Terapia Medicamentoasă La Pacientele Însărcinate

8/20/2019 Terapia Medicamentoasă La Pacientele Însărcinate

1/9

•

Terapia medicamentoasă la pacientele însărcinate

23 Oct 2012 ⋅ by admin ⋅ in Octombrie 2012 ⋅ 0 Comments

Originally published in Compendium , an AEGIS publication.

Drug Therapy for the Pregnant Dental Patient by Jonathan Mendia, DMD; Michael A.Cuddy, DMD; and Paul A. Moore, DMD, PhD, MPH .

Originally published in Compendium of Continuing Education in Dentistry !"#, September

$%&$.Copyright ' $%&$ to AEGIS Communications. All rights reser(ed

)raducere, redactare *i adaptare+ Asist. Univ. Dr. lan!a Petcu

Rezumat

Efectuarea tratamentului stomatologic necesar, managementul infeciilor orale *i controlul

durerii sunt eseniale pentru meninerea s-n-t-ii generale n perioada sarcinii. /edicaiile

necesare n mod frec(ent n cadrul asistenei stomatologice cuprind aneste0icele locale *i(asoconstrictorii asociai, analge0icele cu aciune central- *i periferic-, sedati(ele *i agenii

an1iolitici, precum *i antibioticele.

/edicamentele terapeutice utili0ate de rutin- n cabinetul de medicin- dentar- sunt selectate

datorit- siguranei *i eficienei lor cunoscute. Cu toate acestea, agenii prescri*i n mod obi*nuittrebuie ree(aluai n pri(ina posibilelor riscuri pentru mam- *i2sau f-t. Deci0ia de a administra

un anumit medicament necesit- ca beneficiile s- dep-*easc- riscurile poteniale ale terapiei

medicamentoase.

search site

http://www.dentalnews.ro/terapia-medicamentoasa-la-pacientele-insarcinate/http://www.dentalnews.ro/terapia-medicamentoasa-la-pacientele-insarcinate/http://www.dentalnews.ro/author/admin/http://www.dentalnews.ro/author/admin/http://www.dentalnews.ro/category/aparitii/octombrie-2012-aparitii/http://www.dentalnews.ro/category/aparitii/octombrie-2012-aparitii/http://www.dentalnews.ro/terapia-medicamentoasa-la-pacientele-insarcinate/#respondhttp://www.dentalnews.ro/terapia-medicamentoasa-la-pacientele-insarcinate/#respondhttp://www.dentalnews.ro/author/admin/http://www.dentalnews.ro/category/aparitii/octombrie-2012-aparitii/http://www.dentalnews.ro/terapia-medicamentoasa-la-pacientele-insarcinate/#respondhttp://www.dentalnews.ro/terapia-medicamentoasa-la-pacientele-insarcinate/http://www.dentalnews.ro/terapia-medicamentoasa-la-pacientele-insarcinate/


2/9

Acest articol anali0ea0- *i actuali0ea0- recomand-rile pentru utili0area agenilor terapeutici n

stomatologie, permi3nd astfel practicienilor dentari s- selecte0e cele mai sigure medicamente

atunci c3nd tratea0- paciente ns-rcinate.

Obiective:

• discutarea preocupărilor legate de terapia medicamentoasă necesară pentru

tratamentul dentar al pacientelor gravide;

• identificarea agenilor terapeutici utilizai în practica dentară pentru pacientele

însărcinate !i a posibilelor lor riscuri;

• descrierea efectelor alcoolului" fumatului !i ale utilizării ilicite a medicamentelor în

perioada sarcinii#

Perceperea actuală a sănătăţii maternale şi fetale sprijină conceptul de menţinere a sănătăţii oraleca parte fundamentală a sănătăţii generale. Instrucţiunile recent publicate privind asigurareangrijirii stomatologice n cursul sarcinii! intitulate "#ănătatea orală n cursul sarcinii şi ncopilăria timpurie$ indicaţii ba%ate pe dove%i pentru practicienii din domeniul sănătăţii& !Oral 4ealth During 5regnancy and Early Childhood+ E(idence67ased Guidelines for 4ealth

5rofessionals# afirm-+ 85re(enirea, diagnosticul *i tratamentul afeciunilor orale, inclusi(radiografiile dentare necesare *i utili0area aneste0iei locale, sunt foarte benefice *i se pot

ncerca n perioada sarcinii n lipsa riscului maternal sau fetal suplimentar, comparati( cu riscul

asociat cu neacordarea ngri9ii. 7una s-n-tate oral- *i controlul afeciunilor orale prote9ea0- s-n-tatea *i calitatea (ieii unei femei; are, de asemenea, potenialul de a reduce transmiterea

bacteriilor patogene de la mam- la copii.: 'n mod cert! beneficiile asupra sănătăţii oferite deasistenţa stomatologică necesară n cursul sarcinii depăşesc de departe posibilele riscuri.

Pentru un pacient adult t(năr şi sănătos! selectarea agenţilor terapeutici pentru aneste%ia locală!sedare! controlul durerii postoperatorii şi tratamentul infecţiilor este de obicei simplă. )n practician dentar poate selecta n general lidocaina cu adrenalină! tria%olam! ibuprofen sauacetaminofen cu *idrocodonă şi penicilina +. Pot fi necesari agenţi alternativi pentru a trata nsiguranţă pacienţii cu istoric de alergie medicamentoasă! precum şi pe cei compromişi dpdvmedical! cu v(rste e,treme sau cu medicaţii concomitente. Pentru o pacientă nsărcinată! unclinician din domeniul dentar trebuie să considere riscurile adiţionale pe care o terapiemedicamentoasă le poate avea asupra fătului şi mamei.-ipersensibilitatea! alergia sau reacţiile to,ice la mamă pot compromite sănătatea acesteia!limit(nd abilitatea de a suporta sarcina. fectele adverse asupra sănătăţii fătului pot includedefecte congenitale! avort! complicaţii n cursul travaliului! greutate redusă la naştere! precum şidependenţă medicamentoasă postnatală.

/ceste efecte sunt de obicei specifice momentului administrării medicamentului n cursulsarcinii primul! al doilea sau al treilea trimestru! do%ei administrate şi duratei terapeutice.Comparativ cu multe terapii medicale! tratamentul stomatologic implică n general utili%areamedicamentelor cu timpi scurţi de njumătăţire prin eliminare! ce se administrea%ă pentru


3/9

perioade limitate de timp şi de aceea! mai puţin verosimil! cau%ea%ă complicaţii n perioadasarcinii.

odificările fi%iologice din timpul puerperalităţii includ creşterea n greutate! *ipotensiunea posturală la decubit dorsal! necesitatea frecventă de urinare! funcţie respiratorie limitată şi riscul

*ipoglicemiei. #tarea de rău matinală este! de asemenea! frecventă. #arcina poate intensificastresul şi an,ietatea unei şedinţe n cabinetul dentar. /sistenţa stomatologică implică adaptări pentru aceste modificări! prin planificarea unor şedinţe scurte! evitarea po%iţiei prelungite dedecubit dorsal! instrucţiuni clare n privinţa igienei orale şi utili%area judicioasă a radiografiilor.

'n timp ce pacienta nsărcinată se află n po%iţia de decubit dorsal! n special n trimestrul aldoilea şi al treilea de sarcină! poate scădea tensiunea arterială şi debitul cardiac. /ceste fenomenese atribuie ntoarcerii venoase diminuate spre cord ca re%ultat al compresiei venei cave inferioarede către uterul gravid! duc(nd la o reducere a debitului cardiac. /ceastă stare este cunoscută subdenumirea de sindrom *ipotensiv de decubit şi se caracteri%ea%ă prin delir! *ipotensiune!ta*icardie şi sincopă. 3ratamentul constă n plasarea pacientei ntr4o po%iţie laterală st(ngă la un

ung*i de 5 p(nă la 15 grade pentru a diminua presiunea uterului asupra venei cave şiadministrarea o,igenului 1006. 7acă *ipotensiunea tot nu s4a eliberat! este indicată o po%iţielaterală completă n partea st(ngă.

enţinerea unei igiene orale optime este importantă n perioada sarcinii. 8emeile nsărcinatesunt e,puse unui risc crescut de gingivită de sarcină! mobilitate dentară! carie dentară şiero%iune. 9ingivita de sarcină! cea mai frecventă manifestare orală n r(ndul femeilornsărcinate! este cau%ată de nivelurile crescute de estrogen şi progesteron! duc(nd la permeabilitate capilară crescută n cursul sarcinii. Pacientele gravide e,perimentea%ă irigareagingiilor! slăbirea smalţului dentar şi caria dentară datorită e,punerii crescute la aci%i induse derăul de dimineaţă şi boala reflu,ului gastro4esofagian 9:7. 'ngrijirea preventivă prin

tratament parodontal şi igienă orală corespun%ătoare pot ajuta la prevenirea unor asemeneaepisoade.

7eşi majoritatea procedurilor dentare opţionale se pot am(na! la o femeie nsărcinată care se pre%intă cu durere orală! afecţiune avansată sau cu infecţie! tratamentul stomatologic nu ar trebuint(r%iat. Pacientei nsărcinate trebuie să i se ofere instrucţiuni eficace n privinţa igienei orale cudescrierea importanţei pe care controlul plăcii o deţine n prevenirea bolii parodontale.

7acă este indicat tratamentul de urgenţă! acesta trebuie reali%at n orice moment! pentru aelimina orice stres fi%ic asupra pacientei sau fătului. 7eşi niciunul din medicamentele utili%ate ntratarea durerii şi a infecţiilor nu este lipsit total de riscuri! consecinţele netratării unei infecţii

active n perioada sarcinii depăşesc de departe posibilele riscuri ale celor mai multe medicamentenecesare n ngrijirea dentară.

$cest articol revizuie!te !i actualizează îngri%orările asociate cu terapia medicamentoasănecesară în tratamentul pacientelor însărcinate !i oferă instruciuni pentru selectareaanestezicelor locale" a sedativelor" analgezicelor !i a antibioticelor#

&ategorii de riscuri în sarcină


4/9

/dministraţia /limentelor şi edicamentelor din #)/ !ood and Drug Administration, DA# astabilit cinci categorii pentru clasificarea posibilelor riscuri n sarcină asociate cu terapiamedicamentoasă. Cele cinci categorii definite n tabelul 1 oferă un g*id pentru siguranţa relativăa medicamentelor prescrise pacientelor gravide.

•&ategoria $ include medicamente care au fost adecvat studiate pe oameni şi deţin dove%icare susţin utili%area lor n siguranţă.

• &ategoria ' include medicamente ce nu conferă nicio dovadă privind riscul n cadrulstudiilor pe animale sau la utili%area terapeutică umană.

• &ategoria & include medicamente la care riscul de teratogenicitate a fost demonstrat laanimale şi nu poate fi e,clus n ca%ul oamenilor.

• &ategoria ( include medicamente ce pre%intă riscuri demonstrate la oameni! dar beneficiul lor terapeutic poate depăşi riscurile.

• &ategoria ) include agenţii care s4au demonstrat a fi nocivi asupra mamei şi fătului cuun profil beneficiu vs. risc nefavorabil.

*edicamentele din categoriile $ !i ' sunt considerate în general corespunzătoare utilizării în perioada sarcinii" în timp ce medicamentele din categoria & ar trebui utilizate cuprecauie; medicamentele din categoria ( !i ) ar trebui evitate sau sunt contraindicate#

ai puţin de 206 din toate medicamentele clasificate de 87/ aparţin categoriei / sau ;.Informaţiile oferite n prospectele puse la dispo%iţie de producătorii medicamentelor cu şi fără prescripţie medicală includ aceste calificative 87/ privind utili%area n sarcină. /ctualmente87/ revi%uieşte cerinţele de etic*etare pentru utili%area medicamentelor cu prescripţie n perioada sarcinii pentru a oferi o descriere şi mai completă a riscului specific< sursa informaţieistudii pe animale sau umane< verosimilitatea anomaliilor de de%voltare specifice şi severitatea!reversibilitatea si corectabilitatea lor< şi importanţa do%ei! durata e,punerii şi tempori%areagestaţională a e,punerii.

Teratogenicitatea

7intre miile de medicamente comerciali%ate! doar c(teva sunt cunoscute a fi teratogene cucertitudine induc anomalii congenitale la oameni. 3alidomid! elaborat n anii 1=50 ca

tranc*ili%ator şi antiemetic! este cel mai cunoscut teratogen la oameni. 3eratogene%a talomiduluieste neobişnuită pentru că atunci c(nd se administrea%ă n primele > luni de gestaţie! e,istă oincidenţă foarte crescută a defectelor congenitale! inclusiv o anomalie unică denumită focomelia!care se caracteri%ea%ă prin braţe şi picioare scurte. ?arfarina! retinoi%ii! acidul valproic şimetalele grele sunt! de asemenea! cunoscute pentru producerea defectelor congenitale fi%icesemnificative. Cunoaşterea riscurilor asociate cu utili%area lor n timpul sarcinii este cel mai claratunci c(nd frecvenţa defectelor congenitale este crescută şi re%ultatul este uşor de identificat.fectele adverse ale terapiei medicamentoase n cursul sarcinii! care sunt subtile şi nt(r%iate!


5/9

precum modificările minore n comportament şi inteligenţă! sunt aproape imposibil dedeterminat.

ulţi factori pot contribui la incertitudine c(nd se determină riscul terapiei medicamentoase.7atele obţinute pe animale! care sunt de obicei colectate din studii ce folosesc e,puneri

e,traordinar de mari şi prelungite! sunt cunoscute a avea o variabilitate mare n funcţie de specii.)nele defecte congenitale! precum despicătura de bu%ă @ cu sau fără despicătură de palat @ aurate ridicate de fundal! ceea ce complică evaluarea riscului adiţional pentru oricare medicamentspecific. Potenţialul teratogen al unor medicamente poate fi dependent de o predispo%iţiegenetică implicată n de%voltarea fetală. 'n plus! c(nd se raportea%ă defecte congenitale multiple!este deseori dificil de determinat dacă factorul etiologic a fost medicamentul sau boala de ba%ă!care necesita terapia medicamentoasă.

'n ca%ul multor medicamente nou comerciali%ate sau prescrise rar! este imposibil de obţinutevaluarea clară a riscului uman. 7in fericire! sunt disponibile dove%i pentru evaluarea posibiluluilor risc tabelul 2. /ceastă listă actuali%ată a medicamentelor oferă un sumar al percepţiei

curente a riscului n perioada sarcinii.

+elecia agenilor terapeutici în medicina dentară

$nestezice locale

ajoritatea aneste%icelor locale s4au dovedit a nu fi teratogene la oameni şi sunt consideraterelativ sigure pentru utili%area n stomatologie. :ecomandarea pentru precauţie Categoria C privind mepivacaina şi bupivacaina se referă n primul r(nd la informaţiile limitate colectate ncadrul studiilor de teratogenicitate pe animale. Ca atare! n ca%ul acestor agenţi nu se pot e,clude posibilele defecte congenitale la oameni. 'n studiile pe animale! bradicardia fetală poate re%ulta

din concentraţiile mari de lidocaină! bupivacaină sau mepivacaină injectată n vecinătatea artereiombilicale. 'ntruc(t toate aneste%icele locale pot traversa placenta şi pot cau%a depresie fetală!este recomandabilă limitarea do%ei de aneste%ic la minimum necesar! pentru controlul eficient aldurerii.

Aidocaina! cel mai frecvent utili%at agent aneste%ic local! are o do%ă ma,imă recomandată deB!>mgDg fără vasoconstrictor şi de EmgDg n asociere cu un vasoconstrictor. +olumul sangvindiluat şi legarea redusă a proteinelor din perioada sarcinii poate diminua do%a ma,imă desiguranţă. Injecţia intravasculară combinată cu o cuplare redusă a proteinelor poate creşteteoretic to,icitatea aneste%icului local. Cu toate acestea! do%ele ma,ime recomandate aleaneste%icului local n stomatologie sunt foarte conservatoare şi este puţin probabil să atingă

niveluri sanguine fetale semnificative.

O do%ă limitată de bupivacaină poate fi o alternativă valoroasă la medicaţia antiinflamatorienesteroidiană F#/I7 şi la analge%icele opioide administrate pentru managementul durerii postoperatorii la pacientele gravide.Cea mai convingătoare dovadă a siguranţei aneste%iei locale este furni%ată de CollaborativePerinatal Project CPP! un studiu efectuat n perioada 1=G041==B n cadrul a 12 spitaleuniversitare din #tatele )nite! cu e,aminarea e,punerii prenatale la diferite medicamente şi


6/9

factori de mediu. #tudiul a nregistrat 55.000 de copii! cre(nd o ba%ă de date voluminoasă. Fu s4aobservat nicio dovadă de teratogenicitate sau alte efecte adverse n urma utili%ăriicorespun%ătoare a ben%ocainei! procainei! tetracainei sau a lidocainei n sarcină.

Prilocaina şi ben%ocaina sunt recunoscute ca inductori ai met*emoglobinemiei. 'n

met*emoglobinemie! atomii de fier din *emoglobină sunt o,idaţi sub formă de sare ferică şi nutransportă o,igenul n aceeaşi măsură ca n condiţii normale. 7acă este severă! ano,ia maternă poate fi letală fătului şi mamei deopotrivă. O do%ă mare din aceste două aneste%ice locale la o pacientă susceptibilă poate cau%a teoretic o cri%ă. Aa pacientele care nu pre%intă alte e,punerito,ice sau defecte genetice! do%a de prilocaină care ar induce met*emoglobinemia depăşeşte deobicei do%a ma,imă recomandată pentru o,idarea semnificativă a fierului din *emoglobină. 7eşinu e,istă raportări publicate n literatură referitor la orice pericol suplimentar asupra mamei saufătului comparativ cu alte aneste%ice! ar fi prudentă limitarea do%ei de ben%ocaină şi prilocaină pentru a evita o posibilă met*emoglobinemie.

$drenalina !i vasoconstrictorii

O injectare intravasculară accidentală a unei fiole de aneste%ic local de 1!Hml cu aneste%ic localce conţine adrenalină 1$100.000 poate livra n organism 1Hg de epinefrină. 7o%eleintravasculare semnificative clinic de agenţi J4adrenergici sunt de evitat pentru a menţine perfu%ia placentară corespun%ătoare şi viabilitatea fetală. 7o%ele dentare de aneste%ice locale cuvasoconstrictor utili%ate n mod normal! fără injectarea intravasculară accidentală! nu e,pun fătulsau uterul la niveluri semnificative de adrenalină. C(nd se administrea%ă un aneste%ic local cuadrenalină! este imperios necesar să fie injectat lent! cu utili%area aspiraţiei repetate.+asoconstrictorii reduc to,icitatea aneste%icelor locale prin reducerea absorbţiei. Fu e,istăcontraindicaţii semnificative ale utili%ării adrenalinei n do%ele recomandate! cu condiţia să nu se producă injectarea intravasculară.

/drenalina mbunătăţeşte aneste%ia locală! reduc(nd nivelurile sanguine de v(rf ale aneste%icelor locale şi prelungind blocada neuronală. 'n s(nge! adrenalina are efecte dependente de do%ăasupra flu,ului sanguin al uterului şi contractilităţii uterului! cau%(nd o diminuare a flu,uluisanguin şi al activităţii uterine deopotrivă. pinefrina poate cau%a! de asemenea! constricţiaarterei ombilicale! dar s4a demonstrat că are o semnificaţie deosebită doar c(nd e,istăcompromitere fetală. 'n general! la pacientele nsărcinate pare să nu e,iste nicio contraindicaţiesemnificativă pentru utili%area atentă a licodainei cu adrenalină.

Aevonordefrina! un alt vasoconstrictor utili%at n soluţiile aneste%ice locale! deţine activitatefarmacologică similară cu cea a adrenalinei. 'n concentraţii egale! levonordefrina este mai puţin

activă dec(t adrenalina n elevarea tensiunii arteriale sau ca şi vasoconstrictor. Cu toate acestea!n cartuşele dentare! concentraţia de levonordefrină 1$20.000 este de cinci ori concentraţianormal utili%ată a adrenalinei 1$100.000! fiind astfel un vasoconstrictor mai potent< de aceea! poartă şi un risc mai mare asupra fătului. /stfel! levonordefrina este o alegere nerecomandată pacientelor gravide.

$nalgezice periferice


7/9

/spirina şi F#/I7 au mecanismul comun de in*ibare a sinte%ei de prostaglandine.Prostaglandina 2 este unul dintre *ormonii implicaţi n inducerea travaliului. Prin blocarea producţiei de prostaglandine! substanţele F#/I7 pot prelungi travaliul. 'n plus! in*ibitorii de prostaglandină ridică probleme legate de nc*iderea prematură a canalului arterial fetal! ce ducela *ipertensiunea pulmonară a fătului. /ceste ngrijorări derivă din studii efectuate la paciente

care au luat do%e mari de aspirină şi s4a e,trapolat la aplicarea altor F#/I7. Poate e,ista un riscuşor crescut de anomalii congenitale! inclusiv defecte cardiace! şi c(nd F#/I7 @ precum buprofen! napro,en sau celeco,ib K se administrea%ă timpuriu n sarcină.

Fou4născuţii mamelor care au ingerat 5410g de aspirină cu 5 %ile nainte de naştere se asocia%ăcu tendinţe de s(ngerare! n mod specific *emoragii intracraniene. Fu s4au constatat deloctendinţe *emoragice dacă aspirina se luase cu nu mai puţin de G %ile nainte de naştere. /spirinaşi alte F#/I7 ar trebui evitate! ndeosebi n cursul celui de4al treilea trimestru al sarcinii!alternativa fiind acetaminofenul ce cau%ea%ă mai puţină iritaţie gastrică şi nu induce tendinţe*emoragice. 7o%area acetaminofenului ar trebuie să fie mai atent monitori%ată pentru a preveni posibilă to,icitate *epatică.

$nalgezice cu aciune centrală

/nalge%icele opioide trebuie folosite cu atenţie şi doar n ca%uri specific indicate. #4a evaluat şiutili%area codeinei n perioada sarcinii şi s4a constatat că se asocia%ă cu multiple defectecongenitale! inclu%(nd defecte cardiace şi despicătura labialăpalatină. 'ntruc(t alţi opoi%i! precum o,icodona şi *idrocodona! se administrea%ă rar n timpul sarcinii! se cunoaşte puţindespre riscurile lor fetale potenţiale.3ulburările medicale ce necesită utili%area acestor opioide pot de asemenea induce acestedefecte. 7epresia respiratorie neonatală s4a raportat n ca%ul utili%ării opioidelor. )tili%area prelungită sau n do%e crescute a opioidelor creşte semnificativ aceste riscuri c(nd se folosesc n

etapele tardive ale sarcinii.

$ntibiotice

Penicilina şi antibioticele cefalosporine cele mai utili%ate n stomatologie penicilina +!amo,icilina şi cefale,ina sunt n general considerate sigure pentru u%ul stomatologic.Clindamicina! metronida%olul sunt de asemenea considerate a avea risc minim. #area de estolat aeritromicinei poate induce cu mai mare probabilitate to,icitate *epatică la femeile nsărcinate şide aceea nu se recomandă.'ngrijorările cele mai mari n privinţa utili%ării antibioticelor sunt legate de agenţii cu indicaţiilimitate n stomatologie. /minoglico%idele! precum gentamicina! poate induce ototo,icitate c(nd

se administrea%ă tardiv n sarcină. 3etraciclinele! inclusiv do,iciclina! sunt implicate n colorareadinţilor şi tulburări metabolice osoase.

+edative

ste problematică utili%area oricăror depresante ale sistemului nervos central #FC utili%atefrecvent n terapia de sedare. 'ntruc(t agenţii sedativi sunt in*ibitori ai funcţiei neuronale şi


8/9

traversea%ă n general barierele placentare! utili%area lor n perioada sarcinii este n general privită cu teamă.

7intre medicamentele antian,ioase prescrise n mod frecvent! cel mai amplu evaluat estedia%epamul din clasa ben%odia%epinelor +alium. Investigaţiile pe animale şi cele umane

deopotrivă au observat o asociere ntre e,punerea la dia%epam n cursul sarcinii şi despicăturilelabiale. P(nă n pre%ent nu a fost posibilă confirmarea acestor raportări la fiecare ca% n parte.,punerea la o singură do%ă cu do%e clinic acceptabile! comparativ cu terapia cronică de4alungul sarcinii! ar sugera un risc minim de teratogenicitate după sedareaaneste%ia cu ben%odia%epine.9lobal! dove%ile averti%ea%ă mpotriva utili%ării prelungite a ben%odia%epinelor! ndeosebi n perioada sarcinii.

,roto-idul de azot !i in.alo/sedarea

,punerea prelungită a şobolanilor la do%e mari de proto,id de a%ot a demonstrat efecte

teratogene sc*eletale şi comportamentale. 'n plus! avortul spontan şi fertilitatea redusă au fostcorelate cu e,punerea profesională la o,idul de a%ot. /cesta din urmă poate inactiva vitamina;12 şi astfel poate in*iba en%ima sinteta%a metionină dependentă de vitamina menţionată./ceastă in*ibiţie este cunoscută pentru epui%area nivelurilor de tetra*idrofolat care sunt necesaresinte%ei de /7F. ,punerea prelungită la concentraţii ambientale de proto,id de a%ot poatein*iba teoretic divi%iunea celulară.

,punerea pe termen scurt n cursul aneste%iei generale cu asemenea agenţi ca proto,id de a%ot!*alotan şi tiopental nu sunt considerate a fi teratogene. Cu toate acestea! pentru că e,punerea prelungită la o,idul de a%ot s4a demonstrat a in*iba replicarea celulară! ar părea indicatăminimi%area şedinţelor lungi cu utili%area F2OKmai ales n primul trimestru de sarcină.

$utomedicaia pacientelor

Complicaţiile sarcinii şi defectele congenitale cau%ate de alcool!tutun sau utili%area ilicită amedicamentelor se pot preveni n totalitate.Consumul de alcool n timpul sarcinii pre%intă o ngrijorare semnificativă pentru că niciocantitate de alcool consumată nu s4a dovedit sau nu se poate considera sigură. 0 raportea%ă consumul e,cesiv cincisau mai multe băuturi alcoolice la o singură oca%ie. Consumul de alcool n perioada sarcinii

creşte riscul naşterii premature! naşterii unui copil mort şi al avortului spontan. fecteleneonatale includ retardul mintal! anomaliile sc*eletale! malformaţiile organice! greutatea redusăla naştere! probleme de nvăţare şi sindromul alcoolismului fetal 8/#! o tulburare de de%voltarela sugari.

8umatul n perioada sarcinii se asocia%ă la r(ndul său cu re%ultate adverse! inclu%(nd$ sarcinaectopică! avort spontan! desprinderea placentei! placenta pre(ia o placentă joasă care acoperăuterul! naşterea prematură! naşterea unui copil mort şi greutatea mică la naştere. fectele


9/9

negative ale fumatului se e,tind totodată şi neonatal$ despicătura labio4palatină! prematuritatea!greutatea redusă la naştere! mortalitatea neonatală şi sindromul decesului subit la sugari !Sudden Infant Death Syndrome, SIDS#. /proape un sfert dintre toate #I7# se pot atribui fumatuluimaternal prenatal< şi ratele de mortalitate fetală sunt cu >56 la mari n r(ndul femeilornsărcinate care fumea%ă dec(t la cele nefumătoare.

'n #tatele )nite apro,imativ B6 dintre femeile nsărcinate utili%ea%ă n mod ilicit drogurimarijuana! *eroină! cocaină! amfetamine! etc! cau%(nd complicaţii n timpul sarcinii! problemeserioase n de%voltarea fătului şi a nou4născutului! frecvente naşteri premature şi posibilitatea detransmitere a bolilor se,uale şi a *epatitei.

&oncluzii

,punerea la medicamente şi c*imicale n timpul sarcinii este considerată responsabilă pentruapro,imativ 16 din malformaţiile congenitale. Cu toate acestea! complicaţiile la naştere şidefectele congenitale asociate cu sarcina sunt mai frecvente datorită nutriţiei slabe! fumatului sau

consumului de alcool! bolilor! predispo%iţiei genetice şi v(rstei maternale.

/cest articol revi%uieşte cunoştinţele actuale cu privire la terapia medicamentoasă sigură ntimpul sarcinii şi oferă recomandări specifice terapiei dentare. #electarea celor mai siguri agenţi!limitarea duratei regimului medicamentos şi minimi%area do%elor sunt principiile fundamentaleale terapiei n condiţii de siguranţă.

Terapia Medicamentoasă La Pacientele Însărcinate

Documents

Transcript of Terapia Medicamentoasă La Pacientele Însărcinate