

digoxină.

B.

C.

D.

E.

(pag. 218)

Fenobarbitalul este un inductor enzimatic activ şi creşte activitatea:

enzimelor microzomale oxidative;

aldehid-dehidrogenazei;

50

A.

glucuroniltransferazei;

sărurilor biliare;

vitaminei D.

B.

C.

D.

E.

(pag. 199)

Tema nr. 5

Particularitati farmacologice in unele sari patologice

Bibliografie asociata temei:

Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala, Bucuresti 2001.

pag. 174-190

Precizaţi medicamentul care prezintă risc de supradozare şi risc de acumulare cu fenomene toxice în insuficienţa cardiacă:

penicilină;

idocaină;

1

A.

fenobarbital;

cefalexin;

ampicilină.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 175, 176)

Notaţi clasa de medicamente care poate determina dureri anginoase la cardiaci:

barbiturice;

beta-blocante;

2

A.

glucocorticoizi;

blocante ale canalelor de calciu;

simpatomimetice.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 177)

Care este clasa de medicamente care poate produce răspuns eritropoietic crescut în insuficienţa renală?

digitalice;

androgeni;

3

A.

aminoglicozide;

anticoad.anticoagulante;

antidiabetice orale.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 184)

Ce medicament determină la hepatici apnee toxică la doze mici?

teofilină;

fenitoină;

4

A.

suxametoniu;

lidocaină;

cloramfenicol.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 189)

Pag. 21 din 284

Page 22: Teste Farmacie

Scăderea eficacităţii cloxacilinei în insuficienţa renală este determinată de:

creşterea concentraţiei formei libere;

acumularea medicamentului în sânge;

5

A.

creşterea metabolizării hepatice;

creşterea eliminării renale;

diminuarea absorbţiei digestive.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 180)

Precizaţi medicamentele care determină apariţia edemelor la cardiaci:

digitalice;

a.digitalice;

antiaritmice;

6

A.

anestezice generale;

glucocorticoizi;

simpatomimetice.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 177)

Care este medicamentul care nu determină la cardiaci aritmii ectopice?

propranolol;

teofilină;

7

A.

cafeină;

levodopa;

digitalice.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 177)

Tinerii cu hipertensiune arterială labilă răspund bine la medicaţia:

diuretică;

blocantă beta-adrenergică;

8

A.

digitalică;

antiaritmică;

vasodilatatoare.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 179)

Esofagita de reflux contraindică:

antiacidele;

omeprazolul;

9

A.

metoclopramidul;

ranitidina;

atropina.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 187)

Precizaţi medicamentul pentru care timpul de înjumătăţire este dublat atât în ciroză cât şi în hepatita acută, dar semnificaţia clinică este minoră deoarece are un indice terapeutic mare:

digitoxină;

prednison;

10

A.

furosemid;

fenitoină;

diazepam.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 188)

Administrată la bolnavi cu insuficienţă cardiacă, lidocaina realizează:

un volum de distribuţie crescut;

o concentraţie sanguină scăzută;

11

A.

concentraţii relativ mari în miocard şi creier;

eliminare rapidă sub formă de metaboliţi toxici;

incidenţă scăzută a reacţiilor adverse la introducerea intravenoasă rapidă de doze mari.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 176)

La bolnavii cu insuficienţă cardiacă, procainamida:

prezintă concentraţii scăzute în sânge, miocard, creier;

eliminarea nu este influenţată de afectarea funcţiei renale;

12

A.

prezintă timpul de înjumătăţire scăzut la cardiaci cu funcţie renală necorespunzătoare;

poate determina acumularea de metaboliţi toxici ca N-acetilprocainamida;

nu determină fenomene toxice la administrarea intravenoasă.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 176)

Referitor la modificări fiziopatologice la cardiaci care pot influenţa reactivitatea tisulară la unele medicamente, următoarele afirmaţii sunt adevarate cu excepţia:

deficit al pompei cardiace – favorizarea acţiunii de deprimare miocardică;

miocard alterat cu hiperexcitabilitate – favorizarea aritmiilor ectopice;

13

A.

coronaropatie – favorizarea ischemiei miocardice;

dezechilibre electrolitice, hipokaliemie – favorizarea aritmiilor ectopice;

tulburări de conducere în miocard – favorizarea retenţiei hidrosaline.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 177)

Pag. 22 din 284

Page 23: Teste Farmacie

Următoarele medicamente determină micşorarea conducerii atrio-ventriculare putând determina bloc atrio-ventricular la cardiaci cu tulburări de conducere în miocard, cu excepţia:

digoxină;

blocante beta-adrenegice;

14

A.

verapamil;

simpatomimetice;

procainamidă.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 177)

Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia:

timpul de înjumătăţire al antibioticelor aminoglicozide creşte de la 2-3 ore la 40-60 ore pentru bolnavul anuric;

doza obişnuită de gentamicină (60-80 mg) se administrează la interval de 8 ore pentru un clearance al creatininei mai mic de 10 ml/min;

15

A.

streptomicina se administrează în doză de 500 mg la 24-48 ore pentru un clearance al creatininei între 70 şi 10 ml/min;

penicilinele se elimină mai ales renal;

doze foarte mari de benzilpenicilină (peste 20 000 000 u.i.) pot provoca la uremici fenomene de encefalopatie şi anemie hemolitică.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 180, 181)

Notaţi afirmaţia falsă:

digoxina se elimină renal, nemodificată în proporţie de circa 2/3;

în insuficienţa renală gravă timpul de înjumătăţire plasmatic al digoxinei creşte la 80-100 ore ;

16

A.

la un clearance al creatininei mai mic de 5 ml/min sunt suficiente 0,25 mg de digoxină de 3 ori lună;

procainamida prezintă tendinţa la acumulare în insuficienţa renală;

utilizarea propranololului în insuficienţa renală severă trebuie evitată.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 181, 182)

Următoarele afirmaţii sunt false, cu excepţia:

tranzitul intestinal accelerat nu influenţează absorbţia medicamentelor puţin liposolubile;

preparatele retard de nitroglicerină şi digoxina sub formă de comprimat nu au absorbţia modificată în condiţiile unui tranzit gastrointestinal rapid;

17

A.

întârzierea golirii stomacului şi a tranzitului intestinal micşorează absorbţia levodopei;

sulfasalazina are eficacitate crescută după rezecţia de colon;

pivampicilina eliberează rapid ampicilina activă în boala celiacă.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 185, 186)

Următoarele medicamente cu un clearance hepatic intrinsec mare au metabolizarea dependentă critic de circulaţia hepatică, cu excepţia:

lidocaină;

propranolol;

18

A.

morfină;

nortriptilină;

teofilină.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 188)

Suxametoniu poate determina la hepatici, datorită deficitului de pseudocolinesterază, la doze mici:

reacţii hipoglicemice;

apnee toxică;

19

A.

convulsii;

acidoză lactică;

icter medicamentos.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 189)

Notaţi afirmaţia adevărată:

majoritatea cefalosporinelor sunt epurate predominant prin excreţie renală;

timpul de înjumătăţire al cefalosporinelor scade în prezenţa insuficienţei renale;

20

A.

tetraciclina şi oxitetraciclina sunt indicate în prezenţa insuficienţei renale;

eliminarea sulfamidelor antimicrobiene nu este modificată în insuficienţa renală;

pentru co-trimoxazol excreţia ambelor componente – sulfametoxazol şi trimetoprim – este crescută pentru un clearance al creatininei sub 25 ml/min şi nu trebuie modificat intervalul între doze.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 181)

Pag. 23 din 284

Page 24: Teste Farmacie

Notaţi afirmaţiile adevărate:

bolnavii uremici sunt relativ rezistenţi la vitamina D;

în steatoree absorbţia calciului, fierului este deficitară;

21

A.

în esofagita de reflux se recomandă anticolinergice de tip atropinic pentru creşterea tonusului sfincterului esofagian inferior;

în colita ulceroasă sunt indicate opiodele şi loperamida;

diureticele, utilizate abuziv la cirotici, pot precipita coma hepatică.

B.

C.

D.

E.

(pag. 184, 186, 187,190)

Care dintre următoarele medicamente determină edeme, agravarea insuficienţei cardiace şi hipertensiunii arteriale la cardiaci?

digitalice;

glucocorticoizi;

22

A.

verapamil;

levodopa;

carbenoxolonă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 177)

Care dintre următoarele medicamente favorizează aritmiile ectopice la cardiaci?

digitalice;

fenilbutazonă;

23

A.

verapamil;

antidepresive triciclice;

anestezice generale.

B.

C.

D.

E.

(pag. 177)

Notaţi medicamentele cu tendinţă la acumulare şi creşterea concentraţiei sanguine prin diminuarea eliminării renale în caz de insuficienţă renală:

captopril;

digoxină;

24

A.

cloxacilină;

fenitoină;

ranitidină.

B.

C.

D.

E.

(pag. 1180)

Notaţi afirmaţiile adevărate despre afecţiunile tubului digestiv ce pot influenţa cinetica medicamentelor:

tranzitul intestinal accelerat în enteritele acute diminuează absorbţia;

în caz de stenoză pilorică curba concentraţie plasmatică în funcţie de timp nu se modifică pentru medicamentele administrate oral;

25

A.

în caz de obstrucţie intestinală se recomandă administrarea medicamentelor pe cale orală pentru absorbţie crescută;

în enterita segmentară sau boala Crohn absorbţia lincomicinei şi a co-trimoxazolului este întârziată, iar absorbţia propranololului este crescută;

la femei cu diverticuloza intestinului subţire creşte absorbţia asociaţiilor estroprogestative.

B.

C.

D.

E.

(pag. 185, 186)

Notaţi medicamentele ce pot declanşa sau precipita coma hepatică la cirotici:

teofilină;

morfină;

26

A.

anticoagulante cumarinice;

diuretice kaliuretice (abuziv);

cloramfenicol.

B.

C.

D.

E.

(pag. 189)

Notaţi medicamentele ce pot determina apariţia blocului atrio-ventricular la pacienţi cu tulburări de conducere în miocard:

simpatomimetice;

cafeină;

27

A.

verapamil;

digoxină;

fenilbutazonă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 177)

Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?

în insuficienţa cardiacă tiopentalul tinde să se acumuleze în creier cu prelungirea efectului;

toate situaţiile hemodinamice cu diminuarea fluxului sanguin renal favorizează epurarea digoxinei;

28

A.

propranololul micşorează fluxul sanguin hepatic şi poate diminua epurarea altor medicamente cu clearance-ul hepatic mare;

în insuficienţa cardiacă (mai ales în formele grave) şi în stările de şoc trebuie evitată administrarea intravenoasă rapidă de doze mari de lidocaină;

în cazul teofilinei, insuficienţa cardiacă creşte mult timpul de înjumătăţire – până la 25 de ore.

B.

C.

D.

E.

(pag. 176, 177)

Pag. 24 din 284

Page 25: Teste Farmacie

Când clearance-ul creatininei are valori foarte mici (sub 10 ml/min) este necesară scăderea dozelor pentru cefalotină, existând risc de:

hemoliză;

afectare toxică a rinichiului;

29

A.

fenomene de encefalopatie;

ototoxicitate;

aritmii ectopice.

B.

C.

D.

E.

(pag. 181)

La doze mari de carbenicilină sodică, administrate la bolnavi uremici, s-au semnalat:

acidoză;

hipernatremie;

30

A.

convulsii;

hipertensiune arterială;

hemoragii.

B.

C.

D.

E.

(pag. 181)

Care sunt procesele de metabolizare a medicamentelor modificate la bolnavii cu insuficienţă renală?

creşte hidroxilarea în rinichi a vitaminei D;

hidroliza esterazică a procainei este inhibată;

31

A.

acetilarea sulfafurazolului este stimulată;

degradarea metabolică a hormonului paratiroidian în ţesutul renal este inhibată;

acetilarea izoniazidei este inhibată (la acetilatori lenţi).

B.

C.

D.

E.

(pag. 184)

Notaţi medicamentele toxice pentru rinichi care trebuie indicate cu prudenţă sau evitate, după caz, la renali:

antibiotice aminoglicozidice – nefrotoxice;

fenotiazine neuroleptice – pigmentaţii cutanate;

c

32

A.

fenilbutazona – necroză corticală;

sulfamide antidiabetice - hipoglicemie şi acidoză lactică;

metoxifluran – insuficienţă renală acută (mai ales la asocierea cu cefaloridină sau tetraciclină).

B.

C.

D.

E.

(pag. 185)

Anticoagulantele orale sunt contraindicate în prezenţa obstrucţiei biliare şi la hepatici deoarece:

pot fi cauză de tromboze;

pot fi cauză de accidente hemoragice;

33

A.

declanşează coma hepatică;

la acţiunea lor antivitaminică K se adaugă absorbţia deficitară a acestei vitamine;

la acţiunea lor antivitaminică K se adaugă sinteza hepatică necorespunzătoare a unor factori ai coagulării.

B.

C.

D.

E.

(pag. 189, 190)

Notaţi afirmaţiile adevărate:

administrarea de lidocaină la cirotici creşte riscul toxicităţii neurologice, impunând reducerea dozelor la jumătate;

în hepatita acută virală epurarea lidocainei este mult diminuată şi se contraindică administrarea;

34

A.

pentru diazepam timpul de înjumătăţire este dublat atât în ciroză cât şi în hepatita acută, dar semnificaţia clinică este minoră, deoarece are un indice terapeutic mare;

metildigoxina realizează concentraţii sanguine scăzute la hepatici, impunând creşterea dozelor;

prednisonul tinde să realizeze niveluri sanguine active mai mari în insuficienţa hepatică.

B.

C.

D.

E.

(pag. 188, 189)

În insuficienţa cardiacă scăderea fluxului sanguin la nivelul mucoasei gastrointestinale şi al ţesutului subcutanat şi muscular determină micşorarea absorbţiei digestive şi de la locul injectării pentru:

fenitoină;

lanatozidă C;

35

A.

digoxină;

procainamidă;

nifedipină.

B.

C.

D.

E.

(pag. 175)

Referitor la medicamente, insuficienţa cardiacă le poate influenţa:

absorbţia;

distribuţia;

36

A.

epurarea;

inhibiţia enzimatică;

inducţia enzimatică.

B.

C.

D.

E.

(pag. 174)

Pag. 25 din 284

Page 26: Teste Farmacie

La pacienţii cu insuficienţă cardiacă procainamida prezintă:

fluxul sanguin hepatic crescut;

volum de distribuţie scăzut;

37

A.

concentraţii crescute în sânge;

concentraţii crescute în miocard;

concentraţii crescute în creier;

B.

C.

D.

E.

(pag. 176)

Precizaţi medicamentele care la cardiaci pot precipita insuficienţa cardiacă:

digitalice;

chinidină;

38

A.

disopiramidă;

verapamil;

anestezice generale.

B.

C.

D.

E.

(pag. 177)

Precizaţi medicamentele care pot declanşa aritmii grave la cardiaci:

efedrină;

izoprenalină;

39

A.

amfetamină;

adrenalină;

verapamil.

B.

C.

D.

E.

(pag. 178)

Precizaţi medicamentele care în insuficienţa renală, prin diminuarea eliminării renale, au risc crescut de reacţii toxice:

izoniazidă;

sulfamide;

40

A.

ranitidină;

captopril;

famotidină.

B.

C.

D.

E.

(pag. 180)

Când în insuficienţa renală clearance-ul creatininei are valori foarte mici este necesară scăderea dozelor pentru:

oxacilină;

cefaloridină;

41

A.

amplicilină;

amoxicilină;

cefalotină.

B.

C.

D.

E.

(pag. 181)

Medicamente cu risc toxic crescut în insuficienţa renală sunt:

fenobarbital;

captopril;

42

A.

atenolol;

nitroprusiat de sodiu;

enalapril.

B.

C.

D.

E.

(pag. 182)

În insuficienţa renală prin scăderea reactivităţii tisulare scade eficacitatea pentru:

atropină;

vasopresină;

43

A.

insulină;

diazepam;

oxazepam.

B.

C.

D.

E.

(pag. 184)

Selectaţi medicamentele care au risc crescut de hiperkaliemie în insuficienţa renală:

furosemid;

spironolactonă;

44

A.

triamteren;

anticoagulante;

suxametoniu.

B.

C.

D.

E.

(pag. 184)

Diureticele tiazidice, administrate în doze mari, în insuficienţa renală determină:

agravarea insuficienţei renale;

favorizarea hemoconcentraţiei;

45

A.

scăderea filtrării glomerulare;

tendinţă de acumulare prin insuficienţa eliminării renale;

creşterea diurezei.

B.

C.

D.

E.

(pag. 185)

Precizaţi substanţele medicamentoase metabolizate în tubul digestiv:

levodopa;

teofilină;

46

A.

clorpromazină;

sulfasalazină;

pivampicilină.

B.

C.

D.

E.

(pag. 186)

Pag. 26 din 284

Page 27: Teste Farmacie

Precizaţi medicamentele a căror absorbţie este scăzută în steatoree:

vitamina C;

vitamina D;

47

A.

vitamina K;

calciul;

fierul.

B.

C.

D.

E.

(pag. 186)

Precizaţi medicamentele a căror absorbţie este mai mică în diverticuloza intestinului subţire:

sulfafurazol;

ampicilină;

48

A.

acid acetilsalicilic;

estroprogestative;

propranolol.

B.

C.

D.

E.

(pag. 186)

Mecanismele care determină risc toxic crescut la hepatici pentru tiopental sunt:

scăderea eliminării renale;

epurare hepatică deficitară;

49

A.

diminuarea legării de proteinele plasmatice;

creşterea concentraţiei proteinelor plasmatice;

modificarea electroliţilor serici.

B.

C.

D.

E.

(pag. 189)

Notaţi medicamentele a căror epurare este micşorată ca urmare a deficitului de metabolizare de către ficatul bolnav:

diazepam;

fenitoină;

50

A.

teofilină;

cloramfenicol;

digoxină.

B.

C.

D.

E.

(pag. 188, 181)

Tema nr. 6

Antibiotice cu structura betalactamica

Bibliografie asociata temei:

Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.

pag. 967-998

Care dintre urmatoarele enunturi despre benzilpenicilina nu este adevarat?

Este inactivata de acidul clorhidric din stomac

este o penicilina cu spectru larg

1

A.

poate produce dureri la locul injectarii i.m.

este antibiotic de electie în lues

efectul sau antimicrobian este crescut de Probenecid

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 971-972)

Care dintre urmatoarele enunturi despre peniciline nu este adevarat?

Mecanismul actiunii antibacteriene este bactericid de tip degenerativ

au potential alergizant foarte mare

2

A.

administrarea parenterala prezinta cel mai mic risc de declansare a reactiilor adverse

au un nucleu comun format dintr-un inel tiazolidinic si un inel beta-lactamic

spectrul antimicrobian difera în cadrul diverselor grupe de peniciline

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 967-971)

Care dintre urmatoarele enunturi despre benzatinbenzilpenicilina nu este adevarat?

Este o sare a benzilpenicilinei cu dibenziletilendiamina

spectrul antibacterian este identic cu cel al penicilinei G

3

A.

poate produce la locul injectiei i.m. durere, noduli, induratii

este indicata în infectii grave

se administreaza pentru profilaxia infectiei streptococice la bolnavi cu reumatism poliarticular acut

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 973)

Nu face parte din grupa penicilinelor antistafilococice:

amoxicilina

oxacilina

4

A.

cloxacilina

dicloxacilina

nafcilina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 974-978)

Pag. 27 din 284

Page 28: Teste Farmacie

Nu face parte din grupa penicilinelor cu spectru larg, active pe Pseudomonas:

carbenicilina

ticarcilina

5

A.

piperacilina

azlocilina

temocilina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 980-982)

Apartine grupului monobactamilor:

imipenem

aztreonam

6

A.

mecilinam

meropenem

piperacilina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 981-982, 996-997)

Urmatoarele enunturi despre ampicilina sunt corecte, cu exceptia:

este rezistenta la actiunea acidului clorhidric din stomac

absorbtia este redusa daca administrarea se face pe stomacul plin

7

A.

are potential alergizant foarte mic

este indicata în infectii biliare cu colibacili sensibili

se asociaza cu sulbactam pentru largirea spectrului sau antimicrobian

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 970, 976-977)

Care dintre urmatoarele peniciline nu se administreaza pe cale orala?

fenoximetilpenicilina

oxacilina

8

A.

ampicilina

carbenicilina

amoxicilina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 974-980)

Urmatoarele enunturi despre amoxicilina sunt corecte, cu exceptia:

are biodisponibilitate orala mai mare comparativ cu ampicilina

absorbtia nu este influentata de prezenta alimentelor

9

A.

concentratia plasmatica realizata este mai mare comparativ cu ampicilina

se administreaza oral, i.m., i.v.

nu difuzeaza în secretiile traheobronsice

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 978)

Indicatia principala a carbenicilinei este tratamentul infectiilor cu:

Treponema

Candida albicans

10

A.

Pseudomonas

virusuri

stafilococi secretori de beta-lactamaza

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 980-981)

Mecilinamul apartine:

penicilinelor antistafilococice

penicilinelor active pe enterobacteriacee

11

A.

penicilinelor active fata de Pseudomonas

penicilinelor cu spectru larg

monobactamilor

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 967-968, 982, 997)

Alegeti singurul enunt incorect:

procainbenzilpenicilina elibereaza procaina cu potential alergizant crescut

pivampicilina este un prodrog

12

A.

benzilpenicilina este o penicilina naturala

benzilpenicilina are capacitate antigenica foarte mica

sulbactamul este un inhibitor de beta lactamaza

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 967, 970-972, 976-977)

Alegeti singurul enunt incorect:

mecanismul de actiune al cefalosporinelor este bacteriostatic, prin fixare pe subunitatile 30S ale ribozomilor bacterieni

cefalosporinele sunt antibiotice cu structura beta-lactamica

13

A.

nucleul de baza al cefalosporinelor este acidul 7-aminocefalosporanic

toate cefalosporinele au difuziune buna în tesuturi si în lichidele biologice, dar difera între ele în functie de gradul de difuziune în lichidul cefalorahidian

eliminarea cefalosporinelor se face predominant renal

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 983-984)

Pag. 28 din 284

Page 29: Teste Farmacie

Alegeti enuntul incorect referitor la cefalosporinele din generatia I:

sunt utile în infectii cu bacterii gram pozitive, rezistente la peniciline

se utilizeaza în meningite

14

A.

substantele active dupa administrare orala sunt indicate în infectii respiratorii

substantele administrate parenteral sunt utile pentru profilaxia infectiilor chirurgicale

în cazul infectiilor sistemice cu bacili gram negativ sensibili, se asociaza cu aminoglicozide

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 985)

Face parte din clasa cefalosporinelor parenterale din generatia I:

cefaclor

cefixima

15

A.

ceftibuten

cefazolina

cefetamet

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 983-984, 988, 995-996)

Care dintre urmatoarele cefalosporine se administreaza pe cale orala?

cefazolina

cefalotina

16

A.

cefalexina

ceftazidima

cefepima

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 983-984)

Alegeti enuntul incorect referitor la cefepima:

este o cefalosporina din generatia a IV-a

are un spectru antibacterian larg

17

A.

prezinta avantajul fata de cefalosporinele din generatia a III-a ca rezistenta se instaleaza mult mai lent

este indicata în infectii urinare

are absorbtie orala buna

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 993-994)

Face parte din grupa cefalosporinelor parenterale din generatia a IV-a:

cefepima

cefalexina

18

A.

cefaclor

cefixima

cefalotina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 983-984, 993-995)

Nu face parte din grupa cefalosporinelor parenterale din generatia a III-a:

cefotaxima

cefalexina

19

A.

ceftriaxona

cefoperazona

ceftazidima

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 984, 991-994)

Face parte din clasa cefalosporinelor orale vechi:

cefotaxima

ceftriaxona

20

A.

cefalexina

cefoperazona

ceftazidima

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 984, 991-994)

Penicilinele:

au ca nucleu comun acidul peniciloic

au ca nucleu comun acidul 6-aminopenicilinamic

21

A.

au un nucleu comun format dintr-un nucleu dihidrotiazinic si un inel beta-lactamic

au un nucleu comun format dintr-un nucleu tiazolidinic si un inel beta-lactamic

au structura aminociclitol-aminoglicozidica

B.

C.

D.

E.

(pag. 967, 983, 1006)

Urmatoarele peniciline naturale sunt peniciline depozit:

benzatinbenzilpenicilina

benzilpenicilina

22

A.

ampicilina

procainbenzilpenicilina

oxacilina

B.

C.

D.

E.

(pag. 967)

Peniciline cu spectru larg (aminopeniciline) sunt:

benzilpenicilina

fenoximetilpenicilina

23

A.

ampicilina

amoxicilina

bacampicilina

B.

C.

D.

E.

(pag. 967)

Pag. 29 din 284

Page 30: Teste Farmacie

Sunt active fata de Pseudomonas:

carbenicilina

cefalotina

24

A.

piperacilina

ticarcilina

cefepima

B.

C.

D.

E.

(pag. 968, 971, 987, 993)

Urmatoarele peniciline nu fac parte din clasa penicilinelor active fata de enterobacteriacee:

mecilinam

fenoximetilpenicilina

25

A.

temocilina

pivmecilinam

benzatinbenzilpenicilina

B.

C.

D.

E.

(pag. 967-968, 973-974)

Spectrul antimicrobian al penicilinelor naturale cuprinde:

stafilococul penicilinazosecretor

spirochete: treponema

26

A.

Pseudomonas aeruginosa

coci grampozitiv: streptococi, pneumococi

coci gramnegativ: gonococi, meningococi

B.

C.

D.

E.

(pag. 969, 971)

Fac parte din grupa penicilinelor antistafilococice:

oxacilina

benzilpenicilina

27

A.

flucloxacilinadicloxacilina

dicloxacilina

nafcilina

B.

C.

D.

E.

(pag. 967)

Sunt reactii adverse provocate de peniciline:

retinita pigmentara fara afectarea vederii

reactii alergice

28

A.

favorizarea suprainfectiilor, dupa administrarea orala a penicilinelor cu spectru larg

reactia Herxheimer

somnolenta

B.

C.

D.

E.

(pag. 970, 971)

Benzatinbenzilpenicilina se administreaza:

în scarlatina

în infectii urinare cu germeni sensibili: colibacili sau Proteus mirabilis

29

A.

pentru profilaxia infectiei streptococice la bolnavi cu reumatism poliarticular acut

în infectii grave

în sifilis

B.

C.

D.

E.

(pag. 973)

Mecanismele de actiune posibile ale penicilinelor sunt:

legare de proteinele membranare PBP

legarea covalenta a penicilinelor de transpeptidazele care asigura soliditatea peretelui bacterian

30

A.

fixarea pe subunitatea 50S a ribozomilor bacterieni, inhibând sinteza proteica microbiana

activarea unor enzime autolitice: autolizine, mureinhidrolaze

fixarea pe subunitatile 30S ale ribozomilor bacterieni, inhibând sinteza proteica microbiana

B.

C.

D.

E.

(pag. 969)

Fenoximetilpenicilina:

este inactivata de acidul clorhidric din stomac

este indicata în infectii usoare

31

A.

se administreaza oral ca sare de potasiu sub forma de comprimate

este preferabil ca administrarea sa se faca pe stomacul gol

este numita si penicilina G

B.

C.

D.

E.

(pag. 974)

Sunt asocieri penicilina-inhibitor de beta-lactamaza utilizate în terapeutica:

ampicilina-sulbactam

amoxicilina-acid clavulanic

32

A.

oxacilina-acid clavulanic

oxacilina-sulbactam

ticarcilina-acid clavulanic

B.

C.

D.

E.

(pag. 975, 977, 978, 981)

Pag. 30 din 284

Page 31: Teste Farmacie

Alegeti enunturile corecte referitoare la amoxicilina:

are biodisponibilitate orala mai mare comparativ cu ampicilina

absorbtia sa este influentata de prezenta alimentelor

33

A.

are difuziune buna în tesuturi, inclusiv în secretiile traheobronsice

se asociaza cu clavulanat de potasiu pentru largirea spectrului sau antimicrobian

se administreaza oral, i.m., i.v

B.

C.

D.

E.

(pag. 978)

Alegeti enunturile incorecte referitoare la peniciline:

capacitatea antigenica a penicilinelor este datorata atât moleculelor de antibiotic cât si unor metaboliti care functioneaza ca haptene

procainbenzilpenicilina nu are potential alergizant deoarece elibereaza procaina

34

A.

ampicilina este puternic sensibilizanta

aplicarea locala pe tegumente sau pe mucoase scade riscul alergiilor

administrarea parenterala prezinta cel mai mare risc de declansare a reactiilor adverse

B.

C.

D.

E.

(pag. 970)

Ampicilina:

este un prodrog

este indicata în infectii biliare cu colibacili sensibili

35

A.

este indicata în uretrita gonococica

este o penicilina cu spectru îngust

se elimina predominant renal, în forma activa

B.

C.

D.

E.

(pag. 976-977)

Carbenicilina:

se absoarbe dupa administrare orala

este o penicilina antistafilococica

36

A.

poate produce accidente hemoragice, la doze mari si la bolnavi cu insuficienta renala

poate produce tulburari electrolitice, în cazul unui tratament intensiv, cu doze mari

se asociaza cu aminoglicozidele în aceeasi seringa sau sac perfuzor

B.

C.

D.

E.

(pag. 980-981)

Mecilinam:

se elimina renal, realizând concentratii urinare mari

are spectru antibacterian larg

37

A.

se absoarbe dupa administrare orala

nu provoaca reactii alergice

este indicat în infectii urinare cu germeni sensibili

B.

C.

D.

E.

(pag. 982)

Rezistenta bacteriana la peniciline poate apare:

prin secretie de beta-lactamaze

prin prezenta unor 3-acetiltransferaze care acetileaza gruparile amino

38

A.

prin modificarea receptorilor membranari specifici

prin prezenta unor 5-fosfotransferaze care fosforileaza gruparile hidroxil

datorita unor mutatii cromozomiale care modifica locul de legare a antibioticului de subunitatile ribozomale 30S

B.

C.

D.

E.

(pag. 969, 1008)

Imipenem:

are un spectru antibacterian îngust

se foloseste în terapeutica asociat cu cilastatin

39

A.

este bacteriostatic

este indicat în infectii nosocomiale cu germeni gram negativ multirezistenti

se administreaza oral

B.

C.

D.

E.

(pag. 996, 997)

Aztreonam:

este un antibiotic cu nucleu betalactamic monociclic

are mecanism de actiune bacteriostatic

40

A.

este rezistent la majoritatea betalactamazelor produse de bacili gram negativ aerobi

este indicat în infectii nosocomiale cu bacili gram negativ rezistenti la alte antibiotice

face parte din grupa carbapenemilor

B.

C.

D.

E.

(pag. 996-998)

Reactii adverse comune cefalosporinelor sunt:

reactii de hipersensibilizare

ototoxicitate

41

A.

reactii hematologice

hepatotoxicitate

hipotensiune ortostatica

B.

C.

D.

E.

(pag. 984-985)

Sunt cefalosporine din generatia a II-a:

cefepima

cefamandol

42

A.

cefuroxima

cefoxitina

cefoperazona

B.

C.

D.

E.

(pag. 983-984, 988-993)

Pag. 31 din 284

Page 32: Teste Farmacie

Sunt cefalosporine parenterale din generatia a III-a:

cefotaxima

ceftriaxona

43

A.

ceftazidima

cefoperazona

cefepima

B.

C.

D.

E.

(pag. 991-993)

Sunt active dupa administrare orala:

benzilpenicilina

amoxicilina

44

A.

cefaclor

ceftazidima

piperacilina

B.

C.

D.

E.

(pag. 971, 978, 981, 992, 994)

Sunt cefalosporine orale noi:

cefixima

cefazolina

45

A.

cefalotina

ceftibuten

cefetamet

B.

C.

D.

E.

(pag. 983-984, 995-996)

Mecanismul de actiune al cefalosporinelor este bactericid prin:

fixarea pe subunitatile 30S ale ribozomilor bacterieni

fixarea pe subunitatile 50S ale ribozomilor bacterieni

46

A.

împiedicarea formarii legaturilor transversale la nivelul polimerului peptoglicanic din structura peretelui bacterian

inhibarea ADN-girazei

activarea autolizinelor bacteriene

B.

C.

D.

E.

(pag. 984)

Cefuroxima:

este indicata în infectii urinare cu germeni sensibili

este activa ca atare dupa administrare orala

47

A.

sub forma de cefuroxim-axetil are biodisponibilitate orala buna

este o cefalosporina din generatia a II-a

este o cefalosporina orala "veche"

B.

C.

D.

E.

(pag. 984, 989)

Fac parte din clasa cefalosporinelor orale:

cefalexina

cefaclor

48

A.

cefixima

cefetamet

cefalotina

B.

C.

D.

E.

(pag. 983-984, 995)

Alegeti enunturile corecte referitoare la cefalosporine:

sunt antibiotice cu nucleu policiclic naftacencarboxamidic

nefrotoxicitatea este potentata de asocierea cu aminoglicozidele

49

A.

au mecanism de actiune bacteriostatic

se elimina predominant digestiv

au indicatii terapeutice diferite în functie de generatia din care fac parte

B.

C.

D.

E.

(pag. 983-985)

Benzilpenicilina este antibiotic de electie în:

infectii cu streptococ hemolitic

infectii cu meningococ

50

A.

lues

infectii cu enterobacteriacee

infectii cu pneumococ

B.

C.

D.

E.

(pag. 968, 972)

Tema nr. 7

Antibiotice: macrolide, aminoglicozide, tetracicline, fenicoli si polipeptide

Bibliografie asociata temei:

Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.

pag. 998-1004, pag. 1006-1017, pag. 1019-1030

Mecanismul de actiune al antibioticelor aminoglicozide consta în:

inhibitia sintezei proteice bacteriene, prin fixarea pe subunitatile ribozomale 50S

inhibitia ADN-topoizomerazelor bacteriene

1

A.

inhibitia sintezei proteice bacteriene, prin fixarea pe subunitatile ribozomale 30S

inhibitia sintezei peretelui bacterian

alterarea ireversibila a membranei citoplasmatice a celulei bacteriene

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1007)

Pag. 32 din 284

Page 33: Teste Farmacie

Care din urmatoarele afirmatii privind aminoglicozidele este incorecta?

au absorbtie orala redusa

difuzeaza bine în tesuturi, mai ales în lichidul cefalorahidian

2

A.

sunt antibiotice cu indice terapeutic mic

principalele reactii adverse sunt ototoxicitatea si nefrotoxicitatea

au efect postantibiotic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1007, 1009)

Nu creste ototoxicitatea aminoglicozidelor:

cisplatin

bumetanid

3

A.

furosemid

sulfat de magneziu

acid etacrinic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1010)

Care dintre antibioticele aminoglicozide urmatoare are cel mai redus efect ototoxic?

amikacina

kanamicina

4

A.

streptomicina

tobramicina

netilmicina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1009)

Notati varianta incorecta în ceea ce priveste administrarea streptomicinei:

la copii si sugari se administreaza 2-5 mg/kg/zi fara a depasi 0,5 g/zi

tularemie - i.m. 1-2 g/zi timp de o saptamâna

5

A.

bruceloza (forme grave) - 2 g/zi, 2 – 3 saptamâni (asociata cu tetraciclina)

endocardita bacteriana cu enterococi - în asociere cu penicilina

pesta – 4 g/zi primele doua zile, apoi 1 g/zi timp de o saptamâna

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1012)

Care dintre urmatoarele antibiotice nu este activ pe Treponema palidum?

benzilpenicilina

gentamicina

6

A.

claritromicina

tetraciclina

eritromicina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 969, 1001, 1007, 1021)

Urmatoarele afirmatii despre aminoglicozide sunt adevarate, cu exceptia:

au absorbtie orala redusa

au T1/2 scurt (2 - 3 ore)

7

A.

nu trec prin placenta

mecanismul de actiune este bactericid

au efect postantibiotic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1007)

Urmatoarele aminoglicozide sunt din generatia I, cu exceptia:

streptomicina

kanamicina

8

A.

neomicina

amikacina

paromomicina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1006)

Streptomicina:

are absorbtie digestiva crescuta

are difuziune buna in tesuturi si LCR

9

A.

traverseaza placenta

nu este activa pe bacilul Koch uman

este contraindicata la copii si sugari

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1011, 1012)

Neomicina:

are ototoxicitate si nefrotoxicitate scazuta

se utilizeaza frecvent pe cale sistemica

10

A.

este contraindicata in infectii digestive

administrata oral agraveaza coma hepatica

se administreaza local in piodermite si furuncule

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1013)

Notati afirmatia falsa despre gentamicina:

se asociaza cu chimioterapice specifice in tratamentul tuberculozei

este indicata in infectii grave cu germeni gram negativ sensibili

11

A.

se asociaza cu carbenicilina in infectii cu Pseudomonas

in arsuri infectate se foloseste pe cale sisitemica si topic

la adult se administreaza i.m. si i.v., perfuzie lenta

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1015)

Pag. 33 din 284

Page 34: Teste Farmacie

Urmatoarele afirmatii despre eritromicina sunt adevarate, cu exceptia:

are efect bacteriostatic sau bactericid in functie de concentratie

este inactiva pe germeni intracelulari

12

A.

este activa pe coci gram pozitiv si gram negativ

este activa pe Treponema palidum

determina rar fenomene alergice si aritmii cardiace

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1001)

Eritromicina este utilizata ca antibiotic de electie in urmatoarele afectiuni, cu exceptia:

pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae

difterie

13

A.

tuse convulsiva

tuberculoza (in asocieri polichimioterapice)

pneumonia cu Chlamydia trachomatis la sugari

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1001, 1002)

Claritromicina are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

biodisponibilitate superioara eritromicinei (aproximativ 55%)

se concentreaza in tesuturi

14

A.

este metabolizata hepatic

are spectru antibacterian asemanator eritromicinei

este inactiva pe Chlamydia

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1003)

Azitromicina:

face parte din grupa aminoglicozidelor

se acumuleaza in eritrocite si macrofage

15

A.

realizeaza concentratii foarte scazute in sputa, plamani, sinusuri

este ototoxica si nefrotoxica

se administreaza oral cel putin 10 zile

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1003, 1004)

Notati macrolida din generatia I:

roxitromicina

claritromicina

16

A.

josamicina

azitromicina

diritromicina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1000)

Kanamicina:

este ineficace pe bacilul tuberculos

nu determina ototoxicitate

17

A.

se utilizeaza oral pentru pregatirea interventiilor pe colon

nu se administreaza intramuscular

este contraindicata in infectii cu bacili gram negativ

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1012)

Notati afirmatiile adevarate despre macrolide:

inhiba sinteza proteica ribozomala

se fixeaza pe subunitatile ribozomale 30 S

18

A.

la concentratii mari, efectul este bacteriostatic

sunt active pe coci gram pozitiv, inclusiv stafilococi penicilinazosecretori

sunt active pe Chlamydii si Rickettsii

B.

C.

D.

E.

(pag. 1000)

Eritromicina:

este antibiotic de electie in difterie - pentru eradicarea bacilului la purtatori

reprezinta medicatie de alternativa la bolnavi alergici la penicilina

19

A.

are absorbtie mare pe cale orala, neinfluentata de alimente

difuzeaza bine in LCR

se elimina prin bila, fecale si urina

B.

C.

D.

E.

(pag. 1000, 1001, 1002)

Eritromicina este antibiotic de electie in:

pneumonii cu Mycoplasma pneumoniae

infectii grave cu Pseudomonas

20

A.

tuse convulsiva

local, in furuncule, arsuri si plagi infectate

forme grave de enterocolita cu Campylobacter jejuni

B.

C.

D.

E.

(pag. 1001, 1002)

Roxitromicina:

este macrolida semisintetica inactivata de sucul gastric

are eficacitate crescuta pe germeni intracelulari

21

A.

are T 1/2 lung (12 ore), ceea ce permite 2 administrari pe zi

se administreaza oral, 500 mg o data pe zi

are proprietati farmacotoxicologice similare tetraciclinei

B.

C.

D.

E.

(pag. 1002, 1003)

Pag. 34 din 284

Page 35: Teste Farmacie

Azitromicina:

se acumuleaza in tesuturi si se elibereaza lent

nu patrunde in eritrocite si macrofage

22

A.

realizeaza concentratii mari in sputa, plamani, organe genitale feminine si prostata

are spectru asemanator eritromicinei, dar este activa si pe H. Influenzae, Legionella si Bordetella

la adult se administraza oral, 500 mg/zi, timp de 3 zile

B.

C.

D.

E.

(pag. 1003, 1004)

Reactiile adverse produse de eritromicina sunt:

tulburari de echilibru si nistagmus

greata, voma, diaree

23

A.

colorarea in brun a dintilor

produce foarte rar hepatita colestatica

produce rar fenomene alergice (febra, eruptii cutanate)

B.

C.

D.

E.

(pag. 1001)

Eritromicina este activa pe:

Pneumococ

Neisseria ghonoreae

24

A.

Salmonella si Shigella

Mycoplasma pneumoniae

Rickettsii si Chlamidii

B.

C.

D.

E.

(pag. 1001)

Claritromicina:

este macrolida din generatia a II-a

are biodisponibilitate inferioara eritromicinei

25

A.

este mai activa decat eritromicina pe Legionella si Chlamydia

la adulti se administreaza 250-500 mg la 12 ore

este contraindicata la copii

B.

C.

D.

E.

(pag. 1000, 1003)

Farmacografia eritromicinei cuprinde:

se administreaza oral, 500 mg o data pe zi, la o ora dupa masa

eritromicina propionat 250 si 500 mg se administreaza la 6 ore, cu o ora inainte sau la 3 ore dupa masa

26

A.

in infectii genitale cu Chlamydia trachomatis se administreaza 2 g pe zi, timp de 3 saptamani

eritromicina lactobionat nu se administreaza in perfuzie

este contraindicata la copii

B.

C.

D.

E.

(pag. 1002)

Notati antibioticele aminoglicozide din generatia a II-a:

gentamicina

kanamicina

27

A.

neomicina

tobramicina

netilmicina

B.

C.

D.

E.

(pag. 1006)

Farmacocinetica aminoglicozidelor cuprinde:

au absorbtie incompleta dupa administrare i.m.

toate au absorbtie orala redusa

28

A.

administrarea i.v. este contraindicata

difuziunea in tesuturi este buna, mai putin in LCR

se elimina renal, 70% in forma activa

B.

C.

D.

E.

(pag. 1007)

Farmacodinamia aminoglicozidelor se caracterizeaza prin:

mecanism de actiune bactericid

se fixeaza pe subunitatile ribozomale 50 S

29

A.

au efect postantibiotic

actiunea antibacteriana este foarte buna si in prezenta puroiului

spectrul antimicrobian cuprinde bacili gram negativi aerobi

B.

C.

D.

E.

(pag. 1007)

Notati caracteristicile privind farmacotoxicologia aminoglicozidelor:

au indice terapeutic mare

amikacina si kanamicina produc mai ales tulburari vestibulare

30

A.

netilmicina are cel mai crescut efect ototoxic

nefrotoxicitatea se datoreaza acumularii aminoglicozidelor in parenchimul renal

amikacina si netilmicina au cea mai mica nefrotoxicitate

B.

C.

D.

E.

(pag. 1009, 1010)

Gentamicina:

este antibiotic cu spectru larg

este ototoxica si nefrotoxica

31

A.

este contraindicata asocierea cu carbenicilina sau ampicilina

in arsuri infectate se foloseste pe cale sistemica si topic

doza pentru o data este de 80 mg la 12 ore, 7-10 zile

B.

C.

D.

E.

(pag. 1015)

Pag. 35 din 284

Page 36: Teste Farmacie

Notati indicatiile terapeutice ale neomicinei:

pregatirea interventiilor pe colon

coma hepatica

32

A.

infectii urinare si respiratorii cu bacili gram negativ

local in piodermite, furuncule, arsuri si plagi infectate

conjunctivita si blefarita - sub forma de colir 0,5%

B.

C.

D.

E.

(pag. 1013)

Streptomicina:

se elimina integral prin scaun dupa administrare orala

are difuziune foarte buna in tesuturi si LCR

33

A.

rezistenta bacteriana se instaleaza rapid pentru bacilul Koch (3-4 zile)

are toxicitate sistemica relativ mare

este indicata in principal in tratamentul tuberculozei in asocieri polichimioterapice

B.

C.

D.

E.

(pag. 1011, 1012)

Kanamicina:

este eficace pe Psedomonas, pneumococ, streptococ piogen si viridans

produce ototoxicitate pana la surditate ireversibila

34

A.

nu determina nefrotoxicitate

este indicata in infectii grave cu stafilococ

este contraindicata administrarea locala in infectii oculare

B.

C.

D.

E.

(pag. 1012)

Spectrul antibacterian al eritromicinei cuprinde:

coci gram pozitiv: pneumococ, streptococ piogen, stafilococ penicilinazosecretor

coci gram negativ: Neisseria ghonoreae, Neisseria meninigitidis

35

A.

bacili gram negativ: E.coli, Klebsiella pneumoniae, Salmonella, Shigella

bacili gram pozitiv: bacilul difteric, Clostridium perfringens, Clostridium tetani, Listeria monocytes

Treponema palidum

B.

C.

D.

E.

(pag. 1001)

Proprietatile farmacologice ale claritromicinei sunt:

biodisponibilitate superioara eritromicinei

spectru asemanator eritromicinei

36

A.

activa pe Mycobacterium avium, Helicobacter pylori

se administreaza la copii în doze de 1 mg/kg corp/zi în patru prize la 6 ore

se administreaza la adult în doze de 250 – 500 mg la 12 ore

B.

C.

D.

E.

(pag. 1003)

Rezistenta bacteriana la macrolide apare prin:

scaderea permeabilitatii peretelui celular pentru antibiotic

alterarea subunitatii ribozomale 50 S

37

A.

mutatii ale receptorului specific de la nivelul ribozomilor 30 S

prezenta unei dihidropteroatsintetaze rezistente

inactivarea prin hidroliza enzimatica, catalizata de o esteraza mediata plasmidic

B.

C.

D.

E.

(pag. 1000)

Notati afirmatiile corecte:

josamicina are absorbtie orala superioara eritromicinei

claritromicina are biodisponibilitate inferioara eritromicinei

38

A.

eritromicina produce inductie enzimatica

administrarea concomitenta a eritromicinei cu ergotamina sau derivati vasoconstrictori produce ischemie grava

roxitromicina are penetrabilitate ridicata în macrofage si leucocite, ceea ce îi creste eficacitatea pe germeni intracelulari

B.

C.

D.

E.

(pag. 1002, 1003)

Mecanismul de actiune al macrolidelor consta în:

inhibitia sintezei peretelui bacterian

inhibitia sintezei proteice ribozomale

39

A.

alterarea ireversibila a membranei citoplasmatice a bacteriilor

inhibitia ADN-girazei bacteriene

interferarea procesului de sinteza al acidului folic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1000)

Pag. 36 din 284

Page 37: Teste Farmacie

Care din urmatoarele afirmatii referitoare la eritromicina este incorecta?

are absorbtie redusa pe cale orala, deoarece este inactivata de sucul gastric

prezenta alimentelor determina cresterea absorbtiei

40

A.

difuzeaza bine în toate tesuturile, cu exceptia lichidului cefalorahidian

la doze mari poate produce hipoacuzie tranzitorie

creste toxicitatea unor medicamente, deoarece inhiba citocromul P450 si produce inhibitie enzimatica

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1000-1002)

Care din urmatoarele antibiotice se absoarbe dupa administrarea per os?

carbenicilina

cefotaxima

41

A.

gentamicina

colistina

diritromicina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 980, 991, 1003, 1015, 1029)

Notati macrolidele din generatia I:

claritromicina

josamicina

42

A.

roxitromicina

spiramicina

gentamicina

B.

C.

D.

E.

(pag. 1000)

Sunt antibiotice macrolide:

eritromicina

neomicina

43

A.

claritromicina

roxitromicina

isepamicina

B.

C.

D.

E.

(pag. 1000)

Printre efectele adverse ale eritomicinei se numara:

apneea prin bloc neuromuscular

hipoacuzie tranzitorie la doze mari

44

A.

„sindrom cenusiu”

anemie aplastica

greata, voma, diaree, anorexie

B.

C.

D.

E.

(pag. 1001)

Sunt active pe Mycobacterium tuberculosis:

josamicina

kanamicina

45

A.

vancomicina

streptomicina

gentamicina

B.

C.

D.

E.

(pag. 1002, 1007, 1011, 1012, 1015, 1018)

Cresc nefrotoxicitatea aminoglicozidelor:

polimixinele

cefalosporinele

46

A.

amfotericina B

miorelaxantele centrale

furosemidul

B.

C.

D.

E.

(pag. 1010)

Cresc atât ototoxicitatea cât si nefrotoxicitatea aminoglicozidelor:

curarizantele

cisplatinul

47

A.

anestezicele generale

miorelaxantele centrale

furosemidul

B.

C.

D.

E.

(pag. 1010)

Spectrul antimicrobian al streptomicinei cuprinde:

bacili gram negativ: Klebsiella, Salmonella, Shigella, Haemophilus influenzae, Brucella, Pasteurella

virusuri

48

A.

coci gram pozitiv: stafilococi

coci gram negativ: meningococi

bacilul Koch uman

B.

C.

D.

E.

(pag. 1011)

Aminoglicozidele cu cea mai mica nefrotoxicitate sunt:

amikacina

kanamicina

49

A.

gentamicina

netilmicina

neomicina

B.

C.

D.

E.

(pag. 1010)

Pag. 37 din 284

Page 38: Teste Farmacie

Alegeti afirmatiile corecte referitoare la antibiotice:

cloramfenicolul este inductor enzimatic

eritromicina produce inhibitie enzimatica, deoarece inhiba citocromul P450

50

A.

tetraciclinele scad eficacitatea contraceptivelor

cloramfenicolul creste concentratia plasmatica pentru anticoagulantele cumarinice

eritromicina scade concentratia plasmatica pentru teofilina, anticoagulante orale

B.

C.

D.

E.

(pag. 1002, 1022, 1027)

Urmatoarele tetracicline sunt din generatia I, cu exceptia:

tetraciclina

clortetraciclina

51

A.

demeclociclina

doxiciclina

oxitetraciclina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1019)

Farmacocinetica tetraciclinelor se caracterizeaza prin:

lactatele si medicamentele antiacide cu Ca, Mg, Al formeaza chelati mai ales cu tetraciclinele din prima generatie

T1/2 plasmatic pentru tetraciclina este de 20-22 ore

52

A.

difuziunea in tesuturi este buna pentru toate tetraciclinele, mai ales pentru cele din generatia I

nu trec bariera placentara

eliminarea dupa administrarea orala se face exclusiv renal

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1021, 1021)

Doxiciclina:

are absorbtie orala scazuta (20-30%)

fierul scade absorbtia doxiciclinei

53

A.

T 1/2 pentru doza unica este scurt (2-3 ore)

are liposolubilitate mult scazuta fata de tetraciclina

se elimina numai prin scaun

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1023, 1024)

Cloramfenicol:

cloramfenicolul baza nu se absoarbe oral

cloramfenicol sodiu succinat se administreaza i.v.

54

A.

nu patrunde in LCR

este bactericid, se fixeaza pe subunitatea ribozomala 30 S

are toxicitate redusa, se fac serii repetate de tratament

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1025-1027)

Polimixinele:

au drept reprezentant tiamfenicolul

modul de actiune este bactericid absolut

55

A.

se pot administra in asociere cu aminoglicozide si curarizante

se folosesc frecvent sistemic

sunt contraindicate la sugari si copii

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1027-1029)

Bacitracina:

este tetraciclina din generatia I

este aminoglicozid din generatia a III-a

56

A.

este antibiotic polipeptidic

este macrolid

este penicilina cu spectru larg

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1027, 1029, 1030)

Colistina:

trece cu usurinta in creier si LCR

se absoarbe bine prin mucoasa

57

A.

nu se administreaza oral

pentru utilizare topica se foloseste sulfatul de colistina

este contraindicata i.m. sau in perfuzii i.v.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1029)

Urmatoarele reactii adverse sunt caracteristice polimixinei B, cu exceptia:

vertij, tulburari de vedere, parestezii periorale

proteinurie, cilindrurie, hematurie

58

A.

eruptii cutanate, febra, colici abdominale, diaree

hiponatremie, hipocloremie, hipopotasemie

paralizia musculaturii striate cu oprirea respiratiei

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1028)

Tetraciclina:

biodisponibilitatea orala creste la asocierea cu alimentele

se acumuleaza in tesutul reticuloendotelial, oase, smaltul dentar

59

A.

are spectrul antimicrobian ingust

este antibiotic de prima alegere in gonoree

este antibiotic de alternativa in holera

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1022, 1023)

Pag. 38 din 284

Page 39: Teste Farmacie

Inhiba sinteza proteica bacteriana ca urmare a fixarii pe subunitatile ribozomale 50S urmatoarele antibiotice, cu exceptia:

claritromicina

cloramfenicolul

60

A.

tetraciclina

josamicina

spiramicina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1000, 1021, 1026)

Contraindicatiile tetraciclinelor sunt urmatoarele, cu exceptia:

insuficienta renala (exceptie doxiciclina)

sarcina

61

A.

pneumonii cu Mycoplasma

copii mai mici de 8 ani

asocierea cu peniciline

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1022)

Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la tetracicline este incorecta?

minociclina poate produce frecvent reactii toxice vestibulare

tetraciclinele din prima generatie pot produce flebita locala la administrare i.v.

62

A.

tetraciclinele scad concentratia plasmatica a estrogenilor conjugati si scad eficacitatea contraceptivelor

sunt contraindicate la copii mai mici de 8 ani

doxiciclina nu se administreaza în insuficienta renala

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1022 – 1025)

Alegeti varianta incorecta:

minociclina prezinta risc crescut de toxicitate vestibulara

doxiciclina determina rar disbacterioza intestinala

63

A.

doxiciclina nu se administreaza i.v.

rolitetraciclina se administreaza numai prin injectare

demeclociclina prezinta frecventa mai mare de producere a diabetului insipid

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1023 – 1025)

Care din urmatoarele antibiotice actioneaza prin inhibitia sintezei proteice bacteriene, ca urmare a fixarii pe subunitatile ribozomale 30 S?

cloramfenicol

bacitracina

64

A.

aztreonam

claritromicina

doxiciclina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1021)

Care dintre urmatoarele tetracicline se poate utiliza în insuficienta renala?

rolitetraciclina

demeclociclina

65

A.

tetraciclina

doxiciclina

minociclina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1022)

Notati varianta incorecta în ceea ce priveste reactiile adverse ale cloramfenicolului:

anemie aplastica

infiltrarea grasa a ficatului

66

A.

nevrita optica

„sindrom cenusiu”

enterita stafilococica severa

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1026)

Varianta incorecta este:

„sindromul cenusiu” este o reactie adversa toxica a cloramfenicolului

tiamfenicolul are un risc mai mic de a produce anemie aplastica

67

A.

tiamfenicolul realizeaza concentratii mai mari în urina si bila

la adult, doza totala pentru o cura de tratament cu cloramfenicol nu trebuie sa depaseasca 25 g

durata tratamentului cu cloramfenicol trebuie sa fie mai lunga de 14 zile

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1026 – 1027)

Afirmatia corecta pentru bacitracina este:

este antibiotic polipeptidic produs de Streptomyces venezuelae

prezinta activitate crescuta pe bacili gram negativ

68

A.

se utilizeaza exclusiv local, deoarece are nefrotoxicitate mare

rezistenta bacteriana se instaleaza rapid

mecanismul de actiune este bacteriostatic prin alterarea membranei celulare bacteriene

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1029 – 1030)

Notati varianta corecta cu privire la mecanismul de actiune al bacitracinei:

interfera cu procesul de sinteza al acidului folic

altereaza ireversibil membrana citoplasmatica bacteriana

69

A.

blocheaza dihidropteroatsintetaza

împiedica formarea peretelui bacterian

inhiba dihidrofolatreductaza

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1029)

Pag. 39 din 284

Page 40: Teste Farmacie

Varianta incorecta referitoare la bacitracina este:

spectrul antibacterian cuprinde coci gram pozitiv, coci gram negativ, bacili gram pozitiv

are actiune bactericida

70

A.

se utilizeaza local

se utilizeaza sistemic

are nefrotoxicitate mare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1029)

Comparativ cu tetraciclina, doxiciclina are urmatoarele proprietati farmacologice:

absorbtie orala crescuta

difuziune mai mica în tesuturi

71

A.

biodisponibilitate orala putin influentata de alimente

T1/2 este lung

este contraindicata în insuficienta renala

B.

C.

D.

E.

(pag. 1022-1024)

Produc reactii adverse nefrotoxice:

eritromicina

demeclociclina

72

A.

gentamicina

josamicina

polimixina B

B.

C.

D.

E.

(pag. 1015, 1021, 1023, 1028)

Tetraciclina are urmatoarele proprietati farmacologice:

absorbtie per os redusa în prezenta alimentelor

absorbtie per os diminuata de lactate

73

A.

absorbtie per os crescuta de medicamente care contin calciu, magneziu, fier, antiacide alcalinizante

concentratie în bila mai mare decât cea plasmatica

nu se acumuleaza în oase

B.

C.

D.

E.

(pag. 1022)

Indicatiile de prima alegere ale tetraciclinei sunt:

actinomicoza

bruceloza

74

A.

gonoree

holera

rickettsioze

B.

C.

D.

E.

(pag. 1022, 1023)

Sunt reactii adverse produse de tetracicline:

iritatie gastrica si intestinala

diabet insipid nefrogen rezistent la vasopresina

75

A.

colorarea în brun a dintilor cu hipoplazia smaltului dentar

toxicitate cohleara

tubulopatie proximala de tip sindrom Fanconi în cazul administrarii de preparate cu termen de valabilitate depasit

B.

C.

D.

E.

(pag. 1021)

Indicatiile de alternativa ale tetraciclinei sunt:

infectii cu Chlamydia

holera

76

A.

acnee

gonoree

tularemie

B.

C.

D.

E.

(pag. 1022, 1023)

Doxiciclina are urmatorul profil farmacologic:

absorbtie orala influentata de alimente

la adult se administreaza per os 200 mg/zi o singura priza în prima zi, apoi 100 mg/zi o priza la 24 de ore

77

A.

produce des disbacterioze si suprainfectii intestinale

se acumuleaza în insuficienta renala

produce efecte de tip disulfiram la asocierea cu alcoolul

B.

C.

D.

E.

(pag. 1023, 1024)

Sunt antibiotice cu spectru larg:

cloramfenicolul

penicilina G

78

A.

tetraciclina

colistina

doxiciclina

B.

C.

D.

E.

(pag. 1021, 1025)

Principalele reactii adverse ale cloramfenicolului sunt:

reactiile adverse hematologice

ototoxicitatea

79

A.

reactiile adverse digestive

reactiile adverse neuropsihice

nefrotoxicitatea

B.

C.

D.

E.

(pag. 1026)

Pag. 40 din 284

Page 41: Teste Farmacie

Cloramfenicolul este indicat în:

angina streptococica

febra tifoida

80

A.

abcese cerebrale cu bacterii anaerobe

pneumonii cu Haemophilus influenzae

sinuzite

B.

C.

D.

E.

(pag. 1027)

Cloramfenicolul are urmatorul profil farmacologic:

difuziune buna în toate tesuturile, inclusiv în lichidul cefalorahidian

este contraindicat în infectii cu germeni sensibili la alte antibiotice si chimioterapice

81

A.

scade concentratiile plasmatice pentru anticoagulantele cumarinice, fenitoina, sulfamidele antidiabetice

sunt contraindicate serii repetate de tratament

este inhibitor enzimatic

B.

C.

D.

E.

(pag. 1026, 1027)

Polimixina B poate produce urmatoarele reactii adverse:

nefrotoxicitate

neurotoxicitate

82

A.

tulburari electrolitice

anemie aplastica

paralizia musculaturii striate

B.

C.

D.

E.

(pag. 1028)

Alegeti afirmatiile corecte cu privire la mecanismul de actiune al antibioticelor:

macrolidele inhiba sinteza proteica bacteriana prin legarea de subunitatile ribozomale 30S

bacitracina lezeaza membrana citoplasmatica bacteriana

83

A.

tetraciclinele inhiba sinteza proteica bacteriana prin legarea de subunitatile ribozomale 30S

polimixinele împiedica formarea peretelui bacterian

cloramfenicolul inhiba sinteza proteica bacteriana prin legarea de subunitatile ribozomale 50S

B.

C.

D.

E.

(pag. 1021, 1026)

Afirmatiile corecte privind asocierea antibioticelor sunt:

asocierea peniciline – tetracicline este contraindicata

polimixina B se poate asocia cu aminoglicozidele

84

A.

asocierea aminoglicozidelor cu carbenicilina sau ticarcilina este contraindicata

în septicemii de origine abdominala este indicata asocierea cloramfenicolului cu amikacina

bacitracina nu se asociaza cu polimixina si neomicina în preparate locale

B.

C.

D.

E.

(pag. 980, 1010, 1022, 1027, 1028, 1030)

Sunt antibiotice polipeptidice:

polimixina B

isepamicina

85

A.

colistina

norfloxacina

bacitracina

B.

C.

D.

E.

(pag. 1027)

Polimixinele au urmatoarele caracteristici:

au structura lipopeptidica

altereaza ireversibil membrana citoplasmatica a bacteriilor gram negativ

86

A.

nu au actiune bactericida

sunt nefrotoxice

se utilizeaza frecvent sistemic

B.

C.

D.

E.

(pag. 1027)

Contraindicatiile polimixinei B sunt:

infectii sistemice grave cu bacili gram negativ sensibili

miastenia gravis

87

A.

insuficienta renala

dizenterie colibacilara

asocierea cu aminoglicozide

B.

C.

D.

E.

(pag. 1028)

„Sindromul cenusiu” produs de cloramfenicol:

apare la concentratii plasmatice mai mici de 25 µg/ml

poate fi letal

88

A.

se caracterizeaza prin hipotermie maligna

riscul este mai mare la nou-nascut

este datorat deficitului de epurare hepatica prin glucuronoconjugare si renala

B.

C.

D.

E.

(pag. 1026)

Pag. 41 din 284

Page 42: Teste Farmacie

Indicatiile de prima alegere ale tetraciclinei sunt:

holera

febra tifoida

89

A.

bruceloza

rickettioze

pneumonii cu Mycoplasma

B.

C.

D.

E.

(pag. 1022)

Farmacografia tetraciclinei cuprinde:

la adulti, oral 2-4 g pe zi, in 4 prize egale

la adulti, oral 100 mg la 24 ore

90

A.

in infectii genitale cu Chlamidia trachomatis durata tratamentului este de cel putin 3 saptamani

local, preparate oftalmice (unguente, colire) de concentratie 20-30%

se administreaza la copii dupa aparitia dentitiei definitive

B.

C.

D.

E.

(pag. 1023)

Reactiile adverse produse de tetracicline sunt:

iritatie gastrica si intestinala

fotosensibilizare

91

A.

degenerescenta retrograda a nervului acustic

bloc neuromuscular cu relaxarea musculaturii scheletice

prin depunerea in oase determina inhibarea cresterii copiilor

B.

C.

D.

E.

(pag. 1021, 1022)

Cloramfenicolul este antibiotic de rezerva utilizat in infectii grave pentru care nu exista alta alternativa terapeutica:

difterie

febra tifoida

92

A.

tetanos

abcese cerebrale (cu bacterii anaerobe)

meningite, laringotraheite (la copii) cu H. Influenzae

B.

C.

D.

E.

(pag. 1027, 971)

Indicatiile terapeutice ale polimixinei B sunt:

oral in dispepsii colibacilare la sugari si copii

sub forma de aplicatii locale in otita externa, infectii oculare

93

A.

sistemic in tetanos

sistemic in meningita cu meningococ

intrarahidian in meningite cu Pseudomonas aeruginosa

B.

C.

D.

E.

(pag. 1028)

Colistina:

este polimixina B

se absoarbe bine dupa administrare orala

94

A.

trece in creier si LCR

se utilizeaza topic in instilatii oftalmice si spalaturi vezicale

se poate utiliza oral, i.m. si in perfuzii i.v.

B.

C.

D.

E.

(pag. 1029)

Bacitracina:

inhiba specific sinteza proteica bacteriana

are actiune bactericida de tip degenerativ

95

A.

are nefrotoxicitate mare

specific determina leziuni cohleare si vestibulare

se utilizeaza exclusiv local

B.

C.

D.

E.

(pag. 1029, 1030)

Notati afirmatiile adevarate despre tetracicline:

difuziunea in tesuturi este buna pentru tetraciclinele din generatia a II-a

rolitetraciclina se administreaza injectabil

96

A.

la pacientii cu insuficienta renala se poate administra doxiciclina

se asociaza frecvent cu penicilina

se contraindica la copii sub 8 ani

B.

C.

D.

E.

(pag. 1020-1022)

Doxiciclina:

este inactiva pe coci gram pozitiv

pe bacili gram negativ aerobi si gonococi este mai activa decat tetraciclina

97

A.

determina rar disbacterioza intestinala

se acumuleaza in insuficienta renala

se administreaza oral, 200 mg pe zi, timp de 10 zile

B.

C.

D.

E.

(pag. 1024)

Minociclina:

are absorbtie completa din tubul digestiv, foarte putin influentata de alimente si lapte

realizeaza concentratii ineficiente in secretiile traheobronsice si in secretiile sinusale

98

A.

are toxicitate vestibulara

determina specific confuzie mintala si delir

este indicata in infectii stafilococice grave

B.

C.

D.

E.

(pag. 1024, 1025)

Pag. 42 din 284

Page 43: Teste Farmacie

Notati afirmatiile false despre cloramfenicol:

are difuziune buna si rapida in toate tesuturile, inclusiv LCR

traverseaza placenta

99

A.

este foarte activ pe bacili gram pozitiv

in cursul tratamentului se fac examene hematologice

este de prima alegere in tifosul exantematic, bruceloza

B.

C.

D.

E.

(pag. 1026)

Notati reactiile adverse pentru cloramfenicol:

anemie aplastica

diaree, varsaturi, dureri la defecatie (la doze mari)

100

A.

infiltrarea grasa a ficatului

glosite, stomatite, limba neagra

nevrita optica

B.

C.

D.

E.

(pag. 1026)

Tema nr. 8

Chimioterapice antibacteriene

Bibliografie asociata temei:

Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.

pag. 1030-1058

Fac parte din chinolonele de a 2-a generaţie următoarele chinolone, cu excepţia:

acid oxolinic

acid pipemidic

1

A.

cinoxacina

rosoxacina

acid nalidixic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1030)

Următoarele chimioterapice antibacteriene nu se utilizează în tratamentul leprei, cu excepţia:

acidul nalidixic

nitrofurantoina

2

A.

dapsona

izoniazida

furazolidona

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1056)

Sunt chimioterapice antituberculoase minore următoarele medicamente, cu excepţia:

etionamida

cicloserina

3

A.

capreomicina

acid aminosalicilic

etambutol

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1046)

Izoniazida:

are biodisponibilitate orală crescută

se leagă 100% de proteinele plasmatice

4

A.

nu trece prin placentă

nu trece în laptele matern

este chimioterapic antituberculos minor

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1048; 1046)

Biseptolul:

este asociaţia dintre mafenid şi trimetoprim

se găseşte în comprimate de 400mg sulfametoxazol şi 80mg trimetoprim

5

A.

asociaţia trimetoprim - sulfamidă acţionează antagonist

asociaţia trimetoprim - sulfamidă acţionează bacteriostatic

asociaţia trimetoprim - sulfamidă are spectru antimicrobian mai restâns

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1041; 1042)

În terapia leprei se utilizează curent substanţele:

dapsona

clofazimina

6

A.

rifampicina

streptomicina

tetraciclina

B.

C.

D.

E.

(pag. 1056)

Clofazimina utilizată în terapia leprei produce următoarele reacţii adverse:

colorarea pielii şi a leziunilor leproase în roşu-brun

uscăciunea pielii

7

A.

prurit

fotosensibilizare

ototoxicitate

B.

C.

D.

E.

(pag. 1057)

Pag. 43 din 284

Page 44: Teste Farmacie

Etionamida:

este medicaţie de alternativă în tuberculoză

se administrează în asociere cu alte chimioterapice antituberculoase

8

A.

administrarea se face oral

se administrează în sarcină

se administrează în insuficienţă hepatică

B.

C.

D.

E.

(pag. 1054)

Etambutolul:

are absorbţie bună după administrare orală

realizează concentraţii mari în plămân

9

A.

după administrare orală se metabolizează în ficat

acţionează bacteriostatic

nu se instalează rezistenţă în cazul utilizării lui ca medicaţie unică

B.

C.

D.

E.

(pag. 1051)

Furazolidona:

are absorbţie scăzută după administrarea orală

realizează concentraţii plasmatice mici, ineficace pentru efect antibacterin, după administrare orală

10

A.

se utilizează în enterocolite, giardioză

în infecţii sistemice cu stafilococ

se administrează parenteral

B.

C.

D.

E.

(pag. 1044)

Nitrofurantoina produce următoarele reacţii adverse:

digestive

alergice

11

A.

icter colestatic

sindrom lupoid

cardiotoxicitate

B.

C.

D.

E.

(pag. 1043)

Este contraindicată administrarea nitrofurantoinei în:

alergii

insuficienţă renală

12

A.

deficit de G6PD

ultimul trimestru de sarcină

la tineri

B.

C.

D.

E.

(pag. 1043)

Nitrofurantoina este indicată în:

infecţii urinare acute

infecţii urinare recidivante cu colibacili

13

A.

tricomoniază

infecţii digestive la copii mai mici de 1 an

infecţii urinare în timpul sarcinii

B.

C.

D.

E.

(pag. 1043)

Ftalilsulfatiazolul:

este indicat în infecţii digestive acute

este indicat la purtătorii cronici de bacili dizenterici pentru eradicarea germenilor intestinali

14

A.

are absorbţie redusă din tubul digestiv

eliminarea se face predominant prin fecale

la adulţi se administrează oral 1mg/zi

B.

C.

D.

E.

(pag. 1040)

Ofloxacina:

are biodisponibilitate orală 100%

realizează concentraţii tisulare mari

15

A.

eliminarea este predominant renală în formă activă

se administrează oral 100mg/zi

în insuficienţa renală se reduce doza la jumătate

B.

C.

D.

E.

(pag. 1034)

Mecanismul actiunii antibacteriene a chinolonelor consta în:

blocarea dihidropteroatsintetazei

inhibarea ADN-topoizomerazelor

16

A.

inhibarea sintezei proteice bacteriene prin fixare pe subunitatea 50S a ribozomilor bacterieni

inhibarea sintezei proteice bacteriene prin fixare pe subunitatea 30S a ribozomilor bacterieni

inhibarea neuraminidazei

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1030)

Alegeti enuntul incorect referitor la fluorochinolone:

au spectru antimicrobian îngust

inhiba ADN giraza bacteriana

17

A.

sunt indicate în profilaxia cistitei recurente la femei

sunt indicate în infectii ale pielii cu bacili gram negativ

preparatele cu fier scad absorbtia fluorochinolonelor

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1033; 1034)

Alegeti enuntul incorect referitor la sulfamidele sistemice cu durata de actiune scurta:

au absorbtie digestiva redusa

au difuziune buna în tesuturi

18

A.

biotransformarea se face în ficat, prin acetilare-N4

metabolizarea este dependenta de reactivitatea individuala (acetilatori lenti si rapizi)

trec prin placenta în circulatia fetala

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1036)

Pag. 44 din 284

Page 45: Teste Farmacie

Alegeti enuntul incorect referitor la sulfamidele sistemice retard:

au absorbtie crescuta si rapida din tubul digestiv

se leaga în proportie mare de proteinele plasmatice

19

A.

se acetileaza în proportie mica

T1/2 este aproximativ 4-6 ore

metabolitii glucuronoconjugati sunt solubili

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1037)

Alegeti enuntul incorect referitor la sulfamidele antimicrobiene:

cresc efectul si respectiv toxicitatea pentru anticoagulantele orale

blocheaza dihidropteroatsintetaza

20

A.

rezistenta bacteriana la sulfamide se poate instala prin substituirea caii metabolice a acidului folic

acidul p-aminobenzoic antagonizeaza actiunea antibacteriana a sulfamidelor

substantele care acidifiaza urina scad toxicitatea renala a sulfamidelor antimicrobiene

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1037; 1039)

Alegeti enuntul incorect referitor la sulfafurazol:

are absorbtie buna din tubul digestiv

eliminarea se face predominant renal

21

A.

este medicament de electie în nocardioza

este contraindicat în insuficienta hepatica si renala grava

este o sulfamida sistemica cu durata lunga de actiune

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1037; 1039)

Sulfacetamida este indicata în:

infectii urinare

conjunctivite si infectii oculare superficiale cu germeni sensibili

22

A.

infectii biliare

salmoneloze

dizenterie bacilara

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1040)

Biseptolul este o asociatie:

sulfadiazina-trimetoprim

sulfamerazin-trimetroprim

23

A.

sulfametoxazol-trimetoprim

sulfametrol-trimetoprim

sulfafurazol-trimetoprim

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1042)

Alegeti enuntul incorect referitor la izoniazida:

are biodisponibilitate orala crescuta

procesul de biotransformare prezinta polimorfism genetic

24

A.

este activa pe micobacterii aflate în faza de multiplicare

inhiba ADN giraza bacteriana

asocierea cu rifampicina creste riscul hepatotoxicitatii

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1048; 1049)

Ftalilsulfatiazolul este indicat în:

infectii digestive acute

conjunctivite si infectii oculare superficiale cu germeni sensibili

25

A.

profilaxia infectarii arsurilor

infectii urinare

infectii respiratorii

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1040)

Alegeti enuntul incorect referitor la rifampicina:

absorbtia orala este redusa

realizează concentraţii mari în plamân, ficat, bila

26

A.

se metabolizeaza hepatic prin dezacetilare, cu formarea unui metabolit activ ca antituberculos

spectrul antibacterian cuprinde M. Leprae

rezistenta se dezvolta repede, prin aparitia unei mutatii care altereaza ARN polimeraza

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1049; 1050)

Alegeti enuntul incorect referitor la rifampicina:

în tuberculoza se administreaza în asociatii polichimioterapice, pentru a evita instalarea rezistentei

are efect inhibitor enzimatic

27

A.

produce reactii alergice

creste toxicitatea hepatica a izoniazidei

are actiune bactericida

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1049; 1051)

Alegeti enuntul incorect referitor la streptomicina:

are absorbtie digestiva redusa

este un antituberculos major

28

A.

inhiba sinteza acizilor grasi, care sunt precursori ai acidului micolic

rezistenta pentru bacilul Koch poate fi întârziata prin asocierea cu alte chimioterapice

poate produce tulburari vestibulare si tulburari auditive

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1052; 1053)

Pag. 45 din 284

Page 46: Teste Farmacie

Alegeti enuntul incorect referitor la etambutol:

are absorbtie buna dupa administrare orala

mecanismul actiunii antituberculoase este bacteriostatic

29

A.

rezistenta se instaleaza rapid în cazul utilizarii ca medicatie unica

este un antituberculos minor

poate produce nevrita optica

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1051)

Alegeti enuntul incorect referitor la pirazinamida:

absorbtia orala este aproape completa

are efect toxic hepatic

30

A.

poate produce reacţii alergice: erupţii cutanate, fotosensibilizare

este un antituberculos major

este indicata administrarea în guta

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1052)

Alegeti enunturile corecte referitoare la chinolone:

au un nucleu comun, 4-oxo-1,4-dihidrochinoleina

mecanismul actiunii antibacteriene este de tip bactericid

31

A.

spectrul antibacterian este diferit, în functie de generatia din care fac parte

inhiba neuraminidaza

chinolonele „vechi” (acidul nalidixic) au spectru antibacterian larg

B.

C.

D.

E.

(pag. 1030)

Ciprofloxacina:

are biodisponibilitate orala medie, aproximativ 60 %

este o chinolona din generatia I

32

A.

are difuziune buna în tesuturi, cu realizarea de concentratii mari în rinichi, parenchim pulmonar

T1/2 este 40 ore

este indicata în candidoze

B.

C.

D.

E.

(pag. 1030; 1034)

Sunt chimioterapice antituberculoase minore:

Streptomicina

Cicloserina

33

A.

etionamida

rifabutin

rifampicina

B.

C.

D.

E.

(pag. 1046; 1055)

Acidul nalidixic:

este o chinolona din generatia a III-a

se elimina renal, realizând în urina concentratii mari

34

A.

are spectru antibacterian îngust

se administreaza oral

este indicat în tricomoniaza, giardioza

B.

C.

D.

E.

(pag. 1030; 1033)

Alegeti enunturile corecte referitoare la acidul nalidixic:

se elimina predominant digestiv

are spectru antibacterian larg

35

A.

este indicat în infectii urinare

este contraindicata asocierea sa cu tetraciclina sau cu cloramfenicol, deoarece apare antagonism de acţiune

este o chinolona „noua”

B.

C.

D.

E.

(pag. 1030, 1033)

Este contraindicata administrarea acidului nalidixic în urmatoarele situatii:

sarcina (primul trimestru)

alaptare

36

A.

cistite

epilepsie

insuficienta renala avansata

B.

C.

D.

E.

(pag. 1032)

Reactii adverse produse de acidul nalidixic sunt:

reactii alergice: eruptii cutanate, fotosensibilizare

aparat digestiv: greturi, varsaturi, diaree

37

A.

SNC: cefalee, ameteli, tulburari vizuale

aparat respirator: deprimarea respiratiei (mai ales la vârstnici)

colorarea în brun a dintilor, cu hipoplazia smaltului dentar

B.

C.

D.

E.

(pag. 1032)

Alegeti enunturile corecte referitoare la fluorochinolone:

inhiba dihidrofolatreductaza

fluorochinolonele administrate oral au biodisponibilitate buna

38

A.

realizeaza concentratii mai mari decât cele plasmatice în prostata, plamâni, bila

rezistenta se dezvolta repede

spectrul antimicrobian este larg

B.

C.

D.

E.

(pag. 1033)

Pag. 46 din 284

Page 47: Teste Farmacie

Spectrul antimicrobian al fluorochinolonelor cuprinde

coci gram pozitiv: Staphilococcus aureus

coci gram negativ: Neisseria meningitidis

39

A.

bacili gram negativ: E. coli, Salmonella, Shigella

chlamidii: chlamidia trahomatis

protozoare: Giardia

B.

C.

D.

E.

(pag. 1033)

Reactii adverse produse de fluorochinolone sunt:

cutanate: alopecie

aparatul digestiv: greata, voma, diaree

40

A.

SNC: convulsii, delir, halucinatii

reactii alergice: fotosensibilizare, urticarie

eroziuni si leziuni la nivelul cartilajelor de crestere, evidentiate la animale de laborator

B.

C.

D.

E.

(pag. 1033)

Alegeti afirmatiile corecte referitoare la fluorochinolone:

interfera cu procesul de sinteza al acidului folic

antiacidele cu ioni bivalenti Mg2+, Ca2+ sau trivalenti Al3+ scad absorbtia fluorochinolonelor

41

A.

spectrul antimicrobian este îngust

rezistenta se instaleaza lent, cu frecventa redusa

sunt indicate în candidoze

B.

C.

D.

E.

(pag. 1033)

Fluorochinolonele sunt indicate în:

giardioza

infecţii urinare

42

A.

prostatita bacteriana

infecţii cu N. Gonorhoeae

infecţii gastrointestinale: gastroenterita cu Salmonella, febra tifoidă

B.

C.

D.

E.

(pag. 1033; 1034)

Dapsona:

are absorbtie lenta si completa din tubul digestiv

este utilizata exclusiv în tratamentul leprei

43

A.

efectul antibacterian este asemanator streptomicinei (inhibarea sintezei proteice)

poate produce tulburari nervoase: insomnie, nervozitate

poate produce dermatita alergica

B.

C.

D.

E.

(pag. 1056)

Sunt sulfamide sistemice cu durata scurta de actiune:

sulfafurazol

sulfametoxidiazina

44

A.

sulfatiazol

ftalilsulfatiazol

sulfadimidina

B.

C.

D.

E.

(pag. 1037)

Sunt sulfamide intestinale:

sulfatiazol

ftalilsulfatiazol

45

A.

salazosulfapiridina

sulfafurazol

sulfametoxazol

B.

C.

D.

E.

(pag. 1037)

Sunt sulfamide sistemice cu durata lunga de actiune:

sulfametoxidiazina

sulfadimetoxina

46

A.

sulfatiazol

sulfametoxipiridazina

sulfametoxazol

B.

C.

D.

E.

(pag. 1037)

Spectrul antimicrobian al sulfamidelor cuprinde:

bacili gram pozitiv: Clostridium tetani

chlamidii

47

A.

micoplasme

virusuri

protozoare: toxoplasme, plasmodii

B.

C.

D.

E.

(pag. 1037)

Alegeti enunturile corecte referitoare la sulfamidele antibacteriene:

actiunea bacteriostatica a sulfamidelor este împiedicata de acidul p-aminobenzoic

spectrul antimicrobian al sulfamidelor este îngust

48

A.

salazosulfapiridina este utilizata în tratamentul infectiilor urinare

sulfamidele antibacteriene cresc efectul si respectiv toxicitatea sulfamidelor antidiabetice

legarea de proteinele plasmatice a sulfamidelor sistemice retard este redusa

B.

C.

D.

E.

(pag. 1037-1039)

Pag. 47 din 284

Page 48: Teste Farmacie

Sulfametoxazolul:

se absoarbe bine oral

este o sulfamida sistemica retard

49

A.

nu prezinta risc de cristalurie

eliminarea se face predominant prin fecale

se foloseste frecvent asociat cu trimetoprim

B.

C.

D.

E.

(pag. 1036; 1039)

Alegeti enunturile corecte referitoare la sulfamidele antimicrobiene:

sunt substante naturale

molecula lor prezinta asemanari structurale cu acidul para-aminobenzoic, pe care îl antagonizeaza

50

A.

sulfamidele sistemice semiretard nu se leaga de proteinele plasmatice

sulfamidele intestinale au absorbtie crescuta din tubul digestiv

actiunea bacteriostatica a sulfamidelor este împiedicata de prezenta puroiului si a tesuturilor necrozate

B.

C.

D.

E.

(pag. 1035; 1037)

Tema nr. 9

Analgezice opioide

Bibliografie asociata temei:

Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.

pag.163-187

Următoarele tipuri de receptori sunt receptori opioizi, cu excepţia:

miu;

kappa;

1

A.

beta;

sigma;

delta.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 164)

Nu deprimă centrul respirator:

morfina;

buprenorfina;

2

A.

butorfanolul;

pentazocina;

fentanilul.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 185)

Tramadolul:

prezintă risc mic de abuz şi dependenţă;

este indicat în cazul pacienţilor cărora AINS le sunt contraindicate;

3

A.

se administrează doar per os;

este contraindicată întreruperea bruscă a tratamentului cu tramadol;

are latenţa lungă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 186-187)

Pentazocina:

induce dependenţă psihică;

nu produce euforie;

4

A.

la injectarea intratisulară, se preferă calea s.c.;

este indicată asocierea cu morfina;

poate induce sindomul de sevraj la morfinomani.

B.

C.

D.

E.

(pag. 185)

Buprenorfina:

pentru prevenirea unui sindrom de sevraj, tratamentul nu se întrerupe brusc;

este indicată asocierea sa cu morfina;

5

A.

produce deprimare respiratorie frecventă;

deprimarea respiratorie este antagonizată incomplet de naloxon;

nu provoacă reacţii digestive.

B.

C.

D.

E.

(pag. 184)

Codeina:

este analgezic opiod slab;

este antitusiv moderat;

6

A.

se administreaza în tusea productivă;

provoacă diaree;

morfina este metabolitul său activ.

B.

C.

D.

E.

(pag. 183)

Dextropropoxifenul:

nu este antitusiv;

se elimină urinar, sub formă de metaboliţi;

7

A.

se indică asocierea sa cu analgezice nonopioide;

este indicat în tratamentul toxicomaniei şi sindromului de abstinenţă la morfinomimetice;

este deprimant respirator puternic.

B.

C.

D.

E.

(pag. 182)

Pag. 48 din 284

Page 49: Teste Farmacie

Despre metadonă sunt adevărate următoarele afirmaţii:

prezintă tendinţă la cumulare;

este indicată în tratamentul toxicomaniei la morfină şi derivaţii săi;

8

A.

are durata relativ lungă, cu variabilitate mare (4-48 ore);

nu se administrează per os;

sindromul de sevraj este mai temperat.

B.

C.

D.

E.

(pag. 181)

Care afirmaţii referitoare la morfină sunt false:

produce hipotensiune arterială;

are efect imunosupresiv;

9

A.

toleranţa se instalează la analgezie, mioză şi constipaţie;

este recomandată ca analgezic în travaliu;

este contraindicată la copii sub 2 ani.

B.

C.

D.

E.

(pag. 177-178)

Care dintre variantele de mai jos reprezintă tipurile de receptori specifici pentru opioizi:

miu;

alfa;

10

A.

kappa;

delta;

sigma.

B.

C.

D.

E.

(pag. 164)

Farmacocinetica analgezicelor opioide cuprinde:

biodisponibilitatea pe cale intrarectală este mai ridicată faţă de calea per os;

biodisponibilitatea pe cale transnazală poate fi comparată cu cea pe cale parenterală;

11

A.

difuziunea prin placentă este nesemnificativă;

pentru morfină calea per os este rezervată preparatelor retard, adresate durerii cronice;

efectul primul pasaj hepatic este foarte scăzut pentru majoritatea analgezicelor morfinomimetice.

B.

C.

D.

E.

(pag. 168-169)

Analgezicele morfinomimetice pot prezenta următoarele acţiuni farmacodinamice, de intensitate variabilă, funcţie de substanţă:

acţiune analgezică;

efect antitusiv;

12

A.

efect antidiareic;

tendinţă la HTA;

mioză.

B.

C.

D.

E.

(pag. 171)

Care dintre analgezicele opioide următoare provoacă mioză

morfina;

codeina;

13

A.

pentazocina;

petidina;

piritramida.

B.

C.

D.

E.

(pag. 171,182)

Nalbufina:

nu influenţează semnificativ tensiunea arterială;

nu deprimă respiraţia;

14

A.

nu declanşează sindromul de sevraj la morfinomani;

poate provoca tulburări de limbaj şi distorsiunea imaginii corporale;

produce sedare, cu somnolenţă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 186)

Farmacografia analgezicelor morfinomimetice cuprinde:

în administrare îndelungată se preferă calea s.c.;

atenţie sporită se acordă pacienţilor vârstnici, cu funcţia hepatică redusă, şi cu boli respiratorii cronice;

15

A.

durata supravegherii funcţiei respiratorii este de maximum 24 ore, deoarece frecvent deprimarea respiratorie se instalează rapid;

este contraindicată administrarea la copii sub 2 ani;

sunt contraindicate activitățile ce impun o atenție sporită.

B.

C.

D.

E.

(pag. 175-176)

Deprimarea respiratorie este foarte redusă în cazul administrării următoarelor analgezice opioide:

tramadol;

morfină;

16

A.

codeină;

oxicodonă;

nalbufină.

B.

C.

D.

E.

(pag. 175)

Notaţi variantele care reprezintă exemple de analgezice opioide:

levorfanol;

levofloxacină;

17

A.

butorfanol;

buspironă;

buprenorfină.

B.

C.

D.

E.

(pag. 166)

Pag. 49 din 284

Page 50: Teste Farmacie

Fentanilul prezintă următoarele caracteristici:

este indicat în neuroleptanalgezie, asociat cu droperidol;

se poate administra copiilor sub 2 ani;

18

A.

impune monitorizarea funcţiei muşchilor striaţi;

se prezintă şi sub formă de preparate sublinguale de tip „oralet”;

se prezintă şi sub formă de preparate transdermice de tip dispozitiv cu eliberare controlată.

B.

C.

D.

E.

(pag. 179)

Alegeţi variantele incorecte cu privire la metadonă:

se elimină digestiv;

are T1/2 lung;

19

A.

are durata foarte scurtă;

este euforizant şi toxicomanogen mai slab, comparativ cu morfina;

în tratament injectabil de lungă durată se alege calea s.c.

B.

C.

D.

E.

(pag. 181)

Alegeţi variantele corecte cu privire la metadonă:

se leagă de proteinele plasmatice în procent înalt (90%);

se biotransformă hepatic la metaboliţi inactivi;

20

A.

se administrează pe stomacul gol;

are tendinţă la cumulare;

în tratamentul intoxicaţiei acute cu metadonă, naloxonul trebuie repetat la 8 ore.

B.

C.

D.

E.

(pag. 181)

Notaţi variantele false referitoare la petidină:

se elimină digestiv;

se biotransformă la norpetidină, metabolit toxic;

21

A.

produce mioză;

este contraindicată asocierea cu IMAO;

are efect deprimant SNC.

B.

C.

D.

E.

(pag. 181-182)

Notaţi variantele adevărate referitoare la petidină:

norpetidina, metabolitul său toxic, poate induce tulburări SNC;

are T1/2 lung şi durata foarte lungă;

22

A.

per os, formele lichide nediluate pot provoca anestezia mucoasei bucale;

parenteral, poate provoca anestezia corneei cu abolirea reflexului cornean;

nu se administrează injectabil.

B.

C.

D.

E.

(pag. 181-182)

În funcţie de structura chimică, analgezicele opioide se clasifică în:

morfinani;

fenilpiperidine;

23

A.

fenilheptilamine;

derivaţi de acid salicilic;

benzomorfani.

B.

C.

D.

E.

(pag. 166)

Neuromodulatorii sunt neuropeptide active biologic aparţinând mai multor tipuri:

endorfine;

enzime;

24

A.

enkefaline;

endomorfine;

dinorfine.

B.

C.

D.

E.

(pag. 163-164)

Notaţi afirmaţiile corecte referitoare la biodisponibilitatea analgezicelor morfinomimetice:

per os, este mai mică (15-60%) şi este marcată de o variabilitate interindividuală largă, în cazul compuşilor tip morfină;

per os, este mai ridicată (50-60%) şi fără mari deviaţii interindividuale, în cazul codeinei, hidrocodonei, oxicodonei şi codetilinei;

25

A.

per os, este mai mare de 60% în cazul metadonei;

pe cale sublinguală, este scăzută şi cu fluctuaţii mari interindividuale;

pe cale intrarectală, este mai scăzută faţă de calea per os.

B.

C.

D.

E.

(pag. 168-169)

Supradozarea şi intoxicaţia acută cu analgezice opioide au ca simptome:

mioză accentuată (excepţie petidina şi în hipoxie accentuată);

respiraţie Cheyne-Stokes până la apnee;

26

A.

HTA;

retenţie urinară;

diaree.

B.

C.

D.

E.

(pag. 173)

Analgezicele opioide au ca efecte secundare:

deprimarea respiratiei;

greaţă, vomă;

27

A.

diaree;

efecte de psihostimulare, până la delir şi convulsii;

imunodepresie.

B.

C.

D.

E.

(pag. 173)

Pag. 50 din 284

Page 51: Teste Farmacie

Pentru analgezicele morfinomimetice formele farmaceutice moderne sunt:

tip „oralet” pentru absorbţie sublinguală;

tip sistem transdermic cu cedare controlată;

28

A.

forme pentru calea intranazală, cu absorbţie sistemică;

supozitoare;

dispozitiv cu pompe computerizate pentru autoadministrare pe cale s.c.

B.

C.

D.

E.

(pag. 175)

Antagonişti totali miu şi kappa (antidoturi) sunt:

naloxonul;

nalbufina;

29

A.

naltrexonul;

nalorfina;

nalmefenul.

B.

C.

D.

E.

(pag. 168)

Agonişti kappa şi antagonişti miu sunt:

butorfanolul;

buprenorfina;

30

A.

nalbufina;

nalorfina;

levorfanolul.

B.

C.

D.

E.

(pag. 167)

Agonişti totali miu şi kappa sunt:

hidromorfona;

hidrocodona;

31

A.

oximorfona;

oxicodona;

buprenorfina.

B.

C.

D.

E.

(pag. 167)

Care dintre următoarele analgezicele opioide nu prezintă mecanism complex opioid şi monoaminergic?

fentanilul;

metadona;

32

A.

petidina;

tramadolul;

pentazocina.

B.

C.

D.

E.

(pag. 166)

Analgezicele opioide au următoarele proprietăţi farmacocinetice, cu excepţia:

primul pasaj este relativ înalt pentru majoritatea analgezicelor morfinomimetice;

este posibilă stocarea în ţesutul adipos în cazul compuşilor lipofili, la doze mari;

33

A.

epurarea este majoritar hepatică;

eliminarea metaboliţilor glucuronoconjugaţi are loc urinar şi biliar;

eliminarea metaboliţilor glucuronoconjugaţi are loc doar urinar.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 168-169)

Nu reprezintă o acţiune farmacodinamică pentru analgezicele morfinomimetice:

acţiunea analgezică;

efectul antidiareic;

34

A.

deprimarea centrului tusei, efect antitusiv util;

scăderea tonusului uterului gravid;

mioza.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 171)

Notaţi afirmaţia incorectă referitoare la farmacografia analgezicelor morfinomimetice:

dozele iniţiale sunt doze eficace minime;

în administrare îndelungată se preferă calea i.m.;

35

A.

se monitorizează funcţia respiratorie;

nu sunt contraindicate activităţile ce impun o atenţie sporită (conducerea maşinii etc);

este contraindicată administrarea la copii sub 2 ani.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 175-176)

Notaţi afirmaţia greşită cu privire la farmacografia analgezicelor morfinomimetice:

alcoolul este contraindicat deoarece potenţează deprimarea respiratorie;

deprimarea respiratorie este foarte crescută la: tramadol, codeină şi oxicodonă;

36

A.

injectate pe cale s.c. analgezicele opiode provoacă reacţii locale (edem, necroză);

hipotensiunea ortostatică şi greaţa apar mai ales în ortostatism, apariţia fiind favorizată de trecerea bruscă din clino- în ortostatism;

constipaţia poate fi prevenită printr-o alimentaţie bogată în fibre şi lichide.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 175-176)

Pag. 51 din 284

Page 52: Teste Farmacie

Nu reprezintă o contraindicaţie pentru administrarea de morfină:

astmul;

durerile acute foarte mari din infarctul de miocard;

37

A.

hipertrofia de prostată;

insuficienţa hepatică;

stările convulsive.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 177)

Antagonist total miu şi kappa este:

morfina;

codeina;

38

A.

oxicodona;

naloxonul;

levorfanolul.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 168)

Agonist total miu şi kappa nu este:

dihidrocodeina;

morfina;

39

A.

nalorfina;

oximorfona;

hidrocodona.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 167)

Notaţi afirmaţia incorectă referitoare la morfină:

morfina este eliberatoare de histamină;

nu influenţează testele hepatice;

40

A.

difuziunea prin bariera hematoencefalică are loc într-un procent mai mic, comparativ cu celelalte opioide;

încetinirea tranzitului intestinal este intensă;

toleranţa nu se instalează pentru mioză şi constipaţie.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 177-178)

Notaţi afirmaţia corecta referitoare la morfină:

nu difuzează prin placentă şi în laptele matern;

nu deprimă centrul respirator;

41

A.

este indicată în cazul durerilor cronice mari;

creşte metabolismul bazal;

se administrează doar injectabil.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 177-178)

Fentanilul are următoarele caracteristici, cu excepţia:

este de 80-100 ori mai potent ca morfina;

este indicat în neuroleptanalgezie;

42

A.

este deprimant respirator mai slab şi de mai scurtă durată comparativ cu morfina;

impune monitorizarea funcţiei muşchilor striaţi;

se poate administra sugarilor.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 179)

Metadona are următoarele caracteristici, cu excepţia:

este indicată în tratamentul toxicomaniei la morfină şi derivaţii săi;

are T1/2 scurt (1-4 ore);

43

A.

prezintă eliminare renală;

este euforizant şi toxicomanogen mai slab, comparativ cu morfina;

per os, se administrează după masă sau cu lapte.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 181)

Următoarele afirmaţii despre petidină sunt adevărate, cu excepţia:

prezintă un metabolit toxic, norpetidina;

produce midriază;

44

A.

are efect excitant SNC, intens în insuficienţa renală;

se asociază cu IMAO;

este euforizant şi toxicomanogen mai slab, comparativ cu morfina.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 181-182)

Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la codeină este falsă:

poate induce convulsii la copii;

este metabolitul morfinei;

45

A.

este inhibitor al centrului respirator bulbar de circa 3 ori mai slab ca morfina;

este contraindicată la copii sub 5 ani;

este indicată în tusea uscată, iritativă.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 183)

Despre pentazocină nu este adevărat că:

nu produce deprimare respiratorie;

nu induce dependenţă psihică;

46

A.

se asociază cu morfina, pentru a antagoniza deprimarea respiratorie morfinică;

este indicata în analgezie la naştere;

la administrare injectabilă, calea i.m. este preferabilă căii s.c.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 185)

Pag. 52 din 284

Page 53: Teste Farmacie

Una din afirmaţiile următoare referitoare la buprenorfină nu este corectă:

nu se asociază cu morfina;

este analgezic intens, cu potenţa de circa 25 de ori mai mare raportat la morfină;

47

A.

produce sedare cu somnolenţă;

provoacă reacţii alergice cutanate;

nu produce deprimare respiratorie.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 184)

Despre tramadol nu este adevărat că:

nu suprimă sindromul de abstinenţă la morfinomani;

este contraindicat în epilepsie;

48

A.

riscul de abuz şi de dependenţă este foarte mare;

dozele se ajustează în insuficienţele hepatică şi renală;

poate provoca şoc anafilactic.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 186-187)

Nalbufina are următoarele reacţii adverse, cu excepţia:

sedare, cu somnolenţă;

reacţii alergice cutanate;

49

A.

deprimare respiratorie;

poate declanşa sindromul de sevraj la morfinomani;

risc de farmacodependenţă foarte mare.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 186)

Care dintre următoarele medicamente întârzie, în caz de asociere, biotransformarea tramadolului la metabolitul activ?

antidepresivele IMAO;

antidepresivele inhibitoare ale recaptării serotoninei;

50

A.

inductoarele enzimatice ale izoformei CYP3A4;

inhibitoarele enzimatice ale izoformei CYP2D6;

sărurile de litiu.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 187)

Tema nr. 10

Analgezice antipiretice

Bibliografie asociata temei:

Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.

pag. 188-200

Actiunile farmacodinamice principale, de intensitate variabila functie de grupa chimica, semnalate la analgezice -antipiretice sunt urmatoarele, cu exceptia:

analgezica

sedativa

1

A.

antipiretica

antiinflamatoare

antispastica

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 190)

Referitor la actiunea antipiretica a analgezicelor-antipiretice:

sunt hipotermizante

reduc pragul perceperii durerii

2

A.

inhiba biosinteza de PGE2, cu efect pirogen la nivel central hipotalamic

nu influenteaza centrii termoreglarii

inhiba specific biosinteza de PGI2 la nivel central

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 190)

Diflunisal:

este derivat de pirazolona

nu se absoarbe la administrare per os

3

A.

are durata scurta de actiune

este analgezic si antiinflamator mai potent ca acidul acetilsalicilic

se poate administra in sarcina si alaptare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 195, 196)

Aminofenazona:

este metebolitul activ al fenacetinei

se administreaza numai injectabil

4

A.

este antiinflamator puternic

a fost retrasa din uz in multe tari

poate fi utilizata la pacienti cu leucopenie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 197)

Paracetamol:

nu traverseaza bariera hematoencefalica

este antiinflamator

5

A.

este antipiretic de electie la copii mici, in viroze

se poate administra in caz de insuficienta hepatica si renala

este contraindicat in dureri reumatice

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 198-200)

Pag. 53 din 284

Page 54: Teste Farmacie

Reactiile adverse posibile la doze mari de paracetamol sunt urmatoarele, cu exceptia:

citoliza hepatica

purpura trombocitopenica

6

A.

necroza tubulara

sindrom Reye

rabdomiolize

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 199, 200)

Acidul acetilsalicilic se administreaza ca antiagregant plachetar, la adult, in doza de:

0,1 - 0,3 g o data pe zi

0,3 - 0,5 mg la 2 - 3 zile

7

A.

0,5 g de 4 ori pe zi

0,5 g de 6 ori pe zi

5 g pe zi in 3 - 5 prize

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 195)

Urmatoarele actiuni farmacodinamice sunt caracteristice acidului acetilsalicilic, cu exceptia:

analgezic moderat

antiagregant plachetar, la doze foarte mari antiinflamatorii

8

A.

antiinflamator puternic

hipoglicemiant

uricozuric

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 193, 194)

Metamizol:

este incriminat in inducerea cancerului gastric

are efect antiinflamator puternic

9

A.

se utilizeaza numai injectabil

se administreza per os la adult 3 - 6 g/zi, in 2 - 3 prize

se administreaza i.m. la adult 0,5 - 1 g de 1 - 3 ori/zi

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 197, 198)

Indicatiile terapeutice pentru paracetamol sunt urmatoarele, cu exceptia:

cefalee si nevralgii

poliartrita reumatoida si reumatism poliarticular acut

10

A.

mialgii

febra de etiologie diversa

dismenoree

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 200)

Contraindicatiile acidului acetilsalicilic sunt urmatoarele, cu exceptia:

Ulcer gastroduodenal

Astm bronsic

11

A.

Sarcina

Alergie la salicilati

Cefalee

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 194, 195)

Despre salicilat sunt corecte raspunsurile:

salicilatul este biotransformat in ficat, pe 3 cai

are T1/2 mare

12

A.

cinetica de biotransformare este de ordinul 2

se leaga de albuminele plasmatice in procent mic

la o concentratie de peste 450 mcg/ml poate produce tulburari metabolice grave

B.

C.

D.

E.

(pag. 192, 193)

Acidul acetilsalicilic:

produce bronhoconstrictie

este hiperglicemiant

13

A.

reduce filtrarea glomerulara

produce soc anafilactic

produce sindrom Reye

B.

C.

D.

E.

(pag. 194)

Intoxicatia acuta cu acid acetilsalicilic se caracterizeaza prin:

convulsii

mioza punctiforma

14

A.

delir

alcaloza respiratorie

acidoza metabolica

B.

C.

D.

E.

(pag. 194)

In ce situatii este contraindicat acidul acetilsalicilic:

alergii la salicilati

sarcina

15

A.

mialgii

cefalee

astm bronsic

B.

C.

D.

E.

(pag. 195)

Se poate administra acid acetilsalicilic in urmatoarele situatii:

infectii virale la copii, sub 4 ani

reumatism poliarticular acut

16

A.

tromboze arteriale

nevralgii

astm bronsic

B.

C.

D.

E.

(pag. 195)

Pag. 54 din 284

Page 55: Teste Farmacie

Care din substantele urmatoare face parte din derivati de chinolina:

fenacetina

acetaminofen

17

A.

diflunisal

salipirina

glafenina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. . 189)

Referitor la efectele adverse ale analgezicelor – antipireticelor este fals enuntul:

produc euforie

nu produc toleranta

18

A.

nu produc deprimare respiratorie

nu produc toxicomanie

nu produc farmacodependenta

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 191)

Efectele secundare la administrarea de acid acetilsalicilic sunt urmatoarele, cu exceptia:

microhemoragii gastrice

bronhoconstrictie

19

A.

hiperglicemie si hipercolesterolemie

eritem nodos

sindrom Reye

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 194)

Alegeti care din urmatoarele substante este derivat de acid salicilic:

diflunisal

aminofenazona

20

A.

acetaminofen

metamizol

salipirina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 188))

Actiunile farmacodinamice ale acidului acetilsalicilic sunt urmatoarele, cu exceptia:

Analgezic moderat

Antiinflamator puternic

21

A.

Bronhodilatator moderat

Antiagregant plachetar la doze mici subanalgezice

Uricozuric

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 193, 194)

Ce efect advers poate produce acidul acetilsalicilic?

aritmii ventriculare

tuse uscata

22

A.

depresie

sindrom de sevraj

sindrom Reye

B.

C.

D.

E.

*

(pag. . 194)

Metamizol:

Este aminofenazona

Se utilizeaza p.o. si i.m.

23

A.

Este contraindicate în colici renale

Este incriminat în inducerea cancerului gastric

Este lipsit de efecte adverse

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 197, 198)

Care enunt este fals:

diflunisalul are durata de actiune lunga

diflunisalul se leaga in procent foarte mare de proteinele plasmatice

24

A.

diflunisalul nu are efect analgezic si antiinflamator

diflunisalul are efect antipiretic mai slab

diflunisalul este contraindicat in diateze hemoragice

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 196)

Acetilsalicilatul de lizina:

nu este tolerat gastric

nu are efect analgezic-antipiretic

25

A.

are T1/2 mediu

are hidrosolubilitate scazuta

provoaca hemoragii gastrice

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 196)

Notati elementele prin care se monitorizeaza rectiile adverse la acidul acetilsalicilic:

melena

gingivoragii, echimoze

26

A.

electrocardiograma

tinitus (zgomote in urechi)

mioza

B.

C.

D.

E.

(pag. 195)

Pag. 55 din 284

Page 56: Teste Farmacie

Acidul acetilsalicilic:

are un prim pasaj intestinal si hepatic redus

in sange este rapid hidrolizat

27

A.

metabolitul salicilat circula nelegat de albuminele plasmatice

determina acetilarea ireversibila a ciclooxigenazei inductibile tip COX-2

este contraindicat in tromboze arteriale si profilaxia infarctului de miocard

B.

C.

D.

E.

(pag. 191-195)

Posologia per os pentru acidul acetilsalicilic cuprinde:

ca analgezic si antipiretic la adult, 0,5 g de 4 - 6 ori/zi

ca antipiretic in infectii virale la copii sub 4 ani, 65 mg/kgc/zi, fractionat la 4 - 6 ore

28

A.

ca antiinflamator la adult, 3 - 5 g/zi, in 3 - 5 prize

in profilaxia infarctului de miocard, 0,3 g/zi

in reumatismul poliarticular acut la copil, doza de atac 1 g/kgc/zi, fractionat la 4 - 6 ore, timp de 2 - 3 zile, apoi 2/3 din doza de atac

B.

C.

D.

E.

(pag. 195)

Sindromul Reye:

este carcteristic pentru paracetamol

a determinat retragerea din consum in multe tari pentru aminofenazona

29

A.

este caracterizat prin hepatita fulminanta si edem cerebral

este precipitat la copii sub 4 ani, tratati cu acid acetilsalicilic ca antipiretic, in infectii virale

este frecvent fatal

B.

C.

D.

E.

(pag. 194)

Diflunisal:

are durata lunga de actiune ce permite administrarea la 12 ore

este administrat in caz de hipersensibilitate la salicilati

30

A.

se administreaza in afectiuni reumatismale inflamatorii, in tratamente de durata

ca analgezic, doza de atac este de 1 g si doza de intretinere 0,5 g la 4 - 6 ore

ca antiinflamator se administreaza 4 - 6 g/zi, in 1 - 2 prize

B.

C.

D.

E.

(pag. 196)

Aminofenazona:

este derivat de pirazolona

are efect analgezic, antipiretic, dar si antiinflamator moderat

31

A.

este contraindicata in febra de etiologie diversa

este lipsita de efecte adverse

frecvent determina noduli locali la injectare i.m.

B.

C.

D.

E.

(pag. 197)

Metamizol:

este aminofenazona

este utilizat p.o. si i.m.

32

A.

are efect antiinflamator intens

determina agranulocitoza

se administreaza la adult, per os, 0,5 g de 2 - 3 ori/zi (max. 3 g/zi)

B.

C.

D.

E.

(pag. 197, 198)

Notati indicatiile terapeutice pentru metamizol:

artralgii

poliartrita reumatoida

33

A.

cefalee

colici renale si biliare

profilaxia infarctului de miocard

B.

C.

D.

E.

(pag. 198)

Propifenazona:

nu este incriminata in inducerea cancerului gastric

foarte rar determina soc anafilactic

34

A.

are efect antiinflamator intens

se administreaza numai injectabil

la adult se administreaza per os si i.r., 100 - 300 mg de 3 ori pe zi

B.

C.

D.

E.

(pag. 198)

Paracetamol:

are absorbtie per os rapida si aproape completa

are un metabolit, N-acetil-benzochinonimina, responsabil de toxicitatea hepatica si renala

35

A.

tratamentul se face obisnuit 10 - 12 zile

se asociaza frecvent cu inductoarele enzimatice (barbiturice) pentru a scadea toxicitatea hepatica

se evita la copiii mici in viroze

B.

C.

D.

E.

(pag. 198-200)

Pag. 56 din 284

Page 57: Teste Farmacie

Intoxicatia acuta cu paracetamol se caracterizeaza prin:

necroza acuta hepatica

icter

36

A.

hipotermie

encefalopatie

mioza

B.

C.

D.

E.

(pag. 200)

Metamizolul:

este prodrog al acidului acetilsalicilic

este antipiretic slab

37

A.

este analgezic si antispastic mai intens

este indicat in colici biliare, renale

este contraindicat in mialgii si artralgii

B.

C.

D.

E.

(pag. 197, 198)

In intoxicatia acuta cu paracetamol:

latenta este de 1 saptamana pentru semnele clinice

latenta este de 1 - 2 luni pentru insuficienta hepatica

38

A.

se administreaza ca antidot acetilcisteina in primele 12 ore

efectul letal este la 2,5 g/zi

apare necroza hepatica acuta

B.

C.

D.

E.

(pag. 200)

Acidul acetilsalicilic:

are T1/2 la salicilat foarte scurt (aproximativ 15 min)

este analgezic si antipiretic moderat

39

A.

este antiinflamator puternic

este proagregant plachetar la doze mici subanalgezice

este contraindicat in sarcina

B.

C.

D.

E.

(pag. 192-194)

Notati reactiile adverse care apar la doze mari de paracetamol:

citoliza hepatica

hipotensiune arteriala, bradicardie

40

A.

necroza tubulara

rabdomiolize

leucopenie

B.

C.

D.

E.

(pag. 199, 200)

Prezinta actiune antispastica musculotropa îndeosebi:

metamizol

acid acetilsalicilic

41

A.

fenacetina

propifenazona

glafenina

B.

C.

D.

E.

(pag. 189)

Notati analgezicele – antipiretice derivati de p-aminofenol:

fenacetina

benorilat

42

A.

diflunisal

paracetamol

fenazona

B.

C.

D.

E.

(pag. . 189)

Actiunile farmacodinamice semnalate la analgezice – antipiretice sunt:

Antispastica

Sedativa

43

A.

Antiinflamatoare

Antidepresiva

Analgezica

B.

C.

D.

E.

(pag. 190)

Care sunt principalele actiuni farmacodinamice ale analgezicelor-antipireticelor:

analgezica

antiinflamatoare

44

A.

sedativa

antipiretica

euforizanta

B.

C.

D.

E.

(pag. 190)

Analgezicele-antipiretice:

reduc temperatura normala

reduc febra

45

A.

nu sunt hipotermizante

inhiba biosinteza de PGE2

stimuleaza mecanismele de termoliza

B.

C.

D.

E.

(pag. 190)

Analgezicele-antipiretice:

ridica pragul perceperii durerii

au eficacitate mare in durerile somatice

46

A.

suprima durerea

au efect antialergic

au actiune euforizanta

B.

C.

D.

E.

(pag. 188, 190)

Pag. 57 din 284

Page 58: Teste Farmacie

Sunt adevarate enunturile:

COX este o enzima membranara

COX-1 este prezenta in toate tesuturile

47

A.

COX-1 se gaseste numai in plamani

COX-2 este inductibila in toate tesuturile

COX-1 este inductibila in toate tesuturile

B.

C.

D.

E.

(pag. 190)

Indicatiile terapeutice pentru acidul acetilsalicilic sunt:

Artralgii

Infectii virale la copii sub 4 ani

48

A.

Profilaxia infarctului de miocard

Cefalee

Mialgii

B.

C.

D.

E.

(pag. 195)

Selectati enunturile false referitoare la acidul acetilsalicilic:

are biodisponibilitate peste medie – 68%

alimentele nu influenteaza absorbtia gastrointestinala

49

A.

in sange este repede hidrolizat

comprimatele efervescente nu dau Cp dubla fata de comprimatele obisnuite

absorbtie p.o. relativ buna

B.

C.

D.

E.

(pag. 191, 192)

Transportul in sange al acidului acetilsalicilic:

se face in forma libera

se face in forma legata de albumine

50

A.

se face numai in forma legata de albumine

se face numai in forme libera

nici un raspuns corect

B.

C.

D.

E.

(pag. 193)

Tema nr. 11

Hipnotice si tranchilizante

Bibliografie asociata temei:

Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.

pag.36-67

Hipnoinductoarele:

produc deprimarea SNC gradata doza-dependenta

la doze mari produc somn narcotic

1

A.

actioneaza selectiv asupra unor receptori specifici (situsuri specifice din complexul GABA-ergic)

trezirea din somn se face cu dificultate

reduc durata de somn REM

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 40)

La întreruperea brusca a unui tratament îndelungat cu hipnotice barbiturice apare:

obisnuinta

sindrom de abstinenta

2

A.

inductia enzimatica

toleranta încrucisata cu alte medicamente

sensibilizare (eruptii cutanate)

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 44)

Amobarbital:

este barbituric cu latenta si durata scurte (15 minute, respectiv 3 ore)

este indicat în insomnii intermitente

3

A.

se poate administra timp îndelungat

nu determina obisnuinta

nu determina somnolenta dupa trezire

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 45)

În hiperexcitabilitate si nevroze, fenobarbitalul se administreaza:

100 mg per os, cu 45 de minute înainte de culcare

100 mg per os, cu 15 de minute înainte de culcare

4

A.

100 mg x 2/zi, per os (dimineata si seara)

15 mg x 2-3/zi, per os

200 mg i.m.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 46)

Care dintre urmatoarele afirmatii despre nitrazepam nu este adevarata?

prezinta absorbtie digestiva buna

intra în circuitul entero-hepatic

5

A.

are T ½ plasmatic scurt (2-3 ore)

este anticonvulsivant

în insomnii, la adult, se administreaza 5-10 mg per os, seara la culcare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 46)

Zolpidem:

se leaga pe ambele situsuri ale benzodiazepinelor BZD1 si BZD2

prezinta selectiv actiunea hipnotica-sedativa a benzodiazepinelor

6

A.

este miorelaxant

nu determina somnolenta diurna

induce obisnuinta si farmacodependenta

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 48)

Pag. 58 din 284

Page 59: Teste Farmacie

Notati mecanismul de actiune specific la doze hipnotice si sedative pentru hipnoticele barbiturice:

inhiba eliberarea de GABA

cresc frecventa de deschidere a canalelor de clor

7

A.

cresc timpul de deschidere a canalelor de clor

deprima formatia reticulata ascendenta activatoare – SAA

stimuleaza formatia reticulata ascendenta activatoare – SAA

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 42)

Care dintre urmatorii compusi este barbituric cu durata ultrascurta (10-20 de minute) de actiune?

secobarbital

pentobarbital

8

A.

hexobarbital

fenobarbital

amobarbital

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 42)

Care dintre urmatoarele barbiturice hipnotice are durata lunga de actiune (8-10 ore)?

hexobarbital

pentobarbital

9

A.

ciclobarbital

amobarbital

fenobarbital

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 43)

Indicatiile barbituricelor sunt urmatoarele, cu exceptia:

insomnii

epilepsie

10

A.

anestezie generala

insuficienta respiratorie

preanestezie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 44, 45)

Actiunile tranchilizantelor (anxioliticelor) sunt urmatoarele, cu exceptia:

reducerea starii de tensiune psihica

antipsihotica

11

A.

miorelaxanta

anticonvulsivanta

inductoare ale anesteziei generale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 52, 70)

Tranchilizantele (anxioliticele) de tip benzodiazepine sunt urmatoarele, cu exceptia:

clordiazepoxid

diazepam

12

A.

clobazam

meprobamat

medazepam

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 52)

Indicatiile terapeutice pentru tranchilizante (anxiolitice) sunt urmatoarele, cu exceptia:

sindromul psiho-neurovegetativ

insomnii psihogene

13

A.

stari spastice ale muschilor striati

miastenia gravis

starea de rau epileptic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 53)

Grupul I (tip diazepam) al benzodiazepinelor are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

absorbtie per os înalta

biotransformare la metaboliti inactivi

14

A.

semiviata eliminarii lunga

medazepamul este biotransformat la diazepam

acumulare cu realizarea starii de echilibru dupa aproximativ o saptamâna

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 57)

Antidotul în intoxicatia acuta cu benzodiazepine este:

perfuzia cu NaHCO3

flumazenil

15

A.

buspirona

adrenalina

zopiclon

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 59)

Despre clorazepat urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:

este biotransformat în mediul acid gastric la nordazepam activ

dozele anxiolitice la adult sunt de 10-30 mg/zi, administrate în câteva prize, per os

16

A.

T ½ plasmatic al metabolitului activ nordazepam este de 30-65 ore

se utilizeaza exclusiv ca anxiolitic

este indicat în tetanos, în doze foarte mari, cu respiratie asistata

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 63, 64)

Pag. 59 din 284

Page 60: Teste Farmacie

Care dintre urmatoarele benzodiazepine se administreaza de electie în anxietatea la miastenici si miopatici?

diazepam

clordiazepoxid

17

A.

bromazepam

medazepam

tofisopam

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 65)

Care dintre urmatoarele efecte adverse sunt proprii benzodiazepinelor si nu caracterizeaza toate tranchilizantele?

somnolenta

ataxie

18

A.

farmacodependenta cu sindrom de sevraj

efecte teratogene la administrarea în primul trimestru de sarcina

obisnuinta

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 58)

Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata?

tranchilizantele reduc starea de tensiune psihica

diazepamul are actiune anticonvulsivanta

19

A.

meprobamatul are actiune miorelaxanta

tranchilizantele tempereaza reactiile emotionale

tranchilizantele modifica intens facultatile intelectuale si functiile senzoriale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 52)

Contraindicatiile pentru administrarea diazepamului sunt reprezentate de urmatoarele situatii, cu exceptia:

gravide, primul trimestru

ambulatoriu, la conducatorii auto

20

A.

miastenia gravis

tetanos

insuficienta respiratorie acuta

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 61)

Reactiile adverse comune tranchilizantelor sunt:

somnolenta

obisnuinta

21

A.

ataxie

efecte teratogene

farmacodependenta cu sindrom de sevraj

B.

C.

D.

E.

(pag. 53, 58)

Actiunile farmacodinamice ale tranchilizantelor benzodiazepine sunt:

anxiolitica

sedativ-hipnoinductoare

22

A.

anticonvulsivanta

antiparkinsoniana

antipsihotica

B.

C.

D.

E.

(pag. 58)

Tranchilizantele benzodiazepine sunt utilizate în:

schizofrenie

sindromul anxios

23

A.

boala Parkinson

convulsii si epilepsie

miastenia gravis

B.

C.

D.

E.

(pag. 60)

Diazepamul este utilizat în:

sindromul anxios

stari spastice ale muschilor striati

24

A.

miastenia gravis

starea de rau epileptic

preanestezie

B.

C.

D.

E.

(pag. 60, 61)

Benzodiazepinele tip diazepam (grupul I) sunt biotransformate în metabolitii activi:

clorazepat

flurazepam

25

A.

nordazepam

oxazepam

clobazam

B.

C.

D.

E.

(pag. 57)

Benzodiazepinele tip diazepam (grupul I) prezinta urmatoarele caracteristici:

absorbtie per os înalta

biotransformare în procente mari la metaboliti inactivi

26

A.

au semiviata eliminarii lunga

prin dealkilare oxidativa sunt biotransformate la oxazepam

diazepam este biotransformat la medazepam

B.

C.

D.

E.

(pag. 57)

Pag. 60 din 284

Page 61: Teste Farmacie

Clorazepatul:

este o structura chimica activa ca atare

este biotransformat în mediul acid gastric, prin decarboxilare, la nordazepam activ

27

A.

este utilizat ca anxiolitic

se administreaza exclusiv oral

se administreaza în tetanos ca anticonvulsivant, în doze foarte mari, cu respiratie asistata

B.

C.

D.

E.

(pag. 63)

Tranchilizantele benzodiazepine:

activeaza un situs de pe subunitatea alfa a complexului receptor postsinaptic GABA-A

scad frecventa de deschidere a canalelor de clor

28

A.

produc hiperpolarizare si inhibitie neuronala

sunt antagonisti selectivi ai receptorilor GABA-A

au indice terapeutic mare (IT aprox. 1000)

B.

C.

D.

E.

(pag. 58,59)

Care dintre urmatorii compusi sunt tranchilizante benzodiazepine?

alprazolam

clordiazepoxid

29

A.

meprobamat

buspirona

clonidina

B.

C.

D.

E.

(pag. 52)

Notati tranchilizantele benzodiazepine:

medazepam

diazepam

30

A.

buspirona

oxazolam

meprobamat

B.

C.

D.

E.

(pag. 52)

Notati reactiile adverse comune pentru tranchilizante:

tulburari de coordonare motorie

obisnuinta

31

A.

somnolenta

efecte teratogene

efecte neurologice de tip extrapiramidal

B.

C.

D.

E.

(pag. 53)

Tofisopam:

este anticonvulsivant

este anxiolitic cu latenta si durata scurte

32

A.

se administreaza de electie în anxietate la miastenici

este agonist al receptorilor 5-HT1A presinaptici

prezinta biodisponibilitate per os mica

B.

C.

D.

E.

(pag. 65)

Hipnoticele barbiturice:

activeaza un situs specific de pe complexul receptor GABA-A postsinaptic

cresc frecventa deschiderii canalelor de clor

33

A.

cresc timpul de deschidere al canalelor de clor

inhiba eliberarea de GABA

produc hiperpolarizare si inhibitie neuronala

B.

C.

D.

E.

(pag. 42)

Care dintre urmatorii compusi sunt barbiturice cu durata de actiune scurta (2-4 ore) si latenta scurta (15-20 minute)?

ciclobarbital

pentobarbital

34

A.

hexobarbital

barbital

secobarbital

B.

C.

D.

E.

(pag. 43)

Care dintre urmatorii compusi sunt barbiturice narcotice?

tiopental

fenobarbital

35

A.

pentobarbital

hexobarbital

barbital

B.

C.

D.

E.

(pag. 42)

Indicatiile terapeutice ale barbituricelor sunt:

preanestezie

insomnii

36

A.

boala Parkinson

epilepsie

anestezia generala

B.

C.

D.

E.

(pag. 44, 45)

Pag. 61 din 284

Page 62: Teste Farmacie

Fenobarbitalul este indicat:

rar ca hipnotic, deoarece produce somnolenta dupa trezire si sedare reziduala

ca sedativ

37

A.

ca inductor enzimatic în porfiria hepatica

ca anticonvulsivant în epilepsie

ca inhibitor enzimatic în icterul neonatal

B.

C.

D.

E.

(pag. 46)

Flunitrazepam:

este hipnotic barbituric

nu modifica structura somnului si nu reduce durata somnului de tip REM

38

A.

creste frecventa de deschidere a canalelor de clor

se utilizeaza exclusiv per os

se utilizeaza ca hipnotic per os si în preanestezie i.m.

B.

C.

D.

E.

(pag. 46, 47)

Nitrazepam:

este hipnocoercitiv cu latenta si durata lunga

are T ½ plasmatic relativ lung (21-28 ore)

39

A.

este hipnotic modern

se utilizeaza în epilepsie

se poate administra la indivizi cu profesii care necesita vigilenta crescuta

B.

C.

D.

E.

(pag. 46)

Zopiclon:

se absoarbe repede per os

se leaga pe situsurile benzodiazepinelor

40

A.

afecteaza somnul paradoxal REM

traseele EEG sunt identice cu cele ale benzodiazepinelor

nu provoaca somnolenta diurna

B.

C.

D.

E.

(pag. 48)

Zolpidem:

este hipnoinductor

prezinta actiune anticonvulsivanta

41

A.

determina somnolenta diurna

în tratamentul cronic dezvolta rapid obisnuinta si farmacodependenta

se administreaza per os în insomnii tranzitorii sau cronice

B.

C.

D.

E.

(pag. 48, 49)

Cloralhidrat:

are ca metabolit activ tricloretanolul

este hipnocoercitiv

42

A.

are mecanism de actiune similar benzodiazepinelor

prezinta efect iritant pe mucoase

se administreaza per os si intrarectal, în asociere cu mucilag de guma arabica

B.

C.

D.

E.

(pag. 40, 49, 50)

Diazepam:

este biotransformat pe caile SOMH la 2 metaboliti activi

nu strabate bariera hemato-encefalica si se redistribuie în tesutul adipos

43

A.

la injectarea rapida pe cale i.v. poate determina deprimare respiratorie marcata

este contraindicata administrarea i.v. în status epilepticus

în intoxicatia acuta moartea se produce rapid prin hipotensiune arteriala si deprimare respiratorie

B.

C.

D.

E.

(pag. 61)

Buspirona:

este agonist al receptorilor 5-HT1A presinaptici

este agonist presinaptic alfa-2

44

A.

este tranchilizant (anxiolitic)

are actiune hipnotica si anticonvulsivanta

este ineficace în atacurile de panica

B.

C.

D.

E.

(pag. 65)

Nitrazepam:

este hipnoinductor

modifica structura somnului, reducând durata somnului de tip REM

45

A.

are T ½ plasmatic scurt (2-3 ore)

în administrari repetate produce o sedare posthipnotica

se utilizeaza în insomnii si epilepsie

B.

C.

D.

E.

(pag. 40,46)

Bromurile se utilizeaza ca sedative si prezinta urmatoarele caracteristici:

prezinta efect iritant tisular

determina impotenta sexuala (la tratamentul îndelungat)

46

A.

se elimina rapid din organism

se administreaza exclusiv i.v. si per os dupa mese

se leaga pe ambele situsuri ale benzodiazepinelor

B.

C.

D.

E.

(pag. 50)

Pag. 62 din 284

Page 63: Teste Farmacie

Notati contraindicatiile la administrarea de diazepam:

gravide, în primul trimestru

tetanos

47

A.

miastenia gravis

conducatori auto

anxietatea din nevroze si psihoze

B.

C.

D.

E.

(pag. 61)

Alprazolam:

are efect sedativ – hipnotic

este anxiolitic

48

A.

are efect antidepresiv

este indicat în depresia anxioasa

este contraindicat în atacul de panica

B.

C.

D.

E.

(pag. 64, 65)

Oxazepam:

are T ½ plasmatic si durata de actiune scurte

produce somnolenta

49

A.

nu are efect sedativ – hipnotic

este indicat ca anxiolitic

este biotransformat direct la metabolit glucuronoconjugat activ

B.

C.

D.

E.

(pag. 64)

Care dintre urmatorii compusi sunt hipnotice benzodiazepine?

metohexital

nitrazepam

50

A.

bromizoval

flunitrazepam

cloralhidrat

B.

C.

D.

E.

(pag. 40, 46, 47)

Tema nr. 12

Antidepresive

Bibliografie asociata temei:

Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.

pag. 84-106

Notati neuromediatorii deficitari in depresii:

Catecolaminele si serotonina

Dopamina si acidul gama-aminobutiric

1

A.

Acetilcolina si dopamina

Histamina si adrenalina

Encefalinele si endorfinele

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 85)

Antidepresivele timoleptice de tip amine triciclice utilizate curent in farmacoterapeutica sunt urmatoarele, cu exceptia:

Imipramina

Desipramina

2

A.

Maprotilina

Clomipramina

Amoxapina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 87)

Urmatoarele antidepresive sunt inhibitoare moderne selective ale recaptarii serotoninei, cu exceptia:

Fluoxetin

Fluvoxamin

3

A.

Paroxetin

Moclobemid

Citalopram

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 88)

Care dintre urmatoarele antidepresive este blocant modern al receptorilor alfa-2 presinaptici?

Imipramina

Moclobemid

4

A.

Fenelzina

Mirtazapin

Doxepina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 88)

Antidepresivele timoleptice clasice tip amine triciclice sunt caracterizate prin urmatorul profil farmacotoxicologic, cu exceptia:

Hipotensiune ortostatica

Hipertensiune arteriala

5

A.

Aritmii

Retentie urinara

Glaucom

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 90)

Antidepresivele se afla in relatie de sinergism cu urmatoarele medicamente sau grupe de medicamente, cu exceptia:

Analgezice opioide

Antiepileptice

6

A.

Simpatomimetice

Amfetamina

Petidina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 93)

Pag. 63 din 284

Page 64: Teste Farmacie

Notati reactia adversa care nu caracterizeaza antidepresivele timoleptice clasice tipice, amine triciclice si tetraciclice

Anxietate

Convulsii tonico-clonice

7

A.

Insomnie sau somnolenta

Tulburari de memorie

Sindromul neuroleptic malign

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 95)

Mianserina:

Este IMAO clasic neselectiv si ireversibil

Este amina triciclica

8

A.

Este in grupa antidepresivelor atipice

Are durata scurta de actiune (T1/2 - 2 ore)

Potenteaza efectele amfetaminei

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 98)

Reactiile adverse specifice ale inhibitorilor selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) sunt urmatoarele, cu exceptia:

Greata

Anorexie

9

A.

Anxietate

Tahicardie, aritmii, hipotensiune arteriala

Disfunctii sexuale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 102-103)

Actiunile farmacodinamice specifice antidepresivelor timeretice clasice, inhibitori de monoaminoxidaza (IMAO), sunt urmatoarele, cu exceptia:

Scaderea concentratiei catecolaminelor libere in SNC si periferie

Vasodilatatie cu hipotensiune arteriala (paradoxal)

10

A.

Efect psihostimulant slab

Potentarea efectelor simpatomimeticelor, cu crize hipertensive

Potentarea efectelor tiraminei, cu crize hipertensive

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 104)

Notati afirmatia falsa despre moclobemid:

Este IMAO-A selectiv

Determina reactia adversa "cheese effect" (efectul branzei) exacerbata la asocierea cu alimente bogate in tiramina

11

A.

Este indicat in depresii atipice

Are latenta lunga (2-4 saptamani)

Uzual se administreaza per os, 300 mg pe zi, in trei prize

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 105)

Mirtazapin:

Este agonist alfa-2 presinaptic

Este indicat in schizofrenie

12

A.

Blocheaza si receptorii postsinaptici 5-HT 2 si 5-HT 3

Determina reactii adverse de tip serotoninergic exacerbate

Se administreaza per os, 600 mg pe zi, priza unica, seara

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 104)

Antidepresivele de tip inhibitori de monoaminoxidaza (IMAO):

Se administreaza numai injectabil

Absorbtia per os este scazuta

13

A.

Durata efectului antidepresiv dupa oprirea tratamentului este corelata cu T1/2

Durata efectului antidepresiv dupa oprirea tratamentului este de aproximativ 2-3 zile

Sunt indicate ca antidepresive de rezerva, in depresiile rezistente la amine triciclice

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 104)

Reactiile adverse frecvente ale antidepresivelor inhibitori de monoaminoxidaza (IMAO) clasice, neselective si ireversibile, sunt urmatoarele, cu exceptia:

Insomnie si agitatie

Hipotensiune ortostatica

14

A.

"Cheese effect" (efectul branzei), manifestat cu crize de HTA grave la asocierea alimentelor bogate in tiramina

Sindrom parkinsonian

Pierdere in greutate

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 104)

In care dintre urmatoarele afectiuni nu este indicata fluoxetina?

Depresie majora

Epilepsie

15

A.

Afectiuni obsesiv-compulsive

Stare de panica

Bulimie nervoasa

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 103)

Pag. 64 din 284

Page 65: Teste Farmacie

Profilul farmacotoxicologic al antidepresivelor atipice se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:

Risc scazut de convulsii tonico-clonice

Efect sedativ slab

16

A.

Efecte anticolinergice slabe sau absente

Efect hipotensiv slab sau absent

Efecte cardiace absente

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 98)

Antidepresivele timoleptice clasice tipice, amine triciclice si tetraciclice:

Scad efectele NA si 5-HT la nivel SNC si in periferie

Scad efectele simpatomimeticelor

17

A.

Au efect anticataleptic

Nu determina hipotensiune ortostatica

Au latenta scurta (1-5 ore)

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 95)

Antidepresivele:

Sunt neuroleptice

Sunt denumite si timoanaleptice

18

A.

Influenteaza negativ tonusul afectiv si dispozitia

Se administreaza in starea de rau epileptic

Se administreaza ca inductoare ale anesteziei generale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 85)

Care dintre urmatoarele antidepresive timoleptice face parte din grupul aminelor triciclice?

Doxepina

Mianserina

19

A.

Diazepam

Trazodon

Clobazam

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 87)

Farmacoterapia antidepresivelor cuprinde:

Se trateaza obligatoriu medicamentos formele usoare de depresie

Indicatia principala este depresia endogena moderata si severa

20

A.

In depresia agitata se administreaza timolepticele activatoare

In depresia severa sunt contraindicate antidepresivele triciclice

La varstnici aminele triciclice nu determina reactii adverse

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 92)

Antidepresivele:

Influenteaza pozitiv starea timica

Fac parte din grupa psihoanaleptice

21

A.

Potenteaza neurotransmisia inhibitoare mediata de GABA

Se administreaza ca anticonvulsivante si miorelaxante

Sunt indicate in schizofrenii si tulburari paranoide

B.

C.

D.

E.

(pag. 85)

Notati antidepresivele timoleptice din grupa aminelor triciclice:

Imipramina

Viloxazina

22

A.

Amitriptilina

Mianserina

Doxepina

B.

C.

D.

E.

(pag. 87)

Notati antidepresivele timoleptice din grupa aminelor tetraciclice:

Maprotilina

Desipramina

23

A.

Amoxapina

Trazodon

Mianserina

B.

C.

D.

E.

(pag. 87)

Antidepresivele timeretice clasice inhibitori de monoaminoxidaza (IMAO) neselective si ireversibile sunt:

Fenelzina

Nialamida

24

A.

Moclobemid

Mirtazapin

Tranilcipromina

B.

C.

D.

E.

(pag. 87)

Antidepresivele inhibitoare selective ale recaptarii noradrenalinei sunt:

Doxepina

Amitriptilina

25

A.

Maprotilina

Desipramina

Citalopram

B.

C.

D.

E.

(pag. 88)

Pag. 65 din 284

Page 66: Teste Farmacie

Antidepresivele inhibitoare moderne selective ale recaptarii serotoninei (ISRS) sunt:

Citalopram

Imipramina

26

A.

Fluoxetin

Fluvoxamin

Paroxetin

B.

C.

D.

E.

(pag. 88)

Antidepresivele blocante moderne ale receptorilor alfa-2 presinaptici:

Sunt reprezentati de mianserina

Inhiba eliberarea NA in fanta sinaptica

27

A.

Stimuleaza sinapsele serotoninergice

Favorizeaza eliberarea 5-HT din citoplasma in fanta sinaptica

Stimuleaza sinapsele adrenergice, favorizand eliberarea NA in fanta sinaptica

B.

C.

D.

E.

(pag. 88)

Farmacoterapia antidepresivelor cuprinde:

In depresia agitata timereticele sau timolepticele activatoare sunt contraindicate

In depresia severa de electie sunt antidepresivele triciclice administrate intr-o singura doza, seara

28

A.

IMAO sunt de prima alegere, fiind mai eficace decat aminele triciclice

In depresiile psihoreactive de electie sunt aminele triciclice

In starile depresive postpartum se pot administra antidepresivele triciclice deoarece nu trec in laptele matern

B.

C.

D.

E.

(pag. 92)

Antidepresivele potenteaza efectele:

Amfetaminei

Analgezicelor opioide

29

A.

Antiepilepticelor

Antihipertensivelor simpatolitice

Catecolaminelor si simpatomimeticelor

B.

C.

D.

E.

(pag. 93)

Notati actiunile farmacodinamice ale timolepticelor clasice tipice, amine triciclice si tetraciclice:

Scad efectele NA si 5-HT la nivel SNC si in periferie

Potenteaza efectele simpatomimeticelor (cu crize hipertensive)

30

A.

Efect anticataleptic

Hipertensiune arteriala cu tahicardie reflexa

Efect anticolinergic central si periferic

B.

C.

D.

E.

(pag. 95)

Reactiile adverse frecvente ale timolepticelor clasice tipice, amine triciclice si tetraciclice, sunt:

Anxietate

Convulsii tonico-clonice

31

A.

Deprimare medulara cu agranulocitoza

Efecte secundare de tip anticolinergic

Stimulare cardiaca intensa

B.

C.

D.

E.

(pag. 95-96)

Notati afirmatiile false despre antidepresivele atipice:

Constituie a doua generatie de antidepresive timoleptice

Au durata de actiune extrem de lunga

32

A.

Prezinta toxicitate cardiovasculara

Au IT mai mare comparativ cu aminele triciclice tipice

Prezinta risc ridicat de convulsii tonico-clonice

B.

C.

D.

E.

(pag. 98)

Mianserina:

Este amina tetraciclica

Inhiba relativ slab recaptarea NA

33

A.

Determina sedare, convulsii

Contraindicata in depresii

Determina reactii adverse cardiovasculare

B.

C.

D.

E.

(pag. 98)

Farmacodinamia inhibitorilor selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) cuprinde:

Inhiba recaptarea catecolaminelor

Au afinitate pentru receptorii colinergici muscarinici

34

A.

Inhiba selectiv si potent recaptarea serotoninei

Nu au afinitate pentru receptorii adrenergici alfa-1

Au efecte secundare anticolinergice si alfa-1 adrenolitice

B.

C.

D.

E.

(pag. 102)

Pag. 66 din 284

Page 67: Teste Farmacie

Reactiile adverse specifice inhibitorilor selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) de tip efecte secundare serotoninergice sunt:

Anxietate

Glaucom cu unghi inchis

35

A.

Anorexie

Retentie urinara si constipatie

Dureri de cap si disfunctii sexuale

B.

C.

D.

E.

(pag. 102)

Notati medicamentele implicate in sindromul serotoninergic sever:

Risperidon

Fluoxetina

36

A.

Ondansetron

Amitriptilina

Trazodona

B.

C.

D.

E.

(pag. 102)

Fluoxetina:

Este neuroleptic sedativ

Este biotransformata de catre S.O.M.H. la norfluoxetin, metabolit activ

37

A.

Are T1/2 foarte lung, cu mare variabilitate interindividuala

Nu determina hipotensiune arteriala si cardiotoxicitate

Se administreaza in starea de panica

B.

C.

D.

E.

(pag. 103)

Notati indicatiile terapeutice ale fluoxetinei:

Depresie majora

Afectiuni obsesiv-compulsive

38

A.

Epilepsie

Inductia anesteziei

Starea de panica

B.

C.

D.

E.

(pag. 103)

Reactiile adverse specifice inhibitorilor selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) frecvent intalnite, de tip efecte secundare serotoninergice sunt:

Cardiotoxicitate

Greata, voma, diaree

39

A.

Anorexie

Cefalee vasculara

Depresie majora

B.

C.

D.

E.

(pag. 102-103)

Pentru antidepresivele inhibitori de monoaminoxidaza (IMAO) mecanismul de actiune confera:

Latenta scurta, 1-4 ore

Latenta lunga, 1-4 saptamani

40

A.

Durata scurta, 1-24 ore, dupa intreruperea administrarii

Durata lunga, 2-4 saptamani, dupa intreruperea administrarii

Durata efectului antidepresiv dupa oprirea tratamentului este corelata cu T1/2

B.

C.

D.

E.

(pag. 104)

Moclobemid:

Este IMAO-A selectiv

Asocierea cu alimente bogate in tiramina determina "cheese effect" (efectul branzei), cu crize de HTA grave

41

A.

Trecerea de la IMAO-A la amine triciclice si invers necesita cel putin 2-3 luni de pauza

Nu potenteaza efectele analgezicelor opioide

Se administreaza in depresiile atipice

B.

C.

D.

E.

(pag. 105)

Mirtazapin:

Este agonist alfa-2 presinaptic

Blocheaza receptorii postsinaptici 5-HT 2 responsabili de agitatia psihomotorie

42

A.

Blocheaza receptorii postsinaptici 5-HT 3 responsabili de greata si voma

Este IMAO-A selectiv

Este ISRS

B.

C.

D.

E.

(pag. 104)

Clasificarea antidepresivelor in functie de criteriul farmacoterapeutic cuprinde:

Timoleptice clasice tipice

Neurotonice

43

A.

Timoleptice noi atipice

Timeretice clasice si noi

Tranchilizante

B.

C.

D.

E.

(pag. 85-86)

Clasificarea antidepresivelor timoleptice in functie de structura chimica cuprinde:

Amine triciclice

Ciclopropilamine

44

A.

Hidrazine

Benzamide

Amine tetraciclice

B.

C.

D.

E.

(pag. 87-88)

Pag. 67 din 284

Page 68: Teste Farmacie

Notati antidepresivele timeretice clasice inhibitori de monoaminoxidaza (IMAO) neselective si ireversibile:

Fenelzina

Doxepina

45

A.

Tranilcipromina

Clomipramina

Nialamida

B.

C.

D.

E.

(pag. 87)

Notati caracteristicile antidepresivelor timoleptice atipice, moderne:

Au reactii adverse cardiovasculare evidente

Determina constipatie si retentie urinara

46

A.

Au profil farmacotoxicologic cardiovascular si anticolinergic practic nul

Sunt inhibitoare selective ale recaptarii NA

Sunt inhibitoare selective ale recaptarii serotoninei, puternice

B.

C.

D.

E.

(pag. 90)

Notati afimatiile adevarate despre antidepresive:

Inceperea unui tratament cu amine triciclice se face numai dupa 2 saptamani de la intreruperea IMAO

Asocierea antidepresivelor triciclice cu IMAO este lipsita de efecte adverse

47

A.

IMAO neselective provoaca crize hipertensive la indivizi care consuma alimente bogate in tiramina (branzeturi fermentate, peste afumat, vin rosu)

Asocierea ISRS cu IMAO prezinta risc de "sindrom serotoninergic"

Antidepresivele antagonizeaza efectele analgezicelor opioide

B.

C.

D.

E.

(pag. 93)

Farmacografia antidepresivelor tipice, amine triciclice si tetraciclice, cuprinde:

Doza de atac se administreaza 2-3 zile

Se incepe cu doze mari, care se scad treptat

48

A.

Se incepe cu doze mici, care sunt crescute treptat

Administrarea se face in 2-3 prize, ultima doza inainte de culcare pentru a induce somnul

Doza de intretinere se administreaza 6-12 luni sau timp mai indelungat in caz de recaderi

B.

C.

D.

E.

(pag. 96)

Trazodon:

Este in grupa antidepresivelor atipice

Este indicat in depresii fara sau cu anxietate

49

A.

Are reactii adverse anticolinergice marcate

Determina sedare, confuzie

Indicele de siguranta la supradozare este scazut

B.

C.

D.

E.

(pag. 100)

Notati reactiile adverse determinate de fluoxetina:

Greata si voma

Hipotensiune arteriala

50

A.

Anorexie cu pierdere in greutate

Stimulare SNC

Disfunctii sexuale

B.

C.

D.

E.

(pag. 103)

Tema nr. 13

Anticonvulsivante

Bibliografie asociata temei:

Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.

pag. 121-132

Care dintre urmatoarele anticonvulsivante are structura chimica de tip iminostilbeni?

metilfenobarbital

carbamazepina

1

A.

fenitoina

fenacemida

fensuximida

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 123)

Care dintre urmatoarele anticonvulsivante este inhibitor al anhidrazei carbonice?

gabapentin

acid valproic

2

A.

clonazepam

sultiam

trimetadiona

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 123, 125)

În starea de rau epileptic se utilizeaza i.v.:

primidona

carbamazepina

3

A.

diazepam

acid valproic

fenacemida

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 123)

Pag. 68 din 284

Page 69: Teste Farmacie

Actiunea anticonvulsivanta consta în:

scaderea pragului de excitabilitate si a pragului convulsivant la nivel SNC

inductie enzimatica

4

A.

sedare si ataxie

diminuarea tendintei la descarcari repetate a neuronilor modificati patologic

împiedicarea hiperpolarizarii membranei neuronale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 125)

Care dintre urmatoarele anticonvulsivante împiedica eliberarea neuromediatorului excitator glutamatul?

acid valproic

vigabatrin

5

A.

gabapentin

lamotrigin

acetazolamida

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 125)

Fenobarbitalul:

în doze mari este inhibitor enzimatic

se poate asocia cu anticoagulante orale si anticonceptionale orale fara a le modifica eficacitatea

6

A.

tratamentul cronic se poate întrerupe brusc

se administreaza de electie la copiii mici în marele rau epileptic

este contraindicat în starea de rau epileptic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 127)

Fenitoina, în afara de marele rau epileptic, este indicata în:

diabet insipid hipofizar

sindrom lupoid

7

A.

aritmii cardiace

nevralgie de trigemen

crize mioclonice

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 129)

La care dintre urmatoarele antiepileptice supravegherea pe criteriul clinic este obligatorie?

carbamazepina

acidul valproic

8

A.

fenitoina

fenobarbital

tiagabin

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 125, 131)

Notati antiepilepticul cel mai toxic, utilizat numai de rezerva:

fenitoina

acidul valproic

9

A.

fenacemida

clonazepam

topiramat

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 131)

Clonazepam:

determina efecte teratogene tip spina bifida

este indicat în marele rau epileptic

10

A.

se administreaza în status epilepticus i.v. lent

prezinta corelatie buna între concentratiile plasmatice si eficacitate, respectiv toxicitate

se administreaza exclusiv per os

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 131)

Acidul valproic:

determina afectare hepatica rara, dar grava

se poate administra în sarcina

11

A.

se administreaza în status epilepticus i.v. lent

la administrarea prelungita determina tulburari psihice

este utilizat numai de rezerva

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 131)

Urmatoarele antiepileptice au epurare hepatica aproape totala (> 99%), cu exceptia:

carbamazepina

clonazepam

12

A.

diazepam

primidona

vigabatrin

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 124)

Care dintre urmatoarele antiepileptice are ca metabolit activ fenobarbitalul?

carbamazepina

acidul valproic

13

A.

primidona

trimetadiona

lamotrigin

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 124)

Pag. 69 din 284

Page 70: Teste Farmacie

Fenobarbitalul:

realizeaza steady state la 3 – 4 zile

la întreruperea brusca a tratamentului cronic determina sindrom de sevraj

14

A.

determina desensibilizarea receptorilor glutamat-ergici

este indicat în micul rau epileptic

se administreaza exclusiv per os

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 127)

Urmatoarele mecanisme la nivel molecular sunt descrise în cadrul clasei de anticonvulsivante (antiepileptice), cu exceptia:

blocarea canalelor de sodiu

blocarea canalelor de calciu tip T

15

A.

deschiderea canalelor de clor

inhibarea eliberarii GABA

împiedicarea eliberarii de glutamat

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 125)

Fenitoina poate determina următoarele efecte adverse, cu excepţia:

ataxie

agresivitate

16

A.

nistagmus

hiperplazia gingiilor

hirsutism

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 129)

Notaţi antiepilepticul care, la administrare prelungită, poate determina tulburări psihice:

carbamazepina

clonazepam

17

A.

fenitoina

fenacemida

fenobarbital

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 131)

În tratamentul antiepileptic cronic cu doze mari de fenobarbital pot să apară următoarele efecte adverse, cu excepţia:

sedare

ataxie

18

A.

osteomalacie

spina bifida

anemie megaloblastică

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 122)

La întreruperea bruscă a unui tratament antiepileptic cronic cu fenobarbital se declanşează:

toleranţă încrucişată cu alte medicamente

inductie enzimatica

19

A.

sindrom de sevraj

ataxie

anemie megaloblastica

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 127)

Următoarele medicamente sunt anticonvulsivante, cu excepţia:

morsuximida

clonazepam

20

A.

oxcarbazepina

levodopa

primidona

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 123)

Notati medicamentele care sunt anticonvulsivante (antiepileptice):

fenacemida

fenitoina

21

A.

levodopa

selegilina

topiramat

B.

C.

D.

E.

(pag. 123)

Care dintre urmatorii compusi reprezinta metaboliti activi pentru unele dintre antiepileptice?

acidul valproic

fenobarbital

22

A.

dimetadiona

trimetadiona

epoxid

B.

C.

D.

E.

(pag. 124)

Pentru anticonvulsivante (antiepileptice) mecanismul la nivel molecular consta în:

deschiderea canalelor de sodiu

deschiderea canalelor de calciu de tip L

23

A.

deschiderea canalelor de clor

inhibarea selectiva a recaptarii GABA

stimularea anhidrazei carbonice cerebrale

B.

C.

D.

E.

(pag. 125)

Pag. 70 din 284

Page 71: Teste Farmacie

Deschiderea canalelor de clor prin activarea complexului receptor postsinaptic GABA-A este caracteristica pentru urmatoarele anticonvulsivante (antiepileptice):

fenitoina

fenobarbital

24

A.

etosuximida

clonazepam

topiramat

B.

C.

D.

E.

(pag. 125)

Notati anticonvulsivantele (antiepilepticele) care actioneaza prin inhibarea anhidrazei carbonice cerebrale:

sultiam

lamotrigin

25

A.

tiagabin

vigabatrin

acetazolamida

B.

C.

D.

E.

(pag. 125)

Principiile de tratament al epilepsiei constau în:

se administreaza exclusiv un singur antiepileptic

dozele de întretinere variaza larg, interindividual

26

A.

tratamentul se începe cu doze mari

optimizarea posologiei se face prin monitorizarea concentratiei plasmatice (Cp) a antiepilepticului

tratamentul se întrerupe brusc

B.

C.

D.

E.

(pag. 126)

În status epilepticus:

antiepilepticele se administreaza i.v., lent

antiepilepticele se administreaza i.v., rapid si în doze mari

27

A.

în stare grava, refractara la antiepileptice, se recurge la anestezie generala

de electie se administreaza tranchilizante majore

la nevoie se asociaza 2 – 3 antiepileptice pentru inductie enzimatica si cresterea eficacitatii

B.

C.

D.

E.

(pag. 126)

Fenobarbitalul în doze mari antiepileptice si în tratament cronic determina urmatoarele efecte adverse:

anemie megaloblastica

cataracta

28

A.

osteomalacie

ataxie

delir

B.

C.

D.

E.

(pag. 127)

Potentialul farmacotoxicologic ridicat al fenitoinei se manifesta prin:

icter

dermatita exfoliativa

29

A.

nevralgie de trigemen

sindromul hidantoinic fetal

spina bifida

B.

C.

D.

E.

(pag. 129)

Carbamazepina este indicata în:

marele rau epileptic

depresie respiratorie si coma

30

A.

nevralgie de trigemen

sarcina

diabet insipid hipofizar

B.

C.

D.

E.

(pag. 129)

Acidul valproic este indicat în:

marele rau epileptic

micul rau epileptic

31

A.

status epilepticus

crize mioclonice

nevralgie de trigemen

B.

C.

D.

E.

(pag. 131)

Tratamentul cu acid valproic se caracterizeaza prin:

supravegherea pe criteriul clinic este obligatorie

exista o buna corelatie între concentratiile plasmatice si efectele terapeutice

32

A.

se impune monitorizarea functiei hepatice

nu exista risc de efecte teratogene

la administrarea prelungita apar tulburari psihice

B.

C.

D.

E.

(pag. 131)

La administrarea de clonazepam ca anticonvulsivant (antiepileptic), pot aparea urmatoarele efecte adverse:

sedare

nistagmus si diplopie

33

A.

ataxie

hipotonie

somnolenta

B.

C.

D.

E.

(pag. 131)

Pag. 71 din 284

Page 72: Teste Farmacie

Indicatiile terapeutice pentru clonazepam sunt:

status epilepticus

marele rau epileptic

34

A.

micul rau epileptic

aritmii cardiace

crize mioclonice

B.

C.

D.

E.

(pag. 131)

La administrarea de carbamazepina pot aparea urmatoarele efecte adverse:

epilepsie psihomotorie

nevralgie de trigemen

35

A.

hepatotoxicitate grava

spina bifida

fibrilatie ventriculara

B.

C.

D.

E.

(pag. 129)

Care dintre urmatoarele anticonvulsivante (antiepileptice) au structura chimica de iminostilbeni?

primidona

feneturida

36

A.

carbamazepina

clonazepam

oxcarbazepina

B.

C.

D.

E.

(pag. 123)

În starea de rau epileptic, iar experimental în convulsiile prin excitante SNC se administreaza:

diazepam

clonazepam

37

A.

fenitoina

carbamazepina

acidul valproic

B.

C.

D.

E.

(pag. 123, 129, 131)

În crizele mioclonice se utilizeaza:

neostigmina

acid valproic

38

A.

clonazepam

edrofoniu

levodopa

B.

C.

D.

E.

(pag. 123)

La care dintre urmatoarele anticonvulsivante (antiepileptice) monitorizarea terapeutica nu se poate realiza pe criteriul farmacocinetic (pe baza concentratiilor plasmatice)?

fenitoina

carbamazepina

39

A.

acidul valproic

fenacemida

clonazepam

B.

C.

D.

E.

(pag. 125, 131)

La doze mari, fenobarbitalul este un puternic inductor enzimatic si determina:

sindrom de sevraj

ataxie

40

A.

toleranta dobândita încrucisata cu alte medicamente asociate

creste eficacitatea anticoagulantelor cumarinice la asocierea cu acestea

cresterea biotransformarii si scaderea eficacitatii medicamentelor asociate

B.

C.

D.

E.

(pag. 127)

Fenacemida:

este antiepileptic cu spectru larg

se utilizează de elecţie în marele rău epileptic şi în status epilepticus

41

A.

este antiepilepticul cel mai toxic

la administrarea prelungită determină delir şi agresivitate

este utilizat numai de rezervă

B.

C.

D.

E.

(pag. 131)

Fenitoina este indicată în:

marele rău epileptic

epilepsia psihomotorie

42

A.

micul rău epileptic

crize mioclonice

aritmii cardiace

B.

C.

D.

E.

(pag. 129)

În tratamentul cronic cu fenobarbital, sindromul de sevraj apare:

datorită inducţiei enzimatice

datorită sensibilizării receptorilor glutamat-ergici

43

A.

prin favorizarea eliberării GABA

la întreruperea bruscă a tratamentului

datorită hepatotoxicităţii

B.

C.

D.

E.

(pag. 127)

Pag. 72 din 284

Page 73: Teste Farmacie

Fenitoina administrată i.v. rapid şi în doze mari poate determina:

HTA

deprimare respiratorie

44

A.

oprirea inimii

paranoia, delir

crize mioclonice

B.

C.

D.

E.

(pag. 129)

Carbamazepina:

are structură chimică de tip benzodiazepine

în administrare cronică poate determina depresie respiratorie şi comă

45

A.

se administrează în sarcină

se administrează în marele rău epileptic

este indicată în nevralgia de trigemen

B.

C.

D.

E.

(pag. 123, 129)

La doze terapeutice mari de fenitoină, când sistemul oxidazic microzomal hepatic este saturat:

viteza de biotransformare urmează o cinetică de ordin I

viteza de biotransformare urmează o cinetică de ordin zero

46

A.

creşteri mici ale dozelor antrenează creşteri mari ale concentraţiilor plasmatice

se întrerupe brusc tratamentul pentru a determina inducţia enzimatică

viteza de biotransformare este independentă de concentraţie

B.

C.

D.

E.

(pag. 129)

Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?

fenobarbitalul activează complexul receptor postsinaptic GABA-A

acidul valproic creşte nivelul de GABA în creier

47

A.

gabapentin inhibă ireversibil GABA aminotransferaza

lamotrigin favorizează eliberarea neuromediatorului excitator glutamatul

fenitoina blochează canalele de calciu T

B.

C.

D.

E.

(pag. 125)

Următorii compuşi sunt anticonvulsivante (antiepileptice):

primidona

fenacemida

48

A.

levodopa

trihexifenidil

gabapentin

B.

C.

D.

E.

(pag. 123)

Efectele teratogene sunt menţionate ca efecte adverse pentru următoarele anticonvulsivante:

fenitoina

fenobarbital

49

A.

carbamazepina

acidul valproic

clonazepam

B.

C.

D.

E.

(pag. 127, 129, 131)

Fenobarbitalul:

este antiepileptic cu spectru larg

se administrează în marele rău epileptic

50

A.

determină agresivitate

tratamentul cronic nu se întrerupe brusc

în starea de rău epileptic se administrează lent i.v.

B.

C.

D.

E.

(pag. 123, 127, 128)

Tema nr. 14

Simpatomimetice si simpatolitice

Bibliografie asociata temei:

Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.

pag. 244-289

Efecte beta-1 adrenolitice cuprind:

sedare

tahicardie

1

A.

reducerea debitului cardiac

bronhoconstrictie la astmatici

inhibarea secretiei de renina la nivelul aparatului juxtaglomerular renal

B.

C.

D.

E.

(pag. 272, 273)

Reactiile adverse la administrarea de beta-adrenolitice sunt:

bradicardie

HTA

2

A.

tulburari ischemice periferice

bronhoconstrictie la astmatici

hiperglicemie

B.

C.

D.

E.

(pag. 275)

Indicatiile terapeutice pentru beta-adrenolitice sunt:

hipotiroidism

angina pectorala

3

A.

tahicardie

hipotensiune arteriala

bloc atrioventricular

B.

C.

D.

E.

(pag. 275, 276)

Pag. 73 din 284

Page 74: Teste Farmacie

Contraindicatiile beta-adrenoliticelor cuprind:

bloc atrioventricular

astm bronsic

4

A.

post infarct miocardic

extrasistolie atriala

prezenta diabetului zaharat

B.

C.

D.

E.

(pag. 276)

Propranololul:

este beta-adrenolitic lipofil

se administreaza strict i.v.

5

A.

este contraindicat în HTA

se administreaza în tahiaritmii

nu se asociaza cu hidralazina

B.

C.

D.

E.

(pag. 278)

Reserpina:

prezinta actiune antipsihotica

distruge veziculele de depozit ale adrenalinei si noradrenalinei

6

A.

determina hipotensiune arteriala

se administreaza în stari depresive

efectele dispar rapid dupa întreruperea tratamentului

B.

C.

D.

E.

(pag. 282, 283)

Metildopa:

se concentreaza în vezicule, ocupând locul noradrenalinei

este biotransformata la alfa-metilnoradrenalina, fals mediator chimic

7

A.

are actiune antihipertensiva

are efecte toxice hepatice

determina deprimare tiroidiana

B.

C.

D.

E.

(pag. 285)

Clonidina:

are absorbtie digestiva scazuta

determina tahicardie

8

A.

determina hipotensiune arteriala sistolica si diastolica

se administreaza în tratamentul sindromului de abstinenta la morfina

determina efecte rebound la întreruperea brusca a tratamentului

B.

C.

D.

E.

(pag. 287)

Prazosin:

reduce colesterolul plasmatic si creste HDL-colesterolul

este indicat în HTA

9

A.

determina fenomen de tip rebound

dupa prima doza se sta în clinostatism 30 de minute

este indicat în doze mari de la începutul tratamentului

B.

C.

D.

E.

(pag. 269)

Tolazolina:

are biodisponibilitate per os mare

este alfa-1 adrenomimetic

10

A.

produce arteriolodilatatie intensa

este indicat în tulburari circulatorii periferice spastice

cai de administrare: p.o., s.c., i.m., i.v.

B.

C.

D.

E.

(pag. 266, 267)

Care dintre urmatorii alcaloizi au proprietati ocitocice prin mecanism alfa-1 adrenergic predominant?

bromocriptina

ergometrina

11

A.

nicergolina

metilergometrina

metisergida

B.

C.

D.

E.

(pag. 263)

Dihidroergotamina este indicata în:

migrena (în criza si în tratamentul de fond)

hipotensiune arteriala cronica

12

A.

retinopatie de etiologie vasculara

boala Raynaud

de electie în hipotonia venoasa

B.

C.

D.

E.

(pag. 265)

Fentolamina este indicata în:

metroragii

cefalee post rahianestezie

13

A.

HTA din feocromocitom

sindrom de hipotensiune ortostatica

tratamentul necrozei pielii în urma injectarii accidentale paravenoase de noradrenalina

B.

C.

D.

E.

(pag. 267)

Pag. 74 din 284

Page 75: Teste Farmacie

Tamsulosin:

blocheaza receptorii alfa-1A din prostata

poate determina hipotensiune ortostatica

14

A.

nu este metabolizat la nivel hepatic

se elimina predominant urinar

este indicat în hiperplazia benigna a prostatei

B.

C.

D.

E.

(pag. 270, 271)

Indicatiile terapeutice ale beta-adrenoliticelor sunt:

HTA

bradicardie

15

A.

glaucom cu unghi deschis

hipertiroidism

astm bronsic

B.

C.

D.

E.

(pag. 275, 276)

Contraindicatiile pentru administrarea reserpinei sunt:

stari depresive

HTA

16

A.

ulcer gastroduodenal

psihoze

astm bronsic

B.

C.

D.

E.

(pag. 283)

La administrarea de clonidina apar urmatoarele efecte secundare:

hipotensiune ortostatica

tahicardie

17

A.

somnolenta

hipersalivatie

agitatie si tremor

B.

C.

D.

E.

(pag. 287)

Efedrina:

prezinta difuziune buna în SNC

se utilizeaza ca decongestionant al mucoasei nazale

18

A.

are efect bronhoconstrictor

este contraindicata în blocul cardiac (sindrom Adams – Stokes)

este deprimant SNC

B.

C.

D.

E.

(pag. 257)

Nafazolina:

este adrenomimetic cu predominanta alfa

determina tahifilaxie

19

A.

se administreaza per os

este indicata în tratamentul rinitelor si conjunctivitelor

se administreaza exclusiv local

B.

C.

D.

E.

(pag. 258)

Adrenalina determina urmatoarele efecte pe aparatul cardiovascular:

creste fragilitatea capilara

vasoconstrictie arteriolara si venoasa (efect alfa-1)

20

A.

vasodilatatie la concentratii mici (efect alfa-1)

bronhodilatatie (efect beta-2)

hipertensiune arteriala sistolica (efect beta-1)

B.

C.

D.

E.

(pag. 255)

Indicatiile terapeutice ale adrenalinei sunt:

boala serului

edem Quincke

21

A.

aritmii cardiace

insuficienta circulatorie cerebrala

crize de astm bronsic

B.

C.

D.

E.

(pag. 256)

Efedrina este indicata în urmatoarele afectiuni:

HTA

local, în rinite

22

A.

sindrom Adams – Stokes

aritmii cardiace

supradozarea inhibitoarelor SNC

B.

C.

D.

E.

(pag. 256, 257)

Simpatomimeticele bronhodilatatoare beta-2 selective sunt:

efedrina

isoprenalina

23

A.

orciprenalina

fenoterol

formoterol

B.

C.

D.

E.

(pag. 261)

Pag. 75 din 284

Page 76: Teste Farmacie

Dobutamina:

este activa per os

difuzeaza în SNC

24

A.

este predominant beta-1 adrenergic

are efecte vasodilatatoare D1 dopaminergice ca dopamina

este indicata în socul cardiogen

B.

C.

D.

E.

(pag. 261)

Beta-adrenolitice cu actiune de tip chinidinic sunt:

propranolol

atenolol

25

A.

metoprolol

esmolol

nadolol

B.

C.

D.

E.

(pag. 262)

Golirea (depletirea) depozitelor de noradrenalina este realizata de catre:

adrenalina

alfa-metildopa

26

A.

reserpina

guanetidina

propranolol

B.

C.

D.

E.

(pag. 262)

Nafazolina:

la administrarea locala mai mult de o saptamâna se instaleaza tahifilaxia

se administreaza per os si local

27

A.

se administreaza în rinite si conjunctivite

solutia nazala are concentratia 0,1 – 1%

solutia oftalmica are concentratia 1 – 10%

B.

C.

D.

E.

(pag. 258)

Indicatiile terapeutice ale simpatomimeticelor sunt:

hipotensiune ortostatica (efedrina, etilefrina)

soc cardiogen (dopamina, dobutamina)

28

A.

ateroscleroza cerebrala (isoxsuprina)

aritmii (adrenalina, izoprenalina)

tahicardie (adrenalina, izoprenalina)

B.

C.

D.

E.

(pag. 253)

Care dintre urmatoarele adrenomimetice este indicat în travaliul prematur, având efect tocolitic?

noradrenalina

nafazolina

29

A.

prenalterol

ritodrina

metaraminol

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 245)

Urmatoarele efecte sunt de tip stimulatoare beta-1 adrenergice, cu exceptia:

stimularea miocardului contractil

stimularea miocardului excito-conductor

30

A.

lipoliza în tesut adipos

stimulare SNC

stimularea aparatului juxtaglomerular cu secretie de renina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 251)

La nivelul aparatului cardiovascular, simpatomimeticele au urmatoarele efecte secundare, cu exceptia:

palpitatii

paloare tegumentara

31

A.

anxietate

lipotimie

hipertensiune arteriala

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 252)

Simpatomimeticele de tip beta-2 selective au urmatoarele indicatii terapeutice, cu exceptia:

arterite

travaliu prematur

32

A.

astm bronsic

ateroscleroza cerebrala

insuficienta circulatorie acuta hipotona

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 253)

Noradrenalina se administreaza:

i.v. în vene mari, în perfuzie

exclusiv local în rinite

33

A.

s.c.

i.m.

sub forma de aerosoli

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 254)

Pag. 76 din 284

Page 77: Teste Farmacie

Injectarea accidentala paravenoasa de noradrenalina produce necroza tisulara si se trateaza de urgenta cu:

adrenalina

fentolamina

34

A.

etilefrina

dobutamina

efedrina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 254)

Ergotamina are urmatoarele indicatii terapeutice, cu exceptia:

migrena

cefalee post rahianestezie

35

A.

metroragii

postpartum, favorizând retractia uterina

HTA

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 264)

Dihidroergotoxina:

este alfa-adrenomimetic

creste fluxul sanguin cerebral

36

A.

produce HTA

scade metabolismul cerebral

este contraindicata în arteriopatii

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 265)

Nicergolina:

nu se absoarbe per os

are efect vasoconstrictor

37

A.

este vasodilatator prin doua mecanisme: alfa-adrenolitic si musculotrop

este indicata în hemoragii acute

este indicata în hipotensiunea arteriala

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 266)

Prazosin:

nu este biotransformat la primul pasaj hepatic

este adrenolitic alfa-1 selectiv

38

A.

creste colesterolul plasmatic

este indicat în hipotensiunea posturala

se administreaza în doze mari la începutul tratamentului

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 269)

Beta-adrenolitice de tip beta-1 selective sunt urmatoarele, cu exceptia:

atenolol

metoprolol

39

A.

propranolol

bisoprolol

acebutolol

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 262)

Care dintre urmatoarele beta-adrenolitice nu este de tip beta – neselectiv?

alprenolol

oxprenolol

40

A.

propranolol

metoprolol

pindolol

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 262)

Efecte de tip alfa-adrenolitic sunt urmatoarele, cu exceptia:

vasodilatatie

HTA

41

A.

tahicardie reflexa

mioza pasiva

diminuarea reflexelor presoare adrenergice

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 263)

Care dintre urmatorii alcaloizi este agonist dopaminergic antiparkinsonian si inhibitor al secretiei de prolactina?

ergotamina

ergometrina

42

A.

bromocriptina

nicergolina

ergotoxina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 263)

Dihidroergotoxina:

este sinonim cu dihidroergotamina

are timp de înjumatatire foarte scurt (circa o ora)

43

A.

este alfa-adrenomimetic

amelioreaza oxigenarea si metabolismul cerebral

este indicata în hipotensiunea arteriala

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 265)

Fentolamina:

se absoarbe bine digestiv

este putin biotransformata

44

A.

realizeaza vasodilatatie la doze medii si mari

este contraindicata în feocromocitom

se administreaza per os înainte de masa

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 267)

Pag. 77 din 284

Page 78: Teste Farmacie

Care dintre urmatoarele beta-adrenolitice are si efecte simpatomimetice?

propranolol

labetalol

45

A.

bisoprolol

pindolol

carvedilol

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 272)

Clonidina:

este agonist adrenergic presinaptic alfa-2 central si periferic

nu se absoarbe digestiv

46

A.

produce tahicardie si cresterea debitului cardiac

creste secretia de renina

este indicata în sindroamele depresive

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 286, 287)

Care dintre urmatoarele beta-adrenolitice are si efect de tip chinidinic (anestezic local)?

pindolol

propranolol

47

A.

atenolol

timolol

sotalol

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 272)

Urmatoarele reactii adverse sunt efecte secundare la administrarea de beta-adrenolitice, cu exceptia:

tahicardie

bloc atrioventricular

48

A.

bronhoconstrictie la astmatici

tulburari ischemice periferice

fenomene depresive dupa tratament îndelungat

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 275)

Profilul farmacocinetic al beta-adrenoliticelor hidrofile cuprinde:

efect al primului pasaj hepatic semnificativ

excretie renala în forma netransformata

49

A.

T ½ plasmatic peste mediu (peste 6 ore) si lung (10-20 ore)

legare de proteinele plasmatice în procente mari

în insuficienta hepatica se administreaza doze mai mici

B.

C.

D.

E.

(pag. 271)

Profilul farmacocinetic al beta-adrenoliticelor lipofile cuprinde:

absorbtie digestiva înalta

în insuficienta hepatica se administreaza doze mai mari

50

A.

biodisponibilitate per os redusa (Bd = 10-75%)

difuziune buna prin bariera hemato-encefalica

T ½ plasmatic relativ scurt (2-5 ore)

B.

C.

D.

E.

(pag. 271)

Tema nr. 15

Parasimpatomimetice si parasimpatolitice

Bibliografie asociata temei:

Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.

pag. 289-314

Care dintre urmatoarele acetilcolinomimetice este toxic si nu este utilizat ca medicament?

acetilcolina

pilocarpina

1

A.

muscarina

metacolina

betanecol

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 289)

Care dintre urmatoarele anticolinesterazice are actiune ireversibila?

edrofoniu

ecotiofat

2

A.

piridostigmina

demecariul

distigmina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 290)

Urmatoarele efecte sunt secundare muscarinice, cu exceptia:

bradicardie

hipersalivatie

3

A.

colici abdominale

fasciculatii si tremor la nivelul musculaturii scheletice

transpiratie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 291)

Neostigmina are urmatoarele indicatii terapeutice, cu exceptia:

ileus paralitic

retentie urinara postoperatorie

4

A.

glaucom

miastenia gravis

ulcer gastroduodenal

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 297, 298)

Pag. 78 din 284

Page 79: Teste Farmacie

Scopolamina:

este excitant SNC la doze mici

determina mioza si cicloplegie

5

A.

se utilizeaza în raul de miscare

se contraindica în oftalmologie

se administreaza exclusiv injectabil

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 306)

Ipratropium:

prezinta absorbtie buna la nivelul mucoasei traheobronsice

determina bronhoconstrictie

6

A.

este indicat în glaucom

se administreaza în astmul bronsic sub forma de aerosoli

difuzeaza în SNC

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 311, 312)

Care dintre urmatoarele substante se încadreaza la clasa antiglaucomatoase – derivati organo-fosforici?

fluostigmina

scopolamina

7

A.

emepronium

oxitropium

pirenzepina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 300, 301)

Care dintre urmatoarele parasimpatolitice nu se utilizeaza ca medicament?

atropina

hiosciamina

8

A.

oxibutinin

pirenzepina

oxitropium

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 301)

Piridostigmina:

este anticolinesterazic ireversibil

prezinta latenta si durata de actiune foarte scurte

9

A.

se contraindica în atonia intestinala

se administreaza per os în miastenia gravis

se administreaza în astmul bronsic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 298)

Metacolina are urmatoarele indicatii terapeutice, cu exceptia:

boala Raynaud

diagnosticul miasteniei gravis

10

A.

tahicardia paroxistica

arterite

diagnosticul hiperreactivitatii bronsice

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 294)

Carbacol:

are exclusiv efecte muscarinice

indicat în epigastralgii

11

A.

se utilizeaza local, ca miotic, în oftalmologie

este contraindicat în glaucom

se administreaza i.m. si i.v.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 294)

În oftalmologie, pentru cercetarea fundului de ochi, se utilizeaza:

tropicamida

propiverin

12

A.

propantelina

ipratropium

pirenzepina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 303, 312)

Contraindicatiile la administrarea de parasimpatolitice sunt urmatoarele, cu exceptia:

glaucom

adenom de prostata

13

A.

retentie urinara

explorari digestive radiologice si endoscopii

constipatie atona

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 303)

Pentru parasimpatolitice, care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata?

glande exocrine – hiposecretie

aparat respirator – bronhodilatatie

14

A.

ochi – scaderea presiunii intraoculare

intestin – actiune antispastica

miocard – stimulare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 302)

Pag. 79 din 284

Page 80: Teste Farmacie

Efectele secundare la administrarea de parasimpatolitice sunt urmatoarele, cu exceptia:

hiposalivatie

mioza cu cresterea presiunii intraoculare

15

A.

fotofobie

rarirea mictiunilor si disurie

constipatie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 302)

Asupra SNC atropina are urmatoarele efecte, cu exceptia:

actiune stimulatoare, la doze mari

actiune anticolinergica centrala utila în tratamentul bolii Parkinson

16

A.

actiune inhibitoare la doze terapeutice asupra centrilor bulbari respirator si vagal

actiune stimulatoare slaba la doze terapeutice asupra centrilor bulbari respirator si vagal

actiune anticolinergica centrala utila în intoxicatia cu anticolinesterazice

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 305)

Care dintre urmatoarele efecte nu este de tip periferic în intoxicatia cu atropina?

constipatie

retentie urinara

17

A.

tahicardie

convulsii

disfagie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 305)

Pirenzepina:

are absorbtie buna per os

se elimina rapid dupa metabolizare la nivel hepatic

18

A.

are selectivitate mare pentru receptorii M1 din ganglionii parasimpatici intramurali din plexul mezenteric

este contraindicata în sângerari gastrice de stres

este antispastic urinar de electie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 309)

Pilocarpina se administreaza i.v. în:

glaucom cronic cu unghi deschis

glaucom acut congestiv cu unghi închis

19

A.

irite

irido-ciclite

intoxicatie cu atropina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 293)

Farmacodinamia substantelor parasimpatolitice cuprinde:

deprimarea miocardului

cresterea secretiei glandelor bronsice

20

A.

mioza

întârzierea golirii stomacului

cresterea secretiei gastrice de acid clorhidric si pepsina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 302)

Tratamentul intoxicatiei cu derivati organofosforici cuprinde:

atropina i.v.

neostigmina i.m.

21

A.

obidoxima i.v.

edrofoniu i.v.

betanecol s.c.

B.

C.

D.

E.

(pag. 300)

Care dintre urmatoarele substante sunt anticolinesterazice ireversibile?

ecotiofat

fisostigmina

22

A.

piridostigmina

metacolina

fluostigmina

B.

C.

D.

E.

(pag. 294)

Neostigmina:

este anticolinesterazic ireversibil

doza per os este cu mult mai mare decât doza injectabila (x 15-30)

23

A.

determina exclusiv efecte nicotinice

se utilizeaza ca prokinetic în atonia intestinala postoperatorie

este contraindicata în astm bronsic si ulcer gastroduodenal

B.

C.

D.

E.

(pag. 297, 298)

Edrofoniu:

este anticolinesterazic reversibil

se utilizeaza în diagnosticul miasteniei gravis

24

A.

are durata lunga de actiune (24 ore)

antagonizeaza curarizantele depolarizante

se administreaza i.v. 2 mg, apoi 8 mg (daca efectul nu se manifesta la 45 de minute)

B.

C.

D.

E.

(pag. 298, 300)

Pag. 80 din 284

Page 81: Teste Farmacie

Care dintre urmatoarele parasimpatolitice se utilizeaza ca bronhodilatatoare?

tropicamida

ipratropium

25

A.

telenzepina

oxitropium

propiverin

B.

C.

D.

E.

(pag. 301)

Care dintre urmatoarele parasimpatolitice sunt utilizate ca antispastice digestive?

homatropina

emepronium

26

A.

propantelina

oxifenciclimina

atropina

B.

C.

D.

E.

(pag. 301)

Tratamentul intoxicatiei cu atropina cuprinde:

antiacide per os

spalaturi gastrice

27

A.

pilocarpina s.c.

barbiturice, în faza de excitatie a SNC

scopolamina i.m.

B.

C.

D.

E.

(pag. 305)

Notati indicatiile terapeutice pentru oxibutinin în:

adenom de prostata

disurie

28

A.

enurezis prin imaturitate vezicala

vezica urinara spastica neurogena

atonie intestinala

B.

C.

D.

E.

(pag. 309)

Ipratropium:

potenta bronhodilatatoare este mai mica decât a atropinei

nu are efecte pe SNC

29

A.

indicat în astmul bronsic

se administreaza sub forma de aerosoli

se evita la pacientii cu glaucom

B.

C.

D.

E.

(pag. 312)

Parasimpatoliticele administrate topic la nivelul ochiului determina urmatoarele efecte secundare:

mioza activa

fotofobie

30

A.

scaderea acuitatii vederii la distanta

tulburarea vederii de aproape

cresterea presiunii intraoculare

B.

C.

D.

E.

(pag. 312)

Notati efectele nicotinice care pot aparea la administrarea de parasimpatomimetice:

bradicardie

hipersecretia glandelor exocrine

31

A.

stimularea musculaturii striate scheletice

stimularea peristaltismului intestinal

stimularea glandei medulosuprarenale cu cresterea secretiei de adrenalina

B.

C.

D.

E.

(pag. 291)

Notati efectele secundare muscarinice care apar la administrarea de parasimpatomimetice:

dispnee si criza de astm bronsic la astmatici

uscaciunea gurii si a mucoaselor

32

A.

hipersecretie gastrica cu arsuri epigastrice

hipertonie, fasciculatii si tremor (stimularea musculaturii scheletice)

colici abdominale

B.

C.

D.

E.

(pag. 291)

Notati parasimpatomimeticele cu actiune directa:

betanecol

demecariul

33

A.

carbacol

metacolina

pilocarpina

B.

C.

D.

E.

(pag. 292)

Indicatiile terapeutice ale pilocarpinei sunt:

ulcer gastroduodenal

xerostomie

34

A.

astm bronsic

glaucom cronic cu unghi deschis

intoxicatie cu atropina

B.

C.

D.

E.

(pag. 293)

Pag. 81 din 284

Page 82: Teste Farmacie

Indicatiile terapeutice ale neostigminei sunt:

astm bronsic

constipatie atona

35

A.

pregatirea pentru urografie (evacuarea gazelor)

miastenia gravis

antidot anticurarizant pentru antagonizarea curarizantelor depolarizante

B.

C.

D.

E.

(pag. 297, 298)

Notati indicatiile terapeutice pentru atropina:

irite si iridociclite

glaucom acut congestiv

36

A.

bloc atrioventricular

preanestezie

boala Parkinson

B.

C.

D.

E.

(pag. 305)

Scopolamina este indicata în:

raul de miscare

glaucom

37

A.

preanestezie

ileus paralitic

boala Parkinson

B.

C.

D.

E.

(pag. 306)

Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate?

atropina stimuleaza centrul respirator

atropina, în doze mici si tonus vagal normal, determina tahicardie si HTA

38

A.

atropina se elimina si prin mucoasa gastrica

solutia injectabila de sulfat de atropina are concentratia de 1%

atropina se utilizeaza în oftalmologie sub forma de colir 1%

B.

C.

D.

E.

(pag. 304-306)

Propantelina:

la doze terapeutice blocheaza receptorii muscarinici

la doze toxice stimuleaza placa motorie

39

A.

este indicata în adenomul de prostata

se utilizeaza ca antispastic gastrointestinal

se administreaza per os 15-30 mg de 2-4 ori pe zi

B.

C.

D.

E.

(pag. 308)

Pirenzepina:

prezinta absorbtie per os limitata

prezinta efecte centrale

40

A.

se elimina lent mai mult nebiotransformat

prezinta selectivitate mare pentru receptorii M1 din ganglionii parasimpatici intramurali din plexul mezenteric

este contraindicata în sindromul Zollinger-Ellison

B.

C.

D.

E.

(pag. 309)

Contraindicatiile administrarii atropinei sunt:

boala Parkinson

ileus paralitic

41

A.

retentia urinara

bloc atrioventricular

bronsite cu hipersecretie

B.

C.

D.

E.

(pag. 305)

Intoxicatia cu derivati organofosforici se caracterizeaza prin:

bronhospasm

tahicardie

42

A.

ileus paralitic

mictiuni frecvente, involuntare

sialoree si transpiratii profuze

B.

C.

D.

E.

(pag. 299)

Notati anticolinesterazicele de tip derivati organofosforici:

demecariul

paraoxon

43

A.

fluostigmina

fisostigmina

ecotiofat

B.

C.

D.

E.

(pag. 294)

Notati afirmatiile adevarate despre antiglaucomatoasele de tip derivati organofosforici:

se administreaza exclusiv local

au actiune intensa si de scurta durata

44

A.

dupa absorbtie determina bronhospasm si colici abdominale

stimuleaza pseudocolinesteraza si biotransformarea suxametoniului

se administreaza sub forma de colir 1%

B.

C.

D.

E.

(pag. 300)

Pag. 82 din 284

Page 83: Teste Farmacie

Notati contraindicatiile administrarii de parasimpatomimetice:

glaucom acut congestiv cu unghi inchis

diaree

45

A.

boala Raynaud

bloc atrioventricular

hipotensiune arteriala

B.

C.

D.

E.

(pag. 292, 293, 294)

Farmacodinamia pilocarpinei cuprinde:

relaxarea muschiului circular al irisului

contractia muschiului ciliar

46

A.

mioza activa

cresterea acuitatii vederii la distanta

stimulare cu hipersecretie la nivelul glandelor exocrine

B.

C.

D.

E.

(pag. 293)

Efectele de tip colinergic la nivelul aparatului cardiovascular sunt:

stimularea nodului sinusal

deprimarea nodului atrioventricular si fasciculului His

47

A.

arterioloconstrictie, mai ales la nivelul membrelor

tensiunea arteriala nu se modifica

tensiunea arteriala scade

B.

C.

D.

E.

(pag. 291)

Efectele de tip colinergic la nivelul aparatului digestiv sunt:

stimularea peristaltismului stomacului si intestinului

relaxarea sfincterelor

48

A.

hiposecretie acida gastrica

stimularea contractiei vezicii biliare

contractia vezicii urinare

B.

C.

D.

E.

(pag. 291)

Pentru efectele nicotinice la nivelul placii motorii, anticolinesterazicele reversibile se utilizeaza în:

stari de atonie intestinala

diagnosticul si tratamentul miasteniei gravis

49

A.

intoxicatia cu curarizante antidepolarizante (tip tubocurarina)

supradozarea curarizantelor depolarizante (tip suxametoniu)

pregatirea pentru urografie (evacuarea gazelor)

B.

C.

D.

E.

(pag. 296, 297, 298)

Pentru parasimpatolitice efectele antimuscarinice la nivelul aparatelor si sistemelor sunt:

miocardul deprimat – blocaj M2

muschi netezi viscerali relaxati – blocaj M3

50

A.

muschi striati relaxati – blocaj M1, M3

glande exocrine inhibate – blocaj M1, M3

eliberare de adrenalina din medulosuprarenale – blocaj M2

B.

C.

D.

E.

(pag. 302)

Tema nr. 16

Antiinflamatoare steroidiene si nesteroidiene

Bibliografie asociata temei:

Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.

pag. 617-634, pag.726-749

Care dintre urmatoarele AINS favorizeaza inchiderea canalului arterial la nou-nascut?

acidul acetilsalicilic

indometacina

1

A.

fenilbutazona

piroxicam

ketoprofen

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 619)

Piroxicam se administreaza in urmatoarele afectiuni, cu exceptia:

poliartrita reumatoida

spondilita anchilopoietica

2

A.

persistenta canalului arterial la nou-nascut

reumatism extraarticular

artrita acuta gutoasa

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 631, 619)

Tolmetina:

este esterul acetilsalicilic al paracetamolului

este blocant selectiv COX-2

3

A.

are T1/2 de 24 - 48 ore

se foloseste ca antireumatic

se administreaza oral si i.r. 10 - 20 mg/zi

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 625, 619)

Notati afirmatia falsa despre ibuprofen:

este derivat de acid propionic

are absorbtie rapida per os

4

A.

determina epigastralgii si sangerari

este foarte eficace in spondilita anchilopoietica

este contraindicat in sarcina si la copii

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 625)

Pag. 83 din 284

Page 84: Teste Farmacie

Tenoxicam are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

oral se absoarbe complet

nu se administreaza injectabil i.v. sau i.m.

5

A.

patrunde bine in lichidul sinovial

are T1/2 de 72 ore

doza uzuala este de 20 mg o data pe zi, oral sau intrarectal

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 631)

Urmatorii glucocorticoizi se administreaza numai oral, cu exceptia:

prednison

prednisolon

6

A.

dexametazon acetat

triamcinolon

parametazon acetat

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 731)

Urmatorii glucocorticoizi au durata medie de actiune (12 - 36 ore), cu exceptia:

prednison

prednisolon

7

A.

triamcinolon

hidrocortizon

metilprednisolon

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 732)

Principalele caracteristici ale actiunii antiinflamatoare ale glucocorticoizilor sunt urmatoarele, cu exceptia:

reduc inflamatia indiferent de natura agentului cauzal

sunt activi in toate fazele inflamatiei

8

A.

stabilizeaza capilarele si le impiedica permeabilizarea

diminueaza formarea edemului local

stimuleaza migrarea leucocitelor si procesul de fagocitoza in tesutul inflamat

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 727)

Hidrocortizon:

administrat oral nu se absoarbe

determina retentie hidrosalina marcata

9

A.

nu este activ local

este contraindicat la copii

se administreaza oral exclusiv in poliartrita reumatoida

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 741)

Prednison:

este glucocorticoid natural

este activ local

10

A.

hepatic, se bioactiveaza in prednisolon

potenta antiinflamatoare este mai mica decat cea a hidrocortizonului

se administreaza oral 300 - 800 mg/zi ca doza de atac

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 743)

Derivat de acid salicilic este:

alclofenac

sulindac

11

A.

tolmetina

benorilat

naproxen

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 623)

Derivat de acid propionic nu este:

naproxen

diflunisal

12

A.

flurbiprofen

fenoprofen

ibuprofen

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 623)

Acidul flufenamic este derivat de:

acid fenamic

acid propionic

13

A.

acid fenilacetic

acid acetilsalicilic

nici un raspuns nu e corect.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 628)

Care varianta nu reprezinta un exemplu de blocant COX-2 selectiv:

meloxicam

nabumetona

14

A.

etodolac

fenilbutazona

nimesulid.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 629, 633)

Blocant COX-2 specific este:

piroxicam

tenoxicam

15

A.

celecoxib

nimesulid

indometacin

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 634)

Pag. 84 din 284

Page 85: Teste Farmacie

Marcati raspunsul incorect:

AINS nu se asociaza între ele

AINS cresc toxicitatea fenitoinei si litiului

16

A.

AINS scad timpul de sângerare

asocierea cu antihipertensive scade efectul diuretic si antihipertensiv

la bolnavii deshidratati pot produce insuficienta renala acuta.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 621)

Fenilbutazona este contraindicata în:

acces acut de guta

poliartrita reumatoida

17

A.

spondilita anchilopoietica

hipertensiune arteriala severa

tromboflebita

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 629)

Care din urmatoarele afirmatii referitoare la fenilbutazona este incorecta?

are predominant efect antiinflamtor

este un medicament usor suportat de bolnavi, determinand rar reactii adverse

18

A.

se poate administra intrarectal si topic

durata tratamentului nu trebuie sa depaseasca 10 zile;

se metabolizeaza în ficat formându-se 2 metaboliti activi

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 629)

Acidul mefenamic:

scade riscul de hemoragie al medicamentelor anticoagulante

nu are efecte analgezice si antipiretice

19

A.

este indicat la astmatici

nu este indicat în combaterea dismenoreei

rareori provoaca reactii sanguine.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 628)

Piroxicamul:

este derivat de acid propionic

are proprietati antiinflamatoare marcate

20

A.

este indicata asocierea sa cu anticoagulantele cumarinice

nu este analgezic nici antipiretic

absorbtia digestiva este influentata de alimente sau antiacide

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 630-631)

Prednisolon:

este activ local

administrat oral sau i.m., se absoarbe usor

21

A.

se utilizeaza in dermatologie si oftalmologie, local - preparate de concentratie 10%

prednisolon acetat se administreaza oral

prednisolon succinat de sodiu se administreaza i.v. in cazuri de urgenta

B.

C.

D.

E.

(pag. 744)

Metilprednisolon:

are potenta inferioara prednisolonului

se utilizeaza ca antiinflamator oral

22

A.

in doza de atac se administreaza 20-60 mg pe zi

in doza de intretinere se administreaza 40-200 mg pe zi

metilprednisolon acetat se administreaza i.m. profund, in doza de 40-120 mg, la 7-10 zile (preparat retard)

B.

C.

D.

E.

(pag. 744)

Triamcinolon:

are efect mineralocorticoid minim

determina mai frecvent miopatie cortizonica

23

A.

triamcinolon acetonid se administreaza numai oral

triamcinolon diacetat se administreaza exclusiv i.m.

triamcinolon acetonid se administreaza i.m. 40-120 mg o data, la 3-6 saptamani

B.

C.

D.

E.

(pag. 745)

Dexametazona:

are actiune diabetogena mai intensa comparativ cu restul glucocorticoizilor

are potenta foarte mare

24

A.

determina retentie hidrosalina marcata

are efect de lunga durata

se utilizeaza exclusiv injectabi, i.m. sau i.v.

B.

C.

D.

E.

(pag. 745)

Notati reactiile adverse caracteristice glucocorticoizilor:

osteoporoza si osteonecroza

scaderea rezistentei la infectii

25

A.

diabet insipid hipofizar

intarzierea cresterii, in cazul administrarii la copii

stari de excitatie, tulburari psihotice

B.

C.

D.

E.

(pag. 734, 735)

Pag. 85 din 284

Page 86: Teste Farmacie

Notati contraindicatiile administrarii de glucocorticoizi:

ulcer gastroduodenal

forme severe de astm bronsic

26

A.

osteoporoza

anemie hemolitica imuna

hipertensiune arteriala

B.

C.

D.

E.

(pag. 736, 740)

Notati indicatiile terapeutice pentru glucocorticoizi:

insuficienta corticosuprarenaliana acuta

poliartrita reumatoida

27

A.

transplant de organe

tendinta la convulsii

leucemii acute la copii si limfoame maligne

B.

C.

D.

E.

(pag. 739-741, 736)

Notati efectele farmacodinamice caracteristice glucocorticoizilor:

inhiba procesul de gluconeogeneza hepatica

scad absorbtia intestinala a calciului

28

A.

cresc numarul fibroblastilor si proliferarea lor

la doze mari, scad producerea de anticorpi

cresc sinteza proteica limfocitara in timus, splina si limfocitele circulante

B.

C.

D.

E.

(pag. 726, 727, 730)

Hidrocortizon:

administrat oral, se absoarbe usor

nu determina retentie hidrosalina

29

A.

este administrat oral exclusiv in insuficienta cortricosuprarenaliana cronica (boala Addison)

hidrocortizon acetat se administreaza exclusiv i.v. sau i.m.

la copii se administreaza 20-60 mg pe zi, in 2-3 prize

B.

C.

D.

E.

(pag. 741)

Hidrocortizon succinat de sodiu:

se injecteaza i.v. lent sau perfuzie i.v.

se administreaza in stari de soc, edem Quincke

30

A.

este activ local

efectul apare dupa 2 ore

frecvent se recomande asocierea in solutie cu alte medicamente

B.

C.

D.

E.

(pag. 743)

In insuficienta corticosuprarenaliana cronica (boala Addison) obisnuit se administreaza oral, in doze substitutive:

hidrocortizon

prednison

31

A.

cortizon

metil prednisolon

betametazon dipropionat

B.

C.

D.

E.

(pag. 739-741)

Prednison:

este obtinut prin sinteza

hepatic, se bioactiveaza in prednisolon

32

A.

cel mai frecvent se utilizeaza prednison acetat

se recomande tratamente scurte cu doze de 30-80 mg/zi, oral, ca doze de atac, fractionat, apoi se reduc dozele

in situatii de criza se administreaza i.v. lent sau perfuzii i.v.

B.

C.

D.

E.

(pag. 743)

Prednisolon:

are durata lunga de actiune (36-54 ore)

se utilizeaza ca antiinflamator oral

33

A.

este activ local

prednisolon acetat se injecteaza local sub forma de suspensie

se administreaza exclusiv in insuficienta corticosuprarenaliana cronica

B.

C.

D.

E.

(pag. 744)

Glucocorticoizii au urmatoarele indicatii terapeutice:

starea de rau astmatic

soc anafilactic

34

A.

insuficienta cardiaca

lupus eritematos diseminat acut

boli infectocontagioase (varicela, herpes)

B.

C.

D.

E.

(pag. 740, 741, 736)

Dexametazon:

nu determina retentie hidrosalina

nu deprima axul hipotalamo-hipofizo-coticosuprarenal

35

A.

nu are actiune diabetogena

poate produce aritmii prin hipopotasemie si alcaloza

se utilizeaza in "testul de supresie"

B.

C.

D.

E.

(pag. 745)

Pag. 86 din 284

Page 87: Teste Farmacie

Din grupa oxicami fac parte:

diflunisal

lornoxicam

36

A.

benorilat

piroxicam

tenoxicam

B.

C.

D.

E.

(pag. 619)

Principii de utilizare pentru AINS:

alegerea AINS se face în functie de indicatii

principalul criteriu alegere este tolerabilitatea clinica

37

A.

de obicei o doza mica la început apoi una mai mare

se prefera calea injectabila

protectia gastrica preventiva este utila pentru AINS clasice

B.

C.

D.

E.

(pag. 621)

Acidul flufenamic este contraindicat în:

tromboflebite superficiale

afectiuni reumatice degenerative

38

A.

insuficienta renala

copii sub 14 ani

hipersensibilitate la salicilati

B.

C.

D.

E.

(pag. 628)

Acidul mefenamic:

are efect antiinflamator, analgezic si antipiretic

provoaca rareori reactii sanguine

39

A.

este indicat si pentru combaterea dismenoreei sau febrei

scade riscul de hemoragie al medicamentelor anticoagulante

este derivat de acid fenilacetic

B.

C.

D.

E.

(pag. 628)

Precizati medicamentele antiinflamatoare:

acid mefenamic

sulindac

40

A.

penicilina

clorura de sodiu

naproxen

B.

C.

D.

E.

(pag. 618, 619)

Precizati medicamentele antiinflamatoare:

tolbutamida

clorpromazina

41

A.

diclofenac

indometacin

ibuprofen

B.

C.

D.

E.

(pag. 618, 619)

AINS active în spondilita anchilopoietica sunt:

ibuprofen

diclofenac

42

A.

tenoxicam

ketoprofen

fenilbutazona

B.

C.

D.

E.

(pag. 625,629,631)

Diclofenacul are urmatoarele actiuni farmacodinamice:

antiinflamator

antiagregant plachetar

43

A.

analgezic

antispastic

antipiretic

B.

C.

D.

E.

(pag. 624)

Se contraindica asocierea fenilbutazonei cu:

fenitoina

anticoagulante cumarinice

44

A.

sulfamide antidiabetice

diuretice

antihipertensive

B.

C.

D.

E.

(pag. 629)

Reactiile adverse ale AINS sunt:

ulcer gastro-intestinal

reactii alergice

45

A.

retentie hidrosalina

steatoree

sindrom Reye

B.

C.

D.

E.

(pag. 620-621)

Acidul acetilsalicilic:

se absoarbe relativ bine din tubul digestiv

este si antiagregant plachetar

46

A.

dozele mari, depasind 30 g/zi la adult, au efect antiinflamator

mecanismul de actiune: inhibarea biosintezei de prostaglandine

este contraindicat în insuficienta hepatica si diateza hemoragica

B.

C.

D.

E.

(pag. 622)

Pag. 87 din 284

Page 88: Teste Farmacie

Acidul acetilsalicilic:

este indicat în reumatism poliarticular acut si poliartrita reumatoida

la copii cu varicela poate produce sindromul Reye

47

A.

poate produce retentie hidrosalina, alergii cutanate, euforie si agravarea astmului bronsic

se administreaza ca antiinflamator 3-4 g/zi în 3-4 prize

este esterul acidului salicilic cu acidul lactic

B.

C.

D.

E.

(pag. 622)

Diclofenacul :

este unul din cele mai active AINS

este metabolizat la primul pasaj hepatic

48

A.

inhiba ciclooxigenaza la concentratii mai mici decât indometacina

este contraindicat în sarcina

nu este indicat în criza de guta

B.

C.

D.

E.

(pag. 624)

Diclofenacul:

are tolerabilitate clinica deosebita

este un derivat arilaminoacetic

49

A.

se absoarbe lent si incomplet din tubul digestiv

este antiinflamator foarte slab

este indicat în stari inflamatorii dureroase postoperatorii si posttraumatice

B.

C.

D.

E.

(pag. 624)

Indometacina:

este un derivat de acid indol acetic

se absoarbe bine per os sau rectal

50

A.

este foarte activ ca antiinflamator

se administreaza cu prudenta la bolnavii cu tulburari psihice sau parkinsonism

doza orala + intrarectala minima 150-200 mg/zi

B.

C.

D.

E.

(pag. 624)

Tema nr. 17

Antiacide, antiulceroase

Bibliografie asociata temei:

Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.

pag. 507-538

Urmatoarele medicamente sunt antiacide, cu exceptia:

carbonat acid de sodiu

trisilicat de magneziu

1

A.

acid alginic

almasilat

sucralfat

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 512,513)

Urmatoarele medicamente sunt antihistaminice H2, cu exceptia:

ranitidina

nizatidina

2

A.

propantelina

roxatidina

famotidina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 521)

Inhibitoarele secretiei gastrice parasimpatolitice sunt urmatoarele, cu exceptia:

atropina

pirenzepina

3

A.

telenzepina

roxatidina

propantelina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 520,521)

Omeprazol are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

este antiacid

are durata de actiune lunga (peste 24 h)

4

A.

se administreaza de electie în sindromul Zollinger-Ellison

se administreaza în ulcer gastric evolutiv

determina efect rebound hipergastrinemic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 527)

Antiacidele alcalinizante sunt:

solubile în apa si HCl

solubile în apa si insolubile în HCl

5

A.

insolubile în apa si solubile în HCl

insolubile în apa si HCl

nici una din variantele de mai sus nu sunt corecte

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 513)

Carbonatul de calciu:

în doze mari inhiba secretia de gastrina

se asociaza cu tetraciclina per os

6

A.

în doze mari determina hipercalcemie în insuficienta renala

se utilizeaza ca antiacid în doze mari (10 g/zi)

se utilizeaza ca antidiareic în doze mici (1 g/zi)

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 517)

Pag. 88 din 284

Page 89: Teste Farmacie

Oxidul de magneziu:

poate creste pH-ul gastric pâna la 4

2–5 g au efect laxativ

7

A.

în ulcer gastric se administreaza 4 – 8 g / zi

creste biodisponibilitatea digoxinei

creste biodisponibilitatea tetraciclinei

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 518)

Derivatii de aluminiu:

sunt contraindicati în sindrom diareic

scad biodisponibilitatea propranololului

8

A.

scad biodisponibilitatea diazepamului

cresc biodisponibilitatea digoxinei

fosfatul de aluminiu este foarte activ în ulcer duodenal

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 519)

Care din urmatoarele medicamente imprima fecalelor culoarea neagra?

carbonatul de calciu

sarurile de bismut

9

A.

derivatii de aluminiu

derivatii de magneziu

acidul alginic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 517-520)

Carbonatul hidratat de aluminiu si magneziu:

este numit si almasilat

este solubil în apa

10

A.

nu are mecanism adsorbant

este indicat ca antiacid

doza pentru o data este 4-8 g

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 520)

Ranitidina:

nu interactioneaza cu medicamentele metabolizate de SOMH

doza este de 800 mg o data pe zi seara

11

A.

se administreaza numai per os

are potenta mai mare decât roxatidina

are potenta mai mare decât cimetidina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 524-525)

Avantajul administrarii famotidinei:

potenta asemanatoare cu cimetidina

durata actiunii nocturne este medie

12

A.

este inductor ezimatic

nu inhiba SOMH dependent de citocromul P450 si nu induce inhibitie enzimatica

are nucleu furanic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 525)

Care din urmatoarele medicamente are potenta cea mai mica?

famotidina

nizatidina

13

A.

ranitidina

roxatidina

cimetidina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 523-525)

Doza utilizata în tratamentul ulcerului gastric si duodenal de 150 mg o data pe zi, seara, per os este caracteristica pentru:

nizatidina

famotidina

14

A.

ranitidina

cimetidina

roxatidina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 523-525)

Omeprazolul:

are caracter acid

este inductor enzimatic

15

A.

are T 1/2 plasmatic lung

durata de actiune este lunga (peste 24 h)

se administreaza 100 mg o data / zi în ulcer duodenal evolutiv

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 526-527)

Esomeprazolul:

este izomerul R al omeprazolului

se administreaza 80 mg o data pe zi, o luna, în esofagita de reflux

16

A.

se administreaza 40 mg de doua ori pe zi în ulcer Helicobacter Pylorii pozitiv, în triterapie

se administreaza 40 mg o data pe zi, o luna, în esofagita de reflux

se administreaza 80 mg de doua ori pe zi în ulcer Helicobacter Pylorii pozitiv, în triterapie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 528-529)

Care din urmatoarele medicamente se administreaza de electie în sindromul Zollinger-Ellison?

omeprazol

esomeprazol

17

A.

propranolol

pantoprazol

rabeprazol

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 528-530)

Pag. 89 din 284

Page 90: Teste Farmacie

Care din urmatoarele medicamente este protector al mucoasei gastrice si stimulant ale regenerarii acesteia?

acetazolamida

proglumid

18

A.

propantelina

carbenoxolon

rabeprazol

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 530-535)

Spirulina:

produce ca efect secundar anemii

scade uricemia

19

A.

este obtinuta dintr-o alga albastra-verde

este inhibitor de anhidraza carbonica

doza maxima zilnica este 90 g

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 535-536)

Care din urmatoarele substante nu este inhibitor al secretiei gastrice din clasa antihistaminicelor H2?

cimetidina

pirenzepina

20

A.

ranitidina

roxatidina

famotidina

B.

C.

D.

E.

(pag. 521)

Antiulceroasele ce reduc factorii agresivi sunt:

tranchilizante

antiacide

21

A.

antispastice

protectoare ale mucoasei

inhibitoare ale secretiei gastrice

B.

C.

D.

E.

(pag. 512)

Antiulceroase ce cresc factorii protectori în ulcer sunt:

anestezina

carbenoxolon

22

A.

sucralfat

hidroxizina

subcitrat de bismut coloidal

B.

C.

D.

E.

(pag. 512)

Subcitratul de bismut coloidal:

se administreaza de patru ori pe zi, înainte de mese cu ½ ora si la culcare

se administreaza în doza unica seara

23

A.

se administreaza dupa fiecare masa

se asociaza cu antiacide

are actiune bactericida fata de Helicobacter Pylorii

B.

C.

D.

E.

(pag. 534)

Carbenoxolon:

Se absoarbe prin mucoasa gastrica

Inhiba degradarea PGE2 si PGE1

24

A.

Scade secretia de mucus si bicarbonat

Creste toxicitatea digitalicelor

Determina retentie hidrosalina, cu HTA si edeme

B.

C.

D.

E.

(pag. 535)

Sucralfat:

nu are efecte sistemice

se administreaza în ulcer duodenal activ, exclusiv cu nisa ulceroasa

25

A.

se asociaza cu antiacide

se administreaza în ulcer gastric, exclusiv cu nisa ulceroasa

se elimina urinar în totalitate

B.

C.

D.

E.

(pag. 533, 534)

Pirenzepin:

se administreaza de doua ori pe zi

are actiune antisecretorie gastrica cu o mare selectivitate

26

A.

blocheaza receptorii M1, M2, M3

se administreaza la pacienti cu glaucom

are actiune citoprotectoare gastrica

B.

C.

D.

E.

(pag. 531, 532)

Parasimpatolitice inhibitoare ale secretiei gastrice:

sunt eficace în ulcerul duodenal

nu se asociaza cu antiacide

27

A.

intervin în calmarea durerii ulceroase

sunt reprezentate de ranitidina si omeprazol

sunt reprezentate de pirenzepin si atropina

B.

C.

D.

E.

(pag. 530, 531)

Pag. 90 din 284

Page 91: Teste Farmacie

În ulcerul duodenal si gastric au loc urmatoarele modificari:

în ulcerul duodenal cresc factorii agresivi

în ulcerul duodenal scad factorii de protectie

28

A.

în ulcerul gastric cresc factorii agresivi

atât în ulcerul duodenal cât si în ulcerul gastric cresc factorii agresivi

în ulcerul gastric scad factorii de protectie

B.

C.

D.

E.

(pag. 509)

Antiacidele neutralizante:

sunt solubile în HCl

sunt solubile în apa

29

A.

în exces, nu se absorb

în exces, nu modifica rezerva alcalina

în exces, scad pH-ul gastric

B.

C.

D.

E.

(pag. 513)

Antiacidele adsorbante sunt:

carbonat bazic de bismut

nitrat bazic de bismut

30

A.

acid alginic

almasilat

carbonat de calciu

B.

C.

D.

E.

(pag. 513)

Antiacidele adsorbante:

în exces, nu se absorb

sunt insolubile în apa

31

A.

sunt reprezentate de carbonat de calciu

sunt solubile în HCl

în exces, pot provoca diverse efecte secundare

B.

C.

D.

E.

(pag. 513)

Medicamentele antiacide sunt clasificate, în functie de coeficientul de absorbtie din tubul digestiv, în:

alcalinizante

sistemice

32

A.

neutralizante

adsorbante

nesistemice

B.

C.

D.

E.

(pag. 513)

Antiacide alcalinizante sunt:

fosfatul disodic

carbonatul de calciu

33

A.

bentonitele

citratul de sodiu

fosfat de aluminiu

B.

C.

D.

E.

(pag. 513)

Antiacidele influenteaza testele de laborator:

cresc Ca2+

scad Mg2+

34

A.

scad fosfatul

scad fierul

cresc creatinina

B.

C.

D.

E.

(pag. 516)

Carbonatul acid de sodiu:

solutia 0,5% este izoosmotica cu serul sanguin

solutia 5% are pH = 8,5

35

A.

solutia 1,39% este izoosmotica cu serul sanguin

are actiune antiacida de scurta durata

actiunea antiacida are latenta de 15 minute

B.

C.

D.

E.

(pag. 516)

Carbonatul acid de sodiu:

în exces, alcalinizeaza continutul gastric

în exces, poate produce efect rebound acid

36

A.

în cantitati mari produce alcaloza

este folosit în tratamentul starilor de acidoza

poate produce foarte usor si rapid litiaza urinara

B.

C.

D.

E.

(pag. 516)

Carbonatul acid de sodiu:

creste efectul medicamentelor bazice

scade efectul medicamentelor bazice

37

A.

creste efectul medicamentelor acide

scade efectul medicamentelor acide

este incompatibil în solutie cu penicilina G potasica sau sodica

B.

C.

D.

E.

(pag. 517)

Cimetidina poate determina urmatoarele efecte adverse:

ginecomastie

oligospermie si impotenta sexuala

38

A.

HTA

nefrita interstitiala

halucinatii si delir la vârstnici

B.

C.

D.

E.

(pag. 523)

Derivatii de magneziu:

sunt solubili în apa si insolubili în acizi

în exces au efect diuretic

39

A.

au efect purgativ la doze mari

au efect constipant la doze mari

scad biodisponibilitatea digoxinei si tetracicliniei

B.

C.

D.

E.

(pag. 518)

Pag. 91 din 284

Page 92: Teste Farmacie

Ranitidina:

se administreaza per os, i.m. si i.v.

în tratamentul ulcerului se administreaza 300 mg o data pe zi, seara, per os

40

A.

este antiacid

nu induce inhibitie enzimatica

foarte rar, determina leucopenie

B.

C.

D.

E.

(pag. 524,525)

Efecte secundare produse de antiacidele derivati de aluminiu sunt:

sindrom diareic

constipatie

41

A.

hipofosfatemie

hiperfosfatemie

hiperaluminemie în insuficienta renala

B.

C.

D.

E.

(pag. 519)

Cimetidina se administreaza în:

rinite alergice

esofagita de reflux

42

A.

boala hemoroidala

ulcer duodenal

hirsutism androgen-dependent la femei

B.

C.

D.

E.

(pag. 523,524)

Omeprazol:

forma farmaceutica per os este enterosolubila

are T ½ plasmatic lung

43

A.

inhiba citocromul P-450

în sindromul Zollinger – Ellison, doza medie este de 80 mg pe zi

în ulcerul duodenal activ doza este 80 mg pe zi, timp de o luna

B.

C.

D.

E.

(pag. 527)

Cimetidina:

absorbtie per os lenta

biodisponibilitate per os peste 80%

44

A.

biotransformare hepatica circa 35%

difuzeaza prin bariera hemato-encefalica

difuzeaza prin placenta si în laptele matern

B.

C.

D.

E.

(pag. 523)

Referitor la cimetidina sunt incorecte afirmatiile:

prezinta eliminare renala

are T ½ în administrarea per os scurt (circa 2 h)

45

A.

durata actiunii nocturne este medie (6 – 8h)

efecte secundare sunt foarte putine, dar ireversibile

nu determina efectul rebound la întreruperea brusca

B.

C.

D.

E.

(pag. 523)

Cimetidina este recomandata în:

sarcina

ulcerul duodenal

46

A.

ulcer gastric

esofagita de reflux

cancer gastric

B.

C.

D.

E.

(pag. 523,524)

Care din urmatoarele medicamente nu cresc semnificativ clinic concentratia plasmatica a diazepamului, fenitoinei si warfarinei:

lansoprazol

omeprazol

47

A.

rabeprazol

pantoprazol

esomeprazol

B.

C.

D.

E.

(pag. 528-530)

Atropina:

este contraindicata în glaucom, adenom de prostata

are actiune hiposecretorie gastrica

48

A.

produce uscaciunea gurii ca efect secundar

ca antiulceros se foloseste mai ales în ulcerul gastric

doza este 0,5 – 1 mg / o data per os sau injectabil

B.

C.

D.

E.

(pag. 531)

Antiulceroase analogi ai PGE2 sunt:

misoprostol

rioprostil

49

A.

proglumid

octreotid

enprostil

B.

C.

D.

E.

(pag. 536)

Pag. 92 din 284

Page 93: Teste Farmacie

Antiulceroase analogi ai PGE2:

cresc secretia de mucus si de bicarbonat de sodiu

amelioreaza circulatia locala

50

A.

se pot administra în sarcina

se utilizeaza în profilaxia ulcerului iatrogen

sunt tocolitice

B.

C.

D.

E.

(pag. 537)

Tema nr. 18

Antihipertensive

Bibliografie asociata temei:

Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.

pag. 425-460

Inhibitoarele enzimei de conversie a angiotensinei (IEC):

inhiba biosinteza de prostaglandine

devin active numai dupa metabolizare

1

A.

reduc secretia de renina la nivel renal

cresc secretia de aldosteron

cresc cantitatea de bradikinina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 449, 451)

În hipertensiunea arteriala asociata cu dislipidemii este de preferat:

alfa-metildopa

prazosin

2

A.

furosemid

indapamid

metoprolol

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 433, 437)

Alegeti afirmatia corecta referitoare la sistemul renina-angiotensina-aldosteron:

aldosteronul este un hormon mineralocorticosteroid care induce scaderea tensiunii arteriale

hipertensiunea arteriala duce la eliberarea reninei

3

A.

renina catalizeaza transformarea angiotensinogenului în angiotensina I

angiotensina II este cel mai slab vasoconstrictor endogen

ECA (enzima de conversie a angiotensinei I) catalizeaza transformarea angiotensinei II în angiotensina I

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 426)

Alegeti afirmatia corecta cu privire la alfa-1 adrenolitice:

pot fi administrate fara riscuri la hipotensivi

nu se absorb pe cale digestiva

4

A.

nu necesita o ajustare a dozelor

au dezavantajul ca nu se administreaza la diabetici, astmatici

poate apare „fenomenul primei doze”

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 437, 438)

Prazosinul este indicat de electie în HTA asociata cu urmatoarele boli, cu exceptia:

diabet

astm bronsic

5

A.

insuficienta circulatorie periferica hipertona

hipertrofie benigna de prostata

angina pectorala

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 432, 437)

Se utilizeaza în urgente hipertensive

furosemid p.o.

clonidina i.v.

6

A.

alfa-metildopa p.o.

furosemid i.v.

metoprolol p.o.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 431)

Urmatoarele afirmatii cu privire la propranolol sunt adevarate, cu exceptia:

blocheaza selectiv receptorii adrenergici beta-1

tratamentul nu se întrerupe brusc

7

A.

este indicat de electie în HTA usoara la tineri (ce nu sunt obligati la efort fizic)

se asociaza cu dihidralazina conducând la antagonizarea efectelor secundare ale acesteia

are efecte de tip chinidinic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 436)

Alegeti medicamentul din grupa antihipertensivelor simpatolitice centrale:

prazosin

clonidina

8

A.

propranolol

furosemid

captopril

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 435)

Pag. 93 din 284

Page 94: Teste Farmacie

Care din urmatoarele afirmatii despre clonidina este adevarata?

este contraindicata în HTA cu glaucom

are potenta mare, de aceea se administreaza doze mari

9

A.

este contraindicata încetarea brusca a tratamentului

este indicata asocierea cu beta-adrenolitice

este agonist alfa-1 presinaptic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 435, 436)

Alegeti dintre antihipertensivele de mai jos pe cel de tip vasodilatator musculotrop:

diltiazem

dihidralazina

10

A.

clonidina

enalapril

furosemid

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 429, 439)

Care dintre urmatoarele antihipertensive actioneaza pe receptorii alfa-adrenergici si/sau imidazolici?

enalapril

clonidina

11

A.

nifedipina

propranolol

spironolactona

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 428)

La un astmatic cu HTA se recomanda de electie antihipertensivul:

nifedipina

propranolol

12

A.

nadolol

sotalol

pindolol

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 433, 437)

Alfa-metildopa are contraindicatie majora în:

hipertensiune arteriala severa

hipertensiune arteriala moderata

13

A.

constipatie cronica

hepatita acuta

glaucom

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 439)

Care este mecanismul de actiune antihipertensiva pentru diltiazem?

parasimpatolitic central

agonist alfa-2 presinaptic

14

A.

blocant selectiv al canalelor de calciu

agonist pe receptorii imidazolici I-1

blocant neselectiv al canalelor de calciu

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 443)

Care dintre urmatoarele antihipertensive nu este blocant ale canalelor de calciu?

amlodipina

nifedipina

15

A.

reserpina

diltiazem

verapamil

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 446)

Fiecare dintre urmatoarele antihipertensive poate produce bradicardie, cu exceptia:

sotalol

propranolol

16

A.

metoprolol

dihidralazina

atenolol

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 437, 440)

Nitroprusiatul de sodiu este antihipertensiv din grupa:

vasodilatatoare musculotrope

neurosimpatolitice

17

A.

blocante ale canalelor de calciu

diuretice

inhibitoare ale enzimei de conversie a angiotensinei (IEC)

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 439)

Care dintre antihipertensivele de mai jos este contraindicat la bolnavii hipertensivi cu stari depresive?

clonidina

indapamid

18

A.

reserpina

nifedipina

furosemid

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 434, 438)

Pag. 94 din 284

Page 95: Teste Farmacie

Nifedipina este un blocant al canalelor de calciu, care nu se utilizeaza :

ca antihipertensiv

de electie în tahiaritmii supraventriculare

19

A.

ca antianginos

în insuficienta cardiaca cu HTA

de electie în HTA asociata cu astm bronsic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 446, 447)

Captoprilul face parte din grupa antihipertensivelor:

alfa-adrenolitice

beta-1 adrenolitice

20

A.

inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IEC) active

inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IEC) prodroguri

neurosimpatolitice

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 452)

Clonidina:

blocheaza receptorii alfa-1 adrenergici periferici scazând rezistenta vasculara periferica

la întreruperea brusca a tratamentului prelungit, poate apare criza hipertensiva, prin fenomen de rebound

21

A.

la asocierea cu beta-adrenolitice poate surveni hipertensiune paradoxala la întreruperea brusca a tratamentului

este contraindicata la conducatori auto

tratamentul se începe cu doze mari care vor scadea progresiv

B.

C.

D.

E.

(pag. 435, 436)

Precizati afirmatiile corecte referitoare la hidralazina:

este vasodilatator musculotrop la nivel venos

creste compensator secretia de renina

22

A.

este contraindicata în tahicardie

creste colesterolemia

nu se foloseste i.v. în urgente hipertensive

B.

C.

D.

E.

(pag. 439, 440, 441)

Reactii adverse semnalate la inhibitorii enzimei de conversie (IEC) sunt:

tuse uscata

hipokaliemie

23

A.

tulburari de gust

HTA

eruptii cutanate pe toata perioada tratamentului

B.

C.

D.

E.

(pag. 451)

Losartan este un antihipertensiv cu urmatoarele mecanisme de actiune:

diuretic antialdosteronic

blocarea receptorilor de tip AT-1 ai angiotensinei II

24

A.

blocarea receptorilor de tip AT-2

activarea receptorilor AT-2 de excesul de angiotensina II inoperabil pe receptorii AT-1 blocati

adrenolitic selectiv alfa-1

B.

C.

D.

E.

(pag. 456)

Urmatoarele medicamente fac parte din grupa antihipertensivelor diuretice:

hidroclorotiazida

furosemid

25

A.

losartan

spironolactona

enalapril

B.

C.

D.

E.

(pag. 458)

Precizati mecanismele de actiune antihipertensiva a diureticelor:

pierdere de apa

scaderea volemiei

26

A.

cresterea Na+ cu cresterea excitabilitatii muschilor netezi vasculari la stimuli vasoconstrictori

antagonisti beta-2 presinaptici

antagonizarea retentiei hidrosaline reactive provocata de antihipertensive

B.

C.

D.

E.

(pag. 457, 458)

Diureticele sunt indicate în:

boala hemoroidala

hipotensiune arteriala

27

A.

hipertensiune arteriala

edeme

bradicardie

B.

C.

D.

E.

(pag. 458)

IEC (inhibitoarele enzimei de conversie a angiotensinei) prodroguri esteri:

au latenta mai mica si doze eficace mai mari

sunt biotransformate prin dezesterificare hepatica

28

A.

în aceasta categorie intra: enalapril, benazepril, fosinopril

absorbtia p.o. este influentata de prezenta alimentelor

în aceasta categorie intra: captopril, lisinopril

B.

C.

D.

E.

(pag. 450)

Pag. 95 din 284

Page 96: Teste Farmacie

Nifedipina:

are absorbtie buna sublingual si p.o.

nu are difuziune în laptele matern

29

A.

nu are difuziune prin placenta

are efect antianginos cu coronarodilatatie intensa

determina bronhodilatatie slaba

B.

C.

D.

E.

(pag. 447)

Sunt antihipertensive blocante ale canalelor de calciu urmatoarele:

amlodipina

clonidina

30

A.

lacidipina

diltiazem

verapamil

B.

C.

D.

E.

(pag. 435, 446)

Indicatiile terapeutice ale blocantelor canalelor de calciu sunt:

hipertrofie benigna de prostata

hipertensiune arteriala

31

A.

tahiaritmii supraventriculare

angina cronica

bloc AV gradul 2 si 3

B.

C.

D.

E.

(pag. 445, 446)

Efectele blocantelor canalelor de calciu la nivelul inimii sunt:

actiune inotrop negativa

actiune cronotrop negativa

32

A.

actiune dromotrop pozitiva

cresterea aportului de oxigen

efect antiaritmic

B.

C.

D.

E.

(pag. 445)

Tipurile de canale ionice de calciu dependente de voltaj sunt:

L („long lasting”)

T („transient”)

33

A.

nici unul dintre raspunsurile a, b, d, e

N („neuronal”)

P („Purkinje”)

B.

C.

D.

E.

(pag. 442)

Blocantele canalelor de calciu:

se mai numesc si anticalcice sau agonistii calciului

blocheaza selectiv canalele de calciu P

34

A.

blocheaza selectiv canalele de calciu lente L

deprima functiile celulare dependente de influxul de Ca2+

au actiuni principale: antihipertensiva, antianginoasa, antiaritmica

B.

C.

D.

E.

(pag. 443, 445)

Minoxidilul este:

antihipertensiv de electie în hipertensiunea arteriala

se asociaza obligatoriu cu diuretic si beta-blocant

35

A.

intra în categoria ganglioplegicelor

intra în categoria vasodilatatoarelor musculotrope

este indicat în tratamentul alopeciei, în aplicatii locale

B.

C.

D.

E.

(pag. 442)

Nitroprusiatul de sodiu:

este vasodilatator musculotrop

supradozarea nu prezinta riscuri

36

A.

este indicat în urgente hipertensive i.v.

se poate asocia în perfuzie cu alt medicament

T1/2 este foarte lung

B.

C.

D.

E.

(pag. 439, 440, 441)

Trimetafan:

este alfa-1 adrenolitic

este ganglioplegic

37

A.

este blocant al canalelor de calciu

se administreaza i.v. în perfuzie

se administreaza p.o. fara a fi necesara monitorizarea TA

B.

C.

D.

E.

(pag. 439)

Printre beta-adrenolitice neselective se numara:

nadolol

metoprolol

38

A.

propranolol

betaxolol

atenolol

B.

C.

D.

E.

(pag. 437)

Pag. 96 din 284

Page 97: Teste Farmacie

Contraindicatii pentru beta-blocante neselective sunt:

astm bronsic

diabet

39

A.

tahicardie

dislipidemii

HTA labila

B.

C.

D.

E.

(pag. 437)

Betaxolol are contraindicatiile urmatoare:

post infarct miocardic

diabet

40

A.

bradicardie severa

bloc atrioventricular

HTA labila

B.

C.

D.

E.

(pag. 436, 437)

Moxonidina:

apartine clasei de medicamente: simpatolitice centrale

are efect sedativ si provoaca somnolenta la dozele terapeutice

41

A.

apartine clasei de medicamente: blocante ale canalelor de calciu

se recomanda cu prudenta la conducatorii auto

se administreaza p.o. în doza unica

B.

C.

D.

E.

(pag. 436)

Precizati medicamentele ce trebuie evitate în tratamentul HTA la un diabetic:

captopril

hidroclorotiazida

42

A.

nifedipina

propranolol

prazosin

B.

C.

D.

E.

(pag. 433, 437, 458)

Notati cazurile în care alfa-1 adrenoliticele sunt antihipertensive de electie în HTA însotita

hipertrofie benigna de prostata

diabet

43

A.

depresie

astm bronsic

ulcer gastroduodenal

B.

C.

D.

E.

(pag. 437)

Se recomanda la hipertensivi cu insuficienta cardiaca:

diuretice

blocante ale canalelor de calciu de tip verapamil

44

A.

IEC (inhibitoare ale enzimei de conversie a angiotensinei)

beta-blocante

blocante ale canalelor de calciu de tip diltiazem

B.

C.

D.

E.

(pag. 432)

Care din urmatoarele medicamente trebuie evitate la hipertensivi cu stari depresive?

reserpina

alfa-metildopa

45

A.

prazosin

metoprolol

furosemid

B.

C.

D.

E.

(pag. 434, 436)

Antihipertensivele se clasifica în functie de mecanismele de actiune în:

vasoconstrictoare

antidiuretice

46

A.

substante care interfera cu sistemul renina-angiotensina-aldosteron

simpatomimetice

blocante ale canalelor de calciu

B.

C.

D.

E.

(pag. 428, 429)

Felodipina:

este antihipertensiv blocant ale canalelor de calciu de tip verapamil

creste rezistenta vasculara sistemica

47

A.

se administreaza 5-20 mg/zi în 2-4 prize per os

este antihipertensiv blocant al canalelor de calciu de tip nifedipina

se administreaza 180-480 mg/zi în 2-4 prize per os

B.

C.

D.

E.

(pag. 446, 447)

Metoprolol:

este beta-adrenolitic neselectiv

este contraindicat în bradicardie severa

48

A.

în asociatie cu clonidina poate induce HTA paradoxala la întreruperea tratamentului

se administreaza în doze de 50-200 mg/zi în 1-2 prize per os

are efect slab de tip chinidinic

B.

C.

D.

E.

(pag. 436, 437)

Pag. 97 din 284

Page 98: Teste Farmacie

Care dintre urmatoarele afirmatii privind tratamentul la hipertensivi cu boala reumatismala sunt adevarate?

se încearca evitarea tratamentului cu AIS si AINS

se recomanda tratament antireumatismal nefarmacologic (fizioterapie, hidroterapie)

49

A.

este contraindicata asocierea cu un diuretic

la reumaticii tratati cu saruri de aur sau penicilamina, se indica antihipertensivele inhibitoare ale enzimei de conversie

indometacinul potenteaza efectul antihipertensiv datorita producerii retentiei hidrosaline

B.

C.

D.

E.

(pag. 433)

Spironolactona:

este indicat exclusiv în HTA cu hiperaldosteronism

are latenta scurta

50

A.

face parte din grupa de antihipertensive: blocante ale canalelor de calciu

este hipokaliemiant

doza de întretinere este de 25-75 mg/zi în 1-3 prize

B.

C.

D.

E.

(pag. 458, 459)

Tema nr. 19

Antianginoase

Bibliografie asociata temei:

Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.

pag. 411-425

Farmacoterapia anginei pectorale cronice stabile se face cu :

nitrat + ß-blocant

nitrat + blocant calcic

1

A.

nitrat + ß-adrenomimetic

ß-blocant + blocant calcic

nitrat + ß-adrenomimetic+ blocant calcic

B.

C.

D.

E.

(pag. 414)

Tratamentul anti-ischemic miocardic initial, de rutina, (în spital) in sindroamele coronariene acute prevede:

acenocumarol

trombolitice i.v.

2

A.

repaus la pat, cu monitorizarea permanenta a EKG, oxigen

nitriti, ß-blocante sau blocante ale canalelor de calciu

morfina

B.

C.

D.

E.

(pag. 415)

În cazuri de polipatologie, terapia de electie in angina pectorala cronica stabila cuprinde:

verapamil in aritmii supraventriculare

nifedipina in hipertensiunea arteriala

3

A.

ß-blocant in hipertensiune arteriala cu tahicardie

morfina in ulcer duodenal

trombina in anemie

B.

C.

D.

E.

(pag. 414)

Dipiridamolul:

per os are absorbtie buna

este biotransformat la nivel hepatic

4

A.

se elimina predominant prin urina

este coronarodilatator

este antiagregant plachetar

B.

C.

D.

E.

(pag. 424)

Dipiridamolul:

are RA minore si rare

este contraindicat în hipotensiunea arteriala

5

A.

se administreaza cu precautie în insuficienta cardiaca

scade frecventa cardiaca

scade debitul sanguin coronarian

B.

C.

D.

E.

(pag. 424)

Dipiridamolul este indicat în:

hipertensiunea arteriala

stare de rau anginos

6

A.

infarct de miocard

prevenirea tromboemboliilor

insuficienta cardiaca

B.

C.

D.

E.

(pag. 424)

Dipiridamolul:

este inhibitor al recaptarii adenozinei

produce vasoconstrictie periferica

7

A.

nu se administreaza în tratamentul de fond prelungit

favorizeaza sinteza de ATP în miocard

are efect inotrop negativ

B.

C.

D.

E.

(pag. 424)

Pag. 98 din 284

Page 99: Teste Farmacie

Amiodarona, ca antianginos:

dupa întreruperea tratamentului, efectul sau dispare rapid

doze de atac in 5 zile/saptamana

8

A.

se asociaza cu ß-blocante, verapamil, chinidina

reprezinta medicatie de rezerva, în cazuri rezistente la alte tratamente antianginoase

doze eficace minime, individualizate (evitarea reactiilor adverse)

B.

C.

D.

E.

(pag. 425)

Amiodarona:

este inhibitor al recaptarii adenozinei

se asociaza cu ß-blocante, verapamil, chinidina

9

A.

eficacitatea sa poate fi apreciata dupa 2-4 zile

se administreaza în tratamentul de fond al cardiopatiei ischemice

se administreaza în tahiaritmii atriale si ventriculare

B.

C.

D.

E.

(pag. 425)

Amiodarona:

este nitrat organic

nu se asociaza cu ß-blocante, verapamil, chinidina

10

A.

se administreaza ca antianginos

se administreaza ca antiaritmic

are efect dupa întreruperea tratamentului circa 10-30 ore

B.

C.

D.

E.

(pag. 425)

Reactii adverse ale nitratilor organici :

tahifilaxie

methemoglobinemie

11

A.

hipotensiune intracraniana

hepatita toxica

cefalee cu caracter pulsatil

B.

C.

D.

E.

(pag. 417)

Molsidominul se caracterizeaza prin:

efect semnificativ al primul pasaj hepatic

nu induce reflex tahicardie si inotropism pozitiv

12

A.

nu este indicata asocierea sa cu ß-blocant

mecanismul de biotransformare la metabolitul activ este tiol dependent

are biodisponibilitate per os mare (aproximativ 90%)

B.

C.

D.

E.

(pag. 419-421)

Molsidominul:

are biotransformare hepatica la metaboliti activi, ce elibereaza direct NO

nu dezvolta tahifilaxie

13

A.

reactii adverse principale: cefalee moderata, hipotensiune arteriala usoara

este indicat sa se asocieze cu ß-blocante

induce reflex tahicardie si inotropism pozitiv

B.

C.

D.

E.

(pag. 419-421)

Actiunea antianginoasa a blocantelor calcice se produce prin:

micsorarea frecventei de contractie a miocardului

cresterea postsarcinii prin arterioloconstrictie

14

A.

cresterea fluxului sanguin coronarian

scaderea postsarcinii prin arteriolodilatatie

cresterea consumului de oxigen prin stimularea contractilitatii miocardului

B.

C.

D.

E.

(pag. 421)

Nitroglicerina:

nu se administreaza percutan

pentru perfuzii se folosesc perfuzoare de PVC

15

A.

este inactivata la primul pasaj hepatic

este un lichid exploziv, volatil

comprimatele obisnuite au termen de valabilitate de 3 luni

B.

C.

D.

E.

(pag. 418-419)

Nitroglicerina:

are biodisponibilitate per os crescuta

este gliceriltrinitrat

16

A.

se evita perfuzoarele de PVC pentru administrarea i.v.

este blocant al canalelor de calciu

nu se poate administra percutan

B.

C.

D.

E.

(pag. 418-419)

Diltiazemul:

este indicat sa se asocieze cu ß-blocante

are biodisponibilitate per os crescuta

17

A.

se administreaza în bloc A-V

este derivat de benzotiazepina

este blocant al canalelor de calciu.

B.

C.

D.

E.

(pag. 422-423)

Pag. 99 din 284

Page 100: Teste Farmacie

Nitratii organici si molsidominul au urmatoarele actiuni cu exceptia:

relaxarea muschilor netezi vasculari

reducerea presarcinii si postsarcinii inimii

18

A.

HTA (hipertensiune arteriala)

actiune antiagreganta plachetara

tahicardie reflexa

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 416-417)

Care din urmatoarele afirmatii este adevarata referitor la nitroglicerina:

biodisponibilitate per os înalta

comprimatele obisnuite au termen de valabilitate mic, de 3 luni

19

A.

produsul Nitroderm TTS se administreaza sublingual

pentru administrarea i.v. se folosesc perfuzoare de PVC

nu se administreaza sub forma de aerosoli.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 418-419)

Notati singura afirmatie corecta pentru molsidomin:

prin biotransformare nu elibereaza NO

dezvolta toleranta tiol-dependenta

20

A.

nu se asociaza cu ß-blocante

se administreaza sublingual

are profil farmacodinamic si farmacotoxicologic similar nitratilor organici.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 420-421)

Inhibitor al recaptarii adenozinei este:

dipiridamolul

nifedipina

21

A.

verapamilul

diltiazemul

propranololul

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 424)

Nu este blocant al canalelor de calciu:

amlodipina

diltiazemul

22

A.

metoprololul

verapamilul

trimetazidina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 421)

Care afirmatie referitoare la diltiazem este adevarata:

biodisponibilitate per os scazuta

metabolitul o-dezacetil-diltiazem este inactiv

23

A.

este indicat în bloc A-V

este cap de serie în clasa de antianginoase cu nucleu sidnoniminic

asocierea cu digoxina impune cresterea dozei de digoxina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 422-423)

Notati raspunsul incorect pentru dipiridamol:

este coronarodilatator

este antiagregant plachetar

24

A.

creste frecventa cardiaca

se elimina predominant prin scaun

inhiba sinteza de ATP în miocard

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 424)

Mecanismele farmacologice de restabilire a echilibrului aport – consum de oxigen la nivelul inimii sunt, cu exceptia

scaderea tonusului simpatic cardiostimulator

scaderea postsarcinii

25

A.

cresterea recaptarii adenozinei in celulele cardiace

cresterea AMPc in fibrele musculare netede

aport de NO, cu cresterea GMPc

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 413)

Medicamentele antianginoase nu:

combat dezechilibrul dintre necesarul de oxigen al inimii si aportul redus

suprima crizele anginoase

26

A.

scad rezistenta la effort

previn complicatiile datorate aterosclerozei

realizeaza profilaxia crizelor anginoase

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 413)

Efectele secundare ale nitratilor organici nu sunt:

cefalee cu caracter pulsatil

dureri ale globilor oculari

27

A.

tahicardie

hipertensiune arteriala ortostatica

methemoglobinemie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 417)

Pag. 100 din 284

Page 101: Teste Farmacie

Care varianta nu poate fi o cauza a bolii coronariene:

coronarodilatatie

obstructii aterosclerotice

28

A.

spasm coronarian

disfunctia endoteliului coronarian

dereglari ale metabolismului adenozinei

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 412)

Contraindicatia pentru diltiazem nu este:

blocul A-V

angina vasospastica si cronica stabila

29

A.

boala nodului sinusal

insuficienta cardiaca

asocierea cu ß-blocante

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 423)

Care afirmatie referitoare la perhexilina nu este adevarata:

este blocant nespecific al canalelor lente de Ca2+

nu are RA numeroase

30

A.

are indicatie în cardiopatia ischemica, ca medicatie de rezerva

este blocant al influxului prin canalele rapide de sodiu

are biotransformare hepatica polimorfa

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 423)

Care afirmatie referitoare la prenilamina este adevarata:

este blocant nespecific al canalelor lente de Ca2+

se asociaza cu alte deprimante cardiace

31

A.

are numeroase RA

nu potenteaza hipoglicemiantele

beneficiul terapeutic în cardiopatia ischemica este crescut

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 423)

Care dintre mediatorii de mai jos este implicat în contracararea ischemiei miocardice?

adrenalina

histamina

32

A.

GABA

adenozina

serotonina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 412)

Adenozina este mediator în sistemul:

purinergic

peptidergic

33

A.

GABA-ergic

aminoacidergic

Kininergic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 412)

Nitratii organici nu se administreaza:

per os

i.v.

34

A.

sublingual

transcutan

intramuscular

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 418)

Indicatia de electie a molsidominului este:

migrene

hipertensiunea arteriala

35

A.

tulburari de circulatie periferica

angina stabila sau instabila, asociata cu insuficienta cardiaca

tulburari de ritm supraventriculare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 421)

Blocant selectiv al canalelor de calciu este:

perhexilina

prenilamina

36

A.

nifedipina

bepridil

trimetazidina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 421)

Blocant neselectiv al canalelor de calciu:

prehexilina

nifedipina

37

A.

amlodipina

verapamil

diltiazem

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 421)

Care dintre antianginoase nu au nucleu sidnoniminic:

nitroglicerina

isosorbid dinitrat

38

A.

isosorbit mononitrat

pentaeritritil tetranitrat

molsidomin

B.

C.

D.

E.

(pag. 419)

Pag. 101 din 284

Page 102: Teste Farmacie

Avantajele asocierii nitrati - ß-blocante sunt:

potentarea hipotensiunii arteriale

potentarea efectului antianginos

39

A.

reducerea dozelor si RA

ß-blocantele combat cefaleea si tahicardia reflexa indusa de nitrati

nitratii combat deprimarea cardiaca produsa de ß-blocante

B.

C.

D.

E.

(pag. 418)

Marcati raspunsurile incorecte pentru isosorbid mononitrat:

se administreaza per os în tratamentul de fond

se administreaza i.v.

40

A.

este un metabolit inactiv al isosorbid dinitrat

are biodisponibilitate per os mare

are durata mai lunga

B.

C.

D.

E.

(pag. 419)

Inhibitori ai recaptarii adenozinei sunt:

dipiridamol

amiodarona

41

A.

carbocromena

verapamil

lidoflazina

B.

C.

D.

E.

(pag. 424)

Antianginoase ß-blocante sunt:

propranolol

nifedipina

42

A.

metoprolol

verapamil

atenolol

B.

C.

D.

E.

(pag. 421)

Dipiridamolul are ca reactii adverse:

greata

tahicardie

43

A.

hepatita toxica

hipoglicemie uneori pâna la coma hipoglicemica

eruptii cutanate

B.

C.

D.

E.

(pag. 424)

Amiodarona nu se asociaza cu:

ß-blocante

verapamil

44

A.

chinidina

nitroglicerina

molsidomin

B.

C.

D.

E.

(pag. 425)

Contraindicatii pentru nitratii organici si molsidomin:

glaucom

hipertensiune intracraniana

45

A.

hipersensibilitate la nitrati

cardiopatia ischemica

insuficienta cardiaca

B.

C.

D.

E.

(pag. 417)

Preparatele farmaceutice ale nitratilor organici, cu efect rapid si de scurta durata, folosite pentru tratamentul crizelor de angina pectorala sunt:

perfuzii i.v.

unguente

46

A.

preparate sublinguale

TTS

preparate pentru inhalatie

B.

C.

D.

E.

(pag. 418)

Preparatele farmaceutice ale nitratilor organici, cu efect de lunga durata, folosite pentru tratamentul de fond al anginei pectorale sunt:

unguente

TTS

47

A.

tablete bucale

preparate sublinguale

preparate pentru inhalatie

B.

C.

D.

E.

(pag. 418)

Notati formele farmaceutice cu actiune de lunga durata ale nitratilor:

nitroglicerina unguent 2%

TTS nitroderm

48

A.

nitroglicerina aerosoli

nitroglicerina comprimate sublinguale

nitroglicerina comprimate 5 mg p.o.

B.

C.

D.

E.

(pag. 418,419)

Scaderea postsarcinii si presarcinii cardiace este produsa de urmatoarele clase si medicamente antianginoase:

blocante ale canalelor de calciu

ntrati organici

49

A.

molsidomin

ß-adrenolitice

dipiridamol

B.

C.

D.

E.

(pag. 413)

Pag. 102 din 284

Page 103: Teste Farmacie

Diltiazemul:

este folosit ca antianginos, antiaritmic si antihipertensiv

asocierea cu digoxina impune reducerea dozei de digoxina

50

A.

are absorbtie digestiva rapida si buna

are biotransformare hepatica intensa

este inhibitor al recaptarii adenozinei

B.

C.

D.

E.

(pag. 422-423)

Tema nr. 20

Antialergice

Bibliografie asociata temei:

Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.

pag. 639-660

Efectele secundare ale antihistaminicelor H1 sunt:

sedare

aritmii cardiace

1

A.

voma

excitatie la copii

simptome parkinsoniene

B.

C.

D.

E.

(pag. 651)

Clemastina:

are actiune antihistaminica de 3-6 ore

are efect antivomitiv activ

2

A.

este miorelaxant central

are potenta mare

se administreaza in edem Quincke

B.

C.

D.

E.

(pag. 653)

Antihistaminicele H1 din generatia a doua:

au efecte anticolinergice

sunt lipsite de efecte sedative

3

A.

au durata scurta de actiune

se administreaza o data pe zi

sunt reprezentate de azelastina si astemizol

B.

C.

D.

E.

(pag. 655, 657)

Loratadina:

Se administreaza in rinita sezoniera, alergica

Are efect sedativ

4

A.

Este antihistaminic H1 din a 2-a generatie

Determina efecte secundare cardiace

Se metabolizeaza putin

B.

C.

D.

E.

(pag. 656)

Histamina:

este metabolizata la N-metilhistamina

cresteri plasmatice de histamina se intalnesc in anafilaxie

5

A.

se sintezizeaza prin decarboxilarea histidinei

nu are rol in hipersensibilitatea imediata

intervine in raspunsul inflamator acut

B.

C.

D.

E.

(pag. 645, 646)

Indicatiile terapeutice ale antihistaminicelor H1 sunt:

Întepaturi de insecte

Febra de fân

6

A.

Rinite alergice

Esofagita de reflux

Prevenirea raului de miscare

B.

C.

D.

E.

(pag. 650)

Clorfenoxamina:

Este antihistaminic H1 din a 2-a generatie

Are actiune antihistaminica de 8-12 ore

7

A.

Are efecte sedative marcate

Are efect miorelaxant central

Se administreaza la pacienti cu glaucom

B.

C.

D.

E.

(pag. 653)

Intoxicatia acuta cu antihistaminice H1:

provoaca efecte excitante centrale

provoaca tahicardie sinusala

8

A.

provoaca mioza punctiforma

provoaca uscaciunea gurii

se poate termina cu coma profunda

B.

C.

D.

E.

(pag. 652)

Astemizolul:

nu se leaga de proteinele plasmatice

este bine absorbit pe cale orala

9

A.

trece usor prin bariera hematoencefalica

se administreaza 10 mg/zi

eritromicina si ketoconazolul scad concentratiile plasmatice de astemizol

B.

C.

D.

E.

(pag. 655)

Terfenadina:

face parte din clasa fenotiazinelor

se leaga 97% de proteinele plasmatice

10

A.

are efecte sedative

o doza de 60 mg terfenadina este mai eficace decat 10 mg loratadina

are efecte anticolinergice

B.

C.

D.

E.

(pag. 656)

Pag. 103 din 284

Page 104: Teste Farmacie

Alegeti raspunsurile false:

ebastina nu induce sedare

azelastina da somnolenta

11

A.

azelastina se foloseste in rinita alergica

ebastina nu are actiune prelungita

ebastina interactioneaza cu alcoolul

B.

C.

D.

E.

(pag. 657)

Levocabastina:

nu se leaga de proteinele plasmatice

se leaga de proteinele plasmatice 55%

12

A.

se foloseste sub forma de comprimate

T1/2 terminal este de 35-40 ore

se foloseste sub forma de spray nazal sau colir

B.

C.

D.

E.

(pag. 657)

Alegeti afirmatiile adevarate privind posologia antihistaminicelor H1:

alimemazina – adulti: 5-40 mg/zi

prometazina – adulti: 25 mg x 2-3/zi

13

A.

loratadina – adulti: 10 mg/zi

desloratadina – adulti si copii peste 12 ani: 20 mg/zi

terfenadina – copii: 120 mg/zi

B.

C.

D.

E.

(pag. 651)

Antihistaminicele H1 poseda urmatoarele actiuni:

anticolinergice

anestezie locala

14

A.

antiaritmica

sedare

antivomitiva

B.

C.

D.

E.

(pag. 650)

Clemastina se administreaza în:

ulcer gastric

uritcarie

15

A.

prurit

edem Quincke

aritmii cardiace

B.

C.

D.

E.

(pag. 653)

Alegeti raspunsurile incorecte:

histamina poate actiona ca mesager intracelular

receptorii H1 si H2 sunt localizati pe membranele postsinaptice

16

A.

histamina urinara nu creste in mastocitoza

30-50% din histamina este excretata neschimbata in urina

la doze mari de histamina sau în anafilaxia sistemica poate aparea socul histaminic

B.

C.

D.

E.

(pag. 646, 647, 648)

Loratadina:

potenteaza efectul alcoolului

este bine absorbita oral

17

A.

se leaga de proteinele plasmatice in procent de 48%

are efect sedativ

se administreaza 20 mg/zi

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 656)

Care dintre enunturi este adevarat?

acrivastina are absorbtie orala rapida

cetirizina nu este recomandata la pacienti cu astm moderat

18

A.

azelastina nu se foloseste in rinita alergica

acrivastina se leaga 88% de proteinele plasmatice

azelastina se leaga 50% de proteinele plasmatice

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 656, 657)

Care dintre enunturi este fals?

tratamentul cu corticosteroizi are efect antilimfokinic

administrarea pe termen lung, de corticosteroizi scade rezistenta la infectii

19

A.

ketotifenul este o substanta fara actiune antihistaminica

nedocromilul sodic se foloseste in astmul bronsic alergic

histamina este cel mai important mediator al alergiei

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 643, 644, 645)

Haptene alergeni pot fi:

procaina

acidul acetilsalicilic

20

A.

formaldehida

nichel

nici un raspuns corect

B.

C.

D.

E.

(pag. 639)

Pag. 104 din 284

Page 105: Teste Farmacie

Alergeni medicamentosi:

polen

veninuri de insecte

21

A.

protamina

substante radiologice de contrast

lapte de vaca

B.

C.

D.

E.

(pag. 640)

Administrarea prelungita de glucocorticoizi induce efecte secundare negative:

hiperaciditate

osteoporoza

22

A.

cresterea rezistentei la infectii

hipotensiune arteriala

tulburari psihice

B.

C.

D.

E.

(pag. 643, 644)

Extractele alergenice:

sunt extracte apoase si depot

extractele apoase se conserva 2-3 ani de la producere

23

A.

extractele apoase se conserva 2 ani dupa prepararea dilutiilor

extractele depot se conserva 5 ani in stare liofilizata

se pastreaza la frigider la 4-8 oC

B.

C.

D.

E.

(pag. 642)

De imunoterapia specifica beneficiaza manifestari clinice ca:

rinita

urticaria

24

A.

astmul

alergia la veninul de insecte

de electie în alergia medicamentoasa

B.

C.

D.

E.

(pag. 643)

Tratamentul cu corticosteroizi, pe o perioada lunga de timp, are efecte negative ca:

hiperaciditate

scade rezistenta la infectii

25

A.

diabet insipid nefrogen

osteoporoza

hipotensiune arteriala

B.

C.

D.

E.

(pag. 643)

Indicatiile corticoterapiei:

boala serului

socul anafilactic

26

A.

hipertensiune arteriala

status asmaticus

dermatite alergice severe

B.

C.

D.

E.

(pag. 644)

Cromoglicatul de sodiu:

inhiba eliberarea mediatorilor bronhospastici

stabilizeaza membrana bazofilului

27

A.

este ineficient preventiv in astmul de effort

se foloseste preventiv in astmul bronsic alergic

se foloseste în criza de astm bronsic alergic

B.

C.

D.

E.

(pag. 644)

Notati antihistaminicele H1 din prima generatie:

astemizol

prometazina

28

A.

cloropiramina

clemastina

terfenadina

B.

C.

D.

E.

(pag. 653)

Dupa stimularea receptorilor H2 se produc urmatoarele actiuni principale:

vasodilatatie

deprimarea inimii

29

A.

termoreglare

bronhoconstrictie

stimularea secretiei gastrice

B.

C.

D.

E.

(pag. 646)

Activitati mediate de receptorii histaminici H3:

contractie esofagiana

down-reglarea sintezei de histamina

30

A.

inhibitia neurotransmisiei simpatice

hipotensiune

migrena

B.

C.

D.

E.

(pag. 647)

Actiunea histaminei la nivelul sistemului cardiovascular:

contracta vasele mici

creste rezistenta periferica

31

A.

creste presiunea arteriala

scade presiunea arteriala

dilata vasele mici

B.

C.

D.

E.

(pag. 647)

Pag. 105 din 284

Page 106: Teste Farmacie

Antihistaminice H1 sunt:

mequitazina

cetirizin

32

A.

clemastina

ranitidina

fexofenadina

B.

C.

D.

E.

(pag. 648, 649)

Antihistaminicele H1:

toate determina somnolenta si nu se recomanda în timpul zilei

se epureaza prin metabolizare hepatica

33

A.

se absorb bine din tractul gastro-intestinal

sunt contraindicate în dermatoze alergice

cele din generatia a 2-a nu traverseaza bariera hemato-encefalica

B.

C.

D.

E.

(pag. 649, 650)

Alergenii:

se mai numesc anticorpi

medicamentele nu pot fi alergeni

34

A.

se mai numesc antigeni

nu provoaca simptome alergice

nu sunt imunogeni

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 639)

Procesul de sensibilizare este influentat de:

reactivitatea individuala

frecventa contactului alergen-organism

35

A.

intensitatea contactului alergen-organism

calea de contact alergen-organism

toate raspunsurile sunt corecte

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 639)

Pneumoalergeni pot fi:

albusul de ou

capsunile

36

A.

praful de casa

insulina

fragii

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 640)

Extractele alergenice:

se administreaza la bolnavul alergic in imunoterapia specifica

se pastreaza la temperatura camerei

37

A.

se folosesc, ca tratament pe durata scurta

in urma tratamentului cu extracte alergenice nu s-au observat accidente anafilactice

nu se folosesc ca tratament

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 642, 643)

Tratamentul cu corticosteroizi are urmatoarele efecte:

antilimfokinic

proinflamator

38

A.

stimuleaza actiunea bronhoconstrictoare a prostaglandinelor

inhiba adenilatciclaza

inhiba producerea de AMPc

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 643)

Preparatele cortizonice cu administrare locala inhalatorie:

cresc eliberarea de histamina

sunt sub forma de aerosoli dozati sau pulberi de aspirat

39

A.

scad AMPc la locul de contact

determina efecte secundare sistemice

cresc vascozitatea secretiei bronsice

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 644)

Ketotifenul:

este un corticosteroid

este un produs antiasmatic

40

A.

este un antihistaminic, blocând receptorii H2

nu este indicat in rinitele sezoniere

stimuleaza receptorii H1

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 644)

Receptorii histaminici H1 stimulati determina:

cresterea AMPc

cresterea Ca2+ intracelular

41

A.

vasodilatatie si cresterea permeabilitatii capilare

cresterea secretiei gastrice

termoreglare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 646)

Localizarea receptorilor histaminici H3:

creier

mastocite

42

A.

limfocite

bazofile

SNC

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 646)

Activitati mediate de receptorii histaminici H1 si H2 sunt urmatoarele, cu exceptia:

prurit

cresterea GMPc

43

A.

cresterea AMPc

down-reglarea sintezei de histamina

contractie esofagiana

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 647)

Pag. 106 din 284

Page 107: Teste Farmacie

Notati medicamentul antagonist de receptori H1:

ranitidina

famotidina

44

A.

nizatidina

loratadina

impromidina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 646)

Urmatoarele medicamente sunt antihistaminice H1, cu exceptia:

cloropiramina

terfenadina

45

A.

nizatidina

astemizol

loratadina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 646, 648, 649)

Din clasa antihistaminicelor H1 din prima generatie fac parte substantele:

astemizol

ebastina

46

A.

acrivastina

clorfeniramina

azelastina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 653, 655, 657)

Antihistaminicele H1 din prima generatie:

nu au efect sedativ

sunt reprezentate de astemizol si loratadina

47

A.

majoritatea au efect antialergic de durata scurta

majoritatea au efect antialergic de durata lunga

sunt lipsite de efecte secundare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 652, 653)

Prometazina:

este antihistaminic H1 din generatia a doua

este derivat de piperazina

48

A.

este derivat de alchilamina

are actiune antihistaminica de 8-12 h

nu are efecte analgezice

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 653)

Care enunturi sunt false:

tenalidin face parte din clasa piperidinelor

mepiramina face parte din clasa etilendiaminelor

49

A.

alimemazina face parte din clasa etilendiaminelor

alimemazina face parte din clasa fenotiazinelor

bromazinul face parte din clasa etanolaminelor

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 648)

Antagonisti H1 din generatia a 2-a sunt:

terfenadina

prometazina

50

A.

loratadina

astemizol

alimemazina

B.

C.

D.

E.

(pag. 651)

Tema nr. 21

Antiastmatice

Bibliografie asociata temei:

Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.

pag. 321-354

Urmatoarele medicamente sunt bronhodilatatoare adrenomimetice, cu exceptia:

efedrina

terbutalina

1

A.

teofilina

formoterol

izoetarina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 325)

Următoarele bronhodilatatoare sunt adrenomimetice, cu excepţia:

ketotifen

izoetarina

2

A.

fenoterol

carbuterol

reproterol

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 325)

În tratamentul de fond (zilnic) în astmul bronsic persistent moderat, de electie se administrează:

Hidrocortizon hemisuccinat i.v.

Antiinflamator corticosteroid inhalator

3

A.

Bronhodilatator beta-2 adrenergic cu durata lunga de actiune inhalator

Bronhodilatator beta-2 adrenergic cu durata scurta de actiune inhalator

Teofilina retard

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 326)

Pag. 107 din 284

Page 108: Teste Farmacie

Care dintre urmatoarele substante sunt bronhodilatatoare?

nedocromil

ketotifen

4

A.

Fenspirid

teofilina

prednison

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 325)

Este bronhodilatator parasimpatolitic:

adrenalina

orciprenalina

5

A.

fenoterol

aminofilina

oxitropium

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 325)

Nu este corecta afirmatia:

in criza de astm bronsic se administreaza bronhodilatatoare beta – 2 adrenergice cu durata scurta de acţiune

in criza de astm bronsic se administreaza antiinflamatoare corticosteroizi sistemici i.v.

6

A.

in criza de astm bronsic se administreaza metilprednisolon succinat de sodiu 0.5-1 mg/kg la 6 ore

in criza de astm bronsic se administreaza bronhodilatatoare musculotrope

in criza de astm bronsic se administreaza corticosteroizi inhalatori

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 327)

Care este calea de administrare utilizata in astmul bronsic, in profilaxia de durata:

injectabil

sublingual

7

A.

per os

intrarectal

inhalator

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 328)

Zileuton:

Inhiba selectiv 5-lipoxigenaza

Inhiba selectiv COX-2

8

A.

Nu are toxicitate hepatica

Se administreaza exclusiv inhalator

Are durata lunga de actiune

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 343; 347)

Care din substantele urmatoare face parte din grupa bronhodilatatoarelor parasimpatolitice:

Teofilina

aminofilina

9

A.

ipratropium

salbutamol

efedrina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 336)

Cand trebuie reduse dozele de teofilină ?

in insuficienta hepatica

la fumatori

10

A.

la copii, în comparatie cu necesarul de al adult

BPOC

Bronsita astmatiforma

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 341; 342)

La trecerea de la corticosteroizi sistemici la cei inhalatori se poate produce moarte prin:

Disfonie

atrofia mucoasei respiratorii

11

A.

sindrom de tip Cushing

tulburari psihice

insuficienta suprarenala acuta

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 352)

Bronhodilatatoare adrenomimetice cu durata scurta de actiune, debut rapid si indicate exclusiv în terapia crizei de astm bronsic sunt:

adrenalina

salmeterol

12

A.

isoprenalina

fenoterol

izoetarina

B.

C.

D.

E.

(pag. 330; 331)

Bronhodilatatoare adrenomimetice cu durata lunga de actiune, debut tardiv si indicate exclusiv în profilaxia de lunga durata a crizelor de astm bronsic sunt:

salbutamol

salmeterol

13

A.

reproterol

Formoterol

bambuterol

B.

C.

D.

E.

(pag. 331)

Pag. 108 din 284

Page 109: Teste Farmacie

Bronhodilatatoarele adrenomimetice :

Determina bronhodilatatie predominanta pe bronhiile mari

Determina bronhodilatatie predominanta pe bronhiile mici

14

A.

Determina hipersecretie bronsica

Amelioreaza clearance-ul mucociliar

Stimuleaza eliberarea de mediatori proinflamatori

B.

C.

D.

E.

(pag. 332)

Teofilina:

Are efect iritant tisular

Se administreaza s.c. si i.m.

15

A.

Se administreaza pe cale respiratorie

Se administreaza per os si exclusiv i.v.

Se administreaza în preparate retard per os, înainte de culcare

B.

C.

D.

E.

(pag. 339; 342)

Ipratropium:

Se administreaza în bronsita cronica obstructiva cu hipersecretie de mucus

Are T ½ lung

16

A.

Difuzeaza prin bariera hematoencefalica

Realizeaza o bronhodilatatie moderata

Se administreaza inhalator si nazal

B.

C.

D.

E.

(pag. 336; 337)

Notati inhibitoare ale degranularii mastocitelor:

ipratropium

orciprenalina

17

A.

ketotifen

nedocromil

triamcinolon

B.

C.

D.

E.

(pag. 325)

Nu sunt bronhodilatatoare antileucotriene urmatoarele substante:

Ketotifen

budesonid

18

A.

salbutamol

montelukast

zafirlukast

B.

C.

D.

E.

(pag. 325)

Farmacoterapia astmului persistent usor:

tratamentul zilnic nu este necesar

tratamentul simptomatic se face la nevoie

19

A.

tratamentul zilnic – de electie antiinflamator corticosteroid inhalator in doze moderate

tratamentul zilnic – de alternativa teofilina retard

tratamentul zilnic – de electie antiinflamator corticosteroid inhalator in doze mci

B.

C.

D.

E.

(pag. 326)

In criza severa de astm si starea de rau astmatic tratamentul asociat farmacoterapiei antiastmatice este:

Antibioterapie, în caz de sputa purulenta

Oxigenoterapie intermitenta

20

A.

Intubare si ventilatie mecanica asistata

Hidratare cu glucoza 5% si ser fiziologic

Neuroleptanalgezie

B.

C.

D.

E.

(pag. 327)

Teofilina este contraindicata în cazul pacientilor cu:

epilepsie

Tahiaritmii

21

A.

bronsita astmatiforma

BPOC

Infarct miocardic

B.

C.

D.

E.

(pag. 341)

Montelukast:

Se absoarbe rapid per os

Nu se metabolizeaza hepatic

22

A.

Se utilizeaza în profilaxia bronhospasmului indus defort

Se utilizeaza în criza de astm bronsic

Se administreaza la adult, 10 mg per os, seara la culcare

B.

C.

D.

E.

(pag. 345; 346)

Bronhodilatatoarele adrenomimetice:

sunt derivati de beta-feniletilamine

selectivitatea lor se reduce la doze mari

23

A.

se clasifica in functie de vechime si selectivitate in 3 generatii

cu durata medie de actiune sunt: salbutamolul, orciprenalina, pirbuterol

cu durata lunga de actiune sunt: adrenalina si izoprenalina

B.

C.

D.

E.

(pag. 330, 331)

Pag. 109 din 284

Page 110: Teste Farmacie

Efedrina:

face parte din grupa saligeninelor

are biodisponibilitate inalta p.o.

24

A.

se administreaza p.o. pentru profilaxia de lunga durata a crizei de astm bronsic

face parte din grupa feniletilaminelor

nu difuzeaza prin bariera hematoencefalica

B.

C.

D.

E.

(pag. 331)

Posologia antiastmaticelor beta-adrenomimetice cuprinde:

izoprenalina - inactivata p.o.

salbutamol – activ s.c., i.m.

25

A.

ADR – inactivata s.c.

ADR – inactivata p.o.

efedrina – activa numai p.o.

B.

C.

D.

E.

(pag. 334)

Ipratropium:

nu difuzeaza prin bariera hematoencefalica

T ½ este scurt

26

A.

nu creste vascozitatea secretiei bronsice

se administreaza numai p.o.

este o substanta cu efect bronhoconstrictor

B.

C.

D.

E.

(pag. 336)

Următoarele bronhodilatatoare sunt parasimpatolitice, cu excepţia:

atropina

orciprenalina

27

A.

ipratropium

oxitropium

tiotropium

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 325)

Precizaţi care este bronhodilatatorul musculotrop:

montelukast

aminofilină

28

A.

zileuton

atropină

efedrină

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 325)

Notaţi care medicament este inhibitor al degranulării mastocitelor:

nedocromil

zileuton

29

A.

teofilină

oxitropium

formoterol

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 325)

Notaţi glucocorticoidul care se administrează inhalator, în aerosoli, în astmul bronşic:

budesonid

prednison

30

A.

zileuton

zafirlukast

aminofilină

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 350)

Notaţi glucocorticoidul care se administrează sistemic, per os, în tratamentul astmului bronşic:

hidrocortizon hemisuccinat

prednison

31

A.

triamcinolon acetat

salbutamol

ketotifen

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 350)

Precizaţi care este glucocorticoidul care se administrează sistemic, i.v., în tratamentul astmului bronşic:

prednisolon

prednison

32

A.

hidrocortizon hemisuccinat

fluticason propionat

triamcinolon acetat

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 350)

Notaţi antileucotriena care inhibă selectiv 5- lipoxigenaza:

zileuton

montelukast

33

A.

fenoterol

efedrina

atropina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 343)

Notaţi care este bronhodilatatorul adrenomimetic cu durată lungă şi debut tardiv al efectului aerosolilor:

formoterol

fenoterol

34

A.

salbutamol

izoetarina

orciprenalina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 331)

Pag. 110 din 284

Page 111: Teste Farmacie

Notaţi care este bronhodilatatorul adrenomimetic cu durată scurtă şi debut rapid al efectului aerosolillor:

izoetarina

orciprenalina

35

A.

salbutamolul

clenbuterolul

pirbuterol

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 330)

Sunt glucocorticosteroizi utilizaţi în tratamentul astmului bronşic următoarele mediamente:

fluticason

prednison

36

A.

prednisolon

nedocromil

tiotropium

B.

C.

D.

E.

(pag. 325)

Calea inhalatorie de administrare utilizată în astmul bronşic se caracterizează prin:

este o cale de administrare curentă

se foloseşte atât în profilaxia cât şi în terapia crizei

37

A.

se foloseşte numai în profilaxia crizei

conferă bronhoselectivitate, cu eficacitate pronunţată

efectele sistemice sunt mai intense, comparativ cu celelalte căi per os sau injectabilă

B.

C.

D.

E.

(pag. 328; 329)

Dezavantajele căii de administrare orale în tratamentul astmului bronşic sunt:

efect mai slab

latenţă mai lungă

38

A.

efecte secundare mai frecvente

conferă bronhoselectivitate

efectele sistemic sunt mai reduse

B.

C.

D.

E.

(pag. 329)

Calea injectabilă utilizată în tratamentul astmului bronşic se caracterizează prin:

este utilă în crize severe

determină efecte secundare frecvente

39

A.

este utilă pentru profilaxia crizei

efectul este mai slab

efectul apare după o latenţă mai lungă

B.

C.

D.

E.

(pag. 329)

Sunt contarindicate la astmatici următoarele medicamente:

barbiturice

morfinomimetice

40

A.

propranolol

formoterol

adrenalina

B.

C.

D.

E.

(pag. 330)

Următoarele medicamente sunt adrenomimetice beta 2 selective:

terbutalina

fenoterol

41

A.

salbutamol

salmeterol

efedrina

B.

C.

D.

E.

(pag. 330)

Următoarele medicamente sunt beta1 beta 2 adrenomimetice:

izoprenalina

izoetarina

42

A.

orciprenalina

fenoterol

salbutamol

B.

C.

D.

E.

(pag. 330)

Bronhodilatatoarele adrenomimetice au următoarele acţiuni farmacodinamice,utile în astmul bronşic:

produc bronhodilataţie predominantă pe bronhiile mici

ameliorează clearance-ul mucociliar

43

A.

inhibă degranularea mastocitelor pulmonare

reduc edemul mucoasei prin vasoconstricţie şi creşterea rezistenţei capilare

determină hipersecreţie bronşică

B.

C.

D.

E.

(pag. 332)

Ipratropium produce la doze mari următoarele reacţii adverse:

uscăciunea gurii

retenţie de urină

44

A.

midriază

bradicardie

tulburări de acomodare vizuală

B.

C.

D.

E.

(pag. 336)

Pag. 111 din 284

Page 112: Teste Farmacie

Montelukast este indicat în:

tratamentul de fond al astmului bronşic

profilaxia bronhospasmului indus de efort

45

A.

astm sensibil la acid acetilsalicilic

se contraindică asocierea cu bronhodilatatoare beta 2 adrenomimetice

se contraindică asocierea cu corticosteroizi inhalatori

B.

C.

D.

E.

(pag. 346)

Ketotifenul:

este indicat în tratamentul de fond al astmului alergic

este indicat în rinită şi conjunctivită alergică

46

A.

eficacitatea maximă este la 2 - 3 luni de tratament

poate produce somnolenţă la începutul tratamentului

se administrează şi în primele trei luni de sarcină şi la copii sub 6 luni

B.

C.

D.

E.

(pag. 350)

La administrarea locală, inhalatorie în astmul bronşic, corticosteroizii produc următoarele efecte secundare locale:

disfonie reversibilă

atrofia mucoasei respiratorii

47

A.

candidoze orale

insuficienţă suprarenală acută ce apare rapid după 2- 3 inhalaţii la adult

rinită alergică

B.

C.

D.

E.

(pag. 352)

Hidrocortizonul hemisuccinat se administrează în astmul bronşic astfel:

soluţie inj. I.v. Lent

100 - 500mgîn decurs de 15minute

48

A.

se repetă la 2 - 8 ore

se administrează şi per os

se administrează şi inhalator

B.

C.

D.

E.

(pag. 354)

La administrarea sistemică cronică a glucocorticoizilor pot apare următoarele efecte secundare:

HTA

edeme şi ceştere în greutate

49

A.

fragilitate capilară

acnee

crize severe de astm bronşic

B.

C.

D.

E.

(pag. 352)

Efectul antiastmatic al teofilinei este rezultatul unora din acţiunile fiziopatogenice enumerate mai jos :

acţiune brohodilatatoare

acţiune antiinflamatoare

50

A.

acţiune imunomodulatoare a reacţiilor induse de alergeni

deprimare SNC

deprimare cardiacă

B.

C.

D.

E.

(pag. 340)

Tema nr. 22

Antitusive, expectorante

Bibliografie asociata temei:

Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.

pag. 354-366

Precizaţi care antitusiv este inhibitor opioid al centrului bulbar al tusei:

codeina

clofedanol

1

A.

benzonatat

prenoxdiazina

glaucina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 355)

Notaţi antitusivul care face parte din categoria de inhibitoare neopioide ale centrului tusei:

noscapina

codeina

2

A.

morfina

dionina

folcodina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 355)

Ca antitusiv codeina:

se administrează în tusea productivă , umedă

la adult se administrează 15 - 30mg repetat la 4 - 6 ore

3

A.

la adult se administrează 15 - 30 g repetat la 4-6 ore

este antitusivul cel mai rar utilizat

nu este antitusivul luat ca referinţă

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 357)

Pag. 112 din 284

Page 113: Teste Farmacie

Dextrometorfanul are următoarele avantaje ca antitusiv,cu excepţia:

efect antitusiv cu durată relativ medie 3 - 6 ore

nu are aţiune analgezică

4

A.

deprimă respiraţia

nu deprimă motilitatea cililor respiratori

nu prezintă risc de dependenţă

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 357)

Clofedanolul:

este antitusiv central neopioid

se utilizează în tusea productivă, umedă

5

A.

posologia 25g de 3 - 4 ori/zi

antitusiv mult mai slab comparativ cu codeina

latenţă lungă, prin absenţa efectului anestezic local pe mucoasa faringiană

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 358)

Oxeladina:

antitusiv central opioid

deprimă SNC

6

A.

provoacă somnolenţă

este indicat în tusea neproductivă, iritativă

durata efectului 24 ore

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 359)

Notaţi bronhosecretoliticul care are mecanism de acţiune biochimic:

streptodornaza

tiloxapolul

7

A.

benzoat de sodiu

ioduri

guaifenesina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 360; 361)

Iodurile au următoarele contraindicaţii, cu excepţia:

sensibilizare la iod

hipertiroidie

8

A.

ulcer gastroduodenal

stări congestive pulmonare acute

bronşită cronică

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 363)

Bromhexinul se administrează la adult:

per os 8 - 16 mg de 3 ori/zi

parenteral 8 - 16 mg de 3ori / zi

9

A.

per os 10 - 20 g de3 ori/zi

nu se administrează în traheobronşite acute şi cronice

se administrează fără prudenţă la astmatici

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 365)

Morfina este indicat ca antitusiv excepţional, în următoarele afecţiuni, cu excepţia:

astm bronşic

cancer pulmonar

10

A.

fracturi de coaste

infarct pulmonar

pneumotorax

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 357)

Codeina:

este antitusiv central opioid

este biotransformată hepatic prin demetilare la morfină

11

A.

difuzează prin placentă şi laptele matern

efectul antitusiv apare la doze mai mici decât efectul analgezic

durata efectului la administrarea unei doze de 15mg per os este 48 ore

B.

C.

D.

E.

(pag. 357)

Din punct de vedere farmacotoxicologic codeina produce:

constipaţie şi greaţă numai la doze mari

creşte presiunea intrabiliară prin spasm al sfincterului Oddi

12

A.

convulsii la copii

efect antitusiv

dezvoltă toxicomanie după administrare prelungită

B.

C.

D.

E.

(pag. 357)

Butamirat este indicat ca antitusiv în:

tuse acută

tuse convulsivă

13

A.

profilaxia tusei, pre şi postoperator

tuse cronica, productiva, cu hipersecretie obstructiva

posologia la adult este 20 - 25 mg per os repetat de4 ori/zi

B.

C.

D.

E.

(pag. 359)

Oxeladina:

este antitusiv eupneic

durata efectului este cca 4 ore

14

A.

nu are acţiune deprimantă pe SNC

se indică în tuse neproductivă, iritativă

se indică în tuse umedă, productivă

B.

C.

D.

E.

(pag. 359)

Pag. 113 din 284

Page 114: Teste Farmacie

Expectorante secretostimulante prin mecanism mixt sunt:

benzoatul de sodiu

iodurile

15

A.

săruri de amoniu

tiloxapolul

tripsina

B.

C.

D.

E.

(pag. 360)

Expectorantele bronhosecretolitice prin mecanism biochimic sunt:

tripsina

streptokinaza

16

A.

streptodornaza

mesnum

acetilcisteina

B.

C.

D.

E.

(pag. 361)

Mecanismele de acţiune ale expectorantelor bronhosecretolitice sunt:

mecanism biochimic

mecanism chimic

17

A.

mecanism fizico- chimic

se elimină la nivelul glandelor bronşice stimulându-le secreţia

sunt substanţe iritante pe receptorii din mucoasa gastrică declanşând reflex stimularea secreţiei gastrice

B.

C.

D.

E.

(pag. 361)

Secretostimulantele:

cresc şi fluidifică secreţia glandelor traheobronşice

stimulează motilitatea cililor mucoasei

18

A.

stimulează peristaltismul bronşic

favorizează clearace-ul mucociliar

favorizează infecţia traheobronşică

B.

C.

D.

E.

(pag. 362)

Care sunt efectele adverse ale guaifenesinei:

efect expectorant

efect iritant gastric

19

A.

la doze mari determină paralizia muşchilor striati

somnolenţă

la doze mari poate produce oprirea respiraţiei

B.

C.

D.

E.

(pag. 363)

Indicaţiile acetilcisteinei sunt:

afecţiuni bronhopulmonare acute şi cronice cu hipersecreţie obstructivă

BPOC

20

A.

mucoviscidoză

ca antidot în intoxicaţia cu paracetamol

în criza de astm bronşic

B.

C.

D.

E.

(pag. 364)

Carbocisteina:

are absorbţie pr os rapidă

se acumulează la nivelul ţesutului bronhopulmonar

21

A.

are T1/2 scurt

produce reacţii de intoleranţă digestivă

este bronhodilatator

B.

C.

D.

E.

(pag. 364)

Ambroxolul:

este mucolitic mucoreglator

stimulant al secreţiei de surfactant pulmonar

22

A.

este indicat în boli respiratorii acute şi cronice

este utilă în profilaxia sindromului de detresă respiratorie la nou-născut

nu este contraindicat în sarcină

B.

C.

D.

E.

(pag. 365)

Bromhexinul este indicat:

în traheobronşite acute şi cronice

postoperator

23

A.

se administrează la adult per os 8 - 16 mg de 3 ori/zi

se administrează şi la bolnavi cu ulcer gastroduodenal

nu necesită administrarea cu prudenţă la astmatici

B.

C.

D.

E.

(pag. 365)

Bromhexinul:

este derivat sintetic de la vasicină

se degradează la lumină

24

A.

este biotransformat la ambroxol, metabolit activ

nu se leagă de proteinele plasmatice

este bronhosecretolitic

B.

C.

D.

E.

(pag. 361; 364; 365)

Pag. 114 din 284

Page 115: Teste Farmacie

Bronhosecretoliticele acţionează direct asupra secreţiei traheobronşice determinând:

fluidificarea secreţiei traheobronşice

ameliorarea proprietăţilor rheologice ale secreţiei traheobronşice

25

A.

favorizarea clearace-ului mucociliar

inhibarea clearace-ului mucociliar

favorizarea infecţiei traheobronşice

B.

C.

D.

E.

(pag. 363)

Ambroxolul:

prin demetilare formeaza bromhexina

este indicat în boli respiratorii acute si cronice

26

A.

nu difuzeaza în laptele matern

este antitusiv central neopioid

are biodisponibilitate p.o. foarte buna

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 365)

Carbocisteina:

are absorbtie per os lenta

este antidot în intoxicatia cu paracetamol

27

A.

se administreaza per os, i.v. si inhalator

prezinta eliminare prin scaun

prezinta reactii de intoleranta digestiva

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 364)

Codeina:

este 2-metilmorfina

se gaseste sub forma de clorhidrat sau fosfat

28

A.

are biodisponibilitate per os mica

are timp de înjumatatire lung

nu difuzeaza prin placenta

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 357)

Butamirat:

se administreaza p.o., i.v. si intramuscular

are absorbtie p.o. rapida si totala

29

A.

este lipsit de reactii adverse

la supradozare produce hipertensiune arteriala

are T1/2 foarte scurt

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 358)

Clobutinol:

are absorbtie per os foarte scazuta

se elimina urinar în forma nebiotransformata si ca metaboliti

30

A.

este indicat în tusea productiva

nu produce reactii alergice

în supradozare produce miorelaxare.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 358; 359)

Notati afirmatia incorecta:

codeina diminua secretiile bronsice

morfina este stupefiant

31

A.

dextrometorfanul nu are actiune analgezica

codeina are un potential toxicomanogen foarte mare

dextrometorfanul este contraindicat la copii sub 2 ani.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 357; 358)

Guaifenesina este:

miorelaxant

excitant SNC

32

A.

indicata conducatorilor auto

indicata în ulcer gastro-duodenal

nu produce iritatie gastrica

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 363)

Inhibitoarele centrului tusei opioide sunt urmatoarele, cu exceptia:

morfina

dextrometorfan

33

A.

codeina

butamirat

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 355)

S-au evidentiat efecte teratogene la animale în cazul urmatorului antitusiv :

Pentoxiverina

Butamirat

34

A.

Clofedanol

Clobutinol

oxeladina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 358; 359)

Care din urmatoarele medicamente este antidot în intoxicatia cu paracetamol ?

acetilcisteina

carbocisteina

35

A.

ambroxol

bromhexin

nici una din variantele anterioare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 364; 365)

Inhibitoare ale centrului tusei sunt:

codeina

clobutinol

36

A.

prenoxdiazina

clofedanol

dextrometorfan

B.

C.

D.

E.

(pag. 355)

Pag. 115 din 284

Page 116: Teste Farmacie

Notati inhibitoarele centrului tusei neopioide

glaucina

folcodina

37

A.

noscapina

clofedanol

codeina

B.

C.

D.

E.

(pag. 355)

Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte?

efectul antitusiv al codeinei apare la 120mg

morfina se administreaza în mod exceptional ca antitusiv

38

A.

codeina are efect inhibitor asupra centrului respirator bulbar mai puternic decât morfina

codeina produce diaree

dextrometorfanul nu are actiune analgezica

B.

C.

D.

E.

(pag. 357)

Dextrometorfan:

are efect antitusiv de durata relativ medie (3-6 ore)

nu are actiune analgezica

39

A.

deprima motilitatea cililor respiratori

nu prezinta risc de dependenta

este contraindicat bolnavilor cu insuficienta hepatica

B.

C.

D.

E.

(pag. 357; 358)

Expectorante secretostimulante prin mecanism mixt sunt:

clorura de amoniu

ioduri de sodiu si potasiu

40

A.

benzoatul de sodiu

ambroxol

guaifenesina

B.

C.

D.

E.

(pag. 360; 362)

Bronhosecretoliticele:

actioneaza direct asupra secretiei traheobronsice

agentii tensioactivi au eficacitate maxima administrati inhalator

41

A.

enzimele proteolitice administrate inhalator au eficacitate mare

mucoliticele reprezinta grupa de bronhosecretolitice utilizate în mod obisnuit

pot fi administrate local în aerosoli fie per os

B.

C.

D.

E.

(pag. 361; 364)

Guaifenesina:

este antitusiv

este expectorant

42

A.

nu produce somnolenta

se administreaza în bronsite si traheite

este contraindicata în laringite

B.

C.

D.

E.

(pag. 363)

Expectorantele secretostimulante contraindicate în epilepsie sunt:

Acetatul de amoniu

Benzoatul de sodiu

43

A.

Clorura de amoniu

Iodura de potasiu

Guaifenesina.

B.

C.

D.

E.

(pag. 362; 363)

Acetilcisteina:

se degradeaza la lumina

este antidot în intoxicatia cu paracetamol

44

A.

nu se asociaza cu tetraciclina

se asociaza cu eritromicina

contraindicat în criza de astm bronsic.

B.

C.

D.

E.

(pag. 364)

Care din urmatoarele medicamente sunt bronhosecretolitice?

ambroxol

bromhexin

45

A.

guaifenesina

carbocisteina

acetilcisteina

B.

C.

D.

E.

(pag. 363-365)

Bromhexin:

are biodisponibilitate per os foarte redusa

se elimina urinar, în principal netransformat

46

A.

prezinta biotransformare la ambroxol

se degradeaza la lumina

are T ½ scurt.

B.

C.

D.

E.

(pag. 364; 365)

Ambroxol:

este metabolitul activ al acetilcisteinei

este metabolitul demetilat si hidroxilat al bromhexinei

47

A.

are absorbtie per os rapida

are absorbtie per os aproape totala

are biodisponibilitate per os foarte buna.

B.

C.

D.

E.

(pag. 365)

Pag. 116 din 284

Page 117: Teste Farmacie

Oxeladina :

nu are actiune deprimanta SNC

nu provoaca somnolenta

48

A.

se administreaza cu prudenta in afectiuni cardiovasculare

se administreaza la adult 3-5 mg/zi per os

la copii pâna la 15 ani se administreaza 10mg/10 kg/zi

B.

C.

D.

E.

(pag. 359)

Bronhosecretolitice prin mecanism chimic sunt:

Tiloxapol

Tripsina

49

A.

Bromhexina

acetilcisteina

ambroxol

B.

C.

D.

E.

(pag. 361)

Morfina este indicata ca antitusiv în mod exceptional în:

fracturi de coaste

pneumotorax

50

A.

laringita acuta

cancer pulmonar

infarct pulmonar

B.

C.

D.

E.

(pag. 357)

Tema nr. 23

Stimulatoare ale contractiei miocardului, antiaritmice

Bibliografie asociata temei:

Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.

pag. 371-411

Referitor la insuficienta cardiaca, afirmatia gresita este:

este caracterizata de disfunctie sistolica

scade debitul cardiac

1

A.

compensator organismul reactioneaza prin inhibarea unor mecanisme neuroendocrine

consecintele diminuarii debitului cardiac sunt: staza sanguina cu congestie, edeme si dispnee

se trateaza cu medicamente inotrop pozitive la care se pot asocia diuretice

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 372, 374)

Alegeti afirmatia gresita pentru digitoxina:

are liposolubilitate mare

se leaga in proportie mare de proteinele plasmatice

2

A.

se epureaza majoritar prin biotransformare hepatica

pragul toxic este de 30-40 ng/ml

in urgente se administreaza prin injectare i.v

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 385)

Care din urmatoarele afirmatii referitoare la digoxina este gresita?

se epureaza majoritar prin excretie renala, in forma nemetabolizata

este contraindicata in faza acuta dupa infarctul de miocard

3

A.

prezinta avantajul ca nu se acumuleaza in insuficienta renala

are T1/2 de aproximativ 1,5 zile

la intreruperea tratamentului, dupa o digitalizare completa, efectul dispare in circa 6 zile

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 386)

Sub actiunea glicozidelor cardiotonice, care din urmatoarele functii ale miocardului poate favoriza aparitia focarelor ventriculare ectopice, generatoare de aritmii ectopice?

inotropa

batmotropa

4

A.

tonotropa

cronotropa

dromotropa

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 381)

Care antiaritmic blocheaza canalele calciului?

verapamilul

lidocaina

5

A.

amiodarona

sotalolul

atenololul

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 396)

Scad eficacitatea digitoxinei, cu exceptia:

paracetamol

barbiturice

6

A.

fenitoina

fenilbutazona

rifampicina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 386)

Pag. 117 din 284

Page 118: Teste Farmacie

In aritmiile induse de supradozarea digitalicelor, se indica:

chinidina

fenitoina

7

A.

procainamida

disopiramida

amiodarona

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 405)

Caracteristica farmacocinetica comuna tuturor glicozidelor cardiotonice este:

se acumuleaza in insuficienta hepatica

se acumuleaza in insuficienta renala

8

A.

au biodisponibilitate mare administrate oral

se leaga in proportie mare de proteinele plasmatice

se distribuie preferential in miocard

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 379)

Afirmatia gresita pentru amrinona este:

inhiba fosfodiesteraza miocardica

are efect inotrop pozitiv

9

A.

se administreaza oral

produce vasodilatatie arteriolara cu scaderea postsarcinii

este exclusa diluarea cu solutie de glucoza

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 390-391)

Referitor la adenozina, alegeti afirmatia gresita:

este nucleozid natural

T1/2 este ultrascurt (mai mic de 10 sec)

10

A.

se administreaza i.v. in bolus rapid

este mediator al sistemului adrenergic

are efect antiaritmic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 410, 411)

Indicatiile terapeutice ale digitalicelor sunt urmatoarele, cu exceptia:

tahicardia paroxistica atriala (i.v.)

insuficienta cardiaca la bolnavi coronarieni

11

A.

insuficienta cardiaca congestiva cronica cu fibrilatie atriala

edem pulmonar acut

tahicardia ventriculara (i.v.)

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 382-383)

Dobutamina:

are actiune antiaritmica

actioneaza antagonist pe receptori beta - adrenergici

12

A.

creste debitul cardiac in insuficienta cardiaca

scade debitul cardiac

are biodisponibilitate buna per os

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 389)

Care din urmatoarele medicamente se utilizeaza ca antiaritmice?

nifedipina

amlodipina

13

A.

verapamilul

prazosinul

molsidominul

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 410)

In insuficienta cardiaca acuta se administreza i.v. urmatoarele, cu exceptia:

digoxin

furosemid

14

A.

nitroglicerina

morfina

verapamil

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 383,418)

Urmatoarele asocieri sunt contraindicate, cu exceptia:

amiodarona - verapamil

verapamil - digoxin

15

A.

verapamil - chinidina

amiodarona - chinidina

hidralazina - beta adrenolitic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 408, 410, 440)

Alegeti medicamentul care nu are actiune antiaritmica:

verapamil

milrinona

16

A.

lidocaina

propafenona

atenolol

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 391)

Pag. 118 din 284

Page 119: Teste Farmacie

Efectul antiaritmic si toxicitatea fenitoinei sunt crescute de urmatoarele asocieri, cu

cimetidina

paracetamol

17

A.

fenilbutazona

fenobarbital

acetilsalicilic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 405)

Afirmatia gresita pentru chinidina este:

este alcaloid utilizat ca sulfat

are actiune parasimpatolitica si alfa adrenolitica

18

A.

se poate administra si in prezenta blocului A-V

alcalinizarea urinei creste durata de actiune

doza maxima este de 2g/ 24 h

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 401-402)

Referitor la amiodarona sunt adevarate urmatoarele afirmatii cu exceptia:

eficacitatea tratamentului poate fi apreciata dupa 2 - 4 saptamani

durata efectului dupa intreruperea tratamentului este de circa 10 - 30 de zile

19

A.

poate induce infiltrat pulmonar cu fibroza

poate fi administrat in sarcina

se elimina complet in circa 7 luni dupa incetarea tratamentului

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 407-408)

Nu sunt inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei III:

teofilina

amrinona

20

A.

aminofilina

milrinona

dobutamina

B.

C.

D.

E.

(pag. 389, 390)

La aparitia reactiilor adverse (intoxicatie digitalica) se iau urmatoarele masuri:

oprirea administrarii digitalicelor

in aritmii ventriculare - chinidina

21

A.

in bradicardie accentuata - atropina

in hipokaliemie - KCL per os sau i.v. rar

in intoxicatii digitalice grave - anticorpi specifici antidigitalice

B.

C.

D.

E.

(pag. 384)

Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la structura chimica a glicozizilor cardiotonici sunt adevarate?

actiunea de tip cardiotonic este imprimata de aglicon

numarul gruparilor OH influenteaza profilul farmacocinetic

22

A.

digitoxina are doi OH

digoxina are un singur OH

partea glucidica creste fixarea pe fibrele miocardice

B.

C.

D.

E.

(pag. 378)

Medicamente cu actiune inotrop pozitiva sunt:

digoxina

dopamina

23

A.

aminofilina

chinidina

amrinona

B.

C.

D.

E.

(pag. 386-389)

Glicozizii cardiotonici sunt contraindicati in :

tahicardie paroxistica atriala

flutter atrial si fibrilatie atriala

24

A.

tahicardie ventriculara

bradicardie sinusala

edem pulmonar acut

B.

C.

D.

E.

(pag. 382-383)

Parametrii monitorizati in terapia cu digitalice sunt:

pulsul

hemoleucograma

25

A.

kaliemia

functia hepatica

functia renala

B.

C.

D.

E.

(pag. 384)

Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia:

digitoxina este digitalicul cel mai intens bradicardizant

digoxina are T1/2 foarte lung (6 - 7 zile)

26

A.

digitoxina are cea mai mare tendinta de cumulare

pentru a potenta efectul glicozizilor cardiotonici se recomanda administrarea concomitenta a sarurilor de calciu i.v.

digoxina este indicata in faza acuta dupa infarctul de miocard

B.

C.

D.

E.

(pag. 385-386)

Pag. 119 din 284

Page 120: Teste Farmacie

Efectele cardiace beta 1 adrenergice sunt:

stimularea pompei cardiace

cresterea fluxului sanguin renal

27

A.

tahicardie

cresterea vitezei de conducere in sistemul His - Purkinje

nu creste consumul de oxigen

B.

C.

D.

E.

(pag. 388)

Dobutamina:

este derivat de sinteza al dopaminei

are T1/2 de 2 -3 ore

28

A.

se administreaza per os si i.v.

este indicata in socul cardiogen si insuficienta cardiaca acuta prin infarct miocardic acut

este antagonist al receptorilor beta 1 din miocard

B.

C.

D.

E.

(pag. 389)

Inhibitorii selectivi ai fosfodiesterazei de tip III :

sunt indicati in astmul bronsic, ca bronhodilatatoare

au actiune inotrop pozitiva

29

A.

produc vasodilatatie

sunt indicati in insuficienta cardiaca congestiva severa

se administreaza frecvent in tratamentul ambulatoriu

B.

C.

D.

E.

(pag. 390-391)

Referitor la amrinona sunt adevarate urmatoarele afirmatii cu exceptia:

inhiba selectiv fosfodiesteraza de tip III miocardica

la concentratii plasmatice mai mari de 2,4 mcg/ ml poate sa apara trombocitopenia

30

A.

durata tratamentului este limitata la 7 zile

T1/2 este scurt (2 - 4 ore)

se administreaza per os si i.v.

B.

C.

D.

E.

(pag. 391)

Mecanismele responsabile pentru actiunea antiaritmica a medicamentelor antiaritmice

stimularea receptorilor beta1 din miocard

blocarea canalelor de sodiu

31

A.

stimularea receptorilor alfa 2 presinaptici

blocarea canalelor de potasiu

blocarea canalelor de calciu

B.

C.

D.

E.

(pag. 396)

In functie de teritoriul predominant de actiune, alegeti afirmatiile adevarate pentru antiaritmicele urmatoare:

chinidina - supraventricular

metoprolol - ventricular

32

A.

fenitoina - ventricular

digitalice - supraventricular

lidocaina - supraventricular

B.

C.

D.

E.

(pag. 397)

Biodisponibilitate mare per os prezinta urmatoarele antiaritmice:

amiodarona

lidocaina

33

A.

fenitoina

chinidina

verapamil

B.

C.

D.

E.

(pag. 397)

T1/2 pentru urmatoarele antiaritmice este:

amiodarona - 10-24 ore

fenitoina - 4-7 saptamani

34

A.

lidocaina - 2-4 ore

chinidina - 4-9 ore

verapamil - 2-4 ore

B.

C.

D.

E.

(pag. 397)

Avand in vedere potentialul advers aritmogen al medicamentelor antiaritmice, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

in bradicardia sinusala + bloc A - V produs de digitoxina se administreaza anticorpi antidigitalice

tratamentul cu antiaritmice nu se intrerupe, deoarece exista riscul aparitiei fenomenului de rebound

35

A.

digitoxina poate induce tahicardie atriala si ritm ventricular bigeminat

terapia cronica cu beta blocante sistata brusc poate favoriza aparitia tahicardiei sinusale

bradicardia sinusala indusa de verapamil se trateaza cu saruri de calciu

B.

C.

D.

E.

(pag. 398)

Chinidina:

este izomerul levogir al chininei

are biodisponibilitate mare per os

36

A.

se acumuleaza in miocard

are indice terapeutic mare

poate produce cinconism

B.

C.

D.

E.

(pag. 401)

Pag. 120 din 284

Page 121: Teste Farmacie

Medicamente antiaritmice din clasa I (blocante ale canalelor de sodiu) sunt :

mexiletina

chinidina

37

A.

adenozina

disopiramida

sotalolul

B.

C.

D.

E.

(pag. 396)

Referitor la antiaritmice care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate:

clasa I - stabilizeaza membrana

clasa II - blocheaza canalele de potasiu

38

A.

clasa III - blocheaza receptoriiadrenergici

clasa IV - blocheaza canalele de calciu

nici o afirmatie nu este corecta

B.

C.

D.

E.

(pag. 396-397)

Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate?

la pacientii tratati cu chinidina, hipokaliemia poate favoriza aparitia aritmiilor cardiace

verapamilul asociat cu chinidina potenteaza deprimarea miocardului

39

A.

chinidina stimuleaza automatismul cardiac

procainamida produce sindrom lupoid reversibil

lidocaina prezinta absorbtie redusa per os

B.

C.

D.

E.

(pag. 401-403)

Procainamida:

are actiune anticonvulsivanta

concentratiile plasmatice eficace sunt foarte apropiate de cele toxice

40

A.

se biotransforma prin hidroxilare

are un metabolit activ antiaritmic

se recomanda in tratament de scurta durata

B.

C.

D.

E.

(pag. 402)

Tratamentul simptomelor insuficientei cardiace se face cu:

diuretice tiazide

diuretice de ansa

41

A.

diuretice antialdosteronice

digoxin

hidralazina

B.

C.

D.

E.

(pag. 376)

In tratamentul de urgenta al aritmiilor ventriculare grave se alege:

milrinona

nifedipina

42

A.

lidocaina

amiodarona

bretiliu tosilat

B.

C.

D.

E.

(pag. 403, 407, 409)

Asocierea propranolol - verapamil trebuie evitata, deoarece amandoua:

au actiune inotrop negativa

produc vasoconstrictie coronariana

43

A.

produc bronhospasm

deprima conducerea A - V

produc insuficienta circulatorie periferica

B.

C.

D.

E.

(pag. 409-410)

Prezinta efect parasimpatolitic urmatoarele antiaritmice:

sotalol

chinidina

44

A.

verapamil

procainamida

disopiramida

B.

C.

D.

E.

(pag. 401-402)

Antiaritmice care inhiba depolarizarea si scurteaza repolarizarea sunt:

chinidina

lidocaina

45

A.

disopiramida

mexiletina

propafenona

B.

C.

D.

E.

(pag. 396-397)

Dintre antiaritmicele care inhiba depolarizarea si prelungesc repolarizarea fac parte:

chinidina

propafenona

46

A.

flecainida

disopiramida

procainamida

B.

C.

D.

E.

(pag. 396)

Pag. 121 din 284

Page 122: Teste Farmacie

Amiodarona:

este un antiaritmic care prelungeste repolarizarea si perioada refractara

are efect antianginos

47

A.

interfereaza cu functia tiroidiana

nu se utilizeaza pentru preventia secundara a aritmiilor ventriculare

doza de intretinere este de 200 - 400 mg/zi

B.

C.

D.

E.

(pag. 407-408)

Pentru tratamentul fibrilatiei atriale la un pacient care prezinta astm bronsic, ca patologie asociata, pot fi utile:

oxprenololul

verapamilul

48

A.

digoxina

bretiliu tosilat

amlodipina

B.

C.

D.

E.

(pag. 272-273, 383, 409)

Verapamilul:

este derivat de dihidropiridina

se absoarbe bine per os, se biotransforma intens la nivel hepatic si are biodisponibilitate foarte mica per os

49

A.

are actiune deprimanta cardiaca mai mare decat diltiazemul

dozele i.v. sunt aproximativ egale cu cele per os

datorita reducerii remodelarii ventriculare si vasculare este util in insuficienta cardiaca

B.

C.

D.

E.

(pag. 409, 410)

Cresterea toxicitatii digitalicelor este favorizata de:

hipercalcemie

hipopotasemie

50

A.

asocierea cu adrenomimetice

insuficienta hepatica sau renala

asocierea cu antiacide

B.

C.

D.

E.

(pag. 382-385)

Tema nr. 24

Diuretice

Bibliografie asociata temei:

Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.

pag. 477-496

Selectati diureticul cu profil farmacologic de tip tiazidic, cu potenta mica:

clopamid

ciclotiazida

1

A.

clortalidon

ciclopentiazida

hidroclorotiazida

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 484)

Xipamidul face parte din urmatoarea clasa de diuretice:

diuretice de ansa (ascendenta)

diuretice osmotice

2

A.

diuretice cu profil farmacologic de tip tiazidic (de ansa terminala)

diuretice inhibitori ai anhidrazei carbonice

diuretice antialdosteronice

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 480)

Hidroclorotiazida are urmatoarele efecte secundare, cu exceptia:

alcaloza hipocloremica

hiperglicemie

3

A.

hiperuricemie

hiperkaliemie

hTA posturala

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 486)

Urmatoarele afirmatii despre hidroclorotiazida sunt adevarate, cu exceptia:

per os prezinta absorbtie rapida, dar incompleta

are T½ lung

4

A.

are actiune antihipertensiva

are efect antidiuretic în diabet insipid si nefrogen

are efecte toxice sanguine si digestive

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 486)

Pag. 122 din 284

Page 123: Teste Farmacie

Politiazida are urmatorul avantaj comparativ cu celelalte diuretice tiazide:

profil farmacologic similar cu furosemidul

biodisponibilitate aproximativ 100%

5

A.

se administreaza de electie pentru efect antidiuretic în diabetul insipid hipofizar si nefrogen

are potenta mica

are T ½ de o ora

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 487)

Xipamidul are urmatoarele particularitati, cu exceptia:

se administreaza p.o.

biodisponibilitatea la administrare p.o e mai mica de 75%

6

A.

legarea de proteinele plasmatice e scazuta

inhiba reabsorbtia de Na+ si Cl+ la nivelul tubului contort distal

stimuleaza secretia de K+, producând hipopotasemie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 487)

Xipamidul are avantajul, fata de celelalte diuretice:

tratamentul de lunga durata nu trebuie monitorizat

se administreaza de electie în diabetul insipid nefrogen

7

A.

se poate administra si în sarcina

efectul diuretic se mentine si în insuficienta renala avansata

nu prezinta sensibilitate încrucisata

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 488)

„Autolimitarea” efectului diuretic este o consecinta nedorita la administrarea diureticelor datorata:

retentiei hidrosaline

proteinemiei scazute

8

A.

circulatiei sanguine renale deficitare

dezechilibrului electrolitic

hipoglicemiei

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 481)

Momentul optim de administrare al diureticelor este:

înainte de masa

dupa masa

9

A.

dimineata

seara

în timpul mesei

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 483)

Dezechilibrul metabolic provocat de administrarea diureticelor este:

hipoglicemie

hipolipemie

10

A.

hiperlipemie

hiperpotasemie

hipoazotemie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 483)

Urmatoarele diuretice sunt antialdosteronice, cu exceptia:

spironolactona

amilorid

11

A.

triamteren

indacrinona

canrenona

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 480, 481)

Urmatoarele medicamente sunt diuretice de ansa, cu exceptia:

manitol

bumetanid

12

A.

piretanid

acid etacrinic

furosemid

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 480,481)

Hiperpotasemia ce apare la administrarea diureticelor antialdosteronice se trateaza cu:

saruri de Ca2+

NH4Cl

13

A.

NaCl

vitamina A

vitamina PP

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 483)

Indapamidul:

este un diuretic cu durata scurta de actiune

are actiune vasodilatatoare proprie

14

A.

are numeroase RA în metabolismul glucidic si lipidic

administrat p.o. are o biodisponibilitate scazuta

are T½ scurt

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 489)

Indapamidul are actiunile farmacodinamice:

diuretica, vasodilatatoare, antihipertensiva

diuretica, vasodilatatoare, anticonvulsivanta

15

A.

diuretica, vasodilatatoare, antidepresiva

vasodilatatoare, hiperglicemianta

antihipertensiva, hiperlipidemianta

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 489)

Pag. 123 din 284

Page 124: Teste Farmacie

Fata de hidroclorotiazida, indapamidul are urmatorul avantaj:

absenta hiperglicemiei

potenta mica

16

A.

se poate administra fara precautii în guta

actiune vasoconstrictoare proprie

actiune de scurta durata

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 484, 489)

Din clasa diureticelor de ansa face parte:

triamteren

indapamid

17

A.

bumetanid

acetazolamida

spironolactona

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 480, 491)

Furosemidul are ca indicatie principala:

diuretic, în toate tipurile de edeme

antidiuretic, în diabetul insipid nefrogen

18

A.

hipoglicemiant, în diabetul zaharat

cardiotonic, în insuficienta cardiaca

vasoconstrictor, în hipotensiunea arteriala

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 491)

Mecanismul actiunii diuretice a spironolactonei:

diuretic de ansa

inhibitor al anhidrazei carbonice

19

A.

diuretic osmotic

antagonist competitiv al aldosteronului

antagonist de efect al aldosteronului

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 493)

Din clasa diureticelor antialdosteronice face parte:

manitolul

butizida

20

A.

amiloridul

furosemidul

indacrinona

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 495,481)

Procesele renale ce participa la formarea urinei sunt:

filtrarea glomerulara (proces activ)

filtrarea glomerulara (proces pasiv)

21

A.

secretia tubulara (proces activ)

secretia tubulara (proces pasiv)

reabsorbtia tubulara (proces pasiv si activ)

B.

C.

D.

E.

(pag. 477, 478)

Care din urmatoarele diuretice au durata lunga de actiune (mai mare de 24 ore):

spironolactona

hidroclorotiazida

22

A.

ciclotiazida

indapamid

furosemid

B.

C.

D.

E.

(pag. 481)

Sunt antagonisti de efect ai aldosteronului urmatoarele diuretice:

amilorid

canrenona

23

A.

acetazolamida

triamteren

spironolactona

B.

C.

D.

E.

(pag. 481)

Diureticele osmotice:

sunt filtrate glomerular, fara reabsorbtie tubulara

cresc presiunea osmotica a urinei tubulare

24

A.

scad presiunea osmotica a urinei tubulare

realizeaza o diureza apoasa

sunt diuretice renale saluretice

B.

C.

D.

E.

(pag. 481)

Hidroclorotiazida are urmatoarele contraindicatii:

sarcina

hipercalciurie idiopatica

25

A.

alaptare

alcaloza

hipokaliemie

B.

C.

D.

E.

(pag. 486)

Selectati afirmatiile corecte referitoare la politiazida:

profil farmacologic asemanator cu hidroclorotiazida

biodisponibilitate aproximativ 100%

26

A.

se administreaza de electie în edem pulmonar acut

potenta de 25 de ori mai mare decât hidroclorotiazida

durata lunga de actiune

B.

C.

D.

E.

(pag. 487)

Pag. 124 din 284

Page 125: Teste Farmacie

Din clasa diureticelor cu profil farmaceutic de tip tiazidic (de ansa terminala) fac parte:

furosemid

hidroclorotiazida

27

A.

bumetanid

clortalidon

indapamid

B.

C.

D.

E.

(pag. 480)

Urmatoarele diuretice au durata medie de actiune (6 – 24 ore):

hidroclorotiazida

clopamid

28

A.

butizida

triamteren

spironolactona

B.

C.

D.

E.

(pag. 481)

Care din urmatoarele clase de diuretice nu au durata scurta de actiune:

diureticele tiazide

diureticele antagonisti competitivi ai aldosteronului

29

A.

diureticele de ansa

diureticele antagonisti de efect ai aldosteronului

diureticele sulfonamide heterocliclice

B.

C.

D.

E.

(pag. 481)

Hidroclorotiazida este indicata în:

HTA

hipotensiune arteriala

30

A.

diabet insipid nefrogen (de electie)

litiaza urinara oxalica (adjuvant)

hipercalciurie idiopatica

B.

C.

D.

E.

(pag. 486)

Mecanismul de actiune al Xipamidului:

inhiba reabsorbtia de Na+ si Cl- la nivelul tubului contort distal

stimuleaza reabsorbtia de Na+ si Cl- la nivelul tubului contort distal

31

A.

inhiba secretia de K+ la nivelul tubului contort distal si tubului colector

stimuleaza secretia de K+ la nivelul tubului contort distal si tubului colector

stimuleaza reabsorbtia de Na+ si Cl- la nivelul tubului contort proximal

B.

C.

D.

E.

(pag. 487)

Notati indicatiile terapeutice pentru furosemid:

edem pulmonar acut

edem cerebral

32

A.

sarcina si alaptare

insuficienta renala acuta cu oligurie

intoxicatia cu barbiturice

B.

C.

D.

E.

(pag. 491)

În tratamentul de lunga durata cu Xipamid, se monitorizeaza frecvent:

natremia

calcemia

33

A.

potasemia

glicemia la diabetici

substantele azotate

B.

C.

D.

E.

(pag. 488)

Furosemid:

inhiba cotransportul Na+/K+/2Cl- la nivelul segmentului ascendent al ansei Henle

este diuretic osmotic

34

A.

este eficace chiar în cazul unei filtrari glomerulare scazute

scade calciuria

poate produce hipotensiune arteriala pâna la colaps

B.

C.

D.

E.

(pag. 490)

Furosemid:

are actiune diuretica

are actiune antihipertensiva

35

A.

se administreaza exclusiv i.v.

se administreaza în edemul pulmonar acut si edemul cerebral

se administreaza în HTA (forme usoare si medii), inclusiv în crize

B.

C.

D.

E.

(pag. 490, 491)

Tratamentul hipopotasemiei provocate de Xipamid se realizeaza prin administrare de:

KCl p.o.

diuretice de ansa

36

A.

diuretice antialdosteronice

hidroclorotiazida

furosemid

B.

C.

D.

E.

(pag. 488)

Pag. 125 din 284

Page 126: Teste Farmacie

Selectati afirmatiile corecte:

retentia hidrosalina crescuta influenteaza pozitiv eficienta diureticelor

retentia hidrosalina crescuta influenteaza negativ eficienta diureticelor

37

A.

hipoproteinemia influenteaza pozitiv eficienta diureticelor

hipoproteinemia influenteaza negativ eficienta diureticelor

dezechilibrul electrolitic diminueaza efectul diureticelor

B.

C.

D.

E.

(pag. 481)

Prin administrarea diureticelor se produc:

hipopotasemie dupa saluretice tiazide si înrudite

hiperpotasemie dupa antialdosteronice

38

A.

hipomagneziemie accentuata dupa diuretice care induc hiperpotasemie

hipomagneziemie dupa saluretice care induc hipopotasemie

hiponatremie acuta dupa saluretice cu eficacitate mare

B.

C.

D.

E.

(pag. 482, 483)

Ce efecte secundare pot sa apara la administrarea de diuretice?

hipernatremie acuta

hipopotasemie

39

A.

hiperpotasemie

alcaloza hipocloremica

acidoza hipercloremica

B.

C.

D.

E.

(pag. 483)

Indicatiile terapeutice de electie pentru diuretice sunt:

edem pulmonar acut – furosemid i.v.

hiperaldosteronism primar - antialdosteronice

40

A.

insuficienta renala acuta, edem cerebral, glaucom acut congestiv – hidroclorotiazida oral

insuficienta renala acuta, edem cerebral, glaucom acut congestiv - manitol i.v.

edemul din ciroza hepatica – diuretice hiperkaliemiante

B.

C.

D.

E.

(pag. 483)

Indapamidul are urmatoarele avantaje comparativ cu celelalte diuretice:

durata lunga de actiune

durata scurta de actiune

41

A.

actiune vasodilatatoare

absenta RA în metabolismul lipidic

absenta RA în metabolismul glucidic

B.

C.

D.

E.

(pag. 489)

Referitor la farmacodinamia Indapamidului, sunt false urmatoarele afirmatii:

are actiune diuretica

are actiune vasoconstrictoare

42

A.

are actiune vasodilatatoare

are actiune antihipertensiva

produce hiperglicemie

B.

C.

D.

E.

(pag. 489)

Indapamidul are urmatoarele avantaje comparativ cu Hidroclorotiazida:

absenta hiperglicemiei

absenta hiperlipidemiei

43

A.

absenta contraindicatiei în caz de diabet

se administreaza în sarcina si alaptare

actiune vasodilatatoare proprie

B.

C.

D.

E.

(pag. 489)

Din clasa diureticelor de ansa fac parte:

spironolactona

bumetanid

44

A.

acidul etacrinic

indapamid

furosemid

B.

C.

D.

E.

(pag. 490, 491)

Care afirmatii sunt adevarate cu referire la acidul etacrinic:

are o biodisponibilitate orala foarte scazuta

are o biodisponibilitate orala practic totala

45

A.

este un diuretic de rezerva

are reactii adverse mai frecvente fata de furosemid

prezinta ototoxicitate

B.

C.

D.

E.

(pag. 491)

Care sunt indicatiile acetazolamidei?

glaucom

ulcer gastric si duodenal

46

A.

edeme

litiaza renala

epilepsie

B.

C.

D.

E.

(pag. 492)

Din clasa diureticelor antialdosteronice fac parte:

acetazolamida

triamterenul

47

A.

amiloridul

spironolactona

acidul etacrinic

B.

C.

D.

E.

(pag. 493, 494, 495)

Pag. 126 din 284

Page 127: Teste Farmacie

Referitor la actiunea diuretica a spironolactonei sunt adevarate afirmatiile:

stimuleaza actiunea aldosteronului

blocheaza actiunea aldosteronului

48

A.

se elimina Na+ si Cl- si un echivalent osmotic de H2O

scade excretia de K+ si H+

urina devine alcalina

B.

C.

D.

E.

(pag. 494)

Sunt diuretice osmotice:

canrenona

uree

49

A.

manitol

acetazolamida

izosorbid

B.

C.

D.

E.

(pag. 481)

Manitolul este indicat ca diuretic i.v. în :

profilaxia anuriei la bolnavi cu soc, arsuri

intoxicatii acute cu substante care se elimina renal

50

A.

de electie în edemul din ciroza hepatica

edem cerebral

glaucom acut congestiv

B.

C.

D.

E.

(pag. 483, 495)

Tema nr. 25

Insulina si antidiabetice de sinteza

Bibliografie asociata temei:

Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.

pag. 761-772

Scad efectul sulfamidelor antidiabetice :

insulina

diureticele tiazidice

1

A.

glucocorticosteroizii

estrogenii

propranololul

B.

C.

D.

E.

(pag. 765)

Insulina:

este un hormon polipeptidic

este secretat de celulele A ale insulelor pencreatice

2

A.

este formată din 51 aminoacizi

se fomează din precursori

insulina monomer activă se depune în granulele intracelulare

B.

C.

D.

E.

(pag. 762)

Acţiunile pe metabolismul glucidic ale insulinei sunt:

scade utilizarea tisulară a glucozei

stimulează pătrunderea glucozei în muşchi

3

A.

stimulează pătrunderea glucozei în adipocite

stimulează fosforilarea oxidativă în hepatocite, adipocite, celule musculare

scade depozitele de glicogen

B.

C.

D.

E.

(pag. 762)

Tolbutamida:

este preferabilă administrarea la vârstnici

efectul este uşor controlabil

4

A.

se evită administrarea în insuficienţă hepatică

se administrează numai la tineri

se administrează în sarcină

B.

C.

D.

E.

(pag. 766)

Clorpropamida:

se administrează în diabetul zaharat insulinodependent

are absorbţie bună din tubul digestiv

5

A.

are efect de lungă durată

are efect antidiuretic în diabetul insipid

are metabolizare hepatică rapidă

B.

C.

D.

E.

(pag. 766)

Sunt sulfamide antidiabetice de a 2-a generaţie:

glipizid

gliclazid

6

A.

glibenclamid

clorpropamid

buformin

B.

C.

D.

E.

(pag. 767)

Biguanidele antidiabetice:

acţionează antihiperglicemiant

inhibă absorbţia glucozei din intestin

7

A.

blochează captarea glucozei în muşchi şi ţesut adipos

inhibă glicoliza anaerobă

stimulează neoglucogeneza

B.

C.

D.

E.

(pag. 768)

Pag. 127 din 284

Page 128: Teste Farmacie

Tulburările digestive care apar mai frecvent la începutul tratamentului cu biguanide antidiabetice sunt:

diverticuli esofagieni

gust metalic

8

A.

anorexie

greaţă

constipaţie sau diaree

B.

C.

D.

E.

(pag. 768)

O reacţie adversă particulară la biguanide antidiabetice este acidoza lactică.Reacţia adversă este favorizată de următorii factori:

administrarea unor doze mici de biguanide

diabet zaharat neechilibrat

9

A.

poliurie

insuficienţă renală

ulcer duodenal

B.

C.

D.

E.

(pag. 769)

Biguanidele antidiabetice sunt contraindicate în :

obezitate

HTA

10

A.

alcoolici

insuficienţă cardiacă

sarcină

B.

C.

D.

E.

(pag. 769)

Simptomele acidozei lactice sunt:

crampe musculare

dureri abdominale intense

11

A.

astenie macată

comă

HTA

B.

C.

D.

E.

(pag. 769)

Acarboza:

inhibă alfaglucozidaza din peretele intestinal

diminuă degradarea polizaharidelor în monozaharide absorbabile

12

A.

diminuă hiperglicemia postprandială

stimulează secreţia pancreatică de insulină

inhibă glicogensintetaza

B.

C.

D.

E.

(pag. 770)

Rosiglitazon este contraindicat în :

hipotiroidie

HTA

13

A.

obezitate

insuficienţă cardiacă

insuficienţă hepatică

B.

C.

D.

E.

(pag. 771)

Inhibitori ai aldoreductazei sunt :

tolrestat

epalrestat

14

A.

repaglinid

metformin

acarboză

B.

C.

D.

E.

(pag. 772)

Diabetul zaharat este caracterizat prin:

hipoglicemie

hiperglicemie şi glicozurie

15

A.

hiperglicemie

glicozurie

oligurie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 761)

Medicamentele antidiabetice de sinteză sunt următoarele, cu excepţia:

repaglinid

acarboza

16

A.

insulina

glimepirid

pioglitazona

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 762)

La nivelul metabolismului lipidic insulina:

stimulează sinteza trigliceridelor

creşte lipoliza

17

A.

scade disponibilul de acizi graşi

stimulează lipaza din adipocite

scade influxul celular al ionilor de potasiu

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 763)

Insulina a fost dozată iniţial biologic, o unitate fiind considerată cantitatea necesară la iepure pentru a scădea glicemia pe nemâncate la:

30 mg/ 100ml

45 mg/ 100ml

18

A.

20mg/100ml

50 mg /100 ml

60 mg/100ml

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 762)

Pag. 128 din 284

Page 129: Teste Farmacie

Este contraindicată administrarea insulinei în:

insuficienţă corticosuprarenală

insuficienţă circulatorie periferică cronică

19

A.

hiperaciditate gastrică

neuropatie diabetică evolutivă

retinopatie diabetică evolutivă

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 763)

Sulfamidele antidiabetice se leagă de proteinele plasmatice în proporţie mai mare de :

90%

70%

20

A.

50%

40%

10%

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 764)

Următoarele reacţii adverse nu sunt caracteristice sulfamidelor antidiabetice, cu excepţia:

ototoxicitate

anomalii fetale dacă sulfamidele antidiabetice sunt administrate în timpul sarcinii

21

A.

nefrotoxicitate

ulcer gastric

litiază renală

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 765)

Clorpropamid:

nu se absoarbe din tubul digestiv

T1/2 mediu este de 3 ore

22

A.

are efect de lungă durată, 20- 60 ore

are metabolizare hepatică rapidă, cu formare de metaboliţi inactivi

este contraindicat în diabetul insipid

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 766)

Notaţi sulfamida antidiabetică din generaţia 1:

tolbutamid

glibenclamid

23

A.

glipizid

glimepirid

gliquidon

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 767)

Notaţi care este sulfamida antidiabetică din generaţia 2:

glimepirid

tolbutamid

24

A.

clorpropamid

buformin

tolrestat

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 767)

Biguanidele antidiabetice:

scad greutatea corporală,efect anorexigen la diabetici

cresc greutatea corporală la diabetici

25

A.

stimulează pofta de mâncare la diabetici

stimulează pancreasul endocrin

stimulează absorbţia glucozei din intestin

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 768)

Biguanidele antidiabetice au ca reacţie adversă particulară:

ototoxicitatea

nefrotoxicitatea

26

A.

bloc neuromuscular

acidoza lactică

cardiotoxicitatea

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 768)

Insulinele purificate conţin proinsulină mai puţin de:

20 ppm

10 ppm

27

A.

30 ppm

40 ppm

50 ppm

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 764)

Acarboza este:

inhibitor al alfaglucozidazei

inhibitor al aldoreductazei

28

A.

biguanidă

sulfamidă antidiabetică

insulină cu acţiune intermediară

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 770)

Precizaţi care din următoarele medicamente este inhibitor al aldoreductazei

repaglinid

metformin

29

A.

tolbutamid

insulină

tolrestat

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 772)

Pag. 129 din 284

Page 130: Teste Farmacie

Acarboza nu este contraindicată în următoarele afecţiuni, cu excepţia:

obezitate

boli inflamatorii intestinale

30

A.

HTA

bronşită cronică

cefalee

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 771)

Notaţi în care din următoarele afecţiuni este contraindicat repaglinidul:

diabet zaharat noninsulinodependent

bronşite cronice

31

A.

cetoacidoză

cefalee

cardiopatie ischemică cronică

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 772)

Glipizid:

este biguanidă antidiabetică

are absorbţie rapidă din tubul digestiv

32

A.

absorbţia este favorizată de prezenţa alimentelor

T1/2 este de 20 ore

are biotransformare hepatică în proporţie de 100%

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 766)

Tolbutamida:

are absorbţie rapidă şi completă din tubul digestiv

T1/2 mediu este de 24 ore

33

A.

nu se leagă de proteinele plasmatice

nu se metabolizează hepatic

este o biguanidă antidiabetică

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 765)

Insulina nu se utilizează temporar în următoarele afecţiuni, cu excepţia:

insuficienţa renală

insuficienţa hepatică

34

A.

retinopatia diabetică evolutivă

diabet juvenil

miocardită

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 763)

Diabetul zaharat se caracterizează din punct de vedere bichimic prin :

hipocalcemie

tulburări ale metabolismului glucidic

35

A.

tulburări secundare ale metabolismului lipidic

tulburări secundare ale metabolismului proteic

tulburări de coagulare

B.

C.

D.

E.

(pag. 761)

Diabetul zaharat primar familial se clasifică în :

prediabet

diabet zaharat latent

36

A.

diabet zaharat clinic manifest

endocrin

poststress

B.

C.

D.

E.

(pag. 761)

Insulina:

este activată după administrare orală

se administrează injectabil subcutanat

37

A.

este degradată în ţesuturi de insulinază

se administrează in diabetul zaharat insulinoindependent

eliminarea se face prin fecale

B.

C.

D.

E.

(pag. 762)

Preparatele de insulină utilizate în terapeutică au un conţinut de insulină de :

40u/ml

100u/ml

38

A.

50u/ml

20u/ml

10u/ml

B.

C.

D.

E.

(pag. 762)

La nivelul metabolismului proteic insulina determină:

favorizează sinteza proteinelor în muşchi

stimulează sinteza ribozomală în celulele musculare

39

A.

scade disponibilul de aminoacizi

stimulează catabolismul proteic

blochează sinteza proteinelor în muşchi

B.

C.

D.

E.

(pag. 763)

Acţiunile insulinei pe metabolismul lipidic sunt:

scade disponibilul de acizi graşi

induce sinteza glicogensitetazei

40

A.

creşte anabolismul lipidic

stimulează sinteza de trigliceride

scade lipoliza

B.

C.

D.

E.

(pag. 763)

Pag. 130 din 284

Page 131: Teste Farmacie

Preparatele de insulină pot conţine următoarele impurităţi:

dezamidoinsulina

proinsulină

41

A.

calmodulină

calciu

sodiu

B.

C.

D.

E.

(pag. 764)

Insulina cu acţiune de scurtă durată are :

latenţa 15 - 30 min

efect maxim la 3 ore

42

A.

durata 6 - 8 ore

pentru controlul glicemiei este nevoie de 2 - 4 administrări pe zi

durata efectului 2 ore

B.

C.

D.

E.

(pag. 764)

Insulina cu acţiune intermediară are:

latenţa 1 - 2 ore

latenţa 30 min

43

A.

efect maxim la 6 - 12 ore

durata efectului 18 - 24 ore

sunt necesare 4 administrări pe zi

B.

C.

D.

E.

(pag. 764)

Insulina cu acţiune lentă are:

latenţa 1 oră

latenţa 4 - 6 ore

44

A.

efect maxim la 14 - 20 ore

durata efectului 24 ore

durata efectului 20 - 36 ore

B.

C.

D.

E.

(pag. 764)

Ritmul administrării şi posologia insulinei depind de:

tipul de insulină

latenţă

45

A.

durata de acţiune

disponibilul de calciu

disponibilul de acizi graşi

B.

C.

D.

E.

(pag. 764)

La nivel pancreatic sulfamidele antidiabetice:

stimulează secreţia pancreatică de insulină

sunt eficace când se păstrează capacitatea secretorie a celulelor ß pancreatice

46

A.

au efect avantajos la diabeticii noninsulinodependenţi

au efect avantajos la diabeticii insulinodependenţi

scad nivelul insulinei

B.

C.

D.

E.

(pag. 764)

Sulfamidele antidiabetice:

diminuă glicogenoliza

diminuă gluconeogeneza

47

A.

cresc lipoliza în ţesutul adipos

cresc lipogeneza în ţesutul adipos

cresc utilizarea glucozei în muşchi

B.

C.

D.

E.

(pag. 764, 765)

Sulfamidele antidiabetice au şi alte acţiuni, decât acţiunea hipoglicemiantă :

cresc secreţia şi aciditatea sucului gastric

efect hipotiroidian

48

A.

efect diuretic

efect sedativ

efect fibrinolitic pentru tolbutamidă şi clorpropamidă

B.

C.

D.

E.

(pag. 765)

Efecte secundare la sulfamide antidiabetice sunt :

ototoxicitate

toxice pe SNC

49

A.

hipoglicemia

tulburări digestive

efecte toxice sau alergice cutanate

B.

C.

D.

E.

(pag. 765)

Potenţează efectul hipoglicemiant al sulfamidelor antidiabetice următoarele medicamente :

anticoagulantele cumarinice

fenilbutazona

50

A.

barbituricele

aminoglicozidele

diureticele tizidice

B.

C.

D.

E.

(pag. 765)

Tema nr. 26

Anticoagulante, trombolitice, antihemoragice

Bibliografie asociata temei:

Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.

pag 591-616

Medicamente hemostatice locale sunt urmatoarele, cu exceptia:

trombina

gelatina

1

A.

vitaminele K

saruri ale metalelor (fier, aluminiu)

oxiceluloza

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 592, 593)

Pag. 131 din 284

Page 132: Teste Farmacie

Vitamina K este o coenzima implicata în sinteza hepatica a urmatorilor factori ai coagularii, cu exceptia:

protrombina (factorul II)

tromboplastina tisulara (factorul III)

2

A.

proconvertina (factorul VII)

globulina antihemofilica B (factorul IX)

factorul X (Stuart – Prower)

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 594)

Ca medicatie antidot în supradozarea heparinei, se utilizeaza i.v.:

fibrinogen

vitamina K

3

A.

vitamina C

sulfat de protamina

etamsilat

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 594, 600)

Care dintre urmatoarele antiagregante plachetare este utilizat în terapie predominant ca uricozuric?

indobufen

acid acetilsalicilic

4

A.

dipiridamol

ticlopidina

sulfinpirazona

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 606-609)

Streptochinaza este strict contraindicata în urmatoarele situatii, cu exceptia:

accident vascular cerebral

infarct miocardic recent

5

A.

alergie în antecedente

interventii chirurgicale recente

leziuni susceptibile sa sângereze

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 613, 614)

Heparina se administreaza:

oral

local

6

A.

intramuscular

intravenos

intrarectal

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 599, 600)

În supradozarea anticoagulantelor orale se utilizeaza:

sulfat de protamina

fibrinogen

7

A.

etamsilat

vitamina K

enoxaparina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 594, 602)

Heparina:

se absoarbe pe cale orala

se administreaza i.m.

8

A.

traverseaza bariera hemato-placentara

se administreaza în caz de avort si iminenta de avort

supradozarea se manifesta prin hemoragii

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 599, 600)

Enoxaparina:

este heparina calcica

se administreaza oral

9

A.

dupa administrarea s.c., biodisponibilitatea este de 90%

este lipsita de efecte adverse

se foloseste local, în caz de hemoroizi

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 601, 602)

Urmatoarele afirmatii despre etamsilat sunt adevarate, cu exceptia:

absorbtia pe cale orala este lenta

scade rezistenta capilara

10

A.

mareste gradul de adezivitate plachetara

determina tulburari renale

se utilizeaza în hemoragii prin fragilitate capilara

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 596)

Aprotinina este indicata în:

sindroame hemoragice prin fibrinoliza

coagulare intravasculara diseminata

11

A.

supradozarea heparinei ca medicatie antidot

hemofilia A ca medicatie de electie

embolii arteriale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 598)

Acidul e-aminocaproic are urmatoarele indicatii terapeutice, cu exceptia:

hematurie

melena

12

A.

profilaxia hemoragiei dupa extractii dentare

stari trombotice

stari hemoragice prin hiperfibrinoliza

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 597)

Pag. 132 din 284

Page 133: Teste Farmacie

Urmatoarele afirmatii despre heparina sunt adevarate, cu exceptia:

este activa numai la administrarea parenterala

nu se administreaza i.m.

13

A.

scade timpul de coagulare si timpul de sângerare

produce osteoporoza în tratamentul pe termen lung

este utilizata în embolii arteriale si în embolia pulmonara

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 599, 600)

Urmatoarele anticoagulante sunt naturale, cu exceptia:

heparina

warfarina

14

A.

hirudina

heparine fractionate

ancrod

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 598, 602)

Urmatoarele mecanisme de actiune sunt caracteristice hemostaticelor locale, cu exceptia:

vasoconstrictie

actiune tromboplastinica

15

A.

cresterea rezistentei capilare

precipitarea proteinelor

absorbtia sângelui, servind ca matrice pentru formarea cheagului

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 593)

Notati afirmatia falsa despre vitaminele K:

fitomenadiona (vitamina K1) este liposolubila

în intestin, bacteriile saprofite sintetizeaza vitamina K1

16

A.

vitamina K3 este derivatul sintetic hidrosolubil

substanta naturala, fitomenadiona, se gaseste în produsele de origine vegetala

derivatul natural este lipsit de toxicitate, dar analogii sintetici sunt mai toxici

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 593, 594)

Reactiile adverse caracteristice vitaminei K sunt urmatoarele, cu exceptia:

hiperbilirubinemie

methemoglobinemie

17

A.

anemie hemolitica

hemoragie

tulburari vasomotorii la administrarea i.v. rapida

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 594)

Carbazocroma:

influenteaza procesul de coagulare

creste rezistenta capilara

18

A.

se utilizeaza exclusiv oral

se administreaza de electie în stari hemoragice prin hipoprotrombinemie

se contraindica înaintea interventiilor chirurgicale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 595, 596)

Batroxobina prezinta urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

este obtinuta din veninul unor serpi

contine o fractiune tromboplastinica si o fractiune trombomimetica

19

A.

se utilizeaza ca tratament specific la bolnavii hemofilici

determina manifestari alergice

latenta este scurta (15 minute)

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 595)

Tratamentul cu heparina poate produce urmatoarele reactii adverse, cu exceptia:

hemoragii

reactii anafilactice

20

A.

alopecie

priapism

efecte de tip teratogen

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 599)

Notati contraindicatiile pentru administrarea heparinei:

ulcer activ

infarct miocardic

21

A.

hipertensiune arteriala severa

accident vascular cerebral (AVC)

profilaxia trombozei venoase profunde

B.

C.

D.

E.

(pag. 599)

Heparina este utilizata în:

tromboze venoase

embolia pulmonara

22

A.

interventii chirurgicale cardiovasculare

leziuni organice susceptibile de sângerare

infarct miocardic

B.

C.

D.

E.

(pag. 600)

Pag. 133 din 284

Page 134: Teste Farmacie

Anticoagulantele orale:

mecanismul actiunii este de tip antivitamina K

nu traverseaza bariera placentara

23

A.

se utilizeaza în tratamentul profilactic al tromboemboliilor (din fibrilatia atriala)

efectul se instaleaza rapid (în câteva ore)

determina efecte de tip teratogen

B.

C.

D.

E.

(pag. 602-604)

Anticoagulantele orale:

au actiune care se evidentiaza numai in vitro

au actiune de tip antivitamina K

24

A.

stimuleaza formarea factorilor coagularii II, VII, IX, X

intervin împiedicând carboxilarea resturilor glutamice ale precursorilor protrombinici

stimuleaza reconversia vitaminei K în forma naftochinonica din epoxidul acesteia

B.

C.

D.

E.

(pag. 602, 603)

Notati anticoagulantele orale derivati de cumarina:

warfarina

difenadiona

25

A.

acenocumarol

biscumacetat de etil

dicumarol

B.

C.

D.

E.

(pag. 602)

Care dintre urmatorii compusi sunt utilizati ca antiagregante plachetare?

dextranii

dipiridamol

26

A.

anistreplaza

ticlopidina

urochinaza

B.

C.

D.

E.

(pag. 605)

Dipiridamol:

stimuleaza fosfodiesteraza plachetara

diminua adezivitatea trombocitelor

27

A.

determina coronarodilatatie

frecvent se asociaza cu pentoxifilina

este contraindicat la pacientii cu infarct miocardic în antecedente

B.

C.

D.

E.

(pag. 605-608)

Hemostaticele sistemice care cresc rezistenta capilara sunt:

acidul tranexamic

carbazocroma

28

A.

hirudina

etamsilatul

flavonoidele

B.

C.

D.

E.

(pag. 593)

Urmatorii compusi au actiune antifibrinolitica:

acidul aminocaproic

biscumacetat de etil

29

A.

acidul tranexamic

aprotinina

clopidogrel

B.

C.

D.

E.

(pag. 593)

Streptochinaza:

se administreaza numai în perfuzie i.v.

are actiune antifibrinolitica

30

A.

determina formarea de mari cantitati de plasmina

frecvent determina rash urticarian si febra

se administreaza în primele ore de la debut în caz de infarct miocardic recent

B.

C.

D.

E.

(pag. 613, 614)

Sunt hemostatice sistemice care cresc rezistenta capilara:

heparina

hirudina

31

A.

carbazocroma

etamsilatul

flavonoidele

B.

C.

D.

E.

(pag. 593, 599, 600)

Sunt antifibrinolitice:

streptochinaza

acidul aminocaproic

32

A.

aprotinina

urochinaza

anistreplaza

B.

C.

D.

E.

(pag. 593, 613, 614)

Pag. 134 din 284

Page 135: Teste Farmacie

Alegeti afirmatiile corecte referitoare la vitaminele K:

vitamina K1 este hidrosolubila

în intestin, bacteriile saprofite sintetizeaza vitamina K3

33

A.

vitamina K este o coenzima implicata în sinteza hepatica a proconvertinei

vitamina K este o coenzima implicata în sinteza hepatica a protrombinei

actiunea catalitica a vitaminei K necesita integritatea functiei hepatice

B.

C.

D.

E.

(pag. 593, 594)

Vitamina K este indicata în:

stari hemoragice prin hipoprotrombinemie

tromboembolie

34

A.

supradozarea anticoagulantelor orale

tromboflebita

hipovitaminoza K

B.

C.

D.

E.

(pag. 594)

Acidul e-aminocaproic este indicat în

stari trombotice

stari hemoragice prin hiperfibrinoliza

35

A.

hematurie, melena

profilaxia hemoragiei dupa extractii dentare

coagulare intravasculara diseminata

B.

C.

D.

E.

(pag. 597)

Alegeti enunturile corecte referitoare la batroxobina:

este o enzima obtinuta din veninul unor serpi

produsul contine o fractiune tromboplastinica si o fractiune trombomimetica

36

A.

actiunea hemostatica a batroxobinei este inhibata de heparina

latenta este scurta (15 minte)

actiunea este de scurta durata (3-4 ore)

B.

C.

D.

E.

(pag. 595)

Carbazocroma:

este un hemostatic local

este semicarbazona adrenocromului

37

A.

nu influenteaza procesul de coagulare

scade rezistenta capilara, crescând permeabilitatea

este indicata în tratamentul hemoragiilor capilare

B.

C.

D.

E.

(pag. 595)

Etamsilatul:

este un derivat de cumarina

creste rezistenta capilara

38

A.

micsoreaza gradul de adezivitate plachetara

poate produce tulburari renale, nefropatii

se utilizeaza în hemoragii prin fragilitate capilara

B.

C.

D.

E.

(pag. 596)

Acidul e-aminocaproic:

are actiune antifibrinolitica

se administreaza oral si parenteral

39

A.

nu este metabolizat

are timp de înjumatatire lung (24 ore)

inhiba activatorii plasminogenului (în doze mici)

B.

C.

D.

E.

(pag. 596, 597)

Aprotinina:

este o polipeptida de origine animala

se administreaza oral

40

A.

inhiba actiunea catalitica a unor proteaze: plasmina, activatorii plasminogenului

poate produce reactii alergice, uneori soc anafilactic

este indicata în sindroame hemoragice prin fibrinoliza

B.

C.

D.

E.

(pag. 597, 598)

Heparina:

se absoarbe pe cale orala

traverseaza bariera hemato-placentara

41

A.

are actiune anticoagulanta atât in vitro, cât si in vivo

prelungeste timpul de coagulare

prelungeste timpul de sângerare

B.

C.

D.

E.

(pag. 599)

Tratamentul cu heparina este contraindicat în:

stari hemoragice

ulcer activ

42

A.

embolii arteriale

infarct miocardic

accident vascular cerebral

B.

C.

D.

E.

(pag. 599, 600)

Pag. 135 din 284

Page 136: Teste Farmacie

Heparina este utilizata în:

tromboze venoase

embolie pulmonara

43

A.

leziuni organice susceptibile la sângerare

profilaxia trombozei venoase profunde si a emboliei pulmonare

stari de defibrinare însotite de coagulare intravasculara diseminata

B.

C.

D.

E.

(pag. 599, 600)

Nadroparina:

este o heparina fractionata obtinuta prin depolimerizare

traverseaza bariera hemato-placentara

44

A.

este indicata în tratamentul trombozei venoase profunde

este utila pentru prevenirea coagularii în circulatia extracorporala

prezinta un risc hemoragic crescut

B.

C.

D.

E.

(pag. 601)

Alegeti enuntul corect referitor la anticoagulantele cumarinice:

se leaga de proteinele plasmatice în proportie mare

actiunea cumarinelor poate fi pusa în evidenta in vitro

45

A.

traverseaza bariera placentara

mecanismul actiunii este de tip antivitamina K

au o perioada de latenta lunga

B.

C.

D.

E.

(pag. 602, 603)

Anticoagulantele orale se folosesc în urmatoarele situatii clinice:

tratamentul accidentului vascular cerebral

tratamentul si profilaxia trombozei venoase profunde

46

A.

tratamentul emboliei pulmonare

profilaxia accidentelor tromboembolice

profilaxia si tratamentul complicatiilor tromboembolice din infarctul miocardic acut

B.

C.

D.

E.

(pag. 602, 604)

Streptochinaza:

este o enzima dotata cu actiune fibrinolitica

se administreaza pe cale orala

47

A.

este lipsita de proprietati antigenice

este indicata în caz de accident vascular cerebral

este utilizata în infarct miocardic recent (în primele ore de la debut)

B.

C.

D.

E.

(pag. 613, 614)

Sunt medicamente fibrinolitice:

streptochinaza

nadroparina

48

A.

urochinaza

enoxaparina

hirudina

B.

C.

D.

E.

(pag. 600, 601, 613)

Alegeti enunturile corecte:

sulfatul de protamina se utilizeaza ca medicatie antidot în supradozarea heparinei

ionii de magneziu sunt indispensabili în procesul normal al coagularii sângelui, intervenind în majoritatea etapelor declansate ca urmare a lezarii vasului

49

A.

supradozarea heparinei se manifesta prin formarea trombilor

vitamina K este indicata în supradozarea anticoagulantelor orale

actiunea hemostatica a batroxobinei este inhibata de heparina

B.

C.

D.

E.

(pag. 591, 594, 595, 600)

Cresc efectul anticoagulant al anticoagulantelor orale derivati de cumarina:

colestiramina

fenilbutazona

50

A.

rifampicina

eritromicina

consumul crescut de varza (prin aport de vitamina K)

B.

C.

D.

E.

(pag. 604)

Tema nr. 27

Hlipocolesterolemiante

Bibliografie asociata temei:

Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.

pag. 661-672

Notaţi cea mai frecventă cauză de hipercolesterolemie:

creşterea LDL-colesterol

creşterea HDL- colesterol

1

A.

creşterea trigliceridelor

creşterea chilomicronilor

creşterea acizilor graşi liberi

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 662)

Pag. 136 din 284

Page 137: Teste Farmacie

Medicamentele hipolipemiante nu combat următoarele afecţiuni , cu excepţia:

hipertiroidia

ateroscleroza

2

A.

edemele

hipercorticismul

acidoza

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 663)

Colestiramina este :

statină

răşină schimbătoare de ioni

3

A.

fibrat

derivat de acid nicotinic

diuretic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 663)

Face parte din categoria de fibraţi de a 2-a generaţie următorul medicament:

probucolul

simvastatina

4

A.

colestiramina

acidul nicotinic

fenofibrat

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 665)

Probucolul nu se administrează în următoarele doze, cu excepţia:

oral 500mg de 4 ori pe zi la mese

oral 250mg de 3 ori pe zi la mese

5

A.

oral 500mg de 2 ori pe zi la mese

oral 250mg pe zi

parenteral 100mg de2 ori pe zi

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 672)

Atorvastatina nu se administrează în următoarele doze, cu excepţia:

oral, doza iniţială de 10mg în priză unică pe 24 ore

oral, doza iniţială de 80mg în priză unică pe 24 ore

6

A.

parenteral 80mg/zi

oral, doză iniţială 30mg de 3 ori pe zi

oral, doză iniţială 10mg de 3 ori pe zi

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 672)

Notaţi care este doza maximă terapeutică pentru atorvastatină:

1g/zi

10mg/zi

7

A.

100mg/zi

80mg/zi

200mg/zi

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 672)

Precizaţi care este doza maximă terapeutică pentru simvastatină:

40mg/zi

300mg/zi

8

A.

2g/zi

1g/zi

10mg/zi

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 671)

Notaţi ce determinare se recomandă în cursul tratamentului cu sivastatină:

determinarea bilanţului lipidic

determinarea tensiunii arteriale

9

A.

determinarea greutăţii corporale

determinarea diurezei

determinarea glicemiei

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 671)

Precizaţi cu ce valoare reduce colestiramina colesterolul total şi LDL-colesterolul:

100%

15 - 20%

10

A.

80%

5%

50%

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 663)

Următoarele acţiuni nu caracterizează colestiramina,cu excepţia:

favorizează metabolizarea hepatică a acizilor biliari

favorizează eliminarea renală a acizilor biliari

11

A.

leagă acizii biliari de proteinele plasmatice

fixează acizii biliari din intestin sub forma unui complex insolubil

fovorizează pătrunderea acizilor biliari în ţesuturi

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 663)

Pag. 137 din 284

Page 138: Teste Farmacie

Tratamentul prelungit cu fibraţi nu determină următoarele modificări ,cu excepţia:

creştera HDL-colesterolului

creşterea LDL-colesterolului

12

A.

creşterea VLDL

creşterea trigliceridelor

creşterea colesterolului

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 666)

Notaţi în ce doză se administrează oral fenofibratul:

200mg/zi

800mg/zi

13

A.

3g/zi

4g/zi

500mg/zi

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 666)

Notaţi care este afectiunea în care este indicat probucolul:

hipercolesterolemie esenţială pură

hipertrigliceridemie

14

A.

hiperglicemie

HTA

hiperlipidemie familială

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 672)

Precizaţi care este doza iniţială de simvastatină la pacienţii cu boală coronariană:

400mg/24 ore priză unică seara

800mg/24ore priză unică seara

15

A.

20mg/24ore priză unică seara

1g/24ore priză unică seara

5mg/24ore priză unică seara

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 671)

Următoarele acţiuni nu caracterizează statinele ,cu excepţia:

inhibă HMG- CoAreductaza

inhibă glicogensintetaza

16

A.

inhibă lipoproteinlipaza

blochează oxidarea acizilor graşi

scade sinteza de prostaglandine

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 667)

LDL - colesterolul este o lipoproteină:

antiaterogenică

aterogenică

17

A.

antioxidantă

cu densitate crescută

reduce apariţia bolii coronariene

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 662)

Fibraţii nu determină creşterea uşoară a incidenţei următoarelor afecţiuni, cu excepţia:

litiazei renale

ulcerului duodenal

18

A.

diabetului zaharat

litiazei biliare

HTA

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 666)

Notaţi care este medicamentul din categoria statinelor:

acidul nicotinic

pravastatina

19

A.

gemfibrozilul

probucolul

acipimox

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 667)

HDL - colesterolul nu transportă următoarele lipide, cu excepţia:

colesterolului esterificat

colesterolului neesterificat

20

A.

colesterolului şi trigliceridelor

fofolipidelor

colesterolului şi fosfolipidelor

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 661)

Principalele tipuri de lipide din organism sunt:

trigliceridele

fosfolipidele

21

A.

colesterolul

acizii graşi liberi

acizii biliari

B.

C.

D.

E.

(pag. 661)

Colesterolul:

intră în structura membranelor celulare

serveşte ca precursor al hormonilor steroidieni

22

A.

serveşte ca precursor al acizilor biliari

serveşte ca precursor al carbohidraţilor

serveşte ca precursor al levotiroxinei

B.

C.

D.

E.

(pag. 661)

Pag. 138 din 284

Page 139: Teste Farmacie

HDL - colesterolul are origine în :

ficat

intestin

23

A.

miocard

rinichi

muşchi

B.

C.

D.

E.

(pag. 662)

Medicamentele hipolipemiante:

scad nivelul plasmatic al diferitelor fracţiuni lipoproteice

combat ateroscleroza

24

A.

reduc mortalitatea prin boală coronariană

scad nivelul glicemiei

cresc catabolismul proteinelor

B.

C.

D.

E.

(pag. 663)

După mecanismul de acţiune distingem următoarele medicamente hipolipemiante:

fibraţi

tolbutamid

25

A.

glipizid

probucol

glibenclamid

B.

C.

D.

E.

(pag. 663)

Colestiramina:

are greutate moleculară mare

este o răşină schimbătoare de ioni

26

A.

este neresorbabilă la nivelul mucoasei digestive

fixează acizii biliari din intestin

stimulează circuitul enterohepatic al acizilor biliari

B.

C.

D.

E.

(pag. 663)

Nu se recomandă administrarea colestiraminei la bolnavii cu:

cataractă

constipaţie cronică severă

27

A.

sarcină

obstrucţie completă a căilor biliare

hiperglicemie

B.

C.

D.

E.

(pag. 663)

Colestiramina poate fi asociată cu:

laxative lubrefiante în caz de constipaţie

vitamina A şi D pe cale parenterală în cursul tratamentelor prelungite

28

A.

vitamina A şi D pe cale orală

statinele mai ales când colesterolul depăşeşte 350mg%

se administrează după mese

B.

C.

D.

E.

(pag. 663)

Colestiramina interferă cu absorbţia intestinală a numeroase medicamente:

hormoni tiroidieni

digoxin

29

A.

fenobarbital

anticoagulante cumarinice

vitamine administrate parenteral

B.

C.

D.

E.

(pag. 664)

Acidul nicotinic:

este o vitamină hidrosolubilă

are activitate hipolipemiantă semnificativă

30

A.

inhibă puternic lipoliza în ţesutul adipos

reduce sinteza hepatică de VLDL şi LDL

creşte concentraţia plasmatică a trigliceridelor

B.

C.

D.

E.

(pag. 664)

Acidul nicotinic determină:

scăderea concentraţiei plasmatice a trigliceridelor

scăderea concentraţiei plasmatice a colesterolului

31

A.

terapia combinată cu colestiramina reduce nivelul LDL- colesterolului

după tratament prelungit creşte HDL - colesterolul

creşte concentraţia plasmatică a fibrinogenului

B.

C.

D.

E.

(pag. 664)

Tratamentul cu acid nicotinic poate determina apariţia următoarelor efecte adverse:

bloc neuromuscular

fenomene vasomotorii

32

A.

uscarea tegumentelor

hepatotoxicitate

nefrotoxicitate

B.

C.

D.

E.

(pag. 664)

Nu se recomandă administrarea acidului nicotinic în :

sarcină

afecţiuni hepatice severe

33

A.

gută

diabet zaharat

hipertrigliceridemie familială

B.

C.

D.

E.

(pag. 664)

Pag. 139 din 284

Page 140: Teste Farmacie

Reprezentanţi ai fibraţilor de generaţia a 2-a sunt :

bezafibrat

fenofibrat

34

A.

ciprofibrat

clofibrat

niacina

B.

C.

D.

E.

(pag. 665)

Fibraţii determină:

stimularea activităţii lipoproteinlipazei

scăderea nivelului plasmatic al trigliceridelor

35

A.

inhibarea sintezei hepatice de VLDL

efect hipocolesterolemiant modest

efect hipoglicemiant

B.

C.

D.

E.

(pag. 665 şi 666)

Tratamentul prelungit cu fibraţi determină:

creşterea HDL- colesterolului

efect antiagregant plachetar

36

A.

creşterea nivelului plasmatic al trigliceridelor

creşterea sintezei hepatice deVLDL

blocarea activităţii lipoproteinlipazei

B.

C.

D.

E.

(pag. 665 şi 666)

Efectele adverse care pot apare la tratamentul cu fibraţi sunt:

creşterea moderată şi tranzitorie a GOT şi GPT

alopecie

37

A.

creşterea uşoară a incidenţei litiazei biliare

tulburări musculare de tip miozită

poliurie

B.

C.

D.

E.

(pag. 666)

Fibraţii se administrează pe cale orală astfel:

cu 2 ore înaintea mesei

ciprofibrat 100mg/zi în priză unică

38

A.

fenofibrat 200mg/zi

benzafibrat 50mg/zi

gemfibrozil 10mg/zi

B.

C.

D.

E.

(pag. 666)

Statinele:

reduc marcat colestsrolul plasmatic

scad titrul plasmatic al LDL - clesterolului

39

A.

cresc HDL - colesterolul

cresc trigliceridele plasmatice

scad HDL - colesterolul

B.

C.

D.

E.

(pag. 668)

Statinele pe lângă activitatea hipolipemiantă produc:

stabilizarea plăcii de aterom

reduc ischemia miocardică

40

A.

scad riscul apariţiei infarctului

scad riscul apariţiei dibetului zaharat

cresc conţinutul de lipide din placa de aterom

B.

C.

D.

E.

(pag. 668)

La unii bolnavi în tratament cu statine au fost semnalate:

dispnee

tulburări digestive

41

A.

miopatie

hepatotoxicitate

HTA

B.

C.

D.

E.

(pag. 669)

Statinele nu se administrează în:

sarcină

la copii

42

A.

afecţiuni hepatice evolutive

diabet zaharat

HTA

B.

C.

D.

E.

(pag. 669)

Tratamentul cu statine se administrează astfel:

pe cale orală

se începe cu o doză redusă, iniţial 10 - 20mg/zi

43

A.

se administrează în priză unică seara

după 3 - 6 săptămâni posologia poate fi crescută

se creşte posologia până la maxim 1g/zi

B.

C.

D.

E.

(pag. 669)

Statinele sunt considerate a fi medicamente de primă alternativă la:

pacienţi cu hipercolesterolemie primară

pacienţi cu hiperlipidemie combinată

44

A.

bolnavi cu sindrom dislipidemic asociat diabetului zaharat

pacienţi cu boală coronariană asociată cu hipercolesterolemie moderată

pacienţi cu hipertrigliceridemie

B.

C.

D.

E.

(pag. 669)

Pag. 140 din 284

Page 141: Teste Farmacie

La nivel muscular simvastatina poate produce:

mialgii

senzaţie de slăbiciune musculară

45

A.

creşterea moderată şi tranzitorie a CPK

rareori rabdomioliză

bloc neuromuscular

B.

C.

D.

E.

(pag. 670)

În cursul tratamentului cu simvastatină se recomandă:

urmărirea periodică a titrului transaminazelor hepatice

dozarea CPK

46

A.

dozarea glicemiei

determinarea bilanţului lipidic

dozarea ureei

B.

C.

D.

E.

(pag. 671)

Atorvastatina are acţiune:

hipoglicemiantă

scade acidul uric

47

A.

hipolipemiantă

hipocolesterolemiantă

produce o scădere mai importantă a trigliceridemiei comparativ cu celelalte statine

B.

C.

D.

E.

(pag. 671)

În afara acţiunii hipolipemiante , atorvastatina are acţiune:

fibrinolitică

antiinflamatorie

48

A.

antioxidantă

imunomodulatorie

agregantă plachetară

B.

C.

D.

E.

(pag. 671)

Posologia cu atorvastatină este individualizată corespunzător în funcţie de:

nivelul creatininei

nivelul glicemiei

49

A.

scopul tratamentului

starea funcţională hepatică

răspunsul terapeutic al fiecărui pacient

B.

C.

D.

E.

(pag. 672)

Printre efectele adverse la probucol se numără:

tulburări digestive

prelungirea intervalului QT pe EKG

50

A.

ototoxicitatea

efectul mutagen

efect imunosupresor

B.

C.

D.

E.

(pag. 672)

Tema nr. 28

Vitamine liposolubile si hidrosolubile

Bibliografie asociata temei:

Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.

pag. 805-838

Necesarul zilnic recomandat de vitamină K este:

copii până la un an: 0,005-0,01 mg

copii între 1-10 ani: 0,015-0,03 mg

1

A.

femei gravide: 0,015 mg

femei care alăptează: 0,015 mg

femei gravide: 0,15 mg

B.

C.

D.

E.

(pag. 816, 817)

Vitamina B2 este importantă pentru:

intervine în metabolismul seleniului

procesul de creştere

2

A.

are activitate antiagregantă plachetară

protecţia celulei hepatice de acţiunea diferitelor toxice

asigurarea integrităţii epiteliilor

B.

C.

D.

E.

(pag. 821)

Necesarul zilnic recomandat pentru vitamina B2 este:

copil până la un an: 0,4-0,5 mg

copil 1-10 ani: 0,8-1,2 mg

3

A.

bărbaţi: 1,3-1,4 mg

femei: 1,2-1,3 mg

femei însărcinate: 1,5 mg

B.

C.

D.

E.

(pag. 821)

Vitamina B1 este implicată în:

transformarea glucidelor în lipide

favorizarea depunerii glicogenului în ficat

4

A.

sinteza acetilcolinei

intervine în activitatea glandelor sexuale

metabolismul seleniului

B.

C.

D.

E.

(pag. 818)

Pag. 141 din 284

Page 142: Teste Farmacie

Deficitul de vitamină B1 în care se impune administrarea preparatelor cu vitamină poate avea diferite cauze:

aport crescut de glucide

aport insuficient la persoanele în vârstă

5

A.

sterilitate

alcoolismul, ciroza şi afecţiunile gastro-intestinale în cadrul cărora apare un proces de malabsorbţie

aport scăzut de glucide

B.

C.

D.

E.

(pag. 818)

Necesarul zilnic recomandat de vitamină B1 este:

femei: 1,0-1,1 mg

femei gravide:1,5 mg

6

A.

femei: 1,2-1,5 mg

femei care alăptează: 1,6 mg

femei care alăptează: 1,4 mg

B.

C.

D.

E.

(pag. 818)

Carenţa vitaminei PP poate fi rezultatul:

neoplasmelor

deficitului alimentar

7

A.

aminoaciduriei

aportului de carne

hipotiroidismului

B.

C.

D.

E.

(pag. 822)

Necesarul zilnic recomandat pentru vitamina B6 este:

bărbaţi: 1,5 mg

femei: 2 mg

8

A.

femei însărcinate: 2,2 mg

femei care alăptează: 2,1 mg

bărbaţi: 1,6 mg

B.

C.

D.

E.

(pag. 827)

Vitamina B12 face parte din grupul vitaminelor complexului B, vitamine hidrosolubile. În funcţie de substituenţii fixaţi de ionii de cobalt din structura sa, avem:

cianocobalamina (grupare cian)

hidroxocobalamina (grupare hidroxil)

9

A.

etilcobalamina (grupare etil)

5-dezoxiadenozilcobalamina (grupare 5-dezoxiadenozil)

alfa-tocoferolul

B.

C.

D.

E.

(pag. 828)

Necesarul zilnic recomandat pentru vitamina B12 este:

copil până la un an: 0,0004-0,0005 mg (0,4-0,5 micrograme)

copil 1-10 ani: 0,0009-0,0012 mg (0,9-1,2 micrograme)

10

A.

femei: 0,0018-0,0024 mg (1,8-2,4 micrograme)

femei care alăptează: 0,0026 mg (2,6 micrograme)

bărbaţi: 0,0011 – 0,0022 mg (1,1 – 2,2 micrograme)

B.

C.

D.

E.

(pag. 830-831)

Carenţa medie de vitamină C este însoţită de:

hematoame

retard psihomotor

11

A.

hemoragii gingivale

ataxie

scorbut

B.

C.

D.

E.

(pag. 835)

Vitamina C posedă câteva acţiuni farmacologice, însă ea intervine ca şi coenzimă şi agent reducător într-o serie de procese biochimice. Astfel:

favorizează depunerea calciului în oase

intervine în transformarea acidului folic în acid folinic

12

A.

are acţiune antialergică

favorizează depunerea glicogenului în ficat

intervine în metabolismul seleniului

B.

C.

D.

E.

(pag. 834)

Acidul folic este sintetizat de plante şi microorganisme, dar nu este sintetizat de om. Sunt bogate în acid folic:

vegetalele proaspete, nefierte

nuci

13

A.

drojdia de bere

ficatul

lapte

B.

C.

D.

E.

(pag. 831)

Vitamina B6 scade efectul:

barbituricelor

L-dopa

14

A.

anestezicelor locale

fenitoinei

antiaritmicelor

B.

C.

D.

E.

(pag. 827)

Pag. 142 din 284

Page 143: Teste Farmacie

Carenţa biotinei poate apare în câteva situaţii cum ar fi:

persoanele ce consumă timp îndelungat ouă crude (albuş)

sugarii cu seboree

15

A.

pacienţii cu anomalii genetice ale enzimelor pentru care biotina este coenzimă

beri-beri

sindromul picioarelor arzânde (burning feet)

B.

C.

D.

E.

(pag. 828)

Ergocalciferolul se administrează:

profilactic la gravide şi femei ce alăptează 1500-2000u.i./zi

curativ la gravide şi femei ce alăptează 400000u.i./zi la 4-6 săptămâni

16

A.

pentru profilaxia rahitismului la sugar 400-1000u.i./zi

pentru tratamentul rahitismului 100 000-200 000u.i. oral, injectabil într-o priză sau 5000-15 000u.i./zi în 2-3 prize, timp de 3-6 săptămâni asociat cu calciu.

profilactic în rahitism 200 000 – 400 000u.i. la 6 luni

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 813)

Necesarul zilnic recomandat de vitamina D este:

copil până la un an:0,0075-0,010mg

copil 1-10 ani:0,050 mg

17

A.

bărbaţi: 0,020 mg

femei:0,100 mg

femei care alăptează 0,200mg

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 813)

Vitamina K1 se găseşte în:

ouă

unt, lapte

18

A.

grăsimi animale

tomate

ficat

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 815)

Necesarul zilnic recomandat pentru vitamina E este:

copii până la un an:3-4 mg

copii între 1-10 ani: 8-9 mg

19

A.

bărbaţi: 11 mg

femei: 9 mg

femei care alăptează: 9-10 mg.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 815)

Vitamina PP este indicată pentru a trata sau a preveni:

pelagra

hepatita cronică

20

A.

prevenirea cancerelor

sterilitatea

ca hiperlipemiant în tratamentul diferitelor tipuri de dislipidemii.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 823)

Necesarul zilnic recomandat de vitamina PP este:

copil până la un an: 3-4 mg

copil 1-10 ani: 7-8 mg

21

A.

bărbaţi: 12-13 mg

femei: 13-15 mg

femei însărcinate: 20 mg

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 823)

Carenţa de vitamină B12 produce:

anemie hemolitică

anemie pernicioasă sau anemie Biermer

22

A.

sindrom Hodgkin

anemie feriprivă

limfom non-hodgkin

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 830)

Necesarul zilnic recomandat pentru acidul folic este:

bărbaţi: 0,3-0,4 mg

femei: 0,2-0,3 mg

23

A.

femei însărcinate: 0,3 mg

femei care alăptează: 0,4 mg

copil până la 1 an:0.15-0,2mg

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 832)

Acidul folic este implicat în:

menţinerea troficităţii mucoasei digestive

catabolismul histidinei cu formarea acidului glutamic

24

A.

metabolismul lipidic

metabolismul glucidic

metabolismul seleniului

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 832)

Pag. 143 din 284

Page 144: Teste Farmacie

Carenţa severă de vitamină C:

se numeşte scorbut şi este foarte rar întâlnită

apare la persoanele care consumă timp îndelungat ouă crude (albuş)

25

A.

se numeşte sindromul picioarelor şezânde(burning feet)

poate apare datorită aminoaciduriei

se poate instala în cadrul sindromului de malabsorbţie lipidică

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 835)

Doze mari de vitamină C pot da:

reacţii alergice

creşterea riscului de formare a calculilor renali oxalici

26

A.

hipokaliemie

poate favoriza evoluţia tumorilor prin creşterea sintezei de AND

avort habitual

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 835)

Necesarul zilnic recomandat de vitamina C este:

copii până la un an: 30-35 mg

copii 1-10 ani: 35-40 mg

27

A.

femei: 50 mg

femei însărcinate: 60 mg

bărbaţi: 40-50 mg

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 835)

Vitamina C mai poate fi folosită în:

diabet non-insulinodependent

ciroză

28

A.

hepatită

stări astenice

sterilitate

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 835)

Acidul folic se utilizează în afectiunile urmatoare, cu exceptia:

tratamentul carenţelor

deficit de vitamina D

29

A.

tratamentul anemiei megaloblastice

la femei insarcinate

prevenirea accidentelor cardiovasculare legate de hiperhomocisteinemie moderata

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 832)

Forma sub care se găseşte vitamina A este:

alfa-tocoferol

dihidrotahisterol

30

A.

3-dehidro-retinolul (vitamina A2)

adermina

filochinona

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 807)

Vitamina K este implicată în coagularea sângelui, intervenind în formarea unor factori ai coagulării:

factorul VIII

factorul V

31

A.

factorul VI

factorul X

factorul IV

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 815)

Tiamin-pirofosfatul (TPP) are rol de coenzimă, intervenind în metabolismul carbohidraţilor. El participă:

la reacţii de transcetolizare a glucidelor în calea pentozofosfatică

intervine în metabolismul seleniului

32

A.

intervine în activarea glandelor sexuale

este implicat în metabolismul acizilor nucleici

creşte retenţia din urină a calciului

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 818)

Hipovitaminoza B1 îmbracă mai multe forme printre care:

fragilitate eritrocitară

anemie hemolitică la prematuri

33

A.

sindrom Wernicke-Korsakoff

scorbut

boală hodgkin

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 818)

Un alt rol important al vitaminei B12 este:

stimulează absorbţia calciului şi fosfatului la nivelul intestinului

induce sinteza de fosfataze alcaline la nivelul celulelor intestinale

34

A.

creşte retenţia din urină a calciului şi fosfatului

în menţinerea troficităţii mucoasei digestive

în activitatea glandelor sexuale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 830)

Pag. 144 din 284

Page 145: Teste Farmacie

Un conţinut ridicat de vitamină C prezintă:

cerealele nedecorticate

căpşunii

35

A.

drojdia de bere

cerealele integrale

ulei de soia

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 834)

Vitamina A:

este necesară pentru formarea pigmenţilor fotosensibili în retină şi prevenirea nictalopiei (hemeralopiei)

are proprietăţi anticanceroase, favorizând transformarea celulelor maligne în celule normale şi inhibând creşterea tumorilor

36

A.

este necesară pentru reproducere şi dezvoltarea embrionară

intervine în metabolismul seleniului

intervine în metabolismul acizilor nucleici

B.

C.

D.

E.

(pag. 808)

Pentru absorbţia vitaminei A este necesară prezenţa:

sărurilor biliare

lipazei pancreatice

37

A.

proteinelor şi grăsimilor alimentare

acidului nicotinic

factorului intrinsec al lui Castle

B.

C.

D.

E.

(pag. 807)

Manifestările clinice ale carenţei vitaminei A sunt:

tulburări de vedere nocturnă (hemeralopie)

sindrom de malabsorbţie

38

A.

scăderea rezistenţei la infecţii

uscăciunii pielii şi a mucoaselor

hemoragie digestivă

B.

C.

D.

E.

(pag. 809)

Carenţa vitamina A poate fi datorată:

unor diete dezechilibrate (aport insuficient)

consum de alimente care conţin substanţe aşa numite antitiamine: ceaiul, carnea unor peşti

39

A.

bolilor renale (eliminare crescută)

diabetului (conversia carotenoidelor deficitare)

aport crescut de glucide

B.

C.

D.

E.

(pag. 809)

Necesarul zilnic recomandat de vitamina A este:

bărbaţi: 1 mg

femei: 0,8 mg

40

A.

femei însărcinate 1,2 mg

femei care alăptează: 1,3-1,4 mg

femei însărcinate:1,4 mg

B.

C.

D.

E.

(pag. 810)

Cei mai importanţi compuşi din grupul calciferolilor sunt:

ergocalciferol (D2)

colecalciferol (D3)

41

A.

calcitriol

alfa tocoferolul

tiamina

B.

C.

D.

E.

(pag. 810)

Vitamina D la nivel intestinal:

stimulează absorbţia calciului şi fosfatului

stimulează absorţia lipidelor

42

A.

induce sinteza de fosfataze alcaline la nivelul celulelor intestinale ce permit hidroliza polifosfaţilor neabsorbabili în fosfaţi absorbabili

hidrolizează fosfatazele alcaline intestinale

transformă glucidele în lipide

B.

C.

D.

E.

(pag. 811)

Vitamina D este folosită în prevenirea şi tratamentul stărilor carenţiale (hipovitaminozei D). Ea se indică în:

rahitism

hipoparatiroidie

43

A.

dermatoze

hipocalcemie

hiperparatiroidie

B.

C.

D.

E.

(pag. 812)

Tratamentul hipervitaminozei D constă în:

oprirea vitaminei D

diminuarea calciului

44

A.

aport de lichide

administrarea de menadionă

creşterea calciului

B.

C.

D.

E.

(pag. 812)

Pag. 145 din 284

Page 146: Teste Farmacie

Vitamina E poate fi indicată în:

osteoporoză

avort habitual

45

A.

hepatita cronica

distrofii musculare

hemoragii digestive

B.

C.

D.

E.

(pag. 814)

Colecalciferolul se administrează:

profilactic în rahitism 200 000-400 000 u.i. la 6 luni

curativ în rahitism 200 000 u.i. pe săptămână, 2 săptămâni

46

A.

profilactic în rahitism 400-1000 u.i./zi

curativ în osteomalacie 200 000 u.i. la 2 săptămâni pentru 3 luni

curativ în osteomalacie 200 000-400 000 u.i la 6 luni

B.

C.

D.

E.

(pag. 813)

Vitamina E îndeplineşte mai multe roluri în organism:

are efect antioxidant in vitro şi in vivo

intervine în metabolismul seleniului

47

A.

are activitate antiagregantă plachetară

favorizează transformarea acidului piruvic în aminoacizi

intervine în formarea unor factori anticoagulanţi – proteina C şi S

B.

C.

D.

E.

(pag. 814)

Vitamina E este indicată pentru prevenirea şi tratarea stărilor carenţiale la:

cei cu malabsorţie intestinală

diateze hemoragice

48

A.

femei însărcinate şi care alăptează

la vârstnici cu tulburări de circulaţie periferică

supradozarea vitaminei A

B.

C.

D.

E.

(pag. 814)

Carenţa de vitamină K se manifestă prin:

hematurie

epistaxis

49

A.

oligurie

echimoze

hipertiroidie

B.

C.

D.

E.

(pag. 816)

În grupul vitaminei K au fost descrise:

vitamina K1

vitamina K2

50

A.

vitamina K8

vitamina K9

vitamina K12

B.

C.

D.

E.

(pag. 815)

Tema nr. 29

Hormoni sexuali si hormoni tiroidieni

Bibliografie asociata temei:

Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.

pag.751-761, pag.772-797

Următorii estrogeni nu sunt naturali, cu excepţia:

estradiol

dietilstilbestrol

1

A.

clorotrianisen

mestranol

hexestrol

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 776)

Următoarele progestative sunt de sinteză, cu excepţia:

medroxiprogesteron

progesteron

2

A.

alilestrenol

linestrenol

etisteron

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 779)

Notaţi care este indicaţia terapeutică a progesteronului natural:

este indicat în tulburări de vedere

este indicat în tromboflebite

3

A.

este indicat în hipercolesterolemie

este indicat în sângerări uterine datorate insuficienţei de secreţie a hormonului luteotrop

este indicat în depresii

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 780)

Precizaţi care medicament este inductor al ovulaţiei:

metiltestosteron

gonadorelina

4

A.

nandrolon

stanozol

gentamicina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 785)

Pag. 146 din 284

Page 147: Teste Farmacie

Următoarele substanţe sunt steroizi anabolizanţi, cu excepţia:

metandienona

nandrolon

5

A.

noretandrolon

estriol

stanozol

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 796)

Precizaţi organul care secretă fiziologic gonadorelină:

este secretată fiziologic de hipotalamus

este secretată fiziologic de hipofiză

6

A.

este secretată fiziologic de ovar

este secretată fiziologic de testicul

este secretată fiziologic de corticosuprarenală

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 788)

Biosinteza progesteronului în organism porneşte de la:

colesterol

acetilcolină

7

A.

tirozină

vitamină B12

vitamină E

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 781)

Următoarele reacţii adverse nu caracterizează estrogenii, cu excepţia:

efect sedativ

cresc riscul afecţiunilor tromboembolice

8

A.

efect virilizant

efect diuretic

efect ototoxic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 775)

Următoarele acţiuni nu sunt de tip progestativ, cu excepţia:

antiulceroasă

sedativă

9

A.

fixarea oului fecundat şi menţinerea sarcinii

antiinflamatoare

imunomodulatoare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 781)

Notaţi care este indicaţia terapeutică a stanozolului:

este indicat în angioedem ereditar

este indicat în hiperglicemie

10

A.

este indicat în hipertiroidie

este indicat în endometrite

este indicat pentru menţinerea sarcinii

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 797)

Hormonii estrogeni au următoarele contraindicaţii absolute:

sarcină în primul trimestru

alăptare

11

A.

antecedente troboembolice

fibrom uterin

insuficienţă ovariană la menopauză

B.

C.

D.

E.

(pag. 775 şi 776)

Estrogenii sunt indicaţi la femeie în:

insuficienţă ovariană la menopauză

sângerări uterine disfuncţionale profuze şi periculoase

12

A.

sindrom Turner

profilaxia osteoporozei de menopauză

sarcină

B.

C.

D.

E.

(pag. 776)

Progestativele de siteză sunt indicate în:

iminenţă de avort

metroragii funcţionale

13

A.

terapia de substituţie postmenopauză, asociaţi cu estrogeni

endometrioze, doze mai mari

depresie

B.

C.

D.

E.

(pag. 780)

Reacţii adverse produse de progestativele de sinteză sunt:

tulburări digestive

creştere în greutate

14

A.

hipercolesterolemie

depresie la utilizarea dozelor mari

scăderea tensiunii arteriale

B.

C.

D.

E.

(pag. 781)

Pag. 147 din 284

Page 148: Teste Farmacie

Progesteronul are următoarele acţiuni de tip progestativ:

inducerea travaliului

fixarea oului fecundat

15

A.

menţinerea sarcinii

scade frecvenţa contracţiilor uterine

pregăteşte glanda mamară pentru secreţia lactată

B.

C.

D.

E.

(pag. 781)

Medroxiprogesteronul:

se absoarbe bine după administrare orală şi perlinguală

bitransformarea se face în ficat

16

A.

metaboliţii rezultaţi se elimină renal sub forma conjugată

acţiunile farmacodinamice sunt asemănătoare progesteronului natural

se administrează în insuficienţa hepatică

B.

C.

D.

E.

(pag. 783)

Alilestrenolul:

este indicat ca steroid anabolizant

stimulează sinteza placentară de oxitocinază care degradează oxitocina

17

A.

are efect progestativ

este indicat în avort habitual

este indicat ca stimulator al hematopoiezei

B.

C.

D.

E.

(pag. 784)

Gonadotropina corionică este indicată la bărbat în:

criptorhidie

hipogonadism prin hiposecreţie de gonadotropine

18

A.

ginecomastie

în tulburări de coagulare manifestate prin tromboze

în retenţia hidrosalină cu apariţia de edeme

B.

C.

D.

E.

(pag. 787)

Clomifenul:

are absorbţie orală bună

se metabolizează hepatic

19

A.

eliminarea se face parţial biliar

este indicat în sângerări uterine nediagnosticate

este indicat în sarcină

B.

C.

D.

E.

(pag. 788 şi 789)

Hormoni androgeni utilizaţi în terapie pentru efectul virilizant sunt:

testosteron

metiltestosteron

20

A.

testosteron undecilenat

estriol

hexestrol

B.

C.

D.

E.

(pag. 795)

Steroizii anabolizanţi sunt indicaţi în:

sarcină

la sportivi

21

A.

la bătrâni denutriti

în arsuri întinse

în osteoporoză la vârstnici

B.

C.

D.

E.

(pag. 797)

Hormonii androgeni:

au structură steroidică

biosinteza lor porneşte de la colesterol sau de la acetilcoenzima A

22

A.

cantităţi mici sunt produse de celulele din zona reticulată corticosuprarenală

sunt secretaţi de celulele interstiţiale Leydig

sunt reprezentaţi de linestrenol

B.

C.

D.

E.

(pag. 793)

Anticoncepţionalele care conţin combinaţii estroprogestative în asocieri fixe au următoarele reacţii adverse severe:

tromboembolii cu accidente vasculare cerebrale

HTA

23

A.

icter colestatic

depresie

litiază renală

B.

C.

D.

E.

(pag. 791)

Contraceptivele hormonale:

se utilizează în scopul controlului fertilităţii

conţin asocieri estroprogestative

24

A.

pot fi contraceptive care conţin numai progestative

pot fi contrceptive care conţin numai estrogeni

favorizează fixarea oului fecundat şi menţinerea sarcinii

B.

C.

D.

E.

(pag. 789)

Pag. 148 din 284

Page 149: Teste Farmacie

Diminuă efectele estrogenilor următoarele medicamente:

fenobarbital

fenitoină

25

A.

rifampicină

ampicilină

nifedipina

B.

C.

D.

E.

(pag. 776)

Hormonii tiroidieni:

la doze mici inhiba sinteza proteica

determina cresterea lipolizei

26

A.

cresc colesterolul

actioneaza in sens hipoglicemiant

scad debitul cardiac si tensiunea arteriala

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 752)

Insuficienta tiroidiana severa poarta numele de:

cretinism gusogen

gusa nodulara

27

A.

tireotoxicoza

mixedem

tiroidita

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 753)

Hormonii tiroidieni la doze mari produc fenomene de hipertiroidie caracterizate prin urmatoarele, cu exceptia:

hiperexcitabilitate la nivel SNC

tremuraturi

28

A.

somnolenta si letargie

palpitatii

anorexie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 753,754)

Levotiroxina:

biodisponibilitatea orala nu este influentata de alimente

se biotransforma in liotironina

29

A.

are efectul maxim dupa 1-2 zile

tratamentul se incepe cu doze mari, care se scad treptat

uzual se administreaza 2-4 mg/zi

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 755)

Farmacoterapia antitiroidienelor propriu-zise (care impiedica sinteza hormonilor tiroidieni) cuprinde urmatoarele, cu exceptia:

eficacitatea este scazuta la persoanele tinere, cu boala recenta

in boala Graves Basedow, latenta pana la aparitia efectului este lunga si variabila

30

A.

tratamentul de atac se face cu doze mari

sint indicate si la bolnavi la care se va face tiroidectomie

se indica in hipertiroidismul in forme usoare si medii, la copii si adulti tineri

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 758)

Carbimazol:

este derivat de tiouracil

in organism se transforma in tiamazol activ

31

A.

este contraindicat in caz de terapie cu radioiod

nu are efect la bolnavi refractari la derivati de tiouracil

nu normalizeaza frecventa cardiaca decat dupa luni de zile de tratament

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 759)

Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:

iodul administrat oral are absorbtie buna din tubul digestiv

iodul la doze mari (peste 6 mg/zi), la bolnavi cu hipertiroidism, are efect antitiroidian

32

A.

iodul si iodurile in doze mici participa la sinteza hormonilor tiroidieni

iodul si iodurile sunt contraindicate in profilaxia gusei endemice

iodul are efect alergizant intens

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 759, 760)

Iodul radioactiv utilizat pentru iradierea locala a tiroidei:

se administreaza injectabil i.m. sau i.v.

se administreza topic (unguente, creme, geluri)

33

A.

se acumuleaza in tiroida unde emite doua tipuri de raze , beta si X

este de prima alegere la tineri si copii

nu se utilizeaza in scop diagnostic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 760, 761)

Pag. 149 din 284

Page 150: Teste Farmacie

Metiltiouracil:

dupa administrare orala nu se absoarbe

nu se leaga de proteinele plasmatice

34

A.

este antitiroidianul care se poate administra la femeile insarcinate si care alapteaza

stimuleaza sinteza hormonilor tiroidieni

nu se acumuleza in tiroida

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 758, 759)

Liotironina:

are biodisponibilitatea orala foarte scazuta

are T1/2 scurt (1-3 ore)

35

A.

este folosita frecvent ca tratament substitutiv

are risc mare de reactii adverse cardiace

se administreaza de electie in boala Graves Basedow

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 756)

Notati contraindicatiile hormonilor tiroidieni:

tireotoxicoza

cancer tiroidian

36

A.

mixedem

cardiopatie ischemica si hipertensiune arteriala

intoleranta la iod

B.

C.

D.

E.

(pag. 754)

Levotiroxina:

dupa administrare orala, efectul maxim apare dupa aproximativ 10 zile

se administreaza in hipotiroidism

37

A.

la copii se administrezeaza numai dupa varsta de 8 ani

este contraindicata in coma mixedematoasa

se poate administra i.v. (0,2 - 0,4 mg/zi levotiroxina sodica)

B.

C.

D.

E.

(pag. 755, 756)

Reactiile adverse produse de antitiroidienele propriu-zise (care impiedica sinteza hormonilor tiroidieni) sunt:

tireotoxicoza

hipotiroidism

38

A.

greata, voma, diaree, rar hepatita

leucopenie

reactii alergice cutanate

B.

C.

D.

E.

(pag. 758)

Tiamazol:

are efect antitiroidian

este metabolitul activ al metiltiouracilului

39

A.

este indicat in boala Graves Basedow

nu se administreaza oral

tratamentul nu depaseste 1 - 2 luni

B.

C.

D.

E.

(pag. 759)

Iodul:

trece in laptele matern si prin bariera placentara

administrat in doze mari la persoanele cu eutiroidie poate produce hipotiroidie

40

A.

este contraindicat in tratamentul gusei endemice

este indicat pentru pregatirea preoperatorie a bolnavilor inaintea tiroidectomiei

in hipertiroidism are efect foarte bun, chiar dupa multe luni de administrare

B.

C.

D.

E.

(pag. 760)

Notati nivelele la care actioneaza hormonii tiroidieni:

pe receptori nucleari prezenti in hipofiza, ficat, miocard, rinichi, creier

pe reglarea pozitiva a unor gene, stimuland specific sinteza de lipocortina

41

A.

pe receptori din membrana mitocondriala, cu rol in reglarea oxidarilor celulare

pe reglarea negativa a unor gene, inhiband specific expresia COX-II

pe receptori din membranele celulare, cu cresterea captarii glucozei si aminoacizilor in celule

B.

C.

D.

E.

(pag. 753)

Hormonii tiroidieni scad efectele pentru:

glicozide cardiotonice

anticoagulante cumarinice

42

A.

insulina

antidiabetice orale

antidepresive triciclice

B.

C.

D.

E.

(pag. 754)

Tiroida, preparatul de origine animala (pulbere de tiroida de bou, porc, oaie),:

contine numai levotiroxina

are compozitie variabila de levotiroxina si liotironina

43

A.

se poate administra la copii pana la 3 ani in doza de 100-200 mg/zi

efectul se mentine 3 - 4 saptamani dupa intreruperea tratamentului

pentru evitarea cumularii se administreaza 4 - 5 zile cu 2 - 3 saptamani pauza

B.

C.

D.

E.

(pag. 755)

Pag. 150 din 284

Page 151: Teste Farmacie

Levotiroxina:

In sange 99% circula legata de alfa-1 si alfa-2 globuline

se elimina nemodificata prin urina

44

A.

este biotransformata in liotironina

se administreza oral si i.v.

se poate administra la bolnavi cu hipertiroidism tratati cu antitiroidiene in scop substitutiv pentru a mentine starea de eutiroidie

B.

C.

D.

E.

(pag. 755, 756)

Notati antitiroidienele propriu-zise, care impiedica sinteza hormonilor tiroidieni:

carbimazol

metiltiouracil

45

A.

propiltiouracil

clorpromazina

carbamazepina

B.

C.

D.

E.

(pag. 755)

Farmacodinamia antitiroidienelor propriu-zise, care impiedica sinteza hormonilor tiroidien, se caracterizeaza prin:

impiedicarea oxidarii si organificarii iodului

propiltiouracil stimuleaza conversia periferica a levotiroxinei in liotironina

46

A.

tiamazol inhiba sinteza anticorpilor cu tropism pentru receptorii tirotrofinei, care apar in boala Graves Basedow

actioneaza pe receptori nucleari

impiedica procesul de cuplare a celor 2 derivati iodati, monoiodtirozina si diiodtirozina

B.

C.

D.

E.

(pag. 757)

Carbimazol:

este antitiroidianul care se poate administra la femeile insarcinate si care alapteaza

determina alopecie reversibila spontan

47

A.

este indicat in hipertiroidie si prepararea pentru tiroidectomie

se administreaza oral

este metabolitul activ al tiamazolului

B.

C.

D.

E.

(pag. 759)

Iodul radioactiv:

dupa administrare orala, sub forma de solutie de iodura de sodiu, se absoarbe bine din tubul digestiv

datorita radiatiilor X emise este utilizat pentru explorarea tulburarilor tiroidei

48

A.

poate determina cancer tiroidian

frecvent determina hipertiroidism

este indicat la tineri, copii, femei insarcinate

B.

C.

D.

E.

(pag. 760, 761)

Hormonii tiroidieni:

actioneaza in sens hiperglicemiant

cresc rezervele de lipide si colesterolul

49

A.

cresc termogeneza

stimuleaza formarea si eliberarea hormonilor de crestere

scad secretia de acid clorhidric si pepsina si peristaltismul la nivelul aparatului digestiv

B.

C.

D.

E.

(pag. 752)

Notati contraindicatiile antitiroidienelor propriu-zise (care impiedica sinteza hormonilor tiroidieni):

leucopenie

femei care alapteaza si gravide

50

A.

hipertiroidism forme usoare si medii

cancer tiroidian

gusa toxica

B.

C.

D.

E.

(pag. 758)

Tema nr. 30

Formularea si biodisponibilitatea medicamentelor

Bibliografie asociata temei:

Sorin Leucuta - Tehnologie farmaceutica industriala, Ed. Dacia, 2001.

pag. 107-144, pag. 386-422

Biodisponibilitatea unui medicament este influentata de urmatorii factori, cu exceptia:

compozitiei formei farmaceutice

particularitatilor procedeului de preparare a medicamentului

1

A.

particularitatilor procedeului de preparare a materialelor de ambalaj

eliminarii presistemice sau efectului pimului pasaj

timpului de rezidenta la locul de administrare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 111,112/Leucuta)

Se tine seama la alegerea caii de administrare de :

formele polimorfe

forma hidratata a substantei medicamentoase

2

A.

forma anhidra a substantei medicamentoase

biodisponibilitatea substantei medicamentoase

doza substantei medicamentoase

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 73/Popovici)

Pag. 151 din 284

Page 152: Teste Farmacie

Sunt destinate administrarii pe cale orala:

unguente,

comprimate,

3

A.

supozitoare,

sisteme transdermice,

linimente.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 73/Popovici)

Precizati care din urmatoarele forme farmaceutice sunt solide:

solutie,

spray,

4

A.

unguente,

crème,

comprimate.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 73/Popovici)

Substantele auxiliare folosite în formele farmaceutice cu eliberare imediata indeplinesc urmatoarele conditii:

biocompatibilitate,

biodegradabilitate,

5

A.

antigenitate,

inertie,

toate variantele de mai sus.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 74/Popovici)

Nu reprezinta tipuri de echivalenta:

echivalenta farmaceutica,

echivalenta farmacologica,

6

A.

echivalenta chimica,

echivalenta sublima,

bioechivalenta.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 179/Popovici)

Un medicament formulat modern trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii, cu exceptia:

toxicitate marcata,

forma farmaceutica stabila,

7

A.

forma farmaceutica usor acceptata de catre pacient,

forma farmaceutica sa asigure un dozaj corect,

sa fie activ terapeutic.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 72/Popovici)

Doua medicamente sunt bioechivalente daca:

ele sunt echivalente sau aleternative farmaceutice si daca biodisponibilitatile lor (viteza si marimea absorbtiei) dupa administrare in aceleasi doze molare sunt comparabile intr-o asemena masura incat efectele lor sunt practic similare (definitia europeana),

ele contin aceeasi cantitate a aceleiasi substante medicamentoase, in aceleasi forme dozate, care intrunesc prevederile acelorasi standarde sau ale unor standarde comparabile (definitia europeana),

8

A.

ele contin cantitati egale din acelasi principiu activ, adica aceeasi sare sau ester, dar aceleasi entitati terapeutice, in prezentare asemanatoare (definitia americana),

ele contin aceeasi entitate terapeutica, dar care difera in forma chimica sau in forma farmaceutica dozata sau in continutul substantei medicamentoase (definitia europeana),

ele contin aceeasi entitate terapeutica sau precursorul sau, dar nu in mod necesar aceeasi sare/ester, proportii si formulari.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 119,120/Leucuta)

Conditiile de calitate pentru un produs ideal formulat sunt:

instabilitatea,

sa fie mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor,

9

A.

sa fie iritant,

lipsa efectelor adverse,

toxicitatea.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 72/Popovici)

Nu se administreaza oral:

comprimate,

solutii,

10

A.

sisteme terapeutice transdermice,

suspensii apoase,

emulsii U/A.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 72/Popovici)

Referitor la hidroxietilceluloza, utilizata la obtinerea comprimatelor cu matrita hidrofila, sunt adevarate afirmatiile:

este biodegradabila,

nu este inerta fata de moleculele ionizate,

11

A.

este un polimer biocompatibil si nebiodegradabil,

nu este inerta fata de moleculele neionizate,

nu se hidrateaza cu apa.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 75/Popovici)

Pag. 152 din 284

Page 153: Teste Farmacie

Alegerea cãii de administrare depinde de:

forma anhidrã a substantei medicamentoase

forma hidratatã a substantei medicamentoase

12

A.

biodisponibilitatea substantei medicamentoase

doza substantei medicamentoase

formele polimorfe

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 73/Popovici)

Principalele forme farmaceutice destinate administrãrii orale sunt:

supozitoare

unguente

13

A.

linimente

sisteme transdermice

comprimate

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 73/Leucuta)

Dacã pentru anumite preparate farmaceutice forma fizicã finalã este cea solidã, cele mai întâlnite tipuri de formulare sunt:

solutie

crème

14

A.

spray

comprimate

unguente

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 73/Leucuta)

Conditiile pe care trebuie sã le îndeplineascã substantele auxiliare folosite în formele farmaceutice cu eliberare imediatã sunt:

biocompatibilitate

antigenitate

15

A.

inertie

biodegradabilitate

toate variantele de mai sus

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 74/Popovici)

Pentru obtinerea comprimatelor cu matrita hidrofila nu se folosesc polimeri hidrofili:

inertie fata de moleculele din tractul gastro-intestinal

foarte solubili în apa

16

A.

biocompatibili

de culoare verde

incolori

B.

C.

D.

E.

(pag. 75/Popovici)

Excipientul folosit în realizarea unei forme farmaceutice poate influenta:

numai variantele b) si c) sunt corecte,

realizarea formei farmaceutice,

17

A.

stabilitatea formei farmaceutice,

toxicitatea formei farmaceutice,

biodisponibilitatea formei farmaceutice.

B.

C.

D.

E.

(pag. 75/Popovici)

In plan stiintific exista urmatoarele tipuri de biodisponibilitate:

relativa optima

optimizationala

18

A.

statica

relativa

absoluta

B.

C.

D.

E.

(pag. 179/Popovici)

Determinarea biodisponibilitatii în lichidele biologice nu se realizeaza prin:

determinari în urina

testul de dizolvare

19

A.

determinari în sânge

determinarea efectului pe oameni

determinari efectuate pe animale

B.

C.

D.

E.

(pag. 181/Popovici)

Este recomandabila substituirea unui medicament cu altul când:

se folosesc în tratament analgezice,

se utilizeaza antidiabetice,

20

A.

se folosesc în tratament antiinflamatoare,

se utilizeaza antiaritmice,

substanta medicamentoasa are indice terapeutic îngust.

B.

C.

D.

E.

(pag. 185/Popovici)

Biodisponibilitatea unui medicament poate fi influentata modificand:

mirosul formei farmaceutice

starea chimica a substantei medicamentoase

21

A.

tehnologia de preparare

culoarea medicamentului

forma farmaceutica

B.

C.

D.

E.

(pag. 186/Popovici)

Pag. 153 din 284

Page 154: Teste Farmacie

La administrare extravasculara biodisponibilitatea este influentata de:

factori specifici formei farmaceutice,

factori fiziologici,

22

A.

factori patologici,

factori specifici substantei medicamentoase,

culoarea substantei medicamentoase.

B.

C.

D.

E.

(pag. 186/Popovici)

Factorii fiziologici care influenteaza biodisponibilitatea la absorbtia pe cale orala:

irigarea cu sânge a mucoasei gastro-intestinale

tehnologia de preparare

23

A.

compozitia sucurilor digestive

motilitatea tractului gastro-intestinal

gradul de umplere al tractului gastro-intestinal

B.

C.

D.

E.

(pag. 186/Popovici)

Biodisponibilitatea se caracterizeaza prin urmatorii parametri:

cantitatea de substanta medicamentoasa absorbita care ajunge in urina

cantitatea relativa de substanta medicamentoasa absorbita care ajunge in circulatia sanguina

24

A.

viteza cu care se produce absorbtia

viteza cu care se produce eliminarea din organism a substantei active

viteza cu care se produce eliminarea metabolitilor din organism

B.

C.

D.

E.

(pag. 178/Popovici)

Doua medicamente sunt echivalente farmaceutic daca:

ele prezinta clinic acellasi profil de eficienta si inocuitate

ele contin aceeasi cantitate a aceleiasi substante medicamentoase, in aceleasi forme dozate, care intrunesc prevederile acelorasi standarde sau ale unor standarde comparabile (definitia europeana)

25

A.

ele contin cantitati egale din acelasi principiu activ, adica aceeasi sare sau ester, dar aceleasi entitati terapeutice, in prezentare asemanatoare (definitia americana)

ele contin aceeasi entitate terapeutica , dar care difera in forma chimica sau in forma farmaceutica dozata sau in continutul substantei medicamentoase (definitia europeana)

ele contin aceeasi entitate terapeutica sau precursorul sau, dar nu in mod necesar aceeasi sare/ester, proportii si formulari.

B.

C.

D.

E.

(pag. 119-121/Leucuta)

Doua medicamente sunt alternative farmaceutic daca:

ele prezinta clinic acelasi profil de eficienta si inocuitate

ele contin aceeasi cantitate a aceleiasi substante medicamentoase, in aceleasi forme dozate, care intrunesc prevederile acelorasi standarde sau ale unor standarde comparabile (definitia europeana)

26

A.

ele contin cantitati egale din acelasi principiu activ, adica aceeasi sare sau ester, dar aceleasi entitati terapeutice, in prezentare asemanatoare (definitia americana)

ele contin aceeasi entitate terapeutica , dar care difera in forma chimica sau in forma farmaceutica dozata sau in continutul substantei medicamentoase (definitia europeana)

ele contin aceeasi entitate terapeutica sau precursorul sau, dar nu in mod necesar aceeasi sare/ester, proportii si formulari.

B.

C.

D.

E.

(pag. 119-121/Leucuta)

Bioechivalenta se poate evalua prin urmatoarele moduri:

Test in vivo la om in care se masoara concentratia substantei medicamentoase ori a metabolitului activ excretate in urina in functie de timp

Test in vivo pe subiecti umani in care se masoara concentratia elementului activ, substanta medicamentoasa, entitate activa, metabolit activ, in sange, ser sau alt lichid biologic in functie de timp

27

A.

Test in vitro, usor de realizat dar nu neaparat aprobat de FDA

Test in vivo la animal de prevedere a biodisponibilitatii la om si corelat cu acesta

Alt procedeu, acceptat de FDA pentru stabilirea bioechivalentei

B.

C.

D.

E.

(pag. 123/Leucuta)

Un studiu de bioechivalenta se desfasoara in umatoarele etape:

alegerea subiectior

stabilirea marimii lotului

28

A.

alegerea formelor farmaceutice studiate si a dozelor administrate

alegerea modului de administrare si standardizarea administrarii

alegerea locatiei desfasurarii studiului

B.

C.

D.

E.

(pag. 124-126/Leucuta)

Pag. 154 din 284

Page 155: Teste Farmacie

Criteriile de validare a metodelor de dozare, in cazul analizei probelor biologice sunt:

specificitatea

sensibilitatea

29

A.

stabilitatea

liniaritatea

doar raspunsurile b si c

B.

C.

D.

E.

(pag. 129,130/Leucuta)

Proprietatile fundamentale urmarite in cazul caracterizarii unei substante medicamentoase in faza preformularii sunt:

spectroscopia UV

solubilitatea

30

A.

punctul de topire

modalitatea de interactiune cu receptorii

stabilitatea in solutie si in stare solida

B.

C.

D.

E.

(pag. 388/Leucuta)

Aria de sub curba concentratiei sanguine functie de timp:

este cantitatea totala de substanta medicamentoasa din circulatie

este cantitatea totala de substanta medicamentoasa din urina

31

A.

se foloseste la determinarea biodisponibilitatii

este cantitatea totala de substanta medicamentoasa din forma farmaceutica

este utilizata in calculele farmaceutice

B.

C.

D.

E.

(pag. 181/Popovici)

Nu fac parte din categoria substantelor auxiliare cu rol corector al caracterelor:

aromatizantii,

conservantii antimicrobieni,

32

A.

edulcorantii,

antispumantii,

colorantii.

B.

C.

D.

E.

(pag. 79/Popovici)

Promotorii de absorbtie:

sunt substante auxiliare,

sunt substante active,

33

A.

scad biodisponibilitatea unor substante active,

scad biodisponibilitatea unor substante auxiliare,

cresc biodisponibilitatea unor substante active.

B.

C.

D.

E.

(pag. 77/Popovici)

Excipientii influenteaza:

realizarea formei farmaceutice,

stabilitatea formei farmaceutice,

34

A.

biodisponibilitatea substantei active,

toxicitatea substantei active,

sunt corecte raspunsurile a) si c).

B.

C.

D.

E.

(pag. 75/Popovici)

Promotorii de absorbtie:

amelioreaza eliberarea substantei active,

impiedica dizolvarea substantei active,

35

A.

cresc viteza de dizolvare a substatei active,

cresc absorbtia substantei active,

impiedica pasajul transmembranar.

B.

C.

D.

E.

(pag. 77,78/Popovici)

Formele polimorfe metastabile, fata de cele stabile, au:

puncte de topire ridicate,

puncte de topire scazute,

36

A.

solubilitate mica in apa,

solubilitate mai mare in apa,

activitate biologica superioara.

B.

C.

D.

E.

(pag. 79/Popovici)

Substante auxiliare care actioneaza asupra stabilitatii fizico-chimice, biologice si microbiologice:

antioxidanti

reglatori de pH

37

A.

agenti de uscare

conservanti antimicrobieni

umectanti

B.

C.

D.

E.

(pag. 79/Popovici)

Substante auxiliare cu solubilitate selectiva în mediile gastro-intestinale:

plasticizanti

agenti de acoperire neenterica

38

A.

gelifianti

pseudoemulgatori

agenti de acoperire enterica

B.

C.

D.

E.

(pag. 78/Popovici)

Pag. 155 din 284

Page 156: Teste Farmacie

Factorii fiziologici care influenteaza biodisponibilitatea la absorbtia pe cale orala sunt:

excipientii

substantele medicamentoase

39

A.

pH-ul

gradul de umplere a tractului gastro-intestinal

enzimele

B.

C.

D.

E.

(pag. 193/Popovici)

Între momentul administrarii medicamentelor si cel al efectului terapeutic substanta medicamentoasa trebuie sa strabata o serie de etape grupate în 3 faze; care sunt:

faza biofarmaceutica

faza psihologica

40

A.

faza farmacocinetica

faza farmacodinamica

faza apoasa

B.

C.

D.

E.

(pag. 163/Popovici)

Polimerii hidrofili folositi pentru obtinerea comprimatelor cu matritã hidrofilã sunt:

biodegrababili

biocompatibili

41

A.

inerti fatã de moleculele din tractul gastro-intestinal

de culoare verde

foarte solubili în apã

B.

C.

D.

E.

(pag. 75/Popovici)

Excipientii pot influenta:

realizarea formei farmaceutice

stabilitatea formei farmaceutice

42

A.

biodisponibilitatea formei farmaceutice

toxicitatea formei farmaceutice

numai variantele b si c sunt corecte

B.

C.

D.

E.

(pag. 75/Popovici)

Cele mai importante tipuri de bioechivalentã sunt:

bioechivalentã

echivalentã farmaceuticã

43

A.

echivalentã chimicã

echivalentã sublimã

echivalentã farmacologicã

B.

C.

D.

E.

(pag. 179/Popovici)

Determinarea biodisponibilitãtii în lichidele biologice se realizeazã prin:

determinarea efectului pe oameni

testul de dizolvare

44

A.

determinãri în sânge

determinãri efectuate pe animale

determinãri în urinã

B.

C.

D.

E.

(pag. 181/Popovici)

Nu se recomandã substituirea unui medicament cu altul când:

substanta medicamentoasã are indice terapeutic îngust

se utilizeazã antiaritmice

45

A.

se utilizeazã antidiabetice

se utilizeazã antianginoase

se folosesc în tratament analgezice-antipiretice

B.

C.

D.

E.

(pag. 185/Popovici)

Farmacistul poate influenta biodisponibilitatea unui medicament alegând:

starea fizicã a substantei medicamentoase

forma farmaceuticã

46

A.

starea chimicã a substantei medicamentoase

culoarea medicamentului

tehnologia de preparare

B.

C.

D.

E.

(pag. 186/Popovici)

În cazul administrãrii extravasculare biodisponibilitatea este influentatã de:

factori specifici substantei medicamentoase

culoarea substantei medicamentoase

47

A.

factori specifici formei farmaceutice

factori fiziologici

factori patologici

B.

C.

D.

E.

(pag. 186/Popovici)

Factorii fiziologici care influenteazã biodisponibilitatea la absorbtia pe cale oralã:

tehnologia de preparare

gradul de umplere al tractului gastro-intestinal

48

A.

irigarea cu sânge a mucoasei gastro-intestinale

motilitatea tractului gastro-intestinal

compozitia sucurilor digestive

B.

C.

D.

E.

(pag. 186/Popovici)

Pag. 156 din 284

Page 157: Teste Farmacie

Optimizarea formularii si tehnologiilor farmaceutice prin metoda raspunsurilor multiple (dependenta de model), poate fi realizata prin urmatoarele moduri:

prin suprapunerea curbelor cu acelasi raspuns

prin optimizarea unui raspuns aditiv ponderent unic

49

A.

prin optimizarea coeficientului “cerinta”

prin optimizarea unui coeficient adimensional care cuprinde toate caracteristicile dorite avand calitatea de a fi coeficientul dorit

prin optimizarea folosind Planurile Simplex

B.

C.

D.

E.

(pag. 409-417/Leucuta)

Punctele de topire ale substantelor medicamentoase se determina prin:

topirea in capilara

microscopie cu placa incalzita

50

A.

termoizolare

analiza termica prin calorimetrie diferentiala

masurarea densitatii

B.

C.

D.

E.

(pag. 393/Leucuta)

Tema nr. 31

Preparate parenterale

Bibliografie asociata temei:

Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutica vol I, Ed. Polirom, Iasi, 2001;Iuliana

Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutica vol II, Ed. Polirom, Iasi, 2008;Iuliana

Popovici, Dumitru Lupuliasa - Tehnologie farmaceutica vol III, Ed. Polirom, lasi, 2009.

vol I pag. 394-536

Sterilizatorul cu vapori de apa se mai numeste:

etuva

tunel de sterilizare

1

A.

autoclav

cuptor Pasteur

sterilizator Poupinel

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 407)

Controlul sterilizarii la etuva utilizeaza urmatorii indicatori biologici:

masurarea presiunii si temperaturii cu aparate

spori de Bacillus subtilis var. Niger ATCC 9372

2

A.

Bacillus stearotermophilus

tuburi cu indicatori de fuziune

amestec de carbonat de plumb si sulfura de litiu

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 406)

Avantajele sterilizarii prin formaldehida sunt:

costul mare al operatiei de sterilizare

durata mare de timp pentru desorbtie

3

A.

gaz cu miros foarte puternic si usor de detectat

functionarea la temperaturi inalte

nici un raspuns nu este corect

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 413)

Oxidul de etilen utilizat in sterilizare nu este:

bactericid

fungicid

4

A.

virulicid

sporocid

un lichid de culoare galbena

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 413)

Se pot steriliza dupa conditionarea definitiva:

vaccinurile

pulberile liofilizate

5

A.

amestecurile de solutii pentru alimentarea parenterala

preparatele care contin substante termolabile

preparatele care contin substante termostabile

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 421)

Administrarea i.v. de solutii hipotonice in exces produce:

hiperglicemie

glicozurie

6

A.

anemie hemolitica

diureza osmotica

pierderea apei si electrolitilor

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 431)

Precizati conditiile necesare pentru sterilizarea cu aer cald:

180°C timp de 30 minute

98°C timp de 30 minute

7

A.

134°C timp de 3 minute

128°C timp de 10 minute

121 °C timp de 15 minute

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 406)

FR X nu oficializeaza urmatoarea metoda de sterilizare:

tindalizare

sterilizare prin filtrare

8

A.

sterilizare cu gaz

sterilizare prin caldura uscata

sterilizare cu vapori de apa sub presiune

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 1072)

Pag. 157 din 284

Page 158: Teste Farmacie

Nu se folosesc, conform FR X, la obtinerea preparatelor injectabile urmatoarele substante auxiliare:

coloranti

agenti de emulsionare si suspendare

9

A.

antioxidanti

conservanti antimicrobieni

solubilizanti

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 511/FR X)

Nu se permite adaosul conservantilor antimicrobieni în cazul preparatelor:

care se administreaza în volume mai mici de 5 ml

care se administreaza în volume mai mari de 5 ml

10

A.

care se administreaza în volume mai mari de 15 ml

care se administreaza în cantitate mai mare 10 g

care se administreaza în volume mai mari de 10 ml

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 511/FR X)

„Probei de pasaj” trebuie sa-i corespunda conform FR X:

suspensiile injectabile

suspensiile cu administrare i.v.

11

A.

emulsiile de uz intern

pulberile pentru solutii injectabile

solutiile injectabile

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 512/FR X)

Diametrul particulelor fazei dispersate a unei emulsii perfuzabile trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii, conform FR X:

90% trebuie sa aiba cel mult 50 micrometri

10% trebuie sa aiba cel mult 50 micrometri

12

A.

sa fie de cel mult 5 micrometri

10% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri

90% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 493/FR X)

Sterilizarea cu aer cald nu se efectueaza la:

121 °C timp de 15 minute

160°C timp de 120 minute

13

A.

180°C timp de 30 minute

170°C timp de 60 minute

140°C timp de 4 ore

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 406)

Suplimentul 2004 al FR X nu oficializeaza:

preparatele injectabile

preparatele perfuzabile emulsie A/U

14

A.

concentratele pentru solutii injectabile

pulberile pentru solutii injectabile si perfuzabile

implanturile

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 140)

Conform FR X la obtinerea preparatelor perfuzbile se folosesc:

substante active

agenti de suspendare

15

A.

solutii tampon

coloranti

conservanti antimicrobieni

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 492/FR X)

Nu se permite adaosul conservantilor antimicrobieni, conform FR X, in cazul:

preparatelor perfuzabile care se administreaza în volume mai mari de 5 ml

preparatelor perfuzabile care se administreaza în volume mai mici de 5

16

A.

preparatelor perfuzabile care se administreaza în volume mai mari de 10 ml

preparatelor perfuzabile care se administreaza în volume mai mari de 15 ml

preparatelor perfuzabile

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 492/FR X)

Diametrul particulelor fazei dispersate a unei emulsii injectabile trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii, conform FR X:

90% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri

90% trebuie sa aiba cel mult 50micrometri

17

A.

10% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri

10% trebuie sa aiba cel mult 50micrometri

in FR X nu se regaseste nici o prevedere in acest sens

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 512/ FR X)

Proba de pasaj trebuie efectuata solutiilor injectabile, conform FR X prin acul de seringa nr.:

16

5

18

A.

15

10

nici un raspuns nu este corect

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 512/ FR X)

Pag. 158 din 284

Page 159: Teste Farmacie

Uleiurile vegetale folosite ca solventi pentru preparate injectabile sunt:

ulei de floarea soarelui

ulei de arahide

19

A.

ulei de in

ulei de floarea soarelui neutralizat

ulei de migdale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 512/ FR X)

În starea de alcaloza se administreaza

solutii izotonice de clorura de sodiu cu adaos de clorura de potasiu, în formele usoare

carbonat acid de sodiu

20

A.

acetat de sodiu

lactat de sodiu

solutii acidifiante pe cale orala, în formele mai grave

B.

C.

D.

E.

(pag. 518)

O solutie injectabila este considerata izohidrica daca:

are un pH egal cu cel al sangelui

are un pH, conform cu FR X, de 2,5-9,5

21

A.

are un pH usor acid

are un pH usor alcalin

are un pH 7,35-7,40

B.

C.

D.

E.

(pag. 436)

Amestecul tampon acid boric-borax:

se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile

se utilizeaza ca sistem tampon pentru colire

22

A.

nu se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile

administrat injectabil are proprietati hemolitice

este cel mai folosit sistem tampon pentru preparatele injectabile

B.

C.

D.

E.

(pag. 437)

Polietilenglicolii, ca solventi pentru preparatele injectabile:

se utilizeaza cei cu masa moleculara 200-600

se utilizeaza cei cu masa moleculara 800-1000

23

A.

se folosesc pentru substantele care hidrolizeaza in apa

se asociaza cu alcoolul si apa

nu sunt miscibili cu alcoolul si apa

B.

C.

D.

E.

(pag. 443)

Sticla de tip I se utilizeaza pentru:

confectionarea fiolelor

confectionarea flacoanelor pentru perfuzabile, flacoane care pot fi recuperate

24

A.

conditionarea unguentelor

conditionarea comprimatelor

conditionarea capsulelor

B.

C.

D.

E.

(pag. 456)

Preparatele perfuzabile se clasifica in functie de forma farmaceutica in:

solutii apoase

solutii uleioase

25

A.

emulsii U/A

emulsii A/U

suspensii apoase

B.

C.

D.

E.

(pag. 498)

In starea de alcaloza nu se administreaza:

carbonat acid de sodiu

acetat de sodiu

26

A.

lactat de sodiu

solutie izotonica de clorura de sodiu cu adaos de clorura de potasiu in formele usoare

perfuzii de clorura de amoniu, clorhidrat de arginina in formele grave

B.

C.

D.

E.

(pag. 518)

Emulsiile perfuzabile:

sunt de tip A/U

sunt de tip U/A

27

A.

contin uleiuri vegetale ca faza externa

contin apa distilata pentru preparate parenterale

contin emulgatori tip A/U

B.

C.

D.

E.

(pag. 519)

Selectati aminoacizii esentiali:

leucina

arginina

28

A.

histidina

lizina

valina

B.

C.

D.

E.

(pag. 521)

Se folosesc ca inlocuitori de plasma:

gelifundolul

polividona

29

A.

dextranul 1

hemacelul

plasmagelul

B.

C.

D.

E.

(pag. 525)

Pag. 159 din 284

Page 160: Teste Farmacie

Formele parenterale cu eliberare conventionalã sunt:

solutiile injectabile apoase

comprimatele pentru solutii injectabile

30

A.

pudrele sterile

emulsiile uleioase

solutiile injectabile uleioase

B.

C.

D.

E.

(pag. 466)

Ca emulgatori la prepararea emulsiilor injectabile se utilizeaza:

monogliceride acetilate

lactat de sodiu

31

A.

lecitine obtinute din galbenusul de ou

acetat de sodiu

lecitine obtinute din soia

B.

C.

D.

E.

(pag. 478)

In metabolismul reconstituant se folosesc:

perfuziile pentru terapia afectiunilor cardiovasculare

perfuzii cu hidrolizate de proteine

32

A.

perfuziile cu aminoacizi

perfuziile cu hemacel

perfuziile cu dextrani

B.

C.

D.

E.

(pag. 521)

Conditiile care trebuie indeplinite de substantele coloidale înlocuitoare de volum plasmatic sunt:

sã prezinte presiune coloid-osmoticã

masã molecularã relativã corespunzãtoare

33

A.

solubilitate în apã

solubilitate în lipide

sã nu fie filtrabile renal

B.

C.

D.

E.

(pag. 525)

În functie de scopul terapeutic urmãrit perfuziile se clasifica in:

emulsii U/A

emulsii A/U

34

A.

solutii pentru dializã peritonealã si hemodializã

perfuzii folosite în metabolismul reconstituant

solutii apoase

B.

C.

D.

E.

(pag. 498)

Principalele diferente între perfuzii si preparatele injectabile sunt:

perfuziile nu contin conservanti antimicrobieni

volumul preparatelor injectabile este mai mic (circa 1-20 ml)

35

A.

perfuziile se administreazã numai în spital

numai perfuziile sunt preparate sterile

volumul perfuziilor este mai mic

B.

C.

D.

E.

(pag. 498)

Controlul impuritatilor pirogene nu se efectueazã prin:

urmãrirea numãrului de globule rosii la iepuri

mãsurarea hipertermiei la soareci, conform FR X

36

A.

urmãrirea numãrului de globule albe la iepuri dupã injectarea unui preparat pirogen

testul Limulus

mãsurarea hipertermiei la iepuri

B.

C.

D.

E.

(pag. 492)

Dopurile de cauciuc folosite pentru închiderea flacoanelor de sticlã multidozã sau flacoanelor pentru perfuzii îndeplinesc urmãtoarele conditii:

sa permita pãtrunderea acului seringii fãrã a disloca fragmente de dop

sa nu-si modifice calitãtile fizico-chimice prin sterilizare la autoclav

37

A.

sa fie compatibile cu substantele active

sa nu permita pãtrunderea acului seringii fãrã a disloca fragmente de dop

sa asigure pãtrunderea aerului în recipient

B.

C.

D.

E.

(pag. 461)

Sterilizarea cu substante gazoase foloseste:

ß-propiolactona

oxidul de etilen

38

A.

formaldehida

oxigenul

dioxidul de carbon

B.

C.

D.

E.

(pag. 412)

Conform FR X „proba de pasaj” nu se aplica

emulsiilor de uz intern

suspensiilor cu administrare i.v.

39

A.

solutiilor injectabile

suspensiilor injectabile

pulberilor pentru solutii injectabile

B.

C.

D.

E.

(pag. 512/FR X)

Pag. 160 din 284

Page 161: Teste Farmacie

Nu sunt forme parenterale cu eliberare conventionalã:

emulsiile uleioase

solutiile injectabile uleioase

40

A.

solutiile injectabile apoase

pudrele sterile

comprimatele pentru solutii injectabile

B.

C.

D.

E.

(pag. 466)

Perfuziile folosite în metabolismul reconstituant sunt:

cu dextrani

cu aminoacizi

41

A.

cu hemacel

cu metronidazol

cu hidrolizate de proteine

B.

C.

D.

E.

(pag. 521)

Conform Suplimentului 2004 al FR X, pentru preparatele injectabile se realizeaza urmatoarele determinari:

miros

uniformitatea continutului

42

A.

endotoxine bacteriene - pirogene

culoare

gust

B.

C.

D.

E.

(pag. 139)

Suplimentul 2004 al FR X prevede determinarea endotoxinelor bacteriene - pirogene pentru:

implanturi

pulberi pentru solutii injectabile sau perfuzabile

43

A.

concentrate pentru solutii injectabile sau perfuzabile

preparate perfuzabile

preparate injectabile

B.

C.

D.

E.

(pag. 138)

Nu reprezinta o diferenta între perfuzii si preparatele injectabile:

doar perfuziile sunt preparate sterile

volumul preparatelor injectabile este mai mare

44

A.

volumul preparatelor injectabile este mai mic (circa 1-20 ml)

perfuziile se administreazã numai în ambulatoriu

perfuziile contin conservant

B.

C.

D.

E.

(pag. 498)

Preparatele parenterale trebuie sa prezinte urmatoarele calitati obligatorii

sterilitate

lipsa particulelor insolubile

45

A.

apirogenitate

pH=9

inocuitate

B.

C.

D.

E.

(pag. 399)

Calitatile dorite ale preparatelor parenterale sunt:

izotonie

izohidrie

46

A.

capacitate tampon

culoare verde

toleranta

B.

C.

D.

E.

(pag. 399)

Tipuri de filtre folosite pentru filtrarea sterilizanta:

filtre din retele poroase solide

filtre de sticla fritata

47

A.

filtre de azbest

filtre presa cu rame

filtre Millipore

B.

C.

D.

E.

(pag. 421)

Conform Suplimentului 2004 al FR X sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la preparatele parenterale:

sunt destinate administrarii prin injectare si perfuzare in corpul uman sau animal

sunt destinate administrarii prin implantare in corpul uman sau animal

48

A.

sunt preparate nesterile

sunt preparate sterile

se regasesc in monografia Parenteralia

B.

C.

D.

E.

(pag. 135)

In obtinerea preparatelor parenterale, se pot utiliza conform Suplimentului 2004 al FR X, urmatoarele categorii de excipienti cu exceptia:

agentilor pentru cresterea solubilitatii

agentilor coloranti

49

A.

agentilor izotonicizanti

agentilor pentru ajustarea pH-ului

agentilor pentru asigurarea stabilitatii fizico-chimice a substantelor active.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 135)

Pag. 161 din 284

Page 162: Teste Farmacie

Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor parenterale trebuie sa se mentioneze:

concentratia conservantilor antimicrobieni adaugati

culoarea preparatului parenteral

50

A.

in cazuri adecvate, daca solutia este utilizata dupa o filtrare finala

cand este cazul, daca preparatul este lipsit de pirogene

cand este cazul, daca preparatul este lipsit de endotoxine bacteriene

B.

C.

D.

E.

(pag. 137)

Tema nr. 32

Preparate oftalmice

Bibliografie asociata temei:

Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutica vol I, Ed. Polirom, Iasi, 2001;Iuliana

Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutica vol II, Ed. Polirom, Iasi, 2008;Iuliana

Popovici, Dumitru Lupuliasa - Tehnologie farmaceutica vol III, Ed. Polirom, lasi, 2009.

vol. I pag. 558-601

Cel mai periculos germen la nivel oftalmic:

Bacillus stearotermophilus

Pseudomonas aeruginosa

1

A.

Serratia sp.

Klebsiela sp.

M. tuberculosis

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 565/Popovici)

Sterilitatea colirelor este asigurata prin urmatoarele procedee cu exceptia:

prepararii pe cale aseptica

sterilizarii

2

A.

adaosului de substante colorante

filtrarii sterilizante

combinarea procedeelor a), b) si d)

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 566/Popovici)

Sterilizarea colirelor prin vapori sub presiune:

are loc la 180 °C - 30 minute,

are loc la 140 °C - 60 minute,

3

A.

are loc la 160 °C - 60 minute,

se aplica pentru solutiile apoase,

se aplica pentru toate categoriile de forme farmaceutice oftalmice.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 566/Popovici)

Utilizarea conservantilor antimicrobieni este obligatorie in cazul:

mioticelor

solutiilor irigatoare in chirurgia oculara

4

A.

produselor enzimatice folosite intraocular in timpul operatiilor

colirelor multidoza

colirelor unidoza

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 566/Popovici)

FR X prevede pentru preparatele oftalmice urmatoarele:

solutiile hipotonice se izotonizeaza

solutiile coloidale se izotonizeaza

5

A.

solutiile hipertonice se izotonizeaza

daca substanta activa este sub 1% (m/m) se adauga un izotonizant conform formulei de la Injectabilia

daca substanta activa este peste 1% (m/m) se dizolva in solutii izotonice sterile

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 567/Popovici)

Valoarea euhidrica a pH-ului unei solutii oftalmice este:

valoarea pH-ului sanguin

valoarea pH-ului lichidului lacrimal

6

A.

egala cu 7

valoarea de pH la care stabilitatea substantei este optima

egala cu 10

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 570/Popovici)

Sterilitatea colirelor este asiguratã prin:

diferite metode de sterilizare

preparare pe cale asepticã

7

A.

adãugare de conservanti antimicrobieni

sunt corecte doar raspunsurile a si b

sunt corecte rãspunsurile a, b si c

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 566/Popovici)

Majoritatea solutiilor oftalmice se sterilizeazã în farmacie în recipientul de conditionare definitivã la:

98-100°C timp de 30 de minute

etuvã la 121°C timp de15-20 minute

8

A.

autoclav la 121°C timp de 15-20 minute

etuvã la 115°C timp de 25-30 minute

autoclav la 115°C timp de 25-30 minute

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 566/Popovici)

Pag. 162 din 284

Page 163: Teste Farmacie

Nu este permisã adãugarea conservantilor antimicrobieni colirelor:

care contin antibiotice

unidozã

9

A.

multidozã

care contin apa potabila

conditionate în recipiente de sticlã

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 566/Popovici)

Izotonizarea colirelor hipotonice, atunci când concentratia substantei active este sub 1%, se face prin:

dizolvarea substantei active în solutii izotonice sterile

dizolvarea substantei active în apã

10

A.

dizolvarea substantei active în solutie de clorurã de sodiu 0,009%

dizolvarea substantei active în solutii hipertonice sterile

suspendarea substantei active în solventul respectiv

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 567/Popovici)

Ca solventi si vehicule pentru preparatele oftalmice nu se utilizeazã:

solutii tampon izotonice sterile

apa distilatã proaspãt fiartã si rãcitã

11

A.

glicerinã

ulei de floarea soarelui sterilizat si neutralizat

apa pentru preparate injectabile

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 576/Popovici)

Sterilitatea colirelor este asiguratã prin:

preparare pe cale asepticã

sterilizare

12

A.

filtrare sterilizantã

adãugare de conservanti antimicrobieni

sunt corecte rãspunsurile a, b, c.

B.

C.

D.

E.

(pag. 566/Popovici)

Majoritatea solutiilor oftalmice se sterilizeazã în farmacie în recipientul de conditionare definitivã la:

autoclav la 121°C timp de 15-20 minute

98-100°C timp de 30 de minute

13

A.

etuvã la 121°C timp de15-20 minute

autoclav la 115°C timp de 25-30 minute

etuvã la 115°C timp de 25-30 minute

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 566/Popovici)

Nu este permisã adãugarea conservantilor antimicrobieni colirelor:

care contin miotice

care contin enzime

14

A.

multidozã

unidozã

conditionate în recipiente de sticlã

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 566/Popovici)

Agentii vâscozifianti folositi în colire trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele conditii, cu exceptia:

sã fie inerti din punct de vedere chimic

sã fie liposolubili

15

A.

sã nu obstrueze cãile lacrimale

sã fie tolerati de mucoasa ocularã

sã permitã sterilizarea preparatului oftalmic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 576/Popovici)

Adjuvantii folositi la obtinerea colirelor sunt:

agenti solubilizanti

vascozifianti

16

A.

corectori de gust

corectori de miros

corectori de pH

B.

C.

D.

E.

(pag. 576/Popovici)

Dextranii:

se folosesc numai la otinerea perfuziilor inlocuitoare de volum plasmatic

sunt bine tolerati de mucoasa oculara

17

A.

la aplicare oculara formeaza cruste pe pleoape

sunt macromolecule

se obtin prin fermentatia zaharozei

B.

C.

D.

E.

(pag. 577/Popovici)

Zefirolul:

este clorura de benzalconiu

este acetat de clorhexidina

18

A.

se foloseste in concentratii 0,01-0,02%

se foloseste in concentratii 1-2%

este bactericid pe germeni gram - si gram +

B.

C.

D.

E.

(pag. 577/Popovici)

Pag. 163 din 284

Page 164: Teste Farmacie

Prepararea solutiilor apoase oftalmice in farmacie presupune urmatoarele etape:

cantarirea substantelor medicamentoase si auxiliare

obtinerea unei suspensii apoase

19

A.

completarea la volumul prevazut

conditionarea primara

aplicarea unei etichete de uz intern

B.

C.

D.

E.

(pag. 584/Popovici)

Baile oculare nu trebuie sa fie:

sterile

cu particule in suspensie

20

A.

izotonice

izohidrice

conditionate in recipiente nesterile

B.

C.

D.

E.

(pag. 587/Popovici)

Lentilele de contact moi:

sunt pe baza de HEMA (hidroxietilmetacrilat)

sunt pe baza de PMMA (polimetilmetacrilat)

21

A.

au pori de 0,1-0,2 nm

au pori de 2,2-3 nm

se aplica pe partea interioara a globului ocular

B.

C.

D.

E.

(pag. 587/Popovici)

Solutiile oftalmice uleioase folosc ca solvent:

solutia de metilceluloza 1%

alcoolul polivinilic

22

A.

gelatina

uleiul de ricin

uleiul de arahide

B.

C.

D.

E.

(pag. 589/Popovici)

Formele farmaceutice oftalmice bioedezive se prepara sub forma de:

comprimate

suspensii

23

A.

capsule

solutii

geluri

B.

C.

D.

E.

(pag. 591/Popovici)

Sistemul OCCUSERT:

contine pilocarpina baza

contine pilocarpina nitrica

24

A.

contine un element de control al cedarii substantei

este un sistem terapeutic transdermic

contine nitroglicerina

B.

C.

D.

E.

(pag. 593/Popovici)

Metodele folosite în practicã pentru izotonizarea colirelor sunt:

metode ce utilizeazã formule de calcul

metode grafice

25

A.

metode ce utilizeazã tabele

metoda celor mai mici pãtrate

metoda dreptunghiului

B.

C.

D.

E.

(pag. 570/Popovici)

Ochiul tolereazã mai bine:

solutiile cu pH 7,5-9,5

solutiile cu pH 4,5-5

26

A.

solutiile usor acide

solutiile usor alcaline

solutiile cu pH 5-7,5

B.

C.

D.

E.

(pag. 570/Popovici)

Agentii vâscozifianti folositi în colire trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele conditii:

sã permitã sterilizarea preparatului oftalmic

sã nu obstrueze cãile lacrimale

27

A.

sã fie tolerati de mucoasa ocularã

sã fie liposolubili

sã fie inerti din punct de vedere chimic

B.

C.

D.

E.

(pag. 576/Popovici)

Plastomerii folositi pentru obtinerea recipientelor de conditionare pentru colire prezintã urmãtoarele dezavantaje:

sunt mai transparenti decât sticla

se preteazã foarte bine la operatiile de liofilizare

28

A.

se preteazã foarte putin la operatiile de liofilizare

nu sunt suficienti de etansi pentru oxigen si aer

sunt dificili de sterilizat prin cãldurã

B.

C.

D.

E.

(pag. 581/Popovici)

Referitor la suspensiile oftalmice sunt valabile afirmatiile:

sunt utile pentru o prelungire a a actiunii terapeutice,

indicate când substantele medicamentoase au solubilitate limitatã în apã,

29

A.

sunt sterile,

nu sunt prevãzute de FR X,

sunt forme farmaceutice solide.

B.

C.

D.

E.

(pag. 589/Popovici)

Pag. 164 din 284

Page 165: Teste Farmacie

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o bazã de unguent oftalmicã sunt:

sã fie iritantã pentru mucoasa conjunctivalã

sã nu cedeze usor substanta medicamentoasã

30

A.

sã fie liposolubilã

sã se etaleze usor prin miscarea pleoapelor

sã fie hidrosolubilã

B.

C.

D.

E.

(pag. 590/Popovici)

Latexurile oftalmice:

sunt forme farmaceutice cu eliberare controlatã

se instileazã în fundul de sac conjunctival

31

A.

sunt dispersii stabile de particule polimerice în faza apoasã

sunt forme farmaceutice cu eliberare conventionalã

sunt forme farmaceutice cu actiune prelungitã

B.

C.

D.

E.

(pag. 591/Popovici)

Eliberarea substantei active dintr-o formã oftalmicã cu eliberare controlatã depinde de:

natura suportului în care este introdusã substanta medicamentoasã

culoarea ochilor

32

A.

factori biologici

proprietãtile fizico-chimice ale substantei medicamentoase

firma producãtoare

B.

C.

D.

E.

(pag. 592/Popovici)

Metodele folosite în practicã pentru izotonizarea colirelor sunt:

metoda dreptunghiului

metode ce utilizeazã formule de calcul

33

A.

metoda celor mai mici pãtrate

metode ce utilizeazã tabele

metode grafice

B.

C.

D.

E.

(pag. 570/Popovici)

Pentru o mai buna tolerabilitate, picaturile pentru ochi ar trebui sa aiba un pH:

6-7,5

usor alcalin

34

A.

usor acid

7,5-9,5

5,5-6,5

B.

C.

D.

E.

(pag. 570/Popovici)

Plastomerii folositi pentru obtinerea recipientelor de conditionare pentru colire prezintã urmãtoarele dezavantaje:

sunt dificili de sterilizat prin cãldurã

sunt mai transparenti decât sticla

35

A.

nu sunt suficienti de etansi pentru oxigen si aer

se preteazã foarte bine la operatiile de liofilizare

se preteazã foarte putin la operatiile de liofilizare

B.

C.

D.

E.

(pag. 581/Popovici)

Referitor la suspensiile oftalmice, sunt valabile afirmatiile:

sunt forme farmaceutice solide

sunt utile pentru o prelungire a actiunii terapeutice

36

A.

sunt sterile

indicate când substantele medicamentoase au solubilitate limitatã în apã

nu sunt prevãzute de FR X

B.

C.

D.

E.

(pag. 589/Popovici)

O bazã de unguent oftalmicã trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele conditii:

sã fie hidrosolubilã

sã fie liposolubilã

37

A.

sã nu fie iritantã pentru mucoasa conjunctivalã

sã se etaleze usor prin miscarea pleoapelor

sã nu cedeze usor substanta medicamentoasã

B.

C.

D.

E.

(pag. 590/Popovici)

Latexurile oftalmice:

sunt dispersii stabile de particule polimerice în faza apoasã

sunt forme farmaceutice cu eliberare conventionalã

38

A.

sunt forme farmaceutice cu eliberare controlatã

sunt forme farmaceutice cu actiune prelungitã

se instileazã în fundul de sac conjunctival

B.

C.

D.

E.

(pag. 591/Popovici)

Eliberarea substantei active dintr-o formã oftalmicã cu eliberare controlatã depinde de:

proprietãtile fizico-chimice ale substantei medicamentoase

factori biologici

39

A.

firma producãtoare

natura suportului în care este introdusã substanta medicamentoasã

culoarea ochilor

B.

C.

D.

E.

(pag. 592/Popovici)

Pag. 165 din 284

Page 166: Teste Farmacie

Mecanismele de actiune ale agentilor tensioactivi sunt:

scad tensiunea superficiala marind miscibilitatea cu lacrimile

cresc timpul de contact cu corneea si conjunctiva

40

A.

cresc tensiunea superficiala

scad rezistenta barieiei epiteliale

scad timpul de contact cu corneea si conjunctiva

B.

C.

D.

E.

(pag. 574/Popovici)

În tratamentul cataractei se utilizeaza colire cu:

aminoacizi

vitamina C

41

A.

apa oxigenata

atropina

citocrom C

B.

C.

D.

E.

(pag. 575/Popovici)

Pentru conditionarea colirelor se folosesc:

celofanul,

plastomerii,

42

A.

bachelita,

sticla,

elastomerii.

B.

C.

D.

E.

(pag. 581/Popovici)

Monografii de colire oficinale în FR X:

picaturi pentru ochi cu rezorcinol 1%

picaturi pentru ochi cu sulfat de zinc 0,25%

43

A.

picaturi pentru ochi cu sulfat de atropina 1%

picaturi pentru ochi cu nitrat de argint 1%

picaturi pentru ochi cu cloramfenicol 0,5%

B.

C.

D.

E.

(pag. 711,713/FRX)

Picaturile oftalmice pot contine urmatoarele categorii de excipienti:

excipienti pentru ajustarea tonicitatii

excipienti pentru ajustarea vascozitatii

44

A.

excipienti pentru ajustarea sau stabilizarea pH-ului

excipienti pentru scaderea solubilitatii substantei active

excipienti care sa influenteze negativ actiunea terapeutica a preparatului

B.

C.

D.

E.

(pag. 129/Supl 2004)

Referitor la picaturile oftalmice, care din urmatoarele afirmatii sunt false:

Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical nu trebuie sa contina conservanti antimicrobieni

Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical sunt conditionate in recipiente multidoza

45

A.

Picaturile oftalmice sub forma de solutii, examinate in conditii corspunzatoare de vizibilitate, sunt practic limpezi si lipsite de impuritati mecanice

Picaturile oftalmice sunt solutii sau suspensii sterile, apoase sau uleioase

Picaturile oftalmice pot contine doar o substanta activa

B.

C.

D.

E.

(pag. 129/Supl 2004)

In cazul picaturilor pentru ochi conditionate in recipiente multidoza, perioada limita de utilizare dupa deschiderea recipientului (cu exceptia cazurilor justificate si autorizate) nu trebuie sa depaseasca:

15 zile

4 saptamani

46

A.

8 saptamani

30 zile

45 zile

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 130/Supl 2004)

Cu exceptia cazurilor justificate si autorizate, solutiile pentru bai oculare pot fi conditionate in recipiente multidoza cu o capacitate de cel mult:

50 ml

100 ml

47

A.

150 ml

200 ml

250 ml

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 131/Supl 2004)

Conform FRX Supliment 2004, preparatele oftalmice semisolide:

sunt unguente, crème sau geluri sterile

sunt unguente sau crème sterile

48

A.

contin una sau mai multe substante active dizolvate sau dispersate intr-o baza de unguent corspunzatoare

au un aspect omogen

se conserva in recipiente bine inchise

B.

C.

D.

E.

(pag. 133/Supl 2004)

Pag. 166 din 284

Page 167: Teste Farmacie

Care dintre urmatoarele afirmatii sunt incorecte:

implanturile oftalmice sunt preparate solide sau semisolide sterile, de marime si forma corespunzatoare, destinate aplicarii in sacul conjunctival

implanturile oftalmice sunt preparate solide sau semisolide nesterile, de marime si forma corespunzatoare, destinate aplicarii in sacul conjunctival

49

A.

implanturile oftalmice se folosec pentru obtinerea unui efect local

implanturile oftalmice se folosec pentru obtinerea unui efect sistemic

implanturile oftalmice sunt conditionate individual in recipiente sterile

B.

C.

D.

E.

(pag. 134/Supl 2004)

In suplimentul din 2004 al FRX, sunt prevazute urmatoarele preparate oftalmice:

picaturi auriculare

solutii bentru bai oculare

50

A.

pulberi pentru solutii oftalmice si bai oculare

preparate oftalmice semisolide

implanturi oftalmice

B.

C.

D.

E.

(pag. 127-134/Supl 2004)

Tema nr. 33

Preparate nazale

Bibliografie asociata temei:

Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutica vol I, Ed. Polirom, Iasi, 2001;Iuliana

Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutica vol II, Ed. Polirom, Iasi, 2008;Iuliana

Popovici, Dumitru Lupuliasa - Tehnologie farmaceutica vol III, Ed. Polirom, lasi, 2009.

vol. I pag. 320-339

Alegerea pH-ului unei erine lichide se va efectua in functie de afectiunea nazala tratata astfel:

in cazurile de rinite acute, rinite alergice, sinuzite, pH-ul creste spre domeniul alcalin

in cazurile de rinite acute, rinite alergice, sinuzite, pH-ul scade spre acid

1

A.

in inflamatii creste spre domeniul alcalin

in inflamatii scade spre domeniul acid

doar in rinite alergice pH-ul scade spre domeniul acid, iar in inflamatii si sinuzite pH-ul creste spre domeniul alcalin

B.

C.

D.

E.

(pag. 330)

Solutiile izotonice au:

aceeasi concentratie molara

aceeasi concentratie procentuala

2

A.

acelasi pH

aceeasi concentratie molara si acelasi pH

concentratie molara diferita si acelasi pH

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 330)

In formula de calcul De Vries prevazuta in F.R. X de la monografia de generalitati "Injectabilia", c, c1, c2 reprezinta:

Coeficientii de disociere a substantelor active

Raportul dintre concentratia ‰ si masa moleculara relativa a substantei de izotonizat

3

A.

Raportul dintre concentratia % si masa moleculara relativa a substantei de izotonizat

Raportul dintre masa moleculara relativa a substantei de izotonizat si concentratia %

Raportul dintre masa moleculara relativa a substantei de izotonizat si concentratia ‰

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 330)

Se administreaza endonazal pentru actiune sistemica, urmatoarele medicamente:

Testosteron

Cloramfenicol

4

A.

Nitroglicerina

Nicotina

Lidocaina

B.

C.

D.

E.

(pag. 332)

Solventii indicati pentru preparate nazale sunt:

Solutia izotonica de NaCl 9%

Solutia de glucoza 50%

5

A.

Parafina lichida

Polietilenglicoli lichizi

Uleiul de floarea soarelui cu indice de aciditate de cel putin 0,2

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 332,333)

Conform F.R. X pH-ul picaturilor de nas trebuie sa fie cuprins intre:

5-6,5

5-7,5

6

A.

6-7,5

5-8

6-8,5

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 823/ FR X)

Pag. 167 din 284

Page 168: Teste Farmacie

Conform F.R. X conservarea picaturilor de nas se face:

In recipiente inchise etans prevazute cu sistem picurator

In recipiente bine inchise la cel mult 25 grade Celsius prevazute cu sistem picurator

7

A.

In recipiente inchise etans la cel mult 25 grade Celsius prevazute cu sistem picurator

In recipiente bine inchise prevazute cu sisteme de picurare

In recipiente inchise etans, ferite de lumina, la cel mult 25 grade Celsius

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 824/ FR X)

F.R. X prevede urmatoarele picaturi pentru nas:

Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 0,1%

Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 1%

8

A.

Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 0,1 ‰

Picaturi pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 10 ‰

F.R. X nu prevede nici o monografie de picaturi pentru nas

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 824/ FR X)

Conform F.R. X picaturile pentru nas cu clorhidrat de nafazolina 0,1% se pastreaza la:

Venena

Separanda

9

A.

Deoarece contine o substanta toxica, se pastreaza la Separanda

Deoarece contine o substanta puternic activa, se pastreaza la Venena

Nici o varianta

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 824/ FR X)

Pentru ajustarea pH-ului, in cazul picaturilor de nas oficinale cu nafazolina se foloseste:

Tampon acetat

Tampon citrat

10

A.

Tampon fosfat

T.H.A.M

Nu se foloseste nici un tampon pentru ajustarea pH-ului

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 330)

Agentii vascozifianti pentru erine trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

Sa fie hidrosolubili

Sa fie liposolubili

11

A.

Sa fie bine tolerati de mucoasa nazala

Sa influenteze cleareance-ul mucociliar

Sa fie inerti din punct de vedere chimic si farmacologic

B.

C.

D.

E.

(pag. 333)

Conservantii antimicrobieni folositi la prepararea erinelor sunt:

Clorura de benzalconiu 1%

Tiomersalul 0,02%

12

A.

Clorbutanolul 0,05-0,1%

Nipagin si nipasol 0,01-0,02%

Clorocrezol 0,05-0,1%

B.

C.

D.

E.

(pag. 334)

Ca agenti de marire a vascozitatii, la prepararea erinelor se folosesc

Carbopolii

Metilceluloza

13

A.

Guma arabica

Guma tragacanta

Carboximetilceluloza sodica

B.

C.

D.

E.

(pag. 337)

Mucoasa nazala are o permeabilitate:

Relativ crescuta atat pentru moleculele de substante hidrofile cat si lipofile

Relativ scazuta atat pentru moleculele de substante hidrofile cat si lipofile.

14

A.

Relativ crescuta doar pentru substantele hidrofile

Relativ crescuta doar pentru substantele lipofile

Relativ scazuta doar pentru substantele hidrofile

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 337)

La nivelul nucoasei nazale:

Unele substante active sunt inactivate datorita efectului de prim pasaj hepatic

Unele substante active sunt activate datorita efectului de prim pasaj hepatic

15

A.

Se evita efectul de prim pasaj hepatic

Au loc actiuni enzimatice datorita prezentei aminopeptidazelor

Are loc un pseudoefect al primului pasaj

B.

C.

D.

E.

(pag. 337)

Pag. 168 din 284

Page 169: Teste Farmacie

Biodisponibilitatea formelor farmaceutice nazale poate fi modificata de diferite afectiuni ca:

Raceli

Deviatie de sept nazal

16

A.

Poliartrita reumatoida

Rinite virale

Rinite alergice si cronice

B.

C.

D.

E.

(pag. 338)

În plus, faţă de soluţii, la prepararea erinelor se ţine seamă şi de:

pH (pentru erinele lichide);

izotonie (pentru erinele soluţii);

17

A.

eficacitate terapeutică;

realizarea unei toxicităţi locale;

scăderea rapidă a conţinutului în substanţa activă.

B.

C.

D.

E.

(pag. 329)

Pe cale nazală nu se administrează:

sisteme bioadezive nazale

microsfere nazale

18

A.

sisteme membranare sau rezervoare

unguente nazale

alveoconuri

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 320)

Conform FR X pH-ul picăturilor apoase pentru nas nu este:

acid

alcalin

19

A.

neutru

cuprins între 6-7,5

cuprins între 4-7,5

B.

C.

D.

E.

(pag. 823/ FR X)

Conform FR X la prepararea erinelor se folosesc următoarele substanţe auxiliare cu excepţia:

solubilizanţilor

agenţilor pentru ajustarea pH-ului

20

A.

agenţi pentru creşterea vâscozităţii

conservanţilor antimicrobieni potriviţi

agenţilor pentru scăderea vâscozităţii

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 823/ FR X)

FR X nu menţionează ca monografii individuale de picături pentru nas soluţia de:

clorhidrat de efedrină 0,1%

clorhidrat de nafazolină 0,1%

21

A.

clorhidrat de nafazolină 0,2%

clorhidrat de nafazolină 1%

clorhidrat de pseudoefedrină 0,2%

B.

C.

D.

E.

(pag. 824/ FR X)

Conform FR X la prepararea picăturilor pentru nas este contraindicată folosirea ca solvent a :

soluţiilor apoase izotonice

soluţiilor apoase hipertonice

22

A.

soluţiilor apoase hipotonice

uleiului de floarea soarelui neutralizat

parafinei lichide

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 824/ FR X)

Pentru obţinerea preparatelor rinologice lichide se preferă un vehicul:

izotonic

tamponat la pH 7,5-8

23

A.

neiritant

netoxic

uşor hipertonic

B.

C.

D.

E.

(pag. 329,332)

În formularea erinelor soluţii se ţinea seama de următorii factori:

pH

culoare

24

A.

izotonie

miros

vascozitate

B.

C.

D.

E.

(pag. 329)

Referitor la pH-ul erinelor este falsă afirmaţia:

influenţează clearance-ul muco-ciliar

influenţează epiteliul mucoasei nazale

25

A.

asigură stabilitatea substanţei medicamentoase

asigură eficacitatea terapeutică

nu influenţează biodisponibilitatea substanţei medicamentoase

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 330)

Pag. 169 din 284

Page 170: Teste Farmacie

Va creşte spre alcalin pH-ul erinelor lichide folosite în tratamentul următoarelor afecţiuni:

rinite acute

rinite alergice

26

A.

sinuzite

inflamaţii

toate răspunsurile sunt corecte

B.

C.

D.

E.

(pag. 330)

Sistemele tampon folosite în cazul erinelor, pentru ajustarea pH-ului la valorile fiziologice, sunt:

fosfat monosodic/fosfat disodic

acid citric/citrat de sodiu

27

A.

acid boric/borax

trimetamol

rezorcină

B.

C.

D.

E.

(pag. 330)

Sistemul tampon acid boric/borax:

se utilizează pentru tamponarea erinelor lichide

nu se utilizează pentru tamponarea erinelor lichide

28

A.

influenţează negativ clearance-ul mucociliar

la pH mai mic de 7,5 conduce la inhibarea mişcării ciliare

la pH mai mare de 7,5 conduce la inhibarea mişcării ciliare

B.

C.

D.

E.

(pag. 330)

Condiţiile obligatorii pentru materiile prime folosite la prepararea erinelor sunt:

să influenţeze negativ clearance-ul mucociliar

să nu lezeze mucoasa nazală

29

A.

să nu irite mucoasa nazală

dacă sunt insolubile să aibă un diametru mai mic de 50µm

să nu influenţeze negativ clearance-ul mucociliar

B.

C.

D.

E.

(pag. 332)

Administrarea transnazală pentru acţiunea sistemică se face pentru următoarele clase terapeutice:

medicamente cardiovasculare

hormoni

30

A.

prostaglandine

analgezice

antipiretice

B.

C.

D.

E.

(pag. 332)

Solvenţii folosiţi la prepararea erinelor:

sa corespunda conditiilor de calitate din farmacopee

sa asigure stabilitatea substanţelor încorporate

31

A.

sa nu reacţioneze cu substanţele asociate şi cu recipientul

sa fie miscibili cu mucusul nazal

sa aiba acţiune farmacologică proprie

B.

C.

D.

E.

(pag. 332)

Controlul calităţii erinelor, conform FR X, cuprinde:

determinarea pH-ului

masa totală pe recipient

32

A.

dozarea substanţei active

determinarea conţinutului în solvent

determinarea volumului preparatului

B.

C.

D.

E.

(pag. 823)

Erinele se mai numesc:

nasoguttae

otoguttae

33

A.

solutii

oculoguttae

auristillae

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 322)

Mentionati anexele cavitatii nazale:

piramida nazala

cavitatile nazale

34

A.

narile

glandele sudoripare

sinusurile paranazale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 322)

Următoarele enzime nu sunt continute in secretiile din celulele mucusului nazal:

anhidraza carbonica

lizozim

35

A.

leucinaminpeptidaza

monooxigenaza

alcooldehidrogenaza

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 325,326)

Miscarea cililor vibratili care acopera epiteliul mucoasei nazale nu este influentată de:

saruri coloidale de argint

adrenalina

36

A.

apa distilata

mentol

efedrina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 331)

Pag. 170 din 284

Page 171: Teste Farmacie

In terapia endonazala nu se utilizeaza urmatoarele clase de medicamente:

hormoni

antihistaminice

37

A.

anestezice locale

anestezice generale

prostaglandine

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 332)

Referitor la agentii folositi pentru marirea vascozitatii erinelor, sunt adevarate afirmatiile:

scad timpul de contact cu mucoasa nazala

se folosesc sub forma de solutii concentrate

38

A.

sunt substante liposolubile

nu sunt inerti farmacologic

maresc timpul de contact cu mucoasa nazala

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 333)

Nu se utilizeaza ca promotori de absorbtie nazala:

laurilsulfat de sodiu

saponine

39

A.

acid oleic

metilceluloza

bacitracina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 334)

La administrarea medicamentelor pe mucoasa nazala apar dificultati la trecerea prin bariera:

hematoencefalica

fizica

40

A.

temporara

reprezentata de epiderm

chimica

B.

C.

D.

E.

(pag. 337)

Conditiile de absorbtie transnazala sunt modificate de:

consideratii de formulare

parametrii fizico-chimici ai recipientului de conditionare secundara

41

A.

forma farmaceutica

parametrii fizico-chimici ai substantei medicamentoase

starea foselor nazale

B.

C.

D.

E.

(pag. 338)

Calea transcelulara a pasajului transnazal:

este importanta pentru absorbtia substantelor lipofile

este importanta pentru absorbtia substantelor hidrofile

42

A.

implica un transport activ al substantelor active

implica un transport pasiv al substantelor active

implica trecerea prin membrana celuleor apicale

B.

C.

D.

E.

(pag. 338)

Clasificarea medicamentelor rinofaringiene are la baza criteriile urmatoare:

natura solventului

culoarea recipientului de conditionare primara

43

A.

durata efectului terapeutic

actiunea terapeutica

modul de administrare

B.

C.

D.

E.

(pag. 322)

In functie de modul de administrare medicamentele rinofaringiene se clasifica in:

spalaturi

forme oficinale

44

A.

instilatii

inhalatii

erine multidoze

B.

C.

D.

E.

(pag. 322)

Primele forme farmaceutice utilizate petru tratarea afectiunilor nazale au fost:

microsferele nazale

gelurile bioadezive

45

A.

inhalatiile

fumigatiile

sisteme bioadezive pulverulente

B.

C.

D.

E.

(pag. 321)

La nivelul mucoasei nazale se aplica pentru actiunea sistemica urmatoarele clase terapeutice:

antiinfectioase

antiinflamatoare

46

A.

vaccinuri

parasimpatolitice

cardiovasculare

B.

C.

D.

E.

(pag. 322)

Pag. 171 din 284

Page 172: Teste Farmacie

Epiteliul respirator contine urmatoarele tipuri de celule:

cilindice ciliate

cilindrice neciliate

47

A.

calciforme

bazale

romboidale

B.

C.

D.

E.

(pag. 324)

Urmatoarele categorii de preparate nazale sunt prevazute in Suplimentul 2004 al FR X:

creioane nazale

solutii pentru spalaturi nazale

48

A.

pulberi nazale

picaturi nazale

comprimate nazale

B.

C.

D.

E.

(pag. 121)

Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor nazale trebuie sa se mentioneze:

denumirea tuturor conservantilor antimicrobieni adaugati

denumirea tuturor emulgatorilor adaugati

49

A.

denumirea tuturor edulcorantilor adaugati

ca preparatul nu este steril

cand este cazul, ca preparatul este steril

B.

C.

D.

E.

(pag. 122)

Stabiliti care din urmatoarele determinari nu sunt mentionate de Suplimentul 2004 al FR X in cazul solutiilor pentru spalaturi nazale:

uniformitatea masei

sterilitatea

50

A.

masa sau volumul eliberat

uniformitatea continutului

uniformitatea dozei eliberate

B.

C.

D.

E.

(pag. 126)

Tema nr. 34

Suspensii farmaceutice

Bibliografie asociata temei:

Sorin Leucuta - Tehnologie farmaceutica industriala, Ed. Dacia, 2001.

pag. 475-481

Intr-o suspensie, viteza de sedimentare a particulelor solide poate fi micsorata prin:

folosirea de vehicule tixotrope sau plastice

cresterea diferentei de densitate intre cele doua faze

1

A.

scaderea concentratiei fazei solide

scaderea gradului de dispersie

scaderea vascozitatii mediului de dispersie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 477)

Urmatorii factori nu influenteaza stabilitatea unei suspensii:

solubilitatea in apa a fazei dispersate

gradul de hidratare

2

A.

vascozitatea mediului de dispersie

sarcina electrica a particulelor fazei interne

volumul suspensiei

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 477)

Caracteristicile particulelor suspendate in suspensiile floculate sunt:

nu sunt entitati individuale

au viteza de sedimentare mica

3

A.

sunt entitati individuale

formeaza lent sedimentul

duc la obtinerea unui sediment greu de redispersat

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 478)

La prepararea suspensiilor de uz intern nu se folosesc:

conservanti antimicrobieni

aglutinanti

4

A.

aromatizanti

coloranti

edulcoloranti

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 479)

Gradul de floculare al unei suspensii se determina prin:

masurarea volumului de sediment format

conductimetric

5

A.

metoda diluarii

determinarea indicelui de refractie

metoda colorarii

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 478)

Pag. 172 din 284

Page 173: Teste Farmacie

Viteza de sedimentare a particulelor unei suspensii poate fi scazuta prin:

cresterea gradului de dispersie

scaderea concentratiei fazei disperse

6

A.

scaderea vascozitatii mediului de dispersie

folosirea de polimeri hidrofili

utilizarea tensioactivilor in cantitate mare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 477)

Conform FR X substantele auxiliare folosite la prepararea suspensiilor sunt urmatoarele, cu exceptia:

agentilor de floculare

colorantilor

7

A.

conservantilor antimicrobieni potriviti

umectantilor

adsorbantilor

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 893/FR X)

Afirmatii adevarate despre suspensiile farmaceutice, conforn FR X:

sunt preparate farmaceutice lichide sau semisolide

sunt constituite din una sau mai multe substante active insolubile suspendate in mediu de dispersie

8

A.

90% din particulele examinate au diametru de cel mult 150 micrometri

90% din particulele examinate au diametru de cel mult 25 micrometri

substante auxiliare folosite: diluanti, adsorbanti, agenti tensioactivi

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 893/ FR X)

Formularea suspensiilor farmaceutice are urmatoarele obiective cu exceptia:

reducerea vitezei de sedimentare

reducerea fenomenului de crestere a cristalelor

9

A.

asigurarea redispersarii omogene

evitarea sedimentarii

reducerea cimentarii

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 475)

Obtinerea fazei insolubile la prepararea suspensiilor nu se face prin:

precipitarea cu solventi organici

precipitarea prin modificarea pH-ului

10

A.

precipitarea prin dubla descompunere

procedeul sedimentãrii

triturare la mojar

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 476)

Viteza de sedimentare a particulelor solide dintr-o suspensie, scade prin:

scãderea concentratiei fazei solide

scãderea gradului de dispersie

11

A.

scãderea vâscozitãtii mediului de dispersie

folosirea de vehicule tixotrope sau plastice

cresterea diferentei de densitate între cele douã faze

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 477)

Stabilitatea unei suspensii este influentatã de urmatorii factori, cu exceptia:

gradului de hidratare

solubilitatii în apã a fazei dispersate

12

A.

volumului suspensiei

vâscozitatii mediului de dispersie

sarcinii electrice a particulelor fazei interne

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 477)

Conform FR X pe etichetele recipientelor care contin suspensii trebuie sa se mentioneze urmatoarele:

a se pastra la 4°C

a se pastra la temperatura camerei

13

A.

a se pastra ferit de umiditate

a se pastra în recipiente închise etans

a se agita înainte de administrare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 894/ FR X)

Comportamentul particulelor unei suspensii este influentat de urmatorii factori :

culoarea substantei suspendate

forma solvatata

14

A.

forma amorfa

starea anhidra

structura cristalina

B.

C.

D.

E.

(pag. 476)

La prepararea suspensiilor obtinerea fazei insolubile se face prin:

precipitare prin dubla descompunere

precipitarea prin modificarea pH-ului

15

A.

precipitarea cu solventi organici

triturare la mojar

procedeul sedimentarii

B.

C.

D.

E.

(pag. 476)

Pag. 173 din 284

Page 174: Teste Farmacie

Afirmatii adevarate despre suspensiile defloculate

sedimentarea se face lent

sedimentul e foarte usor de redispersat

16

A.

viteza de sedimentare e mare

sedimentarea nu se realizeaza individual

particulele dispersate nu sunt ca entitati individuale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 476)

Metode de obtinere a suspensiilor floculate:

cu ajutorul substantelor tensioactive

cu ajutorul polimerilor hidrofili, dar procedeul este mai dificil de realizat

17

A.

prin agitare foarte puternica

prin adaugare de emulgatori

floculare prin controlul sarcinii electrice a particulelor

B.

C.

D.

E.

(pag. 478)

Calitatea suspensiilor se controleaza prin determinarea:

gradului de coalescenta

marimii particulelor

18

A.

potentialului zeta

vascozitatii

vitezei de sedimentare

B.

C.

D.

E.

(pag. 480)

Obtinerea suspensiilor sterile se realizeaza prin:

preparare pe cale aseptica

filtrare

19

A.

sterilizare la etuva

sterilizare la autoclav

folosirea de materii prime nesterile

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 480)

Pentru determinarea marimii particulelor fazei solide a unei suspensii se foloseste:

pipeta Andreasen

masurarea volumului sediment

20

A.

microscopul cu micrometru ocular etalonat

cernarea cu site standardizate

numaratorul Coulter

B.

C.

D.

E.

(pag. 480)

Suspensiile prezinta urmatoarele avantaje:

pot fi administrate usor persoanelor cu dificultati de ingrijire

evitarea gustului neplacut al substantelor active

21

A.

se pot administra substante greu solubile in apa

procesele de degradare ale substantelor active sunt mai reduse

aparitia sedimentelor cimentate

B.

C.

D.

E.

(pag. 475)

Pulverizarea unei substante solide duce la obtinerea de particule cu urmatoarele caracteristici:

stare energetica scazuta la suprafata

nu au tendinta de aglomerare

22

A.

stare energetica crescuta la suprafata

tendinta de adsorbtie a aerului

mai dificil de dispersat in apa

B.

C.

D.

E.

(pag. 476)

Referitor la flocularea suspensiilor cu substante tensioactive, sunt adevarate afirmatiile:

se folosesc tensioactivi ionici

particule individuale trebuie acoperite integral cu filmul de tensioactiv

23

A.

se folosesc tensioactivi neionici: tween,span

particulele individuale sa nu fie integral acoperite cu filmul de tensioactiv

este necesara o cantitate foarte mare de tensioactiv

B.

C.

D.

E.

(pag. 478)

Flocularea suspensiilor cu ajutorul polimerilor hidrofili:

foloseste tween sau span

polimerii hidrofili realizeaza o scadere a vascozitatii mediului de dispersie

24

A.

este mai dificil de realizat fata de alte metode de floculare

foloseste lanolina

necesita tensioactivi neionici

B.

C.

D.

E.

(pag. 479)

Factori care nu influenteaza stabilitatea fizica a suspensiilor:

umectarea particulelor

densitatea fazelor

25

A.

gustul suspensiei

dimensiunea particulelor

culoarea suspensiei

B.

C.

D.

E.

(pag. 477)

Pag. 174 din 284

Page 175: Teste Farmacie

Prepararea suspensiilor defloculate :

se face prin dispersarea substantei medicamentoase

se prepara prin cristalizare controlata

26

A.

se controleaza sarcina electrica a particulelor cu ajutorul unui electrolit

se utilizeaza substante tensioactive

se face cu polimeri hidrofili

B.

C.

D.

E.

(pag. 479)

Flocularea prin controlul sarcinii electrice:

se utilizeaza un electrolit cu sarcini de semn contrar particulelor suspendate

este dificil de realizat

27

A.

cresterea valentei ionilor creste capacitatea de floculare

cresterea valentei ionilor scade capacitatea de floculare

ionii monovalenti sunt de 10 ori mai eficienti decat ionii bivalenti

B.

C.

D.

E.

(pag. 478)

In realizarea flocularii prin controlul sarcinii electrice a particulelor cu ajutorul unui electrolit se pot folosi ca agenti floculanti :

methocel

clorura de aluminiu

28

A.

lauril sulfat de sodiu

polioxietilen monostearat

fosfatul dipotasic

B.

C.

D.

E.

(pag. 478)

Conform FR X marimea particulelor unei suspensii :

se determina prin examinarea a 100 mg substanta activa suspendata la microscop

90% din particule au diametru maxim 50 micrometri

29

A.

90% din particulele suspensiilor oftalmice au diametru maxim 25 micrometri

10% din particulele examinate au diametru max 100 micrometri

se determina prin examinarea a 10 g substanta activa suspendata, la microscop

B.

C.

D.

E.

(pag. 893)

Precizati factorii dependenti de substanta activa care influenteaza comportamentul particulelor in suspensie:

structura cristalina

tipul de emulgator folosit

30

A.

cresterea temperaturii

forma amorfa ori cristalina

polimorfismul

B.

C.

D.

E.

(pag. 476)

Prepararea suspensiilor se face prin:

dispersarea pulberilor intr-un vehicul

agitarea pulberilor cu grad avansat de dispersie intr-un vehicul

31

A.

precipitarea substantelor medicamentoase in vehicul

folosirea unui emulgator corespunzator

metoda gumei uscate sau continentala

B.

C.

D.

E.

(pag. 476)

Suspensiile defloculate se caracterizeaza

particule dispersate sub forma de entitati individuale in vehicul

viteza de sedimentare mare

32

A.

grad ridicat de impachetare al particulelor

sedimentul se formeaza rapid

particulele sunt puternic legate intre ele

B.

C.

D.

E.

(pag. 476)

Suspensiile-picaturi pentru ochi, conform FR X

pot prezenta un sediment usor redispersabil prin agitare

90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de maxim 25 micrometri

33

A.

se conserva in recipiente de cel mult 10 ml bine inchise

pentru suspensiile unidoza se admite adaosul conservantilor antimicrobieni

90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de maxim 50 micrometri

B.

C.

D.

E.

(pag. 710)

Urmãtorii factori, dependenti de substanta activa, nu influenteazã comportamentul particulelor solide dintr-o suspensie

structura cristalina

starea anhidrã

34

A.

forma amorfã

forma solvatatã

culoarea substantei suspendate

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 476)

Pag. 175 din 284

Page 176: Teste Farmacie

În suspensiile defloculate:

particulele dispersate nu sunt ca entitãti individuale

sedimentarea se realizeazã individual

35

A.

viteza de sedimentare e mare

sedimentarea se face încet

sedimentul este foarte usor de redispersat

B.

C.

D.

E.

(pag. 476)

Nu reprezinta metoda de obtinere a suspensiilor floculate:

realizarea floculãrii prin controlul sarcinii electrice a particulelor

realizarea floculãrii cu ajutorul substantelor tensioactive

36

A.

realizarea floculãrii cu ajutorul polimerilor hidrofili

realizarea floculãrii prin metoda gumei umede

realizarea floculãrii prin adãugare de emulgatori

B.

C.

D.

E.

(pag. 478)

Controlul calitãtii suspensiilor nu implicã determinarea:

mãrimii particulelor

vitezei de sedimentare

37

A.

culorii preparatului

vâscozitãtii

gradului de coalescentã

B.

C.

D.

E.

(pag. 480)

Sterilitatea suspensiilor nu se poate obtine prin:

sterilizare la autoclav

sterilizare la etuvã

38

A.

filtrare

folosirea de materii prime nesterile

prepararea pe cale asepticã

B.

C.

D.

E.

(pag. 480)

Mãrimea particulelor fazei solide a unei suspensii se determinã folosind:

microscopul portabil

cernerea cu site nestandardizate

39

A.

numãrãtorul Coulter

pipeta Andreasen

mãsurarea volumului sedimentului

B.

C.

D.

E.

(pag. 480)

Avantajele suspensiilor:

posibilitatea administrãrii de substante cu solubilitate redusã în apã

procesele de degradare ale substantelor active sunt mai reduse

40

A.

evitarea gustului neplãcut al substantelor active

aparitia sedimentelor cimentate

pot fi administrate usor persoanelor cu dificultãti de înghitire

B.

C.

D.

E.

(pag. 475)

În formularea suspensiilor se tine seama de:

sedimentarea particulelor

cresterea mãrimii particulelor

41

A.

obtinerea unei suspensii floculate

obtinerea unei suspensii defloculate

de alti factori, nu de cei enumerati mai sus

B.

C.

D.

E.

(pag. 475)

Particulele obtinute prin pulverizarea unei substante solide:

au stare energeticã crescutã la suprafatã

nu au stare energeticã

42

A.

nu au tendintã de aglomerare

au tendintã de adsorbtie a aerului

sunt mai usorl de dispersat în apã

B.

C.

D.

E.

(pag. 476)

In cazul substantelor puternic active sau toxice, masa prelucrata sub forma de suspensie, conform FR X, nu trebuie sa depaseasca doza maxima pentru:

3 zile

5 zile

43

A.

12 ore

24 de ore

11 zile

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 894/ FR X)

Conform FR X suspensiile administrate intern pot contine:

microorganisme

aglutinanti

44

A.

corectori de gust

corectori de miros

adsorbanti

B.

C.

D.

E.

(pag. 893/ FR X)

Pag. 176 din 284

Page 177: Teste Farmacie

Afirmatii adevarate despre suspensiile oftalmice:

90% din particulele examinate au diametrul de cel mult 25 µm

90% din particulele examinate au diametrul de 50 µm

45

A.

10% din particulele examinate au diametrul de cel mult 25 µm

10% din particulele examinate au diametrul de cel mult 150 µm

90% din particulele examinate au diametrul de cel mult 15 µm

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 710/ FR X)

Flocularea corespunzatoare se manifesta la urmatoarele concentratii ale ionilor:

25-150 milimoli/litru pentru ioni monovalenti.

200-300 milimoli/litru pentru ioni monovalenti

46

A.

1-3 milimoli/litru pentru ioni bivalenti

0,001-0,005 milimoli/litru pentru ioni trivalenti

0,5-2 milimoli/litru pentru ioni bivalenti

B.

C.

D.

E.

(pag. 478)

Suspensiile farmaceutice sunt:

sisteme disperse eterogene

sisteme disperse omogene

47

A.

sisteme disperse mecanice

forme farmaceutice solide

destinate numai administrarii interne

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 475)

Reprezinta fenomene de instabilitate pentru suspensiile farmaceutice:

cremarea

ecremarea

48

A.

coalescenta

agregarea particulelor si sedimentarea

topirea fazei solide

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 475)

Comportamentul particulelor aflate in suspenie nu este influentat de:

structura cristalina a acestora

starea anhidra a acestora

49

A.

gustul preparatului

polimorfismul substantei active

forma amorfa sau cristalina a acestora

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 476)

Referitor la suspensiile farmaceutice sunt adevarate afirmatiile:

au monografie de generalitati in FR X

nu au monografie de generalitati in FR X

50

A.

au monografie de generalitati in Suplimentul 2004 al FR X

au monografii individuale in Suplimentul 2004 al FR X

au monografii individuale in FR X

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 893)

Tema nr. 35

Preparate semisolide pentru aplicatii cutanate

Bibliografie asociata temei:

Sorin Leucuta - Tehnologie farmaceutica industriala, Ed. Dacia, 2001.

pag. 513-538

Scopul terapiei medicamentoase dermatologice este:

instalarea unor stari patologice

modificarea sau ajustarea functiei de bariera a pielii

1

A.

scaderea functiei bariera mecanica

scaderea functiei bariera antimicrobiana a pielii

subtierea stratului cornos

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 517/Leucuta)

Scaderea absorbtiei percutanate este redusa in cazurile urmatoare:

psoriazis

cheratinizarea excesiva

2

A.

ranile penetrante

jupuirea pielii

infectiile cutanate

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 524/Leucuta)

Afirmatii adevarate despre sistemele terapeutice transdermice:

cedeaza substanta activa cu o viteza ce nu poate fi controlata

folosesc calea cutanata pentru efecte locale

3

A.

contin substante active intr-un rezervor

sunt forme farmaceutice transparente

cedarea substantelor active este influentata de variabilele de la locul de absorbtie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 521/Leucuta)

Pag. 177 din 284

Page 178: Teste Farmacie

Afirmatii adevarate despre absortia percutanata:

este un proces de difuziune activ

decurge contrar gradientului de concentratie

4

A.

nu depinde de factori fizico-chimici caracteristici substantei madicamentoase

nu depinde de starea pielii

este un proces de difuzie pasiv

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 520/Leucuta)

Urmatoarele substante active sunt folosite ca antiseboreice in terapia locala cu exceptia:

substantelor astringente

antibioticelor

5

A.

substantelor cheratolitice

substantelor degresante

substantelor reducatoare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 518/Leucuta)

Substantele active se absorb transepidermic astfel:

prin peretii foliculilor pilosi

prin glandele sebacee

6

A.

prin glandele sudoripare

prin stratul cornos, intra sau intercelular

raspunsurile corecte sunt c si d

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 519/Leucuta)

Referitor la paste este adevarat ca:

sunt baze de unguent lavabile

au continut redus de substante insolubile solide

7

A.

filmul format pe tegument este transparent

in compozitia lor se asociaza ZnO, talc, amidon

sunt mai grase decat unguentele

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 533/Leucuta)

Afirmatii corecte referitoare la sistemele terapeutice transdermice:

viteza de eliberare a substantei active este influentata de variabilele de la locul de absorbtie

sunt sisteme farmaceutice cu cedare controlata

8

A.

folosesc calea cutanata pentru efecte locale

au actiune rapida

cinetica este intotdeauna de ordinul1

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 523/Leucuta)

Referitor la paste este adevarat ca:

faza apoasa depaseste 25% din masa unguentului

pe tegumente realizeaza film opac

9

A.

in FR X este oficinal unguentul cu oxid de zinc 1%

nu au efect de filtru solar

au proprietati absorbante pentru diferite noxe deoarece suprafata particulelor solide continute este redusa

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 533/Leucuta)

La obtinerea unguentelor acceleratorii de penetrare:

sunt incompatibili cu substantele active

au actiune farmacologica

10

A.

scad temporar capacitatea bariera a pielii

nu trebuie sa permita pierderea unor componente ale lichidelor biologice

sunt alergeni

B.

C.

D.

E.

(pag. 527/Leucuta)

Afirmatii adevarate despre bazele de unguent lavabile:

pot fi anhidre sau hidratate de tip U/A

se numesc si evanescente

11

A.

formeaza un film care nu este ocluziv dupa aplicare pe piele

se indeparteaza doar prin spalare cu apa si sapun

sunt reprezentate de unguentul cu alcooli de lana hidrata

B.

C.

D.

E.

(pag. 532/Leucuta)

Caracteristicile acceleratorilor de penetrare utilizati la obtinerea unguentelor:

cresc temporar capacitatea de bariera a pielii

au actiune farmacologica

12

A.

sunt alergizanti

scad temporar capacitatea bariera a pielii

nu trebuie sa permita pierderea unor componente ale lichidelor biologice

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 527/Leucuta)

Pag. 178 din 284

Page 179: Teste Farmacie

Factori dependenti de natura chimica a substantei madicamentoase care influenteaza transferul cutanat:

coeficientul de repartitie U/A

coeficientul de repartitie strat cornos/vehicul

13

A.

activitatea termodinamica a substantei medicamentoase

prezenta unei duble legaturi C2-C3

clearance-ul substantei medicamentoase dupa traversarea stratului cornos

B.

C.

D.

E.

(pag. 525/Leucuta)

Bazele de absorbtie hidratate:

se numesc si coldcreme

sunt amestecuri de polietilenglicoli cu mase moleculare mici si mari

14

A.

Sunt emulsii apa/ulei

unguentul emulgator este un astfel de exemplu

lanolina hidratata cu 25% apa este un astfel de exemplu

B.

C.

D.

E.

(pag. 532/Leucuta)

Bazele de unguent lavabile:

pot fi baze anhidre

pot fi hidratate de tip U/A

15

A.

pot fi hidratate de tip A/U

se mai numesc si crème

dupa evaporarea apei formeaza un film continuu si hidrofob

B.

C.

D.

E.

(pag. 532/Leucuta)

Unguentele trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii de calitate:

instabilitate fizica

prezenta caracterului sensibilizant

16

A.

puritate

eficienta-efect terapeutic bun

stabilitate fizico-chimica

B.

C.

D.

E.

(pag. 533/Leucuta)

Biodisponibilitatea cutanata poate fi mai mica in urmatoarele cazuri:

cand solubilitatea in vehicul este foarte mare

cand coeficientul de repartitie piele/vehicul este mic

17

A.

cand solubilitatea in vehicul este foarte mica

cand substanta medicamentoasa este emulsionata in vehicul

cand coeficientul de repartitie piele/vehicul este mare

B.

C.

D.

E.

(pag. 529/Leucuta)

Se pot folosi ca promotori ai absorbtiei percutanate urmatoarele substante:

dimetilsulfoxid

propilenglicol

18

A.

dimetilacetamida

dimetilformamida

miristat de izopropil

B.

C.

D.

E.

(pag. 527/Leucuta)

Elemente mai importante care infuenteaza transferul percutanat:

coeficientul de repartitie strat cornos/vehicul

activitatea termodinamica a substantei medicamentoase

19

A.

clearance-ul substantei medicamentoase dupa traversarea stratului cornos

natura chimica a substantei medicamentoase

cantitatea de excipient folosita

B.

C.

D.

E.

(pag. 525/Leucuta)

Afirmatii corecte privind bazele de unguent lavabile:

prin incorporarea de substante grase pot avea caracter emolient

dupa evaporarea apei ramane un film semipermeabil

20

A.

unguentul emulgator hidratat este o baza de tip emulsie U/A

lanolina hidratata cu 25% apa este o baza lavabila

dupa evaporarea apei ramane un film continuu si hidrofob

B.

C.

D.

E.

(pag. 523/Leucuta)

Urmatoarele afirmatii sunt corecte referitoare la bazele de absorbtie:

sunt anhidre si hidratate

cele hidratate au proprietati emoliente

21

A.

unguentul simplu este un vehicul anhidru constituit din vaselina-lanolina (10:90)

alcooli din lana sunt baze de absorbtie hidratate

cele hidratate se numesc si coldcreme

B.

C.

D.

E.

(pag. 532/Leucuta)

Etapele absorbtiei percutanate sunt urmatoarele:

dizolvarea particulei de substanta medicamentoasa in excipient

difuzia moleculelor substantei medicamentoase prin vehicul spre suprafata pielii

22

A.

parasirea vehicului si patrunderea in foliculii pilosi

retinere in derm

difuzia prin stratul cornos ,in epiderm si derm

B.

C.

D.

E.

(pag. 521/Leucuta)

Pag. 179 din 284

Page 180: Teste Farmacie

Absorbtia transfoliculara a substantei active se realizeaza prin:

glandele sebacee

glandele endocrine

23

A.

glandele sudoripare

anexele pielii

peretii foliculilor pilosi

B.

C.

D.

E.

(pag. 519/Leucuta)

Produse naturale organice formatoare de geluri:

tragacanta

agar

24

A.

bentonita

pectine

carragenan

B.

C.

D.

E.

(pag. 532/Leucuta)

Referitor la paste este adevarat ca:

pot sa contina oxid de Zn, talc, amidon

sunt unguente cu un continut ridicat de substante insolubile solide (20-50%)

25

A.

au proprietati absorbante pentru diferite noxe chimice

sunt foarte grase

sunt transparente

B.

C.

D.

E.

(pag. 533/Leucuta)

Conform Suplimentului FRX din 2004, din clasa preparatelor semisolide pentru aplicatii cutanate fac parte:

unguentele

crèmele

26

A.

gelurile

emplastrele medicamentoase

solutiile

B.

C.

D.

E.

(pag. 153/Supl 2004)

Preparatele semisolide pentru aplicatii cutanate pot contine:

antioxidanti

conservanti antimicrobieni

27

A.

stabilizanti

agenti de crestere a solubilitatii

emulgatori

B.

C.

D.

E.

(pag. 152/Supl 2004)

In cazul preparatelor semisolide, Suplimentul FRX din 2004 prevede ca trebuie luate masuri corespunzatoare pentru asigurarea calitatii microbiologice in urmatoarele etape:

preformulare

fabricare

28

A.

ambalare

conservare

distributie

B.

C.

D.

E.

(pag. 153,154/Supl 2004)

Pentru a asigura preparatelor semisolide proprietatile reologice adecvate, se pot efectua urmatoarele determinari, conform FRX Supliment 2004:

masurarea consistentei prin penetrometrie

masurarea densitatii

29

A.

masurarea vascozitatii

masurarea conductibilitatii electrice

masurarea tensiunii superficiale

B.

C.

D.

E.

(pag. 154/Supl 2004)

Conservarea preparatelor semisolide pentru aplicatii cutanate:

se face in recipiente inchise etans daca preparatele contin apa

se face in recipiente inchise etans daca preparatele contin componente volatile

30

A.

se face in recipiente sterile, inchise etans, securizate, daca preparatele sunt sterile

se face in recipiente sterile, inchise etans, securizate daca preparatele contin apa

se face in recipiente sterile, inchise etans, securizate daca preparatele contin componente volatile

B.

C.

D.

E.

(pag. 154,155/Supl 2004)

Eticheta preparatelor semisolide trebuie sa mentioneze:

denumirea tuturor etapelor prepararii

daca preparatul este steril, atunci cand este cazul

31

A.

denumirea tuturor substantelor oficinale continute

denumirea tuturor conservantilor adaugati

conditiile de preparare

B.

C.

D.

E.

(pag. 155/Supl 2004)

Pag. 180 din 284

Page 181: Teste Farmacie

Dintre componentele bazelor de unguent utilizate pentru prepararea unguentele hidrofobe fac parte:

grasimile

parafinele solide

32

A.

cerurile

glicerina

polialchilsiloxanii lichizi

B.

C.

D.

E.

(pag. 155/Supl 2004)

Emulgatorii care stabilizeaza emulsiile de tipul de tipul apa in ulei folositi la prepararea unguentelor de tip emulsii sunt:

monogliceride

alcoolii de lana

33

A.

alcooli grasi sulfatati

esteri ai sorbitanului

alcooli grasi

B.

C.

D.

E.

(pag. 155/Supl 2004)

Emulgatorii care stabilizeaza emulsiile de tipul ulei in apa folositi la prepararea unguentelor emulsie sunt:

alcoolii grasi sulfatati

eter cetostearil de macrogol

34

A.

polisorbatii

alcoolii grasi

esteri ai acizilor grasi cu macrogolii

B.

C.

D.

E.

(pag. 155,156/Supl 2004)

Cremele sunt:

Preparate semisolide polifazice pentru aplicatii cutanate, compuse dintr-o faza lipofila si o faza hidrofila

Lichide gelificate cu ajutorul unor agenti de gelificare corespunzatori

35

A.

Preparate semisolide destinate aplicarii cutanate, care contin proportii crescute de pulbere fin dispersata in baza

Preparate compuse dintr-o baza hidrofila capabila sa retina caldura, in care sunt dispersate substante active solide sau lichide

Preparate flexibile, care contin una sau mai multe substante active, destinate aplicarii pe piele in vederea mentinerii unui contact direct intre aceasta si substantele active, astfel incat acestea pot fi absorbite lent sau pot actiona ca agenti protectori sau cheratolitici

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 157/Supl 2004)

Emplastrele sunt:

Preparate compuse dintr-o baza hidrofila capabila sa retina caldura, in care sunt dispersate substante active solide sau lichide

Lichide gelificate cu ajutorul unor agenti de gelificare corespunzatori

36

A.

Preparate semisolide destinate aplicarii cutanate, care contin proportii crescute de pulbere fin dispersata in baza

Preparate semisolide polifazice pentru aplicatii cutanate, compuse dintr-o faza lipofila si o faza hidrofila

Preparate flexibile, care contin una sau mai multe substante active, destinate aplicarii pe piele in vederea mentinerii unui contact direct intre aceasta si substantele active, astfel incat acestea pot fi absorbite lent sau pot actiona ca agenti protectori sau cheratolitici

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 158/Supl 2004)

Referitor la emplastre, sunt incorecte urmatoarele afirmatii:

Sunt preparate flexibile, care contin una sau mai multe substante active, destinate aplicarii pe piele in vederea mentinerii unui contact direct intre aceasta si substantele active, astfel incat acestea pot fi absorbite lent sau pot actiona ca agenti protectori sau cheratolitici

Nu trebuie sa fie responsabile de iritarea sau de sensibilizarea pielii

37

A.

Banda protectoare din alcatuirea emplastrelor nu trebuie sa antreneze din preparatul medicamentos, atunci cand este separata de stratul adeziv, dupa administrare

Se prezinta intr-o singura dimensiune

Adera puternic pe piele printr-o simpla apasare

B.

C.

D.

E.

(pag. 157,158/Supl 2004)

Benzile protectoare din compozitia emplastrelor:

Ajuta la separarea straturilor adezive ale emplastrelor

Se indeparteaza inainte de administrarea pe piele

38

A.

Banda protectoare din alcatuirea emplastrelor nu trebuie sa antreneze din preparatul medicamentos, atunci cand este separata de stratul adeziv, inainte de administrare

Se prezinta intr-o singura dimensiune

Sunt constituite din material sintetic sau natural

B.

C.

D.

E.

(pag. 158)

Pag. 181 din 284

Page 182: Teste Farmacie

Gelurile hidrofile pot contine:

Amidon

Derivati celulozici

39

A.

Ulei de parafina

Propilenglicol

Silicati de magneziu si aluminiu

B.

C.

D.

E.

(pag. 157/Supl 2004)

Gelurile lipofile pot sa contina:

Ulei de parafina

Polietilena

40

A.

Uleiuri grase

Derivati celulozici

Sapunuri de aluminiu sau zinc

B.

C.

D.

E.

(pag. 157/Supl 2004)

Emplastrele se pot clasifica in:

Crème

Geluri

41

A.

Paste

Cataplasme

Nici unul dintre raspunsurile de mai sus

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 156,157/Supl 2004)

Suplimentul FRX din 2004 prevede urmatoarele determinari pentru preparatele semisolide pentru aplicare cutanata:

Masa sau volumul eliberat

Marimea particulelor

42

A.

Sterilitatea

Dizolvarea

Nici unul din raspunsurile de mai sus

B.

C.

D.

E.

(pag. 154/Supl 2004)

Principalele functii ale pielii sunt:

invelirea si protejarea tesuturilor si lichidelor organismului

functie termoreglatoare

43

A.

rol de reglarea presiunii sanguine

functie de reproducere

functie de protectie impotriva noxelor externe

B.

C.

D.

E.

(pag. 516,517/Leucuta)

Poarta denumirea de "manta acida" a pielii:

aparatul pilosebaceu

sebumul

44

A.

stratul cornos

epidermul

stratul spinos

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 514,515/Leucuta)

Care din urmatoarele variante sunt zone terapeutice la nivelul pielii:

stratul Malpighi

stratul cornos

45

A.

suprafata externa

glandele pielii

epidermul viu si dermul superior

B.

C.

D.

E.

(pag. 517,518/Leucuta)

Absorbtia percutanata se poate realiza prin urmatoarele cai:

transcornean

transepidermic

46

A.

transfolicular

raspunsurile a si b

raspunsurile a si c

B.

C.

D.

E.

(pag. 519/Leucuta)

Absorbtia decurge in urmatoarele etape consecutive:

difuzia moleculelor prin vehicul spre suprafata pielii, dizolvarea particulei de substanta medicamentoasa in excipient, parasirea vehiculului si patrunderea in stratul cornos, difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm

dizolvarea particulei de substanta medicamentoasa in excipient, difuzia moleculelor prin vehicul spre suprafata pielii, parasirea vehiculului si patrunderea in stratul cornos, difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm

47

A.

parasirea vehiculului si patrunderea in stratul cornos, dizolvarea particulei de substanta medicamentoasa in excipient, difuzia moleculelor prin vehicul spre suprafata pielii, difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm

difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm, parasirea vehiculului si patrunderea in stratul cornos, dizolvarea particulei de substanta medicamentoasa in excipient, difuzia moleculelor prin vehicul spre suprafata pielii

difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm, difuzia moleculelor prin vehicul spre suprafata pielii, parasirea vehiculului si patrunderea in stratul cornos, dizolvarea particulei de substanta medicamentoasa in excipient.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 521/Leucuta)

Fac parte din categoria acceleratorilor absorbtiei percutanate:

tensioactivii

dimetilsulfoxidul

48

A.

acidul salicilic

dimetilformamida

acidul oleic

B.

C.

D.

E.

(pag. 527,528/Leucuta)

Pag. 182 din 284

Page 183: Teste Farmacie

Factori ce influenteaza absorbtia percutanata:

factori meteorologici

factori fiziologici

49

A.

natura chimica a substantei medicamentoase

tipul vehicolului

natura adjuvantilor

B.

C.

D.

E.

(pag. 525-528/Leucuta)

Excipientul poate avea urmatoarele roluri in formularea preparatelor dermatologice:

vehicul hidrofob

agent de scadere a vascozitatii

50

A.

vehicul neapos, miscibil cu apa, cosolvent

formator de matrita

agent de crestere a vascozitatii

B.

C.

D.

E.

(pag. 529/Leucuta)

Tema nr. 36

Preparate transdermice

Bibliografie asociata temei:

Sorin Leucuta - Tehnologie farmaceutica industriala, Ed. Dacia, 2001.

pag. 610-641

Elementele structurale comune la toare STT-urile sunt:

un strat permeabil,

un strat impermeabil,

1

A.

un strat support pentru susbtanţa medicamentoasă,

un strat suport pentru unguent,

o membrană pentru controlul vitezei de eliberare.

B.

C.

D.

E.

(pag. 842)

Controlul dozei de substanţă medicamentoasă eliberată dintr-un STT are la bază următoarele mecanisme:

difuzie moleculară pasivă a substanţei în structurile pielii

difuzie activată de o forţă fizică de transport

2

A.

nici un răspuns nu e correct

difuzie activată de umiditate

difuzie activată de bioadezivitate

B.

C.

D.

E.

(pag. 845)

Din punct de vedere al tehnologiei farmaceutice, STT-urile se clasifică în STT-uri cu eliberare:

controlată prin permeabilitatea membrane,

prin difuzie controlată de matriţă,

3

A.

controlată din microrezervoare cu soluţie,

controlată de curentul electric,

toate răspunsurile sunt corecte.

B.

C.

D.

E.

(pag. 853)

Sistemele terapeutice transdermice:

se aplica pe leziunea respectiva a pielii

irita pielea

4

A.

sensibilizeaza pielea dupa aplicatii repetate

au un film protector

contin doua folii preotectoare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. FRX - 172)

Suportul extern al sistemelor terapeutice transdermice:

este permeabil fata de substantele active si impermeabil fata de apa

este impermeabil fata de substantele active si fata de apa

5

A.

nu sustine preparatul

este impermeabil fata de substantele active si permeabil fata de apa

nu protejeaza preparatul

B.

C.

D.

E.

*

(pag. FRX - 171)

Sistemele terapeutice transdermice – afirmatii adevarate:

poate fi constituit dintr-o matrita solida sau semisolida

Compozitia si structura matritei influenteaza modul de difuziune transdermica a substantelor active

6

A.

poate fi constituit numai dintr-o matrita solida

structura matritei nu influenteaza modul de difuziune transdermica a substantelor active

nu conteaza tipul matritei

B.

C.

D.

E.

(pag. FRX - 171)

Din categoria sistemelor cu cedare controlata autoreglabila (inteligente) fac parte:

sistemele bioadezive

dispozitive cu cedare controlata

7

A.

sisteme cu eliberare pulsatorie

sisteme cu eliberare autoreglabila

sisteme vectorizate

B.

C.

D.

E.

(pag. Leucuta - pg. 636)

Pag. 183 din 284

Page 184: Teste Farmacie

Dispozitive modulabile pentru transportul medicamentos transdermic:

pompe seringi

Iontoforeza

8

A.

sistemul Oros

Electroporarea

fonoforeza

B.

C.

D.

E.

(pag. Leucuta - pg. 637)

Sisteme de administrare cu viteza preprogramata a substantei medicamentoase:

pompe peristaltice

sisteme vectorizate

9

A.

sisteme rezervor cu membrana, cu cedare controlata de permeabilitate

sisteme matrita sau monolitice, cu cedare controlata de difuzie

sisteme cu microcompartimente inchise, cu cedare controlata de dizolvare

B.

C.

D.

E.

(pag. Leucuta - pg. 611)

Sisteme cu cedare preprogramata bazata pe difuzia moleculara printr-o membrana polimerica:

Ocusert

Nitroderm

10

A.

Scopoderm

Catapres

Seretide

B.

C.

D.

E.

(pag. Leucuta - pg. 612)

Sistemul terapeutic Transderm – Nitro afirmatii adevarate:

contine nitroglicerina asociata cu Clonodina pentru prevenirea crizelor de angina

contine nitroglicerina

11

A.

este de tip rezervor

este dispozitiv de cedare modulat din exterior

este dispozitiv de cedare transdermic

B.

C.

D.

E.

(pag. Leucuta - pg. 614)

Norplant:

este un sistem terapeutic pentru aplicare dermica

este un sistem terapeutic pentru implantare dermica

12

A.

contine levonorgestrel

contine extract de plante

contine nicotina

B.

C.

D.

E.

(pag. Leucuta - pg. 616)

Duragesic – afirmatii adevarate:

este un sistem de administrare cu viteza preprogramata a substantei medicamentoase

contine Fentanil

13

A.

contine scopolamina

cantitatea de substanta eliberata este direct proportionala cu marimea plasturilor

contine Diazepam

B.

C.

D.

E.

(pag. Leucuta - pg. 616)

Sistemul Deponit

este un sistem terapeutic`de tip matrita continand Nitroglicerina

este un sistem iontoforetic periodic transdermic

14

A.

este un sistem modulabil prin camp magnetic exterior

este preparat prin realizarea unor straturi succesive de polimer izobutilenic

contine Fentanil

B.

C.

D.

E.

(pag. Leucuta - pg. 618)

Sistemul Compudose - afirmatii adevarate:

este dispozitiv de cedare modulat din exterior

este un sistem terapeutic`de tip matrita administrabil ca implant subdermic

15

A.

contine estradiol intr-un extract siliconic

contine Levonorgestrel intr-un extract siliconic

contine scopolamina

B.

C.

D.

E.

(pag. Leucuta - pg. 618)

Sistemul Oros:

este o pompa osmotica de uz oral

are marimea unui comprimat obisnuit

16

A.

este impermeabil fata de substantele active si fata de apa

este un sistem modulabil de pH

este un sistem terapeutic pentru implantare dermica

B.

C.

D.

E.

(pag. Leucuta - pg. 622)

Pompe si sisteme implantabile pentru perfuzare – exemple:

pompe osmotice

dispozitive de perfuzare ambulatorii

17

A.

sisteme de perfuzare continua

pompe peristaltice

sisteme vectorizate

B.

C.

D.

E.

(pag. Leucuta - pg. 624)

Pag. 184 din 284

Page 185: Teste Farmacie

Exemple de pompe de perfuzare implantabile:

Sistemul Oros

Catapres

18

A.

dispozitive cu presiune de vapori

pompe peristaltice

Sistemul Deponit

B.

C.

D.

E.

(pag. Leucuta - pg. 629)

Dispozitivele cu modulare din exterior sunt:

hidrogeluri termosensibile

dispozitive cu cedare modulata de schimbarea pH-ului

19

A.

pompe seringi

Iontoforeza

Sistemul Oros

B.

C.

D.

E.

(pag. Leucuta - pg. 640)

In cazul sistemelor cu cedare controlata eliberarea substantei medicamentoase;

a. este neinfluentata de variabilele fiziologice locale

c. este influentata de variabilele fiziologice localed. viteza de cedare este neprogramata

b. se face cu o viteza inconstanta

20

A.

c. este influentata de variabilele fiziologice locale

d. viteza de cedare este neprogramata

e. se face cu o viteza nereproductibila

B.

C.

D.

E.

*

(pag. Leucuta/pg. 610)

Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul Ocusert sunt adevarate cu exceptia;

este un implant ocular

contine pilocarpina baza dispersata in ulei de silicona

21

A.

se comercializeaza doua forme Pilo-20 si Pilo-40

contine pilocarpina baza dispersata in gel de alginat

viteza de cedare din sistem este inferioara vitezei de absorbtie prin cornee.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. ( Leucuta/pg. 614))

Exemple de sisteme terapeutice comercializate:

Transderm-scop

Transderm-nitro

22

A.

Nicoderm CQ

Normaderm

Norplant

B.

C.

D.

E.

(pag. ( Leucuta/pg. 615).)

Exemple de sisteme polimerice cu cedare controlata tip matrita:

Progestasert

Ocusert

23

A.

Nitro-dur

Compudose

Deponit

B.

C.

D.

E.

(pag. ( Leucuta - pg. 618))

Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul Transderm-nitro sunt false cu exceptia;

este un sistem tip matrita

contine triturat de nitroglicerina pe gel de alginat

24

A.

contine clonidina asociata cu nitroglicerina pentru prevenirea anginei pectorale

este un sistem tip rezervor

se foloseste ca implant cutanat

B.

C.

D.

E.

*

(pag. ( Leucuta - pg. 614))

Conform FRX, suplimentul 2004,sistemele terapeutice transdermice:a. sunt preparate farmaceutice inflexibile

sunt preparate farmaceutice inflexibile

sunt de dimensiuni fixe, standardizate

25

A.

contin o numai o substanta activa

structura matritei nu influenteaza modul de difuziune transdermica a substantei active

elibereaza substanta activa in circulatia generala dupa traversarea barierei cutanate.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. (9 – 171))

Sistemele terapeutice transdermice nu contin

solubilizanti

stabilizanti

26

A.

substante farmacologic active

substante care sa modifice absorbtia transdermica

substante care sa modifice absorbtia transdermica

B.

C.

D.

E.

*

(pag. (9 – 171))

Pag. 185 din 284

Page 186: Teste Farmacie

Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemele de cedare a substantei medicamentoase activate de enzime sunt false cu exceptia:

rezervorul medicamentos este alcatuit din microsfere de substanta medicamentoasa

procesul enzimatic activeaza cedarea substantei cu o cinetica de ordinul 0

27

A.

rezervorul medicamentos este alcatuit din macrosfere de substanta medicamentoasa

procesul enzimatic activeaza cedarea substantei cu o cinetica de ordinul 1

un proces neenzimatic activeaza cedarea substantei

B.

C.

D.

E.

*

(pag. ( Leucuta - pg. 636))

Viteza de cedare a substantei medicamentoase din sistemele de cedare controlata tip matrita este influentata de urmatorii factori cu exceptia:

timp

doza initiala in matrita polimerului

28

A.

solubilitatea substantei medicamentoase in polimer

coeficientul de difuzie a moleculelor substantei medicamentoase in matrita polimerului

gradul de hidratare al substantei medicamentoase

B.

C.

D.

E.

*

(pag. ( Leucuta - pg. 616))

Sistemul Progestasert:

contine cristale de estradiol dispersate in ulei de silicona

este invelit de o membrana neporoasa de copolimer de etilen-vinil-acetat

29

A.

contine cristale de scopolamina dispersate in ulei de silicona

este invelit de o membrana poroasa de copolimer de etilen-vinil-acetat

elibereaza substanta medicamentoasa cu o cinetica de ordinul 1

B.

C.

D.

E.

*

(pag. ( Leucuta - pg. 614))

Referitor la tehnologia sistemelor cu eliberare controlata este adevarat ca:a. formularea micsoreaza viteza de cedare

formularea micsoreaza viteza de cedare

formularea micsoreaza viteza de absorbtie

30

A.

asigura un control al absorbtiei in organism

formularea creste viteza de cedare

formularea creste viteza de absorbtie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. ( Leucuta - pg. 611))

Sistemele de administrare cu viteza controlata prin activare sunt activate de urmatorii factori cu exceptia:

presiune osmotica

ph

31

A.

ioni

presiunea vaporilor

forta de comprimare exercitata de ponsoanele masinii de comprimat

B.

C.

D.

E.

*

(pag. ( Leucuta - pg. 611))

Sistemele de administrare cu viteza preprogramata a substantei medicamentoase:

Sunt sisteme rezervor cu membrana, cu cedare controlata de permeabilitate

Sunt sisteme rezervor cu membrana, cu cedare controlata de pH

32

A.

Sunt sisteme rezervor cu matrita cu cedare controlata de ioni

sunt sisteme cu microcompartimente deschise cu cedare controlata prin dizolvare

sunt sisteme cu macrocompartimente inchise cu cedare controlata de difuzie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. Leucuta - pg. 611))

Sistemul Nitrodisc (Roberts):

Utilizeaza o matrita de alginat siliconic

Viteza de cedare poate scade la asociere cu ulei mineral

33

A.

Viteza de cedare poate creste la asociere cu ulei de izopropil

este format din macrocompartimente inchise

este format din microcompartimente deschise

B.

C.

D.

E.

*

(pag. ( Leucuta - pg. 620))

Presiunea osmotica ca sistem de activare a eliberarii din sistem se intalneste in:

Pompa osmotica elementara (Oros).

Pompa osmotica „push pull”

34

A.

Pompa osmotica implantabila Alzet

Pompa osmotica Ocusert

Pompa osmotica Progestasert

B.

C.

D.

E.

(pag. ( Leucuta - pg. 621))

Exemple de sisteme de cedare controlata cu microcompartimente inchise

Sistemul Nitrodisc

Dispozitiv transdermic contraceptiv

35

A.

Dispozitiv implantabil Syncro-Mate-C

Sistemul Deponit

Sistem terapeutic transderm-Nitro

B.

C.

D.

E.

(pag. ( Leucuta - pg. 620))

Pag. 186 din 284

Page 187: Teste Farmacie

Iontoforeza:

utilizeaza un camp electric pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase ionizabile prin piele

utilizeaza un camp magnetic pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase ionizabile prin piele

36

A.

se mai numeste si transferul atomilor

se mai numeste si transferul ionilor

este folosita pentru transferul pasiv al pilocarpinei

B.

C.

D.

E.

(pag. ( Leucuta - pg. 631)

Sistemele bioadezive:

sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta fata de membranele biologice

sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta fata de organele cavitare

37

A.

mecanismul bioadeziunii este mecanic

eliberarea este controlata de osmoza prin bariera gelifiata

mecanismul bioadeziunii este termic

B.

C.

D.

E.

*

(pag. ( Leucuta - pg. 634))

Formularea sistemelor terapeutice nu include

faza preformularii

alegerea vehiculului

38

A.

alegerea excipientilor

testul de dezagregare al sistemelor

alegerea variabilelor tehnologice de fabricare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. ( Leucuta - pg. 610))

Conditia esentiala pentru realizarea unui preparat cu actiune prelungita este

lipsa unor efecte imunologice

puritatea substantei medicamentoase

39

A.

inocuitatea relativa a medicamentului

cedarea cu viteza mai mare a substantei medicamentoase decat viteza de absorbtie in organism

cedarea cu viteza mai mica a substantei medicamentoase decat viteza de absorbtie in organism

B.

C.

D.

E.

*

(pag. ( Leucuta - pg. 611))

Sistemele cu cedare preprogramata bazata pe difuzia moleculara:

folosesc presiunea osmotica ca sursa de energie

se bazeaza pe transferul de masa generat de lipsa unui gradient de concentratie

40

A.

Difuzia substantei medicamentoase urmeaza de regula legea Fick

folosesc presiunea vaporilor ca sursa de energie

se bazeaza pe transferul de masa generat de ioni

B.

C.

D.

E.

*

(pag. ( Leucuta - pg. 612))

Sistemul terapeutic Duragesic (Alza):

Este un sistem transdermic ce contine Fentanil

Este un sistem transdermic ce contine Morfina

41

A.

rezervorul medicamentos este o solutie metanolica a substantei medicamentoase

contine scopolamina

contine nitroglicerina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. ( Leucuta - pg. 616))

Sistemul terapeutic Norplant:

este un dispozitiv intrauterin

contine progesteron

42

A.

contine levonorgestrel

se aplica cutanat

contine nicotina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. ( Leucuta - pg. 616))

Clasele medicamentoase folosite in pompele osmotice implantabile sunt urmatoarele cu exceptia:

anestezice

antibiotice

43

A.

anticoagulante

dezinfectante

hormoni

B.

C.

D.

E.

*

(pag. ( Leucuta - pg. 624))

Pompele si sistemele implantabile pentru perfuzare sunt urmatoarele cu exceptia:

pompe osmotice

dispozitive de perfuzare ambulatorii

44

A.

sisteme contifue de perfuzare continua

pompe de perfuzare implantabile

Dispozitive transdermice

B.

C.

D.

E.

*

(pag. Leucuta - pg. 624))

Iontoforeza:

utilizeaza un camp magnetic pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase

utilizeaza un camp electric pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase

45

A.

utilizeaza presiunea vaporilor pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase

utilizeaza hidroliza pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase

utilizeaza presiunea osmotica pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase

B.

C.

D.

E.

*

(pag. ( Leucuta - pg. 631))

Pag. 187 din 284

Page 188: Teste Farmacie

Fonoforeza:

este un sistem de cedare al substantei medicamentoase activata cu ajutorul ultasunetelor,

se numeste si ionoforeza

46

A.

foloseste energia electrica pentru a activa cedarea substantelor medicamentoase

foloseste hidratarea polimerului pentru a activa cedarea substantelor medicamentoase

este un sitem frecvent utilizat in medicina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. ( Leucuta - pg. 632))

Electroporarea:

consta in formarea pasagera de pori in stratul lipidic

se intalneste in cazul dispozitivelor de cedare a substantei medicamentoase modulate mecanic

47

A.

se intalneste in cazul dispozitivelor de cedare a substantei medicamentoase modulate magnetic

consta in formarea permanenta de pori in stratul lipidic

se mai numeste si sonoforeza

B.

C.

D.

E.

*

(pag. ( Leucuta - pg. 637))

Sistemele terapeutice transdermice se mai numesc si:

emplastra subcutanea

emplastra usum dermicum

48

A.

emplastra transcutanea

romplastra transcutanea

emplastra medicati

B.

C.

D.

E.

*

(pag. (FRX - 171))

Sistemul terapeutic transdermic:

contine o singura substanta activa

nu contine stabilizanti

49

A.

contin numai colorantii aprobati de Ministerul Sanatatii

contine una sau mai multe substante active

contine antioxidanti

B.

C.

D.

E.

*

(pag. FRX - 171)

Referitor la uniformitatea continutului sistemului terapeutic transdermic este adevarat ca:

trebuie sa corespunda determinarii A a uniformitatii continutului unidoza

trebuie sa corespunda determinarii D a uniformitatii continutului unidoza

50

A.

trebuie sa fie neuniforme

uniformitatea este stabilita standard

toate afirmatiile sunt false

B.

C.

D.

E.

*

(pag. FRX - 171)

Etichetarea sistemelor terapeutice transdermice:

trebuie sa mentioneze cantitatea totala de substante active

are obligatoriu chenar albastru

51

A.

are obligatoriu chenar rosu

nu trebuie sa mentioneze cantitatea totala de substante active, acestea fiind stiute

are obligatoriu chenar negru

B.

C.

D.

E.

*

(pag. FRX - 173)

Conservarea sistemelor terapeutice transdermice:

se pastreaza la loc racoros

se pastreaza la Venena

52

A.

se pastreaza la Separanda

se pastreaza la temperatura camerei

se pastreaza oriunde

B.

C.

D.

E.

*

(pag. FRX - 173)

Sistemele terapeutice transdermice – conditionare;

sub forma de rezervor solid

prezinta o membrana impermeabila ce nu influenteaza cedarea

53

A.

sub forma de rezervor semisolid

prezinta o membrana impermeabila ce influenteaza cedarea

prezinta o membrana permeabila ce influenteaza eliberarea

B.

C.

D.

E.

(pag. FRX - 172)

Tema nr. 37

Preparate rectale

Bibliografie asociata temei:

Sorin Leucuta - Tehnologie farmaceutica industriala, Ed. Dacia, 2001.

pag. 538-552;

Conform FR X supozitoarele cu metronidazol contin:

4 g metronidazol

0,5-1g metronidazol

1

A.

2g metronidazol

200mg metronidazol

100mg metronidazol

B.

C.

D.

E.

*

(pag. pag. 892/FRX)

Pag. 188 din 284

Page 189: Teste Farmacie

Supozitoarele pentru adulti au conform FR X greutatea de :

1-5g

2-4g

2

A.

2-3g

1-2g

5-12g

B.

C.

D.

E.

*

(pag. pag. 889/FRX)

Conform FR X supozitoarelor rectale preparate cu baze liposolubile, trebuie sa se topeasca la 37+/- 2 C in cel mult:

60 minute

15 minute

3

A.

30 minute

45 minute

90 minute

B.

C.

D.

E.

*

(pag. pag. 890/FRX)

Conform FR X supozitoarele rectale preparate cu baze hidrosolubile trebuie sa se dizolve la 37+/- 2 C in cel mult:

60 minute

30 minute

4

A.

20 minute

90 minute

40 minute

B.

C.

D.

E.

*

(pag. pag. 890/FRX)

Pastrarea supozitoarelor se face conform FR X in recipiente bine inchise la cel mult:

15 C

8 C

5

A.

25 C

18 C

30 C

B.

C.

D.

E.

*

(pag. pag. 890/FRX)

In farmacie supozitoarele se prepara prin:

comprimare directa

porfirizare

6

A.

metoda imersiei

granulare

modelare manuala

B.

C.

D.

E.

*

(pag. pag. 899/FRX)

Referitor la untul de cacao este adevarat ca:

este o baza hidrosolubila

este prevazut in FR X

7

A.

nu se preteaza la prepararea supozitoarelor prin topire si turnare in forme

nu este prevazut de FR X

nu se preteaza la prepararea supozitoarelor prin modelare manuala

B.

C.

D.

E.

*

(pag. pag. 890/FRX)

Gliceride semisintetice sunt urmatoarele cu exceptia:

Suppocire

Massa Novata

8

A.

Massa Estarinum

Witepsol

Massa tripla

B.

C.

D.

E.

*

(pag. pag. 543/Leucuta)

Dozele terapeutice maxime pentru substantele toxice si puternic active din supozitoare

aceleasi cu cele folosite în cazul preparatelor farmaceutice administrate intern

sunt de doua ori mai mari decât în cazul preparatelor farmaceutice administrate intern

9

A.

la supozitoare nu este necesar calculul dozelor maxime

pentru supozitoare exista tabele separate cu dozele terapeutice maxime

sunt de doua ori mai mici decât în cazul preparatelor farmaceutice administrate intern

B.

C.

D.

E.

*

(pag. pag. FR X, 889)

Supozitoarele rectale - au :

forma rotunda

forma ovoidala

10

A.

forma de torpila

forma cilindroconica

diametrul bazei 8-10 mm

B.

C.

D.

E.

(pag. pag. 889/FRX)

La prepararea supozitoarelor conform FR X se pot folosi si substante auxiliare ca:

diluanti

adsorbanti

11

A.

agenti tensioactivi

conservanti antimicrobieni potriviti

coloranti

B.

C.

D.

E.

(pag. pag. 889/FRX)

Pag. 189 din 284

Page 190: Teste Farmacie

Supozitoarele se pot administra pe urmatoarele cai:

i.m.

i.v.

12

A.

rectala

vaginala

uretrala

B.

C.

D.

E.

(pag. pag. 538/Leucuta)

Greutatea supozitoarelor rectale:

5-12 g

12-14g

13

A.

aproximativ 10 g

aproximativ 1 g pentru copii

aproximativ 2 g pentru adulti

B.

C.

D.

E.

(pag. pag. 538/Leucuta)

Administrarea rectala a medicamentelor se foloseste in urmatoarele situatii:

cand exista obstructii ale tractului gastro-intestinal

pentru evitarea primului pasaj hepatic

14

A.

numai cand substanta activa este foarte toxica administrata oral

cand substantele madicamentoase sunt inactivate de secretiile gastrice sau intestinale

in caz de vomismente

B.

C.

D.

E.

(pag. pag. 538/Leucuta)

Procesul de absorbtie prin mucoasa rectala poate avea drept etapa limitanta de viteza:

transportul moleculelor dizolvate prin membrana rectului

forma anhidra a substantei medicamentoase

15

A.

forma cristalina

cedarea substantei medicamentoase din forma farmaceutica

dizolvarea substantei medicamentoase din mucusul rectal

B.

C.

D.

E.

(pag. pag. 538/Leucuta)

Etapele eliberarii si absorbtiei substantei medicamentoase din supozitoare sunt:

transferul substantei madicamentoase prin membrana rectala

difuzia substantei medicamentoase dizolvate din excipientul topit sau dizolvat

16

A.

topirea bazei de supozitor

dizolvarea bazei de supozitor

transferul substantei medicamentoase nedizolvate din excipient in mucusul rectal

B.

C.

D.

E.

(pag. pag. 538/Leucuta)

In FRX sunt oficinale urmatoarele supozitoare:

cu piroxicam

cu fenilbutazona

17

A.

cu algocalmin

cu glicerol

cu metronidazol

B.

C.

D.

E.

(pag. pag. 892/FRX)

Afirmatii corecte privind untul de cacao:

este un excipient hidrofil

are tendinta la rancezire

18

A.

este un excipient gras

se pastreaza la rece ferit de lumina

se obtine prin presarea la rece a semintelor de Theobroma cacao

B.

C.

D.

E.

(pag. pag. 542/FRX)

Untul de cacao are urmatoarele dezavantaje:

polimorfism

variatii in compozitie

19

A.

tendinta la rancezire

inocuitatea

toleranta locala

B.

C.

D.

E.

(pag. pag. 543/Leucuta)

Caracteristicile gliceridelor semisintetice folosite ca baza de supozitoare:

solidificare rapida

indice hidroxil mare

20

A.

indice de iod scazut

punct de topire la 32-34 C

punct de topire la 40-45 C

B.

C.

D.

E.

(pag. pag. 543/Leucuta)

Proprietatile excipientilor folositi la prepararea supozitoarelor sunt:

interval suficient de mare intre punctul de topire si solidificare

solidificarea sa se faca prin contractie de volum

21

A.

sa fie inerti chimici

interval mic intre punctul de topire si solidificare

sa aiba actiune farmacologica

B.

C.

D.

E.

(pag. pag. 542/Leucuta)

Pag. 190 din 284

Page 191: Teste Farmacie

Procedee de obtinere a gliceridelor semisintetice ca baze grase de supozitor:

hidrogenarea uleiului vegetal

presarea la cald a semintelor de Theobroma cacao

22

A.

procedeul de transesterificare a uleiului de palmier

procedeul reesterificarii

procedee extractive

B.

C.

D.

E.

(pag. pag. 543/Leucuta)

Plastifianti folositi la prepararea supozitoarelor:

ulei de ricin

hialuronidaza

23

A.

tocoferol

Tween 80

glicerol

B.

C.

D.

E.

(pag. pag. 545/Leucuta)

Promotori ai absorbtiei folositi la prepararea supozitoarelor:

tensioactivi

acid ascorbic

24

A.

Tween 80

salicilat de sodiu

acid oleic

B.

C.

D.

E.

(pag. pag. 545/Leucuta)

Adjuvantii tehnologici utilizati la malaxarea supozitoarelor sunt:

gliceride ale acizilor grasi saturati

uleiuri neutre cu vâscozitate redusa

25

A.

ulei de parafina

ulei de ricin

ulei de avocado

B.

C.

D.

E.

(pag. Leucuta - pag. 544)

Substantele medicamentoase continute de supozitoare pentru efectul lor sistemic sunt:

antihemoroidale

laxative

26

A.

purgative

Antispasmodice

tranchilizante

B.

C.

D.

E.

(pag. Leucuta - pag. 538)

Urmatoarele afirmatii despre calea rectala sunt adevarate cu exceptia :

Este alternativa caii orale

Nu se foloseste in vomismente

27

A.

Cantitatea de substanta medicamentoasa poate depasi doza maxima pentru calea orala

Nu se foloseste in obstructii gastro-intestinale

se utilizeaza frecvent in anestezia generala

B.

C.

D.

E.

(pag. Leucuta - pag. 538)

Proprietatile tehnologice ale gliceridelor semisintetice:

Hidrofilie variata

putere emulgatoare diferita

28

A.

prezinta polimorfism accentuat

solidificare rapida

Solidificare medie, lenta

B.

C.

D.

E.

(pag. Leucuta - pag. 543)

Inconvenientele masei gelatinoase in stocarea supozitoarelor sunt:

sensibila la actiunea luminii

incompatibilitati cu fenolul

29

A.

sensibila la umiditate

poate fi contaminata cu microorganisme

incompatibilitati cu toate substantele farmaceutice

B.

C.

D.

E.

(pag. Leucuta - pag. 544)

Bazele dispersabile in apa folosite la prepararea supozitoarelor

contin glicerina solidificata

sunt de obicei gliceride semisintetice

30

A.

sunt de obicei substante tensioactive singure sau in amestec

sunt de obicei acizi grasi si derivati

nu se folosesc

B.

C.

D.

E.

*

(pag. Leucuta - pag. 544)

Pulberi inerte folosite pentru usurarea incorporarii unor substante in supozitoare sunt:

Dioxid de siliciu coloidal

Talc

31

A.

Acid acetilsalicilic

Lactoza

Amidon

B.

C.

D.

E.

*

(pag. Leucuta - pag. 544)

Pag. 191 din 284

Page 192: Teste Farmacie

Urmatoarele afirmatii despre capsulele moi rectale sunt adevarate cu exceptia :

sunt preparate solide unidoza

au forma alungita

32

A.

pot fi acoperite cu lubrifianti

au forma sferica

sunt netede

B.

C.

D.

E.

*

(pag. FRX – 148)

Preparatele rectale semisolide :

Sunt unguente, creme, geluri

Sunt capsule gelatinoase moi

33

A.

sunt preparate multidoza

trebuie dizolvate in apa in momentul administrarii

sunt comprimate

B.

C.

D.

E.

*

(pag. FRX – 151)

Preparate rectale sunt urmatoarele, cu exceptia :

solutii

emulsii

34

A.

spume

capsule moi

Globule

B.

C.

D.

E.

*

(pag. FRX – 145)

Pulberile si comprimatele pentru solutii sau suspensii rectale :

Sunt preparate unidoza

Sunt preparate multidoza

35

A.

Nu trebuie sa se dezagrege

Contin edulcoranti

Nici una din afirmatii nu este adevarata

B.

C.

D.

E.

*

(pag. FRX – 145)

Urmatoarele forme farmaceutice se pot administra pe cale rectale cu exceptia :

Capsule moi rectale

solutii rectale

36

A.

spume rectale

Tampoane rectale

sisteme terapeutice osmotice rectale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. FRX – 145)

Ca excipient pentru prepararea supozitoarelor se poate folosi :

celuloza microcristalina

coloranti autorizati

37

A.

lactoza hidratata

fosfat dicalcic dihidratat

amidon pregelatinizat

B.

C.

D.

E.

*

(pag. FRX – 147)

Masa gelatinoasa folosita ca baza hidrosolubila pentru supozitoare :

are o putere de dispersare inferioara excipientilor grasi

permite absorbtia mai lenta a substantelor lipofile

38

A.

se foloseste indeosebi la prepararea ovulelor

este alcatuita din polietilenglicoli

se aleg gelatine cu forta de gelificare de 123-1150 grade Bloom

B.

C.

D.

E.

*

(pag. Leucuta - pag. 544)

Indicele de saponificare, caracteristica fizico-chimica a excipientilor pentru supozitoare :

reprezinta numarul de mg KOH necesar pentru neutralizarea acizilor grasi liberi

reda numarul de g de iod care reactioneaza cu 100 g grasime

39

A.

reprezinta cantitatea de apa in g care poate fi incorporata in 100 g grasime

reda numarul de g de iod care reactioneaza cu 100 g gelatina

reda numarul de g de iod care reactioneaza cu 100 g gelatina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. Leucuta - pag. 542)

Proprietatile excipientilor pentru supozitoare sunt urmatoarele cu exceptia :

solidificarea sa se faca prin contractie de volum

sa posede inertie chimica

40

A.

la stocarea medicamentului sa fie instabili fata de umiditate

sa nu fie contaminabili cu microorganisme

sa nu oxideze

B.

C.

D.

E.

*

(pag. Leucuta - pag. 542)

In timpul prepararii supozitoarelor inspectarea produsului poate releva urmatoarele nejunsuri cu exceptia :

lipsa de omogenitate a masei topite

Lipsa de coeziune

41

A.

crapaturi si fisuri

Lipsa de glisanti

sfaramare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. Leucuta - pag. 551)

Pag. 192 din 284

Page 193: Teste Farmacie

Fenomenul de transport al substantei medicamentoase din supozitoare prin masa excipientului topit sau dizolvat - afirmatii adevarate:

se face dependent de modul in care aceasta a fost incorporata in baza de supozitor

este influentat de pH

42

A.

este dependent de starea de agregare a substantei medicamentoase

depinde de indicele de iod al substantei

depinde de indicele de saponificare al substantei

B.

C.

D.

E.

*

(pag. Leucuta - pag. 541)

Procedeul topirii si turnarii utilizat la prepararea supozitoarelor afirmatii adevarate:

substanta medicamentoasa se malaxeaza cu untul de cacao razuit

se preteaza numai la excipientii hidrofili

43

A.

se preteaza numai la excipientii lipofili

trebuie cunoscuta capacitatea formei goale

substanta medicamentoasa se malaxeaza cu gliceride semisintetice

B.

C.

D.

E.

(pag. Leucuta - pag. 546)

Procedee de preparare ale supozitoarelor sunt urmatoarele cu exceptia :

modelare manuala

presarea in tipare

44

A.

Comprimarea directa

topire si turnare in forme manual, in doua etape

topire si turnare automatizat, in doua etape

B.

C.

D.

E.

*

(pag. Leucuta - pag. 546)

Timpul de deformare prin inmuiere sau lichefiere al supozitoarelor :

este o metoda propusa de Higuchi

supozitorul este introdus intr-un flacon de plastic

45

A.

este o metoda propusa de Krowczinski

se face cu dispozitivul Erweka

determina timpul de topire integrala a supozitorului imersat in baie de apa la 37ºC.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. Leucuta - pag. 551)

Substantele modificatoare ale hidrofiliei utilizate la prepararea supozitoarelor sunt urmatoarele cu exceptia :

alcool cetilic 5%

laurilsulfat de sodiu

46

A.

lecitina

miristat de PEG

Glicerol

B.

C.

D.

E.

*

(pag. Leucuta - pag. 544)

Referitor la folosirea apei ca substanta ajutatoare la prepararea supozitoarelor este adevarat ca :

in proportie 1-2% ajuta la incorporarea substantelor minerale

nu se contamineaza microbian

47

A.

nu favorizeaza hidroliza

In cantitati mari necesita tensioactivi pentru a putea fi incorporata

nu se foloseste ca substanta ajutatoare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. Leucuta - pag. 544)

Ca plastifiant la la prepararea supozitoarelor se poate folosi :

Tween 80

Dioxid de siliciu coloidal

48

A.

lactoza

ceara de albine

vaselina

B.

C.

D.

E.

*

(pag. Leucuta - pag. 545)

Controlul calitatii supozitoarelor consta in :

determinarea uniformitatii masei

influenta umiditatii

49

A.

influenta temperaturii

comportamentul la topire

determinarea potentialului zeta

B.

C.

D.

E.

*

(pag. Leucuta - pag. 551)

Referitor la aspectele biofarmaceutice legate de administrarea medicamentelor pe cale rectala este este adevarat ca ;

rectul are functie de absorbtie propriu-zisa

transpotul substantelor nu poate avea loc prin celulele epiteliale ale mucoasei rectale

50

A.

supozitoarele introduse in rect raman in partea sa inferioara

absorbtia se poate face datorita vascularizatiei abundente a regiunii submucoase

nici o afirmatie nu este adevarata

B.

C.

D.

E.

*

(pag. Leucuta - pag. 538)

Pag. 193 din 284

Page 194: Teste Farmacie

Tema nr. 38

Comprimate, capsule

Bibliografie asociata temei:

Sorin Leucuta - Tehnologie farmaceutica industriala, Ed. Dacia, 2001.

pag. 553-593

În funcţie de solubilitatea şi permeabilitatea substanţelor active, comprimatele se clasifică în:

comprimate cu substanţe active din clasa III SCB

comprimate cu substanţe active din clasa IV SCB

1

A.

comprimate cu substanţe active din clasa V SCB

comprimate cu substanţe active din clasa VI SCB

comprimate cu substanţe active din clasa VII SCB

B.

C.

D.

E.

(pag. 387)

Legăturile de adsorbţie în care intervin aglutinanţii întâlniţi la prepararea comprimatelor sunt:

aglutinant-matriţă

aglutinant-poanson

2

A.

aglutinant- aglutinant

aglutinant-substrat

substrat-substrat

B.

C.

D.

E.

(pag. 411)

Factorii dependenţi de material şi de formulare care influenţează structura comprimatelor şi rezistenţa mecanică sunt următorii cu excepţia:

proprietăţile fizico-chimice ale particulelor solide,

etapele de amestecare,

3

A.

umiditatea relativă,

tipurile de formulare pentru comprimarea directă, granularea umedă şi uscată,

selectarea şi influenţa substanţelor auxiliare

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 416)

Se numesc capsule operculate:

Capsulele amilacee

Capsulele gelatinoase moi

4

A.

Capsulele gelatinoase tari

Perlele

Casetele

B.

C.

D.

E.

*

(pag. pag. 193/FRX)

Conform F.R. X capsulele sunt pentru administrare:

Orala

Rectala

5

A.

Vaginala

Auriculara

Oculara

B.

C.

D.

E.

*

(pag. pag. 192/FRX)

Conform FR X, daca nu se prevede altfel, în formula de preparare a comprimatelor talcul trebuie sa fie de cel mult:

1%

2%

6

A.

3%

10%

5%

B.

C.

D.

E.

*

(pag. pag. 284/FRX)

Conform FR X, daca nu se prevede altfel, în formula de preparare a comprimatelor acidul stearic trebuie sa fie de cel mult:

10%

1%

7

A.

3%

15%

5%

B.

C.

D.

E.

*

(pag. pag. 284/FRX10)

Conform FR X, daca nu se prevede altfel, în formula de preparare a comprimatelor aerosilul trebuie sa fie de cel mult:

1%

10 %

8

A.

3%

2%

4%

B.

C.

D.

E.

*

(pag. pag. 284/FRX)

Conform FR X, comprimatele efervescente trebuie sa se dizolve sau sa se disperseze în apa cu efervescenta în cel mult:

20 minute

25 minute

9

A.

10 minute

15 minute

5 minute

B.

C.

D.

E.

*

(pag. pag. 284/FRX)

Pag. 194 din 284

Page 195: Teste Farmacie

Conform FR X, comprimatele acoperite trebuie sa se dezagrege în pepsina-solutie acida în cel mult:

25 minute

40 minute

10

A.

15 minute

30 minute

o ora

B.

C.

D.

E.

*

(pag. pag. 284/FRX)

Uniformitatea masei comprimatelor se determina, conform FR X, pe:

10 comprimate neacoperite

5 comprimate neacoperite

11

A.

20 comprimate neacoperite

25 comprimate neacoperite

15 comprimate neacoperite

B.

C.

D.

E.

*

(pag. pag. 248/FRX)

Conform F.R. X in formula de preparare a capsulelor:

Talcul trebuie sa fie de cel mult 1%

Talcul trebuie sa fie de cel mult 3%

12

A.

Acidul stearic trebuie sa fie de cel mult 1%

Acidul stearic trebuie sa fie de cel mult 3%

Aerosilul trebuie sa fie de cel mult 5%

B.

C.

D.

E.

(pag. pag. 192/FRX)

Sunt corecte afirmatiile:

Capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa se dezagrege in apa in cel mult 30min daca nu se prevede altfel

Capsulele amilacee trebuie sa se transforme in apa intr-o masa moale dupa 30sec

13

A.

Capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie in 120min daca nu se prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in pancreatina-solutie alcalina in cel mult 60min

Capsulele gelatinoase gastrosolubile nu trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie in 120min daca nu se prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in pancreatina-solutie alcalina in cel mult 60min

Capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie in 60min daca nu se prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in pancreatina-solutie alcalina in cel mult 120min

B.

C.

D.

E.

(pag. pag. 193/FRX)

Sunt oficinale urmatoarele capsule:

Capsule cu ampicilina

Capsule cu bromura de calciu

14

A.

Capsule cu ciclofosfamida

Capsule cu acetat de retinol

Capsule cu rifampicina

B.

C.

D.

E.

(pag. pag. 193-200/FRX)

Precizati afirmatiile incorecte conform F.R. X:

Comprimatele sunt preparate farmaceutice solide ce contin doze unitare din una sau mai multe substante active

Comprimatele sunt preparate farmaceutice solide ce contin doze multiple sau unitare din una sau mai multe substante active

15

A.

Nu se pot folosi coloranti admisi de M.S.

Se pot folosi coloranti admisi de M.S.

Se pastreaza in recipiente inchise etans

B.

C.

D.

E.

(pag. pag. 284-286/FRX)

Din punct de vedere al dezagregarii comprimatelor F.R. X prevede ca:

Comprimatele acoperite trebuie sa se dezagrege in apa in cel mult 15min daca nu se prevede altfel

Comprimatele acoperite enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie acida in 2 ore, daca nu se prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in pancreatina-solutie alcalina in cel mult 1 ora daca nu se prevede altfel

16

A.

Comprimatele neacoperite trebuie sa se dezagrege in apa in cel mult 15min daca nu se prevede altfel

Comprimatele efervescente trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie acida in cel mult 1 ora daca nu se prevede altfel

Comprimatele efervescente trebuie sa se dizolve sau sa se disperseze in apa cu efervescenta in cel mult 5 min

B.

C.

D.

E.

(pag. pag. 285/FRX)

La prepararea comprimatelor F.R. X prevede folosirea urmatoarelor substante auxiliare:

Agenti de curgere

Dezagraganti

17

A.

Agenti de crestere a vascozitatii

Aglutinanti

Diluanti

B.

C.

D.

E.

(pag. pag. 284/FRX)

Pag. 195 din 284

Page 196: Teste Farmacie

Indicati afirmatiile corecte, conform F.R. X

La prepararea comprimatelor talcul nu trebuie sa depaseasca 1%

La prepararea comprimatelor acidul stearic nu trebuie sa depaseasca 3%

18

A.

Adaugarea corectorilor de gust si miros la prepararea comprimatelor este admisa pentru comprimatele ce se mentin in gura

Adaugarea corectorilor de gust si miros la prepararea comprimatelor este admisa pentru comprimatele administrate dupa o prealabila dizolvare

Aerosilul nu trebuie sa depaseasca 3%

B.

C.

D.

E.

(pag. pag. 284/FRX)

Corespund termenului de "compressi obducti" conform F.R. X:

Comprimatele neacoperite

Drajeurile

19

A.

Comprimatele filmate

Comprimatele efervescente

Nu exista acest termen in F.R. X

B.

C.

D.

E.

(pag. pag. 284/FRX)

La prepararea comprimatelor se folosesc ca dezagreganti urmatoarele substante:

Alginati

Stearat de magneziu

20

A.

Bentonita

Polietilenglicol 4000

Carboximetilceluloza sodica

B.

C.

D.

E.

(pag. pag. 563/Leucuta)

Se folosesc ca diluanti la prepararea comprimatelor:

Amidon

Lactoza

21

A.

Manitol

Zahar

Laurilsulfat de sodiu

B.

C.

D.

E.

(pag. pag. 565/Leucuta)

Se folosesc drept lubrifianti pentru prepararea comprimatelor:

Ulei de vaselina

Uleiuri minerale

22

A.

Stearat de magneziu

Ciclamati

Dioxid de siliciu coloidal

B.

C.

D.

E.

(pag. pag. 567/Leucuta)

Se folosesc pentru acoperirea cu film a comprimatelor urmatorii polimeri enterosolubili:

Acetoftalat de celuloza

Etil celuloza

23

A.

Polivinilacetoftalat

Polivinilpirolidona

Polimeri ai acidului metacrilic si esterii sai

B.

C.

D.

E.

(pag. pag. 571/Leucuta)

La prepararea capsulelor se folosesc urmatoarele matrite hidrofile:

Metilceluloza

Acid poliacrilic

24

A.

Carbopoli

Gliceride

Polivinilpirolidona

B.

C.

D.

E.

(pag. (pag. 583/Leucuta)

Ca diluant pentru obtinerea comprimatelor se foloseste:

lactoza

papaverina clorhidrica

25

A.

manitolul

amidonul

zaharul

B.

C.

D.

E.

(pag. (pag. 565/Leucuta)

Liantii derivati de celuloza cei mai folositi pentru obtinerea comprimatelor sunt:

metilceluloza

carboximetil celuloza sodica

26

A.

hidroxipropilmetil celuloza sodica

guma arabica

guma tragacanta

B.

C.

D.

E.

(pag. ( Leucuta, p. 566))

Colorantii folositi la obtinere comprimatelor autorizati de M.S. sunt

eritrozina

indigotina

27

A.

siropul de lamaie

siropul de portocale

riboflavina

B.

C.

D.

E.

(pag. Leucuta, p. 568))

Pag. 196 din 284

Page 197: Teste Farmacie

Aromatizantii se folosesc la prepararea urmatoarelor comprimate

comprimate bucale

comprimate masticabile

28

A.

comprimate vaginale

comprimate enterosolubile

comprimate pentru supt

B.

C.

D.

E.

(pag. ( Leucuta, p. 568))

Granularea:

asigura aglomerarea particulelor substantei medicamentoase impreuna cu excipientii

reduce curgerea in matrita

29

A.

asigura o coeziunea mai buna in comprimat

se face prin compactizare

nu se face prin compactizare

B.

C.

D.

E.

(pag. ( Leucuta, p. 563))

Formularea comprimatelor are ca obiective :

calitatile fizice corespunzatoare ale comprimatului

puritatea chimica si microbiologica

30

A.

substanta medicamentoasa sa ramana in comprimat la locul de absorbtie

utilizarea unor emulgatori corespunzatori

obtinerea unui punct de solidificare adecvat

B.

C.

D.

E.

(pag. (Leucuta, p. 564))

Dezagragantii utilizati ca excipienti la prepararea comprimatelor – afirmatii adevarate :

talcul si dioxidul de siliciu coloidal sunt cel mai frecvent folositi

se folosesc sub forma dispersiilor in apa (mucilagii)

31

A.

se adauga amestecului de pulberi intragranular

se adauga amestecului de pulberi intergranular

imbunatatesc curgerea comprimatului in matrita

B.

C.

D.

E.

(pag. (Leucuta, p. 566))

Lubrifiantii propriu-zisi- ca excipienti la prepararea comprimatelor :

micsoreaza frecarea suprafetei laterale a comprimatului de matrita

usureaza curgerea granulatului din palnia de umplere in matrita

32

A.

maresc coeziunea particulelor pulberii pentru formarea granulatelor

se folosesc in formularea comprimatelor solubile

micsoreaza coeziunea particulelor pulberii pentru formarea granulatelor

B.

C.

D.

E.

*

(pag. (Leucuta, p. 566))

Comprimatele sublinguale:

trebuie sa se dezagrege lent

sunt foarte multe tipuri de comprimate de acest fel

33

A.

se mai numesc si pastile

se mai numesc tablete triturate

nici o afirmatie nu este corecta

B.

C.

D.

E.

*

(pag. (Leucuta, p. 575))

Comprimatele vaginale :

cedeaza rapid substanta medicamentoasa cu actiune locala

se folosesc comprimate efervescente

34

A.

se pot folosi comprimate implantabile

se pot folosi capsule implantabile

sunt acoperite cu selac

B.

C.

D.

E.

*

(pag. (Leucuta, p. 577))

Elementul esential al comprimatelor cu cedare prelungita este:

dezagregarea rapida

producerea unui efect terapeutic prelungit

35

A.

toti componentii sunt solubili in apa

micsorarea vitezei de cedare a substantei medicamentoase

marirea vitezei de cedare a substantei medicamentoase

B.

C.

D.

E.

*

(pag. (Leucuta, p. 578))

Avantajele comprimatelor cu cedare prelungita

lipsa de flexibilitate in medicatie

mentinerea nivelului medicamentos pe operioada cat mai scurta

36

A.

usurinta eliminarii rapide a substantei medicamentoase in caz de supradozare

fluctuatii ridicate ale nivelului medicamentos

lipsa efectelor adverse

B.

C.

D.

E.

*

(pag. (Leucuta, p. 578))

Sistemele cu eliberare continua :

sunt forme acoperite cu un film polimeric solubil in apa indiferent de pH

sunt forme acoperite cu un film polimeric solubil in apa la pH acid

37

A.

preparatele se pot realiza sub forma unor comprimate cu straturi concentrice

preparatele se pot realiza sub forma unor comprimate cu laminate

sunt forme acoperite cu un film polimeric insolubil in apa indiferent de pH

B.

C.

D.

E.

*

(pag. (Leucuta, p. 582))

Pag. 197 din 284

Page 198: Teste Farmacie

Rasinile schimbatoare de ioni ;

sunt utilizate pentru prelungirea cedarii substantelor medicamentoase

se bazeaza pe deplasarea rapida a substantei medicamentoase de pe complexul format cu rezina

38

A.

sunt utilizate pentru cedarea rapida a substantelor medicamentoase

utilizarea lor este limitata la substantele minerale

se folosesc polimeri hidrodispersabili

B.

C.

D.

E.

*

(pag. (Leucuta, p. 582))

In capsulele gelatinoase tari nu se conditioneaza

pulberi

granule

39

A.

Brichete

Bujiuri

suspensii

B.

C.

D.

E.

*

(pag. (Leucuta, p. 584))

Dintre factorii farmacocinetici implicati in formularea comprimatelor cu cedare modificata nu face parte:

volumul de distributie

constanta de viteza a eliminarii

40

A.

fractiunea F absorbita

doza D administrata

Valoarea pH-ului

B.

C.

D.

E.

*

(pag. (Leucuta, p. 578))

Medicamentele cu actiune repetata:

cedeaza tarziu dupa administrare o doza cu cedare imediata

cedeaza imediat dupa administrare o doza cu cedare lenta

41

A.

dupa o perioada de timp cedeaza o a doua doza cu cedare lenta

cedeaza imediat dupa administrare o doza cu cedare imediata

necesita administrari repetate

B.

C.

D.

E.

*

(pag. (Leucuta, p. 578))

Referitor la formularea materialului de umplut capsulele gelatinoase tari este adevarat ca:

amestecul de pulberi nu trebuie adus la un grad avnsat de omogenizare

substantele prescrise in cantitati mici nu reclama asocierea unui diluant

42

A.

adaugarea unor uleiuri micsoreaza si gradul de prafuire

asigurarea omogenitatii nu necesita asocierea unui lubrifiant

substantele prescrise in cantitati mici reclama asocierea unui edulcorant

B.

C.

D.

E.

*

(pag. (Leucuta, p. 585))

In cazul produselor cu actiune prelungita

cedarea substantei medicamentoase are loc imediat

cedarea substantei medicamentoase are loc cu viteza lenta

43

A.

concentratiile plasmatice sunt mentinute pe o perioada scurta

durata actiunii terapeutice este redusa

absorbtia substantei medicamentoase se face pe o perioada mai scurta de timp

B.

C.

D.

E.

*

(pag. absorbtia substantei medicamentoase se face pe o p)

Comprimatele efervescente :

sunt comprimate complet solubile in apa

sunt comprimate complet insolubile in apa

44

A.

toti componentii trebuie sa fie hidrosolubili si sa absoarba apa

se asociaza plastifianti

cedeaza lent substanta cu actiune locala

B.

C.

D.

E.

*

(pag. (Leucuta, p. 576))

Prepararea comprimatelor efervescente include una din urmatoarele posibilitati:

prepararea concomitenta a fractiunii acide si alcaline

granularea separata a fractiunilor cu un solvent organic volatil hidrofil

45

A.

granularea prin comprimare directa

comprimatele trebuie sa se dizolve integral in apa in maxim 30 minute

comprimatele trebuie sa se dizolve integral in apa in maxim 5 minute

B.

C.

D.

E.

*

(pag. (Leucuta, p. 577))

Pag. 198 din 284

Page 199: Teste Farmacie

Comprimatele de mestecat :

au ca excipienti glicerol

liantii folositi sunt gelatina, coca de amidon

46

A.

lubrifiantii folositi sunt aerosilul si talcul

toti componentii trebuie sa fie hidrosolubili si sa absoarba apa

se numesc si tablete triturate

B.

C.

D.

E.

*

(pag. (Leucuta, p. 575))

Comprimarea directa :

este practicabila doar foarte rar asupra substantelor medicamentoase

se face prin compactizare

47

A.

se face pe cale umeda

este practicabila frecvent asupra substantelor medicamentoase

caracteristicile comprimatelor nu depind de cele ale excipientilor

B.

C.

D.

E.

*

(pag. (Leucuta, p. 563))

Dezagregantii ca excipienti la formularea comprimatelor

reduc fortele capilare de incorporare a apei in comprimat

accentueaza fortele capilare de incorporare a apei in comprimat

48

A.

nu se umfla in contact cu apa

nu elibereaza gaze

nu influenteaza fortele capilare de incorporare a apei in comprimat

B.

C.

D.

E.

*

(pag. (Leucuta, p. 566))

Comprimatele obisnuite

sunt comprimate neacoperite pentru uz oral

sunt enterosolubile

49

A.

reprezinta o mica parte din productia de comprimate

sunt gastrorezistente

se dezagrega lent

B.

C.

D.

E.

*

(pag. (Leucuta, p. 569))

Drajefierea:

reprezinta acoperirea cu film continuu a comprimatelo

cresterea in greutate a comprimatului este de 2-5%

50

A.

cresterea in greutate a comprimatului este de 5%

comprimatele trebuie sa posede o convexitate optima

se pot folosi si latexurile si pseudolatexurile

B.

C.

D.

E.

*

(pag. (Leucuta, p. 569))

Polimeri enterosolubili sunt urmatorii cu exceptia

selac

sirop vascos de zahar

51

A.

acetoftalat de celuloza

polivinilacetoftalat

ftalat de hidroxipropil metilceluloza

B.

C.

D.

E.

*

(pag. (Leucuta, p. 569))

Fazele acoperirii cu zahar a comprimatelor sunt urmatoarele cu exceptia :

izolare samburelui

neaplicarea unui strat de acoperire intermediar

52

A.

aplicarea stratului de acoperire intermediar

finisarea

polisarea

B.

C.

D.

E.

*

(pag. (Leucuta, p. 570))

Conform FR X comprimatele efervescente se pastreaza:

in recipiente bine inchise

in prezenta unei substante deshidratate

53

A.

la loc racoros

la 30 grade Celsius

in recipiente inchise etans

B.

C.

D.

E.

(pag. 286)

Marcaţi afirmaţiile corecte referitoare la aerosil:

dioxid de siliciu coloidal,

dioxid de calciu coloidal,

54

A.

ca aglutinant la formularea comprimatelor se foloseşte singur,

ca aglutinant la formularea comprimatelor se foloseşte amestecul aerosil:amidon hidroxiliat 85:15,

este un bun agent emulgator.

B.

C.

D.

E.

(pag. 434)

Utilizarea coloranţilor la prepararea comprimatelor urmăreşte anumite scopuri, cum ar fi:

diferenţierea concentraţiei substanţelor active, pentru a apărea accidente,

considerente de ordin estetic,

55

A.

considerente de ordin comercial,

identificarea produselor la dozare,

diferenţierea inovatoarelor de generice.

B.

C.

D.

E.

(pag. 445)

Pag. 199 din 284

Page 200: Teste Farmacie

Marcaţi scara corectă a biodisponibilităţii substanţelor active în cazul formelor farmaceutice administrate pe cale orală:

forme solide acoperite >comprimate > capsule > pulberi> suspensii> emulsii> soluţii,

emulsii> soluţii> suspensii>pulberi> capsule>comprimate>forme solide acoperite

56

A.

suspensii> emulsii> soluţii> pulberi> capsule>comprimate>forme solide acoperite

soluţii> emulsii>pulberi >suspensii > capsule>comprimate>forme solide acoperite

soluţii> emulsii> suspensii>pulberi> capsule>comprimate>forme solide acoperite

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 532)

Din categoria agenţilor formatori de film, utilizaţi la acoperirea formelor farmaceutice solide, ca polimeri solubili în apă numai la pH mai mare de 5, fac parte:

Eudragit NE 30

CAP

57

A.

CMEC

HPMCP

Eudragit RL

B.

C.

D.

E.

(pag. 571)

Un polimer ideal utilizat la acoperirea cu film a formelor solide trebuie să aibă următoarele calităţi:

proprietăţi care să influenţeze negative biodisponibilitatea

stabilitate scăzută în prezenţa luminii şi căldurii

58

A.

să fie netoxic şi inert farmacologic

să fie solubil în cât mai multe sisteme de solvenţi

să fie insolubil în cât mai multe sisteme de solvenţi

B.

C.

D.

E.

(pag. 570)

Defectele ce pot să apară la acoperirea cu zahăr a formelor farmaceutice solide sunt:

erodarea nucleelor,

fragmentarea nucleelor,

59

A.

lipirea comprimatelor de pereţii tobei,

lipirea comprimatelor de pereţii mojarului,

înveliş cu aspect marmorat.

B.

C.

D.

E.

(pag. 600)

Tema nr. 39

Exercitarea profesiunii de farmacist

Bibliografie asociata temei:

Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii, titlul XIV: Exercitarea profesiunii de farmacist. Organizarea si fimctionarea Colegiului Farmacistilor din Romania, Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr. 372/2006.

-

Adunarea generala a farmacistilor unui colegiu teritorial este formata din:

7 membri, pentru un numar de pâna la 100 de farmacisti înscrisi în acel colegiu

toţi farmaciştii înscrişi în colegiul teritorial respectiv

1

A.

11 membri, pentru un numar de 101 pâna la 500 de farmacisti înscrisi în acel colegiu

13 membri, pentru un numar de 501 pâna la 1.000 de farmacisti înscrisi în acel colegiu

19 membri, pentru un numar de peste 1000 de farmacisti înscrisi în acel colegiu

B.

C.

D.

E.

*

(pag. art. 590)

Biroul consiliului colegiului teritorial al Colegiului Farmacistilor din România este format din:

un preşedinte, 3 vicepreşedinţi şi un secretar

un preşedinte

2

A.

3 vicepreşedinţi

un preşedinte şi un secretar

un preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi un secretar

B.

C.

D.

E.

*

(pag. art. 594-2)

Organele de conducere, la nivel naţional, ale Colegiului Farmaciştilor din România sunt:

Adunarea generală naţională; Consiliul naţional; Biroul executiv; preşedintele

preşedintele

3

A.

Adunarea generală naţională

Biroul executiv şi preşedintele

Consiliul naţional şi preşedintele

B.

C.

D.

E.

*

(pag. art. 596)

Adunarea generală naţională are următoarele atribuţii, cu excepţia:

aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli şi execuţia celui pentru exerciţiul financiar expirat;

alege, dintre membrii săi, comisia de cenzori;

4

A.

adoptă Statutul Colegiului Farmaciştilor din România;

adoptă Codul deontologic al farmacistului;

elaborează Codul deontologic al farmacistului;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. art. 598, 604)

Pag. 200 din 284

Page 201: Teste Farmacie

Prin titlu oficial de calificare în farmacie se înţelege, cu excepţia:

diploma de farmacist, eliberată de o instituţie de învăţământ superior medico-farmaceutic acreditată din România;

certificatul de farmacist specialist, eliberat de Ministerul Sănătăţii Publice;

5

A.

diploma de farmacist, eliberată de o instituţie de învăţământ superior medico-farmaceutic acreditată sau nu din România;

diploma, certificatul sau un alt titlu de farmacist, eliberate conform normelor Uniunii Europene de statele membre ale Uniunii Europene, statele aparţinând Spaţiului Economic European sau de Conferinţa Elveţiană;

diploma, certificatul sau un alt titlu de farmacist, dobândite într-un stat terţ şi recunoscute de unul dintre statele membre prevăzute la lit. d) ori echivalate în România.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. art. 554-2)

Monitorizarea şi controlul exercitării profesiei de farmacist se realizează de către:

Colegiul Farmaciştilor din România şi de Ministerul Sănătăţii Publice;

numai de Colegiul Farmaciştilor din România;

6

A.

numai de Ministerul Sănătăţii Publice;

farmacistul-şef al unităţii farmaceutice unde lucrează farmacistul respectiv;

managerul compartimentului de resurse umane al unităţii farmaceutice unde lucrează farmacistul respectiv;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. art. 556)

Exercitarea profesiei de farmacist se realizează prin următoarele activităţi, cu excepţia:

prepararea formelor farmaceutice ale medicamentelor;

fabricarea şi controlul medicamentelor;

7

A.

prepararea, controlul, depozitarea şi eliberarea medicamentelor din drogherii;

fabricarea şi controlul medicamentelor;

prepararea, controlul, depozitarea şi eliberarea medicamentelor din farmaciile de spital;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. art. 558)

Farmacistul, în conformitate cu pregătirea sa universitară, este competent să exercite şi alte activităţi profesionale, cu excepţia:

farmacovigilenţă;

marketing şi management farmaceutic;

8

A.

activităţi didactice sau administraţie sanitară.

necolaborare cu medicul pentru stabilirea şi urmărirea terapiei pacientului;

analize în laboratoare de biochimie, toxicologie şi igienă a mediului şi alimentelor;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. art. 558-2)

Este nedemn să exercite profesia de farmacist, cu excepţia:

farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii, în împrejurări legate de exercitarea profesiei de farmacist, şi pentru care nu a intervenit reabilitarea;

farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii, în împrejurări legate de exercitarea profesiei de farmacist, şi pentru care a intervenit reabilitarea;

9

A.

farmacistul căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre disciplinară.

farmacistul căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă

farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra vieţii, în împrejurări legate de exercitarea profesiei de farmacist, şi pentru care nu a intervenit reabilitarea;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. art. 562)

Conform, Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul Sănătăţii, exercitarea profesiei de farmacist este incompatibilă cu, cu excepţia:

profesia de medic;

oricare ocupaţie de natură a aduce atingere demnităţii profesiei de farmacist sau bunelor moravuri, conform Codului deontologic al farmacistului;

10

A.

starea de sănătate fizică necorespunzătoare pentru exercitarea profesiei de farmacist.

starea de sănătate psihică necorespunzătoare pentru exercitarea profesiei de farmacist.

profesia de asistent de farmacie

B.

C.

D.

E.

*

(pag. art. 563)

Pag. 201 din 284

Page 202: Teste Farmacie

Care din următoarele afirmaţii nu este corectă:

Farmaciştii se pensionează la vârsta prevăzută de lege

În unităţile sanitare publice farmaciştii membri titulari şi corespondenţi ai Academiei Române, profesori universitari, cercetători ştiinţifici gradul I, doctori în ştiinţe farmaceutice care desfăşoară activităţi farmaceutice pot continua, la cerere, activitatea, până la împlinirea vârstei de 70 de ani.

11

A.

Farmaciştii care au depăşit limita de vârstă prevăzută la alin. (a) pot profesa în continuare în unităţi sanitare private. Desfăşurarea activităţii se face în baza certificatului de membru şi a avizului anual al Colegiului Farmaciştilor din România, eliberat pe baza certificatului de sănătate şi a asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională, încheiată pentru anul respectiv.

Farmaciştii care au depăşit limita de vârstă prevăzută la alin. (1) pot profesa în continuare în unităţi sanitare private. Desfăşurarea activităţii se face numai în baza certificatului de membru

Farmaciştii care au împlinit vârsta de pensionare prevăzută de lege nu pot deţine funcţii de conducere în cadrul Ministerului Sănătăţii Publice, al ministerelor şi instituţiilor centrale cu reţea sanitară proprie, al autorităţilor de sănătate publică, al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, al caselor judeţene de asigurări de sănătate, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi în cadrul spitalelor publice şi al oricărei alte unităţi sanitare publice.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. art. 565)

Care din următoarele afirmaţii nu sunt corecte:

Colegiul Farmaciştilor din România este organism profesional, apolitic, fără scop patrimonial, de drept public, cu responsabilităţi delegate de autoritatea de stat, în domeniul autorizării, controlului şi supravegherii profesiei de farmacist ca profesie liberală, de practică publică autorizată.

Colegiul Farmaciştilor din România este organism profesional, politic, fără scop patrimonial, de drept public, cu responsabilităţi delegate de autoritatea de stat, în domeniul autorizării, controlului şi supravegherii profesiei de farmacist ca profesie liberală, de practică publică autorizată.

12

A.

Colegiul Farmaciştilor din România are autonomie instituţională în domeniul său de competenţă, normativ şi jurisdicţional profesional.

Ministerul Sănătăţii Publice urmăreşte modul de respectare a prevederilor legale în activitatea Colegiului Farmaciştilor din România.

Colegiul Farmaciştilor din România cuprinde toţi farmaciştii care întrunesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. art. 576)

Colegiul Farmaciştilor din România are următoarele atribuţii, cu excepţia:

colaborează în domeniul său de competenţă cu Ministerul Sănătăţii Publice prin asigurarea controlului aplicării regulamentelor şi normelor care organizează şi reglementează exercitarea profesiei de farmacist, indiferent de forma de exercitare şi de unitatea farmaceutică în care se desfăşoară;

apără demnitatea şi promovează drepturile şi interesele membrilor săi în toate sferele de activitate;

13

A.

apără onoarea, libertatea şi independenţa profesională a farmacistului, precum şi dreptul acestuia de decizie în exercitarea actului profesional;

poate să influenţe decizia unui farmacist în exercitarea actului profesional;

asigură respectarea de către farmacişti a obligaţiilor ce le revin faţă de pacient şi de sănătatea publică.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. art. 579)

Pag. 202 din 284

Page 203: Teste Farmacie

Membrii Colegiului Farmaciştilor din România au următoarele drepturi, cu excepţia:

să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere de la nivelul structurilor teritoriale sau naţionale ale Colegiului Farmaciştilor din România;

să se adreseze organelor abilitate ale Colegiului Farmaciştilor din România şi să primească informaţiile solicitate;

14

A.

să se adreseze organelor abilitate ale Colegiului Farmaciştilor din România, acestea nefiind obligate să dea informaţiile solicitate;

să participe la orice acţiune a Colegiului Farmaciştilor din România şi să fie informaţi în timp util despre aceasta;

să poarte însemnele Colegiului Farmaciştilor din România;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. art. 584)

Obligaţiile membrilor Colegiului Farmaciştilor din România sunt următoarele, cu excepţia:

să respecte dispoziţiile Regulamentului de organizare şi funcţionare a Colegiului Farmaciştilor din România, Codul deontologic al farmacistului, hotărârile organelor de conducere ale Colegiului Farmaciştilor din România şi regulamentele profesiei;

să participe la şedinţele ori adunările la care au fost convocaţi;

15

A.

să păstreze secretul profesional;

să respecte normele, principiile şi îndatoririle deontologiei profesionale şi să aibă un comportament demn în exercitarea profesiei ori a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România

să nu păstreze secretul profesional;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. art. 585)

Obligaţiile membrilor Colegiului Farmaciştilor din România, ce decurg din calitatea lor specială de farmacişti, sunt următoarele,cu excepţia:

să respecte şi să aplice în orice împrejurare normele de deontologie farmaceutică;

să acţioneze, pe toată durata exercitării profesiei, în vederea creşterii gradului de pregătire profesională şi cunoaşterii noutăţilor profesionale;

16

A.

să respecte drepturile legale ale pacienţilor;

să nu acorde asistenţă farmaceutică de urgenţă dacă este în afara programului;

să acorde, cu promptitudine, asistenţă farmaceutică de urgenţă, ca o îndatorire fundamentală, profesională şi civică.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. art. 586)

În cazul aparitiei situatiei de incompatibilitate, conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul Sănătăţii, în câte zile este obligat farmacistul să anunte colegiul al carui membru este:

o saptamana

doua saptamani

17

A.

10 zile

20 zile

30 zile

B.

C.

D.

E.

*

(pag. art. 563-2)

Exercitarea profesiei de farmacist se face, conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul Sănătăţii, pe baza:

certificatului de membru al Colegiului Farmaciştilor din România

Autorizatia de libera practica eliberata de Colegiul Farmacistilor din România

18

A.

Autorizatia de libera practica eliberata de Ministerul Sanatatii

diplomei de licenta eliberată de o instituţie de învăţământ superior medico-farmaceutic acreditată din România;

Niciunul dintre raspunsurile A, B, C, D

B.

C.

D.

E.

*

(pag. art. 557)

În ceea ce priveste farmacistii care au dreptul la pensie pentru limita de vârsta, potrivit legii nr. 95/2006, este adevarata urmatoarea afirmatie:

Pot fi mentinuti, la cerere, în activitatea profesionala, pe baza autorizarii la interval de doi ani a Colegiului Farmacistilor din România

Pot fi mentinuti, la cerere, în activitatea profesionala, pe baza autorizarii anuale a Colegiului Farmacistilor din România si a aprobarii angajatorului

19

A.

Pot fi mentinuti, la cerere, în activitatea profesionala, pe baza autorizarii anuale a Ministerului Sanatatii

Pot fi mentinuti, la cerere, în activitatea profesionala, pe baza aprobarii angajatorului

Pot profesa în continuare în unităţi sanitare private în baza certificatului de membru şi a avizului anual al Colegiului Farmaciştilor din România, eliberat pe baza certificatului de sănătate şi a asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională, încheiată pentru anul respectiv.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. art. 565-3)

Pag. 203 din 284

Page 204: Teste Farmacie

Controlul si supravegherea exercitarii profesiei de farmacist se realizeaza de catre:

numai Colegiul Farmacistilor din România

numai Ministerul Sanatatii Publice

20

A.

Casa Nationala de Asigurari de Sanatate

Colegiul Farmacistilor din România împreuna cu Ministerul Sanatatii Publice

Agentia Nationala a Medicamentului

B.

C.

D.

E.

*

(pag. art. 556)

Conform Legii nr. 95/2006, membrii Colegiului Farmacistilor din România sunt obligati:

să rezolve sarcinile ce le-au fost încredinţate în calitate de membri sau reprezentanţi ai corpului profesional;

să respecte dispoziţiile Regulamentului de organizare şi funcţionare a Colegiului Farmaciştilor din România, Codul deontologic al farmacistului, hotărârile organelor de conducere ale Colegiului Farmaciştilor din România şi regulamentele profesiei;

21

A.

să nu păstreze secretul profesional;

să respecte normele, principiile şi îndatoririle deontologiei profesionale şi să aibă un comportament demn în exercitarea profesiei ori a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România;

să achitesau nu, în termenul stabilit, cotizaţia datorată în calitate de membru al Colegiului Farmaciştilor din România;

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 585)

Consiliul colegiilor teritoriale are un numar de:

7 membri, pentru un număr de până la 100 de farmacişti înscrişi;

11 membri, pentru un număr de 101 până la 500 de farmacişti înscrişi;

22

A.

13 membri, pentru un număr de 501 până la 1.000 de farmacişti înscrişi;

toti farmacistii înscrisi în colegiul respectiv

19 membri, pentru un număr de peste 1.000 de farmacişti înscrişi

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 592)

Atributiile Adunarii generale a colegiilor teritorile sunt, cu exceptia:

aprobă proiectul de buget al colegiului şi, în baza raportului cenzorilor, descarcă de gestiune consiliul pentru anul fiscal încheiat;

alege, dintre membrii săi, consiliul colegiului şi reprezentanţii în Adunarea generală naţională a Colegiului Farmaciştilor din România;

23

A.

colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea tematicilor, metodologiilor, concursurilor si examenelor pentru farmacisti

stabileste sistemul de credite de educatie continua pe baza caruia se evalueaza activitatea de perfectionare profesionala a farmacistilor

stabileşte indemnizaţia de şedinţă a membrilor comisiei de disciplină;

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 590-3)

Atributiile Consiliului national al Colegiului Farmacistilor din România sunt urmatoarele:

elaborează Statutul Colegiului Farmaciştilor din România, precum şi proiectele de modificare a acestuia;

elaborează Codul deontologic al farmacistului, precum şi proiectele de modificare a acestuia;

24

A.

adopta Codul deontologic al farmacistului

colaborează cu Ministerul Sănătăţii Publice la elaborarea tematicilor, metodologiilor, concursurilor şi examenelor pentru farmacişti;

adopta Statutul Colegiului Farmaciştilor din România

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 604)

Pag. 204 din 284

Page 205: Teste Farmacie

Urmatoarele afirmatii cu privire la Consiliul national al Colegiului Farmacistilor din România sunt adevarate:

Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România este alcătuit din preşedinţii colegiilor teritoriale, 3 reprezentanţi ai Colegiului Farmaciştilor din Bucureşti, respectiv preşedintele şi 2 vicepreşedinţi, un reprezentant numit de Ministerul Sănătăţii Publice ca autoritate de stat şi câte un reprezentant al farmaciştilor din fiecare minister ori instituţie centrală cu reţea sanitară proprie.

Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România este alcătuit din preşedinţii colegiilor teritoriale;

25

A.

Cheltuielile de deplasare şi diurna reprezentanţilor în Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România vor fi suportate de către colegiile teritoriale ai căror reprezentanţi sunt.

Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România este alcatuit din presedintii colegiilor teritoriale, 3 reprezentanti ai Colegiului Farmacistilor din Bucuresti - presedintele si 2 vicepresedinti

Deciziile Consiliului naţional al Colegiului Farmaciştilor din România sunt obligatorii pentru colegiile teritoriale şi pentru toţi farmaciştii care practică profesia de farmacist în România.

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 60, 6031)

Atributiile Consiliul national al Colegiului Farmacistilor din România sunt:

adopta Statutul Colegiului Farmaciştilor din România;

avizeaza reinscrierea farmacistilor care au pierdut calitatea de membru al Colegiului Farmacistilor din România

26

A.

fixează cotizaţia care trebuie plătită obligatoriu de către fiecare farmacist consiliului judeţean sau al municipiului Bucureşti, stabilind partea din această cotizaţie care trebuie virată către Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România;

soluţionează, prin comisiile de specialitate ale Colegiului Farmaciştilor din România, în termen de 30 de zile de la înregistrare, contestaţiile formulate împotriva deciziilor date de consiliile judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, în conformitate cu regulamentele proprii;

alege, dintre membrii săi, Biroul executiv al Colegiului Farmaciştilor din România;

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 604)

Urmatoarele afirmatii cu privire la Biroul executiv al Colegiului Farmaciştilor din România sunt adevarate:

Biroul executiv al Colegiului Farmaciştilor din România este format dintr-un preşedinte, 3 vicepreşedinţi şi un secretar general, aleşi în mod individual de către Consiliul naţional dintre membrii săi

Biroul executiv al Colegiului Farmaciştilor din România întocmeşte raportul anual de activitate şi gestiune, pe care îl supune aprobării Consiliului naţional;

27

A.

Biroul executiv al Colegiului Farmaciştilor din România este format dintr-un preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi un secretar general, aleşi în mod individual de către Consiliul naţional dintre membrii săi

Biroul executiv al Colegiului Farmaciştilor din România este format dintr-un preşedinte, 1 vicepreşedinte şi un secretar general, aleşi în mod individual de către Consiliul naţional dintre membrii săi

execută hotărârile Adunării generale naţionale şi ale Consiliului naţional;

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 606, 607)

Atribuţiile Biroului executiv al Colegiului Farmaciştilor din România sunt următoarele:

asigură activitatea permanentă a Colegiului Farmaciştilor din România între şedinţele Consiliului naţional;

aprobă angajarea de personal şi asigură execuţia bugetului Colegiului Farmaciştilor din România;

28

A.

elaborează şi supune spre avizare Consiliului naţional proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli, pe baza bugetelor de venituri şi cheltuieli ale colegiilor teritoriale;

elaboreaza Codul deontologic al farmacistului

informează Consiliul naţional cu privire la deciziile emise între şedinţele Consiliului.

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 607)

Atribuţiile preşedintelui Colegiului Farmaciştilor din România sunt următoarele:

reprezintă Colegiul Farmaciştilor din România în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;

încheie contracte şi convenţii în numele Colegiului Farmaciştilor din România, cu aprobarea Biroului executiv;

29

A.

aproba cuantumul indemnizatiei lunare a membrilor Biroului executiv, precum şi membrii birourilor consiliilor colegiilor teritoriale

angajează personalul de specialitate şi administrativ;

convoacă şi conduce şedinţele Adunării generale, ale Consiliului naţional;

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 609, 611)

Pag. 205 din 284

Page 206: Teste Farmacie

Urmatoarele afirmatii cu privire la raspunderea disciplinara a farmacistului sunt adevarate:

Farmacistul răspunde disciplinar pentru nerespectarea legilor şi regulamentelor profesionale, a Codului deontologic al farmacistului şi a regulilor de bună practică profesională, a Statutului Colegiului Farmaciştilor din România

Farmacistul nu răspunde disciplinar pentru nerespectarea legilor şi regulamentelor profesionale, a Codului deontologic al farmacistului şi a regulilor de bună practică profesională, a Statutului Colegiului Farmaciştilor din România

30

A.

Plângerea împotriva unui farmacist se depune la colegiul al cărui membru este.

Plângerea împotriva unui farmacist se depune la preşedintelui Colegiului Farmaciştilor din România.

Procedura judecării abaterilor este prevăzută în Statutul Colegiului Farmaciştilor din România, cu respectarea principiului egalităţii, a dreptului de apărare, precum şi a principiului contradictorialităţii.

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 613,614,615)

Biroul consiliului, în baza anchetei disciplinare efectuate de către departamentul de jurisdicţie profesională, poate decide:

respingerea plângerii ca vădit nefondată;

solicitarea completării anchetei disciplinare;

31

A.

dispunerea trimiterii dosarului disciplinar la comisia de disciplină.

dispunerea trimiterii dosarului disciplinar la comisia superioara de disciplină.

retragerea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România

B.

C.

D.

E.

(pag. art 614)

Urmatoarele afirmatii cu privire la comisia de disciplina sunt adevarate:

În cadrul fiecărui colegiu teritorial se organizează şi funcţionează o comisie de disciplină, constituită din 3 membri, independentă de conducerea colegiului, care judecă abaterile disciplinare săvârşite de farmaciştii cuprinşi în acel colegiu.

Membrii comisiilor de disciplină de la nivelul colegiului teritorial sunt aleşi de către adunarea generală judeţeană, respectiv de cea a municipiului Bucureşti, iar membrii Comisiei superioare de disciplină vor fi aleşi de către Adunarea generală naţională.

32

A.

În cadrul fiecarui colegiu teritorial se organizează şi funcţionează Comisia superioară de disciplină.

Membrii comisiilor de disciplină vor fi aleşi din rândul farmaciştilor cu o vechime de peste 7 ani în profesie şi care nu au avut abateri disciplinare în ultimii 5 ani.

Membrii comisiilor de disciplină vor fi aleşi din rândul farmaciştilor cu o vechime de peste 5 ani în profesie şi care nu au avut abateri disciplinare în ultimii 3 ani.

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 615, 616)

Urmatoarele afirmatii cu privire la comisiile de disciplina sunt false:

Funcţia de membru al comisiei de disciplină este incompatibilă cu orice altă funcţie în cadrul Colegiului Farmaciştilor din România.

Durata mandatului membrilor comisiilor de disciplină este de 4 ani.

33

A.

Funcţia de membru al comisiei de disciplină este compatibilă si cu altă funcţie în cadrul Colegiului Farmaciştilor din România.

Durata mandatului membrilor comisiilor de disciplină este de 5 ani.

Calitatea de membru al comisiilor de disciplină încetează prin deces, demisie, pierderea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România ori prin numirea unui alt reprezentant în cazul membrilor desemnaţi de către Ministerul Sănătăţii Publice sau autoritatea de sănătate publică.

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 616)

Sancţiunile disciplinare sunt:

mustrare;

avertisment;

34

A.

vot de blam;

suspendarea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România pe o perioadă determinată, de la o lună la un an;

nici unul din punctele A,B,C,D

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 618)

Pag. 206 din 284

Page 207: Teste Farmacie

Urmatoarele afirmatii cu privire la retragerea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România sunt adevarate:

retragerea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România nu este o sanctiune disciplinara

Retragerea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România operează de drept pe durata stabilită de instanţa de judecată prin hotărâre definitivă a instanţei judecătoreşti, cu privire la interzicerea exercitării profesiei.

35

A.

Retragerea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România operează de drept cel putin 1 an

Se poate prevedea, după caz, obligarea celui sancţionat la efectuarea unor cursuri de perfecţionare sau de educaţie farmaceutică ori altor forme de pregătire profesională.

În termen de 15 zile de la comunicare, farmacistului cercetat disciplinar poate contesta la Comisia superioară de disciplină decizia pronunţată.

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 618, 619)

În cazul în care s-a primit o plângere împotriva unui farmacist se efectueaza o ancheta disciplinara. În baza acestei anchete, biroul consiliului poate decide:

respinge plângerea ca vadit nefondata

dispune trimiterea dosarului disciplinar la comisia profesional-stiintifica si de învatamânt

36

A.

dispune trimiterea dosarului disciplinar la comisia administrativ financiara si contabila

solicita completarea anchetei disciplinare

dispunere trimiterea dosarului disciplinar la comisia de disciplină

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 614)

În ceea ce priveste Colegiul Farmacistilor din România, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:

Colegiul Farmacistilor din România se organizeaza si functioneaza ca organizatie profesionala, de interes public, politica si fara scop patrimonial

În cadrul Colegiului Farmaciştilor din România se organizează şi funcţionează Comisia superioară de disciplină.

37

A.

Colegiul Farmacistilor din România se organizeaza si functioneaza ca organizatie profesionala, de interes public, apolitica si cu scop patrimonial

Nici un colegiu teritorial nu poate funcţiona în afara Colegiului Farmaciştilor din România.

Colegiile teritoriale functioneaza in afara Colegiului Farmaciştilor din România.

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 576, 588, 615)

În ceea ce priveste Colegiul Farmacistilor din România, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

Colegiul Farmaciştilor din România are autonomie instituţională în domeniul său de competenţă, normativ şi jurisdicţional profesional.

Colegiul Farmaciştilor din România se organizează şi funcţionează pe criterii teritoriale, la nivel naţional şi judeţean, respectiv la nivelul municipiului Bucureşti.

38

A.

Colegiul Farmaciştilor din România se organizează şi funcţionează numai la nivel naţional.

Sediul Colegiului Farmaciştilor din România este în municipiul Craiova.

Între Colegiul Farmaciştilor din România şi colegiile teritoriale nu există raporturi de autonomie funcţională, organizatorică şi financiară, în condiţiile legii.

B.

C.

D.

E.

(pag. 576,577,578)

Membrii Colegiului Farmaciştilor din România au următoarele drepturi:

să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere de la nivelul structurilor teritoriale sau naţionale ale Colegiului Farmaciştilor din România;

să folosească, împreună cu membrii săi de familie, toate dotările sociale, profesionale, culturale şi sportive ale Colegiului Farmaciştilor din România şi ale colegiilor locale;

39

A.

nu pot solicita ajutoare materiale pentru situaţii deosebite, atât personal, cât şi prin membrii lor de familie.

să conteste sancţiunile primite;

să se adreseze organelor abilitate ale Colegiului Farmaciştilor din România şi să primească informaţiile solicitate;

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 584)

Organele de conducere ale colegiului teritorial sunt:

adunarea generală a farmaciştilor

consiliul;

40

A.

biroul consiliului;

preşedintele.

Nici unul dintre punctele A, B, C, D.

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 589)

Pag. 207 din 284

Page 208: Teste Farmacie

Care dintre urmatoarele afirmatii, cu privire la atributiile Colegiului Farmacistilor din România, sunt valabile:

elaborează şi adoptă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Colegiului Farmaciştilor din România şi Codul deontologic al farmacistului;

iniţiază, promovează, organizează şi acreditează în domeniul său de competenţă forme de educaţie farmaceutică continuă şi de ridicare a gradului de competenţă profesională a membrilor săi, cu excepţia programelor de studii complementare în vederea obţinerii de atestate;

41

A.

nu poate controla modul în care sunt respectate de către angajatori independenţa profesională şi dreptul de decizie profesională ale farmacistului;

nu poate organiza judecarea cazurilor de încălcare a normelor de deontologie profesională ori a celor care reglementează exercitarea profesiei sau a actului profesional;

colaborează în domeniul său de competenţă cu Ministerul Sănătăţii Publice, organizaţii patronale şi sindicale, precum şi cu alte asociaţii ori cu organizaţii neguvernamentale, în toate problemele ce privesc asigurarea sănătăţii populaţiei.

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 579)

Care sunt afirmatiile corecte cu privire la suspendarea calitatii de membru:

La cerere, membrii Colegiului Farmaciştilor din România care, din motive obiective, întrerup pe o durată de până la 5 ani exercitarea profesiei de farmacist pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată.

La cerere, membrii Colegiului Farmaciştilor din România care, din motive obiective, întrerup pe o durată de până la 3 ani exercitarea profesiei de farmacist pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată.

42

A.

La cerere, membrii Colegiului Farmaciştilor din România care, din motive obiective, întrerup pe o durată de până la 10 ani exercitarea profesiei de farmacist pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată.

pe durata suspendarii la cerere a calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din România, nu se suspenda obligatiile si drepturile ce decurg din Legea nr. 95/2006

pe durata suspendarii la cerere a calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din România, se suspenda obligatiile si drepturile ce decurg din Legea nr. 95/2006

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 582)

Urmatoarele afirmatii privind facilitarea exercitării dreptului de stabilire sunt adevarate:

Accesul în România la una dintre activităţile farmaceutice se poate face, conform Legii nr. 95/2006, de catre farmacişti cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţien

Solicitările farmaciştilor cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene cu privire la accesul în România la una dintre activităţile farmaceutice se soluţionează de către Ministerul Sănătăţii Publice, în colaborare cu Colegiul Farmaciştilor din România, în termen de 30 zile de la data depunerii dosarului complet de către cel interesat.

43

A.

Solicitările farmaciştilor cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene cu privire la accesul în România la una dintre activităţile farmaceutice se soluţionează de către Ministerul Sănătăţii Publice, în colaborare cu Colegiul Farmaciştilor din România, în termen de 3 luni de la data depunerii dosarului complet de către cel interesat.

Farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, stabiliţi în România şi care, în timpul exercitării profesiei, încalcă dispoziţiile, legile şi regulamentele profesiei, răspund potrivit legii.

Farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, stabiliţi în România şi care, în timpul exercitării profesiei, încalcă dispoziţiile, legile şi regulamentele profesiei, nu pot răspunde potrivit legii.

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 569)

Pag. 208 din 284

Page 209: Teste Farmacie

Urmatoarele afirmatii privind facilitarea exercitării dreptului de stabilire sunt adevarate:

Farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, care exercită profesia ca urmare a recunoaşterii calificării profesionale de către autorităţile competente române, trebuie să posede cunoştinţele lingvistice necesare desfăşurării activităţilor profesionale în România.

Atunci când autorităţile competente române au cunoştinţă de fapte grave şi precise care pot avea repercusiuni asupra începerii activităţii profesionale sau asupra exercitării profesiei de farmacist în România, comise de farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, anterior stabilirii în România şi în afara teritoriului său, acestea informează statul de origine sau de provenienţă a celor în cauză.

44

A.

Atunci când autorităţile competente române au cunoştinţă de fapte grave şi precise care pot avea repercusiuni asupra începerii activităţii profesionale sau asupra exercitării profesiei de farmacist în România, comise de farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, anterior stabilirii în România şi în afara teritoriului său, acestea nu trebuie sa informeze statul de origine sau de provenienţă a celor în cauză.

Farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, care exercită profesia ca urmare a recunoaşterii calificării profesionale de către autorităţile competente române, nu trebuie să posede cunoştinţele lingvistice necesare desfăşurării activităţilor profesionale în România, fiind de ajuns cunoasterea unei limbi de circulatie internationala, ca de exemplu engleza.

Farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, care exercită profesia de farmacist în România, au obligaţia de a se informa la autorităţile competente cu privire la legislaţia care reglementează sectorul de sănătate, domeniul securităţii sociale, precum şi cu privire la Codul deontologic al farmacistului.

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 575)

Urmatoarele afirmatii cu privire la cotizaţiile lunare ale membrilor ale membrilor Colegiului farmacistilor din Romania sunt adevarate:

Cotizaţiile datorate şi neplătite în termenul fixat de către consiliul teritorial de către membrii Colegiului Farmaciştilor din România determină plata unor penalităţi de întârziere în cuantumul prevăzut de dispoziţiile legale aplicabile instituţiilor publice.

Neplata cotizaţiei datorate de membrii Colegiului Farmaciştilor din România pe o perioadă de 3 luni şi după atenţionarea scrisă a consiliului local se sancţionează cu suspendarea calităţii de membru al Colegiului, până la plata cotizaţiei datorate.

45

A.

Neplata cotizaţiei datorate de membrii Colegiului Farmaciştilor din România pe o perioadă de 6 luni şi după atenţionarea scrisă a consiliului local se sancţionează cu suspendarea calităţii de membru al Colegiului, până la plata cotizaţiei datorate.

Neplata cotizaţiei datorate de membrii Colegiului Farmaciştilor din România pe o perioadă de 1 an şi după atenţionarea scrisă a consiliului local se sancţionează cu suspendarea calităţii de membru al Colegiului, până la plata cotizaţiei datorate.

Cuantumul cotizaţiei de membru al Colegiului Farmaciştilor din România, precum şi partea din aceasta care trebuie vărsată către forurile naţionale se stabilesc de către Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România.

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 625,627)

Pag. 209 din 284

Page 210: Teste Farmacie

Urmatoarele afirmatii cu privire la asigurarea de raspundere civila pentru greseli in activitatea profesionala sunt adevarate:

Pe durata exercitării profesiei în regim salarial sau/şi independent, farmacistul este obligat să încheie o asigurare de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională şi să înştiinţeze colegiul teritorial al cărui membru este.

Pe durata exercitării profesiei în regim salarial sau/şi independent, farmacistul nu este obligat să încheie o asigurare de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională şi să înştiinţeze colegiul teritorial al cărui membru este.

46

A.

Farmacistii pensionari pot profesa în continuare în unităţi sanitare private. Desfăşurarea activităţii se face în baza certificatului de membru şi a avizului anual al Colegiului Farmaciştilor din România, eliberat pe baza certificatului de sănătate şi a asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională, încheiată pentru anul respectiv.

Farmacistii pensionari pot profesa în continuare în unităţi sanitare private. Desfăşurarea activităţii se face în baza certificatului de membru şi a avizului anual al Colegiului Farmaciştilor din România, eliberat pe baza asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională, încheiată pentru anul respectiv.

Certificatul de membru al CFR devine operativ numai după încheierea asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională.

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 564,565,639)

Colegiul Farmaciştilor din România are următoarele atribuţii:

apără onoarea, libertatea şi independenţa profesională a farmacistului, precum şi dreptul acestuia de decizie în exercitarea actului profesional;

întocmeşte şi actualizează permanent Registrul unic al farmaciştilor din România, administrează pagina de Internet de publicare a acestuia şi înaintează trimestrial Ministerului Sănătăţii Publice un raport privind situaţia numerică a membrilor săi, precum şi a evenimentelor înregistrate în domeniul autorizării, controlului şi supravegherii profesiei de farmacist;

47

A.

ajuta ministerul Sanatatii Publice sa intocmeasca Registrul unic al farmacistilor din Romania

colaborează în domeniul său de competenţă cu Ministerul Sănătăţii Publice la formarea, specializarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a farmaciştilor;

controlează modul în care sunt respectate de către angajatori independenţa profesională şi dreptul de decizie profesională ale farmacistului.

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 579)

Obligaţiile membrilor Colegiului Farmaciştilor din România sunt următoarele:

să păstreze secretul profesional;

să achite, în termenul stabilit, cotizaţia datorată în calitate de membru al Colegiului Farmaciştilor din România;

48

A.

să acorde, cu promptitudine, asistenţă farmaceutică de urgenţă

să execute cu bună-credinţă sarcinile ce decurg din hotărârile organelor de conducere ale corpului profesional;

Nici una din obligaţiile prevazute al punctele A, B, C, D.

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 585, 586)

Afirmatiile cu privire la comisia de disciplina sunt adevarate:

În cadrul fiecărui colegiu teritorial se organizează şi funcţionează o comisie de disciplină, constituită din 3 membri, independentă de conducerea colegiului, care judecă abaterile disciplinare săvârşite de farmaciştii cuprinşi în acel colegiu.

În cadrul fiecărui colegiu teritorial se organizează şi funcţionează o comisie de disciplină, constituită din 5 membri, independentă de conducerea colegiului, care judecă abaterile disciplinare săvârşite de farmaciştii cuprinşi în acel colegiu.

49

A.

Unul dintre membrii comisiilor de disciplină este desemnat de autorităţile de sănătate publică, la nivel teritorial, şi de către Ministerul Sănătăţii Publice, la nivelul Comisiei superioare de disciplină.

Doi dintre membrii comisiilor de disciplină este desemnat de autorităţile de sănătate publică, la nivel teritorial, şi de către Ministerul Sănătăţii Publice, la nivelul Comisiei superioare de disciplină.

Membrii comisiilor de disciplină îşi vor alege un preşedinte, care conduce activitatea administrativă a comisiilor de disciplină.

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 615)

Pag. 210 din 284

Page 211: Teste Farmacie

Conform Legii nr. 95/2006, prin titlu oficial de calificare în farmacie se înţelege:

diploma de farmacist, eliberată de o instituţie de învăţământ superior medico-farmaceutic acreditată din România;

diploma de farmacist, eliberată de o instituţie de învăţământ superior medico-farmaceutic acreditată sau nu din România;

50

A.

certificatul de farmacist specialist, eliberat de Ministerul Sănătăţii Publice;

diploma, certificatul sau un alt titlu de farmacist, eliberate conform normelor Uniunii Europene de statele membre ale Uniunii Europene, statele aparţinând Spaţiului Economic European sau de Conferinţa Elveţiană;

diploma, certificatul sau un alt titlu de farmacist, care nu sunt eliberate conform normelor Uniunii Europene de statele membre ale Uniunii Europene, statele aparţinând Spaţiului Economic European sau de Conferinţa Elveţiană;

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 554)

Tema nr. 40

Deontologia farmaceutica

Bibliografie asociata temei:

Decizia Colegiului Farmacistilor din Romania nr. 2/2009 privind aprobarea Statutului Colegiului Farmacistilor din Romania si a Codului deontologic al farmacistului, Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr. 490/2009

-

Codul deontologic al farmacistului are drept principal scop, cu exceptia:

ocrotirea drepturilor pacienţilor;

respectarea obligaţiilor profesionale de către farmacişti;

1

A.

respectarea obligaţiilor profesionale de către asistentii de farmacie;

apărarea demnităţii profesiunii de farmacist

apărarea prestigiului profesiunii de farmacist

B.

C.

D.

E.

*

(pag. Cod art. 2)

Principiile fundamentale în baza cărora se exercită profesia de farmacist sunt următoarele, cu exceptia:

exercitarea profesiei se face exclusiv în respect faţă de viaţa şi de persoana umană;

în orice situaţie primează interesul pacientului şi sănătatea publică;

2

A.

în orice situaţie primează interesul unitatii farmaceutice unde se lucreaza;

respectarea în orice situaţie a drepturilor pacientului;

adoptarea unui rol activ faţă de informarea şi educaţia sanitară a publicului, precum şi faţă de combaterea toxicomaniei, polipragmaziei, dopajului, automedicaţiei şi a altor flageluri

B.

C.

D.

E.

*

(pag. Cod -art.4)

Conform Codului deontologic al farmacistului, principiile fundamentale în baza cărora se exercită profesia de farmacist sunt următoarele, cu exceptia:

respectarea drepturilor pacientului, doar in cazuri de urgenta;

colaborarea, ori de câte ori este cazul, cu toţi factorii implicaţi în asigurarea stării de sănătate a pacientului;

3

A.

în exercitarea profesiei farmaciştii trebuie să dovedească loialitate şi solidaritate unii faţă de alţii în orice împrejurare, să-şi acorde colegial ajutor şi asistenţă pentru realizarea îndatoririlor profesionale;

farmaciştii trebuie să se comporte cu cinste şi demnitate profesională şi să nu prejudicieze în nici un fel profesia de farmacist sau să submineze încrederea publică în aceasta.

acordarea serviciilor farmaceutice se face la cele mai înalte standarde de calitate posibile, pe baza unui nivel înalt de competenţă ştiinţifică, aptitudini practice şi performanţe profesionale

B.

C.

D.

E.

*

(pag. Cod - art.4)

Pag. 211 din 284

Page 212: Teste Farmacie

Conform Codului deontologic al farmacistului, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:

În situaţiile în care în rezolvarea unei probleme alegerea soluţiei nu este prevăzută în normele legale, farmacistul trebuie să ia o decizie concordantă cu etica profesiei şi să-şi asume responsabilitatea.

Pentru respectarea principiilor codului, farmacistul este obligat să-şi păstreze libertatea şi independenţa profesională conform jurământului profesiei.

4

A.

Codul deontologic al farmacistului cuprinde un ansamblu de principii şi reguli ce reprezintă valorile fundamentale în baza cărora se exercită profesia de asistent de farmacie pe teritoriul României.

Codul deontologic al farmacistului cuprinde un ansamblu de principii şi reguli ce reprezintă valorile fundamentale în baza cărora se exercită profesia de farmacist pe teritoriul României.

Codul deontologic al farmacistului exprimă adeziunea farmaciştilor români la Carta Universală a Drepturilor Omului şi la Carta Farmaciei Europene.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. Cod - art. 1,5)

În exercitarea funcţiei farmacistul-şef are următoarele obligaţii, cu exceptia:

trebuie să se informeze asupra tuturor aspectelor şi cerinţelor legate de funcţia pe care o îndeplineşte;

trebuie să se asigure că toţi membrii personalului aflat în subordinea sa sunt informaţi asupra atribuţiilor profesionale pe care trebuie să le îndeplinească;

5

A.

trebuie să transmită instrucţiunile clar pentru a împiedica orice risc de eroare; în măsura posibilităţilor, el va transmite în scris proceduri standard de operare;

se asigură că membrii personalului aflat în subordinea sa îşi îndeplinesc atribuţiile în conformitate cu prevederile legale, dar şi cu competenţa şi aptitudinile personale;

se asigură că membrii personalului aflat în subordinea sa îşi îndeplinesc atribuţiile în conformitate cu prevederile legale, dar şi cu competenţa şi aptitudinile personale, nerespectand independenţa profesională a farmaciştilor din subordineatunci cand nu iau o decizie corecta;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. Cod - art.12)

În exercitarea funcţiei farmacistul-şef are următoarele obligaţii, cu exceptia:

se asigură că echipamentele, localul şi utilităţile de la locul de muncă sunt menţinute la standardele acceptate pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor profesionale;

se asigură că toate activităţile profesionale desfăşurate sub controlul său, precum şi cele exercitate de el personal sunt supuse asigurării de răspundere profesională;

6

A.

nu are datoria să notifice colegiului pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea orice schimbare de interes profesional privind membrii personalului din subordinea sa ori funcţia sa;

trebuie să accepte, în măsura posibilităţilor, elevi şi studenţi, pentru îndeplinirea stagiului de practică în unitatea pe care o conduce.

trebuie să respecte independenţa profesională a farmaciştilor din subordine;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. Cod - art.12)

Cu privire la competenta profesionala, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:

Farmacistul trebuie să-şi asigure şi să-şi menţină la un înalt nivel pregătirea profesională, prin actualizarea permanentă a cunoştinţelor în aria sa profesională, în scopul îndeplinirii atribuţiilor cu competenţa necesară.

În vederea actualizării permanente a cunoştinţelor profesionale, farmacistul este obligat să-şi planifice şi să participe la formele de pregătire profesională organizate sau acreditate de Colegiul Farmaciştilor din România;

7

A.

Farmacistul trebuie sa ateste cu documente doveditoare pregătirea sa, prin formele programelor de dezvoltare profesională acceptate, atunci când acest lucru îi este solicitat de comisiile de specialitate ale colegiului teritorial la care este înregistrat.

Farmacistul nu trebuie să ateste cu documente doveditoare pregătirea sa, prin formele programelor de dezvoltare profesională acceptate, atunci când acest lucru îi este solicitat de comisiile de specialitate ale colegiului teritorial la care este înregistrat.

Farmacistul este obligat sa evalueze şi să aplice în practica curentă cunoştinţele actualizate permanent;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. Cod - art. 13, 14)

Pag. 212 din 284

Page 213: Teste Farmacie

Informaţiile referitoare la pacienti pot fi dezvăluite în următoarele cazuri:, cu exceptia:

când pacientul şi-a dat consimţământul scris;

când pacientul şi-a dat consimţământul oral;

8

A.

când tutorele pacientului a consimţit în scris, dacă vârsta pacientului sau starea sa de sănătate nu permite aceasta;

când este necesar pentru a preveni afectări majore sau punerea în pericol a sănătăţii pacientului, a unei terţe persoane sau a publicului în general;

stabilirea vinovăţiei în cazul săvârşirii unor infracţiuni, la solicitarea instanţei de judecată;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. Cod - art.17)

Cu privire la confidentialitatea informatiilor referitoare la pacienti, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:

Farmacistul nu trebuie să dezvăluie, decât cu acordul scris al medicului prescriptor, nici o informaţie referitoare la practica prescrierii acestuia.

Farmacistul nu trebuie să dezvăluie, decât cu acordul scris sau verbal al medicului prescriptor, nici o informaţie referitoare la practica prescrierii acestuia.

9

A.

Farmacistul nu trebuie permită accesul terţilor la informaţii privind activitatea unităţii în care îşi desfăşoară activitatea decât cu acordul scris al angajatorului sau în alte situaţii prevăzute de lege;

Farmacistul trebuie să asigure protecţia informaţiilor la operaţiunile de stocare, transmitere, primire ori distrugere.

Farmacistul are datoria de a respecta şi proteja informaţia profesională.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. Cod - art. 15, 18, 19)

Conform legislatiei, urmatoarele afirmatii privind relaţiile de colaborare ale farmacistului sunt adevarate, cu exceptia:

toţi farmaciştii îşi acordă ajutor reciproc şi consultanţă pentru realizarea îndatoririlor profesionale;

farmaciştii îşi rezolvă singuri litigiile, cu respectarea spiritului de colegialitate; dacă nu reuşesc, fac apel la comisia de litigii a colegiului;

10

A.

farmacistul trebuie să-şi trateze toţi colaboratorii cu respect, bunăvoinţă şi colegialitate;

farmacistul trebuie să dovedească în orice împrejurare solidaritate faţă de colegii săi şi loialitate faţă de corpul profesional şi profesia de farmacist.

niciunul dintre punctele A, B, C, D.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. Cod - art.20)

În interesul pacientului şi al publicului în general, farmacistul trebuie să colaboreze cu medicul şi cu alţi membri ai echipei de sănătate. În acest sens, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:

farmacistul colaborează activ cu medicul prescriptor pentru a realiza efectuarea tratamentului pacientului la timp, în parametrii optimi şi în interesul acestuia;

în colaborarea sa cu medicul, farmacistul se va abţine de la orice înţelegere în scop material sau de altă natură care ar avea drept rezultat încălcarea dreptului pacientului;

11

A.

farmacistul trebuie să se abţină de la orice fapt care ar putea aduce prejudicii demnităţii şi imagini medicului pentru a nu crea neîncredere pacientului.

armacistul trebuie să se abţină de la orice fapt care ar putea aduce prejudicii demnităţii şi imagini asistentului medical pentru a nu crea neîncredere pacientului

nici unul dintre punctele A, B, C, D.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. Cod - art.21)

Se consideră a fi practici neloiale, fără a fi limitative, următoarele activităţi:

atragerea pacienţilor prin oferirea de avantaje materiale ;

atragerea pacienţilor prin reclamă mincinoasă;

12

A.

eliberarea de medicamente in oferte propuse de diferiti producatori;

folosirea de funcţia deţinută ori de mandatul încredinţat în cadrul organelor de conducere pentru atragerea de pacienţi

nefolosirea de funcţia deţinută ori de mandatul încredinţat în cadrul organelor de conducere pentru atragerea de pacienţi

B.

C.

D.

E.

(pag. Cod - art. 23)

Pag. 213 din 284

Page 214: Teste Farmacie

Privind servicii farmaceutice de urgenţă, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

Pentru asigurarea continuităţii asistenţei cu medicamente a populaţiei, farmaciştii trebuie să furnizeze, în condiţiile legii sau nu, servicii farmaceutice de urgenţă.

decizia farmacistului in furnizarea serviciilor farmaceutice de urgenta va fi luată avându-se în vedere şi afecţiunea pentru care se solicită medicamentul, grupa terapeutică din care face parte medicamentul, efectele adverse şi contraindicaţiile;

13

A.

în funcţie de gravitatea situaţiei prezentate, farmacistul va încerca să ia legătura cu medicul curant al pacientului sau cu un alt medic;

dozele eliberate pot fi pentru maximum 24 de ore, indiferent de zilele in care se furnizeaza serviciile farmaceutice de urgenta;

orice intervenţie de acest tip va fi însoţită de recomandarea farmacistului ca pacientul să se adreseze imediat medicului.

B.

C.

D.

E.

(pag. Cod - art. 31)

Cu privire la serviciile farmaceutice de urgenta, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

dozele eliberate pot fi pentru maximum 24 de ore, în zilele lucrătoare, şi pentru maximum 72 de ore, pentru sfârşitul de săptămână şi sărbătorile legale;

medicamentele psihotrope şi stupefiante nu fac obiectul serviciilor farmaceutice de urgenţă;

14

A.

se pot elibera si medicamente stupefiante in cazuri de dependenta;

medicamentele pentru copii nu pot fi eliberate in cazul serviciilor farmaceutice de urgenta, fiind obligatoriu avizul medicului;

în cazul copiilor, eliberarea unui medicament va fi însoţită de recomandarea către părinţi de a consulta în cel mai scurt timp medicul de familie sau de a apela la serviciul de urgenţă;

B.

C.

D.

E.

(pag. Cod - art. 31-2)

Cu privire la eliberarea de catre farmacist a medicamentelor fara prescriptie medicala, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

Farmacistul poate elibera medicamente fara prescriptie medicala doar daca acestea se incadreaza in categoria OTC-urilor;

Farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală daca pacientul este bolnav cronic şi este cunoscut de către farmacist sau se află în evidenţele farmaciei ca utilizator al medicamentului solicitat, dar din diverse motive nu a putut ajunge la medic;

15

A.

Farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală daca pacientul nu posedă o prescripţie medicală, dar prezintă un bilet de ieşire din spital;

Farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală daca pacientul nu posedă o prescripţie medicală, dar prezintă o scrisoare medicală;

Farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală daca pacientul prezintă o schemă de tratament neparafată de medicul prescriptor;

B.

C.

D.

E.

(pag. Cod - art.33)

Conform Statutului Colegiului farmacistilor din Romania, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:

Colegiul Farmaciştilor din România are personalitate juridică şi este autonom în raport cu orice autoritate publică, exercitându-şi atribuţiile fără posibilitatea vreunei imixtiuni.

Colegiul Farmaciştilor din România are personalitate juridică şi nu este autonom în raport cu Ministerul Sănătătii Publice.

16

A.

Colegiul Farmaciştilor din România are ca principal obiect de activitate controlul şi supravegherea exercitării profesiei de farmacist.

Colegiul Farmaciştilor din România are ca principal obiect de activitate aplicarea legilor şi regulamentelor care organizează şi reglementează exerciţiul profesiei.

Colegiul Farmaciştilor din România are ca principal obiect de activitate reprezentarea intereselor profesiei de farmacist şi păstrarea prestigiului acestei profesii în cadrul vieţii sociale.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. Statut - art.2)

Pag. 214 din 284

Page 215: Teste Farmacie

Ca autoritate publică şi profesională, Colegiul Farmaciştilor din România realizează atribuţiile prevăzute de lege şi de prezentul statut, în urmatoarele domenii principale de activitate, cu exceptia:

profesional;

etic şi deontologic;

17

A.

jurisdicţie profesională şi litigii;

administrativ şi organizatoric;

comercial.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. Statut - art. 3)

Cu privire la relatiile dintre Colegiul Farmacistilor din Romania si colegiile teritoriale, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:

Între Colegiul Farmaciştilor din România şi colegiile teritoriale nu există autonomie organizatorică.

Între Colegiul Farmaciştilor din România şi colegiile teritoriale există, în condiţiile legii şi ale prezentului statut, autonomie organizatorică.

18

A.

Între Colegiul Farmaciştilor din România şi colegiile teritoriale există, în condiţiile legii şi ale prezentului statut, autonomie financiară.

Între Colegiul Farmaciştilor din România şi colegiile teritoriale există, în condiţiile legii şi ale prezentului statut, autonomie funcţională.

Nici un colegiu teritorial nu poate funcţiona în afara Colegiului Farmaciştilor din România.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. Statut - art.4,5)

Cu privire la relatia dintre Colegiul Farmacistilor din Romania si Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:

Colegiul Farmaciştilor din România participă la elaborarea contractului-cadru privind furnizarea serviciilor farmaceutice în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi, împreună cu casele de asigurări de sănătate teritoriale, stabileşte necesarul estimativ de servicii farmaceutice şi îl prezintă Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Colegiul Farmaciştilor din România nu are dreptul sa participe la elaborarea contractului-cadru privind furnizarea serviciilor farmaceutice în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi, împreună cu casele de asigurări de sănătate teritoriale, stabileşte necesarul estimativ de servicii farmaceutice şi îl prezintă Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

19

A.

În cadrul Colegiului Farmaciştilor din România se va înfiinţa o comisie care va urmări îndeplinirea de către farmaciile aflate în raporturi contractuale cu sistemul de asigurări sociale de sănătate a obligaţiilor contractuale

Trimestrial comisia va prezenta, în baza datelor furnizate de partenerii contractuali, consiliului colegiului teritorial un raport privind modul în care farmaciile respectă obligaţiile contractuale şi drepturile asiguraţilor, problemele apărute în urma derulării raporturilor contractuale şi propune măsurile ce trebuie luate în vederea îmbunătăţirii activităţii farmaciilor.

Semestrial comisia va prezenta, în baza datelor furnizate de partenerii contractuali, consiliului colegiului teritorial un raport privind modul în care farmaciile respectă obligaţiile contractuale şi drepturile asiguraţilor, problemele apărute în urma derulării raporturilor contractuale şi propune măsurile ce trebuie luate în vederea îmbunătăţirii activităţii farmaciilor.

B.

C.

D.

E.

(pag. Statut - art.12)

Pag. 215 din 284

Page 216: Teste Farmacie

Conform Statutului Colegiului Farmacistilor din Romania, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:

Sunt membri ai Colegiului Farmaciştilor din România toţi farmaciştii, cetăţeni români, domiciliaţi în România, autorizaţi să practice profesia de farmacist.

Farmaciştii pensionari care nu mai desfăşoară activitate profesională nu pot fi, la cerere, membri ai Colegiului Farmacistilor din Romania.

20

A.

La cerere, membrii Colegiului Farmaciştilor din România care, din motive obiective, întrerup pe o durată de până la 5 ani exercitarea profesiei de farmacist pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată.

Întreruperea sau suspendarea activităţii pe o durată mai mare de 5 ani atrage de drept pierderea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România şi, pe cale de consecinţă, pierderea dreptului de liberă practică

Întreruperea sau suspendarea activităţii pe o durată mai mare de 5 ani atrage de drept pierderea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România, fara pierderea dreptului de liberă practică

B.

C.

D.

E.

(pag. Statut - art. 13, 14)

Cu privire la intreruperea exercitarii profesiei de farmacist, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:

La cerere, membrii Colegiului Farmaciştilor din România care, din motive obiective, întrerup pe o durată de până la 5 ani exercitarea profesiei de farmacist pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată.

Întreruperea sau suspendarea activităţii pe o durată mai mare de 5 ani atrage de drept pierderea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România şi, pe cale de consecinţă, pierderea dreptului de liberă practică.

21

A.

La cerere, membrii Colegiului Farmaciştilor din România care, din motive obiective, întrerup pe o durată de până la 3 ani exercitarea profesiei de farmacist pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată.

Pe durata suspendării, la cerere, a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România se suspendă obligaţiile şi drepturile ce decurg din prezentul statut.

Reînscrierea în cadrul Colegiului Farmaciştilor din România şi reluarea activităţii profesionale după o întrerupere a exercitării profesiei mai mare de 5 ani se pot face numai în condiţiile legii şi cu avizul favorabil al Consiliului naţional al Colegiului Farmaciştilor din România, acordat în baza unei reatestări profesionale organizate de Comisia profesional-ştiinţifică şi de învăţământ

B.

C.

D.

E.

*

(pag. Statut - art.14)

Membrii Colegiului Farmaciştilor din România au următoarele drepturi, cu exceptia:

dreptul să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere ale corpului profesional;

dreptul să se adreseze organelor abilitate ale Colegiului Farmaciştilor din România şi să primească informaţiile solicitate;

22

A.

drepturi oferite de Statutul functionarilor publici;

dreptul să participe la orice acţiuni ale corpului profesional şi să fie informaţi în timp util despre acestea;

dreptul să folosească, împreună cu membrii lor de familie, toate dotările sociale, profesionale, culturale şi sportive ale Colegiului Farmaciştilor din România şi ale colegiilor teritoriale.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. Statut - art.16)

Membrii Colegiului Farmaciştilor din România au următoarele drepturi, cu exceptia:

nu pot purta însemnele corpului profesional decat daca fac parte din Consiliul National al Colegiului Farmacistilor din Romania;

dreptul de a fi judecaţi pe baza prezumţiei de nevinovăţie de către organele competente ale Colegiului Farmaciştilor din România pentru abaterile deontologice şi disciplinare;

23

A.

dreptul de a contesta sancţiunile primite;

dreptul de a solicita ajutoare materiale pentru situaţii deosebite, atât personal, cât şi prin membrii lor de familie

dreptul să participe la orice acţiuni ale corpului profesional şi să fie informaţi în timp util despre acestea;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. Statut - art.16)

Obligaţiile membrilor Colegiului Farmaciştilor din România sunt următoarele, cu exceptia:

să respecte dispoziţiile Statutului si ale Codului deontologic al farmacistului, hotărârile organelor de conducere ale Colegiului Farmaciştilor din România şi regulamentele profesiei;

să rezolve sarcinile ce le-au fost încredinţate în calitate de membru sau de reprezentant al corpului profesional;

24

A.

să participe la manifestările iniţiate de organele de conducere, la activităţile profesionale ori de pregătire profesională, iniţiate ori organizate de organele de conducere naţionale sau locale;

să participe la şedinţele ori la adunările organiuate, chiar daca nu au fost convocaţi;

să execute cu bună-credinţă sarcinile ce decurg din prezentul statut ori stabilite prin hotărârile organelor de conducere;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. Statut - art. 17)

Pag. 216 din 284

Page 217: Teste Farmacie

Obligaţiile membrilor Colegiului Farmaciştilor din România sunt următoarele, cu exceptia:

să participe la deliberările organelor de conducere în care sunt aleşi, chiar în cazul în care, în îndeplinirea unor atribuţii ale acestor organe, au un interes propriu;

să păstreze secretul profesional;

25

A.

să păstreze în cadrul profesiei confidenţialitatea asupra dezbaterilor, opiniilor şi voturilor exprimate în organele de conducere;

să respecte normele, principiile şi îndatoririle deontologiei profesionale şi să aibă un comportament demn în exercitarea profesiei ori a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România;

să rezolve litigiile cu alţi membri, în primul rând prin intermediul medierii de către comisiile de specialitate din cadrul colegiului la care sunt înregistraţi;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. Statut - art. 17)

Obligaţiile membrilor Colegiului Farmaciştilor din România, ce decurg din calitatea lor specială de farmacist, sunt, cu exceptia:

să respecte şi să aplice în orice împrejurare normele de deontologie;

să nu aducă prejudicii reputaţiei corpului profesional sau altor membri, respectând statutul de corp profesional al Colegiului Farmaciştilor din România;

26

A.

să acorde cu promptitudine şi necondiţionat îngrijirile profesionale de urgenţă, ca o îndatorire fundamentală profesională şi civică, numai daca este in timpul orelor de serviciu;

să acţioneze, pe toată durata exercitării profesiei, în vederea creşterii gradului de pregătire profesională şi cunoaşterii noutăţilor profesionale;

să informeze organele de conducere ale corpului profesional ori de câte ori constată sau apreciază că independenţa profesiei le-a fost încălcată prin decizii administrative.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. Statut - art. 18)

Cu privire la educatia profesionala continua sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

Membrii Colegiului Farmaciştilor din România sunt obligaţi să realizeze numărul anual de credite de educaţie profesională continuă, stabilit de Consiliul naţional;

Membrii Colegiului Farmaciştilor din România sunt obligaţi să realizeze numărul anual de credite de educaţie profesională continuă, stabilit de Adunarea generala naţionala;

27

A.

Nerealizarea numărului integral de credite pe parcursul a 3 ani atrage suspendarea dreptului de liberă practică până la realizarea numărului total de credite.

Nerealizarea numărului integral de credite pe parcursul a 5 ani atrage suspendarea dreptului de liberă practică până la realizarea numărului total de credite.

La stabilirea numărului de credite se vor avea în vedere numai programele şi celelalte forme de educaţie profesională acreditate de Colegiul Farmaciştilor din România.

B.

C.

D.

E.

(pag. Statut - art. 19, 20)

Urmatoarele informatii cu privire la Adunarea generala nationale sunt adevarate:

Adunarea generală naţională a Colegiului Farmaciştilor din România este alcătuită din preşedinţii colegiilor teritoriale şi din reprezentanţi aleşi de adunările generale locale prin vot direct şi secret.

Adunarea nationala generala este alcatuita din toti farmacistii cu Certificat de Membru al Colegiului Farmacistilor din Romania.

28

A.

Reprezentanţii în Adunarea generală naţională sunt aleşi pe o durată de 4 ani.

Reprezentanţii în Adunarea generală naţională sunt aleşi pe o durată de 5 ani.

Proporţional cu numărul de farmacişti înscrişi în evidenţa colegiului teritorial, se va alege un număr de 3-11 membri supleanţi.

B.

C.

D.

E.

(pag. Statut - art. 25)

Adunarea generală naţională are următoarele atribuţii:

adoptă Statutul Colegiului Farmaciştilor din România;

elaboreaza Codul deontologic al farmacistului;

29

A.

elaboreaza Statutul Colegiului Farmaciştilor din România ;

aprobă modificarea Codului deontologic al farmacistului;

adoptă declaraţii care să reflecte poziţia Colegiului Farmaciştilor din România cu privire la aspecte de interes general în ceea ce priveşte profesia de farmacist ori statutul farmacistului în societate.

B.

C.

D.

E.

(pag. Statut - art. 26)

Pag. 217 din 284

Page 218: Teste Farmacie

Urmatoarele afirmatii despre Adunarea nationala generala sunt adevarate:

Adunarea generală naţională este condusă de preşedintele Colegiului Farmaciştilor din România.

Adunarea generală naţională se întruneşte în şedinţă ordinară în primul trimestru al anului în curs.

30

A.

Adunarea generală naţională se întruneşte în şedinţă ordinară în ultimul trimestru al anului în curs.

Adunarea generală naţională adoptă hotărâri în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi, cu majoritate simplă de voturi.

Adunarea generală naţională adoptă hotărâri în prezenţa a cel puţin jumatate plus unu din numărul membrilor săi, cu majoritate simplă de voturi.

B.

C.

D.

E.

(pag. Statut - art. 27, 28)

Atribuţiile Consiliului naţional:

elaborează Statutul Colegiului Farmaciştilor din România;

aproba Statutul Colegiului Farmaciştilor din România;

31

A.

elaborează Codul deontologic al farmacistului;

aproba Codul deontologic al farmacistului;

elaborează proiectele de modificare ale Codului deontologic al farmacistului.

B.

C.

D.

E.

(pag. Statut - art. 37)

Conform Statutului Colegiului Farmacistilor din Romania, atribuţiile Consiliului naţional sunt:

stabileşte sistemul de credite de educaţie continuă, pe baza căruia se evaluează activitatea de perfecţionare profesională a farmaciştilor

colaborează cu Ministerul Sănătăţii la elaborarea normelor privind exercitarea profesiei de farmacist pe teritoriul României;

32

A.

colaborează cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării la elaborarea normelor privind exercitarea profesiei de farmacist pe teritoriul României;

colaborează cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării la elaborarea principiilor şi criteriilor privind teritorializarea şi înfiinţarea de noi farmacii, laboratoare şi depozite farmaceutice;

fixează cotizaţia care trebuie plătită în mod obligatoriu de către fiecare farmacist consiliului colegiului teritorial, stabilind partea din această cotizaţie care trebuie virată către Consiliul naţional.

B.

C.

D.

E.

(pag. Statut - art. 37)

În cadrul Consiliului naţional, pentru realizarea atribuţiilor, funcţionează următoarele comisii de specialitate:

Comisia economico-socială şi de asigurări sociale de sănătate;

Comisia de etică şi deontologie profesională;

33

A.

Comisia de farmacovigilenta;

Comisia acreditări şi avizări;

Comisia superioară de disciplină.

B.

C.

D.

E.

(pag. Statut - art.)

Urmatoarele afirmatii despre Biroul executiv al Consiluilui national sunt adevarate:

Biroul executiv al Consiliul naţional este format dintr-un preşedinte, 3 vicepreşedinţi şi un secretar general, aleşi în mod individual de către Consiliul naţional dintre membrii săi.

Biroul executiv al Consiliul naţional este format din membrii birourilor executive ale consiliilor teritoriale ale CFR.

34

A.

Biroul executiv se întruneşte o dată la două săptămâni sau ori de câte ori este cazul, la cererea preşedintelui sau a cel puţin 2 dintre membrii săi.

Biroul executiv lucrează legal în prezenţa a 3 dintre membrii săi şi ia decizii valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

Biroul executiv lucrează legal în prezenţa a 5 dintre membrii săi şi ia decizii valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

B.

C.

D.

E.

(pag. Statut -art. 43,44)

Atribuţiile Biroului executiv sunt:

asigură activitatea permanentă a Colegiului Farmaciştilor din România;

aproba raportul anual de activitate şi gestiune;

35

A.

acceptă donaţiile, legatele şi sponsorizările făcute Colegiului Farmaciştilor din România;

aprobă angajarea de personal şi asigură execuţia bugetului Colegiului Farmaciştilor din România;

elaborează şi supune spre avizare Consiliului naţional proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pe baza bugetelor locale;

B.

C.

D.

E.

(pag. Statut - art. 45)

Pag. 218 din 284

Page 219: Teste Farmacie

Codul deontologic al farmacistului are drept principal scop:

ocrotirea drepturilor pacienţilor;

respectarea obligaţiilor profesionale de către farmacişti;

36

A.

apărarea demnităţii şi a prestigiului profesiunii de asistent de farmacie;

apărarea demnităţii şi a prestigiului profesiunii de farmacist;

respectarea obligaţiilor profesionale de către asistentii de farmacie.

B.

C.

D.

E.

(pag. art.2)

Principiile fundamentale în baza cărora se exercită profesia de farmacist sunt următoarele:

în orice situaţie primează interesul pacientului şi sănătatea publică;

respectarea în orice situaţie a drepturilor pacientului;

37

A.

adoptarea unui rol activ faţă de informarea şi educaţia sanitară a publicului, precum şi faţă de combaterea toxicomaniei, polipragmaziei, dopajului, automedicaţiei şi a altor flageluri;

colaborarea, in timpul orelor de serviciu, cu factorii implicaţi în asigurarea stării de sănătate a pacientului;

acordarea serviciilor farmaceutice se face la cele mai înalte standarde de calitate posibile.

B.

C.

D.

E.

(pag. art.4)

Cu privire la responsabilitatea personală şi independenţa farmaciştilor, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

Farmacistul este răspunzător pentru toate deciziile sale profesionale, indiferent de responsabilităţile asumate în exercitarea profesiei sale.

să-şi îndeplinească îndatoririle profesionale cu competenţă, chiar daca depaseste termenele stabilite;

38

A.

să-şi îndeplinească personal atribuţiile şi, la nevoie, să delege o persoană competentă autorizată pentru îndeplinirea anumitor activităţi profesionale, asumându-şi răspunderea;

să informeze imediat o persoană responsabilă în cazul în care nu îşi poate îndeplini îndatoririle profesionale, pentru a se putea lua la timp măsuri de remediere;

să raporteze medicului prescriptor sau autorităţilor competente orice efect nedorit sau advers al medicamentelor, în scopul optimizării tratamentelor;

B.

C.

D.

E.

(pag. art.8,9)

Farmacistul, în timpul exercitării actului profesional, este obligat să respecte următoarele reguli:

Farmacistul nu poate refuza niciodata acordarea unor servicii către pacient;.

să se asigure că serviciile sale au fost percepute şi înţelese corect de pacient, încurajându-l să participe activ la reuşita tratamentului;

39

A.

să accepte acele posturi pentru care are competenţa şi disponibilitatea necesare pentru a îndeplini cu succes îndatoririle profesionale;

să critice sau să condamne convingerile personale ori religioase ale pacientului care apelează la serviciile sale;

să acorde servicii în mod egal pentru toţi pacienţii, fără discriminare, în ordinea solicitării acestora, cu excepţia situaţiilor de urgenţă;

B.

C.

D.

E.

(pag. art.9,10)

Responsabilitatea farmaciştilor-sef consta in:

Înainte de a-şi asuma o funcţie de conducere, farmacistul trebuie să se autoevalueze şi să se asigure că este capabil să îndeplinească toate responsabilităţile acestei funcţii.

se asigură că membrii personalului aflat în subordinea sa îşi îndeplinesc atribuţiile în conformitate cu prevederile legale, indiferent de aptitudinile personale;

40

A.

trebuie să respecte independenţa profesională a farmaciştilor din subordine;

nu trebuie sa se asigură că echipamentele, localul şi utilităţile de la locul de muncă sunt menţinute la standardele acceptate pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor profesionale;

se asigură că toate activităţile profesionale desfăşurate sub controlul său, precum şi cele exercitate de el personal sunt supuse asigurării de răspundere profesională;

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 11,12)

Pag. 219 din 284

Page 220: Teste Farmacie

Cu privire la confidentialitate, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

Farmacistul are datoria de a respecta şi proteja informaţia profesională;

Farmacistul trebuie să respecte şi să protejeze confidenţialitatea informaţiilor referitoare la pacienţi, obţinute în cursul activităţilor profesionale;

41

A.

Nu exista cazuri in care pot sa fie dezvaluite informatiile;

Farmacistul nu trebuie permită accesul terţilor la informaţii privind activitatea unităţii în care îşi desfăşoară activitatea decât cu acordul scris al angajatorului sau în alte situaţii prevăzute de lege;

Farmacistul trebuie să asigure protecţia informaţiilor la operaţiunile de stocare, transmitere, primire ori distrugere.

B.

C.

D.

E.

(pag. art.15, 18, 19)

Informaţiile privind pacientii pot fi dezvăluite în următoarele cazuri:

când pacientul şi-a dat consimţământul verbal;

când tutorele pacientului a consimţit verbal, dacă vârsta pacientului sau starea sa de sănătate nu permite aceasta;

42

A.

când este necesar pentru a preveni afectări majore sau punerea în pericol a sănătăţii pacientului, a unei terţe persoane sau a publicului în general;

stabilirea vinovăţiei în cazul săvârşirii unor infracţiuni, la solicitarea instanţei de judecată;

in alte situatii neprevazute de lege.

B.

C.

D.

E.

(pag. art.17)

Cu privire la confidentialitatea informatiilor despre pacienti, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

Farmacistul nu trebuie să dezvăluie, decât cu acordul verbal sau scris al medicului prescriptor, nici o informaţie referitoare la practica prescrierii acestuia.

Farmacistul nu trebuie să dezvăluie, decât cu acordul scris al medicului prescriptor, nici o informaţie referitoare la practica prescrierii acestuia.

43

A.

Farmacistul nu trebuie să permită accesul terţilor la informaţii privind activitatea unităţii în care îşi desfăşoară activitatea decât cu acordul scris al angajatorului sau în alte situaţii prevăzute de lege;

Farmacistul nu trebuie să permită accesul terţilor la informaţii privind activitatea unităţii în care îşi desfăşoară activitatea decât cu acordul scris sau verbal al angajatorului sau în alte situaţii prevăzute de lege;

Farmacistul trebuie să respecte cerinţele legale de protecţie a informaţiilor privind acumularea şi utilizarea acestora.

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 18, 19)

Urmatoarele afirmatii cu privire la relatiile de colaborare ale farmacistului sunt adevarate:

toţi farmaciştii îşi acordă ajutor reciproc şi consultanţă pentru realizarea îndatoririlor profesionale;

farmaciştii nu pot sa îşi rezolve singuri litigiile;

44

A.

farmacistul trebuie să-şi trateze toţi colaboratorii cu respect, bunăvoinţă şi colegialitate;

farmacistul trebuie să dovedească în orice împrejurare solidaritate faţă de colegii săi şi loialitate faţă de corpul profesional şi profesia de farmacist;

farmaciştii îşi rezolvă singuri litigiile, cu respectarea spiritului de colegialitate; dacă nu reuşesc, fac apel la comisia de litigii a colegiului;

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 20)

Pag. 220 din 284

Page 221: Teste Farmacie

Farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală în următoarele situaţii:

daca medicamentele sunt OTC-uri;

daca medicamentele nu sunt OTC-uri, dozele eliberate pot fi pentru maximum 24 de ore, în zilele lucrătoare, şi pentru maximum 72 de ore, pentru sfârşitul de săptămână şi sărbătorile legale, fiind un caz de servicii farmaceutice de urgenta;

45

A.

daca medicamentele nu sunt OTC-uri, orice intervenţie de tipul serviciilor farmaceutice de urgenta va fi însoţită de recomandarea farmacistului ca pacientul să se adreseze imediat medicului;

daca medicamentele sunt stupefiante;

daca medicamentele sunt psihotrope.

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 31,32,33)

In cazul furnizarii serviciilor farmaceutice de urgenţă se vor respecta următoarelor principii:

dozele de medicament eliberate pot fi pentru maxim 5 zile in cazul bolilor acute;

dozele de medicament eliberate pot fi pentru maxim 10 zile in cazul bolilor subacute;

46

A.

pentru a realiza un serviciu de calitate, farmacistul va solicita pacientului sau aparţinătorului acestuia toate informaţiile legate de urgenţa cererii sale, respectiv medicaţia curentă, existenţa altor afecţiuni sau alergii, precum şi alte aspecte care pot influenţa decizia farmacistului;

decizia farmacistului va fi luată avându-se în vedere şi afecţiunea pentru care se solicită medicamentul, grupa terapeutică din care face parte medicamentul, efectele adverse şi contraindicaţiile;

în cazul copiilor, eliberarea unui medicament va fi însoţită de recomandarea către părinţi de a consulta în cel mai scurt timp medicul de familie sau de a apela la serviciul de urgenţă;

B.

C.

D.

E.

(pag. art.31)

Sunt considerate servicii farmaceutice de urgenta urmatoarele cazuri:

pacientul este bolnav cronic şi este cunoscut de către farmacist sau se află în evidenţele farmaciei ca utilizator al medicamentului solicitat, dar din diverse motive nu a putut ajunge la medic;

pacientul este bolnav acut şi este cunoscut de către farmacist sau se află în evidenţele farmaciei ca utilizator al medicamentului solicitat, dar din diverse motive nu a putut ajunge la medic;

47

A.

pacientul prezintă o schemă de tratament care nu e parafată de medicul prescriptor;

pacientul este în tranzit şi nu îşi poate continua tratamentul;

alte situaţii de urgenţă în care farmacistul va decide, după caz, eliberarea unui medicament pe o durată limitată, până la obţinerea unei prescripţii, cu îndrumarea pacientului către medicul de familie, centrul de sănătate sau permanenţă, compartimentul ori unitatea de primire a urgenţelor sau apelarea numărului de urgenţă 112.

B.

C.

D.

E.

(pag. art.33)

Farmacistul răspunde disciplinar in urmatoarele cazuri:

pentru nerespectarea legilor şi regulamentelor profesionale;

pentru nerespectarea Codului deontologic al farmacistului şi a regulilor de bună practică profesională;

48

A.

pentru nerespectarea Statutului Colegiului Farmaciştilor din România;

pentru respectarea deciziilor adoptate de organele de conducere ale Colegiului Farmaciştilor din România;

pentru orice fapte săvârşite în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale Colegiului Farmaciştilor din România.

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 36)

Judecarea cazurilor de abateri de la prezentul cod se soluţionează, conform legii şi Statutului Colegiului Farmaciştilor din România, de catre:

comisia de disciplina de la nivel judetean;

comisia imagine, relaţii interne şi externe;

49

A.

comisia de etică şi deontologie profesională de la nivel judeţean;

comisia superioara de disciplina;

comisiei economico-sociale şi de asigurări sociale de sănătate.

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 38)

Pag. 221 din 284

Page 222: Teste Farmacie

Comisia economico-socială şi de asigurări sociale de sănătate are urmatoarele obiective:

comisia va colabora cu toate instituţiile implicate şi va acţiona prin toate mijloacele legale pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale de către toate părţile implicate.

comisie care va urmări îndeplinirea de către farmaciile aflate în raporturi contractuale cu sistemul de asigurări sociale de sănătate a obligaţiilor contractuale.

50

A.

Semestrial comisia va prezenta, în baza datelor furnizate de partenerii contractuali, consiliului colegiului teritorial un raport privind modul în care farmaciile respectă obligaţiile contractuale şi drepturile asiguraţilor, problemele apărute în urma derulării raporturilor contractuale şi propune măsurile ce trebuie luate în vederea îmbunătăţirii activităţii farmaciilor

reprezintă farmaciştii care lucrează în sistemul de asigurări sociale de sănătate, urmărind apărarea drepturilor, intereselor şi a demnităţii profesiunii de farmacist;

supraveghează desfăşurarea raporturilor dintre farmaciştii care lucrează în sistemul de asigurări sociale de sănătate, luând toate măsurile care se impun pentru asigurarea libertăţii profesiei şi a apărării statutului farmacistului în societate, inclusiv cu privire la raportul dintre importanţa socială a activităţii profesionale şi veniturile farmacistului.

B.

C.

D.

E.

(pag. Statut - art.12, 60)

Tema nr. 41

Regimul legal general at medicamentelor de uz uman

Bibliografie asociata temei:

Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, titlul XVII: Medicamentul, Monitorul Oficialal Romaniei partea I nr. 372/2006.

-

Conform Legii nr. 95/2006, definitia medicamentului este urmatoarea:

orice substanţă sau combinaţie de substanţe prezentată ca având proprietăţi pentru tratarea sau prevenirea bolilor la om;

orice substanţă sau combinaţie de substanţe care poate fi folosită sau administrată la animale pentru restabilirea, corectarea sau modificarea funcţiilor fiziologice prin exercitarea unei acţiuni farmacologice, imunologice sau metabolice;

1

A.

orice substanţă sau combinaţie de substanţe care poate fi folosită sau administrată la animale pentru stabilirea unui diagnostic medical;

orice substanţă sau combinaţie de substanţe prezentată ca având proprietăţi pentru tratarea sau prevenirea bolilor la animale;

nici unul dintre punctele A, B, C, D.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. art. 695)

Conform Legii nr. 95/2006, urmatoarele definitii sunt corecte:

medicament radiofarmaceutic - orice medicament care, atunci când este gata de folosire, conţine încorporaţi, în scopuri experimentale, unul sau mai mulţi radionuclizi (izotopi radioactivi);

medicament homeopat - orice medicament obţinut din substanţe numite suşe homeopate în acord cu un procedeu de fabricaţie homeopat descris de Farmacopeea Europeană sau, în abstanţa acesteia, de farmacopeele utilizate în prezent în România şi în statele membre ale Uniunii Europene; un medicament homeopat conţine doar un singur principiu activ;

2

A.

generator de radionuclizi - orice sistem care încorporează un radionuclid-părinte fixat, care serveşte la producerea unui radionuclid-fiică obţinut prin eluţie sau prin orice altă metodă şi care nu poate fi folosit într-un medicament radiofarmaceutic;

kit (trusă) - orice preparat care urmează să fie reconstituit sau combinat cu radionuclizi în medicamentul radiofarmaceutic final, în mod obişnuit înaintea administrării lui;

reacţie adversă - un răspuns pozitiv, care apare la utilizarea unui medicament în doze, întrebuinţat în mod normal la om pentru profilaxia, diagnosticarea sau tratamentul bolii ori pentru restabilirea, corectarea sau modificarea unor funcţii fiziologice;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. art. 695)

Prevederile titlului XVII din Legea nr. 95/2006 privind medicamentul se refera la urmatoarele medicamente:

medicamentelor preparate în farmacie conform unei prescripţii medicale pentru un anumit pacient (numite formule magistrale);

medicamentelor preparate în farmacie conform indicaţiilor unei farmacopei şi destinate eliberării directe către pacienţii farmaciei respective (numite formule oficinale);

3

A.

medicamentelor destinate studiilor de cercetare şi dezvoltare, dar fără a aduce atingere prevederilor legale referitoare la implementarea bunei practici în desfăşurarea studiilor clinice efectuate cu medicamente de uz uman;

sângelui total, plasmei sau celulelor sangvine de origine umană;

plasma preparată printr-o metodă care presupune un proces industrial.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. art. 697, 695)

Pag. 222 din 284

Page 223: Teste Farmacie

Cu privire la autorizarea de punere pe piata a unui medicament, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:

Nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie de punere pe piaţă emisă de către Agenţia Naţională a Medicamentului;

Nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie eliberată conform procedurii centralizate;

4

A.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă este responsabil de punerea pe piaţă a medicamentului; desemnarea unui reprezentant exonerand deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă de răspundere juridică.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă este responsabil de punerea pe piaţă a medicamentului; desemnarea unui reprezentant nu exonerează deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă de răspundere juridică.

Autorizaţia de punere pe piaţă nu este necesară pentru medicamentele radiofarmaceutice preparate la momentul utilizării de către o persoană sau instituţie care, conform legislaţiei naţionale, este autorizată să utilizeze aceste medicamente potrivit instrucţiunilor fabricantului, într-un centru sanitar acreditat şi pornind exclusiv de la generatori de radionuclizi, kituri (truse) sau precursori radionuclidici autorizaţi.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. art. 700, 701)

Cererea de autorizare de punere pe piata trebuie sa fie insotita de unele documente si informatii, printre care si rezultatele obtinute la, cu exceptia:

testele farmaceutice (fizico-chimice, biologice sau microbiologice);

testele preclinice toxicologice;

5

A.

testele preclinice farmacologice;

studiilor clinice;

studiile clinice nu sunt obligatorii, dacă nu poate demonstra că medicamentul este un generic al unui medicament de referinţă care este sau a fost autorizat de cel puţin 8 ani în România, într-un stat membru al Uniunii Europene sau în Uniunea Europeană prin procedura centralizată.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. art. 702, 704)

Cu privire la procedura speciala de autorizare simplificata urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

Pot face obiectul unei proceduri speciale de autorizare simplificată numai medicamentele homeopate care au cale de administrare parenterala:

Pot face obiectul unei proceduri speciale de autorizare simplificată numai medicamentele homeopate care au indicaţii terapeutice specifice pe eticheta produsului sau în orice informaţie legată de produsul respectiv;

6

A.

Pot face obiectul unei proceduri speciale de autorizare simplificată numai medicamentele homeopate pentru care exista unui grad suficient de diluţie pentru a garanta siguranţa medicamentului;

O cerere pentru autorizare simplificată poate să se refere la o serie de medicamente derivate din aceeaşi suşă homeopată.

O cerere pentru autorizare simplificată nu poate să se refere la o serie de medicamente derivate din aceeaşi suşă homeopată.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. art. 711)

Cu privire la autorizarea pentru utilizare traditionala, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

Pentru a obţine o autorizare pentru utilizare tradiţională, solicitantul depune o cerere la Agenţia Naţională a Medicamentului.

Pentru a obţine o autorizare pentru utilizare tradiţională, solicitantul nu e obligat sa depuna o cerere la Agenţia Naţională a Medicamentului.

7

A.

Autorizarea pentru utilizare tradiţională este o procedură simplificată de autorizare pentru medicamente din plante medicinale cu utilizare tradiţională ce îndeplinesc anumite criterii;

Solicitantul şi deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă trebuie să fie stabiliţi în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene

Solicitantul şi deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă nu trebuie să fie stabiliţi în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 714, 715)

Pag. 223 din 284

Page 224: Teste Farmacie

Cu privire la autorizatia de punere pe piata a unui medicament, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

După acordarea unei autorizaţii de punere pe piaţă, deţinătorul trebuie să informeze Agenţia Naţională a Medicamentului asupra datei de punere efectivă pe piaţă a medicamentului de uz uman în România, luând în considerare diferitele forme de prezentare autorizate.

Deţinătorul nu trebuie să anunţe Agenţia Naţională a Medicamentului dacă produsul încetează să fie pus pe piaţă temporar.

8

A.

Notificare ca produsul inceteaza sa fie pus pe piata permanent trebuie să fie făcută cu cel puţin două luni înainte de întreruperea punerii pe piaţă a medicamentului, cu excepţia situaţiilor excepţionale.

Notificare ca produsul inceteaza sa fie pus pe piata permanent trebuie să fie făcută cu cel puţin o luna înainte de întreruperea punerii pe piaţă a medicamentului, cu excepţia situaţiilor excepţionale.

Pe baza solicitării Ministerului Sănătăţii Publice, în special în contextul farmacovigilenţei, deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă trebuie să furnizeze Ministerului Sănătăţii Publice toate datele privind volumul de vânzări al medicamentului şi orice date aflate în posesia acestuia privind volumul de prescrieri.

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 729)

O autorizaţie de punere pe piaţă a unui medicament este valabilă timp de:

5 ani;

10 ani;

9

A.

1 an;

2 ani;

3 ani.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. art. 730)

Cu privire la autorizaţia de punere pe piaţă reînnoite, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

Medicamentele pentru care s-au depus cereri de reînnoire a autorizaţiei de punere pe piaţă nu pot fi menţinute în circuitul terapeutic decat dupa soluţionarea cererii de reînnoire a autorizaţiei.

Medicamentele pentru care s-au depus cereri de reînnoire a autorizaţiei de punere pe piaţă pot fi menţinute în circuitul terapeutic până la soluţionarea cererii de reînnoire a autorizaţiei.

10

A.

O dată reînnoită, autorizaţia de punere pe piaţă este valabilă pe o perioadă nelimitată, cu excepţia situaţiei în care Agenţia Naţională a Medicamentului decide, pe baza unor motive justificate privind farmacovigilenţa, să procedeze la o altă reînnoire a autorizaţiei după 5 ani;

O dată reînnoită, autorizaţia de punere pe piaţă este valabilă pe o perioadă nelimitată, cu excepţia situaţiei în care Agenţia Naţională a Medicamentului decide, pe baza unor motive justificate privind farmacovigilenţa, să procedeze la o altă reînnoire a autorizaţiei după 10 ani;

Dacă pentru un medicament nu se solicită reînnoirea autorizaţiei de punere pe piaţă, medicamentul poate fi menţinut în circuitul terapeutic până la epuizarea cantităţilor distribuite în reţeaua farmaceutică, dar nu mai mult de o luna de la expirarea autorizaţiei de punere pe piaţă.

B.

C.

D.

E.

(pag. art.730)

Pe ambalajul secundar al medicamentului sau, în cazul în care nu există ambalaj secundar, pe ambalajul primar trebuie să apară următoarele informaţii, cu exceptia:

denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică şi, dacă este cazul, precizarea dacă este destinat sugarilor, copiilor ori adulţilor;

dacă produsul conţine mai mult de 3 substanţe active, va fi inclusă denumirea comună internaţională (DCI) sau, dacă nu există, denumirea comună;

11

A.

substanţele active exprimate calitativ şi cantitativ pe unitate de doză sau în funcţie de forma de administrare pentru un volum sau o greutate dat/dată, folosind denumirile lor comune;

forma farmaceutică şi conţinutul pe masă, volum sau pe numărul de doze al medicamentului;

modul de administrare şi, dacă este cazul, calea de administrare; se lasă spaţiu pentru indicarea dozei prescrise;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. art. 763)

Pag. 224 din 284

Page 225: Teste Farmacie

Pe ambalajul secundar al medicamentului sau, în cazul în care nu există ambalaj secundar, pe ambalajul primar trebuie să apară următoarele informaţii, cu exceptia:

o listă cu excipienţii cunoscuţi ca având activitate sau efect propriu indiferent de modul de administrare al medicamentelor;

o atenţionare specială privind faptul că medicamentul nu trebuie păstrat la îndemâna şi vederea copiilor;

12

A.

data de expirare în termeni clari (lună/an);

condiţii speciale de păstrare, dacă este cazul;

numărul seriei de fabricaţie;

B.

C.

D.

E.

*

(pag. art. 763)

Sunt obligatorii următoarele informaţii ce trebuie să apară pe blisterele introduse într-un ambalaj secundar, cu exceptia:

denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică şi, dacă este cazul, precizarea dacă este destinat sugarilor, copiilor ori adulţilor; dacă produsul conţine până la 3 substanţe active, va fi inclusă denumirea comună internaţională (DCI) sau, dacă nu există, denumirea comună;

numele deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă;

13

A.

data de expirare;

condiţii speciale de păstrare;

numărul seriei de fabricaţie.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. art. 764)

Pe ambalajele primare de mici dimensiuni trebuie sa apara obligatoriu urmatoarele informatii:

denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică şi, dacă este cazul, precizarea dacă este destinat sugarilor, copiilor ori adulţilor; dacă produsul conţine până la 3 substanţe active, va fi inclusă denumirea comună internaţională (DCI) sau, dacă nu există, denumirea comună;

denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică şi, dacă este cazul, precizarea dacă este destinat sugarilor, copiilor ori adulţilor; dacă produsul conţine până la 5 substanţe active, va fi inclusă denumirea comună internaţională (DCI) sau, dacă nu există, denumirea comună;

14

A.

data de expirare;

numărul seriei de fabricaţie;

numele şi adresa deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă şi, unde este cazul, numele reprezentantului desemnat de deţinător să îl reprezinte;

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 764)

La eliberarea autorizaţiilor de punere pe piaţă, Agenţia Naţională a Medicamentului specifică clasificarea medicamentelor în:

medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală si medicamente care se eliberează fără prescripţie medicală;

medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală, medicamente care se eliberează fără prescripţie medicală si medicamente care se elibereaza pe retete speciale;

15

A.

Agenţia Naţională a Medicamentului stabileşte subcategorii pentru medicamentele eliberate numai cu prescripţie medicală, după cum urmează: medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală care se reţine în farmacie (nu se reînnoieşte) sau care nu se reţine în farmacie (se poate reînnoi); medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală specială; medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală restrictivă, rezervate pentru utilizarea în anumite domenii specializate

Agenţia Naţională a Medicamentului stabileşte subcategorii pentru medicamentele eliberate numai cu prescripţie medicală, după cum urmează: medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală care se reţine în farmacie (nu se reînnoieşte); medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală specială; medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală restrictivă, rezervate pentru utilizarea în anumite domenii specializate

Agenţia Naţională a Medicamentului stabileşte subcategorii pentru medicamentele eliberate numai cu prescripţie medicală, după cum urmează: medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală care se reţine în farmacie (nu se reînnoieşte) sau care nu se reţine în farmacie (se poate reînnoi); medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală specială.

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 780)

Medicamentele se eliberează cu prescripţie medicală dacă:

prezintă un pericol direct ori indirect, chiar în cazul utilizării corecte, dacă sunt folosite fără supraveghere medicală;

sunt utilizate frecvent şi în mare măsură incorect şi ca atare pot prezenta un pericol direct ori indirect pentru sănătatea umană;

16

A.

conţin substanţe ori preparate ale acestora ale căror activitate şi/sau reacţii adverse necesită investigaţii aprofundate;

contin substante netestate clinic;

sunt prescrise în mod normal de medic pentru a fi administrate parenteral.

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 781)

Pag. 225 din 284

Page 226: Teste Farmacie

In ceea ce priveste distributia angro a medicamentelor, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

Sunt distribuite pe teritoriul Romaniei numai medicamentele pentru care a fost acordată o autorizaţie de punere pe piaţă conform prevederilor titlului XVII şi prin procedura centralizată

Sunt distribuite pe teritoriul Romaniei numai medicamentele pentru care a fost acordată o autorizaţie de punere pe piaţă conform prevederilor titlului XVII;

17

A.

Sunt distribuite pe teritoriul Romaniei numai medicamentele pentru care a fost acordată o autorizaţie de punere pe piaţă prin procedura centralizată;

În ceea ce priveşte furnizarea de medicamente către farmacişti şi persoanele autorizate să elibereze medicamente către populaţie, Ministerul Sănătăţii Publice nu trebuie să aplice unui deţinător de autorizaţie de distribuţie acordată de alt stat membru al Uniunii Europene nici o obligaţie, în special obligaţii de serviciu public, mai restrictivă decât cele aplicate persoanelor autorizate să efectueze activităţi echivalente în România.

Pentru toate furnizările de medicamente, distribuitorul angro autorizat trebuie să emită un document însoţitor care indică: data; numele şi forma farmaceutică ale medicamentului; cantitatea furnizată; numele şi adresa furnizorului şi destinatarului.

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 787, 792, 793)

Publicitatea pentru medicamente include:

orice mod de informare prin contact direct (sistemul "door-to-door");

orice formă de promovare destinată să stimuleze prescrierea, distribuirea, vânzarea sau consumul de medicamente;

18

A.

informaţii privind sănătatea umană sau boli, cu condiţia să nu existe referinţe, chiar indirecte, la medicamente;

etichetarea si prospectul;

publicitatea pentru medicamente destinată persoanelor calificate să prescrie sau să distribuie medicamente.

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 797)

Este interzisa publicitatea pentru un medicament in urmatoarele cazuri:

medicamentul nu are autorizaţie de punere pe piaţă valabilă în România;

medicamentul nu are autorizaţie de punere pe piaţă valabilă în Uniunea Europeana;

19

A.

informaţiile conţinute în materialul publicitar pentru un medicament nu corespund cu informaţiile enumerate în rezumatul caracteristicilor produsului;

medicamente care nu se eliberează cu prescripţie medicală;

conţin substanţe definite ca stupefiante sau psihotrope de convenţii internaţionale, precum convenţiile Naţiunilor Unite din 1961 şi 1971, şi legislaţia naţională.

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 798)

Este interzisă pe teritoriul României publicitatea pentru medicamente in urmatoarele cazuri:

publicitatea este destinată publicului larg pentru medicamentele prescrise şi eliberate în sistemul asigurărilor de sănătate;

publicitatea campaniilor de vaccinare efectuate de industria farmaceutică şi aprobate de Ministerul Sănătăţii Publice;

20

A.

publicitatea destinată publicului larg doar pentru acele medicamente care, prin compoziţie şi scop, sunt destinate a fi utilizate fără intervenţia unui medic, în scopul stabilirii diagnosticului, prescrierii acestora sau pentru monitorizarea tratamentului, fiind suficiente, la nevoie, sfaturile farmaciştilor;

se eliberează numai cu prescripţie medicală;

se eliberează fara prescripţie medicală;

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 799)

Substantele folosite la prepararea medicamentelor pot fi de origine:

umană, precum: sânge uman şi produse derivate din sângele uman;

animală, precum: microorganisme, animale întregi, părţi de organe, secreţii animale, toxine, extracte, produse derivate din sânge;

21

A.

vegetală, precum: microorganisme, plante, părţi de plante, secreţii vegetale, extracte;

chimică, precum: elemente, substanţe chimice naturale şi produşi chimici obţinuţi prin transformare chimică sau sinteză;

nici unul dintre raspunsurile A, B, C, D.

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 695)

Pag. 226 din 284

Page 227: Teste Farmacie

Substantele folosite la prepararea medicamentelor pot fi de origine, cu exceptia:

umană, precum: sânge uman şi produse derivate din sângele uman;

animală, precum: microorganisme, animale întregi, părţi de organe, secreţii animale, toxine, extracte, produse derivate din sânge;

22

A.

vegetală, precum: microorganisme, plante, părţi de plante, secreţii vegetale, extracte;

chimică, precum: elemente, substanţe chimice naturale şi produşi chimici obţinuţi prin transformare chimică sau sinteză;

nu pot fi sange uman si produse derivate din sange uman.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. art. 695)

In categoria medicamentelor imunologice nu intra unul din urmatoarele medicamente:

vaccinul holeric, BCG, vaccinul poliomielitic, vaccinul variolic;

vaccinul holeric, BCG, vaccinul poliomielitic, vaccinul variolic;

23

A.

vaccinul holeric, BCG, vaccinul poliomielitic, vaccinul variolic;

vaccinul holeric, BCG, vaccinul poliomielitic, vaccinul variolic;

antibioticele.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. art. 695)

In categoria medicamentelor imunologice nu intra unul dintre urmatoarele medicamente:

globulina antivariolică;

globulina antilimfocitică;

24

A.

antiinflamatoarele nesteroidiene;

antitoxina difterică;

toxine folosite pentru testele Schick şi Dick.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. art. 695)

O reactie adversă gravă are urmatoarea definitie, cu exceptia:

o reacţie adversă care cauzează moartea;

o reacţie adversă care pune în pericol viaţa, necesită spitalizarea sau prelungirea spitalizării;

25

A.

o reacţie adversă care provoacă un handicap ori o incapacitate durabilă sau importantă;

un răspuns nociv şi nedorit, care apare la utilizarea unui medicament în doze, întrebuinţat în mod normal la om pentru tratamentul unei dureri de cap;

o reacţie adversă care provoacă anomalii/malformaţii congenitale.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. art. 695)

Prospectul unui medicament consta in urmatoarele:

document cuprinzând informaţiile pentru utilizator, care însoţeşte medicamentul;

recipientul sau orice altă formă de ambalaj aflată în contact direct cu medicamentul;

26

A.

ambalajul în care este introdus ambalajul primar;

informaţiile de pe ambalajul primar sau secundar;

document cuprinzand informatiile despre farmacia de la care s-a cumparat medicamentul.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. art. 695)

Cu orivire la autorizarea de punere pe piaţă a unui medicament, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

Nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie de punere pe piaţă emisă de către Agenţia Naţională a Medicamentului

Nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie eliberată conform procedurii centralizate de catre Agentia Europeana a Medicamentului;

27

A.

Nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie eliberată conform procedurii centralizate de catre Ministerul Sanatatii;

O autorizaţie de punere pe piaţă nu poate fi eliberată decât unui solicitant stabilit în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă este responsabil de punerea pe piaţă a medicamentului; desemnarea unui reprezentant exonerează deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă de răspundere juridică.

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 700,702)

Pag. 227 din 284

Page 228: Teste Farmacie

Solicitantul unei autorizatii de punere pe piata trebuie sa prezinte urmatoarele rezultate:

solicitantul nu trebuie să furnizeze rezultatele testelor preclinice şi ale studiilor clinice, dacă poate demonstra că medicamentul este un generic al unui medicament de referinţă care este sau a fost autorizat de cel puţin 8 ani în România, într-un stat membru al Uniunii Europene sau în Uniunea Europeană prin procedura centralizată;

rezultatele testelor farmaceutice (fizico-chimice, biologice sau microbiologice);

28

A.

După eliberarea autorizaţiei de punere pe piaţă, deţinătorul autorizaţiei nu poate permite utilizarea documentaţiei farmaceutice, preclinice şi clinice din dosarul medicamentului, în vederea examinării solicitărilor ulterioare în legătură cu alte medicamente având aceeaşi compoziţie calitativă şi cantitativă de substanţe active şi aceeaşi formă farmaceutică.

rezultatele testelor preclinice (toxicologice şi farmacologice);

rezultatele studiilor clinice;

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 702, 704,707)

Medicamentele homeopate au aplicabile urmatoarele dispoziţiile speciale:

Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare orala;

Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare externa;

29

A.

Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare injectabila;

Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au absente indicaţii terapeutice specifice pe eticheta produsului sau în orice informaţie legată de produsul respectiv;

genţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare simplificată pentru medicamentele homeopate care au un grad suficient de diluţie pentru a garanta siguranţa medicamentului.

B.

C.

D.

E.

(pag. art.711)

Se stabileşte o procedură simplificată de autorizare - autorizare pentru utilizare tradiţională, pentru medicamente din plante medicinale cu utilizare tradiţională ce îndeplinesc în mod cumulativ următoarele criterii:

se administrează exclusiv în conformitate cu o concentraţie şi o posologie specificate;

sunt preparate de uz oral;

30

A.

sunt preparate de uz extern;

sunt inhalatii;

sunt preparate perfuzabile.

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 714)

Se stabileşte o procedură simplificată de autorizare pentru medicamente din plante medicinale cu utilizare tradiţională ce îndeplinesc în mod cumulativ următoarele criterii:

informaţiile referitoare la utilizarea tradiţională a medicamentului nu sunt suficiente;

au indicaţii adecvate exclusiv medicamentelor din plante medicinale cu utilizare tradiţională care, datorită compoziţiei şi scopului lor, sunt concepute şi destinate a fi utilizate fără supravegherea unui medic în ceea ce priveşte stabilirea diagnosticului, prescrierea şi monitorizarea tratamentului;

31

A.

sunt preparate injectabile;

sunt preparate de uz oral;

sunt preparate pentru inhalatii.

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 714)

Autorizarea pentru utilizare tradiţională este refuzată dacă:

cererea nu este conformă cu prevederile legale cuprinse in Titlul XVII al Legii nr.95/2006 privind reforma in domeniul Sanatatii;

compoziţia calitativă şi cantitativă nu este conformă cu cea declarată;

32

A.

compoziţia calitativă şi cantitativă este conformă cu cea declarată;

produsul poate fi dăunător în condiţii normale de utilizare;

produsul poate fi dăunător la concentratii mai mari decat cele precizate.

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 718)

Pag. 228 din 284

Page 229: Teste Farmacie

Cu privire la medicamentele din plante medicinale cu utilizare tradiţională, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:

orice etichetare şi prospect trebuie să conţină o precizare referitoare la faptul că: produsul este un medicament din plante medicinale cu utilizare tradiţională care se foloseşte pentru indicaţia specificată, exclusiv pe baza utilizării îndelungate;

orice etichetare şi prospect trebuie să conţină o precizare referitoare la faptul că utilizatorul trebuie să consulte un medic sau alt profesionist din domeniul sănătăţii dacă simptomele persistă în timpul utilizării medicamentului sau dacă apar reacţii adverse care nu sunt menţionate în prospect;

33

A.

trebuie să conţină următoarea atenţionare: "Acest medicament din plante medicinale cu utilizare tradiţională se foloseşte pentru indicaţia/indicaţiile specificată/specificate, exclusiv pe baza utilizării îndelungate";

La examinarea unei cereri de autorizare de punere pe piaţă, Agenţia Naţională a Medicamentului nu trebuie să ia în considerare monografiile comunitare pentru plante, elaborate şi publicate de Comitetul pentru medicamente din plante al Agenţiei Europene a Medicamentelor.

Când sunt elaborate noi monografii comunitare de plante, deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă apreciază dacă este necesară modificarea documentaţiei de autorizare în conformitate cu monografia respectivă. Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă informează Agenţia Naţională a Medicamentului în legătură cu modificarea respectivă.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. art. 720, 721)

O autorizaţie de punere pe piaţă este valabilă:

5 ani;

Orice autorizaţie de punere pe piaţă, care în primii 3 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în România, îşi încetează valabilitatea.

34

A.

2 ani;

Orice autorizaţie de punere pe piaţă, care în primii 2 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în România, îşi încetează valabilitatea.

4 ani.

B.

C.

D.

E.

(pag. art. 730)

Autorizarea de punere pe piaţă a unui medicament se face de