TEST

TEST

Marfuri nealimentare 1. Recunoasteti din proprietatile enumerate mai jos care sunt proprietati fizice ale fibrelor textile:

a. Stabilitatea termica si masa specifica;

b. Tuseul, conductibilitatea termica;

c. Masa specifica,culoarea,luciul;

d. Lungimea,finetea sau densitatea de lungime.2. Structura microscopica a lemnului este data de:

a. forma celulelor;

b. Forma,dimensiunea si culoarea diferitelor zone ale arborelui;

c. forma si dimensiunea celulelor;

d. b si c

3. Articolele de incaltaminte se impart in mai multe familii si anume:

a. incaltaminte cu fete de piele;

b. incaltaminte pentru femei si barbati;

c. incaltaminte cu fete de inlocuitor;

d. incaltaminte cu fete de cauciuc.4. Din gama produselor liberiene se cultiva in tara noastra:

a. Canepa si in

b. Canepa si iuta;

c. Nu se cultiva produse liberiene in Romania;

d. Iuta,in si canepa;

5. Mahonul este lemn ce provine din:

a. Foioase,esente tari;

b. Rasinoase;

c. Arbore exotic de import;

d. Foioase,esente moi.

6. Fasonarea sticlei se poate face prin:

a. Laminare,presare;

b.Suflare si presare;

c.Tragere si suflare;

d. b si c

7. Dupa gradul de compactitate a masei ceramice,produsele ceramice se clasifica astfel:

a. produse ceramice semivitrificate;

b. produse ceramice vitrificate si semivitrificate;

c. doar produse ceramice poroase semivitrificate;

d. produse ceramice poroase.

8. Care din urmatorii factori pot influenta calitatea pieilor:

a. Specia si rasa animalului;

b. Modul de sacrificare si jupuire;

c. Conservarea pieilor;

d. Conditiile de viata si starea sanatatii animalului.

9. Defectele marfurilor din sticla se pot clasifica in:

a. Defecte de topitura;

b. Defecte de fasonare;

c. Defecte de recoacere si calire;

d. Defecte de finisare.

10. Recunoasteti care din fibrele de mai jos sunt fibre naturale de origine animala:

a. Canepa si iuta;

b. Lanac. Matasea si vascoza;

d. Vascoza;

e. Celofibra;

f. Matasea.

11. Dupa proprietatile fizico-chimice si domeniul de utilizare, sticla se clasifica in:

a. sticla comuna;

b. sticla comuna,cristal,optica;

c. sticla binara;

d. sticla speciala.

12. PFL este:

a. Semifabricat obtinute prin incleierea aschiilor de lemn cu rasini sintetice si presate la cald

b. Semifabricat obtinut prin impaslirea fibrelor lingnocelulozice,defibrate prin procedee mecanice sau chimice;

c. Placaj acoperit cu filme din hartie cu rasini sintetice termoplastice;

d. Produs obtinut prin acoperirea semifabricatului din lemn cu foi de material plastic.

13. Ovalitatea este un defect al sticlei ce face parte din categoria defectelor:

a.de topitura;

b.aparute in timpul manipularii;

c.de fasonare;

d.de finisare.

14. Dupa destinatie detergentii se clasifica in:

a. detergenti pentru inmuiere si spalare;

b. detergenti pentru spalarea materialelor textile celulozice;

c. detergenti pentru spalari universale;

d. detergenti pentru covoare.

15. Pentru obtinerea produselor ceramice se utilizeaza:

a. Materii prime doar pentru produsul finit;

b. Materii prime pentru glazura si decor;

c. a si b

d. Materii prime pentru produsul finit;

16. Sapunul, dupa compozitia chimica si destinatie se imparte in:

a. sapun de rufe si sapun de toaleta;

b. sapun de toaleta si sapun de semitoaleta;

c. sapun de rufe, sapun de semitoaleta;

d. sapun de rufe

17. Ce inlocuitori pentru partea de jos a incaltamintei cunoasteti;

a. Tesuturi obtinute prin tehnologie de tricotare;

b. Materiale textile impregnate si acoperite;

c. Placi si piese de cauciuc;

d. Inlocuitori de piele de tip carton.

18. Dupa densitate firele textile se clasifica in:

a. Fire pentru tesaturi;

b. Fire pentru tricoturi;

c. Fire pentru perdele si dantele;

d. Tesaturi tehnice.

19. Marcarea marfurilor ceramice se face folosind culori precum:

a.Gri,violet

b.Rosu,verde

c.Rosu,albastru indigo;

d.Albastru, orange;

e.Albastru,negru.

20. Marcarea sticlei se poate face prin:a. Etichetare;

b. Nici un raspuns corect;

c. Sablare si imprimare;

d. a si b.

21. Fibrele celulozice pot fi de tip:

a.canepa;

b.matase;

c.iuta;

d.diacetil celulozice;

e.polinozice.

22. Fibrele proteice pot fi de tip:

a.poliamidice;

b.lana;

c.matase;

d.vascoza;

e.poliacrilice.

Lana este:

a.Fibra usor aprinzibila;

b.Fibra netermoplastica;

c.Fibra termoplastica;

d.Fibra cu tuseu rece;

e.Fibra cu elasticitate foarte buna.

24. Rezistenta la frecare este o proprietate specifica:

a.Fibrelor naturale vegetale;

b.Fibrelor proteice

c.Fibrelor din polimeri naturali;

d.Fibrelor din polimeri sintetici;

e.Niciun raspuns corect.

25. Iuta:

a.este fibra liberiana;

b.are luciu matasos;

c.foarte rezistenta la actiunea alcaliilor;

d.se numeste si sac;

e.este foarte aspra la pipait.

26. Fibrele scurte de bumbac se numesc:

a.poliamidice;

b.lintere;

c.bumbacel;

d.cotton

e.bbc

27. Matasea:

a.Fibra usor aprinzibila;

b.Fibra rezistenta la actiunea acizilor;

c.Fibra sensibila la actiunea oxidantilor;

d.Fibra cu tuseu rece;

e.Fibra cu elasticitatea cea mai buna.

28. Lana poate fi:

a.groasa;

b.semifina si fina;

c.scurta;

d.sintetica;

e.niciun raspuns corect.

29. Vascoza:

a.este fibra naturala tip bumbac;

b.este fibra naturala tip matase;

c.este fibra sintetica;

d.este fibra artificiala.

30. Fibrele triacetilcelulozice:

a.Sunt fibre naturale din grupa iutei;

b.Sunt fibre sintetice;

c.Sunt fibre tip acetal;

d.Se numesc si fibre TACT;

e.Sunt fibre artificiale.

31. Principalele tipuri de fibre sintetice sunt de tip:

a.poliamidice (PA);

b.poliesterice (PES);c.polinitrilacrilice(PAC);d.polipropilenacrilice(PP);e.policlorvinilice(PVC);32. Fibrele poliestetice pot fi:

a.. tip bumbac;

b.tip lana;

c.tip elastan;

d.tip vascoza;

33. Lemnul timpuriu din structura inelelor anuale de crestere:

a.este deschis la culoare;

b.este inchis la culoare;

c.este poros;

d.este dens;

34. Structura macroscopica difera in functie de:

a.Modul de sectionare;

b.Locul sectionarii;

c.Specia lemnoasa;

d.Defectele lemnului;

e.Tehnologia de sectionare a lemnului.

35. Cadranura:

a.este o crapatura ce apare in lemn, de la exterior la interior;

b.este un desen specific lemnului exotic;

c.este un defect al lemnului provocat de maduva putrezita;

d.urmeaza linia razelor.

36. Desenul lemnului poate fi dat de:

a.prezenta nodurilor;

b.neregularitatile de crestere a lemnului;

c.locul sectionarii;

d.modul de debitare;

37. Lemnul de trandafir:

a.se numeste si palisandru;

b.este deschis la culoare;

c.este poros;

d.este dens;

38. Paltinul poate fi:

a.artar;

b.ochi de pasare;

c.paltin cret;

d.paltin de deal;

e.paltin de munte.

39. Cheresteaua se obtine din busteni prin:

a.Debitare radiala;

b.Debitare semiradiala;

c.Debitare tangentiala;

e.Debitare longitudinala;

40. Furnirele estetice se obtin:

a.din lemn specii foioase;

b.din lemn specii exotice;

c.din lemn specii rasinoase;

d.din placaj;

e.din panel.

41. Placile aglomerate din aschii de lemn pot fi:

a.slefuite;

b.extrudate;

c.innobilate;

d.semistartificate.

42. Lemnul densificat se poate obtine prin:

a.lemn prelucrat;

b.semifabricate obisnuite;

c.l emn masiv;

d.semifabricate tip panel;

43. Emailul este:

a.Suspensie de pigmenti si materiale de umplutura in solutii de substante peliculogene;

b.Emulsie de pigmenti,rasini celulozice si lacuri;

c.Emulsie de pigmenti si lacuri;

d.Suspensie de rasini si lacuri;

44. Semifabricatele innobilate se obtin din:

a.panel;

b.placi din aschii de lemn;

c.placi din fibre de lemn;

d.placaj;

e.lemn natur.

45. Mobila poate fi:

a.sculptata;

b.profilata;

c.camuflata;

d.zidita;

46. Pentru obtinerea mobilei se folosesc:

a.cherestea;

b.lemn specii exotice;

c.lemn specii rasinoase;

d.placaj;

e.panel.

47. Mobilierul excamotabil poate fi:

a.juxtapus;

b.rabatabil;

c.pliant;

d.niciun raspuns corect.

48. Mobilierul in stil rustic se realizeaza din:

a.semifabricate innobilate;

b.semifabricate obisnuite;

c.lemn masiv;

d.semifabricate de tip panel;

49. Decorarea sticlei se poate face:

a.cu acid fluorhidric;

b.prin marmorare;

c.prin sculptare-slefuire;

d.prin introducere de coloranti in masa sticloasa;

e.cu filigram.

50. Sticla se caracterizeaza prin:

a. transparenta;

b. coeficient de dilatare termica relativ redus;

c. conductibilitate termica foarte mica;

d. buna rezistenta la socuri mecanice.

51. Geamurile pot fi:

a. omamentate;b. trase;

c. laminate;

d. trase securizate;

e. enailate securizate.

52. Oglinzile pot prezenta diverse defecte,printre care:

a.valuri;

b.pete;

c.porozitate;

d.grosime diferita;

53. Zgarieturile pot fi considerate:

a.defecte din timpul manipularii,transportului si/sau depozitarii;

b.defecte de finisare prin polizare;

c.defecte de finisare prin slefuire;

d.defecte de fasonare.

54. Incluziunile de sticla in sticla apar:

a.in procesul tehnologic;

b.in timpul transportului sau manipularii defectuoase;

c.la finisare;

d.la dozarea materiilor prime;

55. Pentru obtinerea produselor ceramice se folosesc:

a.argila;

b.nisip;

c.titan;

d.zinc;

e.caolin.

56. Zgarieturile pot fi considerate:

a.d efecte de suprafata;

b.defecte tip discontinuitati;

c.defecte de finisare prin slefuire;

d.defecte de fasonare.

57. Produsele ceramice pentru constructii cuprind:

a.produse pentru zidarie;

b.obiective sanitare;

c.tigle;

d.olane;

e.gresie.

58. Ceramica populara cuprinde:

a.ceramica neagra;

b.ceramica rosie;

c.ceramica bizantina;

d.ceramica grafitata;

59. Produsele ceramice din portelan se inscriu pe clase calitate astfel:

a.1,2,3,4;

b. I,II,III,IV;

c. I,II,III,IV,V;

d. 1,2,3.

60. Culoarea rosie aplicata pe produsele ceramice reprezinta:

a.clasa de calitate I pentru portelan;

b.clasa de calitate I pentru portelan;

c.clasa de calitate I pentru faianta;

d.niciun raspuns corect;