REGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reglarea temperaturii corpului

Normal 36,2 C

• Rezultatul echilibrului între producţia şi pierderea de căldură

• Organele producătoare de energie termică (în repaus): ficat, inimă, creier, glande endocrine. La efort, producerea de căldură la nivelul musculaturii scheletice creşte de 30-40 ori

Temperatura centrală şi periferică

• Organele centrale au temperatura cea mai ridicată

• Periferia (tegumentele) au temperatura cea mai scăzută

• Sângele: agent de transfer termic:

centru - periferie

• Temperatura centrală se menţine relativ constantă, chiar în condiţiile unor mari variaţii a temperaturii periferice (20C–40C)

TERMOREGLAREATERMOGENEZA TERMOLIZA

•Metabolism bazal

•Activitate musculară

•(frison)

•Hormoni tiroidieni

•Adrenalina

•Radiaţie

•Conducţie

•Convecţie

•Evaporare

CENTRII HIPOTALAMICI

1. CENTRUL TERMOGENETIC

- în hipotalamus posterior

- inhibă c. termolitic

- stimulează:

- contracţia m.scheletice (motoneuroni alfa)

- frisonul (motoneuroni gama)

- metab. visceral (SNVS)

- h. tiroidieni + h.MSR

- vasoconstricţie (SNVS)

- horipilaţie (SNVS)

2. CENTRUL TERMOLITIC

-în hipotalamus anterior

-NU FUNCŢIONEAZĂ decît la – c.termogenetic

- stimulează:

- secreţiei glandelor sudoripare (Scolinergic)

- vasodilataţie (inhibă ef. SNVS vascular)

TERMOSTATUL AMINERGIC-hipotalamus anterior

temperatura de referinţă

N. serotoninergici N. noradrenergici

c.termogenetic c.termolitic

ach

temperatura de referinţă

T T

CENTRII HIPOTALAMICI

TERMORECEPTORIILocalizare:

- central – neuroni termosenzori (pred. hipotalamici)

- stimulaţi mai ales de căldură

- periferic – tegumentar (Krause, Ruffini) + alte organe

- stimulaţi mai ales de rece

Intervin în:

- modificarea temperaturii de referinţă

- induc reflexe locale: vc/vd

- creează senzaţia psihologică de rece/cald

CONEXIUNI CU ALŢI CENTRIIC. Alimentaţiei – frig: foame / cald: inapetenţă

C. Comportamentului motor – frig: activitate motorie / cald: activitate motorie

ADAPTAREA LA CĂLDURĂ

=TERMOLIZA1. La nivelul tegumentelor

• Radiaţie• Conducţie• Convecţie

2. La nivelul tegumentelor şi mucoasei respiratorii• Evaporarea

3. Prin urină şi fecale (rol minor)4. Acţiuni conştiente umane (îmbrăcăminte,

climatizare, ventilare, etc.)

• Radiaţia (60% Q)– Pierdere Q fără contact cu alte corpuri

– Depinde de suprafaţa radiantă

• Conducţia (3% Q)– Pierdere Q prin contact direct cu alte corpuri

– Depinde de conductibilitatea termică a materialului de contact

• Convecţia (12% Q)– Pierdere Q prin deplasarea aerului în contact cu corpul

– Depinde de viteza de mişcare a aerului

Controlate prin circulaţia sanguină:

- la frig: vc (reacţie simpatoadrenală)

- la cald: vd ( activ. Simpatică)

EVAPORAREA (25% Q)

• Perspiraţia insensibilă – constantă, NU influenţează termoreglarea

• Transpiraţia termică – prin glandele sudoripare ecrine

• Transpiraţia nontermică– Prin glandele sudoripare apocrine– Stimulată de adrenalină (EXAMEN!!!)

• Polipneea termică– La animale

Transpiraţia termicăGlandele sudoripare – 2,5 mil

– Tub contort subdermicsudoare primară– Duct dermo-epidermic reabsorbţie Na+Cl– Stimularea crescută pierdere săruri

• Mai ales la neaclimatizaţi

• Aclimatizarea – aldosteron pierderea NaCl

– ADH reţine apaStimularea:

Reflex – acţiunea căldurii asupra tegumentelor

Central – hipotalamus ant. activare secreţie

Eficienţa transpiraţiei depinde de evaporare

Na+

1. Na is actively pumped in

Na+5. Ions are actively pumped out in channel, which is poorly permeable to water, and in which flow is fast.

Na+Cl-2. Cl

diffuses in to neutralize positive charge

Cl-

I need

my buddy!

H2O 3. Water follows passively by osmotic diffusion

Don’t run off without

me!

Body wall

4. Bulk flow drives water into channel

Whee!

Hey! Where is everybo

dy?

Waaah!

ADAPTAREA LA FRIG= TERMOGENEZA

producerea de căldură din metabolism

1. Viscere (ficat)- Reacţie simpatoadrenală (termen scurt)

- Hormoni tiroidieni (termen lung)

2. Ţesut adipos brun- Mai important la n.n.

- Specializat - proteina 32kDa –

decuplează oxidaţia de fosforilare

3. Musculatura scheletică

Termogeneza în musculatura scheletică

1. Creşte tonusul muscular - Q cu 15-20%

2. Frison = contracţie musculară involuntară, fină, ineficientă mecanic

Cauze: Reflex: stimularea receptorilor periferici Central: Hipotalamus posterior – centrul frisonării

Stimul: scăderea temperaturii sanguine cu peste 0,6°C

Evoluţie: m. masticatori – tot corpul

3. Travaliu motor voluntar• Cel mai eficient - Q de 15-20 ori

LIMITAREA TERMOLIZEI1. Vasoconstricţie cutanată

• Reflex• Central: stimularea c.vasomotori de temperatura

sanguină

2. Ghemuirea corpului• scade suprafaţa expusă la frig

3. Acţiuni conştiente• Încălzire corp, alimente, lichide• îmbrăcăminte

ADAPTAREA LA FRIG

ROLUL EXTREMITĂŢILOR

Central

38 35 32 29 26 23 2017

19222528313237

1. Sângele se mişcă în vase, evitând echilibrarea temperaturii cu ţesuturile adiacente.2. Schimbul principal: între artere şi vene.3. De fiecare dată artera e mai caldă, deci fluxul termic se deplasează spre vene.4. Rezultat: sacrificarea temperaturii periferice pentru menţinerea celei centrale.

Central 30

33.534

CALD

FRIG

Pierderede căldură

38 37 36 35 34 33 32

3131.53232.533Pierdere căldură

FIZIOLOGIA COMPORTAMENTULUI

ALIMENTAR

SENZAŢIA DE FOAME

= senzaţie înnăscută, dezagreabilă:– Necesitatea imperioasă a ingestiei de alimente– Stare de agitaţie– Durere în regiunea gastricăPersistă până la alimentare - hiperfagie - hipofagie0 - afagie

APETIT (pofta de mâncare)

• O senzaţie psihică, dobândită

• Se însoţeşte de o senzaţie agreabilă

• Determină selecţia alimentelor - teamă, griji = inapetenţă

• 0 – anorexie - bulimie

SENZAŢIA DE SAŢIETATE

• Stare agreabilă, linişte + “plin” gastric

• Depinde de cantitatea alimentelor ingerate

• Calitativ: carnea, grăsimile satură mai repede

• Determină oprirea ingestiei de alimente

Factorii ce determină trecerea de la foame la saţietate

FOAME

SAŢIETATE

INGESTIE ALIMENTE

Distensie

gastrică

Secreţie

gastrică

Scade

hipoglicemia

ADS alimentar - Q

REGLAREA ALIMENTAŢIEI

• De lungă durată – PONDEROSTAT (hipotal)– Echilibrează: aport exogen/pierderi energetice– Controlat mai ales de LIPOSTAT– Perturbare: caşexie/obezitate

• De scurtă durată – CENTRII NERVOŞI– Trunchi cerebral (motori alimentari)– Hipotalamus– Sistem limbic– Neocortex– Controlat mai ales de GLUCOSTAT

CENTRII NERVOŞI

HIPOTALAMUSDă foamea brută, nediscriminativă – cantitate alimente

Are două zone de integrare primară a alimentaţiei:CENTRUL FOAMEI

Hipotalamus lateral

Stimulat de: receptori perif. senzoriali, glucoreceptori, liporeceptori

Inhibat de c. saţietăţii

Determină: stimularea centrilor motori din tr. cerebral

Distrugere: afagie - caşexie

Hiperstimulare: hiperfagie

CENTRUL SAŢIETĂŢII

Hipotalamus medial

Stimulat de: receptori perif. senzoriali, glucoreceptori, liporeceptori

Determină: oprirea ingestiei alimente

Distrugere: bulimie

Hiperstimulare: hipofagie

SISTEMUL LIMBIC• determină aport alimentar discriminativ – calitatea alimentelor• În funcţie de compoziţia mediului intern (acru, dulce, sărat)• Sistem dopaminergic: orientează comportamentul spre “răsplată”

SCOARŢA CEREBRALĂ• Adaptează ingestia la condiţiile mediului intern şi extern• Determină:

– preferinţe de fineţe– obiceiurile alimentare– comportamentul la masă

CENTRII NERVOŞI

CENTRII NERVOŞI

Eliberează peptide care influenţează comportamentul alimentar:

– Orexinele – cresc puternic apetitul– Neuropeptidul Y – creşte apetitul pentru glucide– Galanina – creşte apetitul pentru lipide– GLP-1 şi serotonina induc senzaţie de “plin” şi

mulţumire

REGLAREA CENTRILOR ALIMENTARI - AFERENŢE

RECEPTORII DIN TUBUL DIGESTIV• Gastrici

– contracţii stomac gol – stim. C. Foamei– distensie gastrică – stim. C. saţietăţii

• Orofaringieni - stim. C. saţietăţii

GLUCORECEPTORII• Localizare: hipotalamus + hepatic• Controlează aportul alimentar pe termen scurt: Glicemiei – stim. C. saţietăţii Glicemiei – stim. C. Foamei

RECEPTORII AA SERICI

LIPORECEPTORII• Localizare: hipotalamus

• Controlează aportul alimentar pe termen lung

TERMORECEPTORI• Localizare: hipotalamus + tegumente

• Frigul – stim. C. Foamei

• Căldura – inhibă c. Foamei + stim. C. Saţietăţii

• corelaţie între c. hipotalamici alimentari şi de termoreglare

REGLAREA CENTRILOR ALIMENTARI - AFERENŢE

Foame-ingestie alimente-creşte MB-Q-creşteTcorp-stim.c.saţietăţii

• Secretată de către ţesutul adipos

• Cel mai puternic semnal de saţietate– Acţionează asupra c. Saţietăţii (hipotalamus

ventromedial) – Controlează apetitul şi producţia de energie– Inhibă eliberarea din hipotalamus a neuropeptidului Y,

cu efect puternic de stimulare a apetitului

• insulina şi glucocorticoizii intervin în reglarea eliberării de leptină

REGLAREA CENTRILOR ALIMENTARI - LEPTINA

• Glucagonul şi adrenalina

– stimulează senzaţia de foame

• Insulina şi colecistokinina

– inhibă senzaţia de foame

• Factorii psihologici

REGLAREA CENTRILOR ALIMENTARI – FACTORI HORMONALI ŞI PSIHOLOGICI

COMPORTAMENTUL ALIMENTAR

Aferenţele de la nivelul tubului digestivAferenţe plasmatice – rezervele organismuluiHormoniiTermoreceptoriiFactori psihologici

REGLAREA ALIMENTAŢIEI

FIZIOLOGIA FICATULUI

STRUCTURA

STRUCTURA - MICROSCOPIC

STRUCTURA – LOBULUL HEPATIC

FUNCŢIA METABOLICĂ – METABOLISM GLUCIDIC

MENŢINE GLICEMIA CONSTANTĂ (tampon al glucozei)

•Glicoliza

•Ciclul Krebs

•Şuntul pentozelor

•Glicogenoliza

•Glicogenogeneza

•Lipogeneza

FUNCŢIA METABOLICĂ – METABOLISM LIPIDIC

•Beta oxidare AG

•Sinteza lipoproteinelor

•Sinteza colesterol

•Sinteza fosfolipide

•Lipogeneza

•Cetogeneza

FUNCŢIA METABOLICĂ – METABOLISM PROTIDIC

•Sinteza proteine endogene – albumine

•Sinteza factorilor plasmatici ai coagulării

- II, VII, IX, X – dependent de vitamina K

•Sinteza şi degradarea acizilor nucleici

•Dezaminare – amoniac

uree

glutamină

transaminare

FUNCŢIA METABOLICĂ – VITAMINE ŞI MINERALE

Depozit vitamine: A, D, B12

Depozit fier: sistemul feritină - apoferitină

FUNCŢIA BILIGENETICĂ

Bila hepatică: 500-1000 ml/zi

•97% apă

•Săruri biliare

•Pigmenţi biliari

•Colesterol

•Lecitină

ICTERUL

ROL ÎN ECHILIBRUL HIDROELECTROLITIC

REZERVOR SANGUIN

MENŢINE PRESIUNEA COLOID OSMOTICĂ

FUNCŢIA DE DETOXIFIERE ŞI EPURARE PLASMATICĂ

SUBSTANŢE ENDOGENE (hormoni)

SUBSTANŢE EXOGENE (medicamente)

I. Hidroxilare, reducere, hidrolizare

II. Conjugare

ALCOOLUL ETILIC

I. Alcool – alcool-dehidrogenaza – acetaldehida

II. Acetaldehida – acetaldehiddehidrogenaza - acetat

CELULELE KUPFFER

fagocitoza