Ioan Maxim - WordPress.com · Web viewDe la asistent medical debutant, funcţiile următoare sunt...

20
Domenii profesionale 2. Standarde ocupaţionale şi competenţe profesionale 2.1. Standarde şi competenţe Asigurarea creşterii economice şi a competitivităţii pe piaţa muncii, presupune depăşirea conceptelor care cultivă deprinderi, cunoştinţe şi valori proprii unor sisteme centralizate. Se impune asigurarea unei pregătiri profesionale care să asigure creşterea capacităţii de angajare a tinerilor absolvenţi în câmpul muncii şi o pregătire generală corespunzătoare continuării studiilor şi dezvoltării profesionale permanente. În acelaşi timp trebuie asigurată o mobilitate şi flexibilitate a forţei de muncă între diferite domenii de activitate. Pentru o corectă apreciere a cerinţelor şi capacităţilor impuse de o anumită profesie sau ocupaţie este necesară stabilirea unor standarde, a unor etaloane de referinţă a competenţelor profesionale dintr-un anumit domeniu de activitate. Acestea sunt standardele ocupaţionale. Stabilirea standardelor ocupaţionale presupune precizarea clară a activităţilor, finalităţilor şi reperelor de ordin calitativ asociate acestora, a cunoştinţelor teoretice şi a deprinderilor practice, care definesc conţinutul şi cerinţele unei ocupaţii. Standardele ocupaţionale pun în evidenţă competenţele şi promovează relevanţa şi transferabilitatea competenţelor de la o ocupaţie la alta şi asigură eficienţa practicilor de 125

Transcript of Ioan Maxim - WordPress.com · Web viewDe la asistent medical debutant, funcţiile următoare sunt...

Domenii profesionale

2. Standarde ocupaţionale şi competenţe profesionale

2.1. Standarde şi competenţe

Asigurarea creşterii economice şi a competitivităţii pe piaţa muncii, presupune depăşirea conceptelor care cultivă deprinderi, cunoştinţe şi valori proprii unor sisteme centralizate. Se impune asigurarea unei pregătiri profesionale care să asigure creşterea capacităţii de angajare a tinerilor absolvenţi în câmpul muncii şi o pregătire generală corespunzătoare continuării studiilor şi dezvoltării profesionale permanente. În acelaşi timp trebuie asigurată o mobilitate şi flexibilitate a forţei de muncă între diferite domenii de activitate.

Pentru o corectă apreciere a cerinţelor şi capacităţilor impuse de o anumită profesie sau ocupaţie este necesară stabilirea unor standarde, a unor etaloane de referinţă a competenţelor profesionale dintr-un anumit domeniu de activitate. Acestea sunt standardele ocupaţionale.

Stabilirea standardelor ocupaţionale presupune precizarea clară a activităţilor, finalităţilor şi reperelor de ordin calitativ asociate acestora, a cunoştinţelor teoretice şi a deprinderilor practice, care definesc conţinutul şi cerinţele unei ocupaţii.

Standardele ocupaţionale pun în evidenţă competenţele şi promovează relevanţa şi transferabilitatea competenţelor de la o ocupaţie la alta şi asigură eficienţa practicilor de recrutare de personal, constituind o punte de legătură între domeniul formării profesionale şi cerinţele angajaţilor.

Competenţa profesională reprezintă capacitatea de a aplica, transfera şi combina cunoştinţe şi deprinderi în situaţii şi medii de muncă diverse, pentru a realiza activităţile cerute de locul de muncă, la nivelul calitativ specificat în standardul ocupaţional naţional.

Competenţa profesională presupune îmbinarea armonioasă a cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor în vederea obţinerii rezultatelor aşteptate într-o activitate.

A fi competent înseamnă:- a aplica cunoştinţele de specialitate dobândite pe perioada

şcolarizării şi după încheierea acesteia,- a folosi deprinderile specifice postului, - a analiza şi lua decizii rapide şi corecte, în contextul impus de

atribuţiile de serviciu,- a folosi creativitatea, imaginaţia, inteligenţa în mod constructiv,

125

- a colabora cu partenerii de activitate şi lucra în echipă,- a comunica rapid, eficient şi sincer,- a te adapta la condiţiile mediului de muncă şi la rigorile profesiei,- a face faţă situaţiilor problemă, a răspunde eficient la factorii

perturbatori, interni şi externi.Elaborarea standardelor ocupaţionale joacă un rol foarte important în

elaborarea programelor de pregătire profesională, dirijând-o în direcţia formării acelor deprinderi şi atitudini care sunt specifice fiecărei profesii.

Certificarea competenţelor profesionale se face în urma evaluării bazate pe standarde. În acest fel se obţine:

- recunoaşterea profesională a unei persoane,- crearea posibilităţii de recrutare de către o instituţie,- selecţia personalului pentru anumite funcţii,- determinarea nivelului de pregătire,- direcţionarea şi urmărirea perfecţionării,- diagnoza performanţelor profesionale.Stabilirea standardelor ocupaţionale reprezintă crearea unui sistem

de referinţă la care trebuie să se raporteze orice absolvent al unui curs de specializare finalizat cu un atestat profesional sau cu o diplomă de absolvire care îi conferă acestuia dreptul de a profesa într-una numit domeniu.

Cunoaşterea acestor standarde constituie un model de pregătire şi perfecţionare profesională a fiecărui profesionist sau practician al unei ocupaţii. Din acest motiv standardele ocupaţionale trebuiesc cunoscute, dar mai cu seamă studiate selectiv, în momentul în care un tânăr şi-a stabilit o opţiune profesională. Ele constituie un criteriu care permite o autoevaluare a posibilităţilor şi a şanselor de reuşită în profesie, ţinând cont de interesele şi aptitudinile elevului.

Exerciţii.1. Ce reprezintă competenţa profesională şi în ce constă aceasta? 2. Ce însemnă a fi competent?3. Ce se obţine prin crearea standardelor profesionale?

*2.2. Profile ocupaţionale din domeniul tehnologic

Descrierea sintetică a unei ocupaţii (profil ocupaţional) cuprinde:- conţinutul activităţii (ce trebuie să facă?),- unelte şi atribuţii de lucru (cu ce face?),- program de lucru (cât timp?),- mediul de activitate (în ce condiţii?),- situaţii de risc (ce pericole se pot ivi?),

126

Domenii profesionale

- cerinţe de exercitare (ce aptitudini sunt esenţiale?),- deprinderi transferabile (ce să cunoşti sau să poţi face în plus?),- cerinţe de educaţie, pregătire profesională (ce studii sunt

necesare?),- avantaje (salarii, promovare),- dinamica ocupaţiei (care este rata de solicitare a profesiei?),- ocupaţii înrudite (ce altceva poţi face?).În cele ce urmează, vor fi prezentate câteva dintre cele mai

răspândite meserii şi profesii din domeniul tehnologic. Acestea reprezintă modele de standarde ocupaţionale. Gama lor este foarte diversificată şi acoperă o importantă arie a familiilor ocupaţionale, însă acest context nu poate aborda problematica în ansamblul ei. Prin exemplele alese, s-a încercat a se acoperi o cât mai vastă gamă de profile ocupaţionale din domeniul tehnologic.

Operator fabricare uleiuri vegetale Operatorii pentru fabricarea uleiurilor vegetale conduc şi supraveghează maşini

şi utilaje pentru extragerea şi rafinarea uleiului din plante oleaginoase.

Descrierea ocupaţiei. Conţinutul munciiOperatorii pentru fabricarea uleiurilor vegetale

supraveghează un proces complex care cuprinde următoarele activităţi:- curăţire, uscarea, decojirea şi măcinarea seminţelor,- extragerea uleiului,- purificarea uleiului, - extracţia solvenţilor şi rafinarea.

Unelte şi instrumente de lucruÎn activitatea lui, operatorul pentru fabricarea uleiurilor vegetale următoarele

utilaje: maşini de curăţat şi decojit, valţuri, prăjitoare, prese mecanice, extractoare centrifuge, schimbătoare de căldură, pompe de recirculare, rezervoare de depozitare, etc.

Atribuţii şi responsabilităţiOperatorul pentru fabricarea uleiurilor vegetale execută operaţiuni de deservire a

utilajelor, curăţă site, desfundă valţurile, reglează debitele, supraveghează de la tabloul de comandă procesul de extracţie continuă a uleiului, sterilizează şi dezinfectează utilajele, respectă normele de tehnica securităţii muncii de prevenire a incendiilor.

Program de lucru şi mediul de activitateActivitatea se desfăşoară în hale de producţie, în regim de 8 ore pe zi, în condiţii

bune de lucru.Riscuri profesionaleExistă riscuri de îmbolnăvire datorate pericolului de alunecare, arsuri şi explozii.Cerinţe pentru exercitare

Cerinţe medicale Cerinţe psihice- integritate anatomofuncţională a membrelor superiore şi inferioare

- atenţie concentrată şi distributivă- spirit de observaţie,

127

- acuitate auditivă, vizuală, tactilă şi olfactivă

- rezistenţă la monotonie- asumarea responsabilităţilor

Activităţi fizice- ridicare şi transport greutăţi- folosirea mâinilor (manipulare)

- lucru în picioare pe perioade lungi - - întindere (extensie corporală)

Deprinderi transferabile- utilizarea uneltelor şi echipamentelor manuale şi electrice,- operare cu maşini şi echipamente,- încărcare şi sortare produse.

Cerinţe de educaţie şi pregătire profesionalăPregătirea pentru meserie se realizează prin:

- cursurile şcolilor profesionale de profil industrie alimentară de 3 ani,- cursurile liceelor de profil industrie alimentară cu durata de 4 ani,- cursuri de calificare de scurtă durată şi ucenicie la locul de muncă.

Salarizare, promovareÎn cadrul societăţilor comerciale şi regiilor autonome, prin contact colectiv şi

individual de muncă se stabilesc prin negociere, clauze privind condiţiile de muncă, salarizare, promovare şi alte drepturi ce decurg din raporturile de muncă (Legea 143/1997).

Dinamica ocupaţiei pe piaţa munciiOcupaţia este întâlnită în mod raport de 1 la 2 în mediul rural şi urban, iar

proporţia pe sexe este de 5 la 1 în favoarea femeilor. Meseria este solicitată pe piaţa muncii.

Ocupaţii înruditeAlte ocupaţii înrudite cu cea de operator la fabricarea uleiurilor vegetale sunt:- operator la fabricarea zahărului,- operator la fabricarea conservelor din legume şi fructe, - preparator de produse apicole,- operator la prelucrarea plantelor medicinale.

Maistru electromecanicMaiştrii electromecanici îndeplinesc sarcini

cu caracter tehnic de montaj, construcţie, funcţionare, întreţinere şi reparare a aparatelor, instalaţiilor şi echipamentelor electroenergetice.

Descrierea ocupaţiei. Conţinutul munciiMaistrul electromecanic supraveghează

funcţionarea echipamentelor şi instalaţiilor, execută măsurători electrice şi efectuează reparaţii curente, lucrări de montaj sau de modernizare a echipamentelor şi instalaţiilor.

Unelte şi instrumente de lucruÎn activitatea lui, maistrul electromecanic foloseşte cleşti de diferite tipuri,

şurubelniţe, lămpi electrice şi portabile, ciocane electrice de lipit, aparatură de măsură, menghine, chei fixe şi reglabile, maşina de găurit, etc.

Atribuţii şi responsabilităţiParticipă direct la procesul de producţie, organizează şi conduce formaţiile de

lucru, asigură calitate lucrărilor în cadrul formaţiei de lucru, organizează aprovizionarea cu materiale şi scule, participă la instruirea muncitorilor din formaţie, verifică

128

Domenii profesionale

cunoştinţele însuşite de muncitorii din cadrul formaţiei de lucru cu privire la procesul tehnologic şi normele de protecţia muncii şi prevenirea incendiilor.

Program de lucru şi mediul de activitateActivitatea se desfăşoară în condiţii diferite, în funcţie de sectorul de activitate;

în hale de producţie sau pe şantierele de construcţii-montaj, în regim de 8-12 ore pe zi, cu expunere la condiţii specifice (temperaturi scăzute sau ridicate, intemperii, lucru la înălţime, etc.)

Riscuri profesionaleExistă riscuri de îmbolnăvire datorate traumatismelor mecanice, electrocutării,

noxe chimice, etc.Cerinţe pentru exercitare

Cerinţe medicale Cerinţe psihice- integritate anatomofuncţională a membrelor superiore şi inferioare- acuitate auditivă normală- acuitate vizual-cromatică normală

- gândire tehnică- atenţie distributivă- spirit de observaţie- adaptare la sarcini de lucru schimbătoare

Deprinderi transferabile- utilizarea uneltelor şi echipamentelor manuale şi electrice,- operare cu maşini şi echipamente,- reparare de maşini, echipamente şi vehicule,- deprinderi de formare şi instruire a altor persoane,- aptitudini de conducere şi supraveghere a personalului,- deprinderi de lucru în echipă.

Cerinţe de educaţie şi pregătire profesionalăPregătirea pentru meserie se realizează prin cursurile şcolilor de maiştri sau a

şcolilor postliceale cu durată de 2 ani.Salarizare, promovareÎn cadrul societăţilor comerciale şi regiilor autonome, prin contact colectiv şi

individual de muncă se stabilesc prin negociere, clauze privind condiţiile de muncă, salarizare, promovare şi alte drepturi ce decurg din raporturile de muncă (Legea 142/1997).

Dinamica ocupaţiei pe piaţa munciiOcupaţia este întâlnită în procent de peste 80% în

mediu urban, iar proporţia pe sexe este de 6 la 1 în favoarea bărbaţilor. Meseria este solicitată pe piaţa muncii. O ocupaţie înrudită este cea de tehnician electromecanic. Frezor-rabotorFrezor-rabotorii conduc maşini fixe de prelucrare la

rece (freze, raboteze, morteze, maşini de găurit), prin aşchiere a pieselor metalice.Descrierea ocupaţiei. Conţinutul munciiFrezor-rabotorul prelucrează piese metalice de diferite

complexităţi prin aşchierea suprafeţelor plane, care se realizează printr-o mişcare rectilinie şi alternativă, în plan orizontal şi vertical a sculei aşchietoare.

129

Unelte şi instrumente de lucruFrezor-rabotorul foloseşte instrumente de măsură (şubler, micrometru, ceas comparator) şi scule (cuţite, burghie).

Atribuţii şi responsabilităţiFrezor-rabotorul citeşte schiţele, alege sculele, alege regimul de aşchiere

(programul de aşchiere pentru maşinile cu comandă program), supraveghează operaţia de prelucrare, măsoară dimensiunile piesei în curs de prelucrare, comparându-le cu cotele din desenul de execuţie, respectă Normele de tehnica securităţii muncii şi Normele de prevenire a incendiilor.

Program de lucru şi mediul de activitateActivitatea se desfăşoară în ateliere sau hale de producţie, 8 ore pe zi,.Riscuri profesionaleExistă riscuri de accidentare prin lovire, proiectare de aşchii metalice,

traumatisme mecanice. Se impune folosirea echipamentului de protecţie adecvat (salopetă, şorţ din piele, ochelari şi mănuşi de protecţie, bocanci cu talpă din lemn sau piele).

Cerinţe pentru exercitareCerinţe fizice Cerinţe psihice- robusteţe şi rezistenţă la efort fizic- integritate anatomofuncţională a membrelor superiore şi inferioare- acuitate auditivă, vizuală şi tactilă- precizie în mişcări

- gândire tehnică- spirit de observaţie, percepere şi reprezentare vizuală- capacitate de coordonare a mişcărilor- memorie vizuală

Activităţi fizice- ridicare şi transport greutăţi- folosirea mâinilor (manipulare)

- lucru în picioare pe perioade lungi de timp- urmărire continuă a prelucrărilor

Deprinderi transferabile- utilizarea uneltelor şi echipamente- operare cu maşini şi echipamente- planificarea şi organizarea operaţiilor de prelucrare- comparare, sortare şi verificare a materialelor şi obiectelor

Cerinţe de educaţie şi pregătire profesionalăPregătirea pentru meserie se realizează prin:

- cursurile şcolilor profesionale cu profil mecanic, - cursuri de calificare de scurtă durată şi ucenicie la locul de muncă.

Salarizare, promovareÎn cadrul societăţilor comerciale şi regiilor autonome, prin contact colectiv şi

individual de muncă se stabilesc prin negociere, clauze privind condiţiile de muncă, salarizare, promovare şi alte drepturi ce decurg din raporturile de muncă.

Dinamica ocupaţiei pe piaţa munciiOcupaţia este întâlnită preponderent în mediul urban (66%), iar proporţia pe sexe

este de 3,5 la 2 în favoarea bărbaţilor. Meseria este solicitată pe piaţa muncii.Ocupaţii înruditeAlte ocupaţii înrudite cu cea de frezor-rabotor, sunt: strungar, rectificator,

şlefuitor, polizator, etc.

130

Domenii profesionale

Fierar-betonistFierari-betoniştii execută operaţii privind construirea structurilor şi lucrărilor din

beton armat, execută turnarea betonului în cofraje, montarea fierului beton, cimentează fântânile şi deschiderile din pereţi, repară suprafeţele din beton.

Descrierea ocupaţiei. Conţinutul munciiFierar-betoniştii execută armături metalice pentru elemente de construcţii din beton armat, prin adaptarea barelor de oţel-beton la formele şi dimensiunile stabilite. În principal execută activităţi de aprovizionare a locului de muncă cu materiale, scule, dispozitive, îndreaptă, debitează, curbează barele de metal conform schiţelor de execuţie, asamblează armăturile în carcase sau elemente de armare, montează armăturile în cofraje sau tipare şi

leagă cu sârme elementele de cofraje.Unelte şi instrumente de lucruÎn activitatea lui, fierar-betonistul foloseşte, ca materii prime şi materiale:- oţel-beton livrat în colaci sau bare, sârme de legat, etc.- vârtelniţe de lemn sau metal pentru aşezarea colacilor la îndreptarea armăturilor - troliul, pentru întinderea armăturilor,- maşini de îndreptat şi tăiat, - plăci, pentru îndreptat cu dornuri pentru îndreptarea manuală a armăturilor,- maşina de fasonat, pentru îndreptare mecanică,- foarfeci, pentru tăieri mecanice. Atribuţii şi responsabilităţiFierar-betonistul realizează armăturile metalice conform schiţelor tehnice,

execută debitarea barelor de oţel, asamblează armăturile în carcase, folosind sculele şi dispozitivele din dotare şi respectând Normele de tehnica securităţii muncii şi Normele de prevenire a incendiilor.

Program de lucru şi mediul de activitateActivitatea se desfăşoară pe şantierele de construcţii, în regim de 8-12 ore pe zi,

în aer liber, cu expunere la condiţii specifice (temperaturi scăzute sau ridicate, intemperii, lucru la înălţime, etc.)

Riscuri profesionaleDe îmbolnăvire datorate activităţii în aer liber, a dermatozelor profesionale

datorate contactului direct cu materialele, a accidentelor cauzate de lucrul la înălţime, etc.Cerinţe pentru exercitare

Cerinţe medicale Cerinţe psihice- robusteţe şi rezistenţă la efort fizic susţinut- integritate anatomofuncţională a membrelor superiore şi inferioare- acuitate auditivă, vizuală şi tactilă

- gândire tehnică- spirit de observaţie, percepere şi reprezentare vizuală- capacitate de coordonare a mişcărilor- memorie vizuală

Activităţi fizice- ridicare şi transport greutăţi- folosirea mâinilor (manipulare)

- lucru în poziţii diferite (aplecat, ghemuit)- căţărare

131

- întindere (extensie corporală)Deprinderi transferabile

- utilizarea uneltelor şi echipamentelor manuale şi electrice - operare cu maşini şi echipamente- reparare de maşini, echipamente şi vehicule- culegere, clasificare şi prelucrare a informaţiei- deprinderi de lucru în grup.

Cerinţe de educaţie şi pregătire profesionalăPregătirea pentru meserie se realizează prin:

- cursurile şcolilor profesionale de profil, cu durată de 3 ani,- cursuri de calificare de scurtă durată şi ucenicie la locul de muncă, pentru absolvenţii de gimnaziu.

Salarizare, promovareÎn cadrul societăţilor comerciale şi regiilor autonome, prin contact colectiv şi

individual de muncă se stabilesc prin negociere, clauze privind condiţiile de muncă, salarizare, promovare şi alte drepturi ce decurg din raporturile de muncă.

Dinamica ocupaţiei pe piaţa munciiOcupaţia este întâlnită în mod egal în mediul rural şi urban, iar proporţia pe sexe

este de 6 la 1 în favoarea bărbaţilor. Meseria este solicitată pe piaţa muncii.Ocupaţii înruditeAlte ocupaţii înrudite cu cea de fierar-betonist, sunt:- betonist,- montator elemente prefabricate din beton armat.

*2.3. Profile ocupaţionale din alte domenii de activitate

Crescător-îngrijitor de animale domesticeCrescătorii-îngrijitori de animale domestice pentru carne şi

lapte, se ocupă cu creşterea şi îngrijirea bovinelor, ovinelor, porcinelor, caprinelor şi a altor animale. Ei urmăresc obţinerea de carne, lapte, blanuri, piei, etc. şi trebuie să asigure hrănirea, adăparea, ţesălarea animalelor, curăţarea grajdurilor şi curţilor

fermelor de animale.Descrierea ocupaţiei. Conţinutul munciiCrescătorul de animale pregăteşte şi administrează furajele necesare hranei

animalelor, asigură necesarul de apă, curăţă manual boxele animalelor şi evacuează dejecţiile, verifică funcţionalitatea instalaţiilor de adăpat, asigură reparaţiile curente la adăposturi, ajută personalul veterinar la efectuarea activităţilor sanitar-veterinare (tratamente, vaccinări), controlează starea de sănătate a animalelor.

Unelte şi instrumente de lucruÎn activitatea lui, crescătorul de animale foloseşte:

- lopata, pentru curăţenie, - furca, pentru manevrarea furajelor,- găleata, pentru adăpat şi muls animalele, - coasa sau cositoarea mecanică, pentru strânsul furajelor,- bidoane, pentru transportul apei şi laptelui,

132

Domenii profesionale

- spălătoare, pentru instalaţia de muls, - ţesale şi perii, pentru curăţarea animalelor, etc.Atribuţii şi responsabilităţiCrescătorul de animale pregăteşte şi administrează furajele, asigură necesarul de

apă şi adapă animalele, curăţă boxele şi evacuează dejecţiile, verifică instalaţiile de furajat şi adăpat, asigură reparaţiile curente la adăposturi, controlează starea de sănătate a animalelor.

Program de lucruÎn funcţie de natura activităţii, programul de lucru este diferenţiat. Cert este că

activitatea începe dimineaţa în zori şi se termină seara târziu. Mediul de activitateActivitatea se desfăşoară în grajduri, pe păşuni, în saivane sau în câmp deschis.

Mediul este poluat datorită dejecţiilor animale şi este expus la intemperii.Riscuri profesionaleExistă riscuri de îmbolnăvire datorate activităţii în câmp deschis, a zoonezelor

(boli ale animalelor care se pot transmite la om), a accidentelor cauzate de animale, utilaje, etc.

Cerinţe pentru exercitareCerinţe medicale Cerinţe psihice- robusteţe şi rezistenţă la efort- integritate anatomofuncţională a membrelor superiore şi inferioare- acuitate auditivă

- spirit de observaţie- respectarea riguroasă a regulilor şi instrucţiunilor- adaptarea la sarcinile de lucru schimbătoare- dexteritate manuală

Activităţi fizice- ridicare şi transport greutăţi- folosirea mâinilor- întindere (extensie corporală)

- lucru în picioare perioade lungi de timp- mers pe jos

Deprinderi transferabile- utilizarea uneltelor şi echipamentelor manuale şi electrice - încărcare şi sortare de produse- cumpărare, vânzare de produse- asigurare de servicii- acordarea şi transmiterea de informaţii- planificarea şi organizarea operaţiilor şi activităţilor.

Cerinţe de educaţie şi pregătire profesionalăSunt angajaţi absolvenţi de gimnaziu şi licee agroindustriale. Specializarea se

poate obţine şi prin calificare la locul de muncă.Salarizare, promovareÎn cadrul societăţilor comerciale şi regiilor autonome, prin contact colectiv şi

individual de muncă se stabilesc prin negociere, clauze privind condiţiile de muncă, salarizare, promovare şi alte drepturi ce decurg din raporturile de muncă.

Dinamica ocupaţiei pe piaţa munciiOcupaţia este întâlnită preponderent în mediul rural (peste 70 %), iar proporţia

pe sexe este aproximativ egală, cu un uşor avantaj de partea bărbaţilor.

133

Ocupaţii înruditeAlte ocupaţii înrudite cu cea de crescător-îngrijitor de animale domestice, sunt:- cioban (oier)- lucrător calificat în creşterea animalelor, - crescător îngrijire cabaline, etc.

ApicultorApicultorii se ocupă cu creşterea şi îngrijirea

albinelor în vederea producerii de miere şi a polenizării culturilor agricole.Descrierea ocupaţiei. Conţinutul muncii

Apicultorul exploatează şi întreţine familiile de albine, execută lucrări de întreţinere şi reparare a utilajelor apicole, aplică tratamente preventive şi curative pentru combaterea bolilor diverselor boli specifice albinelor melifere, efectuează operaţii de extracţie a produselor apicole (miere,

ceară, apilarnil, polen, păstură, lăptişor de matcă, propolis, venin de albine), prelucrează şi comercializează produsele apicole, urmăreşte evoluţia bazei melifere şi execută stupăritul pastoral.

Unelte şi instrumente de lucruÎn activitatea lui, apicultorul foloseşte stupi de diferite tipuri (orizontali, verticali

multietajaţi), pentru adăpostul albinelor; masca apicolă, salopeta, şorţul şi mănuşile, pentru protecţie; dalta, scărarul, afumătorul, peria, lada de lucru şi cusca pentru mătci , pentru lucru cu albinele; planşeta, calapodul universal, perforatorul, pintenul apicol, randalina apicolă, pentru reparaţii şi întreţinerea ramelor şi a stupilor; cuţitul şi furculiţa de descăpăcit, tava şi masa de descăpăcit, extractorul centrifugal, sita şi măturătorul , pentru recoltarea mierii; topitorul şi presa de ceară; colectorul şi uscătorul de polen; unelte pentru recoltarea lăptişorului de matcă şi apilarnilului; generatorul de impulsuri electromagnetice şi grila de excitaţie pentru recoltarea veninului.

Atribuţii şi responsabilităţiCrescătorul de albine pregăteşte amplasamentul stupinei în sezonul activ şi vatra

de iernare în sezonul rece, efectuează stupăritul păstoral şi lucrările în vederea exploatării raţionale a familiilor de albine şi a obţinerii produselor apicole şi execută tratamentele sanitar veterinare.

Program de lucruÎn sezonul activ (1 martie - 15 octombrie), programul de lucru este de 10-12 ore

pe zi, iar în sezonul pasiv (15 octombrie - 15 martie) de 4-5 ore pe zi. Norma de lucru este de 150 de familii de albine la un apicultor, iar în sezonul activ, când volumul de muncă este mai mare, apicultorul are şi un ajutor (necalificat)

Mediul de activitateActivitatea se desfăşoară în mijlocul naturii (păşuni, fâneţe, în păduri, culturi de

floarea soarelui, etc.) sau în preajma gospodăriilor. Apicultorul are nevoie de echipament de protecţie

Riscuri profesionaleExistă riscuri de îmbolnăvire datorate activităţii în câmp deschis, a inhalării unei

cantităţi mari de venin de albine, a înţepăturilor numeroase, etc. Cerinţe pentru exercitare

Cerinţe medicale Cerinţe psihice134

Domenii profesionale

- integritate anatomofuncţională a membrelor superiore şi inferioare- dexteritate manuală- acuitate auditivă- acuitate vizual-cromatică- acuitate olfactivă

- spirit de observaţie- capacitatea de a evalua şi lua decizii- adaptarea la sarcinile de lucru schimbătoare- asumarea responsabilităţilor

Activităţi fizice- transport de obiecte- ridicare greutăţi

- lucru în picioare perioade lungi de timp- folosirea mâinilor şi degetelor

Deprinderi transferabile- utilizarea uneltelor şi echipamentelor manuale şi electrice - încărcare şi sortare de produse- cumpărare, vânzare de produse- asigurare de servicii- planificarea şi organizarea operaţiilor şi activităţilor.

Cerinţe de educaţie şi pregătire profesionalăFormarea profesională se poate face prin cursuri organizate de Asociaţia

Crescătorilor de Albine sau de Grupul Şcolar Apicol Băneasa, Bucureşti. Absolvenţii de liceu, susţin un examen de atestare profesională, obţinând o diplomă care certifică pregătirea lor în meseria de apicultor.

VenituriVeniturile se obţin din valorificarea produselor (miere, ceară), cele provenite din

prelucrarea polenului sau a mierii în combinaţie cu diferite plante medicinale, etc.Dinamica ocupaţiei pe piaţa munciiOcupaţia este întâlnită în mediul rural (peste 80 %), iar distribuţia pe sexe,

conform recensământului din 1992, este de 780 femei şi 1306 bărbaţi.

Asistent medicalAsistenţii medicali generalişti acordă, în limitele

pregătirii de nivel mediu şi în subordinea directă a medicilor, consultaţii medicale pentru diagnosticarea, tratamentul preventiv şi curativ al diferitelor afecţiuni, execută intervenţii chirurgicale simple, consultaţii de specialitate cu privire la igienă şi regimul alimentar.

Descrierea ocupaţiei. Conţinutul munciiAsistentul medical îşi desfăşoară activitatea în spitale,

dispensare, policlinici şi cabinete şcolare. În spital, primeşte bolnavii internaţi şi-i ajută să se acomodeze cu mediul unităţii, administrează tratamentul bolnavilor, conform prescripţiilor făcute de medic, supraveghează în

permanenţă starea prezentă a bolnavilor şi înscrie în foaia de observaţie datele stabilite de medic, informându-l pe acesta asupra modificărilor intervenite în evoluţia bolii; programează şi însoţeşte bolnavii pentru intervenţii chirurgicale. Prelevează produse biologice pentru analize le curente indicate de medic şi înscrie în foile de observaţie rezultatele investigaţiilor făcute; asigură şi răspunde de păstrarea instrumentarului şi aparaturii cu care lucrează; consemnează în registrele de evidenţă bolnavii investigaţi şi tratamentul ce trebuie efectuat fiecăruia.

135

Unelte şi instrumente de lucruAsistentul medical foloseşte instrumentarul medical, pe care trebuie să-l

cunoască şi să-l întreţină în condiţii de igienă riguroasă. Instrumentarul folosit cuprinde:- spatule linguale, stetoscop, ciocane de reflexe, oglindă frontală, mănuşi de

cauciuc, pentru precizare de diagnostic, - seringi şi ace, pentru injecţii şi puncţii,- pense anatomice, chirurgicale, forfeci drepte, frânte, curbe, bisturie drepte,

lanţete de vaccinare, sonde pentru explorări funcţionale, tăviţe renale , pentru tratamentele curente

Atribuţii şi responsabilităţiAsistentul medical asigură circuitul bolnavilor care se internează în spital

(completează documentele necesare internării, întocmeşte foile de observaţie, transportul bolnavilor în salon). În situaţii speciale, cunoaşte şi aplică tehnici de tratament de urgenţă şi prim ajutor (respiraţie artificială, oxigenoterapie, etc.). Pe durata spitalizării, aplică tratamentul medicamentos în dozele şi la intervalele de timp prescrise de medic şi recoltează produsele biologice pentru examenul de laborator.

Program de lucruProgramul de lucru 8 ore pe zi, dar se poate lucra şi în ture şi în gărzi de noapte. Mediul de activitateActivitatea se desfăşoară în încăperi aerisite, încălzite, fără curenţi de aer, cu

luminozitate şi microclimat plăcut.Riscuri profesionaleAsistentul medical este expus la riscuri profesionale, lucrând într-un mediu

patologic, cu posibilităţi de contaminare cu germeni patogeni.Aptitudini semnificative pentru meserie- aptitudine generală pentru învăţare- coordonare ochi-mână- dexteritate digitală şi manualăDeprinderi transferabile

- utilizarea uneltelor şi echipamentelor manuale şi electrice - planificarea şi organizarea operaţiilor şi activităţilor- deprinderi de lucru în grup- asigurare de servicii- acordarea şi transmiterea de informaţii- culegerea, clasificarea şi prelucrarea informaţiei.

Cerinţe pentru exercitareCerinţe medicale Cerinţe psihice- rezistenţă la factori nocivi, fizici şi psihici,- integritate anatomofuncţională a membrelor superiore şi inferioare,- integritate anatomofuncţională a tegumentelor şi mucoaselor- acuitate vizuală şi vizual-cromatică- acuitate auditivă normală- acuitate olfactivă normală .

- spirit de observaţie, atenţie concentrată şi distributivă- respectarea riguroasă a regulilor şi instrucţiunilor- adaptare la sarcini de lucru diverse- capacitate de evaluare şi decizie - inteligenţă practică de nivel înalt- stăpânire de sine, calm, echilibru emoţional, capacitate de a influenţa

136

Domenii profesionale

Activităţi fizice- ridicare şi transport greutăţi- folosire braţe, mâini, degete- ascultare şi vorbire

- îngenunchere, aplecare- lucru în picioare perioade lungi de timp

Cerinţe de educaţie şi pregătire profesionalăPregătirea se realizează în şcolile postliceale sanitare, cu durata de 3 ani.

Admiterea se face prin concurs, la care pot participa absolvenţii de liceu, cu examen de bacalaureat. Formarea se finalizează cu un examen de atestare profesională şi obţinerea unui certificat care atestă însuşirea profesiei.

Salarizare, promovare, avantajeSalarizarea se face în funcţie de mediul de activitate şi cuprinde pe lângă salarul

tarifar de încadrare, sporuri salariale legate de lucrul în ture, spor de noapte, etc. Angajarea se face prin concurs. Promovarea în funcţie se face după criterii de competenţă. De la asistent medical debutant, funcţiile următoare sunt cele de asistent medical, asistent medical principal

Dinamica ocupaţiei pe piaţa munciiAngajaţi, conform recensământului populaţiei din 1992, peste 86000, din care

75000 în mediul urban (87 %), iar proporţia pe sexe este 12% bărbaţi şi 78% femei.Ocupaţii înruditeAlte ocupaţii înrudite cu cea de asistent medical generalist, sunt:- oficiant medical, tehnician sanitar. Exerciţii.1. Care sunt aspectele care definesc un standard ocupaţional? 2. Conturaţi un standard ocupaţional pentru o meserie frecvent

întâlnită în localitatea de domiciliu.

137