BIOTEHNOLOGII BIOMECANICA BIOMATERIALE

1. Solicitarea de ncovoiere are urmtoarele caracteristici: a) Tensiunea maxim se nregistreaz la periferia barei; b) Valoarea tensiunii este n funcie de dimensiunile barei; c) Valoarea tensiunii este direct proporional cu momentul de ncovoiere; d) Toate rspunsurile sunt corecte; 2. Coeficientul lui Poisson: a) Stabileste proportia dintre deformaia specific longitudinal i cea axial; b) Este un coeficient de corecie la solicitarea de ncovoiere; c) Are valori supraunitare; d) Este o caracteristic specific fluidelor; 3. La nivelul fluidului forele de suprafa pot fi: a) Dinamice; b) Staionare; c) Exterioare; d) De tranziie; 4. Tensiunea superficial se datoreaz: a) Forei care se exercit tangenial pe unitatea de lungime de pe suprafaa lichidului; b) Forei care se exercit normal pe unitatea de lungime de pe suprafaa lichidului; c) Comportrii nenewtoiniane a lichidului; d) Toate rspunsurile sunt corecte; 5. Tesutul osos are, din punct de vedere biomecanic, un comportament: a) Izotropic; b) Ortotropic; c) Newtonian; d) Anizotropic. 6. Osul trabecular are o rezistenta biomecanica: a) Foarte mare; b) Mai mare decat a osului cortical; c) Mai mica decat a osului cortical; d) Egala cu a osului cortical. 7. n sprijin bipodal, fora ce acioneaz asupra capului femural este: a) Jumtate din greutatea corpului; b) Jumtate din greutatea corpului mai puin greutatea gambei; c) Jumtate din: greutatea corpului mai puin greutatea membrului inferior; d) Aproximativ, de patru ori greutatea corpului; 8. n timpul mersului, unghiul de flexie (la nivelul oldului) are aproximativ valoarea: a) 50o; b) 20o; c) 70o; d) 5o; 9. La calculul de dimensionare a unei bare solicitate la ncovoiere, se ine cont de: a) Aria seciunii transversale;

b) Modulul de rezisten; c) Aria seciunii longitudinale; d) Toate rspunsurile sunt corecte; 10. Solicitarea axial nu prezint caracteristica: a) Este produs de o for paralel cu axa geometric a barei; b) Are ca rezultat ncovoierea barei; c) Poate produce flambaj la suprasarcini; d) Modific dimensiunile longitudinale i transversale ale barei; 11. Forele ce acioneaz asupra unui fluid pot fi: a) Fore masice exterioare; b) Fore masice interioare; c) Fore de suprafa interioare; d) Toate rspunsurile sunt corecte; 12. Tensiunea superficial se datoreaz: a) Forei care se exercit tangenial pe unitatea de lungime de pe suprafaa lichidului; b) Forei care se exercit normal pe unitatea de lungime de pe suprafaa lichidului; c) Comportrii nenewtoiniane a lichidului; d) Toate rspunsurile sunt corecte; 13. Osul cortical are cea mai mare rezistenta biomecanica la solicitarea de: a) Forfecare; b) Intindere; c) Compresiune; d) Nu conteaza tipul de solicitare. 14. Fractura de incovoiere a unui os lung: a) Are planul perpendicular pe axul osului; b) Are planul inclinat la 45o fata de axul osului; c) Are o forma spirala; d) Este de tip cominutiv. 15. n timpul mersului, fora ce acioneaz asupra capului femural este: a) Variabil; b) Constant; c) Are o variaie nesemnificativ; d) Este n funcie numai de greutatea membrului inferior; 16. n sprijin unipodal, fora ce acioneaz asupra capului femural este: a) De patru ori greutatea corpului minus greutatea membrului inferior; b) De opt ori greutatea corpului; c) De dou ori greutatea corpului; d) Nici un rspuns nu este corect; 17. n urma solicitrii de ntindere, aria seciunii transversale: a) Rmne nemodificat; b) Se micoreaz; c) Se mrete; d) Nici un rspuns nu este corect; 18. Tensiunea de ncovoiere este: a) Maxim pe axa neutr;

b) Nul la periferia barei; c) Maxim la periferia barei; d) Constant; 19. Vscozitatea dinamic se msoar n: a) m2/s; b) MPa/s; c) MPas; d) N/m2 20. Legea lui Laplace: a) Stabilete echilibrul de presiuni din interiorul fluidului; b) Stabilete relaia dintre diferena de presiuni, tensiunea superficial i razele de curbur ale suprafeei de lichid; c) Studiaz variaia parametrilor fluidului n timp; d) Stabilete relaii specifice pentru fluidul real i pentru cel ideal; 21. Legea lui Wolf se refera la: a) Osul se poate densifica acolo unde este necesar o rezisten mica; b) Osul se poate densifica acolo unde este necesar o rigiditate mica; c) Osul se rarefiaza acolo unde nu este necesar o rezisten i o rigiditate nsemnat; d) Toate raspunsurile sunt corecte. 22. Osul cortical are cea mai mica rezistenta la solicitarea de: a) Compresiune; b) Forfecare; c) Intindere; d) Incovoiere. 23. Variaia forei rezultante ce acioneaz la nivelul oldului, n regim dinamic, are caracteristica: a) Primul maxim este mai mare dect cel de-al doilea maxim; b) Primul maxim este corespunztor fazei de clci; c) Al doilea maxim este corespunztor fazei vrfului piciorului; d) Toate rspunsurile sunt corecte. 24. n timpul mersului normal valoarea maxim a forei rezultante ce acioneaz asupra capului femural este: a) De dou ori greutatea corpului; b) De patru ori greutatea corpului; c) De opt ori greutate corpului; d) De zece ori greutatea corpului. 25. La calculul de dimensionare a unei bare solicitate axial, se ine cont de: a) Aria seciunii transversale; b) Modulul de rezisten; c) Momentul rezultat; d) Toate rspunsurile sunt corecte; 26. Tensiunea admisibil: a) Este o mrime care este egal cu limita de plasticitate a materialului; b) Este o mrime care este egal cu limita de elasticitate a materialului; c) Este mai mic dect limita de elasticitate, fiind n funcie i de un coeficient de siguran; d) Se folosete pentru stabilirea forei de rupere a materialului;

27. Legea lui Newton stabilete: a) Legtura dintre tensiunea superficial i arie; b) Legtura dintre viscozitate i gradientul de vitez; c) Legtura dintre tensiunea de forfecare din fluid i tensiunea superficiala; d) Legtura dintre tensiunea de forfecare din fluid i produsul dintre viscozitate i gradientul de vitez 28. Pierderile locale dintr-o retea de conducte pot fi la nivelul: a) Ramificatiilor; b) Ingustarilor de sectiune; c) Largirilor de sectiune; d) Toate raspunsurile sunt corecte. 29. Fractura de compresiune a unui os lung: a) Are planul perpendicular pe axul osului; b) Are planul inclinat la 45o fata de axul osului; c) Are o forma spirala; d) Este de tip cominutiv. 30. Legea lui Wolf se refera la: a) Osul se poate densifica acolo unde este necesar o rezisten mare; b) Osul se poate densifica acolo unde este necesar o rigiditate mare; c) Osul se rarefiaza acolo unde nu este necesar o rezisten i o rigiditate nsemnat; d) Toate raspunsurile sunt corecte. 31. n timpul mersului lent valoarea maxim a forei rezultante ce acioneaz asupra capului femural este: a) De dou ori greutatea corpului; b) De patru ori greutatea corpului; c) De opt ori greutate corpului; d) De zece ori greutatea corpului. 32. n timpul mersului, unghiul maxim de abducie (la nivelul oldului) are aproximativ valoarea: a) 50o; b) 20o; c) 70o; d) 5o; 33. Tensiunea tangenial este n funcie de: a) Fora normal la suprafa; b) Fora coninut n planul suprafeei; c) Forma suprafeei; d) Rugozitatea suprafeei; 34. La trasarea unei diagrame de momente ncovoietoare se ine cont: a) De forele axiale; b) De forele tietoare; c) De momentele de torsiune; d) Toate rspunsurile sunt corecte. 35. Vscozitatea cinematic este: a) invers proporional cu vscozitatea dinamic; b) direct proporional cu densitatea lichidului; c) produsul dintre vscozitatea dinamic i densitatea lichidului;

d) raportul dintre vscozitatea dinamic i densitatea lichidului; 36. Tensiunea superficial se msoar n: a) m2/s; b) MPa/s; c) MPas; d) N/m 37. Fractura de torsiune a unui os lung: a) Are planul perpendicular pe axul osului; b) Are planul inclinat la 45o fata de axul osului; c) Are o forma spirala; d) Este de tip cominutiv. 38. Osul trabecular are o rezistenta biomecanica: a) Foarte mare; b) Mai mare decat a osului cortical; c) Mai mica decat a osului cortical; d) Egala cu a osului cortical. 39. n timpul mersului, unghiul de flexie (la nivelul oldului) are aproximativ valoarea: a) 50o; b) 20o; c) 70o; d) 5o; 40. n timpul mersului, fora ce acioneaz asupra capului femural este: a) Variabil; b) Constant; c) Cu o variaie nesemnificativ; d) Numai n funcie de greutatea membrului inferior; 41. Pentru trasarea diagramei de fore tietoare, la o bar dreapt, prima dat se calculeaz: a) Momentul ncovoietor; b) Reaciunile pe orizontal; c) Reaciunile pe vertical; d) Momentul de torsiune. 42. n ncastrare, la solicitarea de ncovoiere pur, apar urmtoarele reaciuni: a) Numai reaciunea pe vertical; b) O reaciune pe vertical i una pe orizontal; c) Numai un moment ncovoietor; d) Un moment ncovoietor i o reaciune pe vertical. 43. n funcie de numrul Re, curgerea poate fi: a) Dinamic; b) Staionar; c) Turbulent; d) De tranziie; 44. Tensiunea tangenial din interiorul unui fluid newtonian este: a) Direct proporional cu vscozitatea dinamic a lichidului; b) Direct proporional cu nlimea stratului de lichid; c) Invers proporional cu viteza de deplasare a planului superior;

d) Toate rspunsurile sunt corecte; 45. In timpul eforturilor fiziologice, muschii au urmatorul efect asupra osului: a) Suprasolicita osul si il fractureaza; b) Nu au nici un efect; c) Maresc eforturile de compresiune si astfel protejeaza osul; d) Efectul este neglijabil. 46. Modulul de elasticitate al osului trabecular este direct proportional (dupa Hayes) cu: a) Patratul densitatii; b) Cubul densitatii; c) Vascozitatea; d) Nici un raspuns nu este corect. 47. n timpul mersului, unghiul maxim de adducie (la nivelul oldului) are aproximativ valoarea: a) 50o; b) 20o; c) 70o; d) 5o; 48. n timpul mersului rapid valoarea maxim a forei rezultante ce acioneaz asupra capului femural este: a) De dou ori greutatea corpului; b) De patru ori greutatea corpului; c) De opt ori greutate corpului; d) De zece ori greutatea corpului. 49. La calculul de dimensionare a unei bare solicitate la incovoiere, se ine cont de: a) Aria seciunii transversale; b) Modulul de rezisten; c) Momentul rezultat; d) Toate rspunsurile sunt corecte; 50. Tensiunea normala este n funcie de: a) Fora normal la suprafa; b) Fora coninut n planul suprafeei; c) Forma suprafeei; d) Rugozitatea suprafeei; 51. La curgerea unui lichid printr-o conduct, tensiunea tangenial: a) Este maxim pe axul conductei; b) Este nul la peretele conductei; c) Are o variaie liniar; d) Toate rspunsurile sunt corecte; 52. Forele masice exterioare, se datoreaz: a) Atraciei dintre particulele de fluid i pereii exteriori; b) Atraciei dintre particulele de fluid; c) Cmpurilor de for exterioare; d) Regimului de micare a fluidului; 53. Fractura de intindere a unui os lung: a) Are planul perpendicular pe axul osului; b) Are planul inclinat la 45o fata de axul osului;

c) Are o forma spirala; d) Este de tip cominutiv. 54. Configuratia trabeculara din interiorul osului: a) Ramane neschimbata pe tot parcursul vietii; b) Se schimba in functie de tipul de activitate preponderent; c) Favorizeaza avulsia tibiala; d) Este influentata numai de campul gravitational terestru. 55. n timpul mersului, unghiul maxim de adducie (la nivelul oldului) are aproximativ valoarea: a) 50o; b) 20o; c) 70o; d) 5o; 56. n timpul mersului, fora ce acioneaz asupra capului femural are: a) Un maxim; b) Doua maxime; c) Trei maxime; d) Nici un raspuns nu este corect; 57. Tensiunea la solicitarea de torsiune este: a) Maxim pe axa neutr; b) Nul la periferia barei; c) Maxim la periferia barei; d) Constant; 58. n urma solicitrii de compresiune, aria seciunii transversale: a) Rmne nemodificat; b) Se micoreaz; c) Se mrete; d) Nici un rspuns nu este corect; 59. O consecin a proprietilor de adeziune i de tensiune superficial de la nivelul unui lichid este: a) Fenomenul de capilaritate; b) Regimul de curgere a unui lichid; c) Debitul; d) Toate rspunsurile sunt corecte; 60. Viteza de curgere ntr-o conduct dreapt: a) Este nul la perete; b) Este maxim pe axul conductei; c) Are o distribuie parabolic; d) Toate rspunsurile sunt corecte; 61. Osul trabecular are o rezistenta biomecanica: a) Destul de mica; b) In fuctie de densitatea osului; c) Mai mica decat a osului cortical; d) Toate raspunsurile sunt corecte. 62. Fractura de torsiune a unui os lung: a) Are planul perpendicular pe axul osului;

b) Are planul inclinat la 45o fata de axul osului; c) Are o forma spirala; d) Este de tip cominutiv. 63. n sprijin bipodal, fora ce acioneaz asupra capului femural este: a) Jumtate din greutatea corpului; b) Jumtate din greutatea corpului mai puin greutatea gambei; c) Jumtate din: greutatea corpului mai puin greutatea membrului inferior; d) Aproximativ, de patru ori greutatea corpului; 64. Variaia forei rezultante ce acioneaz la nivelul oldului, n regim dinamic, are caracteristica: a) Primul maxim este mai mare dect cel de-al doilea maxim; b) Primul maxim este corespunztor fazei de clci; c) Al doilea maxim este corespunztor fazei vrfului piciorului; d) Toate rspunsurile sunt corecte. 65. La calculul de dimensionare a unei bare solicitate la incovoiere, se ine cont de: a) Aria seciunii transversale; b) Modulul de rezisten; c) Momentul de torsiune; d) Toate rspunsurile sunt corecte; 66. Coeficientul lui Poisson: a) Stabileste proportia dintre deformaia specific longitudinal i cea axial; b) Este un coeficient de corecie la solicitarea de ncovoiere; c) Are valori supraunitare; d) Este o caracteristic specific fluidelor; 67. La curgerea unui lichid printr-o conduct, tensiunea tangenial: a) Este nula pe axul conductei; b) Este maxima la peretele conductei; c) Are o variaie liniar; d) Toate rspunsurile sunt corecte; 68. n funcie de numrul Re, curgerea poate fi: a) Dinamic; b) Staionar; c) Laminara; d) De tranziie; 69. Osul cortical are o rezistenta biomecanica mare la solicitarea de: a) Forfecare; b) Intindere; c) Compresiune; d) Nu conteaza tipul de solicitare. 70. Osul trabecular are o rezistenta biomecanica: a) Foarte mare; b) Mai mare decat a osului cortical; c) Mai mica decat a osului cortical; d) Egala cu a osului cortical. 71. n timpul mersului lent valoarea maxim a forei rezultante ce acioneaz asupra capului femural este:

a) De dou ori greutatea corpului; b) De patru ori greutatea corpului; c) De opt ori greutate corpului; d) De zece ori greutatea corpului. 72. n timpul mersului, unghiul de flexie (la nivelul oldului) are aproximativ valoarea: a) 50o; b) 20o; c) 70o; d) 5o; 73. La calculul de dimensionare a unei bare supusa la o solicitate compusa, se ine cont de: a) Aria seciunii transversale; b) Modulul de rezisten; c) Momentul de torsiune; d) Toate rspunsurile sunt corecte; 74. Solicitarea axial prezint caracteristiilea: a) Este produs de o for paralel cu axa geometric a barei; b) Poate produce flambaj la suprasarcini; c) Modific dimensiunile longitudinale i transversale ale barei; d) Toate raspunsurile sunt corecte 75. Vscozitatea cinematica se msoar n: a) m2/s; b) MPa/s; c) MPas; d) N/m2 76. Pierderile locale dintr-o retea de conducte pot fi la nivelul: a) Ramificatiilor; b) Ingustarilor de sectiune; c) Largirilor de sectiune; d) Toate raspunsurile sunt corecte. 77. Osul cortical are o rezistenta biomecanica mare la solicitarea de: a) Forfecare; b) Intindere; c) Compresiune; d) Nu conteaza tipul de solicitare. 78. Fractura rezultata in urma unei solicitari compuse (incovoiere + compresiune) a unui os lung: e) Are planul perpendicular pe axul osului; f) Are planul inclinat la 45o fata de axul osului; g) Are o forma spirala; h) Este de tip cominutiv. 79. Variaia forei rezultante ce acioneaz la nivelul oldului, n regim dinamic, are caracteristica: e) Primul maxim este mai mare dect cel de-al doilea maxim; f) Primul maxim este corespunztor fazei de clci; g) Al doilea maxim este corespunztor fazei vrfului piciorului; h) Toate rspunsurile sunt corecte. 80. n timpul mersului, unghiul de extensie (la nivelul oldului) are aproximativ valoarea:

a) 50o; b) 20o; c) 70o; d) 5o; 81. Intr-un mediu de cultura, sursa de carbon si energie poate fi asigurata de: a) ioni de Zn, Mn, Na, Cu, Cr, Fe b) aminoacizi esentiali c) saruri de amoniu si azotati d) hidrati de carbon, amidon, n-parafine. 82. Mediul electrolitic in care isi desfasoara activitatea celula microbiana, este asigurat de: a) hidrati de carbon b) sursa de azot c) microelemente d) precursori 83. Evolutia unui proces biotehnologic se urmareste dupa: a) temperatura mediului b) densitatea masei celulare c) schimbatorii de ioni utilizati d) energia cinetica a bilelor 84. Intr-un proces de fermentatie, acomodarea microorganismelor se realizeaza in faza: a) lag b) de crestere accelerata c) de crestere incetinita d) mortii accelerate 85. Performanta unui proces biotehnologic este data de raportul dintre: a) concentratia biomasei si constanta Michaelis-Menten b) timpul propriu-zis si timpul auxiliar c) masa de substrat si masa microbiana uscata d) masa microbiana uscata si masa de substrat 86. Cea mai mare concentratie in produs util se obtine cand substratul este adaugat a) la inceputul procesului b) pe parcursul procesului, treptat c) la sfarsitul procesului d) odata cu cresterea temperaturii 87. Prezenta enzimelor intr-un proces, conduce la: a) cresterea barierelor de potential b) mentinerea barierelor de potential in limitele admise c) scaderea barierelor de potential d) distrugerea barierelor de potential 88. Pentru fiecare enzima, activitatea catalitica maxima este : a) intr-un anumit interval de pH b) la pH acid c) la pH bazic d) nu conteaza pH-ul 89. Intr-un proces de biosinteza, temperatura pentru cresterea biomasei trebuie sa fie :

a) ridicata, pentru a asigura sterilitatea b) medie (26-320C) c) apropiata de temperatura de inghet, pentru eliminarea apei d) nu conteaza acest parametru 90. Viteza unui proces de biosinteza poate fi urmarita prin : a) viteza de acumulare a produsului util b) viteza transferului de masa al oxigenului c) viteza transferul termic d) viteza de formare a spumei 91. O metoda nemecanica de distrugere a biomasei, este: a) utilizarea ultrasunetelor b) utilizarea morilor cu bile c) utilizarea presiunilor ridicate d) liofilizare 92. Intr-o moara cu bile, discurile agitatoarelor pot fi amplasate pe ax, in forma: a) elicoidala b) concentrica c) tangentiala d) perpendiculara 93. Liza chimica poate presupune utilizarea: a) filtrarii b) acizilor, sarurilor, antibioticelor c) socului osmotic, termic d) uscarii cu solventi 94. Etapa limitativa de viteza in procesul de schimb ionic are viteza: a) calculata cu ecuatia Michaelis-Menten b) calculata cu ecuatia Monod c) cea mai mica d) cea mai mare 95. In cazul proceselor de schimb ionic, pentru a evidentia etapa limitativa si a stabili regimul de lucru, se utilizeaza : a) testul Eliza b) testul de intrerupere c) testul Student d) testul Binet-Simon 96. Mediul de cultura trebuie sa contine drept sursa de carbon: a) atat glucoza cat si zaharoza sau lactoza b) numai glucoza c) numai lactoza d) nu are importanta tipul sursei 97. Intr-un mediu de cultura, reglarea permeabilitatii membranei celulare este asigurata de: a) hidrati de carbon b) aminoacizi c) microelemente d) vitamine.

98. Compusii organici care pot directiona procesul de biosinteza se numesc: a) precursori b) oligoelemente c) regulatori de crestere d) microelemente 99. Procesul de crestere a microorganismelor pe medii de cultura, cu scopul de a biosintetiza diversi produsi, poarta numele de: a) sterilizare; b) fermentatie; c) separare; d) filtrare. 100. Durata fazei lag si a fazei de crestere accelerata, din curba de crestere a microorganismelor trebuie sa fie: a) cat mai ridicate b) medii c) cat mai reduse d) egale cu faza de crestere logaritmica. 101. Viteza de formare a produsului este data de: a) modelul Monod b) modelul Kono si Asai c) modelul Piret d) modelul Michaelis Menten 102. Obtinerea prin fermentatie a penicilinelor se realizeaza la temperatura de: a) 0 oC b) 16 oC c) 26 oC d) 36 oC 103. Eritromicina se obtine prin : a) sinteza b) fermentatie c) polimerizare d) substituie radicalica 104. Activitatea enzimatica variaza cu valoarea pH-ului: a) reversibil in limite restranse b) ireversibil in limite restranse c) reversibil, indiferent de marimea variatiei d) activitatea enzimatica nu este influentata de pH. 105. Pentru ce domeniu de temperatura, activitatea enzimelor este maxima ? a) sub temperatura optima b) peste temperatura optima c) la temperatura optima d) temperatura nu influenteaza activitatea enzimatica 106. Liza celulara este o metoda de distrugere: a) mecanica, in faza lichida; b) mecanica, in faza solida; c) aplicabila numai in cazul extractiilor

d) nemecanica 107. Moara cu bile se utilizeaza pentru: a) distrugerea prin agitare mecanica a biomasei b) distrugerea cu ultrasunete a biomasei c) distrugerea prin liza chimica a biomasei d) epurarea apelor 108. In scopul filtrarii lichidelor bacteriene, operatie dificil de realizat datorita dimensiunii acestor micoorganisme, se recurge la: a) utilizarea de filtre rotative cu vid; b) utilizarea aerarii in zona de filtrare; c) utilizarea procesului de atomizare d) modificarea proprietatilor reologice ale biomasei. 109. Elutia streptomicinei de pe schimbatorul de ioni se realizeaza cu: a) apa distilata b) acid sulfuric 4% c) hidroxid de sodiu d) rasini schimbatoare de ioni 110. In cazul separarii produselor cu ajutorul schimbatorilor de ioni, testul intreruperii are ca rol: a) stabilirea etapei limitative de proces b) intreruperea procesului c) stabilirea modului de extractie a produsului d) continuarea procesului 111. Intr-un proces biotehnologic, sursa de carbon si energie necesara poate fi constituita din : a) aminoacizi b) ioni metalici c) hidrati de carbon d) saruri de amoniu 112. Sursa de azot organic, intr-un mediu de cultura, este asigurata de : a) nitrat de sodiu b) nitrat de potasiu c) aminoacizi d) acid azotic. 113. In procesul de fermentatie, faza de acomodare a microorganismelor la conditiile industriale, poarta denumirea de: a) faza lag b) faza cresterii logaritmice c) faza de crestere incetinita d) faza cresterii stationare 114. Viteza de formare a produsului intr-un proces enzimatic, este data de: a) modelul Michaelis-Menten; b) modelul Monod; c) modelul Piret; d) modelul Kono si Asai 115. Modelul Michaelis-Menten este definit ca un model ideal, in care se admite ca: a) nu exista inhibitie, iar substratul se transforma integral in produs util

b) exista inhibitie de substrat c) exista inhibitie de produs d) subtratul se transforma in produsul util si in numerosi produsi secundari 116. Comparativ cu o reactie fara enzime, intr-un proces enzimatic, energia de activare este: a) identica b) mai mare c) mai mica d) dependenta de rH 117. Intr-un proces biotehnologic, temperatura de fermentatie este : a) foarte ridicata (peste 600C) b) foarte scazuta (sub 100C) c) medie (25-300C) d) nu este important acest parametru 118. Intr-un proces biotehnologic, pH-ul influenteaza: a) activitatea enzimatica; b) gradul de utilizare a oxigenului; c) stabilitatea termica d) concentratia sursei de carbon si energie. 119. Distributia oxigenului intr-un proces biotehnologic este dependenta de : a) reologia biomasei b) structura mediului de cultura c) concentratia elementelor nuritive d) pH-ul si rH-ul mediului. 120. Dupa etapa de fermentatie, in vederea separarii fazei solide, prima operatie care se realizeaza este: a) filtrarea; b) purificarea; c) conditionarea; d) cristalizarea 121. Printre criteriile care stau la baza alegerii unei metode de separare a unui produs de biosinteza, se numara : a) culoarea produsului b) calitatile organoleptice ale produsului c) calitatea mediului de cultura d) caracteristicile fizico-chimice si localizarea produsului 122. Distrugerea celulelor microbiene se practica atunci cand produsul util este situat a) extracelular b) atat extracelular cat si intracelular c) intracelular d) in lichidul de fermentatie. 123. In urma fermentatiei, filtrarea mediului de cultura in cazul produselor extracelulare se poate efectua cu ajutorul: a) bioreactoarelor cu membrana b) fotobioreactoarelor c) filtrelor rotative cu vid d) coloanelor de distilare

124. Separarea cu ajutorul schimbatorilor de ioni se bazeaza pe: a) retinerea unui component in coloana cu schimbatori de ioni; b) reactia unui component solubil in solvent, cu componenta solubila in apa; c) proprietatea unei substante de a se dizolva preferential intr-un anumit solvent; d) aplicarea metodei trasorilor. 125. Elutia Streptomicinei de pe schimbatorul de ioni se realizeaza cu: a) o solutie acid sulfuric 98% b) o solutie de hidroxid de sodiu 4% c) o solutie de carbonat de calciu 4% d) o solutie de acid sulfuric 4% 126. Prima etapa a unui proces biotehnologic este:: a) purificarea produsului util; b) cristalizarea produsului util; c) pregatirea mediului de cultura. d) separarea mediului de cultura. 127. Sursa de carbon si energie, intr-un mediu de cultura, poate fi constituita din: a) acid clorhidric b) vitamine c) glucoza d) aminoacizi 128. Intr-un proces de fermentatie, faza lag (corespunzatoare curbei Monod) este faza: a) de acomodare a microorganismelor la conditiile din bioreactor; b) de crestere accelerata; c) de crestere logaritmica; d) de degradare. 129. In procesele biotehnologice, reactiile enzimatice care intervin sint: a) dependente de temperatura; b) independente de temperatura; c) partial dependente de temperatura; d) dependente de temperaturile foarte ridicate. 130. Intr-un sistem biochimic, enzimele au si rolul de a: a) creste bariera de potential b) cobor bariera de potential c) mentine energia sistemului la valoarea initiala d) mentine energia sistemului la o valoare constanta. 131. Viteza de formare a produsului intr-un proces enzimatic ideal, este data de: a) modelul Michaelis-Menten; b) modelul Monod; c) modelul Piret; d) modelul Kono si Asai 132. Viteza de formare a produsului este egala cu viteza procesului biotehnologic, in conditiile in care: a) concentratia substratului este mult mai mica decat constanta de saturatie b) concentratia substratului este egala cu constanta de saturatie c) concentratia substratului este mult mai mare decat constanta de saturatie

d) concentratia substratului este independenta de constanta de saturatie 133. Printre metodele mecanice de distrugere se numara: a) liofilizarea b) liza fizica c) uscarea cu solventi d) utilizarea ultrasunetelor 134. Majoritatea proceselor biotehnologice sunt: a) la inceput endoterme, iar pe parcurs exoterme b) exoterme c) la inceput exoterme, apoi endoterme d) endoterme 135. Filtrarea biomaselor fibroase este o operatiune: a) dificila, datorita caracterului fibros al biomasei, care colmateaza filtrul b) dificila, datorita caracterului mucilaginos al biomasei c) relativ usoara, datorita caracterului fibros al biomasei, care nu colmateaza filtrul d) relativ usoara, datorita caracterului mucilaginos al biomasei 136. In scopul facilitarii filtrarii biomaselor greu filtrabile, se recurge la: a) uscarea biomaselor b) utilizarea presiunilor inalte c) utilizarea ultrasunetelor d) modificarea caracteristicilor reologice ale biomaselor 137. Dupa semnul ionilor schimbati, schimbatorii de ioni pot fi: a) organici si anorganici b) solizi si lichizi c) cationiti si anioniti d) rasini si geluri 138. Elutia reprezinta a) inlocuirea schimbatorului de ioni b) difuzia particulei prin porii schimbatorului de ioni c) eliberarea ionilor retinuti pe schimbator si trecerea acestora inapoi in solutie d) retinerea ionilor pe schimbatorul de ioni 139. In cazul proceselor de schimb ionic, pentru a evidentia etapa limitativa si a stabili regimul de lucru, se utilizeaza : a) testul matrice b) testul intreruperii c) testul genetic d) DM-test 140. Separarea Streptomicinei din lichidul de fermentatie, se realizeaza: a) prin extractie b) prin filtrare c) prin distilare d) cu ajutorul schimbatorilor de ioni

141. Rolul microelementelor in mediul de cultura este: a) asigura mediul electrolitic in care isi desfasoara activitatea celula microbiana; b) asigura transferul de energie prin peretele celular;

c) favorizeaza biosinteza mai rapida a ATP. d) asigura sursa de energie 142. Modelul prin care se coreleaza viteza de formare a produsului functie de biomasa, intr-un proces de fermentatie este: a) modelul Michaelis-Menten; b) modelul Monod; c) modelul Piret; d) modelul Kono si Asai. 143. Formularea mediului de cultura se face astfel incit: a) sa favorizeze biosinteza mai rapida a ATP; b) sa asigure necesitatile pentru cresterea masei celulare; c) sa asigure transferul de energie prin peretele celular; d) sa asigure o filtrare usoara a produsului.

144. Modelul prin care se urmareste viteza de acumulare a unui produs, intr-un proces de biosinteza ideal, este: a) modelul Michaelis-Menten; b) modelul Monod; c) modelul Piret; d) modelul Kono si Asai. 145. Sursa de carbon si energie, intr-un mediu de cultura, este asigurata de: a) aminoacizi esentiali; b) biostimulatori; c) hidrati de carbon; d) precursori. 146. Rolul surselor minerale intr-un mediu de cultura este urmatorul: a) regleaza permeabilitatea tesutului membranar, favorizind procesele de transport catre celula.; b) cofactor al enzimelor implicate in cataliza reactiilor din celula; c) asigura energia necesara metabolismului celular; d) optimizeza mediul de cultura. 147. Clasificarea enzimelor se face dupa: a) procedeele de imobilizare a enzimei; b) mecanismul reactiei de cataliza; c) tipul reactiei catalizate; d) sursa de enzime. 148. Pentru a asigura sursele de azot, mediul de cultura trebuie sa cuprinda : a) oligoelemente; b) vitamine liposolubile; c) hidrati de carbon d) aminoacizi esentiali. 149. Modelul Michaelis-Menten a fost elaborat pentru un proces enzimatic in care nu intervin procese de inhibitie, si se exprima astfel:

a) xxp C

ddC

d

dC

b) sm

s

CKCV

v ;

c)

sss

max CKC

;

d) xx CkddC

150. Rolul microelementelor in mediul de cultura este: a) asigura transferul de energie prin peretele celular; b) asigura mediul electrolitic in care isi desfasoara activitatea celula microbiana; c) asigura continutul minim de aminoacizi esentiali. d) asigura caldura necesara realizarii reactiilor biochimice din celula. 151. Modelul ideal care descrie viteza de formare a produsului intr-un proces enzimatic, in regim stationar, in absenta proceselor secundare de inhibitie este: a) modelul Michaelis-Menten; b) modelul Monod; c) modelul Piret; d) modelul Kono si Asai. 152. In scopul filtrarii lichidelor bacteriene, operatie dificil de realizat datorita morfologiei acestor micoorganisme, se recurge la: a) utilizarea de filtre rotative cu vid; b) utilizarea aerarii in zona de filtrare; c) utilizarea procesului de atomizare d) modificarea proprietatilor reologice ale biomasei. 153. Sursa de azot organic, intr-un mediu de cultura, este asigurata de: a) biostimulatori; b) saruri ale unor elemente; c) aminoacizi esentiali; d) precursori. 154. Care dintre sursele urmatoare, necesare unui proces de biosinteza, reprezinta sursa de energie: a) sursa de azot; b) sursa de carbon; c) sursa de microelemente; d) sursa de vitamine 155. Extractia cu schimbatori de ioni se bazeaza pe: a) retinerea unui component in coloana cu schimbatori de ioni; b) reactia unui component solubil in solvent, cu componenta solubila in apa; c) proprietatea unei substante de a se dizolva preferential intr-un anumit solvent; d) aplicarea testului intrerupt. 156. Formularea mediului de cultura se face astfel incit: a) sa favorizeze biosinteza mai rapida a ATP; b) sa asigure transferul de energie prin peretele celular; c) sa asigure necesitatile pentru cresterea masei celulare; d) sa asigure o filtrare usoara a produsului.

157. Clasificarea enzimelor se face dupa: a) tipul reactiei catalizate; b) activitatea catalitica a enzimei; c) modul de imobilizare a enzimei; d) sursa de enzime. 158. Sursa de azot organic, intr-un mediu de cultura, este asigurata de: a) aminoacizi esentiali; b) biostimulatori; c) saruri ale unor elemente; d) precursori. 159. Viteza de formare a produsului intr-un proces enzimatic, este data de: a) modelul Michaelis-Menten; b) modelul Monod; c) modelul Piret; d) modelul Kono si Asai 160. Dupa etapa de fermentatie, in vederea separarii fazei solide, prima operatie care se realizeaza este: a) filtrarea; b) purificarea; c) conditionarea; d) cristalizarea 161. Clasificarea internationala a enzimelor se face dupa: a) sursa de enzime; b) tipul reactiei catalizate; c) activitatea catalitica a enzimei; d) modul de imobilizare a enzimei. 162. Care dintre sursele urmatoare, necesare unui proces de biosinteza, reprezinta sursa de energie: a) sursa de carbon; b) sursa de azot; c) sursa de microelemente; d) precursorii. 163. Intr-un proces de fermentatie, modelul care urmareste acumularea de biomasa, este:

a) modelul Monod,

sss

max CKC

;

b) Modelul Piret, xxp C

ddC

d

dC ;

c) modelul Michaelis-Menten, sm

s

CKCV

v ;

d) modelul Kono si Asai.

164. Clasificarea enzimelor se face dupa: a) procedeele de imobilizare a enzimei; b) mecanismul reactiei de cataliza; c) tipul reactiei catalizate; d) sursa de enzime. 165. Moleculele macroenergetice au la baza structura: a) AMP; b) adenozina; c) adenina. d) acidul fosforic. 166. Modelul Michaelis-Menten a fost elaborat pentru un proces enzimatic in care nu intervin procese de inhibitie, si se exprima astfel:

a) xxp C

ddC

d

dC

b) sm

s

CKCV

v ;

c)

sss

max CKC

;

d) xx CkddC .

167. Clasificarea internationala a enzimelor se face dupa: a) modul de imobilizare a enzimei; b) tipul reactiei catalizate; c) sursa de enzime; d) mecanismul reactiei catalizate. 168. Polimerii sintetici sunt: a) polimeri obtinuti prin extractie din tesuturi animale sau vegetale; b) polimeri obtinuti prin sinteza chimica; c) compusi micromoleculari; d) materiale compozite.

169. Obtinerea polimerilor prin condensare are urmatoarea caracteristica: a) doi monomeri reactioneaza cu formarea unei legaturi de hidrogen; b) doi monomeri reactioneaza cu formarea unei legaturi ionice; c) in urma reactiei nu se elibereaza molecule; d) in urma reactiei se pot elibera molecule mici. 170. Dacron si Mylar, polimeri ai acidului tereftalic cu etilen glicol, intra in clasa: a) poliesterilor; b) poliuretanilor; c) poliamidelor; d) policarbonatilor. 171. Caracteristica principala a polimerizarii in masa este: a) polimerul este solubil in initiator; b) polimerul este solubil in inhibitor; c) polimerul este solubil in solvent; d) polimerul este solubil in monomer.

172. De ce otelurile inoxidabile prezinta proprietati implantologice ? a) Sunt materiale metalice nemagnetice; b) Sunt aliaje fier-carbon; c) Sunt anticorosive; d) Sunt aliaje fier-carbon cu continut ridicat de crom, mai contin nichel si molibden si prezinta fenomenul de autopasivare, datorat oxizilor de crom. 173. De ce creste performanta implanturilor metalice daca sunt acoperite cu un strat ceramic ? a) Stratul ceramic asigura o mai buna aderenta la cimentul de fixare sau la tesutul biologic; b) Stratul ceramic confera proprietati bioactive; c) Implanturile sunt mai rezistente mecanic; d) Implanturile devin pasive.

174. Care este materialul ceramic pe baza de fosfati de calciu cel mai utilizat in aplicatii medicale ? a) Trifosfatul de calciu; b) Fosfatii complecsi de calciu; c) Ceramica sub forma de apatite; a) Durapatitele.

175. Sub ce forma este utilizat compozitul metalo-ceramic in proteza de genunchi ? a) Sub forma de tija tibiala; b) Sub forma de tija femurala; c) Sub forma platoului tibial; d) Ca articulatie sferica.

176. Materialele colagenice sunt biopolimeri care prezinta in compozitia chimica: a) hexoze; b) hidroxi-prolina; c) glucoza; d) glucide. 177. Chitosanul este: a) derivat de agar; b) derivat de dextran; c) produs de acetilare a chitinei; d) produs de hidroliza a chitinei. 178. Chitinele native sunt: a) structuri puternic ordonate; b) structuri dezorganizate; c) structuri amorfe; d) compusi sulfatati. 179. Un material bioactiv este: a) un material desemnat a induce o activitate biologic specific; b) un medicament; c) material fr via folosit ntr-un dispozitiv medical cu intenia de a interaciona cu sistemul biologic; d) polimer folosit ca biomaterial. 180. Homopolimerii sunt polimeri care: a) contin cel putin doua unitati structurale diferite; b) contin un singur tip de unitate structurala de baza;

c) au suferit procese de reticulare; d) au masa moleculara medie mai mica 5000 moli/g . 181. Dupa comportarea in mediul biologic biomaterialele se clasifica in: a) resorbabile si neresorbabile; b) resorbabile, partial resorbabile si neresorbabile; c) bioadezive si neadezive; d) hidrofile si hidrofobe. 182. Compusii cu sulf sunt initiatori: a) fotochimici; b) termici; c) redox; d) pentru radiatii ionizante.

183. Polimerii cu aplicatii biomedicale trebuie sa fie: a) biocompatibili; b) trombogenici; c) termoreglabili; d) sensibili la actiunea luminii.

184. Care sunt principalele proprietati implantologice ale titanului si aliajelor sale? a) Inoxidabilitatea la actiunea mediului biologic; b) Densitate redusa; c) Rezistenta mecanica ridicata; d) Usurinta de formare a peliculei protectoare de TiO2., asociata cu proprietati mecanice si fizice superioare 185. Principalele conditii fizice de acoperire cu ceramica a implantelor metalice sunt: a) Sa aiba acelasi coeficient de contractie; b) Sa contina aceleasi elemente; c) Ceramica sa umecteze suprafata metalica si diferenta dintre coeficientii de contractie a celor doua materiale sa fie redusa ; d) Ceramica sa aiba aderenta la metal. 186. De ce hidroxiapatita este materialul ideal pentru implantologie. a) Contine aceleasi elemente ca si partea minerala a tesuturilor tari; b) Are densitate apropiata de a oaselor; c) Are proprietati bioinerte; d) Este poroasa si hemocompatibila 187. Care sunt principalele aplicatii ale compozitelor metalo-ceramice in procesarea protezei de sold? a) in realizarea capului femural sferic; b) in acoperirea tijei femurale si a cupei acetabulare; c) in realizarea articulatiei sferice; d) in procesarea componentelor modulare ale tijei. 188. Randamentul in extractia colagenului nativ creste: a) daca solventul acid are masa moleculara mare; b) daca solventul acid are masa moleculara mica; c) daca solventul acid are tarie ionica mare; d) daca solventul acid are tarie ionica mica.

189. Polizaharidele au ca unitate monomerica: a) hexoze; b) heptoze; c) glucoza; d) aminoacizi. 190. Chitosanul este un biopolimer: a) solubil in solventi organici; b) solubil in solutii apoase acide; c) insolubil in solutii apoase acide; d) amfifilic. 191. Alogrefa reprezint: a) o parte a unui esut viu sau o colecie de celule vii transferate de la un donator unui beneficiar n scopul reconstruciei; b) o gref preluat dintr-o surs a individului care urmeaz s o primeasc; c) o gref preluat de la o surs a altui individ, din aceeai specie, cu beneficiarul; d) o gref preluat de la un individ dintr-o specie diferit de aceea a beneficiarului 192. Copolimerii sunt polimeri care: a) contin cel putin doua unitati structurale diferite; b) contin un singur tip de unitate structurala de baza; c) au suferit procese de reticulare; d) au masa moleculara medie mai mare de 5000 moli/g. 193. Descresterea masei moleculare a polimerilor determina: a) diminuarea solubilitatii in solventi; b) imbunatatirea solubilitatii in solventi; c) diminueaza reactivitatea grupelor laterale; d) cresterea gradului de polimerizare. 194. Initiatorii fotochimici declanseaza polimerizarea sub actiunea: a) temperaturii; b) radiatiilor UV; c) reactiilor redox; d) radiatiilor ionizante. 195. Polimerii sintetici reticulati sunt: a) solubili in solventi; b) materiale compozite; c) insolubili in solventi; d) polimeri nesterilizabili. 196. Care sunt caracteristicile implantologice principale ale aliajelor Co-Cr? a) Sunt aliaje inoxidabile; b) Au rezistenta ridicata la coroziune si proprietati mecanice superioare; c) Sunt aliaje inerte si usor prelucrabile; d) Sunt susceptibile la tratamente termice. 197. Care sunt principalele tehnici de acoperire ale implantelor metalice cu ceramici? a) Prin sinterizare si pulverizare; b) Prin procedeele CVD, plasma spray, PVD; c) Procedeul sol-gel; d) Procedee de legare chimica.

198. Care este indicatorul tehnic de baza al fosfatilor de calciu? a) Raportul stoichiometric Ca/P; b) Raportul Ca/OH; c) Raportul PO4/OH; d) Indicele xde disociere K, in medii umede. 199. Cum se reduce coeficientul de frecare in protezele articulre ortopedice? a) Prin utilizare de metale diferite; b) Prin realizarea de suprafete de frecare metal-polietilena ,metal-carbon si materiale compozite; c) Prin utilizare de materiale antifrictiune; d) Prin folosirea de materiale speciale. 200. Fibra de colagen se distinge de celelalte materiale colagenice prin: a) insolubilitate in apa si solutii apoase; b) configuratie 3D; c) structura triplu helix; d) solubilitate in solventi organici. 201. Pectinele sunt polizaharide: a) animale; b) vegetale; c) microbiene d) sulfatate 202. Hemicelulozele sunt: a) un amestec de proteine vegetale i lignin; b) mono- i digliceride sulfatate; c) polizaharide ; d) proteine complexe. 203. Osteointegrarea reprezint : a) un proces n care osul viu este direcionat n structura (pori, canale) unui biomaterial; b) un proces de producere a unui ntreg component constituit din os viu i unul sau mai multe materiale nebiologice; c) rspunsul biomaterialelor n relaie cu sistemele vii; d) comportarea unui material n mediul biologic. 204. Obtinerea polimerilor prin aditie parcurge 3 stadii, in ordinea: a) propagare-initiere-intrerupere; b) initiere-propagare-intrerupere; c) adsorbtie aditie- intrerupere; d) adsorbtie- initiere- propagare. 205. Intreruprea in reactiile de aditie se realizeaza prin: a) interactiunea intre doi radicali de polimer; b) reactia cu initiator a monomerului rezidual; c) reactia solventului cu inhibitori; d) reactia cu un monomer a solventului. 206. Polidispersitatea polimerilor: a) poate avea valori mai mari decat 100 b) este o masura a largimii domeniului de masa moleculara; c) reprezinta raportul intre masa moleculara volumetrica si gradul de polimerizare;

d) reprezinta raportul intre masa moleculara numerica si gradul de polimerizare; 207. Polietilena este un polimer sintetic cu aplicatii medicale obtinut prin: a) reactii de condensare; b) reactii de reticulare; c) reactii de aditie; d) descompunere termica. 208. Care sunt principalele aplicatii medicale ale metalelor nobile si pretioase? a) In realizarea microcircuitelor electronice; b) In realizarea de implanturi ortopedice; c) In procesarea dispozitivelor de fixare interna; d) In implanturile neuro-chirurgicale; 209. Procedeul sol-gel de acoperire ceramica a implanturilor utilizeaza ca materie prima: a) ceramica pe baza de alumina; b) ceramica pe baza de fosfati de calciu; c) alcoxizi metalici; d) sticle ceramice. 210. Apatitele bioactive se proceseaza prin care din procedee? a) Procedeul biomimetic; b) Procedeul CVD; c) Procedeul sinterizarii; d) Prin procedeul pirolitic. 211. Care sunt conceptiile moderne de realizare a componentelor protetice moderne? a) Din combinatii de materiale metalice: b) Din compozite ceramice; c) Din materiale metalice acoperite cu ceramica d) Din materiale pe baza de carbon.

212. Colagenul nativ neutru se obtine prin: a) extractie cu acizi; b) extractie cu saruri; c) extractie cu solventi; d) extractie cu baze 213. Chitinele sunt usor hidrolizate de: a) enzime; b) acizi; c) baze; d) solventi organici. 214. Hidrolizatele de piele provin din: a) colagen nativ; b) fibra de colagen; c) tesuturi cu istorie chimica; d) gelatine

215. Biomaterialele viabile sunt: a) materiale cu reacie slab sau neutr n mediul biologic; b) materiale implantabile desemnate spre a induce reacii specifice benefice, creterea celular, adeziune etc;

c) materiale implantabile, constituite din esut nativ i culturi de celule prelevate de la o anumit surs de la pacient; d) materiale implantabile ncorpornd sau atrgnd celulele vii la implantare, tratate de ctre receptor ca esuturi normale i sunt resorbite activ sau remodelate