Autor : D.I. Croitoru

1.Mezoteliu (Epiteliu simplu pavimentos)

Localizare : Acopera tunicile seroase (pleura, pericardul, peritoneul)

Componente:

-mezoteliocite

sunt pavimentoase, forma poligonala, margini neregulate, au 2-3 nuclee de obicei

-nuclee Origine: Mezodermul lateral (foitele de splancnotom) Colorație: Impregnare cu argint, coloratie – hematoxilin-eozina

2.Trecerea din esofag in stomac

Localizare: Esofag – Stomac (Linea Zetta)

Componente:

esofag – epiteliu stratificat pavimentos necornificat : membrana bazala, stratul bazal, intermediar,

spinos, superficial

stomac – epiteliu simplu prismatic glandular : membrane bazala, epiteliocite prismatice

Esofag: stratul bazal se constituie din epiteliocitele prismatice situate pe mebrana bazala. stratul intermediar spinos- epiteliocitele se caracterizeaza prin prezenta in citoplasma a tonofibrilelor. stratul superficial se constituie din cellule pavimentoase, care ajunse la finalul ciclului vital, pier si se desprind Stomac:

epiteliul poseda capacitate de secretie, eliminind mucusul, care protejeaza peretele organului de

actiunile fizice ale bolului alimentar, el asigura absorbtia in singe a apei si a unor saruri.

Origine: ectoderm (esofag), entoderm(stomac)

Colorație: hematoxilin-eozina

3.Traheea (Epiteliu simplu anizomorf ciliat)

Componente:

Membrana bazala, epiteliocitul bazal, epiteliocitul intercalar, epiteliocitul ciliat, exocrinocitul calciform, cilii.

Epiteliocitul intercalar- cellule-stem, care inmultindu-se dau nastere noilor generatii, ce se transforma in

ciliate si calciforme.

Epiteliocitul ciliat- tapeteaza cavitatea organului,

Epiteliocitul bazal- elaboreaza in singe substante biologic active- hormone, participa la reglarea locala a

functiei aparatului respirator.

Origine: Ectoderm

Colorație: hematoxilina-eozina

4.Pielea degetului (Epiteliu stratificat pavimentos keratinizat/cornificat)

Componente: membrane bazala, stratul bazal, spinos, granular, lucid, cornos.

Stratul bazal- epiteliocite de forma prismatica, citoplasma lor sintetizeaza protein specific, care ulterior vor

intra in component tonofilamentelor(keratina), aici se localizeaza si cellule-stem cu capacitatea de a se inmulti.

Stratul spinos- e constituit din cellule poligonale unite intre ele prin intermediul numerosilor desmozomi. In

citoplasma celulelor stratului spinos tonofilamentele se unesc in fascicule- tonofibrile.

Stratul granular- se alcaatuit din cellule aplatisate(2-4 randuri), citoplasma carora contine tonofibrile si granule

de keratohialina- este o proteina fibrilara se transforma in eleidina si apoi in keratina.

Stratul lucid- se constitutie din cellule plate, datorita eleidinei,citoplasma lor reflecta lumina. Eleidina=

keratohialina+ tonofibrile.

Stratul cornos- este bine pronuntat numai in epidermul de pe pielea degetelor, palmelor si a talpilor. Se

caracterizeaza printr-o elasticitate deosebita, este un bun termoizolator, ceea ce joaca un rol important in

protejarea pielii de actiunile mecanice si in procesul de termoreglare a intregului organism.

Origine: Ectoderm

Coloratie: Van Gieson

5.Uterul de pisica (Glanda tubulara simpla neramificata)

Straturi: bazal, intermediar si superficial

Dimensiunile celulelor cresc de la stratul bazal la cel superficial, în relaxare cele a stratului superficial sunt cele

mai voluminoase.

Celulele superficiale devin pavimentoase la extindere, la relaxare – grosimea creste

Celulele formeaza zonule de ocludenta stranse si numeroase.

Origine: Ectoderm

Coloratie: hematoxilina-eozina

6.Mezenchimul embrionului de gaina (transversal)

Origine: Mezenchim Coloratie: hematoxilina

Componente: Celule mezenchimale, substanta intercelulara

Schema hematopoiezei:

7.Frotiu de sange uman

Componente: eritrocit, neutrofil nesegmentat, neutrofil segmentat, granulocit euzinofil, limfocit,

monocit, trombocit.

Eritrocitele colorate de eozina in roz – au forma unui disc biconcav, partea centrala e mai subtire, nu

se coloreaza atit de intensiv.

Neutrofilele segmentate- citoplasma lor este stravezie, de culoare roza si contine o granulatie abia

deslusita.

Granulocitele eozinofile – au citoplasma oxifila pronuntata, in care sunt incluse granule mari cu

dimensiuni egale de culoare rosie. Nucleul lor e constituit din 2 segmente, dar pot fi si 3.

Bazofilele – Se intilnesc rareori, au nucleu palid, care nu e segmentat definitiv. Citoplasma lor

contine granule mari , violete. Au dimensiuni de 8-10 microni.

Limfocitele – au dimensiuni cuprinse intre 7-15 microni. Nucleul este sferic, situat central, are un

aspect intens cromatic. Cromatina este bine condensata, de aceea pe preparate nucleul are o

culoare violet-inchisa. Limfocitele mici, medii si mari se deosebesc prin dimensiuni. Citoplasma putin

abundenta, are un aspect palid bazofil, in ea se pot evidentia granulatii fine, azurofile.

Monocitele – prezinta cele mai mari dimensiuni 15-25microni , acestea mai frecvent pot fi

vizualizate la periferia preparatului. Aceste celule mari poseda citoplasma bogata in care este inclus

nucleul pisiform slab colorat. Forma este ovoida, dar poate fi si rotunda, este mai palid colorat decit

la limfocit, cromatina fiind dispusa in blocuri fine. Citoplasma mai abundenta decit a limfocitului, si

are culoare albastra-cenusie. Contine granulatii fine, greu vizibile.

Trombocitele – au dimensiuni mici, dispuse in grupuri, culoare slab violeta. Pe frotiu sunt raspindite

in grupuri, printre celelalte elemente figurate. Au dimensiuni 2-4 microni, forma ovoida, cu margine

rotungite, in structura lor se distinge o zona centrala, cromomerul colorat violet si o zona periferica

– hialomerul de aspect azurofil.

Reticulocite – numit si eritrocit imatur 7-10microni, lipsa nucleului.

Origine: Mezenchim

Coloratie: Romanovski-Gimza

8.Tesut conjunctiv fibros lax neordonat

Componente: fascicule colagene, fibrele elastice, fibroblastele, macrofagele, limfocitele, granulocitele,

mastocitele, adipocite

Fibroblastul

Cea mai frecventă. În toate ţesuturile conjunctive. Origine: celule mezenchimale şi fibroblaste

preexistente. Formă: alungită sau stelată. Nucleu: eucromatic, 1-2 nucleoli Citoplasmă: slab bazofilă

cu multe organite, precursori ai colagenului .Prelungiri: groase, puţin ramificate. Receptori

membranari: insulină, factori de creştere, lipoproteine .

Macrofagul

Celulă cu funcţie fagocitară. Origine: monocite sanguine, circulă 60-72 ore în sînge, trec în ţesutul

conjunctiv şi se diferenţiază în macrofage. Durată de viaţă: căteva luni. Autoreplicare locală. Localizare:

stroma organelor parenchimatoase. Pot forma celule gigante multinucleate (20-100 nuclei)

Mastocitul

Localizare: perivascular, ţesutul conjunctiv dintre fibrele musculare; rar intraepitelial, excepţional în

ţesutul nervos. Număr foarte mare de mastocite: ţesutul conjunctiv al tubului digestiv, sistemul

respirator, sistemul uro-genital, piele. Populaţie celulară heterogenă funcţional. Origine dublă:

mezenchimală şi medulară. Mezenchimale – interleukin 3 independente (mastocite asociate

mucoaselor). Medulare – interleukin 3 dependente (mastocite asociate ţesutului conjunctiv)

dimensiuni: 5 - 25μ; formă: rotundă sau ovalară; nucleu: central, heterocromatic citoplasma:

numeroase granulaţii specifice, rotunde, egale, cu dublă membrană membrana: prelungiri scurte,

groase şi neramificate, conţine receptori pentru IgE

Adipocitul

Celulă care stochează lipide Localizare: Ţesutul adipos Ţesut conjunctiv lax Membrane seroase Tipuri

de adipocite: Alb-galben sau unilocular Brun sau multilocular

Fibre de collagen

Cele mai numeroase. Groase, lungi, sinuoase. Polifibrilare. Neramificate, neanastomozate. Formează

fascicule. Durată de viaţă dependentă de tipul ţesutului (5 şi 300 de zile). Degradate de colagenază

Fibrele elastice

Localizare: ţesuturi cu capacitate de distensie reversibilă. Funcţii: adaptare mecanică şi menţinerea

homeostaziei. Constituent de bază: elastina (scleroproteină care are mai puţină hidroxiprolină şi mai

multă valină decît colagenul). Monofibrilare, ramificate şi anastomozate: reţele. Aceeaşi grosime de-

a lungul fibrei, variabilă de la o fibră la alta Numeroase: vase sanguine, plămîn, ligamentele coloanei

vertebrale, derm. Fibrele imature – elauninice şi oxitalanice

Fibrocitul

Mai mic decît fibroblastul .Alungit, fuziform. Nucleu heterocromatic. Citoplasmă acidofilă cu puţine

organite. Prelungiri rare şi scurte. Mai puţin sau deloc activ în sinteză. Poate redeveni fibroblast

Țesuturi conjunctive scheletice

Țesutul cartilaginos hialin

*Este cel mai răspândit dintre epiteliile cartilaginoase din organism

Localizare: - Cartilagiile costale

- Septul nasal

- Cartilagiile laringelui

- Trachea

- Bronhiile mari

- Scheletul fătului

Specific:

Condrocitele sunt situatie în lacune solitar sau formează grupuri în matricea intercelulară. Sunt

celule mari rotunde/ovoide

Nucleul situat excentric, eucromatic, nucleol

Citoplasma bogată în REr și AG, mitocondrii, incluziuni de lipide și glicogen.

În cartilajul în creștere condroblastele sunt localizare la periferie, în pericondru – sunt celule

mai mici ca condrocitele, ovoide sau alungite.

Condroblastele au citoplasma bazofilă.

Matricea intercelulară conține fibre de colagen de tip II consolidată cu proteo-GAG care la

rândul lor leagă o cantitate considerabilă de apă(65-85% din masa matricei)

Matricea teritorială este bogată în GAG sulfatați, care se colorează bazofil

Matricea interteritorială se colorează slab bazofil sau oxifil.

Suprafața cartilajului este acoperită de 2 straturi:

-intern

-condrogen/extern

Țesut cartilaginos elastic

Localizare: -cartilajul pavilionului urechii

-ductul auditiv extern

-trompa lui Eustachio

-epiglota

-cartilajul cuneiform si corniculat a laringelui

-bronhiile medii

Origine: Mezenchim

Coloratie: hematoxilina ferica

9.Tesut conjunctiv fibros dens neordonat

Componente: fascicule colagene, nucleele celulelor tesututlui conjunctiv, adipocite

Adipocitul

Celulă care stochează lipide Localizare: Ţesutul adipos Ţesut conjunctiv lax Membrane seroase Tipuri

de adipocite: Alb-galben sau unilocular Brun sau multilocular

Fibre de collagen

Cele mai numeroase. Groase, lungi, sinuoase. Polifibrilare. Neramificate, neanastomozate. Formează

fascicule. Durată de viaţă dependentă de tipul ţesutului (5 şi 300 de zile). Degradate de colagenază

Origine: Mezenchim

Coloratie: Van Gieson

10.Tesut conjunctiv fibros dens ordonat (Tendon)

Componente: fibrele colagene, fascule colagene de ordinal 1 si 2, endotendiniu si tendocite.

Fibre de collagen

Cele mai numeroase. Groase, lungi, sinuoase. Polifibrilare. Neramificate, neanastomozate. Formează

fascicule. Durată de viaţă dependentă de tipul ţesutului (5 şi 300 de zile). Degradate de colagenază

Origine : Mezenchim

Coloratie: hematoxilina-eozina

11.Nodul limfatic la pisica

Componente: fibre reticulare, cellule reticulare, limfocite

Fibrele de reticulină

Sinteza precursorilor: fibroblast, celula reticulară, celula Schwann, celula musculară netedă. Subţiri,

ramificate, monofibrilare, anastomozate, formează reţele de susţinere; nu formează fascicule.

Identificate cu tipul III de colagen. Aceeaşi grosime de-a lungul fibrei. Identificare: impregnare

argentică, PAS pozitive .Localizare: stroma glandelor exocrine şi endocrine, organe limfopoetice,

plămîn, peretele vaselor sanguine, lamina propria a mucoaselor, rinichi. Facilitează schimburile

bidirecţionale rapide de substanţe

Origine: Mezenchim

Coloratie: hematoxilina-eozina

12.Cartilaj hialin

In organism se intilneste la unirea coastelor cu sternul, in laringe, in majoritatea cazurilor este acoperit de

pericondru

Componente: Pericordul, controblastul, condrocitul tinar, grupul izogen de condrocite, matricea teritoriala a

celulelor, matricea interteritoriala.

Controblastul- reprezinta cellule tinere de o forma plata, care au capacitatea de proliferare si de sinteza a

substantei intercelulare a certilajului. Este bine dezvoltat REG, REA si AG. In procesul de dezvoltare se

transforma in condrocite.

Condrocitul reprezinta principalul tip de cellule ale tesutului cartilaginous, ele au forma rotunda, ovala sau

poligonala, sunt situate in cavitati special in subst. intercelulara izolat sau in grupuri.

Grupul izogen de condrocite grupuri de cellule situate intr’o cavitate comuna, se deosebesc 3 tipuri de cellule.

1. Se caracterizeaza prin raportul nucleoplasmatic marit, dezvoltarea elementelor vacuolare ale complexului

lamellar, in citoplasma sunt prezente mitocondriile si ribozomii liberi. 2. Se caracterizeaza prin scaderea

raportului nucleo-citoplasmatic, micsorarea sintezei de AND, dezvoltarea intense a REG. 3. Difera prin cel mai

mic raport nucleo-citoplasmatic si REG bine dezvoltat.

Pericondru- capsula care acopera la exterior cartilajul in dezvoltare si este constituit din stratul extern fibros

si intern condrogen.

Origine: Mezenchim

Coloratie: hematoxilina-eozina

13.Cartilaj elastic

Componente: Pericordul, controblastul, condrocitul tinar, grupul izogen de condrocite, fibre elastice.

Una din particularitatile principale ale cartilajului elastic este prezenta in substanta intercelulara atit a fibrelor

de collagen cit si a fibrelor elastice, nu are loc calcifierea.

Fibrele elastice strabat substanta intercelulara in toate directiile.

Controblastul- reprezinta cellule tinere de o forma plata, care au capacitatea de proliferare si de sinteza a

substantei intercelulare a certilajului. Este bine dezvoltat REG, REA si AG. In procesul de dezvoltare se

transforma in condrocite.

Condrocitul reprezinta principalul tip de cellule ale tesutului cartilaginous, ele au forma rotunda, ovala sau

poligonala, sunt situate in cavitati special in subst. intercelulara izolat sau in grupuri.

Grupul izogen de condrocite grupuri de cellule situate intr’o cavitate comuna, se deosebesc 3 tipuri de cellule.

1. Se caracterizeaza prin raportul nucleoplasmatic marit, dezvoltarea elementelor vacuolare ale complexului

lamellar, in citoplasma sunt prezente mitocondriile si ribozomii liberi. 2. Se caracterizeaza prin scaderea

raportului nucleo-citoplasmatic, micsorarea sintezei de AND, dezvoltarea intense a REG. 3. Difera prin cel mai

mic raport nucleo-citoplasmatic si REG bine dezvoltat.

Pericondru- capsula care acopera la exterior cartilajul in dezvoltare si este constituit din stratul extern fibros

si intern condrogen.

Origine: Mezenchim

Coloratie: orecina

14.Osteogeneza directa

Componente: tesut osos reticulofibros, osteoblast, osteocit, osteoclast, mezenchim.

Are loc in 4 stadii:

Formarea insulei scheletogene- are loc diviziunea focara a celulelor mezenchimale si

vascularizarea insulei scheletogene.

Diferentierea celulelor din insule- se formeaza substanta intercelulara oxifila cu fibre de

collagen.

Calcificarea substantei intercelulare- osteoblastele elimina fermentul fosfataza alcalina.

Formarea tesutlui osos lamellar.

Osteocitele- cellule osoase, care au pierdut capacitatea de diviziune, sunt cellule cu prelungiri, au un

nucleu compact, relative mare si o citoplasma slab bazofila. Nu s’a indentificat prezenta centriolilor.

Osteoblast- cellule tinere, care creeaza tesutul osos, sunt de forma variata: cubica, piramidala. Nucleul

are o forma rotunda sau ovala, este situate excentric, contine unul sau mai multi nucleoli. Este present

REG, mitocondrii AG.

Osteoclastele- sunt cellule de natura hematogena capabile sa distruga cartilajul calcificat si osul,

citoplasma este slab bazofila, uneori oxifila. Este bogat in lizozomi si mitocondri. REG este slab

dezvoltat.

Tesut osos reticulofibros- se observa cavitati osoase sau lacune, de o forma oval-alungita, cu canalicule

lungi anastomozate.

Coloratie: hematoxilin-eozina

15.Osteogeneza indirect

Componente: periostul, inel osos pericondral, os endocondral: cartilaj calcificat, osteoblast, osteocit. Maduva

osoasa, zona de resorbtie, hipertrofa a cartilajului, proliferative, de cartilaj nemodificat.

Periostul- asigura nutritia si regenerarea osului.

Osteocitele- cellule osoase, care au pierdut capacitatea de diviziune, sunt cellule cu prelungiri, au un nucleu

compact, relative mare si o citoplasma slab bazofila. Nu s’a indentificat prezenta centriolilor.

Osteoblast- cellule tinere, care creeaza tesutul osos, sunt de forma variata: cubica, piramidala. Nucleul are o

forma rotunda sau ovala, este situate excentric, contine unul sau mai multi nucleoli. Este present REG,

mitocondrii AG.

Origine: Mezenchim

Coloratie: hematoxilin-eozina

16.Os tubular (sectiune transversala)

Componente: Periostul, lamella circumferintiala externa, lamelele osteonului, canalul central al

osteonului, lamella intercalara, lamella circumferintiala interna, osteocit

Periostul- asigura nutritia si regenerarea osului.

Osteocitele- cellule osoase, care au pierdut capacitatea de diviziune, sunt cellule cu prelungiri, au un nucleu

compact, relative mare si o citoplasma slab bazofila. Nu s’a indentificat prezenta centriolilor.

Lamela circumferentiala externa nu formeaza in jurul diafizei osului inele complete, si sint acoperite la

suprafata de straturi de lamele

Lamela circumferentiala interna sunt bine dezvoltate numai acolo unde substanta compacta a osului este in

contact direct cu canalul medular.

Lamela osteonului si lamella intercalara- sunt situate in stratul mijlociu a lamelelor osoase. Osteoanele sunt

unitatea structural a substantei compacte a osului tubular.

Canalul central al osteonului- prin care vasele sangvine din periost trec in interiorul osului,

Coloratie: Șmorl

17.Tesut muscular striat scheletal

Sursa de dezvoltare a elementelor tesutului muscular striat scheletal sunt celulele miotomilor.

Componente: Fibrele musculare, plasmalema, sarcoplasma, nucleele fibrei musculare, discul izotrop discul

anizotrop, fibrele musculare in sectiune transversal, miofibrilele.

Fibra musculara- este elemental principal si este formata din miosimplast si miosatelitocite.

Sarcoplasma- membrane ce inconjoara fibra

Nucleul- au o forma alungita

Plasmalema- membrane ce acopera miosimplastele.

Miofibrile- organite special, fiecare dintre ele fiind inconjurate de REA, printre ele se localizeaza numeroase

mitocondri mari de o forma alungita

Coloratie: hematoxilina ferica

Origine: miotomii somitelor

18.Tesut muscular cardiac (Miocard)

La obiectivul mic se gasesc fibrele musculare cardiace, in sectiune long si transversala.

La obiectivul mare se observa bine ca fibra musculara sectionata longitudinal este formata din celule

cardiomiocite in centrul carora este nucleul. La nivelul optic are forma unei linii fine care traverseaza fibra

(discul intercalar).

Miofibrilele fibrei musculare cardiace au striatie transversala si sunt constituite din discuri anizotrope si

izotrope. Fibrele musculare cardiace se unesc cu ajutorul anastamozelor. In sectiuni transversale se observa

bine ca miofibrilele in cardiomiocite sunt localizate la periferie, cele in sectiune transversala au forma de puncte

intunecate.

Prezinta o dubla striatie, similara cu cea a fibrei musculare striate scheletale, insa nucleul este unic, situat

central. Extremitatile acestor fibre sunt ramificate si legate in sens longitudinal prin discuri intercalare,

reprezentate de asocieri de jonctiuni intercelulare. Interstitiul conjunctivo-vascular dintre fibrele cardiace este

abundent.

Componente:1. Fibra musculara in sectiune longitudinala, Cardiomiocite, Nucleul, Discul izotrop, Discul

anizotrop, Discul intercalary, Anastamoze, Fibre musculare, Miofibrile.

Origine: Foitele laterale de splancnotom Mioepicard

Coloratie: hematoxilina ferica

19.Tesut muscular neted

Componente: miocitul neted in sectiune transversal si longitudinala, citoplasma, nucleul, perimiziul.

Miocitul neted- o celula fusiforma cu lungimea de 20-500mcm si grosimea de 5-8 mcm, este inconjurat de

membrana bazala

Nucleul- este digitiform si este situate in partea central. Cind miocitul se contracta el se indoaie sau devine

spiralat.

Origine: Mezenchim

Coloratie: hematoxilina eozina

citoplasma formeaza caveole in care sunt depozitati ioni de Ca, nu re miofibrile constante datorita posibilitatii

lipsei filamentelor de miozina, nu se observa stratiile

Pot prolifera

20.Substanta trigroida din neuroni

Origine: Tubul neural

Coloratie: Nissl

Componente: neuronul multipolar, nucleul, pericarionl, nucleolul, dendritele, cornul de emergent,

substanta cromatofila

21.Fibre nervoase mielinice

Componente: Fibra nervoasa mielinica, cilindraxul, stratul mielinic, strangulatia nodulara a fibrei nervoase,

neurolema, incizura mielinica.

Fibra nervoasa mielinica- se afla atit in component SNC cit si in cel Periferic. Sunt cu mult mai groase decit cele

amielinice.

Cilindraxul- este format din neuroplasma- citoplasma celulei nervoase, care contine mitocondrii. Suprafata

cilindraxului este acoperit de o membrane- axolema- care asigura transmiterea impulsului nervos.

Stratul mielinic- stratul intern al fibrei ce este alcatuit din din lipide,

Neurolema- stratul extern, format din citoplasma si nuclei lemocitelor.

Stangulatia nodulara- locuri unde stratul mielinic lipseste

Incizura mielinica- linii clare ce se observa pe fibra mielinica.

Origine: Crestele ganglionare

Coloratie: acid osmic

22.Fibre nervoase amielinice

Componente: fibra nervoasa amielinica, nucleele neurolemocitelor(celulelor Schwann).

Fibra nervoasa amielinica- se afla in component sistemului vegetative, fiecare fibra nervoasa este acoperita de

o mebrana bazala.

Nucleele neurolemocitelor- tecile formate din celulele oligodendrogliei.

Origine: crestele ganglionare

Coloratie: hematoxilina-eozina

23.Maduva spinarii la caine

Componente: Fisura mediana ventral, Septul medial dorsal, Substanta cenusie, Cornul dorsal, Cornul

ventral,Cornul lateral, Nucleul thoracic, Nucleul propriu al cornului dorsal, Nucleile motorii ale cornului ventral,

Nucleul lateral, Canalul central,Substanta alba, Cordonul dorsal, Cordonul lateral,Corpusculii Nissl

Coloratie: impregnare cu argint

Origine: Tubul neural