Testamentde Tudor Arghezi face parte din seriaartelor poetice moderneale literaturii romane din perioada interbelica, alturi deEu nu strivesc corola de minuni a lumiide Lucian Blaga siJoc secundde Ion Barbu. Poezia este aezata in fruntea primului volum arghezian ,Cuvinte potrivite( 1927)) si are rol deprogram literar.Este oarta poetica,deoarece autorul i exprima propriile convingeri despre arta literara , despre menirea literaturii , despre rolul artistului n societate.Temapoeziei o reprezinta creaia literara n ipostaza de meteug , creaie lsata ca motenire unui fiu spiritual.Textul poetic este conceput ca un monolog adresat de tata unui fui spiritual cruia ii este lsata drept unica motenire "cartea", metonimie care desemneaz opera literara.Discursul liric avnd un caracter adresat ,lirismul subiectivse realizeaz prin atitudinea poetica transmisa in mod direct si prin mrcile subiectivitii: pronumele personale la persoana I si a II-a singular.Titlulpoeziei are o dubla accepie: una denotativa si alta conotativa. In sens propriu , cuvantul-titlu desemneaz un act juridic ntocmit de o persoana prin care aceasta isi exprima dorintele ce urmeaz a-i fi ndeplinite dupa moarte,iar in sensul conotativ , termenul desemneaza faptul ca creatia argheziana devine o motenire spirituala adresata urmasilor-cititori sau viitorilor truditori ai condeiului.Textul poetic este structurat in sase strofe cu numar inegal de versuri , nclcare regulilor prozodice fiind o particularitate a modernismului. Discursul liric este organizat sub format unui monolog adresat/dialog imaginar intretatasifiu, intrestrabunisiurmasi ,intrerobsiDomn .Metafora "carte" are un loc central in aceasta arta poetica , fiind unelement de recurenta.Termenul "Carte" semnifica faptul ca poezia este rezultatul trudei , "treapta",punct de legatura intre predecesori si urmasi, valoare spirituala-"hrisovul cel dintai".Incipitul, conceput ca o adresare directa a eului liric catre un fiu spiritual , contine ideea mostenirii spirituale ,"un nume adunat pe-o carte".Metafora"seara razvratita"face trimitiere la trecutul zbuciumat al strmoilor , care se leaga de generaiile viitoare , prin"carte", creaia poetica , treapta a prezentului. Enumeratia"rapi si gropi adanci", ca si versul urmator"suite de batranii mei pe branci", sugereaza drumul dificil al cunoasterii si al acumularilor strabatut de inaintasi.Instrofa a doua, "cartea" , este numita"hrisovul vostru cel dintai"cartea de capatai a urmasilor: "Cartea"-"hrisov" are pentru generatiile viitoare valoarea unui document fundamental, asemeni Bibliei , un document al existentei si al suferintei stramosilor."Sapa"unealta folosita pentru a lucra pamantul , devine"condei", unealta de scris , iar"brazda"devine"calimara". Poetul aplica aceeai truda transformatoare prin care plugarii supuneau pamantul. Poetul este un nscocitor, care transforma"graiul lor cu-ndemnuri pentru vite", in"cuvinte potrivite", metafora ce desemneaza poezia ca mestesug , ca truda si nu ca inspiratie divina.In viziunea lui Arghezi prin arta , cuvintele se metamorfozeaza, pastrandu-si insa forta expresiva , idee exprimata prin oximoronul din versurile:"Veninul strans l-am preschimbat in miere,/Lasand intreaga dulcea lui putere".Poetul poate face ca versurile lui sa exprime imagini sensibile , dar si sa stigmatizeze raul din jur avand functie moralizatoare.In strofa a cinceaapare ideea transfigurarii socialului in estetic prin faptul ca durerea , revolta sociala sunt concentrate in poezie.Arghezi introduce in literatura romanaestetica uratului, concept pe care il preia de la scriitorul francez Charles Baudelaire. Arghezi , la randul lui, considera ca orice aspect al realitatii , indiferent ca este frumos sau urat , sublim sau grotesc , poate constitui material poetic:"Din bube , mucegaiuri si noroi/Iscat-am frumuseti si preturi noi".Pentru Arghezi , poezia reprezinta si un mijloc de razbunare a suferintei naintailor.Ultima strofaevidentiaza faptul ca muza , arta contemplativa"Domnita","pierde" in favoarea mestesugului poetic"Intinsa lenesa pe canapea,/Domnita sufera in cartea mea"Poezia este atat rezultatul inspiratiei , al harului divin"slova de foc ", cat si rezultatul mestesugului , al trudei poetice"slova faurita".Conditia poetului este redata in versul"Robula scris-o ,Domnul o citeste", artisul este un "rob" , un truditor al condeiului si se afla in slujba cititorului"Domnul".La nivel lexico-semantic se observa acumularea de cuvinte nepoetice , care dobandesc valente estetice , potrivite esteticii uratului. Ineditul limbajului arghezian provine din valorificarea diferitelor straturi lexicale in asocieri surprinzatoare:arhaisme , neologisme , regionalisme , termeni religiosi,cuvinte si expresii populare.La nivel stilistic asocierile semantice surprinzatoare ; inoirea metaforei , epitetul rar , oximoronul.Opera literara testament de Tudor Arghezi este o arta poetica moderna pentru ca poetul devine , inconcepialui Arghezi , un nascocitor iar poezia presupune mestesugul , truda creatorului. Pe de alta parte , creatia artistica este atat produsul inspiratiei divine , cat si al tehnicii poetica . Un alt argument in favoarea modernitatii poeziei este faptul ca Arghezi introduce in literatura romana , prin aceasta creatie literara , estetica uratului , arta devenind un mijloc de reflectare a complexitatii aspectelor existentei si o modalitate de amendare a raului. a)Testamenteste oars poetica,fiindc n ea sunt concentrate principalele idei estetice, mesajul, conceptele de poet i poezie.Titlul vrea s sugereze mesajul, tradiia, motenirea spiritual, pe care o generaie o las altei generaii. Literar, aceast idee a fost pus n circulaie de Ienchi Vcrescu i exprim sentimentul patriotic al unei generaii. Aceast tradiie de literatur encomiastic era reprezentat n Muntenia de scriitori ca: Dimitrie Bolintineanu(Muma lui tefan cel Mare),NicolaeBlcescu(Istoria romnilor sub Mihai-voievod Viteazul),Grigore Alexandrescu(Umbra lui Mircea. La Cozia).Acest filon encomiastic al literaturii de specific naional va fi continuat de Tudor Arghezi n:Prinul, Vod epe, Iosif al Ungro- Vlahiei, Mnstire, Psalmi.Prelund sensul didactic al literaturii pe linia lui Neagoe Basarab, care, nnvturile lui Neagoe Basarab ctre fiul su Teodosie,ddea fiului su regulile de comportament ale unui principe, Tudor Arghezi vrea s fac acelai lucru i de aici sensul versului:Cartea mea-i, fiule, o treapt.Cum sensul fundamental al literaturii este s construiasc modele i s ofere aceste modele spirituale, prototipuri umane, Arghezi ofer, nCntare omului,o imagine a prototipuluihomo faber,nNscocitorulihomo sapiens,nCel ce gndete singur.Acest sens al cutrilor sale l gsim n versurile:Am luat cenua morilor din vatr/i am fcut-o Dumnezeu de piatr,adic substituie realizat de umanism, omul ca centru al universului n locul lui Dumnezeu. El mpletete astfel problema prototipului uman cu mitul morii, cu ritualul de incinerare, pe care-1 practicau arienii i uneori romanii, spre a sugera unele elemente ale specificului naional, dar i mpietrirea sa luntric.b) Tema poetul i poezia este dezvoltat de Tudor Arghezi printr-o continu cutare a unei definiii poetice a conceptelor de poet i poezie.Poetul este un cuttor, un deschiztor de drumuri, un lampadofor, iar poezia este o cale, un drum, o treapt:Prin rpi i gropi adnci, / Suite de btrnii mei pe brnci.Poetul este o abstracie care prinde via, poezia este viaa care se abstractizeaz, devenind ideal naional:Am luat cenua morilor din vatr / i am fcut-o Dumnezeu de piatr.Poetul este un militant al ideii, un ideolog, poezia este o arm ideologic:Pe care ascultnd-o a jucat / Stpnul, ca un ap njunghiat.Poetul este o contiin social, poezia are un mesaj social-uman:Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite / Eu am ivit cuvinte potrivite.Poetul este un romantic, iar poezia are un mesaj romantic, nonconformist:Din bube, mucegaiuri i noroi /Iscat-am frumusei i preuri noi,deci o estetic a urtului, pe care au adus-o romanticii prin Victor Hugo.Poetul este un centru al universului, poezia este o sintez ntre coninut i form:Slova de foc i slova furit / mprechiate-n carte se mrit.Poetul are un rol mesianic, iar poezia este o restaurare a omului i a universului:Le-am prefcut n visuri i-n icoane. /Fcui din zdrene muguri i coroane.Poetul este un depozitar al datinii, iar poezia un testament spiritual al unui popor:Nu-i voi lsa drept bunuri, dup moarte, /Dect un nume adunat pe-o carte .Poetul este un tribun al poporului, poezia este mesajul su:Durerea noastr surd i amar / O grmdii pe-o singur vioar.Poetul este o contiin a epocii, poezia o emanaie a conflictului dintre poet i contiina social:ntins lene pe canapea / Domnia sufer n cartea mea.c) Programul estetic al lui Tudor Arghezi este alctuit din elemente realiste, romantice, simboliste i expresioniste.Elementele realiste constau n prezena unor eroi tipici n mprejurri tipice. Astfel, tipul stpnul, sugerat prin versul:Stpnul, ca un ap njunghiateste dezvoltat n ciclul1907-peizaje,sub forma personajului Coconu Alecu, arivist brutal:Pe-Alecu Iliescu partidul liberal / L-a pus pe Olt mai mare i, uns pe cinci judee,sau prin personajul din poezia cu acelai titlu,Duduia.Conflictul social, sugerat prin versul:Biciulrbdatse-ntoarce n cuvinte,este apoi motiv pentru tot ciclul907-peizaje,dar i nFlori de mucigai.Aderena la realism a lui Tudor Arghezi este exprimat deplin prin translaia de la o concepie vag religioas despre lume dinPsalmi, Duhovniceasc,la o concepie materialist dialectic nCntare omului,unde nu Dumnezeu, ci omul devine centru al universului, aa cum o prefigureaz n Testament.Elementele romantice le gsim n refugiul, evaziunea n trecutul istoric sugerate prin cuvntulhrisov,prin evaziunea n natur sugerat prin expresii ca:Ieit la lumin din pdure,apoi prin prezena structurilor afective:Durerea noastr surd i amar, rodul durerii, zace mnia; prin folosirea contrastului ca procedeu romantic:Slova de foc i slova furit;prin atitudinea contestatar i nonconformist:Pe care ascultnd-o a jucat / Stpnul, ca un ap njunghiat;prin estetica urtului:Din bube, mucegaiuri i noroi.Elementele clasiciste sunt sugerate prin caracterul moralizator:piscul datoriei tale,prin caracterul didactic:Cartea mea-i, fiule, o treapt,prin simbolurile muzicale, care conin armonia i echilibrul:O grmdii pe-o singur vioar.Elementele simboliste se fac simite printr-o prezen a conceptului de coresponden dintre microcosmos i macrocosmos:Robul a scris-o, Domnul o citete;prin utilizarea simbolurilor sugestive:Am luat cenua morilor din vatr/i am fcut-o Dumnezeu de piatr;prin cosmicizarea sugerat:i dnd n vrf, ca un ciorchin de negi, /Rodul durerii de vecii ntregi.Elementele expresioniste constau n faptul c tema, eroii, conflictul, subiectul au n vedere un proces de cunoatere:Fr-a cunoateCartea mea-i, fiule, o treapt, Biciul rbdat se-ntoarce n cuvinte;precum i n cutarea unor valori de arhetip:Robul a scris-o, Domnul o citete, Domnia sufer n cartea mea.Unitatea acestor elemente este dat de dorina lui Tudor Arghezi de a implica poetul i poezia ntr-un proces de restaurare a omului i a universului degradat, ceea ce constituie influena gndirii dogmatice ortodoxe asupra creaiei sale. El caut s descopere valoarea n faptul, obiectul, omul degradat, blamat, comun. De aici cultivarea urtului i grotescului, pe care le preia de la Victor Hugo i Baudelaire.d) Temele i motivele universului arghezian sunt sugerate prin expresii caracteristice pentru stilul lui Tudor Arghezi.Motivul mitic din expresiaDumnezeu de piatrdevine tem nPsalm: Trimite, Doamne, semnul deprtrii, / Din cnd n cnd, cte un pui de nger;nBelug: Cci Dumnezeu, pind apropiat; ntre dou nopi: i-n pisc plngea Iisusi primete mereu alte valori.Motivul statuia din expresiaDumnezeu de piatr lregsim nIn viere: Tiparele statuii s-au pierdut,nArheologie: n care dorm statui lng statui,nBelug. Par, el de bronz i vitele-ide piatr,fiindc statuia reflect mpietrirea eu-lui arghezian.Motivul oseminte dinosemintele vrsate-n mine,cu sens de cruce a neamului purtat de poet, devine:cenua morilor din vatrcusens de idealuri naionale; apoin sufletul, bolnav de oseminte din ntoarcere n rnare sens de datini, tradiii, iar nDor duravem:Fiecare os m doare,adic esena fiinei.Motivul timpul, afirmat n versul:i frmntate mii de sptmnieste dezvoltat permanent n forme variate:La nesfrit, ca dintr-un vrf de caierca nBelugsau Viaa vecieica nHeruvim bolnav.Motivul prototipul uman este expus sub forma unei cutri n:Prinul, Portret, Belug, Vod epe,pentru ca s prseasc apoi aceast cutare n trecut i s vin n viaa social, unde gsete eroi ca Patru al Catrincii din1907peizaje,sau s se transforme n voci ideologice ca n scenariileDalila, Focul i lumina.nTestamentsunt prezente cteva prototipuri: Printele (poetul), Fiul (cititorul), Strbunul, Dumnezeu, Stpnul, Domnia, realizai printr-o tipizare simbolic. Mai apoi vom gsi prototipulhomo faberm Nscocitorul i homo sapiensm. Cel ce gndete singur.Motivulhomo sapienseste punctul de generare al motivelor: steaua(La stele),fecioara(Mitzura),durerii(durerea noastr),vioara(pe-o singur vioar),pasrea, cheia.Motivul fecioara nu apare ca la tefan Petic(Fecioara n alb)sau ca la Dimitrie Anghel doar sugerat(O mn alb de fantasm),ci printr-o tipizare simbolic de laCntecde adormit, Mitzurapn laDalila.nTestament devine: Domnia sufer n cartea mea.Motivul pomului asociaz corespondena:Copacu-ntreg tresare i se-ndoaie / Cu toate rdcinile deodat canPia.nTestament,motivul l gsim n versurile: ,,E-ndreptirea ramurei obscure /Ieit la lumin din pdure. nNiciodat toamnadevine un element de peisaj:Norilor copacii le urzesc brocarte, iar nDescntecare o proiecie cosmic:i muguri i ciorchini de stele.Motivul steaua sugereaz destinul, aspiraia, cosmicizarea, corespondena:tiu c steaua noastr, ager-n Trie, / Crete i ateapt-n scripc s-o scobor.Steaua se mpletete cu alte simboluri, crend un context:Nalt candelabru, straj la hotare / Stele vin i se aprind pe rnd/n ramurile-ntinse pe altare,ca nPsalm,iar nHeruvim bolnavmotivul i pierde puterea:Stelele lui nu i le mai trimite / Ca nite steaguri sfinte zugrvite.Motivul durerii este cel mai important motiv liric al lui Arghezi. De aceea este singurul sentiment prezent nTestament: Durerea noastr surd i amar, Rodul durerii de vecii ntregi.El este o esen a lumii ca n poeziaDor dur: Lumea plnge de necazuri,este forma care exprim iubirea: Ce sufr mi se pare c-i este de durere este esena vieii i de aceea se sfrete o dat cu ea ca n poeziaPoart cernit:Testament

de Tudor Arghezi

Poezie cu caracter programatic, Testament figureaz, n mod semnificativ, n fruntea ntiului volum de versuri, Cuvinte potrivite, publicat de Tudor Arghezi n 1927 fiind "ars poetica" arghezian.

Poezia Testament sintetizeaz esena gndirii estetice argheziene. Ideea fundamental a poeziei este legtura indisolubil, organic, statornicit ntre poet i strmoii lui, "ramur obscur", oameni simpli, "robi cu saricile pline de osemintele vrsate-n mine". Fat de acetia T. Arghezi consider c are o datorie pe care trebuie s-o duc la ndeplinire. De aceea, dup propria-i concepie, creaia sa trebuie neleas ca singura zestre lsat urmailor. Prima idee esenial este aceea, c poetul a nlat prin arta sa cea dinti "treapt", i cea mai grea dup un lung trecut de trud i suferin al generaiilor care l-au precedat. Urmaii lui au datoria s porneasc de aici i s urce cu ndejde ct mai sus, s mprtie definitiv ntunericul n care i-au dus existena naintaii lor. Din "osemintele" i "cenua din vatr" a strmoilor poetul face un "Dumnezeu de piatr", "Hotar nalt cu dou lumi pe poale/ Pzind n piscul datoriei tale". ntr-un fel subtil, arta poetului capt un nou mod de militarism social n poezie, actul liric fiind transformat ntr-o rzbunare a neferintelor strbunilor, cci n ea s-a strns veninul tuturor generaiilor dinaintea lui. Verbul poetic se-ntoarce acum ca un "bici", care "izbvete-ncet, pedepsitor/ Odrasla vie-a crimei tuturor". Finalul poeziei este edificator n acest sens: "Robul a scris-o, Domnul o citete/ Fr a cunoate c-n adncul ei/ Zace mnia bunilor mei".

A doua idee esenial a poeziei este izvorul i natura artei, aa cum o concepe T Arghezi. Mai nti poetul mrturisete foarte elocvent cum din "graiul cu-ndemnuri pentru vite" al strbunilor, s-au "ivit cuvinte potrivite". Aceasta indic sursa principal a limbajului su poetic: limbajul popular i familial al truditorilor pe ogoare. Din acest "grai" poetul selecteaz ns anumite cuvinte, care rspund mai bine condiiilor sale interioare i nzuinelor lui artistice, sugernd un mod anume de existen: rpi, gropi adnci pe brnci, sudoare, bici, vite, plvani, ocar, sap, sarici, rbdat, durere, mnie, robi, adic lumea srciei i a suferinei, a vieii n zdrene, sub blestemul mucegaiului, al bubelor i al noroiului, al ocrii i al biciului. Poetul "frmnt" ns ndelung aceste cuvinte "mii de sptmni", fapt care corespunde unuia dintre principalele sale principii n procesul creaiei: travaliul artistic intens i ndelungat, transfigurndu-le i conferindu-le valori estetice inedite. Una din problemele artistice importante n gndirea poetului o constituie, n aceast poezie, estetica urtului. Poetul recurge, pentru prima dat n lirica romneasc, la "zdrene" din care face "muguri i coroane", iar din "bube", "mucegaiuri i noroi", isc "frumusei i preuri noi". Pentru aceasta T. Arghezi promoveaz ideea c n art nu exist subiect urt sau frumos, c n art urtul nu are nici un sens, ci numai exprimarea artistic greit poate genera urtul, numai tehnica artistic urt sau lipsa de talent pot duce la realizarea unei opere literare inestetice.

n antitez cu aceast zon lexical n care sunt surprini termeni ce dezvluie o realitate social mizer, cuvinte din "graiul" cu ndemnuri pentru vite al poporului, se configureaz o alt zon lingvistic n poezie, de data aceasta constituit din cuvinte care sugereaz domeniul artei, adic al lumii create prin transfigurarea materiei primare i ridicarea ei la o nalt treapt artistic: icoane, muguri, coroane, miere, vioar, frumusei, preuri noi, etc. Cuvintele ncrcate de mari potene stilistice i capaciti de plasticizare, cu un mare coeficient de materialitate, de concretee sunt parc dltuite n piatr, parc scapr prin alturarea lor n versuri.

Esena tehnicii artistice argheziene const n mbinarea tradiiei cu inovaia, a "slovei de foc", cea inspirat cu "slova furit", cea ndelung muncit.

n poezia Testament abund expresiile figurate, care nuaneaz i sporesc puterea de evocare a imaginilor, potennd considerabil realitatea prezentat. Mulimea de metafore i simboluri fac ca poezia s dobndeasc mari reliefuri artistice ["seara rzvrtit care vine", "cartea mea fiule-i o treapt", "i leagne urmailor stpni", "Le-am prefcut n versuri i-n icoane"]. Menionm de asemenea i asocierile inedite de cuvinte, ca n epitetele: "nume adunat", "sear rzvrtit", "biciul rbdat" precum i unele comparaii care relev aceeai sfer de via a ndeletnicirilor aspre: "Ca fierul cald mbriat n clete".

Sintaxa poetic arghezian se caracterizeaz prin aglomerarea complementelor i propoziiilor subordonate naintea propoziiei principale: "n seara rzvrtit care vine/ De al strbunii mei pn la tine... / i care, tnr, s le urc. Perioada literaraPerioada interbelica lanseaza in literatura romana o serie de poeti si scriitori care imbratiseaza curentele moderne, aduse de schimbarea culturala si in spatiul autohton.AutorConsiderat a doua mare personalitate poetica dupa Eminescu, Tudor Arghezi scrie o opera unica in versuri si proza orientata pe o tematica diversa.Teme arghezieneCele patru mari teme ce se regasesc in opera poetica diversifica in subteme si ipostaze. Poezia filozofica urmareste ca tema majora contradictia esentiala vazuta in ipostaza filozof. Subtemele urmaresc: arta poetica (volumul Cuvinte potrivite 1928), confruntarea cu ideea de divin, poetul reusind sa impuna 3 tendinte in raportul eul liric-divinitate, supunerea fata de D-zeu si condamnarea acestuia, negarea (de ex. Psalmii arghezieni in nr de 16, unul singur, Psalmul de toamna abordand tema iubirii, publicati majoritatea in volumu Cuvinte potrivite) si confruntarea cu ideea non-fiintei, a mortii, pe care poetul o vede in dubla ipostaza: moartea ca un joc menit sa-i obisnuiasca pe copii cu ideea disparitiei parintilor (de-a v-ati ascunselea) si moartea in sens radical, cea care duce la disparitia a tot (duhovniceasca).A doua mare tema este reprezentata de poezia sociala. Volumul reprezentativ in care se dezvolta tehnica estetica a uratului, o prima tendinta a temei este Flori de mucigai (1931). Marile evenimente sociale se regasesc in volumul (1907 Peisage), iar omul in evolutia sa este cantat in volumul Cantare omului.Poezia Iubirii ocupa un loc aparte in volumul versuri de seara. APar aici tendinte in abordarea temei: iubita-vazuta in ipostaza casnica de sotie, stapana a universului exterior, dar nu si a inimii poetului, de exemplu mireasa si iubita dorita, visata, dar refuzata in momentul implinirii acestuia (melancolia).Un loc apare il ocupa tema jocului regasita in poezia ludica a boalei, faramei, poezie destinata atat celor mici cat si adultilor (buruieni, martisoare, cantec de adormit Mitzura).Elemente de modernismPoezia argheziana se caracterizeaza prin urmatoarele elemente de modernism: poezia peste expresia unei constiinte framantate, aflate in perpetua cautare, osciland intre stari contradictorii sau incompatibile, tentatia absolutului , exista unor categorii negative: estetica uratului si crestinismului in ruina, incalcarea conventiilor si a regulilor, libertatea absoluta a inspiratiei; poezia poate transfigura artistic ale realitatii altadata respinse. Lumea marginalizata a hotilor sau a criminalilor ascunde un mesaj optimist: mizeria sau pacatul nu distrul fondul de umanitate. Infatisarea pentru prima data in poezia romana, implinirea prin iubirea de tip casnic si ipostaza femeii-sotie, limbajul poetic: ambiguitate, expresivitate, magia limbaului si forta sa de sugestie se realizeaza prin schimbari esentiale la nivelul lexical si sintactic. Limbajul socant aduce neasteptate asocieri lexicale de termeni argotici, religiosi, arhaisme, neologisme, expresii populare, cuvinte banale. Rolul poetului este de a potrivi cuvintele; sparge tiparele topice si sintactice (se creeaza un nou limbaj poetic) fantezia metaforica provoaca o coontaminare de lucruri obiectiv si logic incompatibile, innoiri prozodice (cultivarea versului liber sau combinarea diversa a unor elemente ale prozodiei clasice).Volumul publicat in 1927 Cuvinte potrivite cuprinde majoritar viziunea poetica asupra operei prin poezii de tip arta poetica.IpotezaOpera literara Testament apartine genului liric si este o arta poetica moderna, apartinand curentului literar modernism.TeorieArta poetica este un crez literar, arta de a scrie, prin care poetul isi trasmite conceptia sau viziunea asupra universului poeziei si procesului de creatie.Modernismul reprezinta o orientare culturala manifestata la inceputul secolului 20, in care noul si inovatia formelor se opuneau valorilor de tip traditional.Explicarea titluluiTitlul operei Testament este un substantiv comun care, denotativ desemneaza un act, un document cu valoare juridica prin care se lasa urmasilor o mostenire materiala. Sensul conotativ are doua interpretari: poetul lasa urmasilor sai poeti valori spirituale cuprinse in intreaga sa creatie bazate pe existenta generatiilor trecute si facand raport cu Biblia, facand raport intre Vechiul si Noul Testament, titlul face referire la o invatatura Sfanta, de neatins ca si cea a apostolilor si proorocilor pentru invatacei.TemaOpera Testament se incadreaza in tematica mare filozofica, dazvoltand ca tema viziunea poetului asupra creatiei, asupra procesului de creatie si asupra receptarii actului creator.Motive literarePoezia Testament are la baza un cuvant cheie ce devine un motiv literar central carte. Simbolistica acesteia este de opera scrisa ingloband toate valorile morale, spirituale, religioase ale unor generatii.ComentariuIncipitul operei Testament este conceput ca o adresare directa a eului liric catre un fiu spiritual, contine ideea mostenirii spirituale un nume adunat pe-o carte, care devine simbol al identitatii obtinute prin cuvant.Conditia poetului in Testament este concentrata in versul decat un nume adunat pe-o carte, iar poezia apare ca bun spiritual. Metafora seara razvratita face trimitere la trecutul zbuciumat al stramosilor care se leaga de generatiile viitoare prin Carte.Formula de adresare, vocativul fiule desemneaza un potential cititor, poetul identificandu-se, in mod simbolic, cu un tata,cu un mentor al generatiilor vitioare. De asemenea, poetul se infatiseaza ca o veriga in lantul temporal al generatiilor, carora, incepand cu fiul evocat in poem, le transmite mostenirea, opera literara Cartea este o treapta in desavarsirea cunoasterii.In a doua strofa, cartea este numita hrisovul vostru cel dintai, cartea urmasilor. Ideea legaturii poetului cu stramosii este exprimata in metafora osemintelor varsate in sufletul acestuia, intr-o contopire fara sfarsit.In a treia strofa se concentreaza asupra transfomarii poeziei intr-o lume obiectuala. Astfel, sapa, unealta folosita pentru a lucra pamantul devina condei, unealta de scris, iar brazda devine calimara, munca poetului fiind numai ca material intrebuintat astfel decat a inaintasilor lui tarani. Ridicati la rangul de creatori batranii sunt transformati, iar memoria lor (metafora cenusa mostilor de vatra) devine Dumnezeu de piatra.Strofa a patra debuteaza cu o confesiune liria Am luat oara si torcand usure/Am pus-o and sa-mbie, cand sa-njure. Poetul poate face ca versurile lui sa exprime imagini sensibile, dar si sa stigmatizeze raul din jur. Prin intermediu trecutului, textul se sacralizeaza, iar opera literara capata o valoare justitiara.In strofa a cincea apare ideea transfigurarii socialului in estetic prin faptul ca durerea, revolta sociala sunt concentrate in poezie, simbolizata prin vioara, instrument mult mai reprezentativ pentru universul taranesc. AIci apare tehnica uratului, Arghezi considerand ca orice aspect al realitatii, indiferent ca este frumos sau urat poate fi constituit in materia poetic Din bube.Ultima strofa evidentiaza faptul ca muza, arta contemplatia Domnita, pierde in favoarea mestesugului poetic, fiind un rezultat.Poetul surprinde pornind de la acest cuvant scrierea poeziei, urmarind relatie poet-inspiratie, poet-munca de creatie, poezie-cititor.Poezia Testament se scrie conform poetului intr-un moment anume, o seara razvratita, in care se simte cuprins de momentul profund al inspiratiei. El are la baza o intreaga generatie trecuta de la strabunii mei pana la tine. Valoarea simbolica a operei argheziene este data de capacitatea ei de a fi o baza in scrierea viitoarelor opere si in acelasi timp, o carte cu invatatura primordiala Cartea mea-i, fiule, o treapta, Ea e hrisovul vostru cel dintai. Viitorul poet va remodela realitatea in poezie, folosind tehnica moderna a esteticii uratului. Un prim pas il reprezinta schimbarea instrumentelor de munca, unca fizica transformadu-se in munca spirituala si de creatie poetica Ca sa schimbam, acum, intaia oara.Estetica uratuluiEstetica uratului in opera Testament se regaseste in mai multe versuri din poezie. Primele versuri in care apare Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite/Eu am ivit cuvinte potrivite. Poetul transofrma limbajul urat in cuvinte care au inteleg si semnificatie deosebita. (de dezvoltat pe baza poezieiIncipit si finalLegatura dintre incipit si final se realizeaza tocmai prin modul profund in care este abordata scrierea operei. Poezia debuteaza astfel cu directa adresare catre cititor, fiu spiritual si continuator al tiparului operei argheziene Nu-ti voi lasa drept bunuri, dupa moarte.Confesiunea lirica tradeaza intelepciunea creatorului si apropierea sufleteasca de generatiile urmatoare de poeti. Daca opera valorifica mostenirea spirituala a generatiilor trecute, ea este scrisa de generatiile viitoare de poeti ce nu vor schimba tehnica scrierii. Tehnica esteticii uratului impune astfel un permanent contact intre cele trei momente temporale: inspiratia (trecutul) scrierea si munca de creatie (prezentul), valorificarea muncii creatore in poezie (viitorul).Finalul operei Testament arata esenta esteticii uratului si cele doua componente esentiale ale cartii, ale poeziei Slova de foc si slova faurita/ Imperechiate-n carte se marita,/Ca fierul cald imbratisat in cleste. Slova de foc reprezinta patosul, impulsul, tot ceea ce regasit in forma primara il inspira pe un poet. Slova are la baza Framantarea mii de saptamani a cuvintelor pentru a regasi perfectiunea formei si a semnificatiei, devenind astfel cuvinte potrivite.Ipostazele receptarii poezieiOpera Testament este scrisa pentru a fi citita. Cele doua ipostaze ale recepetarii poeziei sunt suprinse prin intermediul stapanului si al domnitei.Cele doua ipostaze de cititor sunt cititorul insensibil, cel care se manifesta grotesc, neintelegand mesajul operei si cititioarea ce ia parte afectiv la actul creatiei, simtind aceleasi sentimente precum creatorul. Cele doua versuri finale fac legatura dintre poet, poezie si cititor Far-a stii ca-n adnacul ei/Zace mania bunilor mei. Daca poetul este roba cuvintelor, robul cuvintelor, robul a scris-o, cititorul este un simplu observator al operei finite pe care o interpreteaza sau nu estetic Domnul o citeste.Limbajul artisticLa nivel lexico-semantic se observa acumularea de cuvinte nepoetice care dobandesc valente esteticii uratului (de exemplu bube, mucegaiuri si noroi, ciorchin de negi). Ineditul limbajului arghezian provine din valorificarea diferitelor straturi leicale in asocieri surprizatoare: arhaisme (hrisov), regionalisme (gramadii) cuvinte si expresii populare(ropi, rapi pe branci, plavanii) termeni religiosi (cu credinta, icoane, Dumnezeu), neologisme (obscur). Seriile antonomice cand sa-mbie, cand sa-njure sugereaza diversele tonalitati ale creatiei poetice argheziene. Versul Facui din zdrente muguri si coroane exprima ideea transfigurarii artistice a unor aspecte ale realitatii degradate sau efectul expresiv al cuvintelor triviale (abiguitatea expresiei poetice). Metafora seara razvratita si a osamintelor varsate face trimitere la sufletul acestuia, intr-o contopire fara sfarsit.La nivelor morfosintactic, sugestia trudei creatorului se realizeaza cu ajutorul disclocarii topice si sintactice (de ex Si dand in varf, ca un ciorchin de negi,/Rodul durerii de veci intregi).Testament

De Tudor Arghezi

Testament de Tudor Arghezi face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romne din perioda interbelic.Este o art poetic deoarece autorul i exprim propriile convingeri despre arta literar, despre menirea literaturii, despre rolul artistului n societate.Este o art poetic modern, pentru c n cadrul ei apare o tripl problematic, specific liricii moderne: transfigurarea socialului n estetic, estetica urtului, raportul dintre inspiraie i tehnica poetic.Se poate vorbi despre o prezen a preocuprii argheziene de a formula crezul poetic Testament, fiind prima dintre artele poetice publicate n diferite volume:Flori de mucigai, Epigraf.Temapoeziei o reprezint creaia literar in ipostaze de meteug, creaie lsat ca motenire unui fiu spiritual. Textul poetic este conceput ca un monolog adresat de tat unui fiu spiritual cruia i este lsat drept unic motenire cartea. Discursul liric avnd un caracter adresat, lirismul subiectiv se realizeaz prin atitudinea poetic transmis n mod direct i la nivelul expresiei prin mrcile subiectivitii: pronume personnale, adjective posesive, verbe la pers I i a II-a sg. n pozie eul liric apare n mai multe ipostaze: noi, eu, tatl- fiu.Titlulpoeziei are dou sensuri: unuldenotativi altulconotativ. n propriu (denotativ), titlul desemneaz un act juridic ntocmit de o persoan prin care aceasta i exprim dorinele ce urmeaz a-i fi ndeplinite dup moarte, mai cu seam n legtur cu transmiterea averii sale. n viziune religioas cuvntul face trimitere la cele dou mari pri ale Bibliei, Vechiul Testament i Noul Testament, n care sunt concentrate nvturile proorocilor i apostolilor adresate omenirii. De aici deriv i sensul conotativ al termenului pe care l ntlnim n poezie. Astfel creaia devine o motenire spiritual adresat urmailor- cititori sau viitorilor truditori ai condeiului.Textul poetic este structurat n ase strofe cu numr inegal de versuri, nclcarea regulilor prozodice fiind o particularitate a modernismului. Discursul liric este organizat sub forma unui monolog adresat/ dialog imaginar ntre tat i fiu, ntre strbuni i urmai, ntre rob i Domn.Metafora carteare un rol central n aceast art poetic, fiind un element de recuren. Cartea/ creaia poetic i poetul/ creatorul, se afl n strns legtur cu verbele la persoana I sg, avnd drept rol definirea metaforic a actului de craie poetic, a rolului poetului- am ivit, am prefcut, fcui, luai, am pus.Incipitul,conceput ca o adresare direct a eului liric ctre un fiu spiritual, conine ideea motenirii spirituale un nume-adunat pe-o carte, care devine simbol al identitii obinute prin cuvnt. Condiia poetului este concentrat n versul dect un nume-adunat pe-o carte, iar poezia apare ca un bun spiritual. Formula de adresare, vocativulfiule desemneaz un potenial cititor, poetul identificndu-se , n mod simbolic, cu un tat, cu un mentor al generaiilor viitoare.

n a II-a strofcartea, creaia elaborat cu trud de poet, este numitahrisovul vostru cel dinti, cartea de cpti a urmailor.Cartea hrisov, are pentru generaiile viitoare valoarea unui document fundamental, asemeni Bibliei, sau unei mrturii istorice, un document al existenei i al suferinei strmoilor Al robilor cu saricile pline/ De osemintele vrsate-n vine.Ideea centrala din cea de-a doua strof este transformarea poeziei ntr-o lume obiectual. Astfelsapa,unealt folosit pentru a lucra pmntul, devinecondei,unealt de scris, iarbrazdadevine climar, munca poetului fiind numai ca material ntrebuinat, altfel dect a naintailor rani. n viziunea lui Arghezi, prin art, cuvintele se metamorfozeaz, pstrndu-i ns forma expresiv.Strofa a IV-adebuteaz ca o confesiune liric. Poetul poate face ca versurile lui s exprime imagini sensibile, dar i s stigmatizeze rul din jur s njure, arta avnd funcie cathartic i n acelai timp moralizatoare. Prin intermediul poeziei, trecutul se sacralizeaz, devine ndreptar moral, iar opera literar capt valoare justiiar.n strofa a V-aapare ideea transfigurrii socialului n estetic, prin faptul c durerea, revolta social sunt concentrate n poezie, sombolizat prinvioarainstrument mult mai reprezentativ pentru universul rnesc, dect clasica liric.Arghezi introduce n literatura romnestetica urtului, concept pe care l preia de fa scriitorul francez Charles Baudelaire.Prin versurile sale, Arghezi este un poet modern, potrivit opiniei lui Hugo Friedrich.De asemenea pentru Arghezi, poezia reprezint i un mijloc de rzbunare a suferinei naintailor.Ultima strof, evideniaz faptul c muza, arta contemplativ Domnia, pierde n favoarea meteugului poetic.Poezia este rezultatul meteugului,al trudei poetice, slava furit.n concluzie, opera literarTestamentde Tudor Arghezi este o art poetic modern pentru c poetul devine n concepia lui Arghezi, un nscocitor, iar poezia presupune meteugul, truda creatorului. Pe de alt parte, creaia artistic este att produsul inspiraiei divinr ct i al tehnicii poetice. Un alt argument n favoarea modernitii este faptul c Arghezi introduce n literatura romn, prin aceast creaie literar, estetica urtului, arta devenind un mijloc de reflectare a complexitii aspectelor existenei.EU NU STIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII

Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga esteo art poeticmodern, alturi de Testament de Tudor Arghezi i Joc secund de Ion Barbu. Poezia deschide volumul de debut, Poemele luminii i are rol de manifest literar. Dac Arghezi punea n centrul artei sale poetice problema limbajului i a cuvintelor potrivite, Blaga accentueaz raportul dintre poet i lume i dintre poet i creaie. n aceast poezie autorul face distincia ntre cele dou tipuri de cunoatere teoretizate n lucrarea Cunoaterea luciferic (1933). Cunoaterea paradisiac este cunoaterea de tip raional, care reduce misterul lumii prin intermediul logicii i al intelectului. n schimb, cunoaterea luciferic este bazat pe intuiie, pe imaginaie, pe triri interioare, putnd fi echivalat cu o cunoatere de tip poetic. n creaia autorului se observ n mod clar opiunea pentru al doilea tip de cunoatere.

n poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii rolul poetului nu este de a descifra tainele lumii ci de a le potena prin trirea interioar i prin contemplarea formelor concrete prin care ele se nfieaz. Rolul poeziei este acela ca, prin mit i simbol, elemente specifice imaginaiei, creatorul s ptrund n tainele Universului, sporindu-le. Creaia este un mijlocitor ntre eu i lume care nu reduce ns misterul cuvntului originar. Acest cuvnt poetic nu este folosit ns pentru a numi ci pentru a sugera.

Temapoeziei o reprezint atitudinea poetic n faa marilor taine ale Universului conform creia cunoaterea lumii este posibil numai prin iubire, prin comunicare afectiv total. Poezia este scris sub forma unei confesiuni lirice, n care Lucian Blaga adopt formula lirismului subiectiv, subliniat de atitudinea poetic transmis n mod direct i prin mrcile lingvistice ale subiectivitii: pronumele personale la persoana I singular: eu (care se repet de cinci ori pe parcursul poeziei), adjectivul posesiv de persoana I: mea, verbele la persoana I: nu strivesc, nu ucid, ntnlesc, sporesc, mbogesc, iubesc.

Titlulinclude o metafor revelatorie, corola de minuni a lumii, care semnific ideea cunoaterii luciferice. Corola de minuni a lumii, imagine a perfeciunii, a absolutului, prin ideea de cerc, de ntreg, semnific misterele universale, iar rolul poetului este de a adnci taina.

Incipitulreia titlul poeziei, aflndu-se ntr-o relaie de sens cu versurile care ncheie arta poetic: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii [...] cci eu iubesc / i flori i ochi i buze i morminte. Faptul c aceast art poetic ncepe cu pronumele personal eu atrage atenia asupra ipostazei eului liric, care este un eu stihial, exacerbat. nc din primul vers al poeziei se subliniaz poziia pe care o adopt poetul n legtur cu misterele lumii, el refuznd s le cunoasc n mod raional, fapt exprimat prin verbul la forma negativ nu strivesc. Ideea se menine pe parcursul operei prin intermediul altor verbe semnificative: nu ucid, sporesc, mbogesc, iubesc.

Poezia este alctuit dintrei secvene poetice, prima i ultima aflndu-se ntr-o relaie de simetrie deoarece amndou descriu poziia poetului n legtur cu creaia i misterul. Se remarc ns i relaia de opoziie dintre aceste dou secvene i a doua, care i include pe creatorii care se folosesc de cunoaterea paradisiac (lumina altora).

Prima secven ofer o definiie a creaiei, poezia nsemnnd pentru Blaga intuirea n particular (eu nu strivesc) a universalului, a misterului. De asemenea, este prezentat atitudinea poetic fa de acest mister, exprimat prin verbele la forma negativ: nu strivesc, nu ucid. Eul liric refuz cunoaterea paradisiac, raional (cu mintea) a misterului, care ar duce de fapt la dispariia acestuia. Drumul creaiei pe care i-l alege este exprimat prin substantivul dublat de un adjectiv pronominal posesiv (care exprim tocmai ideea de opiune): calea mea. Minunile corolei sunt descrise prin patru metafore-simbol, care se refer la temele creaiei blagiene: n flori, n ochi, pe buze ori morminte. Florile simbolizeaz viaa, efemeritatea, dar i frumosul, ochii cunoaterea, contemplarea poetic a lumii, buzele iubirea, dar i rostirea poetic, iar mormintele moartea, eternitatea, dou teme care au fost asociate de toi poeii cu misterul datorit imposibilitii de a le cunoate integral.

A doua secveneste construit perelaia de opoziiedintre opiunea poetului i opiunile altor scriitori n ceea ce privete revelarea misterului. Aceast opoziie semnific de fapt antiteza dintre cele dou tipuri de cunoatere, paradisiac i luciferic. Diferena dintre cele dou atitudini poetice este redat la nivelul textului de ctre pronumele personal eu, adjectivul pronominal posesiv mea (lumina mea) i adjectivul nehotrt altora (lumina altora).Metafora luminii, care este metafora central a volumului Poemele luminii, simbolizeazcunoaterea.Cele dou tipuri de cunoatere sunt redate prin asocierea acestor elemente de opoziie cu verbe sugestive care le pun i mai bine n eviden: Lumina altora /sugrumvraja neptrunsului ascuns, n timp ce eul liric blagiansporetea lumii tain / [...]nu micoreaz, ci tremurtoare /mretei mai tare taina nopii. Elementele care in de mister, de imaginarul poetic sunt sugerate de alte cuvinte-simbol, care fac parte din cmpul semantic al misterului: neptrunsul ascuns (epitet metaforic, inversiune), adncimi de ntuneric (metafor), a lumii tain, taina nopii (metafor), ntunecata zare (epitet, inversiune), largi fiori de sfnt mister (epitete metaforice), ne-neles, ne-nelesuri i mai mari.

Crezul poetic este reluat nultima secven, aflat nrelaie de simetriecu prima.

Finalulare un rol conclusiv ( folosirea conjunciei cci nu este ntmpltoare), n care poetul reia imaginea corolei alctuit din elementele misterului poetic: cci eu iubesc / i flori i ochi i buze i morminte. Cunoaterea poetic este att un act de contemplaie (aa cum reiese din ultimele dou versuri ale celei de a doua secvene: se schimb-n ne-nelesuri i mai mari / sub ochii mei), ct i un act deiubire: cci eu iubesc.

CONCLUZIE

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga este o art poetic modern deoarce se pune problema relaiei dintre poet i lume i, mai ales, dintrepoet i creaie. Creaia are rolul unui intermediar ntre eu i lume. Actul poetic nu trebuie s reduc misterele lumii ci s le dea o nou semnificaie, s le transforme n poezie prin intermediul cuvntului. La Blaga, ca i la ceilali scriitori moderni, cuvntul poetic nu nseamn, nu numete lucrurile, ci lesugereaz, nu explic misterul universal, ci l protejeaz prin transfigurare. Un alt element modern al acestei arte poetice este prozodia: versurile au msuri diferite, se anuleaz rima, folosindu-se versul liber.Comentariu: Lucian Blaga Eu nu strivesc corola de minuni a lumiiShare14Tweet42Share1.6KPublicat de: noiscriem9/07/2013Categorie:comentarii,romanaa)Eu nu strivesc corola de minuni a lumiieste o meditaie pe tema poetul i poezia, adic oars poetica,o poezie programatic, n care Lucian Blaga i expune programul estetic.Poetuleste o contiin a universului, iarpoezia oemanaie a acestei contiine.Cuvntul cheie al poeziei l constituie pronumele personaleu,reluat de cinci ori, spre a sublinia de fiecare dat o alt ipostaz a eu-lui poetic, care genereaz o alt coordonat a universului poetic.Prima ipostaz este a cii apofatice (negative) de apropiere i de unire prin cunoatere:Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/i nu ucid/cu mintea tainele, ce le-ntlnesc/n calea mea /n flori, in ochi, pe buze ori morminte.Cunoaterea prin negaie este considerat superioar cii catafatice prin afirmaie:eu cu lumina mea sporesc a lumii tain.De aceea chiar cunoaterea prin afirmaie posed n ea taina. Coordonata a treia este cunoaterea care genereaz, creeaz, a Marelui Anonim, a Neptrunsului(i dat-a /un semn Neptrunsul. / S fie lumin!, Lumina),iar coordonata a patra este a cunoaterii prin legea iubirii,cci eu iubesc /i flori i ochi i buze i morminte.La acestea se adaugcunoaterea luciferic,adic discriminativ, care separ obiectul cunoaterii n dou:ntr-o parte care se arat i ntr-o parte care se ascunde.Obiectul cunoaterii luciferice este un mister, carepe de o parte se arat prin semnele sale i pe de alt parte se ascunde dup semnele sale.Pomul cunoaterii binelui i rului, care a determinat cderea lui Adam, este legea discriminrii, sugerat de ramurile copacului. Ea l-a separat pe om de Dumnezeu. Anihilarea ei s-a fcut prin legea identitii, prin mprtirea cu trupul i sngele Domnului, ca efect al Legii Iubirii, care genereaz legea armoniei i echilibrului. Conceptul de cunoatere paradisiac este eronat:Prin cunoaterea paradisiac se statornicesc poziiile linititoare, momentele de stabilitate vegetativ i orizonturile, care nu ndeamn dincolo de ele nsei, ale spiritului cunosctor.Sunt sugerate aici ideile, care vor genera trilogia cunoaterii(Eonul dogmatic, Cenzura transcendent. Marele Anonim).Influenat de ideile lui Oswald Spengler dincarteaDeclinul occidentului,de gndirea upaniadic, de expresionismul german, Blaga consider conceptul de cunoatere esenial pentru nelegerea omului, a lumii, pentru mntuire, pentru trirea prin implicare a destinului.Cunoaterea are o dimensiune a ceea ce este cunoscut,zona faniculuin terminologia lui Lucian Blaga, iar ceea ce este necunoscut formeazzona crypticului.ntre ele se gsetecenzura transcendent.Aceasta se deplaseaz n timpul procesului de cunoatere, dar mrindu-sezona fanicului, zona crypticuluinu scade, ci crete:eu cu lumina mea sporesc a lumii tain.n partea cea mai adnc azonei crypticuluise gseteMarele Anonim,numit aa pentru c Dumnezeu nu are, de fapt, un nume, fiindc el nu poate fi cuprins n limitele unui cuvnt. El este fr limite. Cuvntul este o form a creaiei, Dumnezeu este Creatorul i nu poate fi cuprins n dimensiunea creaiei:i tot ce-i ne-neles / se schimb-n ne-nelesuri i mai mari.El primete, n poezia urmtoare din ciclu, denumireaNeptrunsul,fiindc nu poate fi nici neles, nici cunoscut. Se discut, deci, de patru modele ale cunoaterii: catafatic, apofatic, discriminativ i generativ, simbolizate prin flori, ochi, buze, morminte.Poetul respinge cunoaterea obiectiv, raional, exprimat poetic prinlumina altora,adic prin categorii noetice: legi, principii, concepte, simboluri, mituri, imagini, raporturi. Limitele unei astfel de cunoateri au fost exprimate de Immanuel Kant nCritica raiunii purei deriv din felul sau calitatea categoriilor folosite. Lucian Blaga depete, prin cunoaterea discriminativ i prin cunoaterea generativ, aceste limite i sugereaz, prin simbolurileflori, ochi, buze, morminte,un spaiu infinit al cunoaterii. Ele sunt situate la punctul de interferen dintre zona cripticului i zona fanicului, adic pe rolul cenzurii transcendente. Cele patru modele de cunoatere, sugerate prin simbolurileflori, ochi, buze, morminte,deschid, prin sugestii, valori ale conceptului de cunoatere: prin sensibilitate n planul estetic al Frumosului, ca prin simbolulflori;prin logic sugerate prinochi; prin valoarea cuvntului rostit de buze; prin valorile destinului sugerate de simbolul morminte.Poziia agnostic a lui Lucian Blaga, adic n esen lumea nu poate fi cunoscut, este sugerat prin sintagme caadncimi de ntuneric, sfnt mister, ntunecata zare.Acest proces nu este static, ci dinamic, fiindc pe msur ce cunoatem, ne dm seama de limitele cunoaterii:i tot ce-i ne-neles /se schimb-n ne-nelesuri i mai mari. Neptrunsul,adic Dumnezeu, prin legea iubirii, a generat lumea rostind:S fie lumin!,aa cum o spune Lucian Blaga n poeziaLumina.De aceea i poetul, pentru a genera universul poetic, trebuie s procedeze arhetipal:cci eu iubesc /i flori i ochi i buze i morminte.O astfel de poziie este o situare pe planul esteticii expresioniste. Poetul este un arhetip, poezia este un act arhetipal. Apoi tema, eroii, conflictul, subiectul sunt structurate pe conceptul de cunoatere. Este realizat o cosmicizare prin asemnarea cu luna:i-ntocmai cum cu razele ei albe luna\o mpletire a realului cu fantasticul, un spectacol de ntuneric i lumin. Apoi mitul, simbolul, metafora devin instrumente de cunoatere. Avem un drum n interior spre esena lumii i a universului, sintetizat prin Marele Anonim. Se genereaz un conflict ideologic ntre cunoaterea obiectiv (lumea altora) i cunoaterea subiectiv (lumea mea). Sensul artei i al cunoaterii este misterul universal. La acest succint program expresionist se adaug elemente simboliste, clasiciste, realiste i romantice. Sinteza blagian este expresionist.Poezia este nucleul din care s-a generat trilogia cunoaterii, ca semn c intuiia poetului a dus la apariia filosofului Blaga, iar filosoful Blaga a adncit nelegerea poetului Blaga. Aa s-a nscut poetul filosof, care a devenit filosoful poet.b)Corola de minuni a lumiieste lumea mitului. Lucian Blaga afirm c, fr mit, nu exist poezie. Mitul devine o categorie noetic, un instrument de cunoatere, un mod de a regenera cultura, spiritualitatea romneasc. Ca replic la cartea lui OswaldSpenglerDeclinul occidentului,n care acesta arat c decderea mitului a dus la criza spiritual i cultural a lumii occidentale, el caut s reconstituie vatra mitic romneasc, prelund elemente de la romani ca: Marea Trecere (n Marea Trecere),arborele mirific (Gorunul);de la traci: Zamolxis (Zamolxis),Pan(Paii profetului),ursul (Ursul cu crini),vulturul (Amintire);de la arieni: Sfnta Lun(Cu razele ei albe luna), Sfntul Soare(Coasta soarelui),Pmntul-Mum(Noi i pmntul),bradul(Cntecul bradului),floarea (Bunavestire pentru floarea mrului),mitul Morii (Gndurile unui mort);din Biblie preia motivele genezei (Lumina),a lui Adam i a Evei(Eva, Legend),Dumnezeu Tatl (Psalm),Domnul Iisus Hristos (Flori de mac),Fecioara Maria(Biblic, n amintirea ranului zugrav);din tradiia cretin: Sfntul Gheorghe(Drumul Sfntului),arhangheli{Ctre cititori).El creeaz, sau mai exact recreeaz, mitul Marele Orb (De mn cu Marele Orb).

Asistm n poezia lui Lucian Blaga la o metamorfoz a mitului: clreul trac devinecuttorul,Sfntul Gheorghe(Drumul Sfntului),calul devine capricornul(Unicornul i oceanul),miastr devinePasrea Sfnt,magii devin voievozii traci(Oaspei nepoftii),floarea mrului devine un simbol al Fecioarei Maria(Bunavestire pentru floarea mrului),ursul pstreaz valori magice (Ursul cu crin),ngerul arde ca o lumnare(Colind).Lucian Blaga cultiv o interferen ntre motivul cretin i realitate, ca n poeziaBiblic,unde Maica Domnului are un comportament firesc de mam romnc de la ar. Asistm la o criz a lumii mitului, ca n poeziaParadis n destrmare,care genereaz oTristee metafizic.Poetul, sfiat de contradicii, este asemnat cu Ioan Boteztorul (Ioan se sfie n pustie).Mitul i afirm fora generatoare de imagini, sensuri, simboluri i teme, restructurnd i restructurndu-se mereu. Lucian Blaga se definete ca poet filosof de factur mitic, spre deosebire de Mihail Eminescu, caracterizat ca poet filosof de factur romantic, i de Ion Barbu, poet filosof de factur geometric.c)Corola de minuni a lumiisugereaz eul poetic, de aceea cuvntul eu este reluat de cinci ori, fiindc este centrul generator al universului poetic. El reia arhetipal modelul de genez al lumii i al omului. Astfel, n poeziaPmntul,este sugeratgeneza eu-lui biologic, iar n poeziaEva geneza vieii:i pe sub glii i-am auzit / a inimii btaie zgomotoas.Acest nivel triete o restructurare, o sublimare:n zori de zi a vrea s tiu i eu cenu {Noi i pmntul).Aceast evoluie a eu-lui cunoateo renatere sub forma eu-lui afectiv:Pe buzele ei calde mi se nate sufletul,ca n poeziaIn lan.Acest eu afectiv triete, la rndul su, o sublimare n poeziaTmie i fulgi: Fulgi moi i grai mi troienesc / n pace lumea ca de scrum,sugernd opurificare, o trire n interior a valorilor conceptului decatharss: au clipe de tmie i de in / curat.Acest drum spre interior, ca o metamorfoz continu a mitului Pasarea Phnix, se continu sub forme tot mai subtile de genez i sublimare ca etape n Marea Trecere.Astfel, n poeziaCtre cititori,cuvintele devin lacrimi:cuvintele sunt lacrimile,se deschide un drum n interiorul eului:Sufletul imi cade n adnc /alunecnd ca un inel.Simbolul inelului, preluat cu valori din poeziaMioria (tras ca prin inel),sugereaz un fel de nunt n sine arhetipal.Drumul acesta n sine se continu n poeziaUn om s-apleac peste margine,unde asistm la depirea unei limite interioare, ca o ieire din limitele sinelui individual:M-aplec peste margine: /nu tiue-a mrii / ori a bietului gnd?.Limita eului noetic se cere depit, fiindc intelectul nsui este o etap n drumul interior, aa cum o red n poeziaRitmuri pentru nunile necesare,poetul Ion Barbu.In poezianviere de toate zilele,Lucian Blaga ne sugereaz o nou renatere, de data aceasta pe planul contiinei de sine:Ochii mi se deschid umezi i sunt mpcat / ca fntnile din imperiul lutului.Aceast evoluie simbolico-expresionist, ca un drum n interior, duce spreEutopiamndra grdin,adic aa cum o sugereaz poetic Lucian Blaga, nMirabila smn,spre constituirea i descoperirea universului interior, eul fiindsmna mirabil / ce-nchide n sine supreme puteri.Spre a sugera simbolic acest lucru, poetul, n ipostaza de copil, intr, ca o smn ntre semine, n cada cu gru. Seminele sunt simbolice i au culori, deci cunoateri diferite:boabele s i le-nchipui: glbii, sau roii, verzi, sinilii, aurii, /cnd pure, cnd pestrie.Eul se ncarc cuo povar de ru,ducnd valorile spirituale ale unuineam cntre,ale destinului naional.d)Eu nu strivesc corola de minuni a lumiicomport o discuie despre modelele creative blagiene, ca esen a stilului, a actului de creaie.Modelul metaforic blagian este structurat pe conceptul de cunoatere. Astfel, metaforacorola de minuni a lumiisugereaz mitul, universul poetic, eul poetic, dar ofer i o imagine a modelului metaforic. Este un model sintetic, expresionist, diferit de modelul popular dinMioria,alctuit pe raportul om-natur:picior de plai, gur de rai.El va fi reluat sub forme tot mai variate:vifor nebun de lumin (Lumin), snii grele de tceri, fulgi de-aram clipe de tmie (Tmie i fulgi),propunnd metafore unice, care exprim etape, nuane ale cunoaterii.Modelul simbolic este tot expresionist, fiindc este construit pe conceptul de cunoatere. Astfel, simbolurile:flori, ochi, buze, morminte, lumina, lunasugereaz diferite moduri de existen, de cunoatere, dar i modelul din care s-a generat trilogia cunoaterii. SimbolulEutopia,din poeziaMirabila smn,sugereaz acest drum n interiorul lumii eu-lui, spre a descoperimndra grdin auniversului poetic, n interiorul modelului exist o evoluie de la simbolulcorolala simbolulsmna,dinMirabila smn,care exprim un drum de la exterior la interior, de la form la coninut, la esen.Modelul metonimic este expresionist, fiindc este structurat pe etapele cunoaterii de sine, el sugernd penetrarea:i tot ce-i neneles / se schimb-n nenelesuri i mai mari.El poate fi mpletit cu modelul mitic ca nMoartea lui Pandin volumulPaii profetului. Btrnul zeu ncremeni fr de grai / n noaptea cu cderi de stele / i tresri ndurerat/pianjenul s-a-ncretinat.El d densitate i originalitate textului poetic:Atta linite-i n jur de-mi pare c aud/Cum se izbesc de geamuri razele de lun.Modelul mitic este generator i sintetic, avnd rolul de a transfigura i a da o nou dimensiune cunoaterii:aa mbogesc i eu ntunecata zare / cu largi fiori de sfnt mister.Mitul, devenit instrument de cunoatere, este redimensionat expresionist:Duh vechi i cnt/mulcom subt tmpl, / i-i schimb-n legend/tot ce se-ntmpl (Drumul Sfntului).Mitizarea devine un procedeu de construire a imaginarului, ca structur a actului de creaie poetic:Cocoi apocaliptici tot strig, / tot strig din sate romneti. /Fntnile nopii/deschid ochii i-ascult/ntunecatele veti. (Peisaj transcendent).El are uneori rolul generator pentru celelalte modele. Astfel, n poeziaBunavestire pentru floarea mrului,gsim, n structura metaforeifloarea mrului,motivul Fecioarei Preacurate, care transform banala expresie ntr-o metafor subtil. Modelele creative blagiene sunt o component a amprentei psihice. Ele ating nivelurile inventiv, inovativ, emergent.

Read more at http://www.noiscriem.net/2013/09/comentariu-lucian-blaga-eu-nu-strivesc.html#qUpI7dmaL6BlTB1Q.99EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMET -comentariu literar-

Poezia se situeaza in deschiderea volumului de debut al lui Lucian Blaga, "Poemele luminii", din 1919 si constituie "ars poetica" ce va anticipa sistemul filozofic pe care il va realiza 15 ani mai tarziu."Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" este o mediatie filozofica cu profunde accente lirice, o confesiune elegiaca pe tema cunoasterii, care poate fi paradisiaca, misterul fiind partial redus cu ajutorul logicii, al intelectului, al ratiunii si luciferica, ce potenteaza misterul, il reveleaza prin trairile interioare, prin imaginatie si stare poetica.

Aceste idei poetice le exprimase Blaga anterior in volumul "Pietre pentru templul meu" din 1919 ("Cateodata, datoria noastra in fata unui adevarat mister nu e sa-l lamurim, ci sa-l adancim asa da mult, incat sa-l prefacem intr-un miSter si mai mart-") si ulterior in "Cunoasterea luciferica" din 1933, volum ce a fost apoi integral in lucrarea "Trilogia cunoasterii", in esenta, atitudinea filozofului Lucian Blaga este exprimata intr-o alta cugetare: "Veacuri de-a randul, filozofii au sperat ca vor putea odata patrunde secretele lumii.

Astazi filozofii n-o mai cred, si ei se plang neputinta lor. Eu insa ma bucur ca nu stiu si nu pot sa stiu ce sunt eu si lucrurile din jurul meu, caci numai asa pot sa proiectez in misterul lumii un inteles, un rost si valori, care izvorasc din cele mai intime necesitati ale vietii si duhului meu. Omul trebuie sa fie un creator, de aceea renunt cu bucurie la cunoasterea absolutului."

Structura poetica si semnificatiile lirico-filozoficeTema poeziei: cunoasterea lumii este posibila numai prin iubire.Ideea poetica exprima atitudinea poetului-filozof de a protejamisterele lumii, izvorata la el din iubire, prin iubire: "Caci eu iubesc/-si flori si ochi si buze si morminte.", ilustrata de Blaga prin metafore revelatorii, prin imagini ce reliefeaza nu atat opozitia filozofica intre rational si irational, cat o diferenta intre gandirea rationala si gandirea poetica.

Semnificatia titlului. Titlul poeziei, "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" este o metafora revelatorie care semnifica ideea cunoasterii luciferice, exprimand crezul ca datoria poetului este sa potenteze misterele universului ("corola de minuni a lumii"), ci nu sa le lamureasca, sa le reduca ("nu strivesc"), accentul punandu-se pe confesiunea ("eu").

Demersul liric nu este conceptual, ci poetic, Blaga nemotivand conceptia sa cu argumente rationale, ci cu metafore revelatorii. Confesiunea lui se organizeaza in jurul unor opozitii cu sens figurat: "lumina mea" - "lumina altora", pronumele personal "eu", fiind cuvantul-cheie al intregii poezii, exprimand metaforic conceptul de "cunoastere".

" Eu nu strivesc corola de minuni a lumiisi nu ucidcu mintea tainele, ce le-ntalnescin calea meain flori, in ochi, pe buze ori morminte.Lumina altorasugruma vraja nepatrunsului ascunsin adancimi de intuneric,dar eu,eu cu lumina mea sporesc a lumii taina -

si-ntocmai cum cu razele ei albe lunanu micsoreaza, ci tremuratoaremareste si mai tare taina noptii,asa imbogatesc si eu intunecata zarecu largi fiori de sfant mistersi tot ce-i ne-ntelesse schimba-n ne-ntelesuri si mai marisub ochii mei -caci eu iubescsi flori si ochi si buze si morminte."

Limbajul metaforic:- "eu nu strivesc /.../ si nu ucid/ cu mintea tainele" - confesiunea poetului privind potentarea misterelor universului, pe care nu doreste sa Ie lamureasca pentru a nu strica echilibrul perfect al acestuia;- "corola" - misterele universului, masura binelui, a frumosului, sublimul perfectiunii;- "de minuni" - revelatia poetului in fata frumusetii si perfectiunii lumii, in fata misterelor universului;- "Hori" - natura inconjuratoare, viata, existenta insasi a universului;

- "ochi" - simbol al sufletului omenesc ("ochii sunt oglinda sufletului"), al spiritualitatii omenirii in esenta ei;- "buze" -- cu dubla semnificatie de sarut, iubire, dar si de rostire, cuvant, ca unic mijloc de comunicare;- "morminte"- moartea ca o componenta structurala a existentei duale si ciclice (viata-moarte), care la Biaga nu este sfarsitul dramatic, ci constituie "marea trecere" intr-o lume superioara, dar si continuitatea omenirii prin aceea ca trecutul s-a savarsit in fiecare om ("Sangele meu se trage inapoi in parinti");

- "lumina altora" - cunoasterea paradisiaca, gandirea logica, ratiunea;- "nepatrunsul ascuns/ adancimi de intuneric" universul misterios ce nu trebuie descifrat in esenta tainelor sale, ci trebuie ocrotit pentru a-i asigura echilibru! spiritual existential;- "lumina mea" - cunoasterea luciferica, poetica" sensibila, iubitoare de perfectiune;- "eu" -cui poetic, accentuand confesiunea lirica;

- structura antitetica a poeziei: "dar eu", "ci", "lumina mea" # "lumina altora"; .. crie un eseu n care s demonstrezi c o poezie studiat (aparinnd lui Lucian Blaga) este o art poetica modern.n realizarea eseului, vei avea n vedere: explicarea conceptului operaionalart poetic; prezentarea unor aspecte ale concepiei despre art i despre creator, reflectate n poezia studiat; prezentarea structurii textului poetic ales; relevarea rolului expresiv al nivelurilor textului poetic ales; evidenierea specificului limbajului i a expresivitii textului poetic.IPOTEZAEu nu strivesc corola de minuni a lumiideLucian Blaga face parte din seriaartelor poetice moderneale literaturii romne din perioada interbelic, alturi deTestamentde Tudor Arghezi iJoc secundde Ion Barbu. Poezia este aezat n fruntea primului su volum,Poemele luminii(1919), i are rol deprogram(manifest)literar,realizat ns cu mijloace poetice (nu este un text teoretic n proz).ENUNAREA ARGUMENTELOR:Este oart poetic,deoarece autorul i exprim crezul liric (propriile convingeri despre arta literar i despre aspectele eseniale ale acesteia) i viziunea asupra lumii. Prin mijloace artistice, sunt redate propriile idei despre poezie (teme, modaliti de creaie i de expresie) i despre rolul poetului (raportul acestuia cu lumea i creaia, problematica cunoaterii).Este oart poetic modern,pentru c interesul autorului este deplasat de la tehnica poetic la relaia poet-lume i poet-creaie.Relaia dintre viziunea autorului asupra poeziei iexpresionismse concentraz n jurul unor aspecte relevate n textul poetic: exacerbarea eului creator ca factor decisiv n raportul interrelaional stabilit cu cosmosul, sentimentul absolutului, interiorizarea i spiritualizarea peisajului, tensiunea liric.DEZVOLTAREA ARGUMENTELOR (exemplificare/ ilustrare)Ideile poetice se vor regsi ulterior n alte volume i i vor gsi formularea i corespondena n plan teoretic-filozofic n lucrareaCunoaterea luciferica(1933), volum integrat nTrilogia cunoaterii.Dar textul opereiEu nu strivesc corola de minuni a lumiinu este de ordin conceptual, nu conine un ir de raionamente, ci este un text poetic, cu limbaj metaforic, avnd, ca la Eminescu, un plan filozofic secundar.Atitudinea poetului fa de cunoaterepoate fi explicat cu ajutorul terminologiei filozofice ulterior(cunoaterea poetic, de tip intuitiv). Sintagmele poetice se asociaz cu serii verbale simetric antitetice:-lumina altora" - sugrum (vraja),adicstrivete, ucide (nu sporete, micoreaz, nu mbogete, nu iubete);- lumina mea" - sporesc (a lumii tain), mrete, mbogesc, iubesc (nu sugrum, nu strivesc, nu ucid).Antiteza este marcat i grafic, pentru c versul liber poate reda fluxul ideatic i afectiv. n poziie median sunt plasate cel mai scurt[dar eu")i cel mai lung vers al poeziei(eu cu lumina mea sporesc a lumii tain").Conjuncia adversativdaf,reluarea pronumelui personaleu",verbul la persoana I singular, form afirmativ,sporesc (a lumii tainf,afirm opiunea poetic pentru un mod de cunoatere -cu lumina mea" -i atitudinea fa de misterele lumii.Ampla comparaie aezat ntre linii de pauz funcioneaz ca o construcie explicativ a ideii exprimate concentrat n versul median. Plasticizarea ideii poetice se realizeaz cu ajutorul elementelor imaginarului poetic blagian:lun, noapte, zare, fiori, mister.Finalul poeziei constituie oa treia secven,cu rol conclusiv, dei exprimat prin raportul de cauzalitate(cc\.Cunoaterea poetic este un act de contemplaie(tot ...se schimb... sub ochii mei')i de iubire(cci eu iubesc").Elementederecurenn poezie sunt:misterulimotivul luminii,care implic principiul contrar,ntunericul.Discursul liric se organizeaz n jurul acestor elemente.Nivelul morfosintactic- repetarea, de ase ori n poezie, a pronumelui personaleu -susine caracterul confesiv;- verbe la timpul prezent, modul indicativ - plasarea eului poetic ntr-o relaie definit cu lumea (prezentul etern i prezentul gnomic);- seriile verbale antonimice, cu forme afirmative i negative - redau opiunea poetic pentru o form de cunoatere, de raportare a eului poetic la lume, care st sub semnul misterului;- opoziia ntre adjectivul posesivmeai adjectivul nehotrtaltora,(cunoaterea poetic, de tip intuitiv). Sintagmele poetice se asociaz cu serii verbale simetric antitetice:-lumina altora" - sugrum (vraja),adicstrivete, ucide (nu sporete, micoreaz, nu mbogete, nu iubete);- lumina mea" - sporesc (a lumii tain), mrete, mbogesc, iubesc (nu sugrum, nu strivesc, nu ucid).Antiteza este marcat i grafic, pentru c versul liber poate reda fluxul ideatic i afectiv. n poziie median sunt plasate cel mai scurt(dar eu")i cel mai lung vers al poeziei(eu cu lumina mea sporesc a lumii tain").Conjuncia adversativdar",reluarea pronumelui personaleu",verbul la persoana I singular, form afirmativ,sporesc (a lumii tain,afirma opiunea poetic pentru un mod de cunoatere- cu lumina med' -i atitudinea fa de misterele lumii.Ampla comparaie aezat ntre linii de pauz funcioneaz ca o construcie explicativ a ideii exprimate concentrat n versul median. Plasticizarea ideii poetice se realizeaz cu ajutorul elementelor imaginarului poetic blagian:lun, noapte, zare, fiori, mister.Finalul poeziei constituie oa treia secvena,cu rol conclusiv, dei exprimat prin raportul de cauzalitate(cci).Cunoaterea poetic este un act de contemplaie(tot ...se schimb... sub ochii met')i de iubire(cci euiubesc").Elemente de recurenn poezie sunt:misterulimotivul luminii,care implic principiul contrar,ntunericul.Discursul liric se organizeaz n jurul acestor elemente.Nivelul morfosintactic- repetarea, de ase ori n poezie, a pronumelui personaleu- susine caracterul confesiv;- verbe la timpul prezent, modul indicativ - plasarea eului poetic ntr-o relaie definit cu lumea (prezentul etern i prezentul gnomic);- seriile verbale antonimice, cu forme afirmative i negative - redau opiunea poetic pentru o form de cunoatere, de raportare a eului poetic la lume, care st sub semnul misterului;- opoziia ntre adjectivul posesivmeai adjectivul nehotrtaltora,determinani ai substantivuluilumina;conjunciai,prezent n zece poziii - confer cursivitate discursului liric i accentueaz ideile cu valoare gnomic; enumerarea prin i din versul final - aaz pe acelai plan elementele universului; prepoziiacu,utilizat n trei poziii, marcheaz funcia sintactic de complement circumstanialinstrumental - semnificnd cile, mijloacele de cunoatere a lumii; conjuncia adversativdarn poziie median n ansamblul poeziei - susine paralelismul structural; topica afectiv (inversiuni i dislocri sintactice) - evideniaz opiunea poetic.Nivelul lexico-semanticterminologia abstract, lexicul mprumutat din sfera cosmicului i a naturii este organizatca forme sensibile ale cunoaterii!'(tefan Munteanu); cmpul semantic almisteruluirealizat prin termeni/ structuri lexicale cu valoare de metafore revelatorii:tainele, neptrunsul ascuns, a lumii tain, ntunecata zare, sfnt mister, ne-neles, ne-nelesuri i mai mari;opoziialumin-ntunericrelev simbolic relaia: cunoatere poetic (prin iubire i creaie) - cunoatere logica; sens denotativ/ sensuri conotative, limbajul metaforic- cuvntul poeticnu nseamn,cisugereaz;plasarea vocabuleieun poziie iniial i repetarea ei- evideniaz (auto)definirea relaiei eu-lume.Nivelul stilisticlimbajul artistic i imaginile artistice sunt puse n relaie cu un plan filozofic secundar; organizarea ideilor poetice se face n jurul unei imagini realizate princomparaiaampl a elementului abstract, de ordin spiritual, cu un aspect al lumii materiale, termen concret, de un puternic imagism; se cultiv cu predileciemetafora revelatorie,care caut s reveleze un mister esenial pentru nsui coninutul faptului, dar imetafora plasticizant,care d concretee faptului, fiind ns considerat mai puin valoroas.Nivelul fonetic- pauzele marcate de cezur i de dispunerea versurilor cu msur inegal, n funcie de ritmul interior;- sublinierea ideilor prin alturarea cuvintelor din aceeai familie lexical(ne-neles- ne-nelesur);- eufonia versurilor sugereaz amplificarea misterului.Particulariti prozodice- Poezia este alctuit din 20 de versuri libere (cu metrica variabil), al cror ritm interior red fluxul ideilor i frenezia sentimentelor.- Forma modern este o eliberare de rigorile clasice, o cale direct de transmitere a ideii i a sentimentului poetic.

CONCLUZIAEu nu strivesc corola de minuni a lumiideLucian Blaga este o art poetic modern pentru c interesul autorului este deplasat de la principiile tehnicii poetice (restrnse la enumerarea metaforelor care sugereaz temele creaiei sale i la exemplificarea unor elemente de expresivitate specifice: metafora revelatorie, comparaia ampl, versul liber)- la relaia poet-lume i poet-creaie. Creaia este un mijlocitor ntre eu (contiina individual) i lume.' Sentimentul poetic este acela de contopire cu misterele universale}'' cu esena lumii. Actul poetic convertete (transfigureaz) misterul, nu l reduce. Misterul este substana originar i esenial a poeziei: cuvntul originar (orfismul). Iar cuvntul poeticnu nseamn,cisugereaz,nu explic misterul universal, ci l protejeaz prin transfigurare.

Mai mult:http://www.ebacalaureat.ro/c/4/67/351/0/Eseu-Lucian--Blaga---Eu-nu-strivesc-corola-de-minuni-a-lumii#ixzz3bAsgsSRi"EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUME - comentariu literar -Poezia se situeaz n deschiderea volumului de debut al lui Lucian Blaga, "Poemele luminii", din 1919 i constituie "ars poetica" ce va anticipa sistemul filozofic pe care l va realiza 15 ani mai trziu."Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" este o mediaie filozofic cu profunde accente lirice, o confesiune elegiac pe tema cunoaterii, care poate fi paradisiac, misterul fiind parial redus cu ajutorul logicii, al intelectului, al raiunii i luciferic, ce poteneaz misterul, l reveleaz prin tririle interioare, prin imaginaie i stare poetic. Aceste idei poetice le exprimase Blaga anterior n volumul "Pietre pentru templul meu" din 1919 ("Cteodat, datoria noastr n faa unui adevrat mister nu e s-l lmurim, ci s-l adncim aa da mult, nct s-l prefacem ntr-un miSter i mai mart-") i ulterior n "Cunoaterea luciferic" din 1933, volum ce a fost apoi integral n lucrarea "Trilogia cunoaterii", n esen, atitudinea filozofului Lucian Blaga este exprimat ntr-o alt cugetare: "Veacuri de-a rndul, filozofii au sperat c vor putea odat ptrunde secretele lumii. Astzi filozofii n-o mai cred, i ei se plng neputina lor. Eu ns m bucur c nu tiu i nu pot sa tiu ce sunt eu i lucrurile din jurul meu, cci numai aa pot s proiectez n misterul lumii un neles, un rost i valori, care izvorsc din cele mai intime necesiti ale vieii i duhului meu. Omul trebuie s fie un creator, de aceea renun cu bucurie la cunoaterea absolutului."* Structura poetic i semnificaiile lirico-filozoficeTema poeziei: cunoaterea lumii este posibil numai prin iubire.Ideea poetic exprim atitudinea poetului-filozof de a protejamisterele lumii, izvort la el din iubire, prin iubire: "Cci eu iubesc/-i flori i ochi i buze i morminte.", ilustrat de Blaga prin metafore revelatorii, prin imagini ce reliefeaz nu att opoziia filozofic ntre raional i iraional, ct o diferen ntre gndirea raional i gndirea poetic.Semnificaia titlului. Titlul poeziei, "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" este o metafor revelatorie care semnific ideea cunoaterii luciferice, exprimnd crezul c datoria poetului este s poteneze misterele universului ("corola de minuni a lumii"), ci nu s le lmureasc, s le reduc ("nu strivesc"), accentul punndu-se pe confesiunea ("eu").Demersul liric nu este conceptual, ci poetic, Blaga nemotivnd concepia sa cu argumente raionale, ci cu metafore revelatorii. Confesiunea lui se organizeaz n jurul unor opoziii cu sens figurat: "lumina mea" - "lumina altora", pronumele personal "eu", fiind cuvntul-cheie al ntregii poezii, exprimnd metaforic conceptul de "cunoatere"." Eu nu strivesc corola de minuni a lumiii nu ucidcu mintea tainele, ce le-ntlnescn calea mean flori, n ochi, pe buze ori morminte.Lumina altorasugrum vraja neptrunsului ascunsn adncimi de ntuneric,dar eu,eu cu lumina mea sporesc a lumii tain -i-ntocmai cum cu razele ei albe lunanu micoreaz, ci tremurtoaremrete i mai tare taina nopii,aa mbogesc i eu ntunecata zarecu largi fiori de sfnt misteri tot ce-i ne-nelesse schimb-n ne-nelesuri i mai marisub ochii mei -cci eu iubesci flori i ochi i buze i morminte."Limbajul metaforic:. - "eu nu strivesc /.../ i nu ucid/ cu mintea tainele" - confesiunea poetului privind potenarea misterelor universului, pe care nu dorete s Ie lmureasc pentru a nu strica echilibrul perfect al acestuia;- "corola" - misterele universului, msura binelui, a frumosului, sublimul perfeciunii;- "de minuni" - revelaia poetului n faa frumuseii i perfeciunii lumii, n faa misterelor universului;- "Hori" - natura nconjurtoare, viaa, existena nsi a universului;- "ochi" - simbol al sufletului omenesc ("ochii sunt oglinda sufletului"), al spiritualitii omenirii n esena ei;- "buze" -- cu dubla semnificaie de srut, iubire, dar i de rostire, cuvnt, ca unic mijloc de comunicare;- "morminte"- moartea ca o component structural a existenei duale i ciclice (via-moarte), care la Biaga nu este sfritul dramatic, ci constituie "marea trecere" ntr-o lume superioar, dar i continuitatea omenirii prin aceea c trecutul s-a svrit n fiecare om ("Sngele meu se trage napoi n prini");- "lumina altora" - cunoaterea paradisiac, gndirea logic, raiunea;- "neptrunsul ascuns/ adncimi de ntuneric" universul misterios ce nu trebuie descifrat n esena tainelor sale, ci trebuie ocrotit pentru a-i asigura echilibru! spiritual existenial;- "lumina mea" - cunoaterea luciferic, poetic,, sensibil, iubitoare de perfeciune;- "eu" -cui poetic, accentund confesiunea liric;- structura antitetic a poeziei: "dar eu", "ci", "lumina mea" # "lumina altora"; "nu strivesc", "nu ucid", "sporesc", "mbogesc", "iubesc", "sugrum';- "largi fiori de sfnt mister" - emoia poetic, extazul n faa revelrii misterelor universului:- conceptul de mister este ilustrat n textul poeziei printr-o varietate de metafore revelatorii: "tainele", "neptrunsul ascuns", "a lumii tain", "ntunecata zare", "sfnt mister", "ne-neles", "ne-nelesuri i mai mari", iar ca simboluri eseniale ale universului misterios: "flori", "ochi", "buze" i "morminte";- cunoaterea luciferic: "eu nu strivesc", "nu ucid", "sporesc a lumii tain", "mbogesc i eu ntunecata zare", "se schimb-n ne-nelesuri i mai mari', "eu iubesc";- cunoaterea paradisiac: "lumina altora/ sugrum vraja neptrunsului ascuns/' n adncimi de ntuneric'.Limbajul artistic este determinat de un plan filozofic secundar, nu exist notarea unei stri de spirit sau o descriere, ci poetul urmrete mereu revelarea unei idei printr-o comparaie cu lumea material: "i-ntocmai cum cu razele ei albe luna/ nu micoreaz, ci tremurtoare/ sporete i mai tare taina nopii/ aa mbogesc i eu ntunecata zare".Ineditul de ordin spiritual este realizat prin aspectul versificaiei, Blaga cultivnd versul liber, cu metrica variabil i ritmul interiordeterminat de gndirea sa profund metafizic.Referindu-se la stilul nnoitor al lui Lucian Blaga, Eugen Lovinescu afirma c poetul din Lancrm este "unul din cei mai originali creatori de imagini ai literaturii noastre".