Test de Personalitate 16 Pf

8/11/2019 Test de Personalitate 16 Pf

http://slidepdf.com/reader/full/test-de-personalitate-16-pf 1/14

TEST DE PERSONALITATE - R.B. CATTELL (manual de utilizare)

Psih l !ie

TEST DE PERSONALITATE - R.B. CATTELL

(manual de utilizare)

CUPRINS: R.B.Cattell si testul sau de personalitate (în loc de introducere)

1.Chestionarul

.!escrierea "actorilor de personalitate si semni"icatia #alorilor acestora

$.%specte metrolo&ice ale testului

'.Cheia testului

. talonul

*.Utilizarea testului

R.B.CATTELL sI TEST"L S#" DE PERSONALITATE$ %&P'

(+n loc de introducere)

Unul dintre marii specialisti care s,au preocupat de pro-lematica personalitatii umane a psiholo&ul american R.B.C% //. %cesta s,a nascut în %n&lia0 în anul 1 2 0 tra&3ndu,se dintrin&ineri cu ori&ini mai #echi în Scotia si cu o linie de rudenie îndepartata cu 4c 5en Cattell0 unul din psiholo&iei americane din secolul trecut0 care0 între altele0 a "olosit pentru prima data termenul de/a 1 ani R.B. Cattell a o-tinut la Uni#ersitatea din /ondra diploma în "izica si chimie. Sperman si deschis &ustul pentru psiholo&ie0 în special pentru masurarea capacitatilor umane. +n 1 $6 se sta-ica cercetator în su-ordinea lui horndi7e la eachers Colle&e (Colum-ia Uni#ersit8). +n 1 ' "unct pro"esor la Uni#ersitatea Illinois unde s,a preocupat în special de masurarea trasaturilor de personalita

Printre instrumentele ela-orate se numara si testul (chestionarul) 1*P9.

estul la care ne re"erim0 ela-orat pe -aza unor cercetari ample si ca un instrument matematiele#at si ra"inat0 analiza multi"actoriala s,a do#edit a "i un instrument #alid pentru cunoasterea oam pentru care a "ost preluat de catre "oarte multi psiholo&i pentru a,l utiliza în psihodia&nosticarea pers

% "ost preluat si de catre specialistii din 9ranta0 unde psiholo&ia cunoaste o dez#oltare conSpecialistii "rancezi au adoptat testul lui Cattell0 l,au tiparit si apoi l,au pus în circulatie în uropa0 1 610 am intrat si noi în posesia acestuia. Initial testul a "ost tradus si aplicat unui numar restr3ns cunoscuti0 ocazie cu care s,a constatat ca instrumentul la care ne re"erim ar putea sa "ie deose-it de populatia rom3nreasca cu conditia ca el sa "ie adaptat la realitatea sociala de la noi. +n aceasta ordCentrul de or&anizare si ci-ernetica în constructii s,a do#edit un loc prielnic pentru e;perimentarea luCornel Cotor0 %urel <ula si Constantin =ahirnic.



%ctiunea de adaptare a testului a început cu renuntarea la "ormaB a acestuia (din considerenteeconomisire a timpului) si adptarea "ormeiA de asa maniera înc3t aceasta sa ne satis"aca e;i&entele. +nconte;t0 "orma % a "ost aplicata la peste 1222 de su-iecti cadre de conducere si specialisti de cate&odi"erite din constructii participanti la pro&ramele de specializare or&anizate de C>CC. !in cei pessu-iecti testati au "ost separate la înt3mplare $22 de pro"ile pe -aza carora s,a ela-orat un nou etalon.

!at "iind numarul mare de su-iecti care necesita a "i e;aminati cu acest instrument0 am "ost o- procedam la in"ormatizarea lui (transpunerea lui pe calculator0 pentru a "i prelucrat si interpretat).nastere0 în anul 1 6 0 la C>CC0 #arianta 1 $ ; $'c *P9 cu prelucrare si interpretare automatarealizata de specialistii mai sus citati.

%cest instrument do#edindu,se a "i #alid si operant0 permit3nd testarea0 prelucarea si inrezultatelor c3tor#a sute de su-iecti0 în cursul unei sin&ure zile0 cu e"orturi si cheltuieli relati# m preluat de un numar mare de specialisti din tara pentru a "i utilizat.

estul C% // 1*P9 dispune de urmatoarele componente:

1. C? S I>N%RU/ propriu,zis cu instructiuni de aplicare at3t pentru corectie si interpretare traditiona

. 9I/ ! R@SPUNS: pentru prelucrarea traditionala.

$. ARI/@ P N RU C>R C I .

'.9>%I% ! PR>9I/.

. %/>NU/ pentru prelucrarea traditionala.

*.C? I% testului sau modul de cotare al itemilor.

1. C? S I>N%RU/ propriu,zis este conceput în ideea de a "urniza in"ormatii esentiale re"eritoare la personalitatii su-iectilor in#esti&ati.

ste alcatuit din 1 6 itemi (între-ari) care urmaresc e#identierea a 1* trasaturi de personalitate ( personalitate de prim ordin) plus ' "actori de personalitate de ordinul doiD1E.

+ntre-arile sunt "ormulate ast"el înc3t sa permita trei #ariante de raspuns (a"irmati#0 ne&ati# si nede"ac3nd "actorul B care solicita un sin&ur raspuns0 cel corect.

Cei 1* "actori de personalitate #izati0 dispun de un numar ine&al de itemi (1$, *) în "unctie de compdi"icultatea de a putea "i surprinsi prin modul de "ormulare al acestora. %lt"el spus0 anumite t personalitate0 mai comple;e si mai di"icil de surprins si e#identiat0 necesita un numar mai mare dadresate din perspecti#e di"erite.

9iecare item al chestionarului coteaza pentru un sin&ur "actor de personalitate. oti itemii dispun pondere0 aspect rezultat din analiza "actoriala e"ectuata de autor. +n "unctie de maniera în care sunîntre-arile0 de sensul polarizarii acestora0 cotarea se "ace în "elul urmator:

c3nd polarizarea este poziti#a0 prima #arianta de raspuns este cotata cu doua puncte0 a doua #a punct si a treia #arianta cu zero puncteF

c3nd polarizarea este ne&ati#a0 #arianta a treia este cotata cu doua puncte0 #arianta a punct0 iar prima #arianta cu zero puncte. 9ac e;ceptie de la aceasta re&ula itemii de la

http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/TEST-DE-PERSONALITATE-RB-CATTE6322348.php#_ftn1

http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/TEST-DE-PERSONALITATE-RB-CATTE6322348.php#_ftn1



(inteli&enta) care sunt cotati cu un punct pentru rezol#area corecta si cu zero punctrezol#area incorecta.

Su-iectilor carora li se aplica acest chestionar0 în "unctie de #ariantele de raspuns pe care le ale& pot zero si ma;imum de puncte pentru "iecare "actor de personalitate. Itemii su- "orma între-arilor "ormularepartizati ast"el înc3t sa prezinte o #ariatie pentru su-iecti. Chestionarul a "ost ast"el întocmit înc3t sac3t posi-il riscul simularii deli-erate0 maGoritatea între-arilor "iind indirecte0 le&ate de aspecte caronu le sesizeaza relatia cu însusirea de personalitate #izata0 dar despre care se stie0 prin studiul coretesteaza.

%P/IC%R % chestionarului 1*P9 se poate "ace indi#idual sau colecti#0 potri#it instructiunilor c primele doua pa&ini ale acestuia. impul de aplicare este #aria-il0 în "unctie de su-iectii e;aminati. Pcare citesc mai repede le sunt su"iciente *2 minute pentru parcur&ere si completareF celor cu posireduse le sunt necesare 1 2 minute. /a C>CC0 aplicarii acestui test i s,a alocat 1 2 minute0 inclusi#în #ederea aplicarii.

.! SCRI R % 9%C >RI/>R ! P RS>N%/I % INH S IA% I sI S 4NI9IC% I% H%/>RI%C S >R%

Interpretarea "actorilor de prim ordin (PRI4%RI)

'a t rul A e;prima schizotimia,ciclotimia

Schizotimia caracterizeaza un tip de caracter normal0 închis în sine0 hipersensi-il0 desi în aparenta rspre inhi-itie. Ciclotimia e;prima o dispozitie spre o e#olutie tonico,a"ecti#a ciclica cu alternante îacti#e0 eu"orice si depresi#e0 atonie. Iata însusirile -ipolare e#identiate: distanta apropiereF

calduraJF ri&iditate adpta-ilitateF -anuiala încredereF duritate malea-ilitateF indi"erenta interesopozanta(critic) conlucra-ilitate(ser#ia-ilitate)F departareJ apropiereJF dispretuire pretuire.

% Notele mici o-tinute la "actorul % e;prima: rezer#a0 detasare0 tendinta de critica0 scepticism0 ri&iditate0 dispret. Persoanele care o-tin note mici pre"era lucrurile în locul oamenilorlucreze sin&uri0 e#it3nd con"runtarile0 sunt e;i&enti si ri&izi în normele personaleF sunt critici0 opo

K% Notele mari o-tinute la "actorul % e;prima: deschidereJ0 calduraJ0 a"ectuozitate0 un caa&reat. Persoanele din aceasta cate&orie sunt apropiate0 primitoare0 tandre0 ama-ile0 capa-ile semotiile0 dispun de capacitate de adaptare0 sunt sensi-ile si se intereseaza de altii. %u pre"eri pro"esiunile cu posi-ilitati de contacte personale0 or&aniz3nd cu placere acti#itati colecti#e si partisunt &enerosi în relatiile personale si nu le este "rica de critica.

'ACTOR"L B #izeaza ni#elul intelectual: culti#atJ neculti#atJ0 perse#erenta delasarea sau lipsconstiinta #alorii si constiinciozitatea si opusul acestora (i&noranta si lipsa de scrupule).

B Notele mici e;prima o inteli&enta discretaJ0 o &3ndire concreta0 lentoarea spirituluiJ"isaJ)0 atunci c3nd este #or-a de întele&ere si în#atare0 este &reoiJ si înclinat spre o interpretareliterala a "enomenelor. %ceasta situatie poate sa "ie re"le;ul unei instruiri si educatii neadec#ate0 "ie saracii intelectuale de ordin psihopatolo&ic.

KB Notele ridicate re"lecta un ni#el intelectual ridicat e;primat de o &3ndire a-stracta d(capacitatea de a opera cu notiuni din ce în ce mai a-stracte0 de a opera cu sim-oluri0 de a sesiza rapiesentiale dintre lucruri si "enomene0 de a &asi solutii0 etc.).



relatiile cu semenii lor pre"era cercuri restr3nse de prieteni. endinta de dezinteres pentru persoanopus.

K? Nota ridicata e;prima îndrazneala0 destindere0 spontaneitate. Persoanele din aceasta cate&de o puternica rezonanta a"ecti#a0 accept3nd cu usurinta re"uzurile nedelicate ale altora sau situatii cdi"icile0 &reu de suportat. Sunt întreprinzatoare0 acorda un interes #iu persoanelor de se; opus0 pemult timp #or-ind.

'ACTOR"L I (rationalitate a"ectiune)0 e#identiaza urmatoarele aspecte -ipolare: maturitate emimaturitate0 independenta dependenta în &3ndire0 satis"actie de sine insatis"actie0 aspru(unama-il(apropiat)0 simtul artistic lipsa simtului artistic.

I Nota scazuta e;prima: realism si uneori duritate0 satis"actie re"eritoare la propria rationalitate. Persoanele cu nota ridicata se caracterizeaza prin spirit practic0 independenta si sunt capasume responsa-ilitati. Sunt sceptice0 au tendinte spre insensi-ilitate0 duritate0 cinism si dispretuiacti#itatile cu caracter practic.

KI Nota ridicata arata: tandrete si dependenta a"ecti#a0 sensi-ilitate e;a&erata si imaturitatePersoanele cu note ridicate sunt #isatoare0 depinz3nd a"ecti# de altii si solicita atentie din parnedispun3nd de simtul practic. %u a#ersiune pentru persoanele mai putin ra"inate sau pentru aspecteSunt predispuse sa co-oare moralul unui &rup printr,o atitudine in"antila ne&ati#a.

'ACTOR"L L (atitudine încrezatoare suspiciune)0 e;prima urmatoarele caracteristici contrare: tendin#idie lipsa de in#idie0 timiditatea si rusinea îndrazneala si chiar nerusinarea0 #morocanozitatea(ursuzitatea)0 adapta-ilitatea ri&iditatea0 interesul "ata de altii indi"erenta "ata de a

/ Nota scazuta arata o atitudine încrezatoare0 acomodanta0 capacitate de contacte persoin#idiei0 preocupare de soarta altora0 capacitatea de a lucra în echipa.

K/ Nota ridicata arata suspiciune (-anuiala)0 ri&iditate0 interesul "ata de pro-lemele personale&ocentrism)0 dezinteres "ata de altii0 neputinta de a lucra în echipa (nu este suportat de catre datorita atitudinilor acestuia).

'ACTOR"L + (preocupare "ata de aspecte practice i&noranta "ata de aspecte practice)0 #izeaza uaspecte contrare: con#entionalismul necon#entionalismul0 lo&icul ima&inati#ul0 însusirea deîncredere lipsa acesteia0 elec#enta ineloc#enta0 s3n&ele receJ emoti#itatea e;a&erata.

4 Nota scazuta e#identiaza spiritul practic0 scrupulozitatea0 con#entionalismul0 corePersoanele din aceasta cate&orie sunt &riGulii în a "ace ceea ce se cu#ineJ0 acord3nd o aten pro-lemelor practice0 neaction3nd la înt3mplare0 interes3ndu,se de detalii0 autocontrol3ndu,se e;ado#ada de s3n&e receJ în caz de pericol0 uneori le lipseste ima&inatia.

K4 Nota ridicata arata putina preocupare de con#eniente0 ori&inalitate si i&noranta "ata decotidiene. Persoanele care o-tin note ridicate sunt preocupate de idei marete0 ne&liG3nd oamenii materiale. Uneori sunt: e;tra#a&ante dispun3nd de reactii emotionale #iolente. Pot sa împiedice actiunîn #irtutea calitatilor lor.

'ACTOR"L N se re"era la clar#iziune nai#itate dupa cum urmeaza: cutezanta (#iclenie) neîndemaceasta pri#inta0 interes "ata de altii dezinteres "ata de altii si interes "ata de sine0 satis"actie icomportare naturala si tendinta spre corectitudine a-ilitate0 su-tilitate0 #iclenie.



N Nota scazuta e;prima un caracter drept0 natural0 sentimental0 nai#. Persoanele din aceastsunt spontane0 uneori repezite si st3n&ace în a "ace curteJ si a se "ace placute.

KN Nota ridicata arata a-ilitate0 su-tilitate0 perspicacitate0 cutezanta0 interes0 #iclenie persoane dispun de capacitatea de analiza si sinteza ridicate0 "iindu,le strain sentimentalismul. acti#itatea lor si în relatiile cu altii maniere intelectualiste0 încerc3nd sa epateze0 pentru atin&erea sc

'ACTOR"L , o"era in"ormatii asupra calmului si nelinistii.

L Nota scazuta e;prima calm (armonie0 liniste) si încredere. %semenea persoane mani"esta &enerala de indi"erenta0 încredere puternica în "ortele proprii0 si&uranta în posi-litatea lor de pro-lemele.

KL Nota ridicata arata neliniste0 a&itatie0 deprimare si tendinta de culpa-ilitate. %semenea persoane presentimente si &3nduri ne&reJ. +n situatii di"icile prezinta neliniste in"antilaF se simt persecutatedin &rup si incapa-ile sa se inte&reze.

'ACTOR"L , % pune în e#identa radicalismul conser#atorismul.

L1 Nota scazuta e;prima conser#atorismul0 care se de"ineste prin urmatoarele caracteristici: con"ormtoleranta la de"icientele si di"icultatile traditiei0 încredere în ceea ce a apucat sa creada0 acceptiune "aade#arurile primareJ în ciuda contradictiilor0 chiar c3nd posi-ilitatea de îm-unatatire este e#identiata

si suspiciune "ata de orice idee noua0 ceea ce determina înt3rzierea sau opozitia "ata de orice schim-a

KL1 Nota ridicata e;prima radicalismul care se caracterizeaza prin: spirit no#ator0 sesizarea si critica ace este #echi si perimat0 li-ertatea în &3ndire si actiune scepticism si curiozitate "ata de ideile #echi0 de a suporta -ine incon#enientele si schim-area0 interes pentru pro-leme intelectuale si îndoiala "ata dzisele ade#aruri esentiale.

'ACTOR"L , o"era in"ormatii despre atitudinea de dependenta independenta "ata de &rup.

L Nota scazuta arata dependenta sociala si atasament "ata de &rup0 pre"erinta pentru munca si decicolecti#. Persoanelor cu note scazute la acest "actor le place ca societatea (&rupul) sa,i apro-e si sa,i atendinta de a urma calea maGoritatii întruc3t le lipsesc solutiile personale.

KL Nota ridicata indica hotar3re si independenta sociala. %semenea persoane "ac opinie separata0 "aradominanta "ata de altii0 nu pentru ca nu i,ar simpatiza ci pentru ca nu au ne#oie de sustinerea lor.

'ACTOR"L , se re"era la inte&rare.

L$ Nota scazuta e;prima lipsa de autocontrol0 con"lictul cu sinele0 ne&liGenta con#enientelor si supde impulsuri0 ne&liGenta "ata de cerintele #ietii sociale. %semenea persoane nu sunt prea pre#enitoascrupuloase sau cu&etate0 uneori se simt neadaptate.

KL$ Nota ridicata e;prima un autocontrol ridicat0 "ormalism si con"ormism "ata de anumite idei persotendinta spre circumspectie. Persoanele cu note ridicate dispun de amor propriuJ0 sunt #anitoase si tireputatia lor0 uneori sunt îndaratnice.

'ACTOR"L , / pune în e#identa tensiunea ener&etica.



L' Nota scazuta e#identiaza destinderea0 linistea0 apatia0 multumirea si nepasareaF lispa sentimentu"rustratie. Persoanele din aceasta cate&orie pot aGun&e lenese0 nee"iciente în masura în care le lipsedenota e;perienta modesta.

KL' Nota ridicata e#identiaza încordare0 "rustrare0 iritare0 surmenaG. #identiaza persoane surescitanelinistite0 irasci-ile. %semenea persoane0 desi sunt surmenate0 nu pot ram3ne inacti#eF în &rup nu dec3t "oarte putin la coeziunea acestuia0 la disciplina sau la conducere. Insatis"actia acestor persoanee;ces de ener&ie stimulata dar nedescarcata0 nein#estita.

'ACTORII DE ORDIN"L DOI$

1. %!%P %BI/I % % %NMI % %

. IN R>H RSI% M R>H RSI%

$. !IN%4IS4U/ IN?IBI I%

'. IN! P N! N % SUPUN R %

Calculul notelor standard la "actorii de ordinul doi se "ace dupa cum urmeaza:

1.%!%P %BI/I % % %NMI % % .!IN%4IS4U/ IN?IBI I%

; Nota / ;Nota C

K$; Nota > K ;Nota

K'; Nota L ' K ;Nota 9

; Nota C K ;Nota N

; Nota ? ';Nota %

; NotaL$ *;Nota I

;Nota 4

K constanta $' K constanta *

Suma rezultata se împarte la 12 Suma rezultata se împarte la 12

$.IN R>H RSI% M R>H RSI% '.IN! P N! N % SUPUN R %

; Nota % ';Nota

K$; Nota K$;Nota 4

K'; Nota 9 K';Nota L 1

K ; Nota ? K';Nota L



; Nota L $;Nota %

; Nota A

constanta 11 constanta '

Suma rezultata se împarte la 12 Suma rezultata se împarte la 12

.ASPECTE +ETROLO ICE ALE TEST"L"I

a.9I! /I % % chestionarului a "ost #eri"icata prin retestarea a 1 de su-iecti testati0 dupa o perioadluni0 cu ocazia participarii acestora la ciclul doi al pro&ramului de per"ectionare la C>CC. Cu acest pcostata la toti su-iectii e;aminati ca se mentin aceleasi tendinte ale #alorilor însusirilor la am-ele testarnici un su-iect nu s,au o-tinut ta-louri identice în ceea ce pri#este notele -rute.

-.H%/I!I % % chestionarului rezulta din coe"icientul mare de coincidenta între #alorile o-tinute prinsu-iectilor si ima&inea "urnizata de persoane care cunosteau su-iectii e;aminati. +n acest sens am consde persoane carora le,am cerut sa indice în note de la 1 la 12 ni#elul celor 1* "actori de personalitate0 de modul în care i,au perceput. rans"orm3nd aceste note în cali"icati#e s,a o-tinut o coincidenta de 6ni#elurile rezultate prin testareF din in"ormatii au indicat ni#eluri din trepte pro;ime (superioare sin"erioare) ale pro"ilului rezultat prin testare.

C3t pri#este #aliditatea celor patru indicatori sintetici0 s,a solicitat opinia a de su-iecti testati pentrcon"irma sau in"irma ni#elul acestora. Peste $ din acei su-iecti s,au recunoscut0 con"irm3nd #ala-itestuluiF aproape 6 au a"irmat ca ci"rele nu re"lecta o situatie stricta.

S NSIBI/I % % pusa în e#identa de repartitia rezultatelor este e;primata de #alorile cuprinse în ta-emai urmator:

9actorii de personalitate !istri-utia su-iectilor pe "actori de ni#el

9S S 4 R 9R

% 1 6 1

B $ 6* 1

C 11 6 6' $2 12

1' 6$ 11

9 12 $ 6 6 1$

A 11 $2 * 1'

? * 1 ' 1

I 12 6 ' 12



/ 1' $2 62 6 11

4 1 ' 62 $2 1$

N 1 $2 6 12

L 11 6 66 $ 1'

L1 1$ ' 6 1 1

L 11 6$ 11

L$ 6 $ 1

L ' 12 6 ' 1'

!upa c3te se poate o-ser#a0 rezultatele o-tinute se repartizeaza ast"el înc3t respecta re&ula normalitati

e;i&entele at3t din punct de #edere al numarului de su-iecti c3t si al di"erentei mici dintre su-iectii tesOrepartitia rezulatelor pe ni#eluri au "ost denumite: 9S,"oarte scazut0 S,scazut0 4,mediu0 R,ridicat0ridicat

'. C*EIA TEST"L"I ( a pct.0 - 1 pct.0 c 2 pct.)

9actor Nota -ruta

(puncte)Pozitia raspunsului cotat cu doua puncte

a - c

% 2 $0 0 1210 1 *0 16* *0 60 10 6*0 1 1

B 1$ 1 0 1660 16 0 $0 '06 012$01

66012 01 601 $

C * '0 $20 0 12'0 12 0 1$20 16 0 0 6 0 20 1 0 1 '

* 60 *0 1$10 1 0 1 *0 1 20 1 1 *0 $10 $ 0 60 1012*

9 * $$0 0 $0 1$ 0 1$$0 1 0 1 $ 0 0 1260 12 0 1 60 1

A 2 12 0 1$'0 1*20 1 '0 1 0 $'0 0 '0 1

? * 120 $*0 1120 1110 1$ 0 1$*0 1 * $ 0 *20 *10 0 *0 1*1

I 2 1 0 $60 11 0 1$ 0 1*$ 110 * 0 60 1$60 1*

/ 2 $ 0 0 11$0 11'0 1*' 1$0 *$0 *'0 0 1$

4 * $ 0 '20 * 0 10 11 0 11*0 1'2 1'0 1 0 20 1'10 1* 0 1**



L$ 2,' ,* 6, 12 11 1 ,1$ 1' 1 1* 16 1 , 2

L ' 2,$ ', *,6 ,12 11,1 1$,1' 1 ,1* 16 1 , 1 ,

ETALON"L PENTR" 'ACTORII DE ORDIN"L DOI

NIH /U/

9S S 4 R 9R

%!%P %BI/I % % %NMI % % 2 ( 106) 10* (K 0') 0 *06 *0 120

IN R>H RSI% M R>H RSI% 01 (206) 20* ( 0$) 0' 0 0 0$

!IN%4IS4U/ IN?IBI I% $01 (K60 ) 60 1$022 1$01 1*0$ 1*0' 1 0

IN! P N! N % SUPUN R % (K 0 ) 0* 01 12 1201 1$0OHalorile cuprinse între 1$ 1* la intro#ersie e;tro#ersie e;prima am-i#ertismul.

Halorile su- 1$ indica intro#ersia0 iar cele peste 1* indica e;tro#ersia

DEN"+IREA 'ACTORILOR 0l INTERPRETAREA CARACTERISTICILOR TR#S#T"RILORSE+NI'ICATI1E PENTR" CO+PORTA+ENT"L PERSOANEI

PrezentQm în continuare caracteristicile principale precum i codul din Inde;ul Uni#ersal ai celor 1* primari . a-elul !enumirea si codi"icarea "actorilor primari! NU4IR % 9%C >RU/UI SI C>N INU C>! U.l.% Schizotimie , ciclotimie U.t.(/L)lrezer#at0 deta at0 critic0 distant02s. deschis0 su"let cald0 participati#

B Inteli&enta sla-Q0 &3ndire concretQ2s.U.I.(/L) inteli&entQ strQlucitQ0 &3ndire a-stractQ

C Insta-ilitate emoTionalQ , eu puternic U.I.(/L)$a"ectat de emoTii0 relati# insta-il emoTionai0 schim-Qtor2s. sta-il emotional0 matur0 "ace "atQ realitQTii0 c

Supunere , ascendenTQ U.i.(/L -l3nd0 modest0 condus cu u urinTQ0 docil0 se acomodeazQ2s a"irmati#0 a&resi#0 încQpQT3nat0 competiti#

9 None;pansi#itate , e;pansi#itate U.I.(/L)*so-ru0 taciturn0 serios2s.u uratic0 entuziast

A Supra eu sla- , supra eu puternic U.I0(/L)6e;pediti#0 nu ia în seamQ re&ulile2s con tiincios0 persistent0 moralist0 a ezat

? hrectia , parmia U.I.(/L)timid0 ru inos0 sensi-il ia ameninTare2s.a#enturos0 neinhi-at0 si&ur de sine social



" ?arria , premsia U.I.(/L)dur0 se -azeazQ pe sine0 realist2s. -l3nd0 sensi-il0 se a&atQ0 supra protecTie

/ %le;ia , protension U.I.(L/)1încrezQtor0 acceptQ condiTiile2s.suspicios0 &reu de prostit

4 Pra;ern ia , autia U.I.(L/)1$ practic0 interese practice 2s.ima&inati#0 -oem0 #isQtor

> %daptare0 încredere , U.I.(L/)1tendinTa spre culpa-ilizare placid0 si&ur0 senin0 îndrQzneT2s aprehensi#0 î i "ace sin&ur repro uri0 se în&rnesi&ur0 tul-urat

Ll Conser#ator în idei , su-til U.I.(L)1*respectQ ideile tradiTionale2s.e;perimenteazQ0 li-eral0 &3nde te li-er

A !ependent de &rup , su"icient sie i U.I.(L)16se alQtura i urmeazQ &rupul2s su"icient sie i0 plin de resurse0 pre"erQ sQ decidQ sin&ur

L$ Sentiment de sine sla- , sentiment puternic U.I.(A)1 ima&ine de sine nestructuratQ0 la;Q0 îsi urmeazQ impulsurile0 "VrV &riGa re&ulilor sociale2s.controlat0 cu #oinT puternicQ0 prWcis în plan social0 compulsi#

L' esiune er&icQ sla-Q , tesiune er&icQ înalta U.I.XL)1rela;at0 lini tit0 "QrQ "rustrQri0 calm2s. tensionat0 "rustrat0 nelini tit

talon 1* P.9. NotaA B C E ' * I L + N O , % , , , /

%3 1 ,2

1$ , *1 , *1 , * 1 ,2

, * 1 ,2

1 ,2

16,*

16, 2 ,*

1 , 2 1*,2

1 ,2

, *

4 1$,1'

1 2, 1 16,1 1 , , ' 1 ,16

1$,1'

1 ,1*

1',1* 1*,1

1$,1' 1 16 1 , 1

5 1 11 1 1 ,1* 1',16 1 1 , 1 1' 1 1' 1$ 1 1 1$,1'

1* 16

6 , 12 1 1$,1' 1$ 16 1*,16 1$ 12,11

1$ 1 1$,1'

11 1 1 1 ,1*

& 11 , 1*,16 1 1 1* 1',1 11,1

1 11 1 12 12,11

1' 1$,1'

7 12 1',1 11 11 1 1 ,1$ 12 11 12 12,11

1 ,1$

11,1

/ , 1 ,1$ 12 6, 1$,1'

11 6 ,12 , 6, 6, 11 ,12

6 6 12,11 6, * 1 ,12 *, * 6 * * 12 ,* * , * 12,

116, *,6 6 * 6, *,6

% ,' ', *,6 ', $,' 6, ,* $,' $,' ', * $, $,' $,' ,* ', 3 2,1 2,$ 2, 2,$ 2, 2,* 2,' 2, 2, 2,$ 2, 2, 2, *, 2,' 2,$

Pro"il 1* P.9. (R. B. Cattell)



Y % Numele ZZZZZZZZZ.. Prenumele ZZZZZ.. Se;ul ZZ. H3rsta ZZ.. !ataZZZZZ..Y BRezer2at0 detasat0 critic0 rece(preponderent schizotim).

% 2 1 $

' * 6 5 9 12

% Des his0 cald0 ama-il0cooperant0 socia-il(preponderent ciclotm).

+ai 8utin inteli!ent 0 &3ndire

corecta (lentoare în întele&eresau în#atare).

B 2 1

$

4 * 6

12

B Inteli!enta 2ie0 capaciatate de

a-stractizare.Sta9ilitatea em ti nalas azuta0 hipersensi-ilitate0#ersatilitate0 irita-ilitate0 lipsade toleranta la "rustrare (eusla-).

C 2 1 3

' * 6 5 12

C Sta9il em ti nal0 realist0calm0 echili-rat (eu puternic).

"mil 0 ama-il0 acomoda-il0con,ciliant0 docil.

E 2 1 $

4 * 6 4 12

E A:irmati20 si&ur pe sine0 cuindependenta de spirit0a&resi#0încapat3nat0 autoritadominator.

4oderat0 prudent0 taciturn0rezer#at.

' 2 1 $

' * 6 8 4 12

' Im8ulsi2 0 entuziast0 e;pansi#0#esel0 direct0 plin de #iata.

Ne8asat r0 oportunist0 "arasimtul datoriei0 tendinta sprene&liGenta (supraeu sla-).

2 1 $

' 6 6 12

C nstiin i s0 perse#erent0 cusimsul datoriei si al respon,sa-ilitatii0 pozant moralizator(supraeu puternic).

Timid0 timorat0 suspiciosF prudenta e;trema(e;teriorizare di"icila0sentiment de in"e,rioritate).

* 2 1 $

' * 6 8 4 12

* ;ndraznet 0 socia-il0 întreprin,zator0 spontan0 cu rezonant -o&ata.

Dur si realist0 -az3ndu,se pesine0 poziti#ist0 cu spirit practic0 insensi-il.

I 2 1 $ ' 6 6 12 I Tandru0 dependent a"ecti#0imatur emotional0 sensi-il.Cere aGutorul si atentiacelorlalti0 îi lipseste spiritul practic.

;n rezat r0 cooperant0adapta-il

L 2 1 $

' & 6 12

L Ne<n rezat r0 îndîrîtnic0neindicat pentru munca înechipa.

Pra ti 0 constiincios0 tine la"orma0 capa-il sa,si pastrezes3n&ele receF oarecare lipsa deima&inatie.

+ 2 1 3

' * 6 12

+ Ima!inati2 0 -oem0 #isator.

Dire t0 nai#0 sentimental0natural.

N 2 1 $

' * 6 12

N Su9til0 perspicace0clar#azator0 lucid.

Calm0 încrezator în sine0senin.

O 2 1 $

' * 6 8 12

O An=i s0 depresi#0 cu senti,mente de culpa-ilitate.

C nser2at r0 cu respect pentru con#entii.

, % 2 1 $

' & 6 12

, % Des his s8re n u0 ino#ator0critic0 cu &ust pentru analiza.

De8endent de le ti20 "idelcolecti#ului.

, 2 1 $

' & 6 12

, Inde8endenta 8ers nala0decis0 plin de resurse.



Ne ntr lat0 în con"lict cusine0 "ara &riGa pentrucon#entii0 impulsi#. Inte&raresla-a.

, 2 1 3

' * 6 4 12

, C ntr lat0 "ormalist0 prudentîn raporturile sociale0 cu amor propriu.

Destins0 calm0 nepasator0satis"acut. Sla-a tensiuneener&etica.

, / 2 1 $

' 6 6 12

, / Tensi nat0 cu sentimentede"rustrare0 depasit dee#enimente. ensiune

ener&etica ridicata.

Test de Personalitate 16 Pf

Documents

Transcript of Test de Personalitate 16 Pf